Profitul Agricol nr. 29, din 29 iulie 2020 by Profitul Agricol

nr. 29 din 29 iulie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 29/2020 Redactor - ¿ef

Prof. dr. doc. Nicolae {tefan

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Era din rasa rarå a oamenilor ra¡ionali pursânge. Uscå¡iv, u¿or adus de spate, ca un semn al întrebårilor lumii, Profesorul era mereu calm ¿i privea lini¿tit la tot ce se întâmpla în jur. Pentru el, toate veneau dupå o regulå, iar el cåuta regula. Era un clasic în via¡å. Probabil, a¿a a fost de tânår. Fårå explozii de entuziasm, dar nu în¡elege¡i cå era un om fårå emo¡ii, fårå tråiri sensibile, fårå idealuri. ¥n ‘45, ca lider al studen¡ilor agronomi de la Politehnicå, a cårat sacii de målai ¿i butoaiele de magiun oferite de ministrul de atunci pentru cantina studen¡eascå. ¥n via¡å s-a impus prin profesionalism, prin calm, prin lini¿tea sa mereu egalå. A fost numit adjunct de ministru la 27 de ani. Un profesionist de care era nevoie în locuri înalte de execu¡ie, în specialitatea lui. S-a “rotit” 30 de ani pe posturi echivalente de ministru adjunct. O vreme, a fost ¿i ambasador la Teheran. A plecat în vremea împåratului Mohammad Reza ªah Pahlavi ¿i s-a întors în ¡arå dupå revolu¡ia islamicå a ayatollahului Khomeini. Mai înainte, fuseserå trimi¿i trei adjunc¡i de mini¿tri så lucreze pe tractor la americani. “Aveau frigider, aer condi¡ionat ¿i sta¡ie pe tractor. La noi nici primii secretari nu aveau!”, povestea întors din State. Dupå revolu¡ia din ‘89, Ion Iliescu l-a sunat seara, acaså, ¿i i-a transmis så se instaleze a doua zi, diminea¡å, în biroul ministrului Agriculturii. ªtia cå este cel care îi va pune zåbala lui Victor Surdu. Fostul secretar cu Agricultura de la jude¡eana Ia¿i primise mai înainte indica¡ii de la Moscova. Iar Iliescu ¿tia. Dupå apari¡ia revistei Profitul Agricol, a devenit un colaborator devotat al nostru. Traducea rapoartele lunare ale USDA despre produc¡ia mondialå de grâu, porumb ¿i oleaginoase; Citea rubrica de burse ¿i fåcea corelåri de cifre; A fost primul care a scris despre Camerele Agricole, cu observa¡ia cå, înainte de råzboi, mo¿ierii nu fåceau parte din Camere; A militat pentru cooperativele de agricultori; A men¡ionat cå Ceau¿escu avea interesul så facå sisteme de iriga¡ii ¿i pentru a asigura ¡årii o cotå de prelevare a apei din Dunåre; A discutat despre limitele zootehnizårii etc. De¿i a fost ani mul¡i în administra¡ie, i se spunea “dom’ profesor”. Nu numai pentru titlul universitar, ci pentru cå aråta ca profesorul etern: u¿or îngândurat, gata oricând så scoatå din bibliotecå o carte ¿i så gåseascå un citat la pagina la care a pus un semn, acum zece ani. A fost o mândrie pentru noi så facå parte din echipa revistei. Så onoreze paginile cu semnåtura sa. Pentru studen¡i ori pentru academicieni, pentru oameni de afaceri ori mini¿tri, Nicolae ªtefan råmâne Profesorul. Dumnezeu så-l odihneascå...

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

G. OSTROVEANU Profitul Agricol 29/2020

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Asocia¡iile au blocat Ordinul 180

1 miliard de euro mai pu¡in la dezvoltare ruralå Dreptul de preferin¡å localå Constituirea primei Asocia¡ii a zonei montane

Ma[ini [i utilaje

7 8 8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii U27 - Marea Britanie: produc¡ia de grâu scade în continuare Maroc: cea mai slabå produc¡ie de grâu din ultimii ani

Legumicultorii trebuie sprijini¡i så producå ¿i alte legume, nu doar ro¿ii 9 O curiozitate agronomicå ¿i råspunsurile cititorilor no¿tri 10 Pentru Silviu Mihai, irigatul rapi¡ei este cea mai profitabilå tehnologie Adama: Solu¡ie flexibilå de erbicidare în toamnå, la rapi¡å

25 26

16 16

Asocia]ii profesionale Solu¡ia LAPAR în fa¡a crizei care vine: dezvoltarea industriei locale 17 500.000 de euro investi¡i în iriga¡ii se recupereazå în cel mult 5 ani 28 Strategia de gestionare a apei în urmåtorii 10 ani 18 Sistem de iriga¡ii ¿i desecåri de 8.000 ha inaugurat de Emiliana West Rom 30 Culturi vegetale Trei studen¡i români Planurile entuziaste în finala concursului ale unei ferme din Gorj 20 The Circular Agriculture Challenge 32 Ministrul Adrian Oros în vizitå de lucru la planta¡iile de biomaså din Timi¿ 22 Cre[terea animalelor Mircea Dumitru: Corteva Agriscience prezintå 34 primii fermieri campioni la rapi¡å 24 Viitorul fermei este robotizarea

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Adrian Oros, în vizitå la Maschio Gaspardo România 39 Discuri Kubota pentru dezmiri¿tit ¿i semånat culturi intermediare 40 Noi încårcåtoare frontale John Deere în portofoliul IPSO Agriculturå 42 Claas Cemis 700, un nou terminal pentru aplica¡ii Isobus 42 Amazone a extins gama de sprayere purtate UF 02 43

Informa]ii externe BASF investe¿te într-un startup din China Gåinile, sacrificate în Etiopia USDA sus¡ine fermierii dezavantaja¡i 45 Europolul confiscå mai multå carne de cal

44 44

Magazin Râurile din Fågåra¿ de patru ori sacrificate! În prag de august, la bursuci Prima fermå complet robotizatå

48 49 50

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII 1 miliard de euro mai pu]in la dezvoltare rural\ Såptåmâna trecutå, de la Consiliul European desfå¿urat la Bruxelles, pre¿edintele Klaus Iohannis a anun¡at un succes financiar: 79,9 miliarde de euro pentru România.

“

Vom folosi aceastå sumå de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura, pentru a construi spitale, ¿coli, pentru a moderniza marile sisteme publice. O parte semnificativå va fi folositå pentru relansarea economicå”, spunea pre¿edintele la finalul summitului. Suma prezentatå de Klaus Iohannis este împår¡itå în bugetul multianual 2021-2027 (46,4 miliarde de euro) ¿i fondul pentru redresare economicå (33,5 miliarde de euro). - 46,4 miliarde de euro sunt din Bugetul multianual 2021-2027 (Fonduri nerambursabile). Acestea sunt pentru Politica de Coeziune, Politica Agricolå Comunå ¿i pentru aplicarea Pactului Verde European (760 de milioane). - 33,5 miliarde de euro sunt din Pachetul de relansare economicå (16,8 miliarde de euro sunt granturi, nerambursabile, ¿i 16,7 miliarde de euro sunt împrumuturi). Pe scurt, din 79,9 miliarde de euro, aproximativ 16,7 miliarde sunt bani Profitul Agricol 29/2020

rambursabili (sub formå de împrumut, dar în condi¡ii mai avantajoase) ¿i 63,2 miliarde sunt nerambursabile.

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a observat înså ¿i o pierdere, 1 miliard de euro mai pu¡in pentru componenta de dezvoltare ruralå, Pilon II, în exerci¡iul financiar 2021 - 2027. “Acum, dupå deciziile luate la Bruxelles, la un calcul pe care am încercat så-l fac foarte rapid, vom avea pentru acest Program Na¡ional Strategic, Pilonul I, adicå pentru plå¡i directe, 13,78 miliarde euro ¿i pentru Pilonul II - 7,01 miliarde euro pentru dezvoltare ruralå, la care se adaugå Next Generation 0,72 miliarde. Dacå ne uitåm, avem cu un miliard de euro mai pu¡in fa¡å de alocarea 2014-2020 pentru componenta Pilon II dezvoltare ruralå. De aceea, va trebui så fim foarte aten¡i la cum elaboråm Programul Na¡ional Strategic”, a explicat ministrul.

Dar apoi Adrian Oros a adus repede vorba de Programul Na¡ional de Cre¿tere a Rezilien¡ei, unde s-a reu¿it atragerea, prin cele douå proiecte propuse (Strategia de gestionare a apei ¿i Re¡ea de depozitare, procesare ¿i distribu¡ie a produselor române¿ti), a 6 miliarde euro.

Andrei OSTROVEANU

Guvernul a suplimentat cu 101,9 milioane de lei fondurile pentru reducerea accizei la motorinå Guvernul a decis så suplimenteze cu 101,9 milioane de lei fondurile care vor fi acordate pentru schema de ajutor privind reducerea accizei la motorina utilizatå în agriculturå. În acest fel, în perioada 1 ianuarie - 31 martie, acestea au ajuns la 629,9 milioane de lei. Pentru perioada 2015-2020, suma acordatå în acest sens are o valoare totalå de 3,435 miliarde de lei. Legea Camerelor Agricole a ie¿it din Comisie Luni, pe 27 iunie, Comisia pentru agriculturå a Camerei Deputa¡ilor a votat în unanimitate Proiectul de Lege privind Camerele Agricole, ini¡iat de PSD. “Doresc så le mul¡umesc tuturor colegilor deputa¡i, fermierilor ¿i repre-zentan¡ilor organiza¡iilor ¿i asocia¡iilor de profil care s-au implicat activ în procesul de elaborare a prezentei legi, prin care am convingerea cå se va realiza un proces de descentralizare ¿i profesionalizare a activitå¡ilor din domeniu”, nota deputatul Paul Stånescu, pre¿edintele Comisiei, dupå închiderea lucrårilor. Ministerul Muncii: zilierii trebuie înregistra¡i electronic Cei care utilizeazå lucråtori zilieri vor fi obliga¡i så renun¡e la registrele clasice ¿i så înregistreze lucråtorii în registrul electronic, informeazå Ministerul Muncii. Metodologia de întocmire ¿i transmitere a Registrului electronic de eviden¡å a zilierilor a fost stabilitå în urma ordinului semnat de ministrul Muncii, Violeta Alexandru, ¿i publicat în Monitorul Oficial. Aplica¡ia mobilå Inspec¡ia Muncii va fi instrumentul de lucru pentru persoanele care folosesc zilieri. Este disponibilå, gratuit, pe PlayStore sau AppStore ¿i este singura modalitate legalå de înregistrare a activitå¡ilor prestate de zilieri, subliniazå Ministerul Muncii. “A trebuit så ajungem în anul 2020 ca så renun¡åm la caietele de hârtie în care angajatorii notau activitatea lucråtorilor zilieri”, declara ministrul. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Medicii veterinari vor primi 10.000 lei lunar Pe 22 iulie, Guvernul a aprobat cadrul legal privitor la condi¡iile în care poate fi acordatå lunar suma de 10.000 lei, fårå TVA, medicilor veterinari de liberå practicå împuternici¡i pentru efectuarea ac¡iunilor sanitareveterinare publice. Potrivit comunicatului oficial, urgen¡a acestei ordonan¡e a fost impuså de necesitatea asigurårii cadrului legal primar specific pentru contractarea activitå¡ilor sanitare-veterinare publice, în contextul garantårii sånåtå¡ii animalelor. ANSVSA men¡ioneazå cå de la începutul anului 2020 pânå în prezent s-a înregistrat un numår semnificativ de circumscrip¡ii sanitare-veterinare vacante. Pentru anul 2020, sumele de care vor beneficia medicii veterinari vor fi asigurate de ANSVSA. ACVBR vinde tauri de pråsilå din rasa Bål¡atå Româneascå Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental, vinde 5 tåura¿i, cu vârste între 12-14 luni, pentru montå naturalå. Este vorba de animale din raså purå, cu originea atestå pentru douå genera¡ii. Taurii au fost testa¡i genomic ¿i provin din ferme libere de maladiile IBR ¿i BVD. Pute¡i ob¡ine rela¡ii suplimentare la office@baltataromaneasca.ro sau la tel. 0268/367890. Situa¡ia pestei porcine africane Pe 20 iulie, ANSVSA a transmis date noi despre evolu¡ia PPA în ¡arå. Virusul este activ în 29 de jude¡e. Sunt 272 de focare, dintre care 4 în exploata¡ii comerciale. În alte 12 jude¡e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre¡i. În intervalul 09 - 19 iulie au fost înregistrate 21 focare noi, din cauza nerespectårii Planului de eradicare la porcii sålbatici, nerespectårii restric¡iilor impuse în zonele de protec¡ie ¿i a måsurilor de biosecuritate în exploata¡iile noncomerciale. 8

Dreptul de preferin]\ local\ Aflat la Timi¿oara, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a spus cå vrea så modifice procedura achizi¡iilor publice locale, astfel încât edilii så aibå posibilitatea (sau obliga¡ia? n. red.) de a achizi¡iona produse agroalimentare locale pentru localitå¡ile lor. “Am început modificåri în ceea ce prive¿te achizi¡iile publice locale. Trebuie ca edilii så aibå posibilitatea så achizi¡ioneze, pentru toate nevoile din localitå¡ile lor, produse agroalimentare locale. Avem în vedere, ca principale prioritå¡i ale Programului Na¡ional Strategic pe termen scurt, începând din anul 2021, re¡eaua de colectare, depozitare, procesare ¿i ¿i depozitare a produselor române¿ti, care se va realiza în jurul a 8 centre regionale la care îi

conectåm pe to¡i cei care doresc (depozitele fermierilor, ale cooperativelor n.red.), pentru cå vom sprijini preponderent ¿i vom finan¡a consistent partea de procesare ¿i depozitare, pentru ca ¿i micii producåtori så devinå rapid competitivi”, a detaliat Oros.

Constituirea primei Asocia]ii a zonei montane Secretarii de stat Emil Dumitru ¿i Aurel Simion au participat, pe 23 iulie, la întâlnirea de lucru cu reprezentan¡ii zonei montane. Întâlnirea a vizat constituirea Asocia¡iei Produs Montan, prima asocia¡ie a producåtorilor din zona montanå care au ob¡inut dreptul de utilizare a men¡iunii de calitate produs montan. Asocia¡ia are 6 membri fondatori. În prezent, Registrul Na¡ional al Produselor Montane cuprinde 255 de producåtori ce de¡in 1021 de produse care au ob¡inut men¡iunea de calitate Produs Montan, toate regåsindu-se pe site-ul www.produsmontan.ro ¿i în aplica¡ia Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC). Secretarul de stat Aurel Simion i-a felicitat pe membrii asocia¡iei pentru aceastå ini¡iativå importantå în dezvoltarea activitå¡ii, îndemnându-i så-¿i

conserve brandul pentru a-¿i proteja produsele. Emil Dumitru a vorbit despre stadiul elaborårii Planului Na¡ional Strategic ¿i a prezentat beneficiile accesårii submåsurii 4.2 “Sprijin pentru investi¡ii în procesarea/marketingul produselor agricole - componenta investi¡ii în abatoare de capacitate micå în zona montanå”, cu o alocare de peste 12 milioane de euro. Subsecretarul de stat Avram Fi¡iu a anun¡at cå ministerul a transmis o adreså de informare cåtre toate Primåriile cu privire la politicile ¿i viziunea MADR pentru progresul locuitorilor din zonelor de munte.

pagin\ de Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 29/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Legumicultorii trebuie sprijini]i s\ produc\ [i alte legume, nu doar ro[ii Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, joi, la Timi¿oara, cå dore¿te så sprijine legumicultorii în sensul de a cultiva în spa¡ii protejate, sere ¿i solarii, orice legume, nu doar ro¿ii, pe cât posibil din bani europeni.

umårul beneficiarilor pe programul na¡ional Tomata a fost în acest an de 18.300, dar în anii trecu¡i au fost jude¡e în care s-au înregistrat sute de dosare fictive, a mai explicat ministrul. “Anul acesta am verificat mai atent, a fost mai greu posibil din cauza restric¡iei de mi¿care impuse de pandemie. Anul acesta, în unele jude¡e nu au fost aprobate toate dosarele, de exemplu, în jude¡ul Timi¿ din 92 de dosare înregistrate, doar 84 au valorificat produc¡ia. Numårul cel mai mare de beneficiari este în jude¡ele Gala¡i, Olt, Teleorman, Dolj, unde au fost întotdeauna zone legumicole consacrate”, a afirmat Adrian Oros. Ministrul a subliniat cå programul Tomata este deja în anul patru de aplicare ¿i crede cå dupå aceastå perioadå statul trebuie så mute acel ajutor ¿i spre alte sectoare care sunt în dificultate. “Pentru legumicultura în spa¡ii protejate vom face måsurå în Pilonul II, astfel încât cei care doresc så facå în continuare legumiculturå în spa¡ii protejate så poatå accesa acea måsurå, så-¿i facå sere sau solarii (...) în care så poatå cultiva orice legumå, nu doar

Profitul Agricol 29/2020

tomata (...), så utilizåm bani europeni, nu så alocåm în fiecare an bani de la buget, pentru cå, potrivit datelor Institutului Na¡ional de Statisticå, impactul economic asupra agriculturii nu a fost cel a¿teptat. Exact în perioadele în care ne a¿teptam så scadå importurile de tomate, când se derulau aceste programe, în fiecare an, cantitå¡ile de tomate erau în cre¿tere. Vom vedea pânå la finele acestui an care este trendul”, a detaliat ministrul. Adrian Oros a insistat asupra faptului cå cea mai mare problemå pe care o au fermierii mici este cea legatå de negociere, pentru cå atunci când î¿i vând marfa nu reu¿esc niciodatå så o vândå pe toatå la pre¡uri competitive, iar când î¿i cumpårå inputurile, le iau la pre¡uri dezavantajoase. În acest context, ministrul a afirmat cå “singura solu¡ie este cooperativa”. “Pe noi ne intereseazå în primul rând partea de depozitare ¿i de procesare, care este deficitarå. De¿i avem produc¡ii foarte mari în unii ani, noi exportåm materie primå, cereale ¿i animale vii, adicå exportåm subven¡ii ¿i importåm hranå procesatå, cu valoare adåugatå foarte mare. Dacå aceastå procesare ¿i depozitare am face-o în ¡arå, ar oferi ¿i multe locuri de muncå în plus. Aceasta este singura pârghie prin care ministerul poate stimula fermierii så se asocieze, creând måsuri dedicate acestor cooperative ¿i explicându-le cå legea coopera¡iei, care existå, oferå foarte multe avantaje fiscale. Trebuie så mai lucråm la educa¡ie ¿i la încredere, pentru cå sunt unele domenii ¿i perioade în care trebuie så facem lucrurile împreunå, nu separat”, a explicat Adrian Oros.

Parlamentul European ar putea bloca bugetul multianual al UE Parlamentul European a amenin¡at cå nu va aproba acordul stabilit în Consiliul European, de ¿efii de stat, privind bugetul multianual al blocului comunitar dacå acesta nu va fi îmbunåtå¡it, transmite AFP. Legislativul european trebuie så se pronun¡e pânå la sfâr¿itul anului asupra cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027. În rezolu¡ia adoptatå joi cu 465 de voturi pentru, 150 împotrivå ¿i 67 de ab¡ineri, eurodeputa¡ii contestå bugetul în forma sa actualå ¿i avertizeazå cå Parlamentul European este pregåtit så refuze så-¿i dea aprobarea “(...) pânå când va fi gåsit un acord satisfåcåtor”. Banii aloca¡i nu înseamnå bani atra¿i Fostul comisar european Corina Cre¡u, acum europarlamentar din partea ProRomânia, prive¿te cu circumspec¡ie la cele 80 de miliarde primite de România de la Bruxelles. “Banii aloca¡i nu înseamnå bani atra¿i. E o cale lungå de la actul politic al acordului asupra acestor sume pânå la atragerea banilor. Ace¿ti bani vor deveni realitate doar dacå se fac proiecte, iar experien¡a din anii preceden¡i ne aratå cå România nu a reu¿it decât o absorb¡ie modestå în raport cu ambi¡iile sale de acum.” Capturå record de produse de protec¡ia plantelor contrafåcute AIPROM transmite cå, în urma unei ample ac¡iuni desfå¿urate la nivel na¡ional, au fost confiscate peste 500 de tone de substan¡e periculoase, precum ¿i produse pentru protec¡ia plantelor ilegale sau contrafåcute. Mai exact, este vorba despre 283.171 de kilograme ¿i 1.404 de litri de produse pentru protec¡ia plantelor ilegale sau contrafåcute. Ancheta este desfå¿uratå de poli¡i¿tii din cadrul Direc¡iei Arme ¿i Substan¡e Periculoase ¿i se bucurå de sprijinul întregii industrii de protec¡ia plantelor. 9

PAGINA DE

O curiozitate agronomic\ [i r\spunsurile cititorilor no[tri

O curiozitate agronomicå ne-a fost semnalatå de Marin Nedu, din Cåzåne¿ti, Ialomi¡a. Porumbul semånat direct în grâul uscat nu a råsårit, în schimb porumbul semånat dupå ce s-a discuit terenul a råsårit. Am folosit pagina de Facebook a revistei noastre pentru un sondaj de opinie, postând imaginea a douå sole alåturate, cu cele douå experien¡e de semånat, întrebând cititorii ce explica¡ie gåsesc. Råspunsurile ne-au surprins, atât prin complexitate, cât ¿i prin numår. Am selectat câteva pentru a vi le prezenta ¿i dumneavoastrå, celor care ne citi¡i pe hârtie.

Moraru ªtefan: “Eu am semånat 100 ha direct în grâu imediat dupå ploile de la începutul lui mai, dar am observat cå terenul a pierdut foarte repede apa. O explica¡ie este cå la grâu, chiar dacå a fost distrus prin erbicidare, fenomenul de evaporare prin capilaritate s-a desfå¿urat în continuare”. Horia-Victor Hålmåjan: “Cred cå apa s-a «pierdut» în sol ¿i nu s-a evaporat. Apa s-a infiltrat pânå la adâncimea unde erau porii ocupa¡i de rådåcini. Sar putea ca rådåcinile grâului så mai fi fost vii ¿i så împiedice îmbibi¡ia semin¡elor de porumb”. Mihai Valentin: “Explica¡ia este semånåtoarea folositå. Practic acolo unde a fost pregåtit terenul, organul activ, fie patina, fie discul, a intrat în sol la adâncimea corespunzåtoare astfel 10

încât såmân¡a a gåsit apa pentru germina¡ie. În partea nelucratå paiele au încurcat practic penetrarea organelor active în sol.” Lucian Stratulat: “Prima condi¡ie a råsåririi este ca såmân¡a så fie viabilå. Cea de-a doua este ca såmân¡a så aibå contact intim cu påmântul, pentru ca så poatå extrage toatå umiditatea. Pentru såmân¡a puså în rådåcinile de grâu era ca ¿i cum ståtea în sac, mai ales ca rådåcinile grâului au consumat umiditatea din imediata vecinåtate. Din acest motiv se pune ¿i roata de tasare la semånåtorile de plante prå¿itoare”. Iulian Stochici: “Consider cå grâul a consumat rezerva de apå. În plus, nu a permis o iluminare directå, umbrind porumbul ¿i nelåsându-i o aerare suficientå”. Jean Cezar Ilie: “Temperatura solului poate fi cauza, un teren negru se încålze¿te mult mai repede decât unul acoperit”. Stroe Cristian: “Afânarea solului! Depinde cât de tare era solul înainte de a

semåna! Daca era foarte båtåtorit, såmân¡å nu putea ajunge la o distan¡å rezonabilå în påmânt pentru a-i oferi condi¡iile optime de råsårire! Pregåtirea solului înaintea însåmân¡årii e necesarå! Aråtura e sfântå!” Marius Bercu: “Gradul de mårun¡ire a solului pe suprafa¡a discuitå a condus la sporirea germina¡iei semin¡elor ¿i în acela¿i timp la påstrarea mai bunå a apei în sol comparativ cu suprafa¡a unde s-a semånat direct”. Andreas Telehuz: “¥n discuialå såmân¡a a fåcut contact cu solul, probabil, iar dincolo nu. Având în vedere densitatea de rådåcini, grâul fiind unul destul de bine dezvoltat în primå fazå, ar fi avut dificultå¡i la închiderea slotului orice semånåtoare”. Aurel Crînga¿u: “Dacå nu ai condi¡ii de irigare nu va merge semånat direct în miri¿te. Poate interveni ¿i efectul erbicidului, care a råmas în sol, afectând încol¡irea”.

Robert VERESS Profitul Agricol 29/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan¡a 187 euro/t (+ 2 euro/t) 898 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17.07.2020, pre¡ cu livrare în august 2020. ¥n perioada 13 - 17 iulie pre¡ul cerealelor a continuat så creascå pe toate bursele mondiale: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a în£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Aug Sept Oct

13.07 120 117 119

14.07 121 119 120

15.07 123 120 121

Cota¡ii - Bursa din Chicago Aug Sept Oct

13.07 187 193 195

14.07 193 195 197

16.07 127 121 123

17.07 129 125 127 $/t

15.07 16.07 17.07 195 197 199 197 199 200 199 200 201

România FOB Constan¡a 183 euro/t (+2) 878 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17.07.2020, pre¡ cu livrare în august 2020.

Aug Sept Oct

14.07 134 135 137

13.07 Bordeaux 161 Pallice 159 Rhin 165 Bordeaux FOB 163 Pontivy 175

$/t

15.07 16.07 17.07 135 137 139 137 139 140 139 141 143

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 215 dolari/tonå (903 lei), cu 5 dolari/tonå mai mult Cota¡ii - Burse din Fran¡a 13.07 Rouen 183 Dunquerque 183 Pallice 183 Creil FOB 179 Moselle FOB 181 Rouen FOB 181

14.07 15.07 185 187 185 187 185 187 181 183 183 185 183 185

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aug Sept Oct

13.07 210 207 211

14.07 211 209 213

15.07 212 210 215

euro/t

14.07 15.07 16.07 17.07 163 164 165 167 161 163 165 167 167 169 171 173 165 167 169 171 177 179 181 185

fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

¡ul a fost de 190 euro/tonå (912 lei), mai mare cu 7 euro/tonå.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 189 euro/tonå (907 lei), în cre¿tere cu 8 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2020 este de 177 dolari/t (743 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 190 euro/tonå (912 lei), mai mare cu 7 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre-

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în august 2020, a fost de 173 dolari/t (727 lei), mai mare cu 3 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t 16.07 189 189 189 185 187 189

16.07 213 213 217

17.07 190 190 190 191 189 193 $/t 17.07 215 217 219

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august, este de 175 dolari/tonå (735 lei), mai mult cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în-

13.07 131 133 134

Principalele destina¡ii ale exportului: China 113.770 tone, Taiwan 94.770 tone, Japonia 92.170 tone, Mexic 83.570 tone ¿i Filipine 66.990 tone.

chiderii, 17 iulie 2020, a fost de 175 dolari/tonå (735 lei), cu 10 dolari/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

chis la 230 dolari/tonå (989), neschimbat fa¡å de såptåmâna trecutå, dar în cre¿tere cu 7 dolari/t fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 13 iulie.

€ - 4,8 lei $ - 4,2 lei

chidere a fost de 167 euro/tonå (802 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 173 euro/tonå (830 lei), în cre¿tere cu 8 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOB-

port a fost 169 dolari/tonå (710 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor ¿i fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 171 euro/tonå (821 lei), în cre¿tere cu 8 euro/tonå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 185 euro/tonå (888 lei), mai mare cu 10 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la înPre¡uri - FOB, porturi Argentina August Sept

$/t

13.07 14.07 15.07 16.07 17.07 159 161 163 165 169 161 163 165 167 171

Profitul Agricol 29/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 13 - 17 iulie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele mondiale. Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 367 dolari/tonå (1.541 lei), cu 14 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 13 iulie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Aug Sept Oct

13.07 321 320 317

14.07 325 323 319

$/t 15.07 327 325 320

16.07 329 327 321

17.07 331 329 327

Orz România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17.07.2020, pre¡ cu livrare în august 2020. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 13.07 Rouen 170 Dunquerque 171 Moselle 170 Pontivy 173 Orz bere: Creil** 179 Moselle** 181

14.07 173 174 174 175

15.07 174 175 175 177

16.07 175 177 177 179

17.07 177 179 179 181

183 185 187 189 185 187 189 191

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 13 - 17 iulie 2020, a fost de 189 dolari/tonå (794 lei), Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

$/t

PREºURI 13- 17.07.2020

13.07 14.07 15.07 16.07 17.07 August 179 183 185 187 189 Sept 181 185 187 189 191

na 272.770 tone, Indonezia 89.150 tone, Mexic 70.770 tone, Tunis 67.190 tone, ¿i Pakistan 57.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 355 dolari/tonå (1.491 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 325 dolari/tonå (1.365 lei), în cre¿tere cu 10 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Aug Sept Oct

13.07 615 617 619

$/t

14.07 15.07 16.07 619 621 623 621 623 625 623 625 627

17.07 625 627 629

FOB-Rouen, a fost de 177 euro/tonå (850 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 13 iulie. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 191 euro/tonå (917 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 13 iulie. Australia: pentru livrare în august 2020, pre¡ul orzului furajer este 205 dolari/t (861 lei). A fost mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Aug Sept

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

13.07 14.07 15.07 16.07 17.07 315 319 321 323 325 317 321 323 325 327

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 13 - 17 iulie, pre¡ul semin¡elor de floareasoarelui a avut urmåtoarea evolu¡ie: ¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 357 euro/tonå (1.714 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

chidere, pe 17 iulie 2020, a fost de 350 dolari/tonå (1.470 lei), în cre¿tere cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna august, este de 369 dolari/tonå (1.550 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna august 2020, a fost de 377 dolari/t (1.583 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

13.07 14.07 15.07 16.07 17.07 August 340 343 345 347 350

13.07 14.07 15.07 16.07 17.07 Dieppe 349 350 353 354 357

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

mai mare cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei ¿i-a men¡inut tendin¡a de cre¿tere la bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 361 euro/tonå (1.733lei). A înregistrat o cre¿tere de 11 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

Principalele destina¡ii: China 59.770 tone ¿i Taiwan 9.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 377 euro/tonå (1.810 lei), cu 14 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 13 iulie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 363 euro/tonå (1.742 lei),

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

13.07 Rouen 351 Dunquerque 350 Moselle 363

17.07 363 361 377

14.07 355 353 365

15.07 357 355 367

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

230 dolari/t

Profitul Agricol 29/2020

$/t

13.07 14.07 15.07 16.07 17.07 August 347 350 351 353 355 Sept 350 353 355 357 359

175 dolari/t

+ 10

367 dolari/t

+ 14

189 dolari/t

16.07 359 357 369

+ 10 13

Pre]uri [i pie]e Exporturi de cereale de aproape un miliard de euro în primele patru luni România a exportat, în primele patru luni ale anului, cereale în sumå de 988,7 milioane de euro, cu 38,8% mai mult comparativ cu perioada similarå a anului anterior, conform datelor Institutului Na¡ional de Statisticå. Pe de altå parte, importurile de cereale s-au cifrat la 236,8 milioane de euro (plus 48,3%), rezultând un excedent de aproape 752 milioane de euro. Exporturile de grâu ¿i meslin au totalizat 395,834 milioane de euro, reprezentând 40% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 526,941 milioane de euro (53,3% din total). În ¡årile UE au fost vândute, în perioada men¡ionatå, cereale române¿ti în sumå de 235,9 milioane de euro. Principalele destina¡ii au fost Spania (37,1 milioane de euro), Fran¡a (36,6 milioane de euro) ¿i Italia (31,8 milioane de euro). În ceea ce prive¿te importurile din ¡årile UE, acestea au totalizat 221,1 milioane de euro ¿i au provenit în special din Ungaria (importuri de cereale de 107,7 milioane de euro), Bulgaria (58,2 milioane de euro) ¿i Fran¡a (31 milioane de euro). China scoate grâu din rezerva de stat ca så stopeze pre¡ul porumbului China inten¡ioneazå så vândå orez ¿i grâu din rezerva de stat cåtre producåtorii de nutre¡uri care se confruntå în prezent cu pre¡uri ridicate la porumb, produs care în unele zone s-a scumpit cu peste 20% din cauza livrårilor limitate, transmite Reuters. “Guvernul va face acest lucru pentru a ¡ine sub control pre¡urile la porumb”, a declarat una dintre sursele citate de Reuters. Luni, pre¡urile la porumb în Harbin, principala provincie unde se cultivå porumb în China, au urcat pânå la 2.110 yuani (301,69 dolari) pe tonå, un avans de 23% fa¡å de începutul anului ¿i totodatå cea mai ridicatå valoare înregistratå dupå luna septembrie 2015. 14

Pia]a grâului o analizå de Cezar Iulian Gheorghe, expert analist de pia¡å

Cota¡iile Port Constan¡a graviteazå în jurul a 830 lei/tonå sau 172 euro/tonå, cu un minus de 30-35 lei în cazul grâului furajer. Cu toate acestea, nu se vând cantitå¡i semnificative, iar problemele contractuale ale exportatorilor sunt evidente, în condi¡iile în care ei au vândut în lipså începând cu lunile ianuarie, februarie 2020.

În

primul rând, discutåm despre logisticå, adicå navele care sosesc la încårcare ¿i care sta¡ioneazå din cauza lipsei de marfå. Acest lucru are un impact financiar serios, ¡inând cont cå a¿teptarea aceasta costå. Ca så vå face¡i o imagine, variazå între 10-15.000 dolari/zi, raportându-ne la dimensiunile unui Bulk Carrier (60.000 tone). Portul se comportå exact ca un aeroport, iar ponderea cheltuielilor de acostare ¿i men¡inere sunt ridicate. Apoi, pentru traderi vin costurile contractuale. Notificårile de întârziere au efecte financiare în pre¡ul final al mårfii ¿i penalizårile sunt destul de ridicate în acest context. De asemenea, vedem un fenomen nou. Este vorba de achizi¡ia de marfå de origine ruseascå ¿i ucraineanå în portul Constan¡a, la pre¡uri de 205-207 USD CIF. Este grâu de înlocuire pentru a suplini ¿i executa contractele încheiate în timpul men¡ionat mai sus. Actorii principali au deci pierderi considerabile în acest context, un simplu factor de multiplicare cu cifre de 60.000 de tone este gråitor ca exemplu. În România, eforturile de achizi¡ie sunt foarte mari din punct de vedere financiar. Procesatorii plåtesc pre¡uri care pot depå¿i cu u¿urin¡å 800 lei/tonå în nivel de ferma FCA, costul transportului fiind în cont Cumpåråtor. Avem înså ¿i exemple de pre¡uri mult mai mari, în jurul valorii de 850 lei/tonå, dar în paritatea de livrare DAP, adicå livrat la destinatar ¿i care con¡ine un termen de platå de 45 - 90 de zile.

Cu toate acestea, fortuirea este evidentå numai în cazul fermelor mici care nu de¡in spa¡ii de depozitare ¿i trebuie så valorifice pentru a putea continua procesul de business. Fermele mari stocheazå încå grâul ¿i apeleazå la instrumente financiare pentru a sus¡ine capitalul de lucru, un lucru care aduce costuri, înså raportate la poten¡ialul din viitor creeazå toate premisele ca momentul “când“ så se contureze foarte pronun¡at. Pe termen lung înså, acest bulgåre se va rostogoli, dimensiunea sa va cre¿te ¿i nu este exclus så vedem efectele sale ¿i în sezonul agricol 20212022, mai ales în condi¡iile în care vremea va juca un rol principal. Pe plan extern, Argentina relateazå o scådere de recoltå de grâu de la 21 la 18 milioane de tone. Rusia nregistreazå productivitå¡i mici, care penalizeazå dimensiunea recoltei, între estimarea ini¡ialå de peste 80 milioane tone versus un realist 75 milioane tone. Egiptul anun¡å un nivel suficient de stocuri, acoperitor pentru 5,5 luni. Cererea obi¿nuitå, care depå¿ea 12 mil. tone, se reduce cu minim 1 mil. tone din cauza efectelor pandemiei. Lipsa turi¿tilor penalizeazå consumul. Trebuie înså så fim aten¡i când discutam zilele acestea despre pre¡uri la efectul de slåbire a dolarului american în fa¡a euro, 1 euro = 1.138 USD.

Profitul Agricol 29/2020

Pre]uri [i pie]e Brazilia: produc¡ie pu¡in mai mare de grâu fa¡å de anul trecut Pentru anul de pia¡å 2020/21, produc¡ia de grâu din Brazilia este estimatå la 5,7 milioane tone, în cre¿tere cu 0,5 mil. tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va fi de aproximativ 2,2 milioane hectare, mai mare cu 7% fa¡å de anul trecut. Ploile din mai ¿i iunie au refåcut deficitul de umiditate din sol, iar acest lucru a fost benefic sezonului de semånat în Paraná ¿i Rio Grande do Sul. Aproape 86% din produc¡ia de grâu a Braziliei provine din aceste douå state. ¥n Paraná semånatul a început în aprilie ¿i este aproape de final, iar în Rio Grande do Sul a început în mai ¿i s-a realizat pe 87% din suprafa¡å. Rusia: 76,5 milioane tone de grâu USDA estimeazå produc¡ia de grâu a Rusiei pentru 2020/21 la 76,5 milioane tone, cu 4% mai mare fa¡å de anul trecut. Prognoza include 56 mil. tone grâu de toamnå ¿i 20,5 mil. tone grâu de primåvarå ¿i nu ia în calcul produc¡ia din Crimeea. Conform datelor de la Ministerul rus al Agriculturii, la sfâr¿itul lunii iunie semånatul grâului de primåvarå s-a încheiat. Cu excep¡ia Siberiei, toate districtele unde s-a cultivat grâu de primåvarå au beneficiat de ploi pe tot parcursul lunii iunie. Înså vremea din iulie ¿i august este determinantå pentru o estimare mai preciså. Canada: produc¡ie-record la porumb Produc¡ia de porumb pentru 2020/21 va ajunge la 14,6 milioane tone, cu 9% mai mare fa¡å de anul trecut. Scåderea lunarå a produc¡iei estimate se datoreazå reducerii suprafa¡ei cultivate la 1,4 milioane hectare, în scådere cu 3% fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat la 10,4 tone/hectar, cu 13% mai mare fa¡å de anul trecut, depå¿ind astfel recordul de 10,2 tone/hectar, din 2015. Informa¡iile au fost publicate în buletinul lunar al USDA pe luna iulie. 16

U27 - Marea Britanie> produc]ia de grâu scade în continuare Recolta de grâu din UE a avut parte de mai multe evenimente nefavorabile: de la precipita¡iile în exces din toamna trecutå, care au îngreunat semånatul în nord-vestul Europei, la seceta severå din primåvarå, în cea mai mare parte a continentului. Conform raportului USDA din aceastå lunå, cele mai mari schimbåri sunt în Fran¡a ¿i Spania. În Fran¡a, cel mai mare producåtor de grâu din UE, seceta a afectat recolta în primåvarå ¿i la începutul verii. Precipita¡iile din iunie au venit prea târziu pentru a reface semnificativ randamentul. În Spania condi¡iile meteo au fost favorabile la început de sezon. Cu toate acestea, seceta înregistratå la final de sezon a schimbat estimårile care anun¡au o produc¡ierecord. Recoltarea este în curs de desfå¿urare în regiunile sudice ale Uniunii Europene.

Astfel, pentru 2020/21 produc¡ia de grâu EU27 + Marea Britanie va ajunge probabil la 139,5 milioane tone, în scådere cu 1,5 mil. tone fa¡å de luna trecutå ¿i cu 15,4 mil. tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 25,3 milioane hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar cu 0,9 mil. ha mai micå fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este prognozatå la 5,52 tone/hectar, cu 1% mai micå decât luna trecutå ¿i cu 7% fa¡å de anul trecut.

Maroc> cea mai slab\ produc]ie de grâu din ultimii ani Produc¡ia de grâu este prognozatå la 2,7 milioane tone, mai micå cu 23% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 33% sub cea de anul trecut. Randamentul este estimat la 1 t/ha, în scådere cu 0,3 t/ha fa¡å de luna trecutå ¿i cu 49% fa¡å de media pe 5 ani. Suprafa¡a cultivatå råmâne neschimbatå fa¡å de luna trecutå, la 2,7 milioane hectare, dar mai micå cu 0,05 mil. ha fa¡å de anul trecut. Marocul a avut o produc¡ie de cereale foarte slabå, din cauza deficitelor de precipita¡ii pe parcursul întregului

sezon, de la înfiin¡area culturilor pânå la umplerea boabelor. Indicele de vegeta¡ie din satelit (NDVI) aratå condi¡ii de vegeta¡ie scåzute. Datele recente de recoltare aratå o produc¡ie semnificativ mai micå decât estimårile anterioare. Din acest motiv, guvernul marocan a luat decizia fårå precedent de a extinde suspendarea taxelor vamale la grâu pânå la sfâr¿itul verii, când recolta internå este pe pia¡å. pagin\ realizat\ de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 29/2020

ASOCIA}II

PROFESIONALE Solu]ia LAPAR în fa]a crizei care vine> dezvoltarea industriei locale Agricultura româneascå va avea de suferit în viitorul imediat din cauza unor factori negativi care se suprapun în mod nefericit. Seceta afecteazå o mare parte din ¡arå ¿i pandemia de coronavirus a fåcut så scadå cererea de anumite produse alimentare, nealimentare, produse finite ¿i materii prime.

În

plus, orientarea tot mai multor state cåtre o economie centratå pe resursele proprii, interne, face ca activitå¡ile de export ¿i comer¡ intracomunitar så cunoascå o evolu¡ie negativå. LAPAR, care reprezintå interesele producåtorilor agricoli, atrage aten¡ia cå România suferå serios la capitolul competitivitate în acest domeniu ¿i cå nu este de ajuns så produci suficient pentru acoperirea nevoilor interne dacå economia este mereu sub asaltul importurilor de alimente din alte ¡åri, inclusiv din Uniunea Europeanå. În ciuda optimismului afi¿at de cei care fac agriculturå, nu putem så nu atragem aten¡ia asupra previziunilor care anun¡å o poten¡ialå crizå economicå, chiar dacå nu de amploarea celei precedente. Orice perturbare a pie¡ei va avea consecin¡e grave asupra acestui domeniu - agricultura, care este încå în faza de dezvoltare.

Profitul Agricol 29/2020

Estimårile actuale vorbesc de o scådere a cererii interne de produse alimentare ¿i o reducere a cantitå¡ilor exportate, amândouå situa¡iile urmând a aduce importante deservicii ¿i pierderi financiare economiei ¿i implicit agriculturii române¿ti. De aceea LAPAR sus¡ine cå acum este poate cel din urmå moment în care lucrurile så fie puse la punct în agriculturå. Avem nevoie de o analizå serioaså ¿i pertinentå, plecând de la datele puse la dispozi¡ie de cåtre Institutul Na¡ional de Statisticå, în strânså corelare cu acelea ale fermierilor. Nu mai sunt nici suficiente, nici de ajutor declara¡iile publice ¿i inten¡iile anun¡ate. Este deja prea târziu în anumite domenii, dar asta nu înseamnå cå nu mai sunt cåi de ac¡iune care så ducå, de exemplu, la cre¿terea competitivitå¡ii. Så amintim cå, folosind 1 kilogram de materie primå sau materiale, România produce plusvaloare de 0,21 euro, în vreme ce la nivelul Uniunii Europene plusvaloarea adåugatå aceleia¿i cantitå¡i de materie primå este de 1,58 euro (adicå de ¿apte ori mai mult)! Iar asta se întâmplå în vreme ce România ¿i celelalte state comunitare concureazå în aceea¿i pia¡å. Ce va face concret Liga în perioada imediat urmåtoare? În¡elegând cå ac¡iunile individuale nu au sor¡i de izbândå ¿i ¿tiind cå este nevoie de un efort coordonat la nivel na¡ional, LAPAR, prin pre¿edintele Nicu Vasile, va avea o întâlnire cu pre¿edintele

Comisiei Na¡ionale de Strategie ¿i Prognozå, Nicolae Cristian Stånicå. Inten¡ia este de a propune organizarea unui grup de lucru pentru dezvoltarea mediului rural cu o temå bine definitå - Dezvoltarea Industriei Locale Conexe. Este doar una dintre cåile de ac¡iune, care, alåturi de multe altele la nivel na¡ional, împreunå cu autoritå¡ile ¿i to¡i cei care se ocupå cu agricultura în România, ar permite påstrarea acestui domeniu economic pe un curs ascendent, cu reducerea la minim a efectelor negative. De asemenea, Liga considerå cå este nevoie de o realå corelare a legisla¡iei na¡ionale cu necesitå¡ile economiei, ¿i asta într-un termen rezonabil. De aceea LAPAR, în numele producåtorilor din agriculturå, î¿i aratå disponibilitatea, necondi¡ionat, de a fi partea a unui proces rapid de adaptare a domeniului la noile realitå¡i, men¡ionând în acest sens rezultatul unei recente cercetåri de pia¡å ce dovede¿te cå încå mai existå suficient optimism în domeniu. Chiar dacå provocårile nu au fost ¿i nu sunt pu¡ine ¿i minore, cei care fac agriculturå în România, aproape jumåtate dintre managerii chestiona¡i se declarå optimi¿ti privind domeniul de activitate, ba chiar 65% dintre ei sunt orienta¡i cåtre cre¿terea productivitå¡ii.

comunicat oficial al LAPAR 17

ASOCIA}II PROFESIONALE

Strategia de gestionare a apei în urm\torii 10 ani Clubul Fermierilor Români a organizat såptåmâna trecutå la Timi¿oara o prezentare a programelor de dezvoltare strategicå a agriculturii în Planul de Relansare Economicå a României.

acest prilej, ministrul Adrian Oros a lansat Strategia de gestionare a apei, pe urmåtorii 10 ani, în România. Ministrul a explicat cå a vrut special så lanseze Strategia la Timi¿oara, la evenimentul Clubului Fermierilor. “În urmå cu câteva luni, reprezentan¡ii Clubului au venit ¿i mi-au prezentat un studiu legat de zona Banatului. Am aflat cå, din secolul 18, acolo s-au fåcut lucråri de drenaj ¿i desecare. Am în¡eles cå încå este nevoie mare atât de lucråri de drenaj, în agricultura actualå, cât ¿i de iriga¡ii, dar ¿i lucråri de combatere a eroziunii solului ¿i de prevenire a de¿ertificåri.” Iar partea cea mai bunå este cå banii vor veni de la Comisia Europeanå. “Am calculat cå ar trebui 6 miliarde de euro. La nivelul guvernului s-a acceptat. Lucråm deja så fundamentåm proiectul, iar studiu fåcut aici, în Banat, la USAMVB Timi¿oara, ne-a fost foarte util. Cel pu¡in pentru aceastå zonå avem de la ce så pornim. Noi, ministerul, împreunå cu cei de la ANIF, cu institutele de profil ¿i cu sprijinul USAMV-urilor vom fundamenta concret pe hârtie de ce avem nevoie de cele 6 miliarde de euro, fiindcå banii nu vor veni pur ¿i simplu, ci va trebui så scriem proiecte.” Ministrul a amintit ¿i de fondurile deja fixate care vor intra în România,

cele 80 de miliarde de euro care, în urmåtorii ani, “dacå ¿tim så scriem proiecte, dacå suntem serio¿i ¿i avem capacitatea administrativå, va trebui så îi absorbim ¿i så avem ¿i rezultate concrete, prin investirea acestor fonduri. Sigur eu vreau ca så intre în agriculturå câ¡i mai mul¡i bani din aceste fonduri, pe lângå cei aproape 21 de miliarde din Programul Na¡ional Strategic. Chiar dacå la pilonul II s-a pierdut ceva, tot ceea ce a venit în plus ¿i ce va veni prin Programul Na¡ional de Cre¿tere a Rezilien¡ei va avea un efect compensator în agriculturå”. Ministrul a vorbit ¿i despre mai multe probleme ale agriculturii care trebuie rezolvate în urmåtorii ani: îmbåtrânirea for¡ei de muncå, necesitatea unui învå¡åmântul dual ¿i asigurarea unei pie¡e locale pentru ca producåtorii agricoli så î¿i poatå valorifica marfa. De aceea vor fi construite 8 depozite regionale pentru produsele agro-alimentare, iar fermierii din cooperative vor primi puncte în plus. Vor fi oferite cele 50 de ha în concesiune tinerilor fermieri acolo unde existå teren, dar ¿i sprijin agricultorilor care lucreazå cu zilieri.

Prezentarea propriu-ziså a studiului a fåcut-o prof. Paul Pâr¿an, care a subliniat în mai multe rânduri cå acesta a fost ini¡iat ¿i coordonat de Clubul Fermierilor Români. ªi prof. Cosmin Popescu, rectorul USAMVB, a låudat decizia, ¿i a Clubului, ¿i a Ministerului Agriculturii, de a apela la expertiza USAMV-urilor. Florian Ciolacu, pre¿edintele Clubului Fermierilor Români, a adus în prim-plan o måsurå suplimentarå de sprijin al fermierilor, acordarea avansului la plå¡ile directe începând cu iulie 2020, din bugetul na¡ional. Asta, spune Ciolacu, va permite finan¡area rapidå, fermierii evitând cheltuielile suplimentare cu ob¡inerea unor credite de finan¡are a produc¡iei. Mecanismul propus ar folosi flexibilitatea oferitå de cadrul temporar pe perioada crizei COVID-19, respectiv avansul plå¡ilor directe, care se pot acorda începând cu 16 octombrie pânå în 30 noiembrie, så fie transferat fermierilor sub forma unui împrumut garantat de stat cu dobândå 0%.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 29/2020

Profitul Agricol 29/2020

CULTURI

VEGETALE Planurile entuziaste ale unei ferme din Gorj Gorj este jude¡ul evitat, în general, de companiile de inputuri pentru cå fermele profesionale de culturå mare sunt pu¡ine. Spre exemplu, un singur producåtor de rapi¡å are în eviden¡å direc¡ia agricolå. Este ferma din Drågoeni, de¡inutå de Evelina Pîrgaru ¿i Victor Bråiloiu. Fac agriculturå de doar ¿ase ani, lucreazå 400 ha, dar au deja rezultate remarcabile, chiar dacå în zonå nici nu au cu cine så se sfåtuiascå.

nul acesta au ob¡inut 8 t/ha de grâu, la Glosa, din såmân¡å bazå, la o normå de 300 kg/ha pentru a compensa faptul cå nu a fost semånat în perioada optimå. La porumb, cei doi au speran¡e ca pe o solå så ob¡inå 18 t/ha, dar ¿i în zone mai slabe a¿teaptå 12-14 t/ha. Au fost precipita¡ii însemnate, au cåzut chiar ¿i 200 l/mp într-o zi, dar dupå o lunå tot sa våzut efectul stresului hidric, ce a durat aproape trei såptåmâni. În urmå cu patru ani au recoltat 16.820 kg/ha de porumb, media unei sole de 20 ha, neirigate. A fost atunci prima oarå când a fost folositå tehnologia de cultivare la 50 cm între rânduri. Progresul a venit rapid. Bråiloiu î¿i aminte¿te cå în primul an produc¡ia de porumb a fost de o tonå/ha. A fost secetå ¿i au utilizat un hibrid sticlos. Rezultate satisfåcåtoare au ob¡inut ¿i la rapi¡å, cu produc¡ii de peste 3 t/ha. Anul trecut grindina a båtut lanul pe care îl estimau chiar la 4 t/ha înainte de recoltat. Au mai vândut 3 t/ha. Din lanul de grâu de såmân¡å nu a mai råmas un pai drept. Evenimentul nefericit i-a învå¡at înså ceva. Anul acesta au încheiat asiguråri pentru întreaga suprafa¡å. 20

Beneficiile reducerii distan¡ei dintre rânduri Spa¡iul de nutri¡ie necesar porumbului este mai bine asigurat prin reducerea distan¡ei dintre rânduri ¿i cre¿terea celei dintre plante, pe rând. În plus, rådåcinile se comportå ca o armaturå ¿i nu-i dau voie solului så crape, spune fermierul, fapt ce reduce pierderea apei din sol. Vântul ¿i soarele nu mai usucå solul în aceea¿i måsurå. În lanul de porumb semånat la 50 cm nu intrå porcul mistre¡. Se hråne¿te doar de pe margine. Douå ar fi cauzele: nu are câmp vizual, iar apropierea rândurilor face ca frunzele så fo¿neascå atunci când intrå în lan, lucruri ce-l fac så nu se simtå în siguran¡å întrucât îl împiedicå så sesizeze pericolul. Fermierii acordå o mare importan¡å testårilor. Au încercat ¿i cultivarea la 38 cm, iar diferen¡a de productivitate a fost de 2 t/ha. În august a intervenit ar¿i¡a, iar cel semånat mai aproape a fructificat toatå apa din sol ¿i a continuat så vegeteze pânå la 1 octombrie. Bråiloiu a inten¡ionat så încerce chiar ¿i la 35 cm, cu o densitate de 105.000 b.g/ha, dar nu a mai gåsit timpul necesar. Ar vrea så o facå în primåvarå, pe 10 ha, pentru a

avea rezultate concludente. “Promova¡i cultura la 50 cm între rânduri, meritå încercatå!”, ne spune Bråiloiu, cu bucuria sincerå a omului altruist. Nu-¿i arogå rolul de exemplu, dar este mul¡umit de rezultatele ob¡inute ¿i considerå cå performan¡e similare se pot ob¡ine în multe ferme. O exploata¡ie de 500 ha î¿i poate permite så achizi¡ioneze un header pe 8 rânduri care costå 50.000 euro, remarcå el.

Pasiunea alimenteazå cunoa¿terea Evelina Pîrgaru, economist de profesie, a mo¿tenit pasiunea pentru domeniu de la tatål såu. Prin 1994 acesta lucra 4-500 ha ¿i presta servicii pentru unitå¡i mari. Avea patru combine SEMA noi. Doi ani de secetå au declan¿at declinul. Treptat, a renun¡at. O parte din utilaje sunt încå în curtea fermei, martori ai trecerii timpului. Dotarea fermei este înså nouå: cinci tractoare John Deere 80-370 CP, combinå Case IH, semånåtoare Vaderstad pe 12 rânduri. Le mai trebuie o remorcå de împrå¿tiat gunoi. Nu s-au calificat pentru ob¡inerea de fonduri europene, un proiect de 500.000 euro, la distan¡å de douå puncte. Solul este de o categorie inferioarå celui din Dolj, fapt ce a dus la pierderea punctelor ¿i a finan¡årii. Fermierii considerå cå prin aceste reguli se face o discriminare ¿i nu se asigurå o dezvoltare economicå echilibratå din punct de vedere geografic. Solu¡ia finan¡årii a Profitul Agricol 29/2020

CULTURI VEGETALE venit din familie. Utilajele au fost achizi¡ionate de cåtre fratele lui Victor Bråiloiu, care activeazå în construc¡ii, iar ferma le închirieazå de la acesta. Cartograf de meserie, Bråiloiu este “agronom autodidact”. Cite¿te multe despre domeniu, iar americanii sunt o surså constantå de informare, dar nici exemplele locale nu sunt ignorate. Înva¡å ¿i de la Dimitrie Muscå ¿i Lucian Buzdugan. În cazul tehnologiei de cultivare a porumbului la 50 cm între rânduri, Bråiloiu are satisfac¡ia cå a aplicat-o în acela¿i an cu IMB, fårå så ¿tie de inten¡ia celor de la Agricost.

Stabilirea echilibrului în privin¡a maturitå¡ii Cre¿terea maturitå¡ii porumbului este una din cåile de cre¿terea a produc¡iei. Folosesc FAO 410, dar au testat anul acesta inclusiv FAO 480. Riscul nu este cel al ar¿i¡ei, ci al temperaturilor scåzute din toamnå. “Suntem sub munte ¿i nu avem aceastå ar¿i¡å la poleni-

zare. La noi înså este rece mai devreme ¿i plantele nu mai au timp så piardå apa din bob”, explicå Bråiloiu. O umiditate de 17-18% în octombrie este aduså la stas de un uscåtor care func¡ioneazå cu pele¡i ¿i reduce 2 puncte procentuale în douå ore, pentru o cantitate de 20 t. Pentru uscarea a 20 t consumå trei saci de pele¡i de la magazinul de bricolaj. Nici nu renteazå så cumpere linie de producere a pele¡ilor.

Mecanica finå a zootehniei Planurile celor doi fermieri sunt mari. Pregåtesc premisele pentru o afacere de viitor: o maternitate de porci. Odatå ce pun la punct baza furajerå vor putea så hråneascå 700 capete matcå de scroafe mamå, ce ar duce la serii de 2-3.000 de purcei. Investi¡ia este estimatå la un milion de euro ¿i a¿teaptå noul PNDR, dar nu vor renun¡a la proiect, dacå nu vor putea ob¡ine finan¡area. Pregåtirea proiectului necesitå timp. Pot finan¡a etapele premergå-

toare, pânå la momentul începerii construc¡iei. ªi-au propus ca termen cel mult cinci ani. Important este ¿i faptul cå existå resursa umanå necesarå. Au chiar ¿i un medic veterinar bun.

Curså cu obstacole Tonul fermierilor este optimist, dar activitatea nu este lipsitå de probleme. De exemplu, proprietarii vor “arendå de Ardeal”. “Proprietarul te laså så munce¿ti påmântul, dar så-¿i ia el subven¡ia”, spune Evelina Pîrgaru. Iar acesta este cazul fericit, încât mul¡i au mândria de a låsa terenul nemuncit decât så-l dea în arendå. O problemå o reprezintå ¿i ob¡inerea subven¡iilor. Nu toate primåriile emit documentele necesare astfel încât fermierii au fost nevoi¡i så demonstreze cå se poate face agriculturå rentabilå ¿i cu subven¡ii pe mai pu¡in de jumåtate din suprafa¡a lucratå. Adrian MIHAI

Evelina Pîrgaru [i Victor Br\iloiu Profitul Agricol 29/2020

CULTURI VEGETALE

Ministrul Adrian Oros în vizit\ de lucru la planta]iile de biomas\ din Timi[ Dupå ce a prezentat la USAMVB Timi¿oara Strategia de management al apei în România pe 10 ani, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, ¿i Florian Ciolacu, directorul Clubului Fermierilor Români, au vizitat planta¡iile de biomaså din Giulvåz, miercuri 22 iulie, ale fermei Forest and Biomass. Sunt 5.000 de hectare de pådure ¿i 5.000 de hectare de teren agricol care produc anual circa 50.000 de tone de biomaså, material lemnos ¿i produse agricole.

acest prilej, ministru a subliniat rolul major al acestei culturi în viitoarea Politicå Agricolå Comunå. “Am vizitat ferma Forest and Biomass Romania, ce integreazå produc¡ia de biomaså în opera¡iunile forestiere ¿i agricole tradi¡ionale. Forest and Biomass Romania ¿i societå¡ile afiliate acesteia de¡in în proprietate ¿i gestioneazå în partea de vest a României 5.000 de hectare de pådure ¿i 5.000 de hectare de teren agricol care produc anual circa 50.000 de tone de biomaså, material lemnos ¿i produse agricole. Am discutat cu directorul companiei, Alexander Degianski, despre culturile bio-energetice (biomaså, plante energetice), în mod special privind oportunitå¡i în aplicarea Pactului Ecologic European. Dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile din agriculturå în România are la bazå premise favorabile: existen¡a unui poten¡ial important ¿i diversificat de surse regenerabile de energie, îmbunåtå¡irea cadrului legislativ, ce a

condus la cre¿terea interesului fa¡å de acest tip de investi¡ii. De asemenea, poten¡ialul cel mai important al României îl reprezintå biomasa agricolå dezvoltatå în sistem integrat ¿i durabil. La rândul såu, Alexander Degianski a explicat cå cel mai important lucru la planta¡ia de biomaså este faptul cå are zero emisie de carbon. “Fiecare metru cub de planta¡ie absoarbe o tonå de bioxid de carbon atmosferic, iar prin ardere îl eliminå. Practic ciclu este închis. De asemenea, antreneazå mul¡i oameni în execu¡ie, dar pu¡ini în exploatare - unul sau doi care apaså pe butoane. Pentru plantat, îngrijit, tåiat, tocat ¿i distribuit ¿i mentenan¡å este nevoie de zeci de oameni. Deci se oferå locuri de muncå ¿i, prin urmare, o protec¡ie socialå serioaså. Din påcate, legea 186 nu ne mai permite så plantåm decât pe categoria 4 ¿i 5 de folosin¡å, deci în cele mai rele terenuri. Måcar pentru categoria a treia så se dea o derogare. E påcat cå toatå Europa împådure¿te masiv terenurile cu biomaså,

iar noi nu avem voie så facem acest lucru”, spunea Degianski. De asemenea, ministru Adrian Oros a vizitat ¿i sistemul de desecare ¿i drenaj al comunelor Giulvåz, Foeni ¿i Otelec din jude¡ul Timi¿. “Aici speråm cå vom face treabå bunå cu cele 1,1 miliarde de euro ce urmeazå a fi alocate desecårii ¿i drenårii terenurilor din România, mai ales cå avem un punct de referin¡å prin studiul realizat de Clubul Fermierilor Români, împreunå cu USAMVBT, ce demonstreazå nevoia realå de reabilitare”, a mai spus Degianski.

Gh. MIRON Profitul Agricol 29/2020

CULTURI VEGETALE

Corteva Agriscience prezint\ primii fermieri campioni la rapi]\ Chiar dacå anul agricol 2019 - 2020 nu a fost unul al rapi¡ei, Corteva Agriscience continuå campania Fermier campion ¿i prezintå rezultatele foarte bune pe care agricultorii le-au ob¡inut cu hibrizii Pioneer.

V a l i ºu¡uianu din localitatea Ileana, jude¡ul Cålåra¿i, a devenit în acest an campion cu hibridul PT275, care i-a adus o produc¡ie de 4.278 kg/ha. “Lucråm 4.200 ha ¿i chiar dacå am semånat o suprafa¡å mai mare cu rapi¡å, am råmas doar cu 360 ha. Cu hibridul PT275 am avut 43 ha, culturå premergåtoare a fost grâul. Înainte de semånat am aplicat un erbicid total, am pregåtit patul germinativ

cu combinatorul într-o singurå trecere. Apoi am început campania de semånat pe 25-26 august, înså trebuie men¡ionat cå toatå rapi¡a a råsårit la sfâr¿itul lunii octombrie. În toamnå am dat un insecticid ¿i am aplicat o trecere cu fungicid ¿i foliar. În primåvarå prima trecere a fost cu un fungicid ¿i insecticid, în cea de a doua am adåugat ¿i foliar, ¿i a mai urmat un tratament cu fungicid foliar ¿i am mai aplicat un insecticid dupå înflorit. În ceea ce prive¿te fertilizarea, am aplicat la pregåtirea patului germinativ 200 kg/ha de îngrå¿åmânt 15:40:10, iar în primåvarå prima trecere a avut loc cu sulfat de amoniu - 250 kg/ha ¿i cea de a doua trecere a fost cu azotat de amoniu, tot 250 kg/ha”, a declarat fermierul campion Vali ºu¡uianu. În aceastå toamnå va semåna între 500 ¿i 700 ha cu rapi¡å ¿i a ales hibridul PT275, pe care l-a cultivat ¿i anul trecut.

Lucian Braican din localitatea Streje¿ti, jude¡ul Olt, a devenit fermier campion în acest an cu hibridul de rapi¡å PT264. Braican lucreazå 400 ha. ¥n toamna anului trecut a semånat 50 ha cu rapi¡å, dintre care 15 ha au fost întoarse.

Maria Cîrj\, marketing manager Corteva Agriscience

“Pe cele 35 ha råmase am ob¡inut 4.230 kg/ha. Cultura de rapi¡å a fost înfiin¡atå dupå grâu, astfel cå terenul a fost arat, apoi am efectuat o trecere cu discul ¿i am administrat 200 kg/ha de îngrå¿åmânt complex 18.46.0. Am semånat la finalul lunii augustînceput de septembrie, înså plantele au råsårit în noiembrie. De aceea nu am administrat nimic în toamnå, ci doar în primåvarå. Fertilizarea de primåvarå a constat în administrarea a 100 kg/ha de uree ¿i 300 kg/ha de nitrocalcar. Am erbicidat ¿i am aplicat douå tratamente cu fungicid, insecticid ¿i foliar, primul în stadiul de 35 frunze, iar cel de al doilea atunci când rapi¡a era înfloritå în propor¡ie de 3-5%. Chiar dacå a fost un an destul de greu pentru rapi¡å, am fost foarte mul¡umit de rezultatul ob¡inut”, spunea Lucian Braican. ¥n aceastå toamnå ¿i-a propus så semene în jur de 100 ha cu rapi¡å ¿i va alege exclusiv hibridul PT264. “Condi¡iile dificile din acest i-au determinat pe mul¡i fermieri så întoarcå par¡ial sau integral culturile, ori så ob¡inå produc¡ii cu mult sub a¿teptåri. Existå ¿i agricultori care au reu¿it så ob¡inå rezultate care meritå toatå aprecierea, pentru cå dincolo de vreme, de alegerea hibridului, au în¡eles care sunt nevoile plantelor, au fost aten¡i ¿i au aplicat tehnologia necesarå, iar aståzi culeg roadele. Dorim så le mul¡umim pentru încrederea în produsele Corteva.” Profitul Agricol 29/2020

CULTURI VEGETALE

Pentru Silviu Mihai, irigatul rapi]ei este cea mai profitabil\ tehnologie Silviu Mihai este un fermier cu experien¡å de 17 ani în agriculturå, ultimii ¿apte la cârma societå¡ii Silcomar 2000, din Iazu - Ialomi¡a, preluatå de la tatål såu. Lucreazå 1.500 ha, dintre care aproape 500 proprietate. Silviu Mihai>

eamånå în fiecare an 300 ha de rapi¡å. Anul acesta a reu¿it så irige doar 85 de ha din acestea, pe restul suprafe¡ei neavând încå amenajårile ¿i dotårile necesare. Rapi¡a pe care nu o irigå o seamånå, de regulå, în a doua jumåtate a lunii august, dupå ce plouå ¿i în sol este suficientå umiditate pentru råsårire. Rapi¡a irigatå o seamånå mai târziu, între 10-15 septembrie, ¿i îi aplicå o udare de 25 l/mp. “Dacå pleacå bine în vegeta¡ie, nu va avea nevoie de multe alte investi¡ii în toamnå. Nici nu e necesarå mai multå apå, fiindcå se dezvoltå prea mult ¿i atunci trebuie stopatå”. Primåvara a mai irigat o datå, înså a dat doar 15 l/mp. Ar fi irigat mai “sånåtos”, dar a avut alte prioritå¡i, irigarea porumbului pentru råsårire. Cu toate acestea, a scos pe cele 85 de ha irigate o produc¡ie medie de 4 t/ha, în vreme ce pe restul suprafe¡ei, de 215 ha, media a fost de 2 t/ha. A¿adar, 40 de litri de apå/mp da¡i la momentul oportun au dublat produc¡ia de rapi¡å. Cu o medie de peste 2,5 t/ha, valorificând produc¡ia cu 1.800 de lei/t, ¿i-a recuperat investi¡iile de 4.000 de lei/ha la neirigat, respectiv 4.300-4.500 de lei la irigat ¿i a råmas chiar cu un infim profit. Înså asta a fost în condi¡iile acesProfitul Agricol 29/2020

Rapi]a este cea mai profitabil\ cultur\ la irigat. La o produc]ie de 4 t/ha, este mai profitabil\ decât 10 t de porumb boabe.

tui an, foarte secetos. În condi¡iile unui an “normal”, ob¡ine 4 t/ha la neirigat ¿i 4,5-5 t/ha la irigat. A¿adar, iriga¡iile se justificå ¿i atunci când aportul hidric natural este aparent suficient. Iar cheia surplusului de produc¡ie este, în opinia lui Silviu Mihai, norma de apå la råsårire. Acei 25 de litri aplica¡i imediat dupå însåmân¡are. De regulå, folose¿te hibrizi semitardivi la irigat, iar la neirigat semitimpurii. Înså anul acesta, din întâmplare spune el, a folosit tot un hibrid semitimpuriu ¿i la irigat - Umberto, de la KWS. În afarå de epoca de semånat ¿i de hibrizii diferi¡i, nu existå diferen¡e de tehnologie între rapi¡a la irigat ¿i cea la neirigat. Iar solul are acelea¿i caracteristici pe cele 300 ha. Aplicå o fertilizare de bazå - 200 de kg de 18-46-0/ha. Semin¡ele le seamånå fårå så aplice vreun tratament. Înså primåvara aplicå câte douå tratamente cu insecticide sistemice ¿i fungicide de top. Iar pentru nutri¡ie folose¿te 200 de kg de uree ¿i 100-150 de kg de Amosulf de la CICH. “Au îngrå¿åminte mai scumpe, dar sunt foarte mul¡umit de productivitatea lor”. Anul acesta, Silviu Mihai a irigat/irigå 40% din suprafa¡a fermei. De la anul,

în urma unor investi¡ii nu foarte mari din partea sa, va cre¿te suprafa¡a la 60%, în urma reabilitårii unei sta¡ii de repompare din zonå, prin fondurile europene de care beneficiazå OUAI. În afarå de rapi¡å, a irigat 70 de ha de loturi semincere de grâu, unde a ob¡inut o produc¡ie medie de 8,4 t/ha. În schimb, pe restul suprafe¡ei cu grâu media a fost de doar 2 t/ha. Mai irigå cu pivo¡i o bunå parte a suprafe¡ei cu porumb, unde conteazå pe produc¡ii de peste 12 t/ha. Mai irigå cu 4 tamburi ¿i o aripå de ploaie o solå de 70 de ha unde cultivå soia (în rota¡ie cu porumb) ¿i se a¿teaptå, ca de obicei, la o produc¡ie medie de 4,5 t/ha. Chiar dacå se aflå într-o posturå fericitå în compara¡ie cu majoritatea colegilor såi din regiune, Silviu Mihai a stopat orice investi¡ii în afara celor în iriga¡ii ¿i a negociat cu båncile amânarea ratelor. De la stat nu a¿teaptå mare lucru. Nu se bazeazå nici måcar pe banii promi¿i pentru despågubiri. “Dacå statul va continua så-mi asigure apa fårå costuri, nu mai am nevoie de nimic”.

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE

Adama> Solu]ie flexibil\ de erbicidare în toamn\, la rapi]\ Una dintre alegerile dificile pe care trebuie så le facå fermierii cultivatori de rapi¡å vizeazå momentul erbicidårii în toamnå a culturii. Compania Adama are o solu¡ie flexibilå, pachetul format din Sultan Top ¿i Agil. Romicå Oprea, fermier din jude¡ul Covasna, cu experien¡å în cultura cartofului, folose¿te pachetul de erbicide pentru rapi¡å Sultan Top ¿i Agil de patru ani. Apreciazå faptul cå cele douå substan¡e active con¡inute de Sultan Top îi conferå flexibilitate în aplicare. “Dacå am umiditate suficientå îl aplic preemergent, dacå umiditatea nu este suficientå mai a¿tept, în speran¡a cå vine o ploaie. De obicei prind momentul. Trebuie så recunosc ¿i faptul cå în anii cu secetå, în condi¡ii de lipså de umiditate, tot ¿i-a fåcut treaba pentru cå se reactiveazå la prima ploaie”, explicå el criteriile pentru alegerea momentului aplicårii. Sunt totu¿i ¿i situa¡ii în care nu poate realiza erbicidarea preemergentå de¿i se aprovizioneazå cu produse pentru toatå suprafa¡a. Dacå nu le poate aplica din

cauza lipsei umiditå¡ii, le påstreazå pe stoc pentru sezonul urmåtor ¿i efectueazå o erbicidare în postemergen¡å târzie. Astfel, din cele 150 ha cu rapi¡å, 80-90 ha le erbicideazå cu Sultan Top. “În rota¡ie, rapi¡a vine mereu dupå grâu ¿i nu am probleme cu buruienile perene dicotiledonate pentru cå sunt combåtute în cultura de grâu”, spune Oprea. “Fiecare fermier î¿i face o strategie pe termen lung de control al buruienilor. Dacå urmåre¿ti doar combaterea în cultura respectivå ¿i te bazezi pe selectivitatea erbicidelor nu po¡i så ai succes mereu”. Oprea subliniazå ¿i importan¡a erbicidårii miri¿tilor atât timp cât mai este permiså. Sultan Top combate buruieni monocotiledonate ¿i dicotiledonate anuale. Fermierul este foarte mul¡umit de faptul cå erbicidul eliminå Apera spicaventi (iarba vântului), Viola sp. (trei fra¡i påta¡i) ¿i Veronica sp. (doritoare). La aplicarea Sultan Top utilizeazå cantitå¡i mari de apå ¿i un corector de pH pentru a cre¿te eficien¡a produselor. Pe o parcelå cu argilå aplicå 300 l/ha, iar pe cele nisipoase chiar mai mult. Împotriva samulastrei de grâu ¿i a buruienilor graminee folose¿te Agil, “mai eficient decât formulårile generice, mai de încredere”. “La samulastrå, dacå dai

înainte de momentul înfrå¡irii sunt bune toate antigramineicele. Dacå ai scåpat momentul înfrå¡irii încep rateurile. Agil func¡ioneazå ¿i dupå. Putem så-l aplicåm ¿i în toamnå, ¿i în primåvarå. Avantajul este cå func¡ioneazå ¿i la temperaturi mai scåzute”, remarcå fermierul.

Aplicat imediat dupå semånat, dacå existå umiditate Flexibilitatea în aplicare este apreciatå ¿i de ing. Vasile Gheorghe, de la Spicul Turcin, Arad. Folose¿te pachetul Sultan Top ¿i Agil de patru ani, pe 400-700 ha. “Dacå solul are umiditate în momentul însåmân¡årii nu întârzii ¿i imediat dupå semånat îl aplic. Dacå solul este uscat ¿i nu am certitudine cå rapi¡a va råsåri îl aplic în post-emergentå, unde combate fårå probleme buruienile dicotiledonate råsårite ¿i chiar noul val de buruieni este împiedicat så råsarå datoritå metazaclorului”, spune agronomul. Utilizeazå 250 l apå/ha. “Dispersarea pe sol se face mai bine într-un volum mai mare de apå, fiind un erbicid pelicular care trebuie så fie distribuit uniform la suprafa¡a terenului bine mårun¡it ¿i nivelat”, spune agronomul. Samulastra de grâu o combate cu Agil. Pentru doza omologatå de 0,5 l/ha trebuie ca grâul så fie în faza de ace.

Adama are trei produse Sultan: 50 EC, Top ¿i Complet, cu diferite formulåri. Punctul comun este con¡inutul de metazaclor. Sultan Top ¿i Sultan Complet mai au înså ¿i alte substan¡e active în compozi¡ie. Sultan Top con¡ine douå substan¡e active cu moduri de ac¡iune complementare: Metazaclor ¿i Quinmerac. Avantajul pe care îl apreciazå mul¡i fermieri este faptul cå se poate aplica atât preemergent cât ¿i postemergent timpuriu (BBCH 10-14). Totu¿i, ambele substan¡e active prezintå o eficacitate mai mare la un stadiu cât mai mic al buruienilor ce trebuie combåtute. 26

Profitul Agricol 29/2020

CULTURI VEGETALE

500.000 de euro investi]i în iriga]ii Fra¡ii Andreas ¿i Costin Telehuz administreazå 604 de hectare, din care 280 în proprietate, la Mårcule¿ti, Ialomi¡a. În urma sezonului ratat au fost obliga¡i så-¿i refinan¡eze creditele. Înså nu se opresc aici, ci riscå investind peste 500.000 de euro dintr-un nou împrumut bancar, pentru a iriga, de la anul, 364 de hectare.

nvesti¡ia o vor face abia acum, fiindcå abia anul acesta ANIF a reu¿it, dupå decenii de întrerupere, så alimenteze canalul principal de iriga¡ii din zonå – sursa de apå a instala¡iilor pe care le vor folosi pentru udarea celor 364 de hectare. De fapt, riscul principal al investi¡iei în iriga¡ii, spun ei, este legat tocmai de incertitudinea referitoare la sezonul urmåtor: existå promisiunea cå va fi alimentat cu apå acel canal ¿i în 2021, dar dacå promisiunea nu va fi respectatå, vor fi singurii care vor suporta consecin¡ele. Un alt risc e cel pe care ¿i-l asumå orice fermier care irigå o suprafa¡å ce nu este în proprietatea sa: imprevizibilitatea rela¡iei cu arendatorii. În cazul fermei Telehuz, o bunå parte din suprafa¡a ce va fi irigatå este teren de¡inut de tatål celor doi fra¡i ¿i de firma lor. Iar în ce prive¿te restul suprafe¡ei, rela¡ia cu arendatorii este bunå, consolidatå în timp. Precum este ¿i cea cu proprietarii de terenuri cu care s-au fåcut schimburi opera¡ionale, pentru comasarea administrativå. Dar surprizele nu pot fi excluse. Arenda va cre¿te dupå finalizarea investi¡iei chiar la ini¡iativa arenda¿ilor, înså, chiar ¿i a¿a, e posibil ca unii arendatori så preseze pentru mai mult. Iar în cazul proprietarilor cu care s-au fåcut schimburi administrative, dacå vreunuia i se nåzare cå nu-i mai convine amplasamentul, poate fi pus în posesie exact acolo unde are påmântul în acte. Prin aceastå mi¿care, îi fragmenteazå sola fermierului. Apoi, îi poate interzice så traverseze parcela respectivå, de¿i doar astfel se poate iriga. „Au fost procese cu acest obiect. În general, instan¡ele au dat dreptate proprietarilor

de instala¡ii de irigat. Dar nu este o practicå unitarå, a¿a cå riscul de a råmâne cu investi¡ia blocatå råmâne”. Aceste riscuri sunt asumate pentru cå ¿i beneficiile sunt foarte atrågåtoare. Din surplusul de produc¡ie se a¿teaptå cå se vor putea amortiza în trei pânå la maxim cinci ani costurile cu infrastructura ¿i instala¡iile. Dupå care, se trece pe profit – minim 100.000 de euro anual. Desigur, vor råmâne de achitat ratele la creditul de 500.000 de euro, care se va întinde pe zece ani. E posibil så fie necesarå girarea unei pår¡i din credit (cea destinatå cheltuielilor de infrastructurå) cu o parte din proprietate. Creditul va fi contractat la o bancå ce are acord cu Fondul European pentru Investi¡ii, pentru a se beneficia de dobândå subven¡ionatå. Dintre cele 364 de ha ce vor fi irigate, 260 sunt parte dintr-o parcelå mai mare, consolidatå, unde se vor folosi doi pivo¡i, unul fix ¿i altul mobil. Pivo¡ii vor lucra, alternativ, cu debite de 444 mc/h, respectiv 300 mc/h, pe aceea¿i pompå. Pompa va avea un sorb special, cu plutitor, care

asigurå un aflux constant de apå ¿i când nivelul apei în canal este redus. Suprafa¡a udatå de unul dintre pivo¡i ar fi putut fi cu aproximativ 20 de hectare mai mare, dar s-a luat o decizie care pe unii îi va låsa perplec¿i. „Avem trei stejari seculari, din cauza cårora pivotul nu va putea realiza o curså întreagå. Ni s-a sugerat så facem stejarii «pierdu¡i». Am decis så nu facem orice pentru bani, så låsåm ceva în urma noastrå. Stejarii vor råmâne la locul lor”. Alte douå parcele vor fi irigate cu tamburi, antenå, hidran¡i, motopompe cu sorb. „Fiind parcelele mai mici, investi¡ia în pivo¡i nu se justificå, mai ales cå gradul de proprietate pe amplasamentele respective este mic”. Investi¡ia totalå este încårcatå de costurile cu infrastructura (re¡eaua de ¡evi îngropate). Nimic din vechea infrastructurå nu este utilizabil, totul se va realiza de la zero. Furnizorul de echipamente va fi o firmå olandezå, iar lucrårile vor fi efectuate de un constructor local, care este pregåtit så înceapå lucrårile în douå såptåmâni de la semnarea actelor cu banca. „Vrem så finalizåm cel pu¡in lucrårile de infrastructurå în toamna aceasta, iar pivo¡ii så-i montåm cel târziu la primåvarå”. Cheia investi¡iei fra¡ilor Telehuz este în costul redus al iriga¡iilor. În primå fazå, se vor iriga doar culturile de primåvarå

Andreas Telehuz indică spre o van\ despre care nu se [tie dac\ e de alimentare sau drenare a unui canal secundar ce poate fi de iriga]ii sau desecare Profitul Agricol 29/2020

CULTURI VEGETALE

se recupereaz\ în cel mult 5 ani „Investi]ia în iriga]ii este pe termen lung, îns\ d\ stabilitate afacerii. Irigatul este pentru completare, nu de suplinire a ploii. În anii buni, irigatul duce la un randament superior, iar în anii pro[ti te poate salva, cu condi]ia s\ irigi constant. Dac\ irigi mai mul]i ani, contribui la conservarea apei în sol, iar asta func]ioneaz\ ca o asigurare> nu te pricopse[ti cu ea, dar î]i amortizezi [ocul unei pierderi. Chiar [i în condi]iile acestui an, dac\ grâul irigat ar fi venit dup\ alte câteva culturi irigate, ar fi dat produc]ii mul]umitoare, de 6-7 t/ha, duble fa]\ de cât au ob]inut cei care au udat cultura doar anul acesta, din disperare”, spune Costin Telehuz. (de altfel, a¿a ¿i este gândit sistemul ANIF, så livreze apå doar pentru porumb ¿i soia). În func¡ie de necesar, se vor folosi 4-8 norme de udare, a câte 25 de litri. A¿adar, între 100 ¿i 200 de litri de apå/mp/sezon. Apa este gratuitå, având în vedere cå sursa de alimentare este direct canalul principal de iriga¡ii. Prin urmare, råmân doar costurile cu motorina ¿i for¡a de muncå. O normå de 25 de litri se va da în 100 de ore, iar revenirea pe suprafa¡å este prevåzutå la 10 zile. Pentru norma de 25 de litri/mp, pompa ce va alimenta pivotul mare, care va uda 180 ha, va consuma 17 l de motorinå/h. Deci 1.700 l de motorinå/ciclu de udare, respectiv 9,44 l de motorinå/ha. ºinând cont de pre¡ul motorinei subven¡ionate, de circa 2,6 lei/l, rezultå un cost aproximativ de 25 de lei/ha/norma de udare. Considerând cele 4-8 udåri/sezon, adåugând ¿i costurile de manipulare ¿i pazå, se ajunge la circa 300 de lei/ha/sezon. Probabil cå suma finalå va suferi unele ajuståri. Costin Telehuz î¿i face socoteala cå va putea iriga în formula de personal actualå (el, fratele såu ¿i cei cinci angaja¡i), înså Andreas e mai sceptic ¿i înclin så-i dau dreptate. Totu¿i, socoteala lor e cu totul alta decât cea la care au ajuns al¡i fermieri Profitul Agricol 29/2020

Fra]ii Telehuz> Andreas [i Costin

din vecinåtate. „Mul¡i s-au pripit cu iriga¡iile anul acesta, a¿a cum s-au påcålit cu întorsul culturilor. Cunosc cazuri în care, pentru o singurå udare de 20 de litri, cu instala¡ii cu tamburi încropite, sau risipit 85 de litri de motorinå/ha. Iar cu o singurå udare nu faci nimic. Chiar ¿i cinci udåri, pe care nu prea ai timp så le faci, abia de se fac sim¡ite”. Nivelul mediu anual al precipita¡iilor în Ialomi¡a este de 480 de litri, dar sezonul åsta, adicå începând din septembrie 2019, au cåzut între 100 ¿i 300 de litri (microzonarea a fost mai vizibilå ca oricând). Chiar ¿i acolo unde au cåzut 300 de litri, apa a venit în reprize scurte, a¿a cå multå s-a risipit. Ca atare, nu existå rezervå de apå în sol, mai ales acolo unde culturile de primåvarå vin dupå cele întoarse, de toamnå. Socoteala e simplå: ¡inând cont de necesarul de consum al culturii de porumb, chiar ¿i cu un aport de apå din iriga¡ii de 100 de l/mp (sau 1.000 mc/ha), ar fi nevoie de precipita¡ii care så însumeze minim 200 de litri, de acum pânå la finalul perioadei de vegeta¡ie, pentru a putea spera la produc¡ii care så acopere cheltuielile. Cu condi¡ia ca porumbul så fi trecut cu bine de perioada polenizårii. Iar pentru aportul de 100 de l/mp din iriga¡ii, fermierul care a irigat cu tamburi, consumând 85 l de mo-

torinå / ha / norma de udare de 20 de litri, va trebui så consume 425 de l de motorinå/ha, cheltuind, a¿adar, 1.100 de lei/ha doar cu combustibilul. Riscul de a nu se realiza produc¡ii prin a cåror valorificare så se acopere aceste costuri suplimentare este considerabil. În ce-i prive¿te, fra¡ii Telehuz aveau o ¡intå de produc¡ie la porumb boabe de 10 t/ha, în medie, la neirigat. „La 8 tone ie¿eam pe zero, considerând subven¡iile ¿i ratele de capital pentru terenuri. Anul trecut, când am scos 8 t/ha pe medie, am avut, pe hârtie, profit de 300.000 de lei, dar acesta a fost «mâncat» de ratele de capital”. De la anul, cu iriga¡ii, ¡inta de produc¡ie poate fi setatå la 12 t/ha sau chiar mai sus. În perspectivå, fra¡ii Telehuz vor putea extinde suprafa¡a irigatå a fermei pe seama infrastructurii secundare, ce va fi reabilitatå de cåtre OUAI-ul constituit la ini¡iativa lor. Mai mul¡i kilometri de re¡ea de canale vor fi decolmatate ¿i impermeabilizate cu fonduri europene. Deja s-au încasat banii de avans, astfel cå se pot achita serviciile de consultan¡å ¿i proiectare.

Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE

Sistem de iriga]ii [i desec\ri de 8.000 ha inaugurat de Emiliana West Rom Emiliana West Rom din Dude¿tii Vechi este cea mai mare fermå din jude¡ul Timi¿. Este axatå pe cultura vegetalå, dar ¿i pe cre¿terea animalelor. Anual cultivå 11.000 de ha cu grâu, orz, ovåz, floarea-soarelui, porumb ¿i secarå. Mai de¡ine 1.400 de vaci Limousin ¿i o livadå de 2 ha de aluni. O astfel de fermå avea nevoie ¿i de un sistem modern de irigare, iar de curând au terminat implementarea unuia foarte performant, prin picurare. ¥nfiin¡atå în anul 2000, Emiliana West Rom este o investi¡ie a unui om de afaceri italian pasionat de agriculturå. Pentru a rezolva problema deficitului de apå, mai ales în timpul verii, în zona vegetalå, proprietarii au investit 4 milioane de lei într-un sistem de iriga¡ii ¿i desecåri ultramodern, iar în 30 iunie 2020 a fost inaugurat. Acesta va deservi o suprafa¡å de 7.849 ha, împår¡itå în patru ploturi: Aranca, Cociohat, Pivot 1 ¿i Pivot 2. Suprafa¡a netå amenajatå pentru lucråri de iriga¡ii este de 4.752 ha, iar sursa de alimentare cu apå este râul Mure¿, prin intermediul sta¡iei de pompare SP Cenad (Aranca). Sebastiano Stoppa, directorul administrativ, a explicat: “Este un proiect foarte amplu. Într-o agriculturå modernå este nevoie de predictibilitate, de aceea o fermå care se respectå are nevoie de un sistem de iriga¡ie, dar ¿i de desecare eficient, care så ofere siguran¡å culturilor. Trebuie så te po¡i baza pe o produc¡ie previzibilå, cå nu va fi calamitatå de secetå sau de inunda¡ii ¿i nu vei mai råmâne la voia Domnului, a cerului. Asta înseamnå så ai iriga¡ii. Într-o agriculturå modernå trebuie så po¡i anticipa ce ob¡ii, atât sau atât." 30

Pentru aplicarea lucrårilor de iriga¡ii se folosesc instala¡ii moderne cu un grad ridicat de automatizare, cu deplasare liniarå ¿i pivot central fix construite de Valley. Canalele de alimentare cu apå au dublu rol, atât de iriga¡ii, în timpul secetei, cât ¿i de desecare, în perioadele de ploi extreme. Ploturile se alimenteazå cu apå de cåtre sta¡iile de pompare SP Aranca iriga¡ii ¿i SP Cociohat. Lungimea totalå a canalelor de iriga¡ii ¿i desecare nou executate este de 185,68 km. În cadrul ploturilor amenajate s-au executat un numår de 82 construc¡ii hidrotehnice. În acela¿i timp a fost modernizatå ¿i infrastructura. Suprafa¡a totalå a drumurilor de exploatare nou create este de 768.655 metri påtra¡i. Stoppa spune cå, pentru un sistem de iriga¡ii modern, trebuie ca aceste canale så fie paralele cu terenul. De aceea la Emiliana a trebuit reconstruit totul. Cele 11.000 de ha de culturi aveau mare nevoie de apå în timpul verilor, atunci când nu plouå, dar ¿i un sistem modern de desecare, atunci când sunt ploi extreme, se fac båltiri ¿i, prin urmare, sunt distruse culturile. “Noi am implementat singuri un sis-

tem excelent de canale care trebuiau så fie în linie dreaptå ¿i paralele. În timpul secetei trebuie så aduci apå în câmp, iar la inunda¡ii så sco¡i apa din câmp.” Emiliana asigurå periodic decolmatarea canalelor colectoare ¿i principale, precum ¿i buna func¡ionare a sta¡iilor de pompare, din venituri proprii, în strânså colaborare cu ANIF Timi¿.

“Mai avem în implementare ¿i alte investi¡ii majore în domeniul agricol, din fonduri proprii ¿i din fonduri europene, de interes local, pentru asigurarea unor produc¡ii agricole stabile, respectând legisla¡ia în vigoare, în deplinå armonie cu condi¡iile de dezvoltare durabilå ¿i normele de protec¡ie a mediului înconjuråtor. Avem 100 de angaja¡i, cei mul¡i sunt ingineri agricoli tineri ¿i foarte buni, absolven¡i români ai USAMVB Timi¿oara, unde au beneficiat de cea mai bunå pregåtire. De aceea Emiliana este o fermå de succes ¿i reprezintå motorul dezvoltårii pentru întreaga zonå”, a spus Sebastiano Stoppa.

Gheorghe MIRON corespondent Regiunea de Vest Profitul Agricol 29/2020

Trei studen]i români în finala concursului The Circular Agriculture Challenge Trei studen¡i de la Facultatea de Economie Agroalimentarå, din cadrul ASE Bucure¿ti, vor så construiascå o grådinå urbanå, cu fructe ¿i legume, într-un campus studen¡esc din capitalå. De acolo, din grådina lor, sperå så aprovizioneze cantina studen¡eascå, dar ¿i så foloseascå resturile alimentare de la cantinå ca îngrå¿åmânt organic pentru grådinå. Este, pe scurt, un proiect de economie circularå, pentru care au câ¿tigat marele premiu de 20.000 de lei, oferit de Ambasada Olandei în România ¿i Mega Image. Oamenii care au pus la punct concursul au cåutat så trateze ¿i cu umor acest concept nou, economia circularå, care la vestici este frecvent, dar la noi abia î¿i face loc în preocupåri. ªi, pentru cå s-a ¡inut în parcarea Mega Image Båneasa, premia¡ii au primit titlul de “cel mai tare din parcare”. ¥n rest, lucrurile au fost serioase. A participat ambasadorul ºårilor de Jos, un director general din ministerul agriculturii de la Amsterdam, consilierul pe probleme agricole al ambasadei, reprezentan¡i ai Guvernului României, iar juriul a fost format din profesioni¿ti care conduc organiza¡ii de top din agricul32

turå. Pe unii, comunicatele oficiale îi numesc, dar pe cei mai mul¡i nu. Surpriza a venit de la László Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilå, care s-a oferit så sprijine implementarea tuturor proiectelor finaliste. Cele ¿ase echipe care au ajuns în finala The Circular Agriculture Challenge au câ¿tigat primul loc la câte o categorie: cel mai urban-smart proiect, cel mai complex proiect, cel mai educativ, cel mai inspira¡ional, cel mai deschis pentru comunitate ¿i premiul special al juriului. Concursul The Circular Agriculture Challenge a fost demarat anul trecut, în cadrul expozi¡iei Indagra. Tot atunci a fost lansat ¿i parteneriatul româno-olandez pentru educa¡ia agricolå, un proiect pe cinci ani care î¿i propune så contribuie la modernizarea liceelor de profil de la noi din ¡arå, cu sprijinul institu¡iilor de învå¡åmânt olandeze. Tot atunci, cele douå state ¿i-au anun¡at cooperarea pentru dezvoltarea agriculturii circulare. “¥n Olanda, avem un obiectiv ambi¡ios de a construi un sector agricol circular 100%, iar pentru asta, colaboråm cu alte ¡åri de peste tot din lume, inclusiv cu România.

Agricultura circularå are la bazå optimizarea procesului de produc¡ie, astfel încât acesta så devinå sustenabil, prietenos cu mediul înconjuråtor ¿i så minimizeze risipa de materie primå. Rezultatul este un sistem care produce mai mult, folosind mai pu¡ine resurse, datoritå reciclårii ¿i refolosirii lor.

Criza provocatå de coronavirus a gråbit procesul de schimbare a sistemului agricol ¿i alimentar. Noi ¿i România am cooperat în acest proces în ultimii ani ¿i vom continua så o facem, pânå vom reu¿i crearea unor sisteme sustenabile”. “Schimbarea modului în care producem ¿i consumåm este singura cale de a ajunge la o economie competitivå, adaptatå anului 2020”, declara Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. “O economie care så fie neutrå din punctul de vedere al impactului asupra climei ¿i mediului. România sus¡ine continuu eforturile de tranzit spre o economie circularå, durabilå, în sectorul agro-alimentar, pentru a ne conserva mediul natural ¿i pentru a ne consolida competitivitatea economicå”.

Andrei DORNEANU Profitul Agricol 29/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR Mircea Dumitru> Viitorul fermei este robotizarea Când am ajuns la ferma lui de lângå Bod, jude¡ul Bra¿ov, vacile rumegau relaxate în boxele lor, pe paturi de paie. Mircea Dumitru, proprietarul, a preferat så înlocuiascå saltelele de cauciuc cu a¿ternutul de paie. ªi asta tocmai în grajdul cel nou, construit de Rota Guido.

acå o vacå simte cå s-a adunat destul lapte, merge la unul din cei trei robo¡i, î¿i prime¿te ra¡ia de concentrate ¿i ma¿ina îi spalå ugerul, îl perie, îl ¿terge ¿i o mulge. Dacå vaca vine doar så månânce, robotul o laså totu¿i så intre ¿i nu-i mai då nimic, dar un conductor electric fin îi trimite un impuls de curent slab ¿i vita lacomå iese. Pare a¿a de simplu, încât orice crescåtor ar fi tentat så-¿i lase ferma pe mâna robo¡ilor Lely. Mircea Dumitru a construit un grajd mare ¿i luminos, cu 240 de locuri, nu departe de fabrica de zahår din Bod. Apoi i-a vândut fiului toatå ferma ¿i animalele. A¿a au primit fonduri europene pentru grajd ¿i pentru robo¡i. Investi¡ia depå¿e¿te 3 milioane de euro. A luat tot pe banii din proiect o remorcå furajerå Triolet ¿i un robot pentru adunarea furajelor împrå¿tiate de vacile prea preten¡ioase. Dar, observ el, autoritå¡ile nu acordå aten¡ie suficientå animalelor de pråsilå din raså purå. “De ce nu-i ajutå pe tineri så cumpere geneticå în primul rând? Vacile sunt totu¿i cele mai importante într-o fermå, nu fiarele.” Un robot Lely costå 150.000 de euro. Mircea Dumitru a cumpårat patru fiindcå vrea så creascå efectivele de la 300 la 500 de vaci, din care så mulgå 240, cât 34

este capacitatea grajdului nou. “Avem toate piesele de schimb asigurate, avem service aici aproape, în centrul României. Specialistul ¿i-a fåcut caså la Sânpetru, satul vecin. A¿a cå nu am de ce så må tem cå se defecteazå robo¡ii”, spune fermierul. Alåturi, este în curs de finalizare al doilea grajd, pentru tineret ¿i pentru vacile în¡årcate. Lucrarea se aflå în stadiu avansat ¿i este tot opera Rota Guido. Ace¿ti profesioni¿ti aduc toate materialele din Italia, inclusiv tabla sandvici pentru acoperi¿ sau hublourile pentru luminatoare. Fermierul a montat perii mecanice pentru curå¡area animalelor, dar nu ¿i ventilatoare. “Noi nu avem canicule aici lângå Bra¿ov. Afarå este cald, înså în grajd se men¡ine råcoarea datoritå acoperi¿ului din tablå sandvici. La coamå are o înål¡ime de 7 metri, iar la stre¿inå - 5 metri. De aceea, produc¡ia de lapte nu scade vara din cauza stresului provocat de caniculå, cum se întâmplå în sud”. Mircea Dumitru a ajuns la o produc¡ie zilnicå bunå cu vacile din rasa Bål¡atå Româneascå: 22 de litri de lapte în medie pe cap de vacå. Vinde produc¡ia la Covalact dar nu vrea så spun pre¡ul. Este confiden¡ial. “Nu este mare, dar este pre¡ul nostru...” În ¡ara Bârsei, clima nu a fost capricioaså ca în sud, a¿a cå s-a fåcut bine lucerna, iar porumbul pentru siloz urcå

în anii cei mai buni pânå la 100 de tone la hectar cu Mikado de la KWS. Este hibridul favorit al fermierului de la Bod. Din cauza schimbårilor climatice, porumbul are timp så se coacå ¿i în jurul Bra¿ovului. Fiindcå este umezealå suficientå chiar ¿i în anii mai seceto¿i, el cultivå numai soiuri de grâu occidentale ¿i a ob¡inut produc¡ii mari mai mereu. Din cele 300 de hectare lucrate, a semånat sfeclå de zahår pe 40 de hectare. A cumpårat pânå acum trei combine de recoltat sfeclå. Veterinar de profesie, Mircea Dumitru coordona înainte de 1990 complexul de porci al Uzinelor “Tractorul” din Bra¿ov. ªi-a fåcut propria fermå în 1990: cre¿tea vaci ¿i porci, a avut o vreme ¿i abator. Începând cu anul 2012, s-a axat exclusiv pe cre¿terea performantå a vacilor. Prin urmare, este unul dintre cei mai vechi fermieri din ¡arå. Mircea Dumitru este acum ¿i pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental (ACVBR-Sim), cu sediul la Hårman. El sus¡ine cå ACVBR-Sim are 180.000 de vaci în eviden¡e din toatå ¡ara. “Unele decizii le iau eu, dar cele mai multe le discutåm în Consiliul de conducere ¿i, dacå întrunesc majoritatea, mergem mai departe. De fapt, asta a fost ¿i condi¡ia pe care am pus-o din start când am acceptat aceastå func¡ie onorificå. Nimeni din Consiliul director nu este plåtit. Plåtim un director executiv foarte bun, cu un aparat întreg pentru controlul oficial al performan¡elor pentru cartea de raså ¿i pentru Registrul Genealogic. Profitul Agricol 29/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR Pânå la toamnå, ACVBR-Sim va construi un depozit de tauri pentru montå naturalå, unde vor fi duse numai animale cu ascenden¡å cunoscutå ¿i valoroaså. ªi, ca un exemplu personal, pre¿edintele preferå materialul seminal provenit de la taurii Asocia¡iei, care au fost testa¡i deja la Semtest Craiova. Au apårut primii vi¡ei ¿i to¡i aratå excelent. “Noi facem ce trebuie pentru ameliorarea rasei. Eu nu am niciun taur din vacile mele, testat la Craiova, dar ¿tiu cå partenerii no¿tri au animale cu ascenden¡å valoroaså. De aceea, nu am ezitat ¿i am însåmân¡at 80% din vacile mele cu material seminal din taurii Asocia¡iei”, spune Mircea Dumitru. Nu am întâlnit frecvent atâta încredere în genetica ob¡inutå de fermele propriei asocia¡ii. Lucru rar la noi, dar cu atât mai semnificativ... Chiar a¿teptåm cu interes reconfirmarea valorii genetice a taurilor testa¡i prin intermediul urma¿elor lor.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 29/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Asocia]iile au blocat Ordinul 180 Crescåtorii de vaci au repurtat o micå victorie pe 13 iulie, la întâlnirea de la Ministerul Agriculturii: au reu¿it så impunå modificarea Ordinului 180, conform cåruia Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie dorea så autorizeze tauri fårå origine certificatå pentru montå naturalå.

acea reuniune cu ministrul Nechita-Adrian Oros au participat reprezentan¡ii asocia¡iilor care de¡in cår¡ile de raså: Aberdeen Angus, ACBCR, ACVBR-Sim, AGCTR. Mai mul¡i au observat cå nu a fost reprezentatå asocia¡ia Holstein Ro. Aflând ce se discutå, au venit ¿i reprezentan¡ii oierilor. Ministrul a fost înso¡it de secretarii de stat George Scarlat ¿i Emil Dumitru, precum ¿i de Constantin Viziteu, director adjunct la ANZ.

A fost o întâlnire constructivå, spunea, dupå întâlnire, Ioan Gociman, directorul executiv al Asocia¡iei Aberdeen Angus. “Am prezentat punctul de vedere al societå¡ilor de ameliorare cå nu era corect gândit acest ordin, nu a respectat legisla¡ia în vigoare - respectiv Legea zootehniei ¿i Regulamentul 1012.” Acum fiecare a¿teaptå o variantå finalå a ordinului. “Ne-am spus punctul de vedere ¿i privitor la marea cre¿tere fiindcå ¿i acolo trebuie folosi¡i tauri valoro¿i, putem construi un parteneriat între asocia¡iile specializate ¿i Ministerul Agriculturii. Dacå ar fi fost admis acest ordin în forma lui precedentå, scriam o nouå filå în istoria geneticii ¿i nu mai vorbeam 36

atunci de progres genetic, ci de regres genetic”. Gociman spune cå trebuie respectat programul de ameliorare din fiecare registru genealogic. “Eu am le-am dat exemplul celor care se ocupå de cabaline de la Romsilva, unde existå depozite de armåsari pentru iepele popula¡iei. Putem constitui 4 astfel de centre de tauri în principalele regiuni geografice din România, cu parteneriate, så trimitem maxim 5% din tåura¿ii cei mai buni, care merg oricum la abatoare, la un pre¡ de carne, nu mai mult.” Sigur, este vorba de tåura¿i cu origine atestatå, ceea ce presupune ni¿te cheltuieli din partea asocia¡iilor. “To¡i tåura¿ii no¿tri au testul ADN pentru reconfirmarea originii lor. Se pot da la pre¡ de carne dupå calculele noastre. A råmas cå se va discuta aceastå propunere. Noi nu vrem så dezvoltåm doar rasa Aberdeen Angus în România, noi vrem så dezvoltåm toatå zootehnia. Dar dacå acceptam acest ordin, prin care orice taur de pe ¿an¡ era bun de pråsilå, chiar dacå nu e testat sanitarveterinar, nu e testat dupå descenden¡å, pentru performan¡ele proprii, unde ajungeam? Noi nu avem taur fårå test ADN în Registrul Genealogic. Le-am fåcut testele în laboratoare din Germania. Ace¿ti tauri foarte valoro¿i ajung la abator. Dacå i-am folosi pentru marea cre¿tere, am da plusvaloare pentru zootehnie”, spune Ioan Gociman.

Zoltan Haller, fondatorul Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå tip Simental (ACVBRSim), crede cå a fost o discu¡ie constructivå la Ministerul Agriculturii.

“Prin dialog, am adus completåri la Ordinul 180 cu privire la monta naturalå ¿i am ajuns la un numitor comun. Va fi trimis la Monitorul Oficial în forma modificatå de noi. Reproducåtorii masculi, pentru a aduce progres genetic, trebuie så fie obligatoriu de raså purå. Existå ni¿te criterii minime pentru fiecare raså, aprobate prin programele de ameliorare în ce prive¿te autorizarea taurilor, atât pentru fermele care participå la programul de ameliorare, cât ¿i pentru cele care nu participå la programul de ameliorare. De exemplu, pentru Bål¡ata Româneascå, prima condi¡ie este så aibå originea certificatå pe douå genera¡ii. Iar mama acelui tåura¿, care urmeazå så fie propus pentru autorizare, trebuie så aibå o performan¡å de cel pu¡in 6.000 de litri de lapte la o lacta¡ie. Douå condi¡ii obligatorii, care trebuie îndeplinite pentru ca taurul så aducå progres genetic. Existå precizåri ¿i în Legea zootehniei, dar la Articolul 30, alineatul 1, se precizeazå cå aceste lucruri se vor clarifica prin ordin de ministru. Prin urmare, acest ordin era necesar dar trebuie så respecte alineatul 2 din Articolul 30, care spune cå parametrii reproducåtorilor trebuie så fie cel pu¡in la nivelul celor stabili¡i prin programul de ameliorare pentru fiecare specie, respectiv raså”, explicå Zoltan Haller.

Deci, asocia¡iile vor avea tauri cu certificat zootehnic, cu ADN fåcut la zi ¿i îi vor putea trimite în zonele mai pu¡in accesibile pentru însåmân¡åtori. “Noi, ca societate de ameliorare, pornim în septembrie un proiect care înseamnå o fermå de testare dupå descenden¡i, unde vom avea ¿i tåura¿i care vor fi direc¡iona¡i pentru uuu

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 29/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu

montå naturalå. Noi garantåm pentru acele exemplare, pentru originea lor, pentru performan¡a mamelor. Practic, to¡i fermierii interesa¡i så achizi¡ioneze un asemenea taur trebuie så se orienteze cåtre societatea noastrå de ameliorare pentru rasa Bål¡ata Româneascå. Legea precizeazå cå se acceptå montå naturalå autorizatå. Monta clandestinå se sanc¡ioneazå cu amendå de 2.000 de lei. Este prevåzutå obliga¡ia folosirii taurilor autoriza¡i pentru montå naturalå, la fel ca la însåmân¡are”.

Nu la fel de optimist a plecat de la minister Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne. “Må tem cå ne-am pierdut vremea. Ne-am exprimat opiniile fa¡å de monta naturalå fiindcå ministerul voia så autorizeze meti¿i pentru montå, de¿i noi avem tauri de raså purå. În acest timp, tåura¿ii no¿tri pleacå la îngrå¿åtoriile din Europa. Vaida Bela, directorul general al ANZ, a copiat un ordin mai vechi de 30 de ani ¿i a venit la ministru så-l convingå så semneze cå e bine så folosim tauri meti¿i pentru montå naturalå. Oficiile Jude¡ene de Zootehnie nu au posibilitatea de a evalua taurii care urmeazå så fie autoriza¡i la montå naturalå, fapt demonstrat în ultima perioadå. Noi am adus argumente ¿i am precizat cå nu putem fi de acord cu dubla autorizare. Ministerul ne va trimite un proiect nou cu modificårile propuse de noi ¿i noi speråm cå ei au în¡eles rolul nostru ca societate de ameliorare, cå noi trebuie så inducem progres genetic, nu regresie. Ordinul vechi a fost retras. A fost o victorie amarå, de etapå. Nu ne-am fi imaginat cå autoritatea statului ne 38

poate duce într-un asemenea unghi. Dimpotrivå, era de a¿teptat ca noi så gre¿im ¿i autoritatea så ne arate drumul cel drept. Noi vrem så facem ameliorare, vrem så folosim tauri cu valoare geneticå ridicatå fiindcå este în interesul nostru. Un secretar de stat ne-a întrebat ce ne intereseazå pe noi ce tauri folose¿te un fermier care nu este în registru. Ba ne intereseazå ca orice fermier så ob¡inå rezultate bune. Nu trebuie sål låsåm så facå numai ce vrea el, trebuie så procedeze cum trebuie. Eu nu cunosc fermier care vrea så-¿i batå joc de animalele lui. El cumpårå un taur la doi-trei ani din România sau din afarå, este liber så facå a¿a cum trebuie. De ajutoare de minimis ni s-a spus de multå vreme cå nici nu trebuie så mai amintim”, spune Dumitru Grigorean.

De aceea¿i pårere este ¿i Toader Nea¡å Împåratu, pre¿edintele Asocia¡iei Generale a Crescåtorilor de Taurine din România. “Noi acceptåm ca unii crescåtori mici så facå montå naturalå, dar cu tauri certifica¡i. Nu cu tauri din propria ogradå. Unde se poate face înså însåmân¡are, este obligatorie inseminarea. Avem prevederi similare în Legea zootehniei. Oierii au aceea¿i problemå, dar mul¡i berbeci nu au origine atestatå”. AGCTR are în prezent 4 tauri în testare. Al¡i 5 tauri urmeazå så plece la Semtest Craiova. Statul oferea 30 de lei pe vacå pentru Registrul Genealogic, dar a tåiat 10 lei. La controlul oficial al performan¡elor, a tåiat 35% din bani. Mul¡i fermieri au fost afecta¡i de secetå, dau furaje din stoc ¿i deja renun¡å la animale. “Dacå nu plouå, nu facem nici porumb. ªi eu trebuie så mai vând cel pu¡in 100 de vaci pentru cå nu voi avea

furaje suficiente”. Dupå cum se poate vedea, existå o nemul¡umire generalå a organiza¡iilor profesionale fa¡å de ANZ. Imediat ce a apårut Ordinul 180, crescåtorii ¿i-au manifestat indignarea, dar nimeni nu a ¡inut seama de revolta lor justificatå. Este inadmisibil så se desconsidere opiniile fermierilor atunci când se elaboreazå legi pentru zootehnie. Iar directorul general Vaida Bela nici nu a participat la aceastå reuniune. Era în concediu...

ACVBR-Sim va construi o fermå de testare cu 500 de tauri Va prelua animalele de la fermierii care au folosit material seminal de la taurii asocia¡iei. “Vom råscumpåra taurii cu 5 euro pe kilogram. Condi¡ia este så se confirme paternitatea, vârsta va fi între o lunå ¿i maxim 3 luni, cu o greutate minimå de 100 de kilograme. Asta înseamnå cå, dacå fermierul este gospodar ¿i are un vi¡el de 100 de kilograme la o lunå sau la 5 såptåmâni, va ob¡ine 500 de euro, plus TVA. Noi facem mai departe testarea ¿i îngrå¿area, vi¡elele le vom însåmân¡a. Pre¡ul de 5 euro pentru råscumpårare este mul¡umitor pentru toatå lumea. Sigur, fermierul vinde sau nu, face cum vrea. Aceastå fermå va fi deschiså permanent pentru cå vrem så demonstråm cå Bål¡ata Româneascå este o raså mixtå, care aduce profit crescåtorilor. Începem lucrårile în septembrie”, spune Zoltan Haller. Asocia¡ia are 17 tauri în testare la Semtest Craiova, în diferite etape. Unii tauri se vând pentru montå naturalå. “Conceptul pe care mergem este så avem o solu¡ie pentru orice fermier, indiferent dacå este mare sau mic, cå este sau nu membru în asocia¡ie”. Profitul Agricol 29/2020

MA{INI [i

UTILAJE

New Holland a lansat noua gamå de combine CH New Holland a prezentat, såptåmâna trecutå, noua gama de combine Crossover Harvesting (CH), ce combinå tehnologia de separare Twin Rotor cu sistemul de treier conven¡ional. Datoritå noului concept CH, boabele recoltate ¿i paiele sunt de calitate mai bunå, se reduce consumul de carburant, iar viteza de recoltare e mai mare.

Adrian Oros, în vizit\ la Maschio Gaspardo România Ministrul Agriculturii Adrian Oros a vizitat recent fabrica de la Chi¿ineuCri¿ a grupului Maschio Gaspardo, unul dintre cei mai importan¡i producåtori de ma¿ini ¿i utilaje agricole din Europa de Est ¿i “Producåtorul nr. 1” din România. Fabrica de la Chi¿ineu-Cri¿ ¿i-a început activitatea în anul 2003 ¿i este prima unitate de produc¡ie a Grupului Maschio Gaspardo deschiså în afara grani¡elor Italiei, fiind pozi¡ionatå strategic pentru distribu¡ia utilajelor pe pia¡a interna¡ionalå. Fra¡ii Mirco ¿i Andrea Maschio, pre¿edintele, respectiv vicepre¿edintele Maschio Gaspardo, au dorit så fie alåturi de ministru chiar dacå se aflau în Italia, ¿i au ¡inut så îl salute prin intermediul unei videoconferin¡e. Ministrul Adrian Oros a fost apoi invitat så facå un tur al fabricii, iar directorul general Paolo Rocchi i-a prezentat principalele utilaje realizate ¿i tehnologiile utilizate pe liniile de fabrica¡ie. La Profitul Agricol 29/2020

fabrica de la Chi¿ineu-Cri¿, cea mai mare fabricå de ma¿ini ¿i utilaje agricole din România, se realizeazå o gamå largå de scarificatoare, grape cu discuri, cultivatoare, combinatoare ¿i prese de balotat. Grupul Maschio Gaspardo i-a prezentat ministrului ¿i preocupårile avute vizavi de impactul produc¡iei de utilaje asupra mediul înconjurator. De aceea la Maschio s-au dezvoltat si implementat periodic noi metode de optimizare a proceselor de produc¡ie. Mai mult, Maschio Gaspardo este primul producåtor de utilaje agricole din lume care a primit certificarea Carbon Trust Standard Certification, care atestå faptul cå fabricile au o emisie de carbon scåzutå. Aceastå distinc¡ie a fost primitå în 2013 ¿i reconfirmatå în 2015.

Arpad DOBRE

Massey Ferguson a dezvåluit tractoarele din gama 8S Tot såptåmâna trecutå, Massey Ferguson a lansat noua gamå de tractoare MF 8S. Deocamdatå, include 4 modele: MF 8S.205, MF 8S.225, MF 8S.245 ¿i MF 8S.265. Sunt echipate cu motoare Stage V, de 7,4 litri, în 6 cilindri ¿i cu puteri nominale care încep de la 205 CP. În func¡ie de echipåri pot dezvolta între 225 CP ¿i 285 CP ¿i pot dispune de noile transmisii Dyna-7, Dyna E-Power sau Dyna -VT. APAN: Demo cu sprayerul Agrifac Condor V APAN Agriculture a prezentat într-o demonstra¡ie tehnicå noul model de sprayer autopropulsat Agrifac, Condor V. Demonstra¡ia s-a ¡inut în câmp, în ferma Agromec Vidra, din Ilfov, administratå de Dan Jigåu, care a ¿i cumpårat un astfel de utilaj. Condor V lucreazå pe lå¡imi de lucru de 24-52 metri, aplicå tratamente cu 4 moduri de pulverizare la diverse culturi, inclusiv la cele de peste 2 m înål¡ime, la o vitezå de lucru de peste 20 km/orå. 39

MA{INI [i UTILAJE

Discuri Kubota pentru dezmiri[tit [i sem\nat culturi intermediare Recoltarea påioaselor se apropie de final. Pentru dezmiri¿tire, Agri-Alian¡a propune o gamå completå de discuri scurte Kubota, potrivite pentru prelucrarea solului, încorporarea resturilor vegetale, pregåtirea patului germinativ ¿i semånarea culturilor intermediare.

iscurile scurte Kubota sunt echipate cu douå rânduri de discuri ¿i pot fi operate la viteze de lucru mari, de pânå la 20 km/h, ¿i la o adâncime cuprinså între 2 ¿i 15 cm. Discurilor conice mari ¿i distan¡a de 900 mm între rândurile de discuri faciliteazå o mårun¡ire constantå a solului. Fiecare disc este tratat termic ¿i montat pe tampoane de cauciuc elastic. Pe terenurile arate, la modelele tractate poate fi montatå o barå de nivelare pentru a adapta utilajul la diferite opera¡iuni ¿i condi¡ii. Aceste discuri scurte sunt echipate standard cu deflectoare laterale, iar op¡ional pot integra o grapå pentru a regla a¿ezarea solului prelucrat ¿i ob¡inerea unei nivelåri optime.

Astfel se încorporeazå intensiv paiele, buruienile ¿i semin¡ele de cereale în sol ¿i se creeazå bazele unei germinåri optime. CD2000 este potrivit atât pentru prelucrarea superficialå a solului, cât ¿i pentru lucråri de adâncime ¿i pentru încorporarea paielor, datoritå discurilor sale de 600 mm/6 mm.

Seria CD1000 reduce compactarea solului Seria CD1000 este o variantå mai u¿oarå a seriei de discuri scurte, pentru utilizarea la prelucrarea superficialå a solului, cu lå¡imi de lucru între 2 m ¿i 6 m în varianta purtatå ¿i între 4 m ¿i 6 m în varianta tractatå. Acest utilaj se adreseazå fermierilor care vor så lucreze la adâncimi de pânå la 10 cm. Fa¡å de seria anterioarå, utilajul este cu 15% mai u¿or în varianta purtatå ¿i cu 7% mai u¿or în varianta tractatå, facil de ridicat, optim pentru a reduce compactarea solului ¿i mai eco-

nomic în privin¡a costurilor de operare. Seria CD1000 are discuri de 520x5mm.

Dezmiri¿tit ¿i semånat într-o singurå trecere Discurile scurte Kubota pot fi utilizate împreunå cu semånåtorile SH200 ¿i SH500 cu buncåre de 200 litri, respectiv 500 litri, care au fost gândite så asigure o însåmân¡are rapidå a culturilor intermediare încå din timpul opera¡iunilor de dezmiri¿tire, scåzând costurile. În plus, acestea pot fi folosite ¿i la semånatul rapi¡ei sau a mixurilor de semin¡e de diametre diferite (plante leguminoase, crucifere etc.). SH200 este utilå la semånatul semin¡elor cu dimensiuni mai mici ¿i cantitå¡i mici/ha, în timp ce SH500 este de preferat la însåmânarea de cantitå¡i mai mari/ha (25 tone la 50 kg/ha – mix de semin¡e, iarbå etc.). Arpad DOBRE

Seria CD2000, cel mai u¿or de folosit Potrivit speciali¿tilor Agri-Alian¡a, cultivarea în miri¿te are o importan¡å majorå în aråtura de conservare. Multe ferme lucreazå la mai pu¡in de 15 cm adâncime în majoritatea opera¡iunilor de prelucrare a solului, cum ar fi pregåtirea stratului germinativ sau prima aråturå. 40

Profitul Agricol 29/2020

MA{INI [i UTILAJE

Claas Cemis 700, un nou terminal pentru aplica]ii Isobus Claas a anun¡at cå, din aceastå varå, va înlocui treptat terminalele Operator ¿i Communicator II cu noul terminal Cemis 700. Pe lângå designul ergonomic, cu suprafe¡e netede ¿i u¿or de curå¡at, noul terminal Isobus se eviden¡iazå în special prin configura¡ia sa, cu 10 butoane cu iluminare, precum ¿i un buton ac¡ionat prin apåsare/rotire. Afi¿ajul tactil, color, cu contrast înalt are un ecran de 7 inci (17, 78 cm) ¿i comutare automatå în modul zi/noapte. De asemenea, monitorul poate afi¿a imagini în timp real de la una sau douå camere video, iar comutarea se poate face prin simpla atingere a unui buton sau în mod automat. Acest lucru oferå operatorului o vizibilitate clarå asupra func¡iilor echipamentului suplimentar

sau a zonei din spatele utilajului. Func¡iile auxiliare Aux-O ¿i Aux-N (pentru configurarea butoanelor pe joystick-ul de pe cotiera din cabinå) ¿i func¡iile UT1 ¿i UT2 (pentru operarea prin Isobus a utilajelor ata¿ate la tractor) ¿i compatibilitatea ISO 11783 sunt certificate de Funda¡ia pentru echipamente electronice din agriculturå (AEF). Pe lângå selectarea limbii ¿i luminozitatea ecranului, meniul permite reglarea individualå a volumului difuzorului integrat (cu privire la in-

forma¡ii ¿i tonuri de avertizare). Cemis 700 va fi disponibil ca dotare op¡ionalå, începând din octombrie 2020, pentru combina¡ii de cositoare Disco Butterfly, presa pentru balo¡i cilindrici RollantT 540, presa pentru balo¡i paralelipipedici Quadrant ¿i pentru monitor izarea remorcilor autoîncårcåtoare Cargos.

Noi înc\rc\toare frontale John Deere în portofoliul IPSO Agricultur\ IPSO Agriculturå are, din aceastå lunå, în portofoliu noua gamå de încårcåtoare John Deere, cu patru modele care acoperå o varietate de aplica¡ii, de la sarcini standard de încårcare pânå la opera¡iuni care necesitå performan¡e sporite ¿i confort în timpul lucrului. Botezate Seria M, pot fi montate pe toatå gama de tractoare John Deere cu puteri de pânå la 155 CP. Ca notå distinctå, încårcåtoarele M au profilul bra¡elor mai sub¡ire fa¡å de modelele R ¿i oferå o vizibilitate bunå în jurul tractorului ¿i fa¡å de cupå sau ata¿amentele utilizate. Toate modelele sunt dotate 42

din standard cu op¡iunea de autoechilibrare mecanicå (MSL), care oferå o for¡å de ridicare suplimentarå, pentru a face fa¡å cerin¡elor în orice condi¡ii de lucru. Încårcåtoarele din seria M sunt rapide ¿i u¿or de manevrat deoarece au cu 20% mai pu¡in balast necesar la tiran¡ii din spate ¿i o greutate cu 20% mai micå decât a modelelor din seria R. Toate încårcåtoarele din seria M sunt echipate standard cu suspensie, iar conductele hidraulice sunt montate în interiorul bra¡elor pentru a le proteja de orice poten¡ial impact.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 29/2020

MA{INI [i UTILAJE

Amazone a extins gama de sprayere purtate UF 02 Amazone a extins gama de sprayere purtate UF 02 cu douå modele noi: UF 1002, cu un rezervor cu volum nominal de 1.000 litri ¿i un volum total de 1.100 litri, ¿i UF 1302, cu un rezervor cu capacitate nominalå de 1.300 litri ¿i un volum total de 1.400 litri. UF 1002 ¿i 1302 sunt echipate cu rezervoare din polietilenå proiectate astfel încât centrul de greutate så aibå o pozi¡ie favorabilå, practicå ¿i cât mai aproape de sol, pentru un echilibru optimizat în timpul transportului stradal ¿i în modul de lucru. Ambele modele pot fi echipate cu rampele cu pliere lateralå Q-Plus, cu lå¡imi de lucru de la 12 m pânå la 15 m, sau rampele cu pliere verticalå SuperS1, respectiv Super-S2, cu lå¡imi de lucru de la 15 m la 30 de m. Circuitul substan¡elor pentru tratament este reglat de la centrul de operare ¿i control SmartCenter, pozi¡ionat pe partea stângå a tractorului ¿i prevåzut cu capac de protec¡ie împotriva prafului ¿i umezelii.Toate elementele de reglaj sunt amplasate confortabil, în

Profitul Agricol 29/2020

aceea¿i zonå fiind pozi¡ionat ¿i vasul de induc¡ie de 60 de litri. Produsele granulare pot fi induse ¿i omogenizate foarte rapid, datoritå duzelor cu injector ¿i inelului de clåtire performant. Op¡ional, în centrul de comandå ¿i control se poate monta sistemul Comfort-Pack, un monitor digital care permite ac¡ionarea la distan¡å, umplerea totalå sau par¡ialå a rezervoarelor ¿i oprirea automatå a alimentårii, când nivelul setat a fost atins. Intensitatea sistemului de agitare se regleazå automat, în func¡ie de nivelul de umplere, ¿i scade treptat pânå la oprire, atunci când rezervorul se gole¿te, prevenind formarea spumei în rezervor. Pachetul Comfort-Pack cuprinde ¿i sistemul “auto-dynamic”, care regleazå automat intensitatea de omogenizare ¿i de agitare a substan¡elor ¿i particulelor aflate în suspensie. Intensitatea de agitare scade automat sau este opritå temporar, atunci când se aplicå o normå de tratament ridicatå, mårind astfel debitul (l/ha) cu pânå la 40%. Comfort-Pack faciliteazå spålarea automatå, opera¡iune ce poate fi activatå din cabinå. Suplimentar, UF 02 poate fi echipat cu sistem de spålare continuå. Fie cå vorbim despre modelele Qplus, Super-S1 sau Super-S2, rampele

care echipeazå UF 02 oferå o varietate mare de configurare a lå¡imilor par¡iale, care fac posibilå închiderea duzelor la suprapunere, prin a¿a-numitul “Section Control”. Rampele Super-S1 ¿i SuperS2 pot fi echipate cu sistemul DUS pro, care asigurå recircularea permanentå a solu¡iei în conducte ¿i men¡inerea unei presiuni constante în duze. Amazone oferå posibilitatea echipårii rampei Super-S2 cu sistemul AmaSwitch, cu 3 sau 4 duze, care controleazå electric închiderea pe fiecare duzå în parte ¿i care include în echiparea standard sistemul de recirculare a presiunii DUS. În plus, un kit de extensie permite montarea duzelor la 25 cm distan¡å, fa¡å de 50 cm în varianta clasicå, ¿i echiparea cu furtunele pentru aplicat fertilizare lichidå la baza plantelor. UF 1002 ¿i 1302 pot fi echipate cu rezervorul frontal Front Tank FT1001, sau FT1502, iar astfel se poate mari volumul disponibil cu pânå la 1.000 sau 1.500 de litri. Sistemul FlowControl+ integreazå rezervorul frontal în circuitul ma¿inii ¿i gestioneazå automat volumul disponibil din cele douå rezervoare.

Arpad DOBRE

INFORMA}II Fonterra va continua investi¡iile în China Gigantul neozeelandez Fonterra, cel mai mare exportator de lactate din lume, a anun¡at cå va continua så investeascå în China, în ciuda rezultatelor dezamågitoare din trecut. Compania va construi un centru de cercetare în Shanghai ¿i va investi într-o unitate de produc¡ie în Wuhan. Exporturile de lactate neozeelandeze în China au crescut cu 25% în primele cinci luni ale anului. Insectele ar putea fi transformate în furaje Cre¿terea de insecte la scarå industrialå ar putea oferi în viitor cea mai bunå solu¡ie pentru producerea de furaje de calitate. O companie americanå, Beta Hatch, cu sediul în Seattle, a început deja så furnizeze ingrediente cu un con¡inut ridicat de proteine ¿i gråsimi unor producåtori de furaje care le includ în formulele lor. În plus, excrementele insectelor sunt ¿i ele utile pentru cå pot fi folosite ca îngrå¿åminte naturale. Lâna are valoare mai mare ca îngrå¿åmânt Fermierii din Marea Britanie sus¡in cå pre¡ul lânii a scåzut atât de mult încât nu mai acoperå nici måcar costul tunderii oilor. Vânzårile sunt în declin de mult timp, înså pandemia a provocat închiderea pie¡elor ¿i acumularea de stocuri masive de lânå. Crescåtorii de oi sunt acum sili¡i så transforme lâna în compost ¿i så o foloseascå drept îngrå¿åmânt, pentru cå este mai profitabil decât så o vândå. Protestele fermierilor olandezi Aproximativ 2.000 de fermieri olandezi au protestat, din nou, fa¡å de inten¡ia guvernului de a reduce emisiile de oxizi de azot ale animalelor. Ac¡iunea a fost organizatå în orå¿elul De Bilt, din centrul ¡årii. Pentru cå autoritå¡ile nu le-au permis fermierilor så vinå cu tractoarele, ca så nu blocheze traficul din zonå, fermierii protestatari l-au blocat folosind ma¿inile personale. 44

EXTERNE BASF investe[te într-un startup din China Concernul german BASF va investi într-un startup agricol din China. Acesta are sediul în Shanghai ¿i furnizeazå solu¡ii digitale care permit o exploatare mai eficientå a fermelor de porcine. “Sectorul chinez al cre¿terii animalelor are un mare poten¡ial de cre¿tere ¿i China este deja cel mai mare consumator de carne de porc din lume. De¿i inunda¡iile, virusul COVID-19 ¿i al¡i factori vor influen¡a cu siguran¡å agricultura localå, autoritå¡ile centrale ¿i regionale din China au implementat nu-

meroase programe de sus¡inere a fermierilor. BASF are încredere în dezvoltarea cre¿terii porcilor în China”, a declarat un reprezentant al BASF. Guvernul de la Beijing a anun¡at cå va aloca 650 milioane de dolari pentru a subven¡iona crescåtorii de animale. Statul asiatic consumå aproximativ jumåtate din cantitatea totalå de carne de porc produså în lume, iar în anul 2018 crescåtorii locali au furnizat peste 700 de milioane de animale.

G\inile, sacrificate în Etiopia Fermierii etiopieni au fost nevoi¡i så sacrifice sute de mii de gåini, dupå ce coronavirusul a redus semnificativ cererea de pe pia¡å prin închiderea hotelurilor ¿i restaurantelor. Numårul total de påsåri ucise nu este cunoscut ¿i guvernul nu dispune de date oficiale, înså doar compania EthioChicken, un producåtor important de carne de pui din regiunea capitalei Addis Abeba, a sacrificat 650.000 de

pui în lunile mai ¿i iunie. “Am fost nevoi¡i så scoatem mult mai multe ouå din clocitoare, ca så nu fim nevoi¡i så ucidem ¿i mai mul¡i pui”, a declarat Fseha Tesfu, directorul de marketing al companiei. Majoritatea hotelurilor din Etiopia s-au închis, iar cele care încå mai opereazå sunt în pragul falimentului ¿i nu¿i mai pot plåti angaja¡ii ¿i furnizorii.

Profitul Agricol 29/2020

INFORMA}II EXTERNE

USDA sus]ine fermierii dezavantaja]i Departamentul american al agriculturii (USDA) a anun¡at cå va aloca 15 milioane de dolari pentru a-i sus¡ine pe fermierii care fac parte din grupuri dezavantajate. Grupurile dezavantajate sunt definite ca “fermieri care fac parte din mi-

noritå¡i rasiale sau etnice care au fost discriminate din cauza identitå¡ii lor, indiferent de calitå¡ile lor individuale.” Aceste grupuri includ persoane de culoare, indieni americani, nativi din Alaska, asiatici, hispanici sau locuitori ai insulelor din Pacific. Printre proiectele sus¡inute pânå acum se numårå un program de instruire pentru fermierii Navajo sau o asocia¡ie cooperativå a veteranilor din regiunea Mississippi. Din 1994 pânå azi programul a acordat 484 de finan¡åri, cu o valoare totalå de 119 milioane de dolari. Pot aplica ¿i organiza¡ii non-profit, grupuri comunitare sau institu¡ii de învå¡åmânt superior, care pot ob¡ine sume de pânå la 450.000 dolari.

Europolul confisc\ mai mult\ carne de cal Europolul a confiscat 117 tone de carne de cal din mai multe state europene, ca parte a unei opera¡iuni mai ample de eliminare de pe pia¡å a alimentelor ilegale. Opera¡iunea Opson 2020 a fost a noua de acest tip ¿i a început în luna decembrie 2019, cu participarea for¡elor de poli¡ie din 83 de ¡åri. O aten¡ie specialå a fost acordatå combaterii comercializårii ilegale de carne de cal, la solicitarea Belgiei, Irlandei ¿i Olandei. Au fost inspectate documentele a 157.000 de cai din opt state ¿i s-a deProfitul Agricol 29/2020

scoperit cå 20% dintre ele erau falsificate. Au fost confiscate animale vii ¿i produse din carne din Belgia, Irlanda, Italia, Spania ¿i Olanda, în total aproape 117 tone de carne cu documente false. Opera¡iunile Opson au fost lansate acum 9 ani ¿i au reu¿it pânå acum så scoatå de pe pia¡å alimente ilegale în valoare de 450 milioane de dolari.

pagini realizate de Drago[ B|LDESCU

Inunda¡iile reduc produc¡ia de ceai din India Ploile puternice ¿i inunda¡iile din statele indiene Assam ¿i Bengalul de Vest au împiedicat munca pe planta¡iile de ceai ¿i au redus produc¡ia cu aproximativ 10%. De¿i pre¡ul ceaiului a crescut cu pânå la 40% în timpul epidemiei de coronavirus, cultivatorii se confruntå cu probleme financiare din cauza restric¡iilor de transport. China alocå fonduri fermierilor afecta¡i de inunda¡ii Guvernul chinez a alocat 47 milioane de dolari pentru un fond de ajutor al fermierilor din zonele sudice ale ¡årii, unde s-au înregistrat cele mai grave inunda¡ii din ultimele decenii. Cu ace¿ti bani Beijingul sperå så refacå în primul rând infrastructura localå, ruptå de ape. Vital Farms intrå pe bursa din New York Vital Farms, cel mai mare producåtor american de ouå ¿i unt biologic, a anun¡at o ofertå publicå ini¡ialå de ac¡iuni, care vor fi listate pe burså. Compania vrea så vândå 7.8 milioane de ac¡iuni cu un pre¡ între 15 ¿i 17 dolari, pentru care sperå så ob¡inå în total suma de 125 milioane de dolari. Povestea Vital Farms a început în anul 2007 cu un teren modest din statul Texas, înså compania are acum o re¡ea de 200 de ferme de familie. Vânzårile din ultimul an au totalizat 155 milioane de dolari. USDA continuå investigarea producåtorilor de carne USDA a publicat un raport par¡ial al investiga¡iei care îi vizeazå pe marii producåtori de carne, care sunt acuza¡i cå au profitat de epidemia de coronavirus pentru a ob¡ine profituri mai mari. Raportul nu con¡ine înså decât date despre condi¡iile de pe pia¡å ¿i nu discutå eventuale încålcåri ale legii, pentru cå ancheta este încå în curs. USDA coopereazå în continuare cu procurorii Departamentului Justi¡iei, pentru a identifica practici necompetitive în industrie. 45

Locuri de muncå

S.C.D.A. LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS ÎN DATA DE 19.08.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 POST ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea Protec¡ia plantelor Ø 1 POST DE ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea Agrochimie (amendarea ¿i fertilizarea solurilor) Ø 1 POST DE ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea Ameliorarea plantelor ¿i Producerea semin¡elor Condi¡ii specifice de participare: - studii superioare de specialitate finalizate cu diplomå de licen¡å; - media de absolvire minim 8.00; - aptitudini pentru munca de cercetare ¿tiin¡ificå; - cunoa¿terea unei limbi de circula¡ie interna¡ionalå.

ÎN DATA DE 20.08.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 POST DE TEHNICIAN AGRICOL gr. II, pentru Sectorul de condi¡ionare a semin¡elor (vechime în domeniu minim: 2 ani) Termenul limitå pentru înscriere: 18.08.2020

ÎN DATA DE 20.08.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 POST DE CONSILIER JURIDIC gr. II Condi¡ii specifice de participare: -studii superioare de specialitate finalizate cu diplomå de licen¡å -vechime în specialitatea studiilor minim 2 ani - så fie înscris în Corpul consilierilor juridici -competen¡e ¿i aptitudini de utilizare a calculatorului Termenul limitå pentru înscriere: 18.08.2020

Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine de la sediul institu¡iei, Livada, jud. Satu Mare, str. Baia mare nr 7, la Compartimentul Resurse Umane, tel.: 0261.840.001 sau la Secretar ¿tiin¡ific, tel.: 0721.325.665

PESCUITUL [i

V+N|TOAREA

R=urile din F\g\ra[ - de patru ori sacrificate! ... ¿i asta, considerând cå braconajul sålbatic este... o stare naturalå! Pâraiele ce ferestruiesc versantul nordic al Fågåra¿ilor seamånå între ele, coborând din creasta mereu înghe¡atå a celor mai mun¡i de mun¡i ¿i pânå în Olt, deci undeva cam la 20 km... ¿i ceva. Sunt reci, de obicei limpezi, ¿i sårace în hranå, deci ¿i sårace în påstråvi. Practic, în apa rece ca ghea¡a, ce nu are timp så se încålzeascå, curentul fiind puternic ¿i albia pietroaså, nu se formeazå hranå naturalå, iar pe¿tii sunt pu¡ini ¿i råmân mici, sub 30 cm, ba chiar sub 25 cm! În ciuda acestor condi¡ii deloc prielnice, încå în urmå cu peste 60 de ani, aceste pâraie firave au fost sacrificate ca surse de apå potabilå ¿i menajerå pentru localitå¡ile riverane, apå industrialå pentru Combinatele Fågåra¿, Victoria, Mâr¿a, apoi au fost luate din nou “de bune” ca surse de energie verde, mai bine zis de euro-dolari, cåci studii clare aratå cå, în afara distrugerii naturii, energia verde clar produså este aproape ... nulå ! ªi ca dezmå¡ul så fie total - malurile lor sunt acum invadate de construc¡ii ilegale! Am început pescuitul în aval de confluen¡å ¿i de marele prag de beton, înalt de cca 2 m, ce rupe râul principal în 48

douå ¿i îl omoarå încet, încet! Aveam aceea¿i lansetå u¿oarå – o Daiwa de 1,80 m pentru lansåri 2-8 g, cu micromulinetå Okuma, având fir STROFT 0,15 mm verde fluo pe tambur, cu forfac incolor 0,165 mm lung de 1,5 m. Abordam zona de râu spre amonte, cu rotativå Mepps Aglia nr. 1 argintie, lestatå în plus pe ax cu cca 1,5 g fludor. Lansam lateral, 30 - 45 grade înspre amonte, ¿i recuperam cât puteam de lent, cât så se roteascå nåluca. Într-o zonå adâncå a unei bulboane am avut ceva care semåna cu un atac, dar... cam anemic. Nimic în cârlig! La vale, pe aceea¿i por¡iune, exploram zonele adânci ¿i marginile de curent, jucând twisterul, o imita¡ie de zglåvoacå, de cca 3 cm, bine fåcut, ce vibra tentant pe cârligul nr. 6 cu tijå lungå ¿i greutate de 4 g. Puteam så-l joc pe loc, din vârful lansetei, pânå ce påstravul ceda nervos ¿i ataca... Dacå era prin zonå?! ªi nu era! Erau în schimb turi¿ti ce se agitau pe lângå râu. Am plecat spre amonte, ie¿ind din drumul principal, pe afluent. Såraca naturå! Malurile pârâului s-au umplut de construc¡ii de neam prost, de garduri pe måsura setei de proprietate a mioriticilor. Care cum i-a venit ¿i-a pus plea¿ca

acolo, pe râu! Câtå nesim¡ire! Am gåsit ¿i o zonå în care râul traversa un mic zåvoi, cursul apei fiind mai strâns ¿i ferit de razele soarelui. Acesta coborâse spre asfin¡it, dar a avut timp så încålzeascå, dupå puteri, prundi¿ul ¿i apele pârâului. Am pus pe fir o altå rotativå, tot micå, dar mai lucioaså. În fa¡å erau câteva mici praguri fåcute de bolovani, dupå ace¿tia apa adâncindu-se mai mult. La a doua lansare, de acolo de lângå piatrå a venit surpriza - o mu¿cåturå sånåtoaså! Apoi pe¿tele – unul zdravån pentru asemenea loc, a zbughit-o în susul apei... A fåcut destule figuri, dar cu firul meu 0,15... nu i-am råspuns! L-am låsat så oboseascå în apa de-o palmå unde se tråsese, apoi lam dus spre mal ¿i i-am dat vânt pe iarbå! Era mai frumos decât må a¿teptam – un fântânel spre 400 g, scåpat probabil dintr-una din påstråvåriile apårute ca ciupercile pe våile din zonå. Frumos colorat ¿i dolofan, l-am ¡inut cåci nu se reproduce la noi ¿i nu se sfie¿te så vâneze puii de Fario... câ¡i or mai fi?! Recunosc, a fost gustos!

Victor }|RU{ Profitul Agricol 29/2020

:n prag de august, la bursuci

Profitul Agricol 29/2020

for¡å majorå. Deosebirea dintre ele este evidentå chiar ¿i pentru neofi¡i: la gura celor din urmå cresc fire de iarbå ori sunt adunate frunze cåzute din arbori, ba chiar se mai gåse¿te ¿i vreun påianjen întreprinzåtor care, spre deplina edificare a curio¿ilor, så-¿i ¡easå pânza, ancorând-o de marginile bortei.

dule. Bineîn¡eles, nu în imediata apropiere a fiefului vårga¡ilor bursuci, sensibili la orice le-ar putea perturba tihna. Un camarad ¿i-a ales, nu demult, locul de ademenire a vulpilor într-un lumini¿ din coasta unei tåieturi mai vechi, perfect la prima vedere. Ce nu a luat în calcul a fost apropierea de un mic pârâu,

Foto> F. B. Dragomir

Cå 1 august e o datå nepotrivitå pentru deschiderea sezonului de vânåtoare la viezuri pe meleagurile noastre, am mai spus-o ¿i råmân la aceea¿i pårere. Dar tenta¡ia de a folosi acest pretext pentru observa¡ii este prea mare. Prilejul nu se poate rata, mai ales dacå pe autoriza¡ie se adaugå ¿i vulpea, care, mai abitir decât iepurele din zicerea veche, nu ¿tii de unde sare. Cercetând prin preajma vizuinilor de bursuci, î¡i po¡i îngådui o pauzå de vreun ceas, pe o cioatå ruginitå de vreme, pentru a-¡i încerca agerimea în imitarea chi¡åitului ¿oarecelui sau a vaierului de urechiat la ananghie, fårå nicio chemåtoare fåuritå, ci doar cu for¡e proprii, folosindu-te numai de mâinile cu care ai fost înzestrat. Am amågit în mai multe rânduri (fårå så fi fost pornit cu arma pe umår special pentru ro¿cate) vulpi aflate în zonå, statornice ori numai în trecere. E o chestiune de ¿anså. Pânå la urmå, vânåtoarea råmâne un joc al hazardului, ca multe altele pe lumea aceasta. O spunea ¿i Odobescu, råspicat, ca vânåtor numai de metafore ce era, gåsind o similitudine între cele douå arte: a scrisului ¿i a råpunerii sålbåticiunilor, fie ¿i doar ca inten¡ie. A¿adar, ultimele zile ale lui Cuptor pot reprezenta bune ocazii pentru preparative, în vederea evadårii în naturå, altundeva decât la cåprior sau la ciori ¿i co¡ofene, printre pu¡inele specii care duc greul pasiunii noastre pe timpul verii. Viezurele poate fi calificat drept o concesie legislativå fåcutå vânåtorimii, un intermezzo. De fapt, vremea lui, în ce ne prive¿te, este cea a frunzelor ve¿tede, înro¿ite ¿i muiate de brumå, sub ce¡uri groase, parcå de bumbac, ridicate târziu din cåu¿ul våilor. Acum, e o bunå ocazie de a verifica discret cårårile cåtre cetå¡ile subpåmântene ale bursucilor, de a evalua urmele locatarilor imprimate în påmântul reavån ¿i de a identifica intrarea sau intrårile cele mai uzitate, dar ¿i pe cele de rezervå, proiectate pentru cazuri de

Un alt indiciu îl reprezintå „vespasiana” bursucului. Animal curat pânå la pedanterie, acesta are un loc special, nu departe de ie¿irea din såla¿, pe post de toaletå. Pe de altå parte, trebuie ¿tiut cå, imediat ce a ie¿it la luminå din catacombele sale, viezurele se scuturå de nisipul ¿i de påmântul fin, antrenat de înaintarea prin galeriile strâmte, iar ochiul versat poate sesiza în particulele fine, depuse succesiv în timp, fire de pår, semn cå vizuina are ståpân. Preliminariile vânåtorii la aceastå insolitå mustelidå sunt extrem de importante. Chiar ¿i direc¡ia de mi¿care a curen¡ilor de aer în zonå, seara ¿i diminea¡a, trebuie verificatå în prealabil, în func¡ie de partea zilei aleaså pentru pânda propriu-ziså. În vederea edificårii, se poate folosi degetul aråtåtor umezit sau un praf de cenu¿å pulverizat în våzduh, sensibil la orice adiere de vânt. Cât prive¿te umplerea timpului liber folosit la observa¡ii, se poate profita de prilejul ie¿irii în teren ¿i pentru a ne testa aducerea în cåtare a vreunei vulpi cre-

al cårui susur l-a împiedicat så perceapå înaintarea furi¿å a vulpii prin vegeta¡ie, astfel cå a ratat momentul ie¿irii acesteia în båtaia eficace a pu¿tii. Pânå så epoleze el, påcålita de pânå atunci era deja în desi¿, salvându-se prin prezen¡å de spirit. În drumurile mele pe lângå feuda bursucilor, am ochit deja, la câteva sute de metri depårtare, o poieni¡å înconjuratå de molizi ¿i fagi seminceri, în plin avânt al rodului de jir în acest an. Un trunchi cåzut demult, îmbråcat în bunceag, îmi asigurå loc de ¿edere ¿i de supraveghere a Oglinzii, cum e numele locului. Acolo voi zåbovi sâmbåtå, în prag de august, dupå matinala vizitå la re¿edin¡a bursucilor.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate celor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 29 iulie - 12 august

Marian Cioceanu 29.07.1963, pre¿edinte Bio România Gheorghe Albu 30.07.1955, fermier, jud. Constan¡a Gheorghe Nea¡å 1.08.1959, Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine Dacia Stela Tånase 2.08.1962, director Direc¡ia plå¡i directe - zootehnie APIA Leontin Oprea 3.08.1964, director tehnic Syngenta Marian Verzea 4.08.1948, director general ICCPT Fundulea Viorel Andronie 6.08.1963, conf. USAMV Bucure¿ti, pre¿edintele Colegiului Medicilor Veterinari Simona Munteanu 6.08.1979, redactor-¿ef revista Agrimedia Sorin Dogaru 7.08.1967, director InterAgro Veronica Ciucå 7.08.1968, input manager Chemark Rom Emilian Negrilå 9.08.1950, director SCDA Teleorman Adriana Sorescu 9.08.1977, director financiar Caussade Semences România Iancu Jitåreanu 10.08.1967, director ¿colarizare Agrocomer¡ Holding Tiberiu Dima 12.08.1971, country manager crop protection BASF 50

Prima ferm\ complet robotizat\ Un consor¡iu britanic a primit o finan¡are în valoare de 2,5 milioane de lire sterline pentru a construi prima fermå roboticå din lume. Pânå în anul 2025, consor¡iul î¿i propune så construiascå o flotå de robo¡i agricoli, alimenta¡i din surse regenerabile de energie, care så execute diverse munci necesare la ferme. Proiectul grupeazå compania de roboticå Saga Robotics, Universitå¡ile din Lincoln ¿i Reading, plus companiile Manufacturing Technology Centre Ltd, Berry Gardens Growers ¿i Clock House Farm Ltd.

De fapt, obiectivul final al proiectului britanic este reducerea dependen¡ei de muncitori sezonieri în agriculturå cu aproximativ 40%. În plus, robo¡ii vor reduce cu 90% consumul de fungicide, cu 20% risipa de fructe ¿i vor asigura o cre¿tere cu aproximativ 15% a productivitå¡ii generale a fermelor. Cercetåtorii avertizeazå înså cå vor fi necesare investi¡ii majore în infrastructura de comunica¡ii din zonele rurale, pentru ca fermele robotizate så poatå func¡iona în parametri optimi.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Ursul din Carpa¡i venit la stânå – Dau dovadå de în¡elegere; 2) A folosi magnetul – Båtut cu palmele peste cap; 9 10 3) Inimå de poet! – Marile speran¡e; 4) Reac¡ie cu aburi – Motiv de neîn¡elegere; 5) Frunzå pietrificatå; 6) E în siguran¡å pe orice circuit – A trage din greu; 7) Curå¡å masa – Sete nemårginitå! 8) Floarea... marinei – Trage în aer; 9) Solist al operei – Model de integritate; 10) Cele care se dedau la mângâieri.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) Båtrânul care hråne¿te maimu¡ele – Se recomandå din orå în orå; 8 2) Fåcut pentru însåmân¡are – Asta-i bunå; 9 3) Curele întoarse! – Lucru de mântuialå; 10 4) Decoreazå ce¿tile – Cercuri de înot pentru începåtori; 5) Se întind la maså – A¿ezaSolu¡ia careului din Nr. 28/2020 te în raft! 6) Amarul înecat în vin – Calificate ORIZONTAL: BULZ - PACTE; ATRAGE - AUT; ca torcåtoare; 7) Pâlnie de apå; 8) ApreOE - TALENTE; BRR - MISTER; A - ACANTA - N; ciazå cu greutate – Are rostul ei; 9) Lipsite BUSON - URNI; MOLIMA - ET; CALA - ARIPA; de sclipire – Dulcea¡å pentru bunici; 10) ReUNICAT - TOT; CATIFELATE. cord de duratå. 7

Profitul Agricol 29/2020

Profitul Agricol nr. 29, din 29 iulie 2020

Articles inside

USDA sus¡ine fermierii dezavantaja¡i Europolul confiscå mai multå carne de cal

Amazone a extins gama de sprayere purtate UF 02

Discuri Kubota pentru dezmiri¿tit ¿i semånat culturi intermediare

Ma[ini [i utilaje

Asocia¡iile au blocat Ordinul 180

Mircea Dumitru: Viitorul fermei este robotizarea

Trei studen¡i români în finala concursului The Circular Agriculture Challenge

inaugurat de Emiliana West Rom

500.000 de euro investi¡i în iriga¡ii se recupereazå în cel mult 5 ani

Corteva Agriscience prezintå primii fermieri campioni la rapi¡å

Pentru Silviu Mihai, irigatul rapi¡ei este cea mai profitabilå tehnologie

Adama: Solu¡ie flexibilå de erbicidare în toamnå, la rapi¡å

Culturi vegetale

cititorilor no¿tri

Strategia de gestionare a apei în urmåtorii 10 ani

så producå ¿i alte legume, nu doar ro¿ii