Constantin Anghel> Autorit\]ile îngroap\ societ\]ile agricole

Ceva se întâmplå cu memoria legiuitorilor no¿tri, mai ales când e vorba de agriculturå. Ei ne creeazå certitudinea cå “uitå” etapele dezvoltårii fermelor, de unde ¿i confuzia creatå prin actele normative, dar nu uitå “så legifereze” continuu. În aceastå situa¡ie se aflå ¿i societå¡ile agricole, înfiin¡ate conform Legii 36.

Deexemplu, Dimitrie Muscå transferå laptele de la vacile fermei la fabrica proprie de procesare pe baza unui aviz de expedi¡ie. Laptele vine direct prin conductå, nu simte aerul. Societatea lui din Curtici este constituitå prin Legea 36, de care legiuitorii no¿tri “au uitat” cå au dat-o. A¿a se face cå Petre Daea a zis cå fermierul nu are dreptul la subven¡ia pentru lapte, la fel ca to¡i crescåtorii de vaci. Sigur cå nu este o chestiune gravå pentru Dimitrie Muscå, nu stå omul în acei bani, dar este o problemå de principiu: dacå mul¡i fermieri primesc acel sprijin, de ce så nu-l primeascå ¿i el?

L-am întrebat ¿i pe Constantin Anghel de la Agrozootehnica Independen¡a - Cålåra¿i cum se rezolvå o asemenea încurcåturå.

“Noi avem fermå de vaci cu lapte, dar nu avem procesare. Se ¿tie cå societatea agricolå, constituitå prin Legea ªi tot ne-au gåsit o chichi¡å. Dintr-o gre¿ealå a noastrå, am trecut pe termen nelimitat, iar societatea agricolå nu e pe termen nelimitat. În lege scria cå avem dreptul la credit pe trei ani ¿i ni l-a dat pe doi. Iar asta este o pierdere, mai ales cå nu ¿tii cum va fi anul.”

36, nu se poate diviza în alte societå¡i. Nu este ca o societate comercialå, fondatå pe Legea 15/131. Po¡i så faci ¿i 20 de societå¡i comerciale. Vrei så eludezi TVA? Faci suveicå ¿i treci pe-acolo. ªi atunci, modalitatea corectå este asta: avizul de expedi¡ie.

Procedura lui Dimitrie Muscå este absolut corectå. Când legiuitorii au fåcut actul normativ, au trecut acolo “facturå”. Trebuiau så scrie “Aviz de expedi¡ie ¿i/sau facturå”. Orice aviz de expedi¡ie este urmat ¿i de facturå. Este legea contabilitå¡ii. Func¡ionarul care a întocmit actul normativ nu a fost atent.

Este regretabil cå se întâmplå a¿a, de¿i e prima formå de organizare a fermelor în societå¡i agricole dupå ce s-a dat Legea 18. Când s-a dat Legea arendei, au apårut ¿i societå¡ile comerciale ¿i legiuitorii au uitat de societå¡ile agricole. Au råmas foarte multe societå¡i agricole, care au ¿i ferme de animale. Interesele acestor fermieri sunt afectate grav, mai ales dacå proceseazå lapte.

A¿a cum ia lapte o firmå multina¡ionalå de la fermieri ¿i îl proceseazå, tot a¿a are dreptul ¿i societatea agricolå.

Dimpotrivå, societatea agricolå ar trebui plåtitå în plus fiindcå a trecut la etapa urmåtoare, adicå a fåcut ¿i procesare ca så închidå circuitul. Asta înseamnå o investi¡ie mai mult, o grijå mai mare”, explicå Constantin Anghel.

El crede cå func¡ionarii trebuie adu¿i la cursuri de perfec¡ionare ca så le spunå fermierii ce trebuie så facå la Ministerul Agriculturii.

“Noi pierdem foarte mult. Nu putem accesa fonduri europene. Ne-am chinuit îngrozitor ca så ob¡inem fondurile pentru IMM-Invest. De douå ori am fåcut documenta¡ia. Ne sunau din toatå ¡ara så ne întrebe cum am reu¿it så plåtim la Fondul de Garantare.

Pre¡ul laptelui a scåzut ¿i în Cålåra¿i, de la 3 lei la 1,75 lei. Constantin Anghel vinde laptele la Danone.

Pe când era ¿eful Guvernului, Ciucå a convenit cu procesatorii ¿i cu retailerii så reducå pre¡ul laptelui la raft cu 20%, în speran¡a cå va ajunge ceva ¿i la fermieri. Nimic nu s-a întâmplat din ce au convenit ei ¿i pre¡ul laptelui la poarta fermei scade mereu.

“Am cerut så ne dea måcar 2,20 lei pe litru, nu am cerut 2,50. Dacå primesc 2,20 lei, plus bonusul pe care mi-l då, ajung la 2,40 lei ¿i tot ar fi bine. Dar nu se poate... De la noi au redus pre¡ul cu 40-50%, nu cu 20%. Nu ar fi normal så câ¿tigåm to¡i în mod egal? Adicå noi så luåm 33% din pre¡ul final, procesatorii33%, magazinele - 33% ¿i toatå lumea ar fi mul¡umitå. De ce nu vor a¿a? Ca så distrugå fermele de vaci cu lapte?”

Este firesc ca un crescåtor så-¿i punå întrebåri din cauza låcomiei procesatorilor ¿i a retailerilor. Dar dacå ni- meni nu-i apårå deschis pe crescåtori, ne distrugem zootehnia.

Dacå Guvernul nu intervine cu fermitate, se va întâmpla ca în industria porcului. Nu Ministerul Agriculturii poate rezolva singur aceastå nedreptate craså.

“Cele mai grele munci au fost seceri¿ul, treieratul ¿i vaca de lapte. Am råmas numai cu vaca de lapte.”

Constantin Anghel are acum 250 de vaci la muls, 441 cu totul. Då vi¡eii la o lunå unor israelieni de la Sibiu sau unor olandezi care ¿tiu ce så facå: îi îngra¿å, dupå care îi exportå, inclusiv pentru scopuri medicale.

Are deja juninci care dau 35-40 de litri de lapte pe zi de la prima fåtare. Au venit cåldurile ¿i parametrii laptelui au råmas foarte buni: 4,4% gråsime, 3,5% proteinå. “Ce så facem mai mult? Pierdem douå miliarde de lei pe lunå din cauza scåderii pre¡ului. Urmårim tot zi de zi”, spune Ion Radu, directorul economic al fermei de la Independen¡a.

Fermierul Constantin Anghel se gânde¿te serios la ni¿te robo¡i de muls. Lucreazå 2.050 de hectare comasate. A cumpårat un tractor de 420 CP, o semånåtoare de la Kuhn pentru påioase, un Tiger.

“Pierdem eco-schemele dacå mai aråm... Vom compara consumul de motorinå ¿i produc¡ia la hectar. Americanii au revenit la aråturå... Am fost la Maryland. Ei erau ferici¡i dacå ob¡ineau 5 tone de cereale la hectar, iar mie mi se pårea pu¡in. ªi au o climå identicå cu a noastrå.”

Nu mai are ¿anse så mai facå iriga¡ii.

“Am avut iriga¡ii pe canale deschise. Dacå nu venea revolu¡ia, treceam la iriga¡ii pe conducte. Fondurile s-au dat pentru conducte îngropate. Avem trei organiza¡ii de udåtori, plåtim cotiza¡ii ¿i degeaba. Va trebui så construim lagune pentru acumularea apei de iriga¡ii încå din primåvarå.”

Vacile de la Agrozootehnica Independen¡a au fost înscrise la Asocia¡ia Generalå a Crescåtorilor de Taurine din România, conduså de Toader Nea¡åÎmpåratu.

“Eu am luat material seminal de la taurii testa¡i de AGCTR la Semtest Craiova ¿i så ¿ti¡i cå este un material de calitate. Am vaci foarte bune din acei tauri, vaci care au performan¡e la media fermei. ªi atunci de ce så dai de trei ori mai mult pe o dozå din import? Am fåcut compara¡ia cu materialul seminal din afarå ¿i taurii no¿tri chiar sunt buni”, recunoa¿te Constantin Anghel.