så producå ¿i alte legume, nu doar ro¿ii

Legumicultorii trebuie sprijini]i s\ produc\ [i alte legume, nu doar ro[ii

Ministrul Agriculturii, Adrian tomata (...), så utilizåm bani europeni, Oros, a declarat, joi, la Timi¿oara, nu så alocåm în fiecare an bani de la cå dore¿te så sprijine buget, pentru cå, potrivit datelor Insti - legumicultorii în sensul de a cultiva în spa¡ii protejate, sere ¿i solarii, orice legume, nu doar ro¿ii, pe cât posibil din bani europeni. tutului Na¡ional de Statisticå, impactul economic asupra agriculturii nu a fost cel a¿teptat. Exact în perioadele în care ne a¿teptam så scadå importurile de tomate, când se derulau aceste programe, în fiecare an, cantitå¡ile de tomate erau în cre¿tere. Vom vedea pânå la finele acestui an care este trendul”, a detaliat ministrul. Adrian Oros a insistat asupra faptu

Numårul beneficiarilor pe lui cå cea mai mare problemå pe care o programul na¡ional Tomata au fermierii mici este cea legatå de nea fost în acest an de 18.300, gociere, pentru cå atunci când î¿i vând dar în anii trecu¡i au fost jude¡e în care marfa nu reu¿esc niciodatå så o vândå s-au înregistrat sute de dosare fictive, a pe toatå la pre¡uri competitive, iar când mai explicat ministrul. î¿i cumpårå inputurile, le iau la pre¡uri

“Anul acesta am verificat mai atent, dezavantajoase. În acest context, mina fost mai greu posibil din cauza res - istrul a afirmat cå “singura solu¡ie este tric¡iei de mi¿care impuse de pancooperativa”. demie. Anul acesta, în unele jude¡e nu “Pe noi ne intereseazå în primul au fost aprobate toate dosarele, de rând partea de depozitare ¿i de proceexem plu, în jude¡ul Timi¿ din 92 de sare, care este deficitarå. De¿i avem dosare înregistrate, doar 84 au valorifiproduc¡ii foarte mari în unii ani, noi excat produc¡ia. Numårul cel mai mare de portåm materie primå, cereale ¿i anibeneficiari este în jude¡ele Gala¡i, Olt, male vii, adicå exportåm subven¡ii ¿i Teleorman, Dolj, unde au fost întotimportåm hranå procesatå, cu valoare deauna zone legumicole consacrate”, a adåugatå foarte mare. Dacå aceastå afirmat Adrian Oros. procesare ¿i depozitare am face-o în

Ministrul a subliniat cå programul ¡arå, ar oferi ¿i multe locuri de muncå în Tomata este deja în anul patru de apliplus. Aceasta este singura pârghie prin care ¿i crede cå dupå aceastå perioadå care ministerul poate stimula fermierii statul trebuie så mute acel ajutor ¿i spre så se asocieze, creând måsuri dedicate alte sectoare care sunt în dificultate. acestor cooperative ¿i explicându-le cå

“Pentru legumicultura în spa¡ii prolegea coopera¡iei, care existå, oferå tejate vom face måsurå în Pilonul II, astfoarte multe avantaje fiscale. Trebuie så fel încât cei care doresc så facå în conmai lucråm la educa¡ie ¿i la încredere, tinuare legumiculturå în spa¡ii protejate pentru cå sunt unele domenii ¿i pe - så poatå accesa acea måsurå, så-¿i rioade în care trebuie så facem lucrurile facå sere sau solarii (...) în care så împreunå, nu separat”, a explicat Adripoatå cultiva orice legumå, nu doar an Oros.

Parlamentul European ar putea bloca bugetul multianual al UE Parlamentul European a amenin¡at cå nu va aproba acordul stabilit în Consiliul European, de ¿efii de stat, privind bugetul multianual al blocului comunitar dacå acesta nu va fi îmbunåtå¡it, transmite AFP. Legisla tivul european trebuie så se pronun¡e pânå la sfâr¿itul anului asupra cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027. În rezolu¡ia adoptatå joi cu 465 de voturi pentru, 150 împotrivå ¿i 67 de ab¡ineri, eurodeputa¡ii contestå bugetul în forma sa actualå ¿i avertizeazå cå Parlamentul European este pregåtit så refuze så-¿i dea aprobarea “(...) pânå când va fi gåsit un acord satisfåcåtor”.

Banii aloca¡i nu înseamnå bani atra¿i Fostul comisar european Corina Cre - ¡u, acum europarlamentar din partea ProRomânia, prive¿te cu circumspec¡ie la cele 80 de miliarde primite de România de la Bruxelles. “Banii aloca¡i nu înseamnå bani atra¿i. E o cale lungå de la actul politic al acordului asupra acestor sume pânå la atra - gerea banilor. Ace¿ti bani vor deveni realitate doar dacå se fac proiecte, iar experien¡a din anii preceden¡i ne aratå cå România nu a reu¿it decât o absorb¡ie modestå în raport cu ambi¡iile sale de acum. ”

Capturå record de produse de protec¡ia plantelor contrafåcute AIPROM transmite cå, în urma unei ample ac¡iuni desfå¿urate la nivel na¡ional, au fost confiscate peste 500 de tone de substan¡e periculoase, precum ¿i produse pentru protec¡ia plantelor ilegale sau contrafåcute. Mai exact, este vorba despre 283.171 de kilograme ¿i 1.404 de litri de produse pentru protec¡ia plantelor ilegale sau contrafåcute. Ancheta este desfå ¿uratå de poli¡i¿tii din cadrul Direc¡iei Arme ¿i Substan¡e Periculoase ¿i se bucurå de sprijinul întregii industrii de protec¡ia plantelor. 9