Legendele toamnei: fertilizarea rapi¡ei

CULTURI VEGETALE

Legendele toamnei>

¥ntr-un recent material publicat pe internet, preluat dintr-o revistå de specialitate, profesorul Borcean a atras aten ¡ia asupra interpretårii gre¿ite a „le gendelor toamnei” la fertilizarea ra - pi¡ei. Sâmburele de adevår în jurul cå - ruia se ¡ese legenda îl constituie câteva måsuråtori sau experimente fåcute de diferi¡i speciali¿ti, care sunt credibile când sunt analizate separat, dar care nu interac¡ioneazå corect.

fertilizarea rapi]ei

Så vedem câteva exemple: 1. Rapi¡a poate fi fertilizatå corect doar pe baza analizelor agro chimice ale solului, efectuate în ultimii 3 ani. 2. Afirma¡ie corectå, dar imposibil de aplicat, deoarece nu avem o meto - dologie acceptabilå de utilizare a rezultatelor analizelor de sol pentru a face recomandåri de fertilizare.

În aceastå situa¡ie, un exces de informa¡ii îngreuneazå ¿i mai mult calcu - lul dozelor de îngrå¿åminte, dacå nu se dau explica¡ii. De exemplu, în textul citat mai sus se men¡ioneazå faptul cå la fosfor, consumul specific variazå între 30 ¿i 60 kg P 2O5/tona de semin¡e. O varia¡ie mult prea mare! Gândi¡i-vå doar cå pentru o produc¡ie planificatå de 3,5 t/ha calculul dozei porne¿te fie de la 105 kg P 2O5/ha (3,5 t* 30 kg/t), fie de la 210 kg P 2O5/ha (3,5 t/ha* 60 kg/t).

Dar existå al¡i factori de care se ¡ine/nu se ¡ine seama la calcularea dozelor de fosfor. De exemplu, pH. Exper¡ii francezi au calculat cå pentru o produc¡ie de 3,5 t/ha, este nevoie de o dozå de 60 kg P 2O5/ha la pH între 5,5 ¿i 7,5; de 70-90 kg P 2O5/ha la pH mai mare de 7,5 ¿i de 140-160 kg P 2O5/ha pe solurile acide, la pH mai mic de 5,5. 3. O altå confuzie pe care o fac cei ce interpreteazå analizele de sol este în¡elesul termenilor absorb¡ie, export, restituire.

Exper¡ii francezi au constatat cå pentru o produc¡ie de 3,5 t/ha, plantele de rapi¡å absorb 280-300 kg N/ha, 90- 125 kg P 2O5/ha, cca. 400 kg K2O/ha etc.

De ce atât de mult azot? Francezii folosesc un consum specific de 65-70 kg N/t ¿i un coeficient de utilizare aparentå a îngrå¿åmintelor cu azot de 0,8. A¿adar: (70 kg N/ha * 3,5 t/ha)/0,8 = 306 kg N/ha.

De ce atât de mult potasiu? În Fran¡a consumul specific de potasiu este considerat a fi de 100 kg/tonå.

1. Ce strategie de fertilizare aplicåm?

Fertilizåm plantele. Se aplicå numai atât fosfor ¿i potasiu cât au nevoie plantele pentru a realiza produc¡ia doritå într-un anumit context pedoclimatic. Se aplicå mai ales pe solurile arendate.

Bilan¡ul principalelor elemente nutritive la cultura rapi¡ei la un nivel al produc¡iei de 3.500 – 4.000 kg/ha Cantitatea absorbitå Cantitatea exportatå Cantitatea restituitå

Principalele din sol ¿i din prin semin¡e odatå solului prin încorpomacroelemente îngrå¿åminte cu recolta rarea resturilor vege(kg s.a./ha) (kg s.a./ha) tale (kg s.a./ha)

N P2O5 K2O 300 125 400 135 65 40 165 60 360

Fertilizåm solul. Se aplicå doze mai mari de fosfor ¿i potasiu pe solurile sårace, pentru a le måri fertilitatea. Se folose¿te mai ales pe solurile ce apar¡in fermierilor. În anii când îngrå¿åmintele sunt excesiv de scumpe, se pot reduce dozele aplicate. Se men¡ine con¡inutul de fosfor ¿i de potasiu din sol. Se ferti li - zeazå numai cu cantitå¡ile exportate cu recolta (65 kg P2O5/ha ¿i 40 kg K2O/ha).

2. Îngrå¿åmintele cu fosfor ¿i potasiu ¿i 1/3 din doza de azot vor fi aplicate din toamnå.

Teoretic corect, dar: - Fosforul poate fi aplicat oricând pentru a men¡ine rezerva din sol. - 1/3 din doza de azot nu înseamnå nimic precis! Ca regulå generalå, nu trebuie så aparå culoarea ro¿ie în lanul de rapi¡å, ca urmare a caren¡elor de azot ¿i/sau fosfor. Dacå se seamånå foarte devreme sau dacå s-au încorporat cantitå¡i mari de paie, trebuie aplicat atât azot cât så favorizeze descompunerea resturilor vegetale fårå a afecta nutri¡ia plantelor de rapi¡å. - Se aplicå 30-50 kg N/ha pe soluri sårace sau cu rezervå reduså de azot în sol la semånat; - Se aplicå 30 - 40 kg N/ha în cazul unui semånat întârziat, când plantele trebuie så aibå un ritm de cre¿tere mai rapid, pentru a atinge stadiul de 8 frunze înainte de venirea primului înghe¡, deoarece în acest stadiu se manifestå cea mai bunå rezisten¡å la temperaturi scåzute.