:n N\dlac, recoltatul a început cu emo]ii de pre]

¥n Nådlac, Arad, a început recoltatul la cerealele påioase, la orz deocamdatå, apoi la grâu spre sfâr¿itul lunii iunie. Din påcate, mul¡i se declarå dezamågi¡i, fiindcå se a¿teptau la o recoltå mul¡umitoare, chiar mare.

¥n realitate situa¡ia nu este chiar a¿a.

Masa hectolitricå micå afecteazå pre¡ul orzului ªi pre¡ul primit la orz este extrem de mic. Dacå în 2022, la recoltat, tona era de 1.600 lei, în 2023, valoarea a coborât la 600 - 620 lei tona. Pre¡ul este valabil pentru stasul la masa hectolitricå de 62, iar în Nådlac, dupå toate ploile, coeficientul a scåzut la 57- 58 de hectolitri.

Kelo Milan, pre¿edintele Cooperativei Fermierul Nådlåcan, spune cå pânå acum produc¡ia este mai micå, între 5 ¿i 6 tone.

Cauza principalå a diminuårii o reprezintå atacurile ¿oarecilor care au mâncat din plante chiar înainte de recoltat.

Când se scade de la pre¡ul de bazå masa hectolitricå, se ajunge la 600 lei pe tonå. Asta înseamnå sub pre¡ul de produc¡ie cu aproximativ 1.000 lei.

Pre¡ul este mai mic cu 1.000 de lei pe tonå la orz fa¡å de anul precedent ¿i costul de înfiin¡are culturi în 2022 a fost mai mare chiar cu 40% fa¡å de 2021.

“Pierderea este dramaticå pentru fermieri. Dacå vom vinde produc¡ia de orz la pre¡ul actual, vom avea încasåri cu 1.000 lei mai pu¡in pe hectar decât cheltuielile realizate. Pe scurt, în 2023, agricultorii din Nådlac au muncit degeaba, chiar în pierdere la cultura de orz “, a concluzionat Kelo Milan.

Cauza este clarå: fiindcå nu existå baza hectolitricå stas de 62, marfa se depuncteazå la pre¡ ¿i se ajunge la 600 lei tona.

Previziunile la rapi¡å, 3,5 tone/ha

La rapi¡å se preconizeazå cå recol tatul va începe pe la sfâr¿itul lunii iunie, în func¡ie de condi¡iile climatice. Cultura aratå relativ bine ¿i oamenii sperå la o produc¡ie medie de 3,5 tone pe hectar.

Totu¿i, existå parcele de pe care se pot scoate peste 4 tone, dar ¿i altele de pe care vor ie¿i mai pu¡in, în jur de 3 tone. ªi în cazul rapi¡ei, sunt destui care sus¡in cå le va fi destul de greu så î¿i scoatå cheltuielile. Cauza principalå este tot pre¡ul.

În 2022, la recoltare, o tonå de rapi¡å costa între 3.500 ¿i 4.000 lei, iar în iunie 2023, se plåte¿te în jur de 1.800 lei tona.

“Situa¡ia este complicatå ¿i al rapi¡å. Chiar dacå vom scoate o produc¡ie acceptabilå sau bunå, din cauza pre¡ului mic, s-ar putea så avem o surprizå foarte neplåcutå privind randamentul de culturå”, este de pårere Milan.

În func¡ie de condi¡iile meteorologice, recoltatul la grâu va începe cåtre sfâr¿itul lunii iunie. Cultura aratå nu foar te bine, ci doar bine, de aceea fermierii sperå så scoatå în jur de 7 tone la hectar.

În zona Nådlac, de obicei, porumbul, floarea-soarelui ¿i rapi¡a produc surprize plåcute, nu cereale påioase.

Pia¡a cerealelor, o problemå nerezolvatå

Cea mai mare nemul¡umire a producåtorilor agricoli continuå så fie func¡ionarea proastå a pie¡ei cerealelor.

“Suntem min¡i¡i permanent. Putem spune cå e un dezastru creat chiar de reprezentan¡ii statului român, nu de Uniunea Europeanå, nici de Ucraina. Suntem cea mai afectatå ¡arå”, acuzå Kelo Milan.

El a mai aten¡ionat cå, a¿a cum aratå datele statistice, prin România, trece o cantitate de cereale cât traverseazå prin Bulgaria, Polonia ¿i Ungaria la un loc.

În plus, a auzit cå guvernul polonez chiar a alocat sume pentru compensarea pierderilor agricultorilor. Prin urmare, fermierii polonezi nu au avut de suferit din cauza tranzitului cerealelor ucrainene.

“Cum så concuråm noi pe aceea¿i pia¡å cu fermierii polonezi pe care statul îi apårå ¿i compenseazå pierderea de venit generatå prin acceptarea mårfii din afara UE fårå taxe vamale?”

El mai sus¡ine cå ceea ce se vorbe¿te în România, cu privire la protec¡ia fermierilor, sunt pove¿ti. Nici banii pentru despågubire de secetå pentru 2022 nu au ajuns la oameni, pânå în iunie 2023.

“Ni s-au promis 1.000 de lei pe ha, de 5 ori mai pu¡in decât era pre¡ul de cost pentru înfiin¡area culturii, iar acum au redus la 300 lei. Agricultorul român a ajuns o båtaie de joc. Guvernan¡ii nu în¡eleg cå, dacå îngropi o genera¡ie de fermieri, alta nu se va mai na¿te a¿a u¿or. Nu oricine vine så activeze în agriculturå. E un domeniu dificil”, este de pårere pre¿edintele Cooperativei Fermierul Nådlåcan.

Reintroducerea taxelor pentru cerealele din Ucraina

Kelo Milan este de pårere cå, în scopul reglementårii sectorului, trebuie introduse taxele vamale pentru produsele care vin din afara UE ¿i controalele sanitar-veterinare.

“Dacå pe mine ca fermier må obligi så respect o mul¡ime de condi¡ii de mediu pentru a face o marfå cât mai sånåtoaså cu mai pu¡ine chimicale, tu, ca guvern, de ce cople¿e¿ti pia¡a cu produse din afara UE care evident cå nu respectå acelea¿i condi¡ii?”, se întreabå fermierul arådean.

În aceastå situa¡ie, Milan a mai atras aten¡ia cå nu mai poate avea loc o concuren¡å corectå. El a mai spus cå nu Ucraina este de vinå pentru criza de pe pia¡a cerealelor. Ucrainenii trebuie ajuta¡i, dat fiind situa¡ia dramaticå în care se aflå din cauza råzboiului.

Totu¿i, cineva trebuia sacrificat, iar Uniunea Europeanå a decis ca producåtorii români så fie aceia.

De fapt, nu UE este de vinå, ci Guvernul României, care nu negociazå aproape nimic ¿i nu apårå interesele agricultorilor. De aceea, fermierii vor så reînceapå protestele, dar mult, mult mai de amploare, încheie Milan.

O supårare pe care nu avem voie så o ignoråm.