CULTURI VEGETALE
Legendele toamnei> fertilizarea rapi]ei ¥ntr-un recent material publicat pe internet, preluat dintr-o revistå de specialitate, profesorul Borcean a atras aten¡ia asupra interpretårii gre¿ite a „legendelor toamnei” la fertilizarea rapi¡ei. Sâmburele de adevår în jurul cåruia se ¡ese legenda îl constituie câteva måsuråtori sau experimente fåcute de diferi¡i speciali¿ti, care sunt credibile când sunt analizate separat, dar care nu interac¡ioneazå corect. Så vedem câteva exemple: 1. Rapi¡a poate fi fertilizatå corect doar pe baza analizelor agrochimice ale solului, efectuate în ultimii 3 ani. 2. Afirma¡ie corectå, dar imposibil de aplicat, deoarece nu avem o metodologie acceptabilå de utilizare a rezultatelor analizelor de sol pentru a face recomandåri de fertilizare. În aceastå situa¡ie, un exces de informa¡ii îngreuneazå ¿i mai mult calculul dozelor de îngrå¿åminte, dacå nu se dau explica¡ii. De exemplu, în textul citat mai sus se men¡ioneazå faptul cå la fosfor, consumul specific variazå între 30 ¿i 60 kg P2O5/tona de semin¡e. O varia¡ie mult prea mare! Gândi¡i-vå doar cå pentru o produc¡ie planificatå de 3,5 t/ha calculul dozei porne¿te fie de la 105 kg P2O5/ha (3,5 t* 30 kg/t), fie de la 210 kg P2O5/ha (3,5 t/ha* 60 kg/t). Dar existå al¡i factori de care se ¡ine/nu se ¡ine seama la calcularea dozelor de fosfor. De exemplu, pH. Exper¡ii francezi au calculat cå pentru o produc¡ie de 3,5 t/ha, este nevoie de o dozå de 60 kg P2O5/ha la pH între 5,5 ¿i 7,5; de 70-90 kg P2O5/ha la pH mai
mare de 7,5 ¿i de 140-160 kg P2O5/ha pe solurile acide, la pH mai mic de 5,5. 3. O altå confuzie pe care o fac cei ce interpreteazå analizele de sol este în¡elesul termenilor absorb¡ie, export, restituire. Exper¡ii francezi au constatat cå pentru o produc¡ie de 3,5 t/ha, plantele de rapi¡å absorb 280-300 kg N/ha, 90125 kg P2O5/ha, cca. 400 kg K2O/ha etc. De ce atât de mult azot? Francezii folosesc un consum specific de 65-70 kg N/t ¿i un coeficient de utilizare aparentå a îngrå¿åmintelor cu azot de 0,8. A¿adar: (70 kg N/ha * 3,5 t/ha)/0,8 = 306 kg N/ha. De ce atât de mult potasiu? În Fran¡a consumul specific de potasiu este considerat a fi de 100 kg/tonå. 1. Ce strategie de fertilizare aplicåm? Fertilizåm plantele. Se aplicå numai atât fosfor ¿i potasiu cât au nevoie plantele pentru a realiza produc¡ia doritå într-un anumit context pedoclimatic. Se aplicå mai ales pe solurile arendate.
Bilan¡ul principalelor elemente nutritive la cultura rapi¡ei la un nivel al produc¡iei de 3.500 – 4.000 kg/ha Principalele macroelemente
36
Cantitatea absorbitå Cantitatea exportatå Cantitatea restituitå din sol ¿i din prin semin¡e odatå solului prin încorpoîngrå¿åminte cu recolta rarea resturilor vege(kg s.a./ha) (kg s.a./ha) tale (kg s.a./ha)
N
300
135
165
P2O5
125
65
60
K2O
400
40
360
Fertilizåm solul. Se aplicå doze mai mari de fosfor ¿i potasiu pe solurile sårace, pentru a le måri fertilitatea. Se folose¿te mai ales pe solurile ce apar¡in fermierilor. În anii când îngrå¿åmintele sunt excesiv de scumpe, se pot reduce dozele aplicate. Se men¡ine con¡inutul de fosfor ¿i de potasiu din sol. Se fertilizeazå numai cu cantitå¡ile exportate cu recolta (65 kg P2O5/ha ¿i 40 kg K2O/ha). 2. Îngrå¿åmintele cu fosfor ¿i potasiu ¿i 1/3 din doza de azot vor fi aplicate din toamnå. Teoretic corect, dar: - Fosforul poate fi aplicat oricând pentru a men¡ine rezerva din sol. - 1/3 din doza de azot nu înseamnå nimic precis! Ca regulå generalå, nu trebuie så aparå culoarea ro¿ie în lanul de rapi¡å, ca urmare a caren¡elor de azot ¿i/sau fosfor. Dacå se seamånå foarte devreme sau dacå s-au încorporat cantitå¡i mari de paie, trebuie aplicat atât azot cât så favorizeze descompunerea resturilor vegetale fårå a afecta nutri¡ia plantelor de rapi¡å. - Se aplicå 30-50 kg N/ha pe soluri sårace sau cu rezervå reduså de azot în sol la semånat; - Se aplicå 30 - 40 kg N/ha în cazul unui semånat întârziat, când plantele trebuie så aibå un ritm de cre¿tere mai rapid, pentru a atinge stadiul de 8 frunze înainte de venirea primului înghe¡, deoarece în acest stadiu se manifestå cea mai bunå rezisten¡å la temperaturi scåzute. Profitul Agricol 31/2020
