EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
Legumicultorii trebuie sprijini]i s\ produc\ [i alte legume, nu doar ro[ii Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, joi, la Timi¿oara, cå dore¿te så sprijine legumicultorii în sensul de a cultiva în spa¡ii protejate, sere ¿i solarii, orice legume, nu doar ro¿ii, pe cât posibil din bani europeni.
N
umårul beneficiarilor pe programul na¡ional Tomata a fost în acest an de 18.300, dar în anii trecu¡i au fost jude¡e în care s-au înregistrat sute de dosare fictive, a mai explicat ministrul. “Anul acesta am verificat mai atent, a fost mai greu posibil din cauza restric¡iei de mi¿care impuse de pandemie. Anul acesta, în unele jude¡e nu au fost aprobate toate dosarele, de exemplu, în jude¡ul Timi¿ din 92 de dosare înregistrate, doar 84 au valorificat produc¡ia. Numårul cel mai mare de beneficiari este în jude¡ele Gala¡i, Olt, Teleorman, Dolj, unde au fost întotdeauna zone legumicole consacrate”, a afirmat Adrian Oros. Ministrul a subliniat cå programul Tomata este deja în anul patru de aplicare ¿i crede cå dupå aceastå perioadå statul trebuie så mute acel ajutor ¿i spre alte sectoare care sunt în dificultate. “Pentru legumicultura în spa¡ii protejate vom face måsurå în Pilonul II, astfel încât cei care doresc så facå în continuare legumiculturå în spa¡ii protejate så poatå accesa acea måsurå, så-¿i facå sere sau solarii (...) în care så poatå cultiva orice legumå, nu doar
Profitul Agricol 29/2020
tomata (...), så utilizåm bani europeni, nu så alocåm în fiecare an bani de la buget, pentru cå, potrivit datelor Institutului Na¡ional de Statisticå, impactul economic asupra agriculturii nu a fost cel a¿teptat. Exact în perioadele în care ne a¿teptam så scadå importurile de tomate, când se derulau aceste programe, în fiecare an, cantitå¡ile de tomate erau în cre¿tere. Vom vedea pânå la finele acestui an care este trendul”, a detaliat ministrul. Adrian Oros a insistat asupra faptului cå cea mai mare problemå pe care o au fermierii mici este cea legatå de negociere, pentru cå atunci când î¿i vând marfa nu reu¿esc niciodatå så o vândå pe toatå la pre¡uri competitive, iar când î¿i cumpårå inputurile, le iau la pre¡uri dezavantajoase. În acest context, ministrul a afirmat cå “singura solu¡ie este cooperativa”. “Pe noi ne intereseazå în primul rând partea de depozitare ¿i de procesare, care este deficitarå. De¿i avem produc¡ii foarte mari în unii ani, noi exportåm materie primå, cereale ¿i animale vii, adicå exportåm subven¡ii ¿i importåm hranå procesatå, cu valoare adåugatå foarte mare. Dacå aceastå procesare ¿i depozitare am face-o în ¡arå, ar oferi ¿i multe locuri de muncå în plus. Aceasta este singura pârghie prin care ministerul poate stimula fermierii så se asocieze, creând måsuri dedicate acestor cooperative ¿i explicându-le cå legea coopera¡iei, care existå, oferå foarte multe avantaje fiscale. Trebuie så mai lucråm la educa¡ie ¿i la încredere, pentru cå sunt unele domenii ¿i perioade în care trebuie så facem lucrurile împreunå, nu separat”, a explicat Adrian Oros.
Parlamentul European ar putea bloca bugetul multianual al UE Parlamentul European a amenin¡at cå nu va aproba acordul stabilit în Consiliul European, de ¿efii de stat, privind bugetul multianual al blocului comunitar dacå acesta nu va fi îmbunåtå¡it, transmite AFP. Legislativul european trebuie så se pronun¡e pânå la sfâr¿itul anului asupra cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027. În rezolu¡ia adoptatå joi cu 465 de voturi pentru, 150 împotrivå ¿i 67 de ab¡ineri, eurodeputa¡ii contestå bugetul în forma sa actualå ¿i avertizeazå cå Parlamentul European este pregåtit så refuze så-¿i dea aprobarea “(...) pânå când va fi gåsit un acord satisfåcåtor”. Banii aloca¡i nu înseamnå bani atra¿i Fostul comisar european Corina Cre¡u, acum europarlamentar din partea ProRomânia, prive¿te cu circumspec¡ie la cele 80 de miliarde primite de România de la Bruxelles. “Banii aloca¡i nu înseamnå bani atra¿i. E o cale lungå de la actul politic al acordului asupra acestor sume pânå la atragerea banilor. Ace¿ti bani vor deveni realitate doar dacå se fac proiecte, iar experien¡a din anii preceden¡i ne aratå cå România nu a reu¿it decât o absorb¡ie modestå în raport cu ambi¡iile sale de acum.” Capturå record de produse de protec¡ia plantelor contrafåcute AIPROM transmite cå, în urma unei ample ac¡iuni desfå¿urate la nivel na¡ional, au fost confiscate peste 500 de tone de substan¡e periculoase, precum ¿i produse pentru protec¡ia plantelor ilegale sau contrafåcute. Mai exact, este vorba despre 283.171 de kilograme ¿i 1.404 de litri de produse pentru protec¡ia plantelor ilegale sau contrafåcute. Ancheta este desfå¿uratå de poli¡i¿tii din cadrul Direc¡iei Arme ¿i Substan¡e Periculoase ¿i se bucurå de sprijinul întregii industrii de protec¡ia plantelor. 9
