“Iau de la gura copiilor, ca s\ bag în p\mânt”

Revenit în 2015 din Spania, în comuna natalå Nåmoloasa, din Gala¡i, cu economii realizate lucrând într-o fermå de porci, Valentin ªerban a preluat din mers, la 27 de ani, ferma pårin¡ilor: 42 de hectare de teren arabil, dintre care 8 ha proprietate, ¿i ceva islaz.

Aîncercat, fårå succes, så acceseze fonduri prin programul de instalare a tinerilor fermieri. A încercat så închidå cercul, crescând ¿i 150 de oi, dar a trebuit så renun¡e la ele, în 2020, când råmåsese fårå furaje.

Påstrase 30 de capre, le-a înmul¡it, dar anul acesta a renun¡at ¿i la ele. În plus, i-a cedat unui mare fermier din vecinåtate 29 de hectare de teren.

Situa¡ia nu aratå deloc bine. Înså ªerban nu-¿i permite så cedeze: are doi copii, un båiat de trei ani ¿i altul de opt luni.

“Trebuie så iau de la gura lor, ca så bag în påmânt. Apoi, må uit în sus ¿i våd cå nu fac nimic... Pânå så se nascå ei, a mai fost cumva, fiindcå erau pre¡urile mai accesibile la inputuri, mai aveam ¿i ceva economii. Dar când vezi cå tona de îngrå¿åmânt s-a fåcut 5.000 de lei e stop joc”.

În 2020, fårå vreun kilogram de grâu sau de floare scoase din munca påmân- tului, vânzarea oilor a fost o gurå de oxigen, chiar dacå pre¡ul (250 de lei oaia) nu a fost grozav, ca så folosesc un eufemism. ªi-a cumpårat doi ¡api de raså Saanen, cu 300 de euro bucata, ca så creascå subven¡ia de la 24 de lei/caprå la 90 de lei. ºapii ¿i-au fåcut treaba, anul acesta efectivele de capre s-au dublat, iar 40 de capre aveau ¿i iezi. Dar socrul i s-a îmbolnåvit ¿i nu a avut cu cine så-l înlocuiascå pentru a avea grijå de capre. Iar el în câte så se împartå? A¿adar, duse au fost ¿i caprele cu iezi.

În ce prive¿te produc¡ia vegetalå, între anii 2016-2019 a fost mul¡umitor, chiar dacå nu a reu¿it så se iscuseascå de cei 50.000 de euro ca tânår fermier.

“La Gala¡i mi s-a spus cå nu må încadram cu cultura mare. Ar fi trebuit så pun un ha ¿i jumåtate de pepeni, 50 de ari (o jumåtate de ha) de legume, solar. Bun, cu pepenele rezolvam. Dar

Teofil Dascålu: o treime dintre fermele din Vrancea sunt în pragul falimentului legume, ce så pun? Råspunsul: usturoi, fasole, mazåre... Bun, am zis, pun 50 de ari de fasole ¿i o treier. Nu, trebuia så fie påståi! Vå da¡i seama, ia påstaie cu påstaie... E nevoie de mânå de lucru. Iar aici, la Nåmoloasa, nu gåse¿ti oameni.

Pre¿edintele ACCPT Vrancea, Teofil Dascålu, „a sårit”, fårå voia sa (dupå propriile-i spuse), la 4.300 de ha lucrate, prin preluarea unor ferme mai mici, din vecinåtate, care au capotat.„În Vrancea, dupå seceta record din 2020, 2021 nu a fost un an grozav, iar 2022 alt an dezastruos, cu 800 de kg/ha la grâu ¿i zero la porumb ¿i floare. Prin urmare, situa¡ia este efectiv disperatå. Numai în jurul fermei mele au intrat în faliment sau lichideazå afacerea cel pu¡in ¿apte fermieri care lucrau suprafe¡e mici, de pânå la 300 ha. Pe patru dintre ei i-am preluat eu, la rugåmintea lor. Colegii mei fermieri din ACCPT Vrancea îmi spun cå au datorii mari. Jumåtate din cheltuiala de anul trecut e cu scaden¡a anul acesta, care nici el nu e grozav, cu produc¡ii a¿teptate de 4 t de grâu/ha, în condi¡iile în care pre¡urile de valorificare sunt la jumåtate, dupå ce costurile de produc¡ie au fost duble”.

Cred cå astea sunt piedici ca noi, å¿tia mici, cu 40-50 ha, så dispårem. ªi chiar asta se întâmplå, dispare clasa mijlocie. Råmân doar cei mari, sus, ¿i påduchio¿ii, jos”.

Dacå i-ar fi fost acceptat proiectul, ¿i-ar fi luat un tractor mai acåtårii ¿i ceva complemente - un plug, un disc...

“Am douå tractoare U650. Dar aici e teren de baltå, o cliså în care trebuie så intri bine cu plugul ¿i apoi så o discui. Toamna e a¿a de uscat cå tractorul meu nu poate trage plugul”.

Cu toate astea, pânå la Marea Secetå (2020), s-a descurcat: subven¡ia era profitul, când trågea linie. Înså cât de rezilient så fii cu 42 de ha?

“Începând din 2020, lucratul påmântului mi-a produs gaurå în buzunare”.

În 2021 s-a redresat, fiindcå a fåcut produc¡ii, cu investi¡ii reduse: 5,5 t/ha la grâu, cu 200 de kg/ha de îngrå¿åmânt, ¿i 3 t/ha de floare. Pentru floare a primit ¿i un pre¡ bun, 2.850 de lei/t, de la grupul Frizon, al lui Teofil Dascålu, pre¿edintele ACCPT Vrancea.

Dar în 2022 iar a fost dezastru.

“Anul trecut am dat 1.100 de lei arendå ¿i am luat 1.000 de lei subven¡ia. Afacere! Noroc cå mai aveam ceva pus deoparte din 2021”.

Înså nici sezonul 2022/2023 nu a debutat mai bine: fårå zåpadå iarna ¿i fårå ploi primåvara. În plus, mo¿tenitorii proprietarilor terenurilor arendate l-au anun¡at cå vor så vândå. În doi-trei ani tot ar fi råmas fårå o parte semnificativå din suprafa¡å. A¿a cå a cedat de pe acum 29 ha fermei Frizon.

Una din solele cedate fiind compactå, de 18 ha, nu a fost o afacere rea pentru Dascålu. În schimb, ªerban l-a rugat så-i semene 4 ha de lucernå pe una din solele pe care ¿i le-a påstrat. Så aibå furaj pentru caprele nevândute.

Al¡i fermieri din zonå care lucrau suprafe¡e comparabile au renun¡at anul åsta cu totul la agricultura pe cont propriu ¿i s-au angajat la Frizon sau alte ferme mari.

Tânårul nostru ar fi tentat så urmeze aceastå cale (“E bine så câ¿tigi 4-5 mii de lei pe lunå, fårå alte båtåi de cap”), dar s-a obi¿nuit så fie pe cont propriu. A¿a cå, fårå mari nådejdi de redresare, mai are råbdare un an-doi, så vadå cum se a¿azå lucrurile.

“Ani mai buni nu cred cå o så vedem. Pre¡urile la motorinå, semin¡e ¿i altele continuå så creascå, iar pre¡urile cerealelor råmân tot jos. Acum, pentru tona de grâu în zonå se oferå doar 800 de lei. 80 de bani kilogramul, iar o pâine e 2 lei. În plus, ca så faci ceva produc¡ie, chiar ¿i grâul trebuie så-l irigi. De unde så scot douå miliarde (200.000 de lei “noi”) pentru un tambur? Dar am ideea de a må axa pe cre¿terea porcilor. Så vedem dacå vine legea...”.