Profitul Agricol nr. 31, din 26 august 2020

nr. 31 din 26 august 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Traderul, inamicul de serviciu La manualul de manipulare scrie clar: când politicianul se confruntå cu o crizå de popularitate, trebuie så inventeze un inamic, un du¿man asupra cåruia så defuleze valul de antipatie care altfel l-ar strivi pe el.

Pentru ministrul Adrian Oros inamicul de serviciu este comerciantul de cereale.

Traderii, cum le zicem to¡i. (Poate a råmas cu un gust amar dupå ce a fost nevoit så retragå, în primåvarå, ordinul prin care interzicea exportul de cereale).

Probabil, dacå ar fi fost doar dupå Oros, ordinul ar fi råmas în vigoare ¿i azi. Ministrul nu pierde niciun prilej så ne spunå cå a salvat securitatea alimentarå a ¡årii în lupta lui cu traderii.

Ultima ie¿ire la rampå împotriva lor s-a produs dupå ¿edin¡a de Guvern, când s-a anun¡at rezultatul rectificårii bugetare. Atunci, Oros a vorbit despre “cei obi¿nui¡i så vândå iluzii ¿i care au adus securitatea alimentarå a României la cheremul câtorva traderi”.

Ministrul ¿i-a gåsit ¿i alia¡i în aceastå luptå cu inamicul såu de serviciu.

Pentru cå nu poate interveni în contractele comerciale, Oros a vrut så arate ¡årii cå, totu¿i, ar putea-o face. A¿a cå a creionat o ambuscadå la minister, convocându-i pe traderi så discute despre pia¡a cerealelor cu reprezentan¡ii fermierilor, care se plânseserå cå primesc soma¡ii de executare a contractelor forward, de vânzare anticipatå a produc¡iei.

La minister, a început bombardamentul Nicu Vasile. Pre¿edintele LAPAR a criticat înså¿i existen¡a contractelor forward. Fire¿te cå renun¡area la vânzarea anticipatå ar fi în dezavantajul agricultorilor, astfel cå ideile lui Nicu Vasile au generat o rumoare generalå. Replica tehnicå, bine argumentatå, a lui Vasile Varvaroi a fost întâmpinatå cu un oftat de u¿urare.

Nu-i nimic, s-a remarcat George Scarlat când a spus cå s-ar putea declara starea de calamitate, astfel încât agricultorii så invoce for¡a majorå pentru neexecutarea contractelor cu traderii. Minge la fileu pentru ¿eful lui politic, Adrian Oros, care a avut ocazia unei interven¡ii împåciuitoare. Ministrul a pledat pentru în¡elegerea pår¡ilor, solu¡ie care a ¿i fost agreatå la final.

Practic, fermierii ¿i traderii au plecat de la minister a¿a cum au venit. Dar s-a marcat cå ministrul le-a aråtat traderilor pisica.

anul XXIII, nr. 31/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS

Profitul Agricol 31/2020

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Ma[ini [i utilaje

Agricultorii fa¡å în fa¡å cu traderii 60% din buget pentru zootehnie ¿i 40% pentru vegetal O produc¡ie scåzutå de cereale

Claas Lexion, medaliatå cu aur pentru design Pluguri Kverneland pentru toate tipurile de sol Combine de recoltat struguri Optimum Pellenc

7 8 10

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de grâu 766 milioane tone Produc¡ia mondialå de porumb

12

14 16

Cre[terea animalelor

Academia Rom=n\ Argumente pentru schimbarea modului de sus¡inere a fermelor

O culturå de grâu performantå se trateazå cu Alliance 660 WG 32 Lebosol: Importan¡a fertilizårii rapi¡ei 34 încå din toamnå Legendele toamnei: 36 fertilizarea rapi¡ei

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

44 46

48

Informa]ii externe 17

Protestele din Bielorusia ¿i produc¡ia de îngrå¿åminte China tureazå motoarele industriei avicole

Culturi vegetale Culturile de primåvarå pe scena Saaten-Union CAN de la Azomure¿ Fertilizare cu azot ¿i cationi esen¡iali Corteva Agriscience a organizat Portfolio Farm ¿i în jude¡ul Vaslui Toprex, solu¡ia Adama pentru problemele de toamnå la rapi¡å

Cultivatoarele Pöttinger Terria pentru prelucrarea optimå a solului

43

22 24 26 30

Un abator de 7.000 de mp Mul¡i fermieri nu vor avea porumb de siloz Gazele de ¿ist îi tulburå lini¿tea lui Dimitrie Muscå

38 40 42

49 49

Magazin Cicada, o nouå påcålealå pentru avat Zborul ¿uierat al ra¡elor Revolu¡ia agricolå din de¿ertul Emiratelor

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Agricultorii fa]\ în fa]\ cu traderii Luni, pe 24 august, la Ministerul Agriculturii a avut loc o întâlnire între reprezentan¡ii organiza¡iilor de fermieri ¿i comercian¡ii de cereale. Mediatå de ministrul Adrian Oros, nu a avut nicio finalitate concretå, fiind mai mult un exerci¡iu de imagine. ªedin¡a era destinatå “analizårii situa¡iei pie¡ei cerealelor ¿i a modului de func¡ionare a filierei acestora”. Cumva diferit fa¡å de såptåmâna trecutå, când ministrul spunea cå trebuie gåsitå o solu¡ie referitor la derularea contractelor pe care fermierii le au cu traderii ¿i cu furnizorii de inputuri.

Pe de altå parte, de¿i Adrian Oros anun¡ase cå întâlnirea va fi una tripartitå, cu participarea furnizorilor de inputuri pentru agriculturå, pânå la urmå ace¿tia din urmå au fost sco¿i din schemå. Întâlnirea a fost solicitatå de liderii Alian¡ei pentru Agriculturå, care i-au semnalat ministrului cå unii traderi au trimis deja soma¡ii cåtre fermieri, referitoare la executarea contractele forward de valorificare anticipatå a produc¡iei. Voci din APAC i-au cerut ministrului chiar så declare oficial zone calamitate, astfel încât to¡i fermierii din zonele respective så poatå invoca for¡a majorå, pentru neexecutarea contractelor cu traderii.

Nicu Vasile, pre¿edintele LAPAR, a criticat înså¿i existen¡a contractelor forward, care ar reprezenta o „vânzare a blånii ursului din pådure”.

Traderii au sus¡inut în fa¡a ministrului ¿i a agricultorilor ceea ce au declarat cam de fiecare datå: clauzele contractuale trebuie discutate de pår¡ile semnatare, fårå interven¡ia ministerului.

Profitul Agricol 31/2020

“Nu trebuie nimeni så intervinå nici ministrul, nici altcineva din afarå în aceste contracte. Dacå s-ar accepta ideea de suspendare a contractelor în derulare, s-ar elimina practic contractele de tip forward. Este riscul ce trebuie asumat, de ambele pår¡i, când se încheie contractul forward. De ce så se plaseze riscul în integralitate cumpåråtorului?” spunea Victor Beznea, Patberg.

Costin Telehuz, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a, aprecia cå s-a acceptat propunerea traderilor ca toate asperitå¡ile dintre ei ¿i agricultori så se rezolve prin negocieri directe, bilaterale, iar pierderile generate de apari¡ia riscului så fie împår¡ite.

Beznea considerå cå interven¡ia ministerului este cu atât mai inoportunå cu cât fermierii au la dispozi¡ie instrumentul asigurårii culturilor la secetå, cu poli¡e de asigurare subven¡ionate din fonduri europene nerambursabile, dar nu apeleazå la acest instrument.

Robert VERESS

OUG pentru despågubirile la secetå a trecut Luni, 24 august, Guvernul a aprobat Ordonan¡a de Urgen¡å privind despågubirile la culturile de toamnå afectate de secetå. Sunt 34.400 de fermieri, cu 1,16 milioane de hectare, care vor putea så se înscrie pe listele de platå în cursul a 10 zile dupå publicarea Ordonan¡ei în Monitorul Oficial. Se vor plåti: - 1.002 lei/ha pentru rapi¡å, - 951 lei/ha la orzoaicå, - 925 de lei/ha la grâu ¿i secarå, - 912 lei/ha la orz, - 805 lei/ha pentru triticale, - 772 lei/ha la ovåz.

Amânarea ratelor bancare este minunatå, dar nu se poate face Amânarea ratelor bancare pentru fermierii afecta¡i de secetå nu se va mai realiza printr-o solu¡ie la nivel na¡ional, ci fiecare fermier va trebui så negocieze punctual cu banca de la care s-a împrumutat. ¥ntr-o interven¡ie pentru Profitul Agricol Live, Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, spunea cå nu în¡elege de ce BNR se opune unei amânåri generale, dupå ce chestiunea a fost discutatå ¿i acceptatå de premierul Ludovic Orban, de ministrul de finan¡e ¿i de Asocia¡ia Românå a Båncilor. “Singurele plå¡i ce ar putea fi amânate sunt ratele bancare. Contractul de arendå este titlu executoriu, iar valoarea arendei este cam la nivelul despågubirilor. La fel, salariile trebuie plåtite.”

Un fond european pentru gestionarea crizelor agricole Europarlamentarul Dan Motreanu a vorbit recent despre faptul cå grupul politic din care fac parte liberalii, PPE, sus¡ine o Politicå Agricolå Comunå cu finan¡are mai generoaså decât nivelul actual ¿i crearea unui fond european pentru gestionarea crizelor pe pie¡ele agricole. A mai subliniat men¡inerea plå¡ilor directe pentru garantarea veniturilor fermierilor, sprijinul pentru noile tehnologii ¿i un angajament solid de modernizare, simplificare ¿i eficien¡å a structurii ¿i instrumentelor politicii agricole comune.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

60% din buget pentru zootehnie [i

George Scarlat este secretarul de stat responsabil cu politicile sectorului zootehnic. Este economist, de¡ine o fermå de 12.000 de porci în Lie¿ti, jud. Gala¡i, ¿i are afaceri în industria alimentarå.

Såptåmâna trecutå am avut ocazia unui interviu minu¡ios pe problema zootehnizårii agriculturii.

Redåm, în cele ce urmeazå, unele dintre cele mai importante puncte ale discu¡iei. Interviul poate fi urmårit integral pe pagina de Facebook a revistei Profitul Agricol. a consemnat

Viorel PATRICHI 8

- Cum vor fi sprijini¡i crescåtorii de animale pentru a depå¿i situa¡ia creatå de pandemie ¿i de secetå?

- Am lansat un proiect de hotårâre de guvern, care se referå la schema de ajutor de minimis pentru a compensa efectele climatice asupra crescåtorilor de albine, cu un buget alocat de aproximativ 10,5 milioane de euro. Adicå 25 de lei pe familia de albine.

Un alt proiect se referå la aprobarea schemei de ajutor de stat pentru sus¡inerea activitå¡ii crescåtorilor de porci, în contextul generat de pandemia covid, dar ¿i pentru påsåri ¿i taurine.

Pentru sectorul suin a fost alocat un buget de 119.560.000 lei. Sprijinul va fi de 100.000 de euro pe beneficiar, cu un ajutor de 100 de euro pe UVM. Actul normativ pentru sectorul avicol prevede o valoare totalå a schemei de 109.800.000 lei, cu un cuantum al ajutorului de 100 de euro pe UVM. Valoarea totalå a sprijinului pentru fiecare exploata¡ie va fi de maxim 100.000 de euro.

Avem încå discu¡ii cu crescåtorii de oi ¿i de capre ca så gåsim o solu¡ie. Am retras de pe lista suplimentarå proiectul de ordonan¡å de urgen¡å privind sprijinul pentru crescåtorii de oi ¿i de capre.

Vom definitiva cu asocia¡iile profesionale o schemå de sprijin în baza Regulamentului 1305 din sumele nealocate în cadrul PNDR pe diferite scheme de måsuri, unde au existat sume necheltuite ¿i putem så le alocåm pe Måsura 21, pe marginea cåreia am discutat cu reprezentan¡ii crescåtorilor de bovine pentru lapte ¿i carne.

Am ajuns la concluzia så elaboråm împreunå o formå finalå a Måsurii 21, urmând ca, ulterior, så prezentåm public aceastå fi¿å. O vom transmite cåtre

Comisia Europeanå pentru avize, cåtre Comitetul de monitorizare a PNDR. - Am în¡eles cå aplicarea legilor reproduc¡iei pentru pasåre ¿i porc se amânå la urmåtoarea rectificare bugetarå...

- Da. Dacå la pasåre avem investi¡ii în timp, în sectorul suin suntem net importatori. Am vrea ca, la sfâr¿itul acestui an, så avem date care så arate cå peste 25% din necesarul de carne de porc se asigurå din produc¡ia internå, dar må tem cå ne situåm sub 25% din consumul intern.

- Cum vede¡i zootehnizarea agriculturii?

- Am stabilit împreunå cu domnul ministru Adrian Oros ca 60% din buget så fie alocat cåtre dezvoltarea zootehniei ¿i 40% pentru vegetal.

Pentru fiecare sector, vom discuta plecând de la nevoi ¿i vom identifica solu¡iile ¿i måsurile cele mai bune.

Cunosc foarte bine sectorul suin, care este cel mai afectat. Am fåcut o radiografie la nivel de ¡arå a fermelor de reproduc¡ie ¿i de îngrå¿are, pe care le-am a¿ezat pe o hartå. Avem nevoie de 196.000 de scroafe pentru reproduc¡ie.

O primå etapå ar fi bugetarea pentru Legea reproduc¡iei nr. 195 pentru primele 60.000 de scroafe. Îmi doresc så facem investi¡ii pentru ca, în cinci ani, så acoperim deficitul de 70%. Proiectul meu merge mai departe. Împreunå cu colegii de la culturi vegetale, am convenit o submåsurå la Måsura 4.1 pentru procesarea materiilor prime din cultura vegetalå, adicå proteina necesarå devoltårii zootehniei.

Må gândesc la 14-15 fabrici pentru produse oleaginoase, mai ales soia ¿i floarea-soarelui. ªrotul de soia este foarte important pentru cre¿terea porcului. Astfel, sprijinul cuplat din sectorul vegetal nu va mai lua drumul exportului.

Vor beneficia doar acei fermieri care vor face dovada cå acele produse ob¡inProfitul Agricol 31/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

40% pentru vegetal ute de ei vor merge la procesare pe teritoriul na¡ional. În acest fel, va trebui så dezvoltåm partea de procesare ca så nu facem presiuni asupra fermierului så scadå pre¡ul la recoltare. Cred cå aici va fi cheia succesului pentru dezvoltarea zootehniei: så asiguråm poten¡ialul genetic ¿i investi¡ii în ferme pentru a acoperi astfel deficitul, dar så asiguråm totodatå ¿i materia primå ¿i furnizarea proteinei vegetale, ca så ajungem la consumatorul final.

- În ce måsurå ve¡i reu¿i så separa¡i apele între ferma de elitå, pentru reproduc¡ie, ¿i ferma comercialå, care produce pentru pia¡å?

- Legea î¿i propune så acopere sectorul de reproduc¡ie ¿i mai pu¡in sectorul de îngrå¿are, pentru cå avem un deficit mare de purcei. Anual, vin din import 1,6 milioane de purcei. Aproximativ 36 milioane de euro este impozitul pe profit, pe care ar putea statul român så-l încaseze pentru purceii care se importå aståzi, dar care nu se produc în România.

Pe de altå parte, este vorba de 74 milioane de euro (subven¡ii din vegetal), care se exportå, întrucât nu reu¿im så le procesåm prin zootehnie în România. Doar pentru a acoperi deficitul de carne de porc din România, mai avem nevoie de aproximativ 585.000 tone de ¿rot de soia. Prin urmare, îi putem cointeresa pe fermierii no¿tri.

Avem nevoie de ferme de elitå pentru reproduc¡ie, dar a trebuit så pornim de la bazå. Înså acum va trebui så ¡inem seama ¿i de vârful piramidei pentru a dezvolta genetica de elitå, foarte cåutatå aståzi în toatå lumea. În primul rând, va trebui så stimulåm reproduc¡ia.

Apoi, în mod echilibrat, va trebui så venim din spate cu ferme de îngrå¿are.

Iar aici îmi doresc un proiect pe programe-pilot, cu costuri minime pentru între¡inere. Vom merge pe acele ferme de familie, dar va trebui så stabilim ce Profitul Agricol 31/2020

înseamnå fermå de familie în viitorul exerci¡iu financiar.

Eu îmi doresc ferme mici, ¡inând cont ¿i de paradigma lucrurilor care se întâmplå acum din cauza pestei porcine africane. Aici må refer ¿i la ANSVSA, fiindcå nu avem încå un plan coerent pentru combaterea PPA. Solu¡ia ar fi ca, pe Måsura 4.1, så aparå ferme de îngrå¿are pânå la maxim 1.500 de porci, så fie cât mai dispersate în extravilan.

Pe de altå parte, colegii no¿tri din Ministerul Mediului våd problematica mediului fårå så se intereseze de partea socio-economicå a realitå¡ii din agriculturå. Avem ¿i dispute cu ANSVSA. Dacå în ¡årile occidentale po¡i cre¿te 100 de tåura¿i aproape de sat sau chiar porci, la noi se cer distan¡e mari de localitå¡i. Aceste distan¡e nu rezolvå problema disconfortului olfactiv.

- Legea mirosurilor este un e¿ec...

- Nu, nu este un e¿ec al Ministerului Agriculturii. Noi am precizat cå zootehnia va fi afectatå de aceastå lege, înså ni s-a transmis cå legea este bunå din alte perspective. Nu vreau så ne disculpåm, dar nu a fost sesizatå nici Comisia pentru agriculturå din Camera Deputa¡ilor pentru aviz. A fost ini¡iativa unor parlamentari care au mers strict pe componenta de mediu ¿i de aceea proiectul a trecut atât de u¿or.

- În ce måsurå Ministerul Agriculturii va stimula tehnologiile de vârf în zootehnie, mai ales pentru ameliorare? Genotipare, transfer de embrioni?

- Multe lucruri am våzut de când lucrez în Ministerul Agriculturii. Unele strigåtoare la cer. Semnez proiecte de dezvoltare, de cercetare pe varii domenii. Avem 111 proiecte de cercetare pe ADER, dåm bani pentru ele, dar mi-e greu så aleg din ele pentru a deveni ¿i cercetare aplicatå.

De fapt, dåm bani, facem hârtii, le

prezentåm ¿i nimeni nu le pune în practicå. Bun, cercetåm cât de gros trebuie så fie firul de lânå, dar uitåm cå noi nu mai avem obiective pentru procesarea lânii. Este vorba de proiecte pe care doar cheltuim banii, fårå a avea un obiectiv pentru aplicarea în ferme.

- ªi, ave¡i bani?

- Fårå bani, nu se pot face investi¡ii în zootehnie. Planul Na¡ional Strategic este prima ¿anså pentru dezvoltarea sectorului. Trebuie så alocåm ¿i scheme de investi¡ii din sumele deja aprobate fiindcå toate sectoarele zootehniei au devenit deficitare.

Vom face reproduc¡ie la porc, dar ¿i la påsåri fiindcå importåm ¿i pui, ¿i ouå de incuba¡ie. Trebuie o submåsurå pentru ferme de îngrå¿at berbecu¡i. Degeaba producem materie primå, dacå nu avem procesare ca så recâ¿tigåm pia¡a pierdutå.

Am avut o discu¡ie cu legumicultori.

S-au stricat cartofii fiindcå pre¡ul s-a pråbu¿it. Nu e suficient så dåm subven¡ii la capåtul procesului. Valoarea adåugatå de pe întreg lan¡ul trebuie redistribuitå pânå la fermieri. Dacå ar avea un pre¡ corect, fermierii nu ar mai sta pe capul Ministerului Agriculturii pentru ajutoare. Cea mai mare problemå este pia¡a. Fermierii mici trebuie så se organizeze pentru a påtrunde ¿i a se men¡ine pe pia¡å.

- Ce facem cu abatoarele ¡inute sub cheie?

- Trebuie proiecte coerente. Au fost solicitate fonduri pentru punctele de sacrificare din ferme. ªi totu¿i, avem în România de 3,8 ori mai multe abatoare decât efectivele de animale. Nu se justificå, dar trebuie så construim abatoare în zonele defavorizate, mai greu accesibile. Sunt curios câ¡i beneficiari vor fi pe aceastå måsurå, unde am alocat suma de 12 milioane de euro. Så speråm cå va fi absorbitå aceastå sumå. Eu am sim¡it pe propria piele ce înseamnå implementarea unor astfel de proiecte. De aceea sunt sceptic fa¡å de asemenea proiecte fårå procesare.

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

O produc]ie sc\zut\ de cereale Din cauza secetei, fermierii români au un cost foarte ridicat al produc¡iei în actualul an agricol. Analiza financiarå indicå acumularea de datorii restante la creditorii care au finan¡at anul agricol 2019-2020, ceea ce conduce la tendin¡a fermierilor de a urmåri maximizarea veniturilor prin a¿teptarea unor condi¡ii mai bune la vânzare.

Constatåm cå sunt cantitå¡i relativ scåzute de grâu contractate ¿i vândute. În ciuda secetei ¿i a estimårii de recoltå de 6,7 milioane de tone calculatå de exper¡ii Clubului (confirmatå ¿i de raportul USDA), siguran¡a alimentarå a României nu este nici pe departe amenin¡atå.

Nivelul exporturilor de grâu din România în anul 2020 se ridicå la un maxim de 1,1 milioane tone fa¡å de anul 2019, când în aceea¿i perioadå de timp, iulie ¿i august, au fost exportate 2,1 milioane tone. Cuantificând necesarul intern ¿i ceea ce s-a exportat, ajungem la nivelul de 3,3 milioane tone, dintr-un estimat de recoltå de 6,7 milioane tone.

3,4 milioane de tone de grâu se aflå în magaziile fermierilor, împreunå cu partea neachizi¡ionatå încå de procesatori din necesarul de 2,2 milioane tone destinat consumului intern.

Pia¡a bazinului Mårii Negre indicå pre¡uri mult mai mici din cauza presiunii de recoltå ruseascå ¿i ucraineanå, a necesitå¡ii vânzårii în diverse destina¡ii, cele douå ¡åri fiind practic rezervoare de materie primå, în special Rusia, cu o produc¡ie estimatå de 78 milioane de tone de grâu.

O parte a exportatorilor s-au reorientat cåtre navele cu alte origini (Ucraina, Rusia), din cauza faptului cå fermierii români nu au dorit så vândå cåtre pia¡a de export. Mai mult, au fost situa¡ii în care a fost achizi¡ionat grâu din Ucraina ¿i adus în Constan¡a pentru a încårca navele antamate deja contractual pentru export, exact din acela¿i motiv.

10

Florin CIOLACU, director executiv Clubul Fermierilor Români

Raportul navelor care au plecat, care sunt la operare, care a¿teaptå ancorate în rada portului Constan¡a, precum ¿i a celor care trebuie så soseascå ne aratå un nivel foarte scåzut al exporturilor de grâu din România. Conform ultimului raport naval pentru perioada 14 - 19.09.2020, suma cantitå¡ilor de grâu contractate ne indicå un nivel de 119.700 tone de grâu, o cifrå extrem de micå comparativ cu anii preceden¡i. În spa¡iile de depozitare de¡inute de fermierii membri în Clubul Fermierilor Români existå cantitå¡i importante ¿i suficiente de grâu cu destina¡ie comercialå ¿i invitåm pe aceastå cale procesatorii så î¿i manifeste inten¡ia de cumpårare pentru asigurarea procesårii, pentru cå fermierii pot sus¡ine cererea de grâu pentru pia¡a româneascå.

Desigur, fermierii doresc o standardizare a parametrilor de calitate, o uniformizare ¿i simplificare a lor conform pie¡elor interna¡ionale, precum ¿i termene de platå competitive în acord cu normele comerciale ale pie¡elor importante, unde în mod normal termenul CAD (cash against documents) reprezintå un termen de platå de 48-72 de ore de la prezentarea facturii comerciale de marfå.

La aceastå orå, din punctul de vedere al competitivitå¡ii, pia¡a internå este peste cea de export ¿i a devenit, în mod firesc, prima op¡iune de vânzare.

Pre¡ul grâului în portul Constan¡a (considerat referin¡å) este de 800 lei/tonå. Ca un exemplu, men¡ionåm vânzarea efectuatå cu câteva zile în urmå în jude¡ul Arge¿ pentru pia¡a localå, pentru care pre¡ul de vânzare a fost de 845 lei /tonå. ºinând cont cå din Arge¿ pânå la portul Constan¡a costul logistic este de 75 lei /tonå, rezultå un pre¡ al grâului de 920 lei /tonå.

Fermierii au vândut ¿i vor continua så vândå cu prioritate cåtre pia¡a din România, în condi¡ii echilibrate din punctul de vedere al pre¡ului, al condi¡iilor de platå ¿i al condi¡iilor de calitate.

Pia¡a trebuie låsatå så se autoregleze, fårå interven¡ii ¿i fårå a crea panicå.

Interdic¡ia de export din primåvarå a generat panicå în rândul fermierilor ¿i a restric¡ionat accesul lor la un poten¡ial de valorificare mai mare cu circa 30 de euro pe tona de grâu, în condi¡iile în care toate op¡iunile au fost excluse, în afarå de procesarea internå.

Consideråm cå un climat de business sånåtos ¿i sustenabil, bazat pe acurate¡e în analize, care func¡ioneazå în condi¡ii de profitabilitate mutualå, poate oferi fermierilor informa¡ii pertinente, astfel încât ace¿tia så poatå lua cele mai bune decizii pentru afacerile lor, pentru siguran¡a alimentarå a României, chiar ¿i în cele mai nefavorabile momente, precum cele din acest an marcat de efectele secetei asupra rezultatelor fermelor ¿i ale pandemiei în plan economic ¿i social.

Clubul Fermierilor Români Profitul Agricol 31/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 17 august.

Grâu România

Principalele destina¡ii ale exportului: Indonezia 105.770 tone, Japonia 97.070 tone, Filipine 93.770 tone, Coreea de Sud 87.570 tone ¿i Mexic 47.970 tone.

FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.08.2020, pre¡ cu livrare în sept. 2020. ¥n såptåmâna 17 - 21.08 pre¡ul grâului a crescut pe toate bursele mondiale.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 230 dolari/tonå (920). A cres£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Sept Oct Dec

17.08 119 112 113

18.08 120 113 114

19.08 123 117 117

20.08 124 119 119

21.08 150 120 121 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Dec Mar

17.08 183 183 185

18.08 185 185 187

19.08 20.08 21.08 187 189 190 190 191 193 193 194 195

România FOB Constan¡a 177 euro/t (- 2) 850 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.08.2020, pre¡ cu livrare în sept. 2020.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 21 august 2020, a fost

Sept Dec Mar

17.08 120 123 125

18.08 123 125 127

17.08 Bordeaux 155 Pallice 157 Rhin 161 Bordeaux FOB 157 Pontivy 170

12

$/t

19.08 20.08 21.08 122 123 125 127 129 131 132 133 135

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 17.08 Rouen 177 Dunquerque 177 Pallice 181 Creil FOB 173 Moselle FOB 171 Rouen FOB 215

18.08 19.08 179 185 179 185 182 187 175 181 173 177 217 191

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct Dec

17.08 197 201 205

18.08 199 203 207

19.08 205 207 210

euro/t

18.08 19.08 20.08 21.08 157 155 157 159 159 159 161 163 164 165 167 169 161 165 167 169 173 177 179 181

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 189 euro/tonå

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna septembrie 2020 este de 174 dolari/t (696 lei).

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie 2020, a fost de 171 dolari/t (684 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

20.08 207 209 211

21.08 189 189 190 185 181 195 $/t 21.08 209 211 213

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august, este de 169 dolari/tonå (676 lei), neschimbat fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 169 euro/tonå (811 lei).

A înregistrat o cre¿tere de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 181 euro/tonå (869 lei). A crescut cu 11 euro/tonå ¿i råmâne cel mai Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 195 euro/tonå (936 lei), ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

(907 lei), cu o cre¿tere de 12 euro/tonå.

euro/t 20.08 187 187 189 183 179 193

de 167 dolari/tonå (668 lei), cu o cre¿tere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 209 dolari/tonå (836 lei).

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 181 euro/tonå (869 lei). A crescut cu 10 euro/tonå.

€ - 4,8 lei $ - 4 lei

competitiv pe bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 163 euro/tonå (782 lei).

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 141 dolari/tonå (564 lei), fa¡å de 134 dolari/tonå, cât a deschis licita¡ia în data de 17.08.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 169 euro/tonå (811 lei), cu o cre¿tere de 8 euro/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna anterioarå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

17.08 18.08 19.08 20.08 21.08 134 137 137 139 141 137 139 143 144 145

Profitul Agricol 31/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 17 - 21 august 2020 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate pe bursele mondiale a scåzut.

Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 359 dolari/tonå (1.436 lei), cu 2 dolari/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere din 17 august.

Principalele destina¡ii: GerCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Dec

17.08 321 317 319

18.08 323 320 321

$/t 19.08 322 323 327

20.08 321 320 325

21.08 323 319 323

Orz România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.08.2020, pre¡ cu livrare în sept. 2020.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 17.08 Rouen 161 Dunquerque 161 Moselle 170 Pontivy 171 Orz bere: Creil** 170 Moselle** 171

18.08 165 165 173 172

19.08 161 161 174 171

20.08 163 163 175 173

21.08 165 165 177 175

173 173 174 175 175 171 173 177

Sorg

PREºURI 17 21.08.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 17 - 21 august 2020, a fost de 181 dolari/tonå (724 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: Chi-

mania 193.770 tone, China 127.770 tone, Mexic 77.770 tone, Indonezia 77.070 tone ¿i Bangladesh 73.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 335 dolari/tonå (1.340 lei), mai pu¡in cu 2 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 307 dolari/tonå (1.228 lei), în scådere cu 6 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Dec

17.08 689 677 679

18.08 19.08 20.08 685 699 697 675 685 683 673 683 681

$/t 21.08 695 679 679

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 165 euro/tonå (792 lei).

A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 17 august.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 177 euro/tonå (850 lei).

A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 17 august.

Argentina: pentru livrare în septembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 177 dolari/t (708 lei).

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. na 177.770 tone ¿i Japonia 57.770 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Oct Dec

17.08 18.08 19.08 20.08 21.08 171 173 177 179 181 177 179 183 185 191

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Sept Oct

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

17.08 18.08 19.08 20.08 21.08 313 311 311 309 307 317 313 313 310 309

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 351 euro/tonå (1.685 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 21 august, a fost de 361 dolari/tonå (1.444 lei), în Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

17.08 18.08 19.08 20.08 21.08 353 355 357 359 361

Sept

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei ¿i-a men¡inut tendin¡a de cre¿tere la bursele din Fran¡a.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 361 euro/tonå (1.733 lei), cu 6 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 17 august.

La bursa Rouen pre¡ul a fost

Sept Nov

cre¿tere cu 8 dolari/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie, este de 337 dolari/tonå (1.348 lei).

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2020, a fost de 353 dolari/t (1.412 lei).

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

17.08 18.08 19.08 20.08 21.08 Dieppe 345 347 349 350 351

de 351 euro/tonå (1.685 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 349 euro/tonå (1.675 lei). A înregistrat o cre¿tere de 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

17.08 345 Dunquerque 343 Moselle 355

21.08 351 349 361

Nov Ian Mar

Rouen

18.08 349 347 359

19.08 357 355 367

20.08 353 351 365

17.08 361 365 369

18.08 365 369 373

19.08 373 377 379

20.08 374 379 381

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

230 dolari/t

Profitul Agricol 31/2020

+7

167 dolari/t

+8

359 dolari/t

-2

$/t

17.08 18.08 19.08 20.08 21.08 337 341 339 337 335 339 343 340 339 337

181 dolari/t

$/t 21.08 375 381 385

+ 10 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de grâu>

766 milioane tone La 12 august, Departamentul Agriculturii al SUA a publicat obi¿nuitul raport lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡.

Redåm mai jos principalele date despre produc¡ia, consumul ¿i evolu¡ia pre¡urilor la grâu pentru anul de pia¡å 2020/21.

Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 221 milioane hectare, mai mare cu 6 milioane hectare fa¡å de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt India (30,5 milioane ha, mai mult cu 1 mil. ha), Rusia (28,3 milioane ha din care 16,2 mil. cu grâu de toamnå ¿i 12,1 cu grâu de primåvarå), UE (25 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15).

Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari sunt Egipt (6,4 tone/ha), China (5,7), UE (5,5 t/ha), Mexic (5,5), Uzbekistan (4,6), Ucraina (4), India (3,5), SUA (3,4), Pakistan (3) ¿i Rusia (2,8).

UE (25,5 mil. tone), Canada (24,5 mil.), Ucraina (18 mil.), Australia (16,5 mil.), Argentina (14 mil.), Turcia (6,6) ¿i Kazahstan (6,5 mil. tone). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), Algeria (7 mil. tone), Filipine (7 mil. tone), Brazilia (7 mil. tone), Bangladesh (6 mil. tone), Maroc (6 mil. tone), Japonia (5,6 mil.

tone), UE (5,5 mil. tone), Mexic (5,3 mil. tone), Coreea de Sud (3,7 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone).

Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2021, sunt prognozate la 317 milioane tone, cu 16 milioane tone mai mari fa¡å de anul 2019/20. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (163 mil. tone), India (31 mil. tone), SUA (25 mil. tone), UE (13,5 mil. tone), Rusia (8 mil. tone) ¿i Iran (7). pagini structurate de

Marilena RÅDUCU

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, în perioada 10 august 2019 - 10 august 2020

Produc¡ia mondialå de grâu ar putea atinge 766 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de 2019/20. ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (135,5 milioane tone, cu 20 mil. tone mai pu¡in decât în 2019/20), China (136 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mult), India (107, mai mare cu 3 mil. tone), Rusia (78 mil. tone, cu 4 milioane de tone mai mult ca anul trecut), SUA (50, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Canada (34 milioane tone), Ucraina (27 milioane tone, cu 2,7 milioane mai mult pu¡in decât anul trecut), Pakistan (27), Australia (26), Argentina (20,5), Turcia (18,5), Iran (17) ¿i Kazahstan (12,5). ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (37,5 mil. tone), SUA (27 mil. tone), 14

Conform analizei publicate de USDA, produc¡ia mondialå de grâu a scåzut în aceastå lunå, din cauza recoltelor reduse din Uniunea Europeanå, Kazahstan ¿i Turcia. Doar în Rusia produc¡ia este în cre¿tere. ¥n luna iulie, pre¡ul grâului din UE a crescut de la 208 de dolari/tonå la 216 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a crescut de la 198 dolari/t la

205 dolari/tonå. ¥n SUA, pre¡ul a scåzut de la 218 dolari/tonå la 215 dolari/tonå.

Pre¡ul grâului din Canada a scåzut doar cu 1 dolar/tonå, la 227 dolari/tonå, iar grâul din Australia a ajuns la 232 dolari/tonå, de la 225 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna iulie a råmas la 240 dolari/tonå.

Profitul Agricol 31/2020

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2020/2021

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.730 milioane tone, cu 64 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2019/20.

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.465 milioane tone, cu 59 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut.

La nivel mondial, vor fi 500 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 4,3 mil. tone fa¡å de anul trecut.

Sorgul va ajunge la 60 milioane tone, cu 3 milioane mai mult ca în 2019/20.

Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 153 milioane tone, mai micå cu 3,5 milioane tone fa¡å de cea din 2019/20.

Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 610 milioane tone, cu 33 milioane mai mult fa¡å de anul trecut.

Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 370 milioane tone, cu 33 milioane mai mare decât în 2019/20.

Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 68 milioane tone, cu 1 milion de tone mai pu¡in decât în 2019/20.

Floarea-soarelui va ajunge la 56 milioane tone, mai mare cu aproximativ 1 mil. de tone fa¡å de cea din 2019/20.

Produc¡ia de arahide este estimatå la 47 milioane tone, cu 0,8 milioane tone mai mare decât în 2019/20.

Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 117,5 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 august 2020.

16

Produc]ia mondial\ de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial este de 196 milioane hectare, mai mare cu 4 mil. ha fa¡å de cea de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt China (42 milioane ha), SUA (34 milioane ha, cu 1 mil. ha mai mult decât anul trecut), Brazilia (19), India (9), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (6), Ucraina (5), Indonezia (4) ¿i Rusia (2,7).

Produc¡ia medie mondialå pentru 2019/20 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia (11,4 tone/ha), SUA (11,4 tone/ha), Canada (10,2 tone/ha), Argentina (8), UE (7,5), Ucraina (7,3), China (6,2), Brazilia (5,7), Fed. Ruså (5,6) ¿i Africa de Sud (5).

USDA estimeazå o cre¿tere u¿oarå a produc¡iei de porumb, deoarece randamentele mai mari din Mozambic, Ucraina ¿i Statele Unite au compensat reducerile din Canada, Uniunea Europeanå ¿i Thailanda. ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a scåzut de la 3,35 dolari/bu¿el la 3,10 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg).

La licita¡iile din luna iulie, pre¡ul porumbului din SUA a scåzut cu 9 dolari/tonå, ajungând la 162 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a crescut cu 2 dolari/tonå, la 156 dolari/tonå, iar pre¡urile din bazinul Mårii Negre au crescut la 184 dolari/tonå. ¥n Brazilia, pre¡ul porumbului a råmas neschimbat, la 166 dolari/tonå.

Produc¡ia mondialå este pognozatå de anali¿tii USDA la 1,171 milioane tone, cu 59 milioane tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2019/20. ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (388 milioane tone, mai mult cu 42 mil. tone fa¡å de anul trecut), China (260 milioane tone), Brazilia (107 milioane tone, mai mare cu 6 mil. tone), UE (68 milioane, cu 1 mil. tone peste anul trecut), Argentina (50), Ucraina (39,5), Mexic (28), India (27,5), Fed. Ruså (15,3), Canada (14,6) ¿i Africa de Sud (14). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (319 milioane tone), China (277 milioane tone), UE (89 milioane), Brazilia (68), Mexic (45,5), India (28.2), Egipt (17,3), Japonia (16), Vietnam (15,3), Argentina (15), Canada (15), Indonezia (13), Africa de Sud (12), Nigeria (11,5). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 56,5 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 38 milioane, Argentina (34 mil. tone), Ucraina (33,5 mil. tone) ¿i Fed. Ruså (4,4 milioane tone).

La importatori, pe primul loc este UE (25 milioane tone), urmeazå Mexic (18,3 mil. tone), Japonia (16), Coreea de Sud (12 mil. tone), Vietnam (11,5 mil. tone), Egipt (11) ¿i Iran (10 mil. tone).

Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 317 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2019/20.

Profitul Agricol 31/2020

Argumente pentru schimbarea modului de sus]inere a fermelor acad. P\un Ion OTIMAN Patru schimbåri majore de sistem, intervenite în secolul trecut, au fracturat structurile agrare române¿ti: - marea reformå agrarå din 1921, - reforma agrarå din 1945, - colectivizarea din 1949-1962, - efectele aplicårii Legii fondului funciar din 1991.

Recent, disfunc¡ionalitå¡ile majore cauzate de pandemia de cCoronavirus, precum ¿i realitå¡ile dominante ale spa¡iului rural românesc, marcate de fenomene economice ¿i sociale grave din ultimele trei decenii, pe care le prezentåm în continuare, prin punctele slabe rezultate din analiza SWOT, presupun o schimbare radicalå, profundå atât a politicii agricole comune europene, cât ¿i a politicii agricole române¿ti.

Adoptarea unui nou sistem de stimulare a produc¡iei agroalimentare române¿ti este cu atât mai necesarå ¿i urgentå, dacå avem în vedere rezultatele actuale submediocre înregistrate de agricultura ¿i dezvoltarea ruralå, pe care le prezentåm ca puncte slabe reie¿ite din analiza SWOT a agriculturii ¿i dezvoltårii rurale a României:

Profitul Agricol 31/2020

- grad redus de utilizare a poten¡ialului ecologic al terenurilor agricole, de circa 39-40% în perioada 1990-2019, fa¡å de un grad mediu de utilizare de 80% în Fran¡a. În plus, aportul celor trei factori ai produc¡iei agricole (påmânt, muncå ¿i capital) plaseazå agricultura României în faza ei primarå, cu o contribu¡ie a factorilor adåuga¡i (muncå ¿i capital care creeazå valoare nouå), de numai circa 30%, în perioada 1990-2020.

Aceasta este principala explica¡ie a faptului cå în perioada 1990-2019 România a realizat o produc¡ie medie de cereale de circa 3.000 kg/ha, fa¡å de media Fran¡ei de 6.850 kg/ha (43,7% media României fa¡å de media Fran¡ei); - decalaje de performan¡å tehnologicå, cuantificate prin randamentul mediu la cereale, sunt eviden¡iate atât de nivelul scåzut al acestuia, cât ¿i de fluctua¡ia ¿i instabilitatea multianualå accentuatå. În ¡åri precum Fran¡a, Italia ¿i Spania se înregistreazå un diferen¡ial anual maxim de produc¡ie (diferen¡a între produc¡ia maximå ¿i cea minimå anualå) la culturile de cereale, de circa 1.300 kg/ha, la o produc¡ie medie multianualå de 6.300 kg/ha (21%), iar în România diferen¡ialul maxim este de 2000 kg/ha,

la o produc¡ie medie multianualå de numai 3.000 kg/ha (75%), fapt ce demonstreazå, fårå putere de tågadå, nonperforman¡ele ¿i marile fluctua¡ii anuale agricole ale României, dependen¡a de neacceptat fa¡å de condi¡iile climatice; - nonperforman¡a produc¡iei agricole anuale este generatå, în primul rând, de dependen¡a încå (prea) ridicatå de condi¡iile meteorologice anuale (meteo-dependen¡a produc¡iei agricole) deoarece sistemele de iriga¡ii au fost folosite incomplet, înainte de anul 1990, iar dupå acest an sunt, în mare parte, nefunc¡ionale, din cauza degradårii fizice, echipårii precare a fermelor cu instala¡ii de irigare, toate acestea ducând la costuri ridicate ale apei aduså la plantå, generate de 3-4-5 repompåri succesive din fluviul Dunårea, care asigurå 90% din necesarul de apå.

Totodatå, prin folosirea unor tehnologii agricole învechite, cu consum redus de inputuri care sus¡in performan¡a (îngrå¿åminte, substan¡e de protec¡ia culturilor) ¿i a unor echipamente tehnice depå¿ite din punctul de vedere al consumului de energie ¿i al productivitå¡ii, toate marcând în permanen¡å nonperforman¡å de produc¡ie ¿i economicå; - din punctul de vedere al performan¡elor agricole ¿i al dez- uuu

17

ACADEMIA ROMÂN| uuu voltårii rurale rezultate din principalii indicatori economici, stadiul ac-

tual real al agriculturii române¿ti (în mare parte) este similar cu stadiul în care s-a aflat agricultura ¡årilor UE-6 în anii 1965-1970, deoarece: - valoarea produc¡iei primare la hectar ob¡inutå de fermierii români, de 1150 euro/ha, media perioadei 2007-2019, este de 2-2,2 ori mai micå comparativ cu cea ob¡inutå în UE (2250 euro/ha); - consumul intermediar, ca expresie a nivelului de sus¡inere financiarå a tehnologiilor de produc¡ie, a structurii ¿i a gradului de intensivizare a produc¡iei agricole, cu impact direct asupra randamentelor, în România înregistreazå o valoare de 600 euro/ha, comparativ cu Olanda - 8.369 euro/ha, Belgia - 3.987 euro/ha, Danemarca - 2.843 euro/ha, 2.500-2.800 euro/ha în Fran¡a ¿i Germania; - valoarea adåugatå brutå în agricultura româneascå se aflå la jumåtatea celei din UE, fapt care conduce la ob¡inerea unei produc¡ii de circa 1.4001.500 euro/ha în România, fa¡å de 2.400-2.600 euro/ha în UE; - exportul românesc masiv de produse agricole materii prime (cereale, oleaginoase, animale vii) ¿i importul masiv de produse de origine animalå ¿i procesate (carne, lapte, legume-fructe, material biologic etc.); între structura comer¡ului exterior agroalimentar românesc al anilor 2010-2019 ¿i cea de acum 100 de ani nu este aproape nici o diferen¡å, nici un progres structural, calitativ; - dotarea unui agricultor din exploata¡iile agricole române¿ti, comparativ cu dotarea unui agricultor din UE, este de circa 25-26 de ori mai micå (9.0009.200 euro imobilizåri corporale în UE, fa¡å de 350 euro în România); - creditele bancare acordate în exploata¡iile agricole europene sunt de 89 ori mai mari comparativ cu cele acordate exploata¡iilor agricole române¿ti (1.700-2.000 euro/ha - credite în UE, 200-230 euro/ha în România); - starea slabå a locuirii pentru circa 38% din popula¡ia ruralå determinatå 18

de calitatea slabå a locuin¡elor (caselor) din materiale nedurabile (40-42%) ¿i a gradului ridicat de îmbåtrânire; - dezvoltarea ¿i amenajarea ruralå precarå - instala¡ii de apå, canalizare, sta¡ii de epurare, încålzire cu gaze naturale de 5-6 ori mai micå fa¡å de ¡åri ca Ungaria, Cehia, Slovacia, ¡åri fårå rezerve de gaz metan; cåi de comunica¡ii, re¡ele de drumuri de foarte slabå calitate etc.); - alimentarea cu apå a locuin¡elor este necorespunzåtoare; - gradul extrem de redus de echipare a teritoriului rural ¿i a locuin¡elor cu sisteme de încålzire, racordarea la re¡ele de gaze naturale ¿i canalizare (de circa 5-6 ori mai redus fa¡å de mediul urban românesc, care, la rândul såu, are un nivel al dotårii tehnico-edilitare mult inferior mediei UE); - harta dezvoltårii rurale a României este dominatå de imense pungi de såråcie severå, care acoperå circa 3035% din suprafa¡a ruralå a ¡årii, pungi caracteristice subdezvoltårii extreme; - valoarea adåugatå brutå scåzutå ¿i transferul masiv de subven¡ie de la UE prin exportul de cereale ¿i oleaginoase (peste 50% din produc¡ia na¡ionalå de cereale) ¿i prelucrarea internå reduså a cerealelor ¿i oleaginoaselor; transformarea extrem de reduså a porumbului produs de exploata¡iile vegetale în exploata¡iile române¿ti producåtoare de carne ¿i ouå; - dezagriculturalizarea, prin nelucrarea anualå a circa 1,5-1,7 milioane ha teren arabil ¿i 1,0-1,2 milioane ha paji¿ti naturale, circa 19-20% din terenul agricol al României; - irigarea a circa 150-200.000 ha teren agricol, numai 6-6,5% din suprafa¡a amenajatå pânå în 1990, România înregistrând, în perioada 1990-2020, o meteodependen¡å nepermis de mare ¿i o fluctua¡ie exageratå a produc¡iei medii ¿i totale de cereale (7.815 mii tone, circa 1.700 kg/ha cereale în anul 2007 cu recoltå minimå ¿i 31.553 mii tone, circa 5.200 kg/ha (?!) în anul 2019, cu recoltå maximå); - dezootehnizarea agriculturii, prin

scåderea anualå constantå a ponderii produc¡iei animale, de la circa 38-40%, în perioada 1995-2000, la numai 2526% în prezent (2015-2020), fa¡å de 50-55% în UE; - absen¡a cvasitotalå a depozitelor locale, zonale ¿i regionale de legumefructe, cartofi etc. care så asigure prezen¡a permanentå a produselor agricole române¿ti în re¡elele de magazine; - procesarea produc¡iei agricole primare inacceptabil de scåzutå 1:1 (1 euro materie primå: 1 euro produs alimentar finit), fa¡å de 1:2,5 în UE; - dispari¡ia cvasitotalå a economiei rurale sociale, cooperativele me¿te¿ugåre¿ti, ateliere de procesare ¿i preståri de servicii; - agricultura româneascå actualå este de tip extensiv, neperformantå, puternic bipolarizatå - 3,6 mil. exploata¡ii mici de subzisten¡å de¡in 5.159 mii ha (38,7%), 70 mii exploata¡ii mijlocii caracteristice agriculturii vest-europene din UE - de¡in numai 1,647 mii ha (12,32%) ¿i 13 mii exploata¡ii mari ¿i foarte mari - latifundii producåtoare, în principal, de cereale ¿i oleaginoase pentru export, de¡in 6.500 mii ha teren agricol (49%), - agricultura româneascå, de altfel întreaga economie agroalimentarå, este caracterizatå de criza ineficacitå¡ii alocårii ¿i utilizårii resurselor (începutå încå cu mult timp înainte de 1989), precum ¿i puternic afectatå de dezechilibre sistemice ale proprietå¡ii ¿i exploata¡iilor, ale pie¡elor ¿i pre¡urilor produselor agricole, ale inputurilor produc¡iei agricole, precum ¿i ale competitivitå¡ii ¿i func¡ionårii institu¡ionale, toate acestea fiind factori generatori de non-performan¡å.

La toate acestea se mai adaugå unele idei, lansate la Parlamentul European de la Bruxelles, “pur teoretice”, desprinse de realitå¡ile europene, de påmântul european.

De exemplu, în anii 2000 s-a elaborat, la Bruxelles, teoria 20% din combustibilul consumat în UE så ajungå, în anul 2010, combustibil ecologic (biocombustibil), pondere atinså, pânå în prezent, anul 2020, de numai 5-6%.

Profitul Agricol 31/2020

ACADEMIA ROMÂN| O altå idee nerealistå, emiså mai recent de UE, se referå la ponderea agriculturii ecologice, care trebuie så ajungå la 25% din produc¡ia agricolå a UE a anilor urmåtori. Curatå utopie!

Propunerea unui nou sistem de finan¡are a exploata¡iilor agricole pentru performan¡å Din multitudinea de componente financiare ale PAC a UE, cu efecte cel pu¡in nepotrivite ¿i nestimulative pentru agricultura româneascå (¿i a celorlalte state care au aderat în 2005, 2007 ¿i 2017), am selectat, pentru exemplificare, pe cea mai importantå - plå¡i directe pentru agriculturå (aplicate în douå variante: platå unicå pe suprafa¡å - euro/ha - folositå de majoritatea ¡årilor central ¿i est-europene ¿i plata unicå pe exploata¡ie, aplicatå în ¡årile vechi UE. Sus¡inerea agriculturii prin platå unicå la ha (SAPS ¿i celelalte måsuri complementare la ha) este nestimulativå, cel pu¡in pentru structura agrarå a României puternic bipolarizatå, deoarece favorizeazå produc¡ia primarå de cereale ¿i oleaginoase din exploata¡ii agricole mari ¿i foarte mari, de regulå, cu personalitate juridicå ¿i care în propor¡ie mare (peste 80%) nu produc valoare adåugatå prin produc¡ie zootehnicå ¿i procesare.

Evident, produc¡ia de cereale ¿i oleaginoase, tehnologic bine fåcutå, cum se întâmplå la majoritatea marilor exploata¡ii (bine echipate ¿i cu sus¡inere financiarå europeanå la ha), care valorificå majoritatea produc¡iei la export (peste 75-80% la marile exploa-

ta¡ii), realizeazå beneficii importante, dar, în acela¿i timp, “exportå” ¿i subven¡ia încasatå de acestea, în ultimå instan¡å de România, cåtre ter¡e ¡åri (majoritatea extra UE).

Pentru a demonstra cå plata unicå la ha este nestimulativå, exemplificåm, prin datele economico-financiare de la douå mari exploata¡ii agricole (fårå a le nominaliza, de¿i sunt u¿or de recunoscut din cifre) printre cele mai performante din ¡ara noastrå, înså total diferite în ceea ce prive¿te structura produc¡iei, destina¡ia acesteia ¿i contribu¡ia la realizarea de produse agroalimentare finite, înalt procesate ¿i la valoarea adåugatå, (vezi tabelul).

Ambele exploata¡ii sunt, din punct de vedere tehnologic, extrem de performante, ob¡inând, an de an, produc¡ii de 8-10.000 kg/ha la grâu, 10-15.000 kg/ha la porumb, 4-5.000 kg/ha la soia etc., dar cu deosebirea fundamentalå între cele douå în ceea ce prive¿te structura de produc¡ie ¿i performan¡a economicå.

Prima exploata¡ie (A) are o structurå de produc¡ie integratå: materie primå vegetalå - zootehnice - procesare - comercializare pe pia¡a internå, din valoarea totalå a produc¡iei aproximativ 7075% este comercializatå în România, prin magazine proprii.

Cea de-a doua exploata¡ie (B) produce, la cele mai înalte standarde, materii prime vegetalå (grâu, porumb, soia, floarea-soarelui, lucernå etc.), majoritatea produc¡iei luând calea exportului, îndeosebi pe pia¡a arabå. Nimic råu, în aceasta, dimpotrivå!

Totu¿i, se na¿te o întrebare: care

este poten¡ialul agroalimentar al celor 56.000 ha påmânt ale celei mai mari exploata¡ii agricole române¿ti (¿i europene), în acest caz proprietatea statului român? Råspunsul este unul singur: ar fi de 4-5 ori mai mare, printr-o structurå complexå, asemånåtoare societå¡ii A. Dupå cum rezultå din datele prezentate în tabelul prezentat, ambele exploata¡ii primesc fonduri pe suprafa¡å aproximativ egale (A - 977 lei/ha; B - 1001 lei/ha), înså performan¡a economicå, calculatå prin cifra de afaceri la ha, este total diferitå (A - 20.833 lei/ha, B - 6700 lei/ha). În principiu, pornind de la acest exemplu care aratå inechitatea alocårii fondurilor Pilonului I calculate dupå suprafa¡å, propunem schimbarea sistemului de calcul al sus¡inerii financiare (Pilonul I) de la platå pe ha la baza de calcul platå pentru 1000 lei (euro) cifrå de afaceri sau la 1000 lei (euro) produc¡ie facturatå ¿i încasatå.

Concret, în cazul prezentat, suma de 60,8 milioane lei alocatå celor douå exploata¡ii s-ar redistribui, func¡ie de criteriul amintit anterior, pe exploata¡ii astfel: A - 12,8 mil. lei, B - 48,0 mil. lei, rezultat din calculul: A. 128 lei/1000 lei cifrå de afaceri x 100.000 mii lei = 12,8 mil. lei (2,7 mil.)

B. 128 lei/1000 lei cifrå de afaceri x 375.000 mii lei = 48,0 mil. lei (10,0 mil. euro) Suma de 128 lei/1000 lei cifra de afaceri a rezultat din urmåtorul calcul: (60,8 mil. lei fonduri alocate: 475.000 lei) x 1000 = 128 lei/1000 lei Suma de 475.000 este cifra de afaceri a celor douå exploata¡ii. uuu

Tabelul 1 (date 2019) Exploata¡ia

Suprafa¡a* eligibilå (ha)

A. mixtå, vegetalå, zootehnicå, procesare, magazine de desfacere

4800

B. vegetalå, cereale, oleaginoase, lucernå, export

56000

lei/ha***

Sumå* încasatå (mii lei, euro)

Cifra** de afaceri (mii lei, euro)

Sumå încasatå

Cifra de afaceri

4688

100000

977

20833

987

21000

206

4385

56074

375000

1001

6700

11810

78950

211

1410

Sursa date: * APIA; ** Declara¡ii financiare ¿i fiscale; *** Calcule proprii Profitul Agricol 31/2020

19

ACADEMIA ROMÂN| Sistemul de alocare a subuuu ven¡iilor din Pilonul I prin plata la 1000 lei, euro produc¡ie vândutå ¿i încasatå, asigurå atât echitate, cât ¿i stimulare pentru produc¡ia animalå ¿i procesatå: Exploata¡iei A îi revine, în plus, la ha suma alocatå de 2.667 lei (+1.690lei/ha), iar exploata¡iei B, suma alocatå de 571 lei/ha (-430 lei/ha), dar se alocå fiecårei exploata¡ii o sumå egalå de 12,80 lei la 1.000 lei cifrå de afaceri, ceea ce, în opinia noastrå, este perfect echitabil. ªi, de aici întrebarea: nu ar trebui ca autoritå¡ile române¿ti competente ¿i responsabile de evolu¡ia agriculturii så promoveze schimbarea sistemului de sus¡inere bazat pe principiul competitivitå¡ii ¿i renun¡area la actualul sistem extensiv, primar ¿i nestimulativ performan¡ei ¿i interesului na¡ional de siguran¡å ¿i securitate alimentarå?

Propunerea noastrå constå în schimbarea sistemului de sus¡inere a exploata¡iilor agricole eligibile pentru plå¡i directe pe suprafa¡å într-un sistem de sus¡inere a exploata¡iilor dual, dupå cum urmeazå: - calculul aloca¡iei de fonduri pentru Pilonul I (plå¡i directe), pentru fiecare ¡arå, se men¡ine la nivelul UE în acela¿i sistem, adicå suprafa¡a eligibilå na¡ionalå înmul¡itå cu SAPS na¡ional/ha, cu observa¡ia necesitå¡ii recalculårii sumei fixe na¡ionale/ha pentru România la nivel comparabil cu media europeanå; - pentru exploata¡iile agricole de subzisten¡å ¿i subzisten¡å (necomerciale), având mårimea economicå (SO) mai micå de 8.000 euro/exploata¡ie, plata directå så se facå în sumå fixå pe 1.000 euro SO. Calculul aloca¡iei în sumå fixå pe 1.000 euro SO urmând så fie efectuat de MADR, împreunå cu APIA, cu acordul UE; - pentru exploata¡iile agricole comerciale (cu personalitate juridicå ¿i fårå personalitate juridicå), cu dimensiunea economicå mai mare de 8.000 euro/exploata¡ie, în vederea stimulårii ob¡inerii ¿i comercializårii de produse 20

agroalimentare necesare pie¡ei interne ¿i externe, alocarea anualå a plå¡ilor directe se va face în func¡ie de cifra de afaceri sau de produc¡ia marfå vândutå ¿i încasatå (facturatå), în cuantum valoric de platå fixå la 1.000 lei sau euro produc¡ie încasatå, criteriu ales de APIA ¿i MADR, cu acordul UE, cu eventuale diferen¡ieri ¿i prioritizåri pentru produsele de primå necesitate pentru consumul intern ¿i/sau european. În acest fel, se stimuleazå livrarea la luminå ¿i fiscalizarea produselor agroalimentare cåtre magazine.

Men¡ionåm faptul cå, în mai multe cicluri guvernamentale, s-au alocat fonduri importante agriculturii. Înainte de aderare, subven¡ii de circa 600-620 milioane euro/an, iar perioada de postaderare, acestea au depå¿it 2.800 milioane euro/an sprijin total, din care subven¡ii 2000 mil. euro/an ¿i circa 800 mil. euro/an investi¡i. Fondurile programelor de sprijin financiar, subven¡ii ¿i investi¡ii au totalizat 48,9 miliarde euro în perioada1990-2017, din care 14,8 miliarde euro în perioada de preaderare ¿i 34,1 miliarde euro în perioada de postaderare, formate din 31,3 miliarde euro subven¡ii ¿i 17,5 miliarde euro investi¡ii, nu s-au regåsit în sporul valorii produc¡iei agricole (VPA) ¿i a Valorii Adåugate Brute produse în agriculturå (VABA), ace¿ti indicatori sectoriali men¡inânduse la un nivel anual încå relativ redus (VPA - 23-32 miliarde euro/an). În opinia noastrå, sus¡inerea financiarå europeanå ¿i româneascå, politica agricolå comunå ¿i na¡ionalå trebuiesc profund reformate, începând cu ciclul financiar european 2021-2027 ¿i în perioada (så speråm) postpandemie prin cre¿terea ponderii deciziilor na¡ionale în alocarea fondurilor pe acele domenii, måsuri ¿i produse de primå importan¡å pentru consumul intern, pe urmåtoarele solu¡ii de cre¿tere a competitivitå¡ii ¿i asigurarea consumului intern integral de produse agroalimentare: - cre¿terea ponderii alocårilor financiare din bugetul UE ¿i na¡ional spre investi¡ii pentru sisteme de iriga¡ii locale cu curgere gravita¡ionalå

din râuri interioare ¿i din acumulåri locale cu func¡iune duplex, de protec¡ie antiinunda¡ie ¿i iriga¡ii, reabilitarea sistemelor de iriga¡ii actuale (circa 1,7-1,8 mil. ha) cu maxim 2 trepte de pomparerepompare din Dunåre; extinderea studiilor hidrologice pe cursurile mici de apå, pâraie ¿i toren¡i în vederea executårii de lucråri hidrotehnice de protec¡ie antiinunda¡ie a localitå¡ilor ¿i terenurilor (în cazul cåderilor masive de ploi), realizarea sistemului public na¡ional de perdele de protec¡ie a câmpului, localitå¡ilor ¿i cåilor de comunica¡ie, încadrarea acestor måsuri în sistemul de agriculturå verde ¿i de atenuare a efectelor schimbårilor climatice; - sus¡inerea financiarå a produselor agroalimentare de origine localå ¿i regionalå tradi¡ionale; - stimularea producerii materialelor biologice performante, dar ¿i tradi¡ionale locale (semin¡e, material de plantat, purcei, pui etc.) în exploata¡iile agricole române¿ti, pentru a se evita importul; - sus¡inerea investi¡iilor pentru dezvoltarea ¿i diversificarea sistemelor de educa¡ie-cercetare, produc¡ie ¿i servicii din amonte (¿coli duale, finan¡area sustenabilå a structurilor de cercetaredezvoltare publice ¿i private acreditate, producerea de utilaje agricole ¿i a inputurilor necesare produc¡iei agricole) ¿i aval (sisteme de comercializare na¡ionale ¿i locale, cooperative etc.); - repartizarea fondurilor de dezvoltare ruralå ¿i amenajare a teritoriului agricol în sumå de 6,7 miliarde euro alocate din bugetul UE (2021-2027, Pilonul II) cu precådere pentru lucråri de investi¡ii rurale pentru modernizarea ¿i revitalizarea satelor, ca spa¡ii de extindere a economiei rurale nonagricole care så absoarbå for¡a de muncå tânårå ¿i activå din România.

Aceste cåi de ac¡iune, dar ¿i altele, cu siguran¡å, vor conduce spre cre¿terea competitivitå¡ii ¿i diversificårii sistemului agroalimentar românesc, cre¿terea numårului locurilor de muncå, implicit revitalizarea exploata¡iilor agricole ¿i a satelor române¿ti.

Profitul Agricol 31/2020

CULTURI

VEGETALE Culturile de prim\var\

pe scena Saaten-Union Echipa Saaten-Union a prezentat såptåmâna trecutå culturile de porumb, floarea-soarelui, soia ¿i amestecurile pentru covoare vegetale din platforma demonstrativå de la Drajna. A fost al doilea eveniment care s-a desfå¿urat doar în fa¡a presei de specialitate. Primul a avut ca scop prezentarea culturilor de toamnå. Tradi¡ia era ca aici så se adune sute de fermieri din zonå, dar ¿i unii veni¡i chiar de la distan¡e mai mari.

C

ulturile au fost afectate de secetå, talia plantelor a fost cu 20-30 mai micå decât cea normalå. Pentru floarea-soarelui a fost efectuatå o udare de råsårire, de 30 l/mp., dupå douå såptåmâni de la semånat. Cultura de porumb nu a fost irigatå.

Cele douå culturi au fost semånate la diferen¡å de doar o zi, dar floareasoarelui a fost semånatå la 6 cm, iar porumbul la 8-10 cm, unde a gåsit umiditatea necesarå råsåririi, în condi¡iile în care floarea-soarelui are nevoie de mai

multå umiditate la råsårire.

Precipita¡iile cåzute de la semånat au totalizat 70 l/mp. Culturile de primåvarå au fost influen¡ate nu numai de secetå, ci ¿i de varia¡iile ¿ocului termic noapte/zi, trecerea bruscå de la 20 grade la cele negative. În câmpul demonstrativ a fost realizatå o tehnologie minimalå. “Întotdeauna noi am lucrat terenul prin aråturå din toamnå. În condi¡ii de secetå tehnologia minimalå din påcate

nu prea ajutå. Eu sunt adeptul unor tehnologii la porumb ¿i floarea-soarelui cu aråturå din toamnå pentru a înmagazina apa, a aerisi solul ¿i a determina o descompunere a resturilor vegetale”, spune Mihai Miri¡escu, directorul companiei.

Singurul element care a avantajat culturile a fost rota¡ia lor la patru ani. “ªi în câmpurile noastre anumi¡i hibrizi sunt mai afecta¡i de secetå, iar al¡ii mai pu¡in afecta¡i. Anul trecut am lansat conceptul Drought Tolerance. Se vede diferen¡a între hibrizi. Sunt polenzia¡i pânå în vârful ¿tiuletelui, un avantaj enorm pentru randament”.

Din portofoliul de hibrizi de porumb ¿i floarea-soarelui fac parte hibrizi ob¡inu¡i în câmpurile de ameliorare ale Saaten-Union România. La Pesac, în jude¡ul Timi¿, func¡ioneazå un câmp de ameliorare exclusiv pentru floarea-

În aten¡ia fermierilor

Mihai Miri¡escu face câteva recomandåri - så semene grâu, orz, cu såmân¡å certificatå, så nu foloseascå såmân¡a din hambar întrucât aceasta este transmisibilå de boli. “Nu este calitativå nici în ceea ce prive¿te germina¡ia. Are foarte multe impuritå¡i. Dacå anul trecut randamentul la condi¡ionare era de 92-93% la grâu, anul acesta a fost de 85-86%”.

- så încerce ca imediat dupå ploi så pregåteascå terenul ¿i apoi så semene, så poatå beneficia de cantitatea minimå de apå, så o conserve prin semånatul rapid - în condi¡ii de secetå, chiar dacå seamånå fårå så plouå, este obligatorie efectuarea unei tåvålugiri pentru ca såmân¡a så fie puså cât mai bine în contact cu solul - så nu facå rabat de la elementele tehnologice esen¡iale, desigur minime, cu cheltuieli cât mai mici - dacå au suprafa¡å mai mare de 30-50 ha, pentru siguran¡a fermei este necesar så foloseascå doi-trei hibrizi din grupe de precocitate diferite, din tehnologii diferite la floarea-soarelui cu un singur hibrid.

22

Profitul Agricol 31/2020

CULTURI VEGETALE Ateliere tehnice

soarelui. Echipa de cercetare numårå 20 de persoane, dintre care cinci sunt ingineri. Coordonatorul activitå¡ii ¿i director de departament este Alexandru Viorel Petran.

“Am început dotarea unui laborator de testare a florii-soarelui, în special pentru Plasmopara ¿i Orobanche.

Suntem destul de avansa¡i cu proiectul acesta. În cadrul companiei, la ac¡ionarii no¿tri, avem un laborator de biotehnologie unde determinåm androsterilitatea, fertilitatea”, a adåugat Mihai Miri¡escu.

De altfel, ¿i în platforma demonstrativå au fost loturi cu hibrizi crea¡i de filiala localå: Alexa SU ¿i Davero SU. “Suntem în sezonul 15-16 de ameliorare pentru cå facem câte douå pe an: în România ¿i în Chile. Ca urmare, avem hibrizi noi de floarea-soarelui deja înregistra¡i în România. Este dezvoltatå cu precådere tehnologia de erbicidare sulfonil-ureicå. Se lucreazå ¿i la hibrizi de tip imi ¿i oro. Avem hibrizi cu rezisten¡å la Orobanche pânå la rasa 6. Încercåm så lansåm anul viitor un hibrid cu Oro 7. Avem hibrid care s-a înregistrat în România, extratimpuriu, imi-rezistent destinat în special pie¡ei din Ucraina, Rusia ¿i Kazahstan”, detaliazå Miri¡escu activitatea de cercetare a echipei. ªi portofoliul de hibrizi de porumb beneficiazå de noutå¡i. Filigran (FAO 450) este în primul an de producere de såmân¡å. Foarte bun, foarte sånåtos, tolerant la secetå, are un poten¡ial de Profitul Agricol 31/2020

15 tone/ha. OS 4014 (FAO 420), lansat anul acesta, aratå extraordinar de bine ¿i în ferme, nu doar în lotul demonstrativ, remarcå directorul. Spartan ¿i SUR 207 sunt doi hibrizi cu un viitor cert în portofoliul companiei ¿i în ferme.

“Avem hibrizi destina¡i culturilor intensive precum Replik, Badiane 7580.000 de plante. ªtiuletele este mediu-mic, dar cu densitate mare face produc¡ii foarte bune. În condi¡iile unei zone ca aceasta am mers pe hibrizi semi-intensivi, unde avem posibilitatea så compensåm golurile cu diametrul ¿i lungimea ¿tiuletelui”, a adåugat managerul.

Chiar ¿i în contextul secetei, covoarele vegetale sunt benefice, considerå Miri¡escu. Consumå apå, dar bilan¡ul este pozitiv: scot elementele nutritive pe care le aduc la suprafa¡å pentru urmåtoarea culturå, reduc numårul de buruieni. “Vânturile puternice mutå stratul superficial. Aceste amestecuri fixeazå solul. Frunzele care acoperå solul men¡in umiditatea, se reduce evapotranspira¡ia”, explicå acesta.

Acoperå câmpul pentru 90 de zile, re¡in apa, structureazå solul, dezvoltå microorganismele din sol. Oferta companiei privind semin¡ele pentru covoare vegetale este bogatå. “Avem amestecuri care combat nematozii din sol. Avem multe amestecuri pentru cå ¡inem cont de planta postmergåtoare”, spune directorul.

Adrian MIHAI

FLOAREA-SOARELUI Tehnologie 09.07.2019 - dezmiri¿tit 01.10, arat 30 cm, discuit 02.04.2020 - fertilizat DAP 18.46.00 300 kg/ha, lucrare cu combinatorul 07.04 - semånat, 68.000 pl/ha, - irigat 30 l/mp dupå douå såptåmâni de la semånat 12.04 - erbicidat preemergent S-metaclor 312,5 g/l + terbutilazin 187,5 g/l, 4 l/ha 11.05 - erbicidare hibrizi Clearfield cu 1,2 l/ha imazamox/ - erbicidare hibrizi Sulfo - Tribenuron Metil + Quizalofop-p-etil - 30 gr/ha + 1l/ha 22.05 - prå¿it mecanic ¿i fertilizat 150 kg/ha azotat de amoniu La floarea-soarelui au fost testate densitå¡i de 45-60-70.000 pl./ha, la hibridul Alexa SU. A suportat foarte bine toate densitå¡ile, dar cea recomandatå este de 62-65.000 pl/ha. Chiar ¿i densitå¡i mai mici sunt bune, mai ales în acest an secetos, a remarcat directorul.

PORUMB Pentru testarea densitå¡ilor de 55, 70 ¿i 80.000 de pl/ha la cultura de porumb a fost ales hibridul Spartan. Pentru zona respectivå densitatea recomandatå este de 60-65.000 pl/ha. “În condi¡ii de secetå o densitate mai micå determinå o dezvoltare mai bunå a plantelor. Fermierii pot så vinå så vadå efectul”, aratå Miri¡escu. O densitate mai micå este compensatå prin lungimea ¿tiule¡ilor.

Tehnologie 09.07.2019 - dezmiri¿tit 01.10 - arat, 30 cm, discuit 02.04.2020 - fertilizat 300 kg/ha DAP 18.46, combinator 08.04 - semånat, 72.000 pl/ha 12.04 - erbicidare premergentå - Smetaclor 312,5 g/l + terbutilazin 187,5 g/l, 4 l/ha 22.05 - prå¿it ¿i fertilizat cu azotat de amonoiu 200 kg/ha 23

CULTURI VEGETALE

CAN de la Azomure[

Fertilizare cu azot [i cationi esen]iali Nitrocalcarul (CAN) este unul dintre cele mai eficiente îngrå¿åminte pe bazå de azot disponibile în România. Pe lângå aportul substan¡ial de azot (27%) nitrocalcarul vine cu un plus de nutri¡ie pentru culturi datoritå cationilor esen¡iali (MgO, CaO) pe care îi con¡ine. Nitrocalcarul reprezintå solu¡ia cea mai adecvatå pentru completarea cu N ¿i cu Mg+Ca a solurilor.

Nitrocalcarul produs la Azomure¿ întrune¿te calitå¡ile unui fertilizant valoros pentru culturile agricole ¿i horticole cu efecte cantitative ¿i calitative asigurate de con¡inutul echilibrat de azot nitric (13,5%) ¿i amoniacal (13,5%) ¿i aportul substan¡ial de MgO (5%) ¿i CaO (7%) provenite din materie primå naturalå dolomita.

Roluri ¿i efecte în sistemul sol-plantå: - Prezen¡a dolomitei în compozi¡ie (carbonatul natural dublu de Ca + Mg), cu pH 7.2, îi asigurå un efect de protec¡ie ¿i ameliorare a reac¡iei solurilor; - Combina¡ia tehnologicå prin care produs - o componentå chimicå (AN) ¿i una naturalå (dolomita) - îi asigurå un grad de sustenabilitate ridicat în aplicare ¿i un areal sporit al pretabilitå¡ii; - Sustenabilitatea ¿i flexibilitatea de utilizare (ca soluri ¿i culturi diferite) sunt sus¡inute ¿i accentuate de un echilibru ¿i raport convenabil N/Ca+Mg ce poate preveni ¿i estompa mai multe dereglåri de nutri¡ie ¿i situa¡ii limitå ale nutri¡iei cauzate de variate situa¡ii ce apar la aplicårile unilaterale sau separate din elementele de¡inute.

- Prezen¡a cationilor (Ca + Mg) alåturi de ionii de N (NO3- + NH4+) asigurå un mediu fizico-chimic prielnic nutri¡iei selective a acestora prin sistemul 24

radicular ¿i un ritm normal acesteia, chiar prelungit spre fenofazele consumului maxim de N al plantelor.

- Nitocalcarul între¡ine ¿i protejeazå reac¡ia solurilor acide amendabile (pH < 5,8-6) ¿i neamendabile (pH < 6,5-6,8) Pretabilitatea în sistemele de fertilizare: - Chimismul calitativ superior este sus¡inut ¿i poten¡at pentru acest fertilizant de o granula¡ie optimå ¿i de neaglomerabilitatea acestuia, ceea ce îi asigurå premisele unei aplicåri uniforme la sol; - Se poate utiliza cu succes la cerealele påioase, imediat la desprimåvårare; compozi¡ia sa îi asigurå un efect semnificativ de refacere a culturii la ie¿irea din iarnå. Tot la cerealele påioase semånate în toamnå se poate aplica fazial ¿i suplimentar în epoca urmåtoare prin care se sus¡ine efectul pozitiv al nitrocalcarului în realizarea unor indicatori de productivitate ¿i calitate proteicå mai ales. Cele douå aplicåri se pot face cu 200 - 300 kg s.c.

CAN/ha; - Se aplicå la semånat, concomitent cu aceastå lucrare, ca fertilizant de

pornire în vegeta¡ie - “starter”, la culturile prå¿itoare de primåvarå, în doze de 100-150 kg s.c. CAN/ha, efectul fiind constatat în viteza de germina¡ie råsårire, în uniformitatea acesteia ¿i realizarea unui avans în vegeta¡ie; - Este consacrat ca fertilizant fazial la culturile de primåvarå, prå¿itoare, aplicat concomitent cu o lucrare sau chiar douå cu caracter de între¡inere ¿i combatere a buruienilor, prioritate având plantele mari consumatoare nu numai de N ci ¿i Ca + Mg: sfeclå de zahår ¿i furajerå, rapi¡å, floarea soarelui, cartof ¿.a. Aici dozele aplicate pot fi de 200-300 kg s.c. CAN/ha; - Se aplicå prin fertilizåri faziale, la desprimåvårare, la pomi ¿i vi¡å-de-vie, cu efect cantitativ dar ¿i calitativ datorat combina¡iei de N/Ca + Mg, ceea ce asigurå mai ales calitate ¿i consisten¡å fructelor ¿i strugurilor. Aici dozele pot fi de 300-350 kg s.c. CAN/ha; - Are efecte pozitive la på¿uni ¿i fâne¡e, mai ales pe solurile acide, reface produc¡ia ¿i calitatea lor, cu aplicåri la desprimåvårare sau dupå på¿unat ¿i cosit. Aici dozele pot avea valori de 250-300 kg s.c. CAN/ha.

Profitul Agricol 31/2020

CULTURI VEGETALE

Corteva Agriscience a organizat Portfolio Farm [i în jude]ul Vaslui Pentru a oferi fermierilor acces la informa¡ii profesionale în aceastå perioadå, Corteva Agriscience a organizat o serie de platforme online, în diferite pår¡i ale ¡årii: Furcule¿ti - jude¡ul Teleorman, Semlac jude¡ul Arad, Turda - jude¡ul Cluj, Zåne¿ti - jude¡ul Neam¡. Campania evenimentelor online a continuat ¿i în jude¡ul Vaslui, acolo unde a fost înfiin¡atå o platformå de 8 hectare pe care au fost semåna¡i mai mul¡i hibrizi de porumb ¿i floarea-soarelui Pioneer.

Gazdele evenimentului au fost de aceastå datå ing. Marin Musta¡å, reprezentantul Agroind Berezeni, precum ¿i reprezentan¡ii Corteva Agriscience Cosmin Ciobotaru - National Sales Manager CP & Seeds, Valentin Mihai - Category Marketing Manager porumb ¿i soia, Andrei Ciocoiu - Category Marketing Manager Culturi Oleaginoase ¿i Gra¡ian Bu¡incu - director vânzåri zona Vrancea, Vaslui ¿i Bacåu.

Agroind Berezeni lucreazå 3.500 ha, dintre care 1.700 ha în zona irigabilå de pe valea Prutului. Structura de culturi din acest an a fost formatå din grâu 1.200 ha, floarea-soarelui 570 ha, 26

rapi¡å 380 ha ¿i porumb 570 ha.

Lucrarea de bazå în aceastå platformå s-a realizat cu Tigerul, în luna august, la care s-au adåugat douå lucråri cu Terradiscul, una în noiembrie ¿i una în februarie. Fertilizarea de bazå s-a realizat în luna noiembrie, înainte de lucrarea cu discul. Atunci a fost aplicat îngrå¿åmânt 15.15.15 - 300 kg. În primåvarå, înainte de semånat, s-a mai aplicat o cantitate de 150 kg de uree, s-a erbicidat preemergent ¿i apoi s-a semånat. La stadiul de 6-7 frunze ale porumbului am tratat cu Inazuma, împotriva Ostriniei ¿i la floarea-soarelui s-a efectuat un tratament cu Tanos 50 WG. Culturile s-au comportat chiar sur-

prinzåtor de bine, pentru cå a fost un an foarte dificil, atât în iarnå, cât ¿i în primåvarå. Prima ploaie în zonå a fost pe 1 mai, în jur de 15 litri/hectar.

Nu mai pu¡in de 17 hibrizi de porumb au fost semåna¡i în aceastå platformå, iar stadiul de dezvoltare din momentul filmårii era promi¡åtor uuu Pentru a ob¡ine produc¡ii satisfåcåtoare la porumb, fermierii trebuie så men¡inå în permanen¡å cultura curatå, astfel cå în platforma din jude¡ul Vaslui a fost aplicat produsul Principal Plus.

Cosmin Ciobotaru: “Despre Principal Plus putem spune cå este produsul fanion pentru combaterea în postemergen¡å a tuturor buruienilor ¿i oferå un maxim de eficien¡å. Con¡ine trei substan¡e active, nicosulfuron, dicamba ¿i rimsulfuron, iar doza de aplicare este de 440 grame/ha ¿i poate fi administrat pânå la maxim 6 frunze”.

Profitul Agricol 31/2020

CULTURI VEGETALE uuu pentru o recoltå bogatå într-un an dificil pentru to¡i fermierii.

Valentin Mihai a prezentat 3 hibrizi din portofoliul companiei adapta¡i acestei zone, precum ¿i avantajele produselor din brandul LumiGen. “Sunt 3 hibrizi specifici pentru aceastå zonå, unde principalul factor limitativ din acest an a fost seceta.

P9610 este un hibrid timpuriu, 330 FAO, el vine så înlocuiascå celebrul P9241. Are o productivitate net superioarå ¿i caracteristici agronomice egale cu predecesorul lui.

Apoi, P9415, un hibrid 340 FAO, foarte productiv, exceleazå atunci când condi¡iile sunt medii ¿i bune, iar atunci când apar ¿i precipita¡ii peste nivelul mediu produc¡iile sunt extraordinare.

Recomandåm cultivarea lui la densitå¡i mai ridicate, cu 5.000 de plante la semånat fa¡å de cum era obi¿nuit fermierul.

P9889, un hibrid de 350 FAO, cu siguran¡å va fi liderul brandul Pioneer în urmåtorii ani pe aceastå grupå de maturitate. Va înlocui hibridul P9903, care este cel mai cultivat hibrid din România.

Prezintå o stabilitate remarcabilå ¿i o toleran¡å deosebitå la secetå ¿i ar¿i¡å.

Productivitatea acestuia va excela în orice fel de condi¡ii.

Este important så aducem aminte de produsele LumiGEN, solu¡ia Corteva pentru tot ceea ce înseamnå tratament såmân¡å. În cazul porumbului facem acest lucru pentru cå avem nevoie ca såmân¡a så fie protejatå în stadiile mici de dezvoltare pentru eventualitatea în care apare orice fel de stres sau de risc, care sunt cele mai sensibile pentru dezvoltarea porumbului. Alåturi de cele mai performante solu¡ii fungice, 28

avem ¿i biostimulatorul LumiBio Kelta, care ajutå planta så treacå peste perioadele de stres din fenofazele ini¡iale de dezvoltare ¿i cre¿tere”. În cadrul societå¡ii de la Berezeni ¿i floarea-soarelui ocupå un loc important, motiv pentru care în acest an au fost semåna¡i to¡i hibrizii companiei pentru a le observa productivitatea.

Andrei Ciocoiu: “¥n portofoliul de floarea-soarelui sunt doi hibrizi noi, P64LE136 ¿i P64LE137, ce fac parte din tehnologia Express, cea care ne-a consacrat ¿i care aduce multiple beneficii în ani precum acesta, cu precipita¡ii reduse în prima fazå de vegeta¡ie.

Floarea aratå foarte bine, chiar dacå nu a primit în prima fazå nici un litru de apå. P64LE136 este un hibrid cu un poten¡ial foarte bun de produc¡ie, care a venit în sprijinul lui P64LE99, creat special pentru zonele cu productivitate înaltå la floarea-soarelui. Este un hibrid intensiv, care vrea tehnologie ¿i care va råsplåti pe deplin investi¡ia în culturå.

Recomandåm semånarea acestui hibrid acelor fermieri care au terenuri bune, cu fertilitate bunå. Îl recomandåm în special fermierilor din estul, vestul ¿i sudul României, nu-l recomandåm în sud-est. În schimb, P64LE137, care a venit în portofoliul companiei pentru a înlocui celebrul P64LE25, se adapteazå foarte bine pe terenuri slabe, în zonele cu secetå ¿i ar¿i¡å mai severå ¿i valorificå la maxim toate condi¡iile oferite, chiar ¿i cele mai pu¡in favorabile pentru aceastå culturå. Are o îmbunåtå¡ire a toleran¡ei la secetå ¿i ar¿i¡å, are o pozi¡ie modificatå a calatidiului, total pendulå pentru a proteja produc¡ia de semin¡e, ¿i se va observa o îmbunåtå¡ire a masei hectolitrice a viitoarei recolte. Este recomandarea noastrå principalå pentru fermierii care fac agriculturå în zone de infestare cu Orobanche.

Tehnologia Express câ¿tigå din ce în ce mai mult teren în România, pentru cå are flexibilitate în aplicare, nu trebuie så numåråm frunze, trebuie så urmårim buruienile ¿i så aplicåm erbicidul Express, singurul erbicid omologat pentru aceastå tehnologie, în doza de 30 grame/ha, împreunå cu surfactantul Trend. Acesta vine så lupte ¿i cu buruieni problemå precum cornu¡ii ¿i pålåmida, buruieni mai greu de controlat la floarea-soarelui, dar ¿i cu alte buruieni greu de controlat în cealaltå tehnologie, cum ar fi loboda.

Practic, ¡ine cultura curatå de buruieni ¿i ne oferå o flexibilitate mult peste ce era obi¿nuit fermierul, pentru cå nu streseazå suplimentar plantele”. ªi între¡inerea culturii de floareasoarelui a fost realizatå cu produse din portofoliul companiei Corteva ¿i de departe cel mai important produs pentru aceastå culturå este fungicidul Tanos 50 WG. Cosmin Ciobotaru: “Lanul de floareasoarelui aratå foarte bine în condi¡iile anului extrem de capricios pe care l-am parcurs pânå în prezent. Aici a fost aplicat produsul Tanos 50 WG, un produs care se aplicå an de an pe aproximativ 125.000 hectare în România. Cei mai mari cultivatori de floareasoarelui din România nu concep så nu aplice måcar un tratament cu Tanos, a cårui dozå de aplicare este 400 grame/ha, atunci când plantele au 4-6 frunze. Este un produs cu efect preventiv, curativ ¿i de cele mai multe ori ¿i eradicant asupra unor boli problemå din aceastå culturå. Îndemn fermierii care nu au aplicat acest produs så-l încerce, deoarece raportul calitate-pre¡ este imbatabil, iar rezultatele pe care le vor ob¡ine vor fi cele mai bune”.

Profitul Agricol 31/2020

CULTURI VEGETALE

Toprex, solu]ia Adama pentru problemele de toamn\ la rapi]\ S tabilirea momentului pentru semånatul rapi¡ei este una dintre deciziile dificile pe care trebuie så le ia fermierii.

Unul dintre riscurile culturii este cre¿terea prea mare a plantei în condi¡iile unei toamne lungi. Este înså un risc controlabil.

Compania Adama are în portofoliu Toprex, un regulator de cre¿tere cu efect fungicid foarte apreciat de fermierii care l-au folosit. A re douå substan¡e active care se suplinesc reciproc, prin efectele lor secundare. Se

poate aplica de la stadiul de 4 frunze (BBCH14) pânå la intrarea în iarnå, în dozå de 0,5 l/ha. Volumul de apå necesar este de 2-300 l/ha.

De remarcat este faptul cå produsul împiedicå alungirea excesivå a hipocotilului, dar nu afecteazå dezvoltarea frunzelor. Astfel, ¿ansele ca plantele så ajungå la stadiul optim de 6-8 frunze råmân intacte. În schimb înså, tulpina se îngroa¿å ¿i devine mai rezistentå.

Toprex se poate aplica ¿i în primåvarå, din momentul alungirii tulpinii

pânå la stadiul de buton floral verde (BBCH 35-55) - 0,5 l/ha.

Varga Tony, fermier din Neam¡, folose¿te Toprex de patru ani. Anul acesta va cultiva rapi¡å pe 60 ha. A început semånatul pe 10 august. “Eu sunt de principiul så pun såmân¡a în påmânt pentru ca atunci când vine prima ploaie så fie acolo. Såmân¡a, dacå nu este puså în påmânt, degeaba o semeni dupå ploaie; având în vedere cå rapi¡a se seamånå la 2-3 cm adâncime, nu o så fie apå dupå ploaie. Trebuie så vinå ploaia dupå ce o semeni”, spune fermierul. El considerå cå la cultura de rapi¡å cel mai important este ob¡inerea unei råsåriri bune.

Aplicå Toprex la stadiul de 6-8 frunze, 1 l/ha. Câteodatå l-a mai aplicat ¿i în primåvarå. La o såptåmânå deja vede efectele. Frunzele încep så se aplatizeze pe nivelul solului, fapt ce face ¿i ca buruienile nu se mai dezvolte. Nici nu a mai încercat alt produs. “Îmi place ceea ce våd. Mi-e greu så-l înlocuiesc cu altceva”, spune fermierul.

Pentru el, cultura de rapi¡å este una sigurå, iar întoarcerea rapi¡ei este o excep¡ie. ªi atunci se întâmplå pe suprafe¡e mici. Înainte de a ara, lucrare pe care o face întotdeauna la rapi¡å, aplicå 40-50 t/ha de dejec¡ii de porc ce

ajutå startul culturii. De anul trecut nici nu mai folose¿te alt îngrå¿åmânt. Terenul såu este amplasat între douå ferme de porci cu care are un contract de colaborare foarte bun. “Au fost ani în care am aplicat douå regulatoare în toamnå pentru a împiedica apari¡ia butonului floral”, precizeazå el.

Anul acesta, cel mai bun hibrid a dat o produc¡ie de 3,9 t/ha, iar media a fost de 3,3 t/ha. “Aråta mai råu ca anul trecut, cu talie joaså, dar a avut produc¡ii foarte bune. Anul trecut aråta bine, dar a avut produc¡ii mai slabe, 3 t/ha”, a observat fermierul.

30

Cultura de rapi¡å trebuie atent urmåritå pe întreaga perioadå de vegeta¡ie. Stadiul plantelor la intrarea în iarnå determinå în mare parte poten¡ialul de produc¡ie.

Aplicând Toprex în toamnå se favorizeazå dezvoltarea optimå a plantelor ¿i se asigurå protec¡ie împotriva agentului patogen care atacå toamna, Phoma lingam.

Profitul Agricol 31/2020

CULTURI VEGETALE Tiberiu Herle, fermier din Timi¿, cultivå anual 120-150 ha. ªi-a planificat så înceapå semånatul rapi¡ei dupå 20 august, spre începutul lui septembrie. Are sole în care existå umiditate, a nivelat ¿i tåvålugit ¿i mai trebuie doar så fertilizeze ¿i så pregåteascå terenul pentru semånat. Mai sunt înså ¿i suprafe¡e pentru care sunt necesare precipita¡ii pentru a-l putea prelucra.

“Anul trecut a fost o provocare pentru mine så folosesc Toprex”, spune fermierul.

L-a aplicat pe 85 ha, 0,5 l/ha la 4-5 frunze Alin Aurel Sicobean, din Mure¿, a semånat rapi¡a anul trecut pe 16 august, dar a råsårit dupå prima ploaie, care a venit la 1 octombrie. A fost o toamnå umedå ¿i lungå, astfel încât cultura a intrat bine pregåtitå în iarnå. A aplicat Toprex în primåvarå, în dozå de 0,5 l/mp, pentru efectul fungicid. “Lam folosit pentru prima datå ¿i la câteva zile de la aplicare planta parcå era mult mai viguroaså”, spune fermierul.

Anul acesta Sicobean inten¡ioneazå så semene rapi¡a ca de obicei, pe 100 ha. Precipita¡iile sunt deficitare în zonå.

Sper så plouå ¿i apoi, înainte de semånat, så facå toate lucrårile odatå: aplicare îngrå¿åmânt, disc mare, frezå. Pânå acum a fåcut o dezmiri¿tire. Anul acesta a ob¡inut o produc¡ie

Profitul Agricol 31/2020

adevårate. “Meritå så-l folose¿ti”, spune el. A comandat deja pentru toatå suprafa¡a pentru aceastå toamnå. Considerå cå ar fi bine sål încerce ¿i al¡i fermieri ¿i så caute pachetele de produse.

Anul trecut a fost nevoit så amâne semånatul unei sole bolovånoase pânå a venit ploaia ¿i a putut pregåti terenul. A semånat pe 20 septembrie ¿i nu a mai avut motiv så aplice Toprex. Coletul a avut mai pu¡in de 1 cm, 2-3 frunze, dar a fost iarnå u¿oarå ¿i a trecut cu bine iarna.

medie de 2,4 t/ha, de¿i la cum aråta în vegeta¡ie fermierul se a¿tepta la cel pu¡in 3 t/ha.

31

CULTURI VEGETALE

O cultur\ de grâu performant\ se trateaz\ cu Alliance 660 WG Grâul reprezintå una dintre cele mai importante culturi din România. Cantitatea ¿i calitatea produc¡iei depind de numero¿i factori, printre care ¿i controlul eficient al buruienilor pe întreaga duratå a dezvoltårii vegetative.

Concuren¡a buruienilor pentru resurse trebuie eliminatå mai ales în primele stadii de vegeta¡ie, în care plantulele de grâu î¿i dezvoltå sistemul radicular ¿i se pregåtesc pentru intrarea în iarnå.

E

rbicidul Alliance 660 WG, pe bazå de metsulfuron-metil ¿i diflufenican, este recomandat pentru aplicarea la cultura de grâu de la apari¡ia primei frunze (BBCH 10) pânå la sfâr¿itul înfrå¡irii (BBCH 29).

Produsul prezintå un spectru larg de combatere, controlând principalele buruieni dicotiledonate anuale ¿i perene specifice culturii, fiind, concomitent, extrem de selectiv pentru grâu.

32

Ac¡iunea ¿i formularea Alliance 660 WG Formularea pe baza a douå substan¡e din grupe diferite, metsulfuron metil ¿i diflufenican, conferå Alliance 660 WG o dublå ac¡iune, sistemicå ¿i de contact, scåzând ¿i riscul apari¡iei fenomenului de rezisten¡å.

Diflufenicanul, încadrat în grupa carboxamidelor, este un erbicid de contact ¿i pelicular, cu absorb¡ie prin coleoptilul ¿i hipocotilul buruienilor în curs de råsårire, care ac¡ioneazå prin inhibarea procesului de sintezå a carotenoidelor.

Substan¡a activå metsulfuron metil, din grupa erbicidelor sulfonilureice, este absorbitå prin rådåcini ¿i frunze, fiind translocatå apoi în întreaga plantå. Ac¡ioneazå ca inhibator al diviziunii celulare în vârfurile de cre¿tere ale rådåcinilor ¿i låstarilor buruienilor¡intå, oprind cre¿terea ¿i dezvoltarea acestora.

Prin ac¡iunea complementarå a celor douå substan¡e, buruienile sunt controlate cu succes, evitându-se apari¡ia fenomenului de rezisten¡å.

Vå recomandåm aplicarea Alliance 660 WG împreunå cu adjuvantul Designer, care:  cre¿te aderen¡a;  cre¿te dispersia substan¡elor active pe frunze;  nu interac¡ioneazå negativ cu substan¡ele active din erbicid.

Aplicarea erbicidului Alliance 660 WG Alliance 660 WG poate fi aplicat singur sau înso¡it de un adjuvant, de la apari¡ia primei frunze pânå la sfâr¿itul înfrå¡irii, sau atunci când 70% din buruienile råsårite sunt în stadiul de 2-4 frunze.

Doza recomandatå este de 100 g/ha.

Afla¡i mai multe informa¡ii despre beneficiile Alliance 660 WG de la reprezentan¡ii de vânzåri Kwizda Agro Romania sau pe www.kwizda-agro.ro

Profitul Agricol 31/2020

CULTURI VEGETALE

Lebosol> Importan]a fertiliz\rii rapi]ei înc\ din toamn\

Plantele de rapi¡å ce reu¿esc så producå toamna 6-7 frunze vor reu¿i, în primåvarå, så formeze acela¿i numår de flori în inflorescen¡å.

De aceea, este foarte important så avem un start bun al plantelor, încå din toamnå, pentru cå aceastå fazå este determinantå în stabilirea produc¡iei.

laterale. Acest proces este limitat în primåvarå, mai ales în cazul solurilor nisipoase, acide sau prea alcaline ¿i pe cele care stagneazå apa.

Pentru a-i conferi o rezisten¡å maximå la iernare ¿i pentru intrarea rapidå în vegeta¡ia activå, rapi¡a trebuie optim aprovizionatå cu elemente nutritive.

Recomandarea noastrå este ca în toamnå så acorda¡i o aten¡ie deosebitå microelementelor bor ¿i mangan.

Borul are rol esen¡ial în formarea pere¡ilor ¿i a membranelor celulare, iar prin aplicarea acestuia încå din toamnå se îmbunåtå¡e¿te rezisten¡a plantelor de rapi¡å la iernare. Borul reprezintå “vitamina B” a plantelor de rapi¡å, care prezintå un necesar de 10 ori mai mare de bor decât cerealele.

Aten¡ie! Borul NU este mobil în plante! Prin urmare, este recomandat så se efectueze mai multe tratamente cu bor pe tot parcursul perioadei de vegeta¡ie, începând din toamnå, la pornirea plantelor în vegeta¡ie ¿i, ultimul, înainte de înflorit.

Cum cre¿te manganul rezisten¡a la iernare a plantelor de rapi¡å?

Simplu: datoritå rolului såu în fotosintezå ¿i în sinteza ligninei. ºesuturile care con¡in cantitå¡i mai mari de ligninå sunt mai pu¡in afectate de înghe¡. Rådåcina rapi¡ei este pivotantå, slab ramificatå, iar aplicarea în toamnå a microelementului mangan ajutå la cre¿terea ¿i dezvoltarea rådåcinii principale, precum ¿i la formarea rådåcinilor 34

Tratarea semin¡elor: l Grija fa¡å de semin¡ele de rapi¡å este esen¡ialå pentru un start viguros în vegeta¡ie. Plantulele sunt foarte sensibile în primele ¿ase såptåmâni dupå råsårire ¿i pot fi ajutate prin tratarea cu 2-3 litri de Lebosol-Total Care/tona de material semincer. l Lebosol-Total Care intensificå îmbunåtå¡irea absorb¡iei elementelor nutritive deficitare din primele faze de dezvoltare. l Lebosol-Total Care este un produs special formulat ce oferå aderen¡å maximå la såmân¡å ¿i poate fi amestecat cu alte produse de protec¡ie la såmân¡å (insecto-fungicid). l Prin utilizarea Lebosol-Total Care la tratamentul semin¡ei, se previn eventualele probleme provocate plantelor la temperaturile scåzute de la nivelul solului, de efectul de båltire sau secetå, de un pH nefavorabil, de pregåtirea defectuoaså a terenului ¿.a.m.d.

În faza de 3-6 frunze formate (BBCH 13-16) l Începând de la 3-4 frunze, se pot administra produse de nutri¡ie pe bazå de bor, mangan ¿i aminoacizi de calitate, cu rol în dezvoltarea sistemului radicular ¿i a coletului ¿i în îmbunåtå¡irea rezisten¡ei la înghe¡ a plantelor de rapi¡å. În acest sens, recomandåm aplicarea combinatå a 1,5-2 l/ha LebosolBor + 1-2 l/ha Aminosol. l Lebosol-Mangan GOLD SC este un produs foarte concentrat, iar recomandarea noastrå este aplicarea în func¡ie de necesarul plantei, între 0,5-1 litru/ha. l Pentru completarea macroelementelor NPK ¿i pentru o bunå aprovizionare în aceste elemente, recomandåm aplicarea produsului Lebosol-Nutriplant 1603 (azot, fosfor, potasiu + microelemente) în dozå de 3-5 l/ha, începând cu faza de 4-6 frunze. l Odatå aplicate pe frunze, elementele din compozi¡ia Lebosol-Mix Rapi¡å ¿i Floarea-soarelui SC (bor, mangan, molibden, calciu ¿i sulf) participå la majoritatea proceselor fiziologice din plantå ¿i asigurå dezvoltarea normalå a acestora. Aplicat în faza de 46 frunze, în dozå de 1-3 l/ha, LebosolMix Rapi¡å ¿i Floarea-soarelui SC conferå plantelor o rezisten¡å crescutå la înghe¡. l Întrucât con¡inutul mare de nitra¡i din celule reduce toleran¡a la temperaturile scåzute, produsul monocomponent Lebosol-Molibden, aplicat în dozå de 0,25 l/ha, ajutå plantele în dezvoltarea coletului ¿i så-¿i metabolizeze mai bine azotul nitric acumulat în exces.

Profitul Agricol 31/2020

CULTURI VEGETALE

Legendele toamnei> fertilizarea rapi]ei ¥ntr-un recent material publicat pe internet, preluat dintr-o revistå de specialitate, profesorul Borcean a atras aten¡ia asupra interpretårii gre¿ite a „legendelor toamnei” la fertilizarea rapi¡ei. Sâmburele de adevår în jurul cåruia se ¡ese legenda îl constituie câteva måsuråtori sau experimente fåcute de diferi¡i speciali¿ti, care sunt credibile când sunt analizate separat, dar care nu interac¡ioneazå corect.

Så vedem câteva exemple: 1. Rapi¡a poate fi fertilizatå corect doar pe baza analizelor agrochimice ale solului, efectuate în ultimii 3 ani.

2. Afirma¡ie corectå, dar imposibil de aplicat, deoarece nu avem o metodologie acceptabilå de utilizare a rezultatelor analizelor de sol pentru a face recomandåri de fertilizare. În aceastå situa¡ie, un exces de informa¡ii îngreuneazå ¿i mai mult calculul dozelor de îngrå¿åminte, dacå nu se dau explica¡ii. De exemplu, în textul citat mai sus se men¡ioneazå faptul cå la fosfor, consumul specific variazå între 30 ¿i 60 kg P2O5/tona de semin¡e. O varia¡ie mult prea mare! Gândi¡i-vå doar cå pentru o produc¡ie planificatå de 3,5 t/ha calculul dozei porne¿te fie de la 105 kg P2O5/ha (3,5 t* 30 kg/t), fie de la 210 kg P2O5/ha (3,5 t/ha* 60 kg/t).

Dar existå al¡i factori de care se ¡ine/nu se ¡ine seama la calcularea dozelor de fosfor. De exemplu, pH. Exper¡ii francezi au calculat cå pentru o produc¡ie de 3,5 t/ha, este nevoie de o dozå de 60 kg P2O5/ha la pH între 5,5 ¿i 7,5; de 70-90 kg P2O5/ha la pH mai

mare de 7,5 ¿i de 140-160 kg P2O5/ha pe solurile acide, la pH mai mic de 5,5.

3. O altå confuzie pe care o fac cei ce interpreteazå analizele de sol este în¡elesul termenilor absorb¡ie, export, restituire.

Exper¡ii francezi au constatat cå pentru o produc¡ie de 3,5 t/ha, plantele de rapi¡å absorb 280-300 kg N/ha, 90125 kg P2O5/ha, cca. 400 kg K2O/ha etc.

De ce atât de mult azot? Francezii folosesc un consum specific de 65-70 kg N/t ¿i un coeficient de utilizare aparentå a îngrå¿åmintelor cu azot de 0,8. A¿adar: (70 kg N/ha * 3,5 t/ha)/0,8 = 306 kg N/ha.

De ce atât de mult potasiu? În Fran¡a consumul specific de potasiu este considerat a fi de 100 kg/tonå.

1. Ce strategie de fertilizare aplicåm?

Fertilizåm plantele. Se aplicå numai atât fosfor ¿i potasiu cât au nevoie plantele pentru a realiza produc¡ia doritå într-un anumit context pedoclimatic. Se aplicå mai ales pe solurile arendate.

Bilan¡ul principalelor elemente nutritive la cultura rapi¡ei la un nivel al produc¡iei de 3.500 – 4.000 kg/ha Principalele macroelemente

36

Cantitatea absorbitå Cantitatea exportatå Cantitatea restituitå din sol ¿i din prin semin¡e odatå solului prin încorpoîngrå¿åminte cu recolta rarea resturilor vege(kg s.a./ha) (kg s.a./ha) tale (kg s.a./ha)

N

300

135

165

P2O5

125

65

60

K2O

400

40

360

Fertilizåm solul. Se aplicå doze mai mari de fosfor ¿i potasiu pe solurile sårace, pentru a le måri fertilitatea. Se folose¿te mai ales pe solurile ce apar¡in fermierilor. În anii când îngrå¿åmintele sunt excesiv de scumpe, se pot reduce dozele aplicate. Se men¡ine con¡inutul de fosfor ¿i de potasiu din sol. Se fertilizeazå numai cu cantitå¡ile exportate cu recolta (65 kg P2O5/ha ¿i 40 kg K2O/ha).

2. Îngrå¿åmintele cu fosfor ¿i potasiu ¿i 1/3 din doza de azot vor fi aplicate din toamnå.

Teoretic corect, dar: - Fosforul poate fi aplicat oricând pentru a men¡ine rezerva din sol.

- 1/3 din doza de azot nu înseamnå nimic precis! Ca regulå generalå, nu trebuie så aparå culoarea ro¿ie în lanul de rapi¡å, ca urmare a caren¡elor de azot ¿i/sau fosfor. Dacå se seamånå foarte devreme sau dacå s-au încorporat cantitå¡i mari de paie, trebuie aplicat atât azot cât så favorizeze descompunerea resturilor vegetale fårå a afecta nutri¡ia plantelor de rapi¡å.

- Se aplicå 30-50 kg N/ha pe soluri sårace sau cu rezervå reduså de azot în sol la semånat; - Se aplicå 30 - 40 kg N/ha în cazul unui semånat întârziat, când plantele trebuie så aibå un ritm de cre¿tere mai rapid, pentru a atinge stadiul de 8 frunze înainte de venirea primului înghe¡, deoarece în acest stadiu se manifestå cea mai bunå rezisten¡å la temperaturi scåzute.

Profitul Agricol 31/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR Un abator de 7.000 de mp La Baia (fostå Hamangia), în jude¡ul Tulcea, Tolil Company construie¿te unul dintre cele mai mari abatoare din estul Europei, cu o suprafa¡å de 7.000 mp ¿i o capacitate de abatorizare de pânå la 500 de capete de ovine ¿i 50 de bovine pe orå.

L

ucrårile au început în decembrie 2019 ¿i se vor finaliza cel mai devreme în primåvara anului viitor. “Este cea mai complexå comandå a noastrå, la care lucreazå mai mult de ¿ase firme”, spune Constantin Chiriac, directorul Tolil Company. În biroul såu are un uria¿ monitor, pe care sunt proiectate imagini live de la ¿antierul abatorului, astfel cå se poate asigura permanent cå lucrårile nu treneazå. Împreunå cu socrul såu, Apostol Gigicå, care a pus bazele companiei, Chiriac administreazå o afacere care mai cuprinde o fermå de îngrå¿are de ovine ¿i bovine, cu capacitatea de pânå la 70.000, respectiv 5.000 de capete, o fermå vegetalå de 2.500 ha (irigate cu pivo¡i 700 ha, prin investi¡ie proprie), o fabricå de nutre¡uri combinate, spa¡ii de depozitare în silozuri de 16.000 de tone, spa¡ii de depozitare în magazii de aproape 50.000 de tone. Concomitent cu realizarea abatorului investesc într-o fabricå de procesare a lucernei, în construirea a încå patru silozuri (capacitatea totalå de depozitare crescând la 24.000 de tone din 2021) ¿i în cre¿terea capacitå¡ii de produc¡ie a fabricii de nutre¡uri.

Produsele de abatorizare, care vor cuprinde o paletå foarte largå, de la carcase întregi la mezeluri, se vor comer-

38

Constantin Chiriac, director Tolil Company

cializa cu precådere engros, înså abatorul va avea ¿i propriul magazin, de vânzare cu amånuntul. A¿adar, este veriga lipså, ce va închide lan¡ul.

Oportunitatea realizårii abatorului a fost analizatå încå din 2013, înså decizia a venit abia dupå ce a devenit vizibilå cre¿terea consumului de carne de vitå ¿i oaie în România.

“Se poate constata aceastå tendin¡å în restaurante: acum 7-8 ani, în majoritatea meniurilor erau o puzderie de specialitå¡i din carne de porc ¿i pasåre, un produs de vitå ¿i nimic din carne de oaie.

Lucrurile s-au mai echilibrat între timp, cel pu¡in în privin¡a consumului de carne de vitå. Oaia cre¿te ¿i ea, dar mai timid”.

Un alt argument în favoarea realizårii abatorului acum este cre¿terea cererii la export pentru carcase.

S-a încercat varianta tran¿årii animalelor din fermå în abatoarele aflate în regiune. Înså, considerând taxa de abatorizare, cheltuiala de transport ¿i pierderile din urma transportului (animalele scad în greutate), pierderile din necesitatea valorificårii imediate a organelor ¿i pieilor, costul incinerårii oaselor ¿i sângelui, profitul nu justificå efortul.

Înainte de realizarea proiectului abatorului, Chiriac a vizitat mai multe unitå¡i de acest fel din stråinåtate, pentru a se inspira.

Abatorul din Baia va fi deosebit prin forma sa liniarå, ca într-o reprezentare la scarå largå a literei „I”. Terenul care se va îngrådi în jurul abatorului are 2,5 ha. Neexistând res tric¡ii legate de amprenta la sol a abatorului, de 5.518 mp, cele trei componente ale sale au putut fi desfå¿urate în lungime - 178 metri, lå¡imea fiind de 31 m. Avantajul sistemului linear este simplificarea måsurilor de siguran¡å alimentarå.

Fluxul de abatorizare/procesare va putea fi foarte simplu supravegheat, respectiv observat de clien¡i ¿i vizitatori, întrucât de la birouri se va putea coborî spre un mezanin, unde va exista o pasarelå închiså, cu geamuri. Astfel se eliminå necesitatea purtårii echipamentelor de protec¡ie de cåtre supraveghetori/observatori.

Investi¡ia finalå este estimatå la 6 milioane de euro, fårå TVA.

Robert VERESS Profitul Agricol 31/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Mul]i fermieri nu vor avea porumb de siloz Seceta pedologicå din acest an a depå¿it prin gravitatea efectelor seceta din 2001 sau din 2007.

Numero¿i fermieri din Moldova, din Bårågan sau din Dobrogea nu vor avea porumb pentru siloz.

Unii crescåtori mai au rezerve de anul trecut, dar la un moment dat vor fi nevoi¡i så cumpere furaje.

“

Toate culturile noastre de toamnå au fost calamitate 100%: grâul, orzul, rapi¡a. Porumbul l-am tocat în lapte pentru siloz”, spune Nicolae Her¡ea de la compania Fraher Distribution, Traian, jude¡ul Tulcea.

“Este un dezastru la noi peste tot, atât vå pot spune”, s-a zgârcit Adrian Porumboiu la vorbe. Pânå nu-mi rezolv problemele în justi¡ie, nu mai vorbesc”. Mai spune doar cå, pentru zootehnia lui ie¿itå din comun, cea mai mare catastrofå o reprezintå Vladimir Plahotniuk, Victor Ponta ¿i Daniel Constantin, oameni politici care i-au afectat grav afacerile.

Aurel Placinschi de la ºigåna¿i, Ia¿i, a irigat aproape toatå suprafa¡a cultivatå. Este primul an în care sistemul de irigat, pe care l-a conceput ¿i l-a construit singur cu peste 10 milioane de euro, a func¡ionat la toatå puterea.

A udat ¿i grâul, dar abia dupå 1 aprilie, când ANIF a acceptat så dea apå, fiindcå birocra¡ii voiau så aibå o eviden¡å mai simplå a costurilor. Dacå ar fi udat în martie, atunci când semnele secetei erau deja evidente, ar fi salvat toatå produc¡ia de grâu.

“La grâu am plecat prost fiindcå nu am udat în martie. Am ajuns totu¿i la o medie de 4.500 de kilograme la hectar fiindcå am avut suprafe¡e mari în zone

40

unde nu se poate iriga. Acum, este o perioadå foarte urâtå. Unde nu am putut uda, nu se face nici porumbul. Floareasoarelui este foarte slabå acolo. Vom pierde cultura de porumb de pe câteva sute de hectare. Vom face probabil o tonå-douå la hectar unde nu am irigat.

Porumbul de såmân¡å l-am irigat integral. Pentru siloz, am folosit Mikado de la KWS ¿i un hibrid de la Pioneer. Îl voi toca la 1 septembrie. Am fåcut siloz de lucernå, de fân pentru cå am irigat.

Avem furaje pentru toate cele 950 de taurine. Vom merge în continuare pe rasa Angus la programul pentru carne.” În contextul creat de secetå, pre¡ul grâului ¿i al porumbului va cre¿te. “Deja avem apeluri de la diverse persoane care vor så dea avans pentru porumb.

Nu ¿tiu cât vom putea vinde ¿i noi fiindcå facem loturi de hibridare mai mult, porumb comercial avem pu¡in, iar vacile månâncå destul de mult”.

Fostul senator Nelu Badea, de la Cotorca, jude¡ul Ialomi¡a, a tocat porumbul pentru siloz, dar spune cå furajul a ie¿it de proastå calitate.

“Eu tåiam de regulå 40 de hectare, dar acum am tocat 120 de hectare. A venit comisia ¿i a constatat calamitatea înainte så facem silozul. Înfiin¡area unui hectar de porumb må costå peste 3.000 de lei. S-a stabilit despågubirea la grâu, orz ¿i rapi¡å. Probabil vom recupera 30% din pierderi cu despågubirile acordate. Am reu¿it så mai facem o coaså la lucernå, dar cantitatea ¿i calitatea au fost slabe. Noroc cå am putut face måcar paie. Noi avem a¿ternut permanent la vaci ¿i, fårå paie, eram în pericol”, spune crescåtorul.

Gavrilå Tuchilu¿, proprietar la Agrimat, Matca, jude¡ul Gala¡i, are ferma în epicentrul secetei. Radia¡iile nocive au afectat practic toate culturile.

“Au venit ni¿te ploi dupå ce s-a uscat grâul. A ie¿it pu¡in grâu, dar bobul nu e ¿i¿tav. Eu folosesc soiuri române¿ti, rezistente la secetå. Pre¡ul a crescut deja la 1 leu kilogramul. Am fåcut 40% din produc¡ia de grâu obi¿nuitå, 50% la rapi¡å. La porumb, vom face 15% din produc¡ie, restul l-am tocat la siloz încå din iulie. Este un siloz de nota 8 din 10.

Avem o celulå de calitate, de 4000 de tone, numai pentru vaca de lapte. Am avut situa¡ii similare în 2001. Am asigurat furajul necesar pentru vaci, chiar dacå s-au aprins instantaneu ni¿te balo¡i de lucernå. Am irigat cu apå din subteran în preajma fermei. Acolo, porumbul este frumos, vor fi probabil 12 tone la hectar. Avem rezerve de siloz ¿i de anul trecut”, spune fermierul.

ANIF nu a asigurat apa constant nici pe canalul de la Dunåre, un sistem energofag ¿i prost administrat. Tuchilu¿ ¿ia påzit instala¡iile în a¿teptarea apei.

“Au fost avarii pe canal ¿i nu am avut continuitate în aprovizionarea cu apå.

Au irigat doar doi fermieri cu douå motopompe mai jos ¿i apa nu a mai ajuns la mine, iar eu plåtesc la ANIF. Pe lângå seceta pedologicå ¿i atmosfericå, radia¡iile ¿i insola¡ia sunt foarte agresive. În trei zile, tot câmpul s-a albit. A venit nutri¡ionistul ¿i, în 10 zile, am tocat tot, am lucrat cu 4 tractoare, cu 6 tiruri, cu remorcile mari ¿i am depozitat concomitent în douå celule. În general, må consider mul¡umit. Am siloz de anul trecut cu 400 amidon, de¿i norma este de 300-320. Am fåcut siloz de calitate pe 150 de hectare.”

Nicu¿or Popa din Barcea, jude¡ul Gala¡i, are 300 de vaci Charolais. El Profitul Agricol 31/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR irigå doar 50 de hectare din 800. Nu are suficiente utilaje.

“Este o secetå crâncenå, dar ståm bine cu furajele. Dacå e¿ti gospodar, ai... Am tocat porumbul pentru siloz.

Fårå boabe. A crescut doar de un metru ¿i l-am tåiat tot de pe 100 de hectare, dupå ce a venit comisia så constate calamitatea”, spune crescåtorul.

Mihai Petcu de la Pantelimon, jude¡ul Ilfov, este foarte necåjit, dar nu-¿i pierde optimismul.

“Eu am scos-o la vopsea. Am fåcut aproape 4.000 de tone de siloz de porumb. Am tocat 180 de hectare. Nu am scos nici 30 de tone la hectar. Boabe nu avea. Mai am 8.000 de tone de siloz råmas de anul trecut. A venit ¿i pandemia.

Uneori, må gândesc ¿i la cei din Guvern cu un fel de jale: de unde så dea bani pentru atâtea despågubiri? Nu vede¡i ce indiferen¡å au în ei? Nici lucerna nu s-a fåcut. Am mai vândut ni¿te animale ¿i voi mai vinde. Ca så ies din iarnå.

Profitul Agricol 31/2020

Înså nu se ¿tie ce va urma fiindcå nemernicii taie pådurile în draci. Planta¡ii nu mai facem, nu se dau subven¡ii pentru planta¡ii de protec¡ie, nu ne dau voie så punem perdele de salcâm cå este invaziv, cå nu este copac de-al nostru, dar putem planta paulownia de peste måri ¿i ¡åri...”

Claudiu Davi¡oiu de la Afuma¡i, Ilfov, era foarte mâhnit. Cum nu l-am våzut niciodatå.

“Am fåcut porumbul de siloz de nevoie. Am tocat 200 de hectare, tai pânå umplu celulele. Fårå gråun¡e. Am cerut comisiei så vinå ca så constate ¿i n-a venit. L-am tåiat de verde pentru cå råmâne fårå frunze. Mai amestecåm cu gråun¡ele måcinate. Cei de la APIA nu au mai venit så constate calamitå¡ile pentru cå au plecat ¿i ei la mare. Mi-au repro¿at cå nu am a¿teptat så se usuce porumbul.”

Claudiu Davi¡oiu cheltuie¿te 3.000 de lei pentru înfiin¡area unui hectar de

porumb, iar Guvernul le då fermierilor 700 de lei despågubiri la hectar. Înså nici Guvernul nu mai are de unde så dea, cu atâtea cheltuieli neprevåzute din cauza dezastrelor.

“Culturile nu se pot asigura pentru secetå, reaminte¿te fermierul. Asiguratorii nu vor så piardå banii. Camere agricole? Nu ne trebuie Camere Agricole. Ele vor deveni Direc¡iile Agricole de azi cu deosebirea cå noi, fermierii, le vom plåti. De ce nu dau Direc¡iile Agricole la APIA, ca så nu se mai calce pe picioare?”

Este o vreme a supårårilor pentru crescåtorii no¿tri - mari sau mici. Au råmas singuri cu animalele lor, între cer ¿i påmântul uscat. Cum så faci zootehnie performantå fårå iriga¡ii într-un asemenea climat? Iriga¡iile sunt la fel de importante ca autostråzile.

Viorel PATRICHI

41

CRE{TEREA ANIMALELOR

Gazele de [ist îi tulbur\ din nou lini[tea lui Dimitrie Musc\ Dimitrie Muscå de la Curtici ¿i partenerii lui din jude¡ele Arad ¿i Timi¿ au câ¿tigat procesele cu Panfora, o companie care apar¡ine trustului MOL din Ungaria, care voia så exploateze gaze de ¿ist din terenurile cele mai fertile pentru agriculturå.

A

colo, la Curtici, cad cele mai mari cantitå¡i de precipita¡ii din ¡arå, ceea ce asigurå o produc¡ie de invidiat la toate culturile.

Lucrurile påreau så se fi lini¿tit, înså nu este atât de simplu.

Panfora a gåsit sprijin în Parlamentul de la Bucure¿ti pentru modificarea legii petrolului în sensul dorit. “Patru avoca¡i din Arad (doi români ¿i doi unguri) au cumpårat påmânt de la o femeie care avea påmântul la mine în societate ¿i lau vândut la Panfora cu 15.000 de euro hectarul”, explicå Dimitrie Muscå. A fost

42

o în¿elåciune fiindcå fermierul nu s-a putut folosi de dreptul lui de preemp¡iune la cumpårarea terenului.

“Nu m-am gândit cå vor face a¿a ceva. ªtiam cå e posibil, dar nu am acordat aten¡ie fiindcå påmântul se vinde la Curtici cu 6.000 de euro ¿i nimeni nu cumpårå teren în zona mea. Nimeni nu vinde påmânt aici fiindcå eu le dau 1500 kilograme de cereale la hectar.

To¡i care se bagå så arendeze dau mult mai pu¡inå redeven¡å în regiune”.

Panfora Oil & Gas SRL, o subsidiarå a MOL Group, este o companie înregistratå în România, specializatå în explorarea ¿i exploatarea resurselor minerale conven¡ionale.

“Compania pretinde cå utilizeazå tehnologie pentru efectuarea lucrårilor, respectând cele mai înalte standarde europene ¿i na¡ionale privind protec¡ia sånåtå¡ii ¿i a mediului. Panfora este autorizatå de Guvernul României ¿i de Agen¡ia Na¡ionalå pentru Resurse Minerale pentru explorarea ¿i exploatarea hidrocarburilor conven¡ionale în perimetrul Ex-6 Curtici, în jude¡ul Arad.

De asemenea, compania de¡ine participa¡ii minoritare în alte douå perimetre, EX-1 ¿i EX-5, unde este partener al societå¡ii Sand Hill Petroleum România SRL. Este mo¿tenirea lui Victor Ponta, el a dat aprobare pentru exploatarea gazelor de ¿ist la noi ¿i spunea în campania electoralå pentru preziden¡iale cå nu avem gaze de ¿ist, cå nu se mai pune problema exploatårii lor, dar el semnase deja aprobarea. De fapt, el a semnat mereu pentru concesionarea perimetrelor, iar la televizor nega”, spune Dimitrie Muscå.

Fermierul de la Curtici a câ¿tigat toate procesele pentru drepturile de servitute la nivel de ¡arå, solicitate de Panfora. “Au lucrat recent printr-un deputat sârb de la UDMR din Timi¿oara ¿i au încercat så introducå ni¿te articole

pentru ei în Legea petrolului. Adicå så li se acorde automat dreptul de servitute pentru gazele de ¿ist. Eu sper ca to¡i arådenii så vinå lângå mine ca så apåråm zona. Altfel, vor distruge tot påmântul din zona de vest.”

Niciun parlamentar nu a fåcut un calcul pentru a vedea ce profit se ob¡ine prin practicarea agriculturii în Câmpia de Vest, comparativ cu exploatarea gazelor de ¿ist, care distruge practic toatå pânza freaticå.

Exploatarea gazelor de ¿ist este epuizabilå, practicarea agriculturii în acest areal favorabil se poate face pe termen nelimitat, lucru esen¡ial pentru securitatea na¡ionalå.

“Contractul încheiat cu ANRE este considerat secret de stat ¿i nu ne dau voie så-l citim, chiar dacå este de mare interes public. Acolo poate scrie orice, se prevede exploatarea gazelor, cu o redeven¡å neglijabilå, de numai 13% pentru veniturile statului”, aratå Dimitrie Muscå.

Ministrul Adrian Oros a vizitat în iulie unele ferme din Arad ¿i din Timi¿, unde a cunoscut direct efectele acestei monstruozitå¡i.

Fermierii din Timi¿ ¿i Arad sunt revolta¡i ¿i ¿oca¡i cå un deputat aflat în slujba statului român vine în sprijinul companiilor stråine de petrol, prin modificarea acestei legi, lovind în fermierii locali, pe care ar trebui så-i apere.

“Dacå se va dori pedepsirea vreunei persoane mai vocale împotriva acestor companii petroliere, i se poate demola afacerea, casa, planta¡ia, iar proprietarul nu are dreptul decât så încaseze despågubirea pe construc¡ia distruså ¿i så o ia de la zero”, adaugå avocatul Bernea. Amedamentele au fost prezentate direct la Camera Deputa¡ilor, care este for decizional, fårå så mai treacå prin Senat, cum cere legea.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 31/2020

MA{INI [i UTILAJE Claas Lexion, medaliat\ cu aur pentru design Noua genera¡ie de combine Claas Lexion a ob¡inut medalia de aur în cadrul premiilor iF 2020. Designerii constructorului german, Alain Blind ¿i Thomas Wagner, au primit trofeul, care a sosit în Harsewinkel prin po¿tå, deoarece situa¡ia actualå privind pandemia a dus la anularea evenimentului programat la Berlin.

Combina Lexion a convins juriul premiilor pentru design prin combina¡ia sa optimå de ergonomie ¿i design, mai ales datoritå cabinei complet vitrate, care îi oferå operatorului o vizibilitate excep¡ionalå de jur împrejur, ¿i buncårului de dimensiuni mari, care asigurå un nivel sporit de productivitate.

Profitul Agricol 31/2020

“Lexion este primul model de la Claas cu designul unic proiectat în formå de Y, care a primit o astfel de apreciere. Acest design Y este integrat la toate utilajele noi autopropulsate Claas ¿i întruchipeazå dinamismul ¿i puterea lor”, a declarat Alain Blind, responsabilul pentru design.

Premiul iF pentru design industrial este renumit la nivel mondial ¿i se acordå anual, încå din 1953. În acest an au intrat în concurs mai mult de 7.000 de aplica¡ii din peste 50 de ¡åri, iar 75 de produse au ob¡inut medalia de aur.

Arpad DOBRE

43

MA{INI [i UTILAJE

Pluguri Kverneland pentru toate tipurile de sol Aratul este una dintre cele mai eficiente metode de a controla buruienile ¿i de a pregåti solul pentru însåmân¡are. Încorporarea reziduurilor trebuie så fie corespunzåtoare ¿i u¿or de realizat, în timp ce costurile trebuie reduse la minimum, cu un consum redus de combustibil, uzurå scåzutå a pieselor, capacitå¡i de ridicare reduse, cerin¡e de tragere scåzute.

T

oate aceste avantaje se regåsesc în gama variatå ¿i complexå de pluguri Kverneland puså la dispozi¡ie de cåtre AgroConcept. Întreaga gamå de pluguri Kverneland se produce la fabrica Klepp din Norvegia, dotatå cu tehnologii moderne ¿i un control al calitå¡ii extrem de riguros, plugurile fiind renumite pentru performan¡ele de neegalat ¿i durata îndelungatå de utilizare. Cei 140 de ani de tradi¡ie norvegianå în dezvoltarea o¡elului ¿i în tratarea termicå a metalelor au drept rezultat produse fiabile, robuste, cu greutate reduså ¿i rezisten¡å ridicatå la uzurå.

Modulare, cu 7 pânå la 12 trupi¡e (modele PW, RW, PW V, RW V).

Plugul reversibil 150 B Plugul reversibil 150 B, destinat utilizårii în fermele mici ¿i medii, are o construc¡ie robustå, cadrul principal dintr-o singurå bucatå tratatå prin induc¡ie asigurând o durabilitate optimå.

Poate fi configurat cu 3 trupi¡e ¿i un cadru de 100x150 mm sau în varianta cu 4 trupi¡e ¿i 150x150 mm, ambele versiuni fiind proiectate cu un cap de reversare Ø110 pentru tractoare de pânå la 150 CP. Distan¡a dintre trupi¡e de 100 cm ¿i garda la sol de 80 cm permit plugurilor Kverneland 150 B så lucreze ¿i atunci când sunt foarte multe resturi vegetale.

Principalele avantaje ale gamei 150 B sunt: cerin¡ele reduse de ridicare, reglarea facilå (reglare manualå a lå¡imii trupi¡elor, lå¡ime de lucru reglabilå treptat prin pozi¡ionarea unui singur bol¡), manevrarea u¿oarå, protec¡ia cu bol¡ de forfecare, lå¡ime de lucru reglabilå treptat, de la 35 la 50 cm.

Pluguri LD Plugurile LD, cu 3 pânå la 6 trupi¡e, sunt concepute så lucreze în orice tip de sol.

Cadrul construit dintr-o singurå bucatå fårå sudurå, cu sec¡iune de 100x200 sau 120x200 asigurå o duratå de utilizare îndelungatå.

Versiunile cu 5 ¿i 6 trupi¡e solicitå la un nivel redus tractorul în lucru, dar ¿i în transport, datoritå sistemului de aliniere automatå la reversare ¿i ro¡ii de adâncime combinate cu pozi¡ia de transport.

Op¡ional, plugurile pot fi echipate ¿i cu grapa de nivelare Packomat, aceasta reversându-se automat odatå cu plugul.

Plugurile semi-purtate RN Plugurile semi-purtate RN sunt proiectate pentru performan¡e maxime în fermele de dimensiuni mari. Sunt u¿or de reglat ¿i de între¡inut, fiind disponibile cu 6 pânå la 8 trupi¡e ¿i un cadru robust de 200x200 mm. Roata de adâncime ¿i transport este montatå central pe cadru pentru arat u¿or în spa¡ii reduse.

Op¡ional, pot fi echipate cu kit-ul OnLand, permi¡ând astfel lucråri cu tractoare ce au anvelope mai late de 710 mm.

Arpad DOBRE

Gamå variatå de pluguri Gama de pluguri Kverneland este formatå din versiunile: Purtate, cu 3 pânå la 7 trupi¡e, cu sistem de reglare a lå¡imii de lucru pe trupi¡å mecanic sau hidraulic, protec¡ia fiind oferitå prin bol¡ de forfecare sau sistem automat cu foi de arc Auto-Reset (modele 150 B, 150 S, LD, ED, LS V, LB V, EG V LO, EO).

Semipurtate, cu 5 pânå la 9 trupi¡e (modele RN, RG V, PG V).

44

Profitul Agricol 31/2020

MA{INI [i UTILAJE

Combine de recoltat struguri

Optimum Pellenc Sezonul recoltårii în podgorii va începe în curând, iar IPSO Agriculturå propune viticultorilor gama de combine autopropulsate de recoltat struguri Optimum Pellenc, productive ¿i eficiente inclusiv la lucrul în timpul nop¡ii.

D

atoritå sistemelor ¿i echipårilor de care dispun, combinele din gama Optimum Pellenc oferå o vitezå de lucru sporitå în condi¡iile evitårii pierderilor de boabe ¿i de must, un unghi de virare de 95 de grade pentru scurtarea timpilor de întoarcere la capåt de rând ¿i cre¿terea productivitå¡ii, la care se adaugå un

plus de 5% la cantitatea recoltatå, comparativ cu alte mårci de combine cu echipåri similare. În aceastå perioadå, IPSO Agriculturå efectueazå demonstra¡ii în diverse podgorii, pentru a eviden¡ia eficien¡a ¿i productivitatea lor.

Gama de combine Optimum Pellenc include modelele 660 SP2 mårimea L, 660 ES, 680 SP2 mårimea L, 780 SP2 mårimea XL ¿i 880 SP2 mårimea XL. Printre echipårile performante ¿i caracteristicile comune ale acestor modele se numårå: lå¡imea de lucru minimå între rânduri de 1,5 - 1,7 metri ¿i înål¡imea minimå a vi¡ei-de-vie de la 2 la 2,2 metri, motor Perkins, de 150 CP (175 CP la modelele SP 2), capacitate cilindricå de 4400 cmc, conform normei de poluare Tier IV final.

Transmisia este hidrostaticå Poclain HD, cu câte un motor hidraulic pe fiecare roatå, viteza maximå de rulaj este de 25 km/h, iar viteza maximå de lucru este de 10,5-11 km/h.

La acestea se adaugå unitate de recoltare Selectiv Process 2 mårimea L (la modelul ES, unitatea de recoltare este tip Easy Smart mårimea L), cu 3 puncte de prindere ac¡ionate hidraulic, un singur conector hidraulic Easy Connect, sistem de aliniere automatå a rândului ghidat cu senzori, 5 perechi de båtåtori ¿i sistemul de scuturare Easy Smart ajustabil din cabinå.

Op¡ional, combina poate fi echipatå ¿i cu senzor de detectare a spalierilor ¿i cu douå ventilatoare inferioare reglabile pe înål¡ime ¿i vitezå de rota¡ie, respectiv cu douå ventilatoare superioare pentru extragerea frunzelor fårå pierderi din recoltå, must sau boabe.

Cabina dispune de aer condi¡ionat ¿i structurå de protec¡ie la rostogolire (standard ROPS 4), scaun reglabil cu suspensie pneumaticå ¿i cotierå integratå, vedere panoramicå de 310 grade, joystick multifunc¡ional Easy Drive ¿i monitor cu ecran tactil de 12,4 inci (31,5 cm) Easy Touch.

Combina este echipatå cu o camerå Night Vision pentru intrare pe rând, autodiagnozå electronicå cu alerte în cabinå, buton de oprire de urgen¡å pe cotierå pentru oprirea unitå¡ii de recoltare ¿i buton de oprire de urgen¡å lângå volan pentru oprirea totalå a ma¿inii, inclusiv a motorului.

Pe cabinå sunt montate douå oglinzi electrice spate + alte douå oglinzi cu vedere panoramicå, 12 lumini de lucru, plus faruri în fa¡å pentru circula¡ia pe drumurile publice.

Arpad DOBRE 46

Profitul Agricol 31/2020

MA{INI [i UTILAJE

Cultivatoarele Pöttinger Terria pentru prelucrarea optim\ a solului Noua serie de cultivatoare tractate Pöttinger Terria din portofoliul NHR Agropartners acoperå o largå gamå de aplica¡ii în prelucrarea solului, de la dezmiri¿tire pânå la pregåtirea patului germinativ, ¿i oferå flexibilitate optimå în utilizare, în orice condi¡ii de teren sau de structurå a solului.

La Terria, Pöttinger ¿i-a îmbunåtå¡it solu¡ia existentå pentru sistemul nonstop de protec¡ie la suprasarcinå. Acest lucru este vital pentru func¡ionarea fårå întreruperi a utilajului.

Pe lângå organul de lucru clasic Nova (care necesitå o for¡å de declan¿are de 600 kg), a fost adåugatå versiunea hidraulicå reglabilå (care necesitå o for¡å de declan¿are de 650 kg). Ambele sisteme garanteazå o gardå la sol maximå ¿i reduc atât uzura pe cadru, cât ¿i pe echipament.

G

Organele de lucru se pot regla în pozi¡ii diferite (plan sau abrupt) în func¡ie de lucrarea de efectuat, care determinå intensitatea prelucårii. ªuruburile func¡ioneazå, de asemenea, ca protec¡ie cu ¿uruburi de forfecare.

Flexibilitatea este, de asemenea, asiguratå de douå pozi¡ii ale aripioarelor: pentru prelucrare superficialå sau amestecare generoaså.

Piesele de uzurå furnizate de Pöttinger sunt reprezentate de organele de lucru Classic, Durastar ¿i Durastar Plus.

Pentru prelucrarea adâncå a solului este folosit un organ de lucru îngust, Durastar de 40 mm.

ama Terria va fi disponibilå începând cu noiembrie 2020.

Vor exista variante de 4, 5 ¿i 6 metri, cu 3 ¿i 4 rânduri de organe de lucru, oferind o gamå largå de aplica¡ii de cultivat, de la prelucrarea superficialå pânå la prelucrarea terenului în adâncime.

Organele de lucru ale cultivatorului tractat Terria sunt dispuse simetric de-a lungul liniei de trac¡iune. Acest lucru asigurå o penetrare sigurå chiar ¿i în condi¡ii dificile, precum ¿i stabilitatea direc¡iei, afânarea completå a solului ¿i amestecarea integralå a resturilor vegetale. Pentru a garanta un flux constant de påmânt prelucrat chiar ¿i acolo unde existå cantitå¡i mari de paie ¿i resturi vegetale, cultivatorul Terria beneficiazå de o gardå la sol mare. Pot fi setate adâncimi de lucru între 5 ¿i 35 cm.

48

Pentru a garanta o razå de viraj cât mai strânså, ro¡ile au fost integrate în zona de lucru, rezultând o lungime totalå mai micå.

Utilajul este echipat fie cu un ¿asiu pe douå ro¡i, fie, ca op¡iune, cu un ¿asiu cu 4 ro¡i, în func¡ie de lå¡imea de lucru. Astfel se asigurå o distribu¡ie optimå a greutå¡ii ¿i o protec¡ie perfectå a solului.

Pentru o adaptare rapidå ¿i preciså la toate tipurile sol ¿i la toate condi¡ii de lucru, Pöttinger introduce în configura¡ia standard a cultivatorului Terria reglarea hidraulicå completå a adâncimii de lucru.

Ro¡ile pivotante din fa¡å mari ¿i tåvålugul din spate asigurå adâncimea doritå ¿i påstreazå adâncimea de lucru selectatå. Bara de trac¡iune este prevåzutå cu un cilindru hidraulic care asigurå copierea terenului pe direc¡ia de deplasare. În plus, acest cilindru poate îmbunåtå¡i trac¡iunea cu ajutorul unor distan¡iere care se pot introduce pe tija sa ¿i poate transfera greutatea cultivatorului pe puntea din spate a tractorului.

Pentru o nivelare perfectå, Pöttinger furnizeazå un câmp de discuri concave fårå între¡inere, aranjate în perechi, care sunt ghidate în sol de cåtre tåvålugul din spate. Prin urmare, ajustarea repetatå a adâncimii de lucru este inutilå. O gamå largå de tipuri de tåvålugi cu discuri de tåiere, cu discuri de cauciuc ¿i tåvålugul Tandem Conoroll asigurå o compactare optimå în orice tip de sol.

Profitul Agricol 31/2020

INFORMA}II

EXTERNE Protestele din Bielorusia [i produc]ia de îngr\[\minte Angaja¡ii producåtorului de îngrå¿åminte Belaruskali din Bielorusia au intrat în grevå, informeazå Reuters.

Belaruskali este unul dintre cei mai mari producåtori mondiali de potaså (carbonat de potasiu, întrebuin¡at în industria sticlei, la fabricarea såpunului, la vopsitul lânii etc.), o industrie strategicå pentru Bielorusia, un important furnizor de îngrå¿åminte pentru China ¿i India.

Reuters precizeazå cå deocamdatå nu este clar cât de mul¡i dintre cei 16.000 de angaja¡i ai companiei Belaruskali au intrat în grevå.

Cu toate acestea, divizia de trading a companiei a anun¡at public cå

se face tot posibilul pentru a-¿i onora contractele cu clien¡ii.

“Primim în continuare minereu, fabrica lucreazå, a¿a cå nu vå pot spune cå toatå lumea a intrat în grevå”, a declarat luni Dmitry Dabrikov, un consilier al directorului general de la Belaruskali.

China tureaz\ motoarele industriei avicole Producåtorii chinezi de carne de pui continuå planurile de majorare agresivå a produc¡iei, în pofida diminuårii cererii ca urmare a pandemiei de coronavirus, reducând dependen¡a de importuri pe fondul temerilor cu privire la siguran¡a cårnii importate, transmite Reuters.

Potrivit estimårilor realizate de Departamentul American al Agriculturii, în 2020, China ar urma så producå o cantitate-record de 14,85 milioane tone, ceea ce ar însemna o depå¿ire a cre¿terii de 18% înregistratå anul trecut, de Profitul Agricol 31/2020

pânå la 13,75 milioane tone. În prezent se lucreazå la noi facilitå¡i care så gåzduiascå cel pu¡in un miliard de pui, a declarat la rândul såu Walter Benz, director pentru China la Big Dutchman Group, o companie germanå care furnizeazå echipamente pentru crescåtorii de pui.

Exper¡ii avertizeazå înså cå aceastå expansiune rapidå ar putea så vinå întrun moment nepotrivit, având în vedere cå pandemia de COVID-19 a redus cererea de carne de pui din China.

Producåtorii de ¿ampanie din Fran¡a vor produce mai pu¡in Producåtorii de ¿ampanie din Fran¡a au ajuns mar¡i la un acord cu viticultorii pentru a reduce cantitatea de struguri pe care o vor recolta în acest an, în încercarea de a-¿i reveni dupå colapsul vânzårilor provocat de criza coronavirusului. În condi¡iile în care recoltatul strugurilor a început deja în Fran¡a, mai devreme decât de obicei din cauza vremii secetoase, producåtorii de ¿ampanie au convenit diminuarea cantitå¡i de struguri care va fi recoltatå. Este vorba de 8.000 de kilograme pe hectar, o scådere cu aproape 22% fa¡å de 10.200 de kilograme recoltate în 2019. ¥n total, pia¡a ¿ampaniei fran¡uze¿ti a pierdut 1,7 miliarde euro din cauza pandemiei.

Dubaiul relaxeazå regulile privind alcoolul Vânzårile de båuturi alcoolice sunt utilizate ca un barometru pentru situa¡ia economiei din Dubai, o importantå destina¡ie turisticå din Emiratele Arabe Unite. Acelea¿i vânzåri sunt o surså importantå de venituri din taxe pentru familia Al Maktoum, care conduce ¡ara. Înainte de pandemie, vânzårile de alcool demonstrau cå emiratul Dubai se confrunta cu probleme din cauza scåderii pre¡urilor globale la energie ¿i a crizei de pe pia¡a imobiliarå.

Ministrul agriculturii din Irlanda a demisionat din cauza unei cine Ministrul irlandez al Agriculturii, Dara Calleary, a demisionat la o lunå de la numirea în func¡ie, din cauza unui dineu. Pe scurt, Calleary a participat la o recep¡ie la care au fost 80 de persoane, mult peste cât permite legea irlandezå în timpul pandemiei. Presa a aflat, a scris, iar premierul irlandez a taxat imediat lipsa de judecatå a unora dintre membrii cabinetului. Pe rând, mini¿trii participan¡i ¿i-au dat demisia, iar fostul comisar european pentru agriculturå, Phil Hogan, acum comisar al comer¡ului, ¿i-a prezentat scuzele oficial.

49

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând juninci din import, din rasa Holstein, Montbeliarde, Jersey, Montbeliarde ¿i Ro¿ie Danezå, ¿i vaci în lacta¡ie Holstein.

Origine Fran¡a.

Tel.: 0742.791.400 Vând saci de rafie, ambala¡i în baxuri de 500 buc.

Livrare gratuitå în Timi¿ ¿i Arad, sau prin curier.

Tel.: 0760.535.848 Vând capre. Merei, jude¡ul Buzåu. Rela¡ii la Tel.: 0728.128.876

Vând ¡api de montå, din rasa Saanen ¿i Alpinå Francezå, 3 luni - 1 an.

Tel.: 0735.519.119 Vând 35 capete berbecu¡i crotalia¡i. Pre¡ negociabil.

Cara¿ Severin.

Tel.: 0757.690.899 Vând 50 de familii de albine cu tratamentele efectuate la zi. Orbeasca, Teleorman.

Tel.: 0720.856.492 Cumpår porumb boabe ¿i grâu, calitate bunå. Transport, min. 26 tone. Oradea.

Tel.: 0788.866.642 Vând miceliu Cham pignon din import, ambal-

at la pungi de 3 litri.

Tel.: 0720.068.592 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând pluguri reversibile second hand, marca Regent, cu 2 - 5 trupi¡e, revizuite total, pår¡ile uzante sunt schimbate cu piese originale. Informa¡ii la Tel: 0742.042.066 Vând salå de muls 2x6 Westphalia, cu despridere automatå, indicator de muls, ¿i salå de muls 2x4 Delaval. Asiguråm montaj, punere în func¡iune ¿i piese de schimb.

Tel.: 0368.452.057 Vând combinå Case IH 1660, fabrica¡ie 1994, 3.500 ore de func¡ionare, echipament påioase ¿i porumb pe 5 rânduri.

Pre¡: 20.000 euro.

Tel.: 0748.066.789

Vând tractor Fiat Agri, 4×4, în trei cilindri, 60 CP, 4.700 de ore de func¡ionare. Pre¡: 15.200 euro, negociabil.

Tel.: 0773.332.628 SC vinde prelatå pentru acoperit balo¡i, cereale, lemne. Diferite dimensiuni.

Pre¡: 7 lei/mp.

Tel.: 0737.572.763 FERME, TERENURI

Vând în Strehaia, jud.

Mehedin¡i, halå cre¿tere bovine cu capacitatea de 100 capete, aprox. 700 mp, 1.200 suprafa¡å totalå teren mp, fosa septicå dejec¡ii animale, apå, spa¡iu pentru personal. Terenul este împrejmuit cu gard din beton.

Tel.: 0744.681.502 Vând fermå în Vlåsceni, comuna Potlogi, Dâmbovi¡a, cu suprafa¡a de 26.000 mp, construc¡ii ¿i caså de va-

can¡å.

Tel.: 0722.222.872 Vând în Negre¿ti, Neam¡, fermå de cre¿tere a caprinelor, construitå în 2008: suprafa¡a utilå 1.000 mp (adåpost cu boxe, adapåtori, încålzire, salå de muls, încåperi pentru brânzeturi.

Suprafa¡a împrejmuitå este de 8.000 mp: post trafo, centralå cu gaze, pu¡ forat, sta¡ie epurare, fânar, platforme pentru depozitarea gunoiului etc. Ferma lucreazå 92 ha de teren.

Tel.: 0756.337.095 Fermå vegetalå din jud.

Cålåra¿i, 500 ha culturå mare, angajezå tehnician/ inginer agronom cu experien¡å în câmp, cu atribute administrative, de organizare ¿i de conducere. Exclus lucrul în regim de consultan¡å. Cazare asiguratå.

Rela¡ii la Tel.: 0735.519.119

DN AGRAR VINDE

Contact: 0785.242.845

50

Profitul Agricol 31/2020

LOCURI DE MUNCÅ APPR - Organiza¡ie profesionalå a fermierilor din România, care investe¿te direct în proiecte de cercetare aplicatå,

ANGAJEAZÅ INGINER CERCETARE Cerin¡e de selec¡ie:  3 ani experien¡å în domeniul agricol;  Cuno¿tin¡e tehnice avansate despre culturile agricole (porumb, grâu, rapi¡å, floarea-soarelui, soia, sorg);  Studii superioare finalizate în domeniul agricol;  Cunoa¿terea limbii franceze constituie un avantaj;  Cuno¿tin¡e operare PC;  Permis de conducere cat. B.

Cei interesa¡i sunt ruga¡i så trimitå CV-ul la adresa: office@apprs.ro

Cerin¡e job:  monitorizarea câmpurilor experimentale;  så observe, så dezvolte ¿i så îmbunåtå¡eascå tehnologiile utilizate;  så prelucreze statistic datele ob¡inute;  så dispunå de o strategie de marketing pentru a cre¿te numårul testårilor în re¡eaua R.I.T.A.C.;  så contribuie activ la planul de dezvoltare al programului de cercetare multianual.

Beneficii:  pachet salarial atractiv;  ma¿inå, laptop, telefon;  posibilitatea de a beneficia de stagii de formare profesionalå la Institutul Arvalis din Fran¡a, dar ¿i în alte institute de renume interna¡ional.

S.C. AGROPLANT, companie româneascå, cu distribu¡ie la nivel na¡ional de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte, regulatori de cre¿tere,

ANGAJEAZÅ reprezentan¡i vânzåri (ingineri agronomi sau agen¡i de vânzare) pentru urmåtoarele jude¡e: Arad, Bihor, Buzåu, Cålåra¿i, Giurgiu, Mure¿, Prahova, Timi¿, Tulcea, Vrancea Responsabilitå¡i: - Promovarea produselor ¿i politicilor firmei Agroplant.

- Vânzarea ¿i încasarea valorii produselor.

- Organizarea de întâlniri cu fermierii din zonå.

- Organizarea de loturi demo în formele pe care le considerå utile.

- Întocmirea tuturor documentelor comerciale necesare vânzårii ¿i încasårii.

Ce oferim: - Loc de muncå într-o companie de profesioni¿ti.

- Condi¡ii de muncå decente: ma¿inå, salariu motivant, independen¡å de lucru.

- Perfec¡ionare profesionalå continuå în ¡arå ¿i stråinåtate.

- Angajament de lucru pe termen nelimitat (exceptând perioada de probå de 6 luni).

Ce cerem: - Studii în domeniul agricol (Facultatea de Agriculturå sau Horticulturå) constituie avantaj.

- Experien¡å minim 2 ani.

- Competen¡e: PC, limbå stråinå (constituie avantaj), permis de conducere categoria B. - Abilitå¡i în comunicare, vânzåri.

- Disponibilitatea de a se deplasa zilnic 8-10 ore în zona de lucru.

- Competen¡e în organizarea de întâlniri, dezbateri.

Vå rugåm så transmiteti C.V. pe adresa agroplant_bucuresti@yahoo.com sau pe fax: 021.653.04.11 Profitul Agricol 31/2020

51

PESCUITUL [i V+N|TOAREA Cicada, o nou\ p\c\leal\ pentru avat Dupå zile numeroase cu viituri ¿i inunda¡ii, Dunårea s-a mai domolit.

Nivelul apei este tot sus, dar fluviul nu mai amenin¡å cå debitul uria¿ va nåvåli iar peste oameni ¿i animale, distrugând a¿ezårile aval de zonele unde s-au tåiat påduri.

Chiar pe timpul prohibi¡iei, dar ¿i al pandemiei, “jmecherii” ¿i riveranii descurcåre¡i au braconat lini¿ti¡i la scrumbie ¿i nu numai. Victime au cåzut ¿i ava¡ii, vânåtori neobosi¡i.

În preajma malului Pe Dunåre, ori râurile (canalele) mari, barca låsatå la vale în curent trebuie conduså la o lungime de lansare (15-20 m) de mal. Sub malurile înalte, la adåpostul coroanelor ¿i rådåcinilor scufundate, prin hå¡i¿ul de ramuri înghi¡ite de ape – acolo pânde¿te avatul så atace cârdurile de albiturå. Pentru asta este supranumit ¿i “lupul oble¡ilor”. Face parte din familia ciprinide - aceea a crapului, dar este un pe¿te råpitor ce tråie¿te in râurile mari de la deal ¿i câmpie ¿i, fire¿te… în Dunåre. În mod obi¿nuit se prind exemplare pânå la 1,5 kg, dar

cel mai mare avat publicat cu ani în urmå in revista Pescar modern a cântårit 9,5 kg!

Ca så prindå avat pescarii folosesc lansete u¿oare, lungi de 2,1 - 2,4 m, cu ac¡iune rapidå, pentru a lansa precis, având mulinete u¿oare cu fir mono – 0,22-0,28 mm pe tambur, sau fir textil 0,10- 0,15 mm. Se pescuie¿te la vobler modele ce seamånå cu obletele, la oscilante mici, ori la rotative (Mepps Aglia nr. 3 ¿i 4), dar ¿i la twistere, mai nou la cicade ¿i voblere vibe, dar ¿i la mu¿te artificiale - streamere ce imitå pe¿ti¿ori.

Practic orice nålucå traså repede prin apå este o posibilå pradå pentru avat!

A¿a se întâmplå ¿i cu ¿irul de mu¿te ce imitå un cârd de baboi ¿i se pune în monturå, dupå nålucå - lingurå, vobler sau… cicadå. Dacå avatul nu atacå la suprafa¡å un lucru este clar - rezultate se ob¡in cu cicade ori cu vibe.

Mereu la vânåtoare Ava¡ii î¿i trådeazå adesea prezen¡a prin pleoscåiturile repetate, dacå vâneazå la suprafa¡å, urmårind cârdurile de oble¡i. A¿a se întâmplå la confluen¡e – unde “se taie” apele ¿i lupii cu solzi se 52

a¡in în linul dintre curen¡i, de unde pornesc în haitå la atac. ªi când este vorba de nåluca pescarului, se reped cu for¡å ¿i vitezå.

Din barcå se pot controla mai u¿or locurile de vânåtoare, låsând barca la vale ¿i oprind-o unde avem atac. Avatul nu-i capricios ca ¿tiuca, ori circumspect precum ¿alåul – dacå este la vânåtoare va ataca nåvalnic, de la prima trecere a nålucii. Fi¡i precau¡i, cåci un pe¿te mai råsårit poate fugi cu nåluca prin hå¡i¿ ¿i… l-a¡i pierdut!

Pentru a pescui la cicadå este important så ghici¡i nivelul la care avatul atacå. A¿a ¿ti¡i ce nålucå så alege¡i, cu ce vitezå ¿i la ce adâncime så conduce¡i cicada. Uneori acolo unde vâneazå ava¡ii pute¡i da ¿i de biban. Face¡i selec¡ie alegând mårimea potrivitå a nålucii ¿i adaptând viteza de deplasare ¿i adâncimea de evolu¡ie. Pe¿tii vor sesiza diferen¡a! Dacå ave¡i noroc ¿i l-a¡i prins, nu uita¡i cå-i un pe¿te adevårat, care meritå cru¡at ¿i ocrotit, cåci nu are carne gustoaså, ci plinå de oase ¿i cam fadå. Elibera¡i deci ava¡ii – så mai atace måcar o datå!

Victor }|RU{ Profitul Agricol 31/2020

Zborul [uierat al ra]elor Numai cine n-a adåstat, la deschiderea de la mijlocul lui august, în crepuscul, pe malul bål¡ii, nu poate în¡elege fiorul vânåtorului „de panå” în a¿teptarea primelor ra¡e ale sezonului abia inaugurat. O jumåtate de an înseamnå mult pentru cel ce ¿tie så pre¡uiascå acest spectacol a cårui mizå constå în mai mult decât în ciochinarul împovårat. Desigur cå niciun confrate nu tråie¿te numai din satisfac¡ii platonice. Am fi ipocri¡i dacå am clama reducerea „fierului” de pe umår la condi¡ia unui obiect de simplu decor, menit doar så ne identifice ca apar¡inåtori ai unei bresle onorabile, veche de când lumea.

La jumåtatea lui Gustar, s-a dat dezlegare luårii în cåtarea pu¿tii a ¿apte specii de anatide, dupå cum sunt ele identificate în tratatele de specialitate: ra¡a fluieråtoare, ra¡a cu cap castaniu, ra¡a pestri¡å, ra¡a sunåtoare, ra¡a lingurar, ra¡a suli¡ar ¿i ra¡a cu cap negru. Peste câteva zile, la început de Råpciune, se vor mai adåuga alte trei: ra¡a micå, ra¡a cârâitoare ¿i, cea mai râvnitå, ra¡a mare. Abia dupå douå såptåmâni, li se va alåtura ¿i a unsprezecea îngåduitå de legea vânåtorii, la noi – ra¡a mo¡atå. La M. Sadoveanu, în bogå¡ia faunisticå de odinioarå, ele se regåsesc sub denumiri pitore¿ti, în jargonul regional al tagmei, „de la cele mai mititele ¿i iu¡i ca rândunelele, care tråiesc la vadurile Moldovei, pânå la gotce ¿i alte soiuri mari ¿i rare care vin numai primåvara de prin depårtate smârcuri, cine ¿tie de unde, de Profitul Agricol 31/2020

la marginile lumii.”

Dupå cum se vede, misterioasele sålbåticiuni cu zbor ¿uierat au înaripat dintotdeauna condeie måiestre. Pentru noi, cei ce pre¡uim deopotrivå zborul ¿uierat al ra¡elor ¿i reflexia lui pe hârtie, în cår¡ile magi¿trilor, pândele pe malul bål¡ilor sau al râurilor bogate nu-¿i au egal în planul tråirilor vânåtore¿ti.

Nu am cunoscut, asemenea ilustrului meu înainta¿, farmecul adåstårii în revårsårile de odinioarå ale Siretului, dar mi-am låsat sufletul zålog la Jijila, Vlådeni, Giurgeni, Pietroiu, Cavadine¿ti, Sårule¿ti, Peri¿, Cernica, Negoie¿ti, în Insula Mare a Bråilei sau pe iazurile Fålticenilor, cu ochii pe cer ¿i cu urechile a¡intite la inconfundabilul, electrizantul ¿i incitantul zbor crepuscular al stolurilor de ra¡e.

Dupå ani ¿i ani, auzul versat va distinge semnele particulare ale påsårilor aflate în survol nåprasnic, fie dupå glas, fie dupå viteza ¿i u¿urin¡a înaintårii prin våzduh, fie dupå volte, picaje ori dupå momentul întâlnirii cu apa. Odatå asimilate, aceste deprinderi devin reflexe ¿i nu se uitå nicicând. Vorba unui camarad: „E ca mersul pe bicicletå.”

La aproape un an dupå ultima ie¿ire pe baltå, m-am bucurat, zilele trecute, de confirmarea acestui principiu, trecându-l între axiome. La ra¡e mari, diferen¡ierea de alte surate este relativ simplå, pentru cå masculii din stol emit, din vreme în vreme, semnale sonore greu de confun-

dat. ªi celelalte specii de ra¡e au, fiecare, stilul lor propriu de a måcåi, de¿i nu toate „se exprimå” atât de des. Multe nu simt nevoia så se manifeste acustic decât în perioada împerecherii, adesea pe alte meleaguri. Altele men¡in prin glas coeziunea grupului sau pur ¿i simplu î¿i semnaleazå prezen¡a în zonå.

Cei doi rå¡oi pe care i-am aninat în ciochinar la deschiderea sezonului mi-au atras aten¡ia tocmai prin måcåit. De la o vreme, tråiesc un regret ori de câte ori atârn la brâu o ra¡å femelå, cu gândul cå ea ar fi putut deveni, la primåvarå, clo¿cå ¿i mamå crescåtoare a unei noi genera¡ii de palmipede. De aceea, pledez pentru o bunå instruire a confra¡ilor mei pasiona¡i de vânåtoarea „la panå”. Pe cât se poate, dacå întunericul nu ne împiedicå diferen¡ierea între sexe, la trimiterea focului, måcar så alegem „colver¡ii” (românizare în breaslå a denumirii date de francezi ra¡ei mari, dupå aspectul ve¿mântului râvni¡ilor masculi). Tot ei sunt ¿i purtåtorii celor douå pene caudale fåcute cârcel, bune de aninat la pålårie, printre alte podoabe specifice, de camarazii ce ¡in så-¿i etaleze bravura cinegeticå ¿i måiestria tirului la zbor.

Cu timpul, novicele înva¡å cå ra¡ele pe care le credea inepuizabile nu sunt ¡inte vii, ci entitå¡i demne de a sta în rând cu orice altå vietate, de la modesta prepeli¡å, pânå la maiestuosul cerb. E pânå la urmå o chestiune de responsabilitate ¿i de culturå ¿i, de ce nu, una de bun-sim¡.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 26.08 - 9.09.2020

Gheorghe Nea¡å 26.08.1951, Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine Dacia Daniel Tabacu 26.08.1961, director tehnic Arysta Maria ªerban 28.08.1962, director buget finan¡e ¿i fonduri UE, MADR Mihai Florescu 29.08.1967, manager produs Agrocomer¡ Holding Dimitrie Muscå 30.08.1950, pre¿edinte CAI Curtici Marin Capisizu 1.09.1929, pre¿edinte fondator General Leasing Tommaso Serrano 2.09.1977, membru CA AgroConcept Cornel Bernat 3.09.1940, Agroholding Giurgiu Mihaela Valentina Popa 3.09.1955, director cabinet al ministrului Agriculturii Dan Davvîncå 3.09.1963, director executiv General Leasing Alexandru Potor 5.09.1978, fost secretar de stat, Ministerul Agriculturii Vasilicå Hoarcå 5.09.1980, director vânzåri legume Syngenta Claudiu Davi¡oiu 6.09.1947, fermier Agroindaf Afuma¡i Natalia Albu 7.09.1976, director tehnic Caussade Semences Iancu Marian Bogoescu 9.09.1951, Horting Bucure¿ti Richard Matei 9.09.1979, Arysta Life Science 54

Revolu]ia agricol\ din de[ertul Emiratelor Al-Badia este o fermå ultramodernå ridicatå în mijlocul de¿ertului, în Dubai.

Este prezentatå ca o revolu¡ie agricolå, care va reduce dependen¡a emiratelor de importurile de alimente.

Al-Badia produce legume pe verticalå, cu tehnici care merg de la controlul precis al luminii ¿i iriga¡iei, ¿i recicleazå 90% din apa utilizatå.

“Aducem fiecårei plante cantitatea de luminå, umiditate, cåldurå ¿i apå de care are nevoie. Ca ¿i cum ar fi un client al unui hotel de cinci stele”, spunea directorul fermei.

Cele ¿ase state membre ale federa¡iei Emiratelor Arabe Unite importå 90% din necesitå¡ile alimentare.

Cât timp petrolul curge ¿i are cåutare, în Emirate se gåsesc alimentele proaspete din lumea întreagå. Majoritatea ajung pe calea aerului, iar în pie¡ele din Dubai nu lipse¿te nimic. Înså când lumea întreagå declarå cå vrea så-¿i reducå dependen¡a de petrol, e firesc ca ¿i emirii så amenin¡e voalat cu autosuficien¡a alimentarå. În urmå cu zece ani, Emiratele Arabe Unite au început så cumpere sau så închirieze terenuri agricole în stråinåtate, în ideea de a-¿i garanta aprovizionarea cu alimente chiar ¿i în perioade de crizå. Acum de¡in ferme din Australia pânå în Europa de Est, au stocuri de alimente ¿i studiazå agricultura de cea mai înaltå tehnologie.

ORIZONTAL: 1) O maså hrånitoare; 2) Chemarea depårtårii – Posedå un timbru fårå valoare; 3) ¿ase careuri strânse într-un vo9 10 lum – Face legåtura la film; 4) Cade greu la pat – Formå de copt; 5) Datå pe brazdå; 6) Cåi de alimentare – Coadå de mânz!

7) Måsurå... la ¡arå! – Abatere de la regulile de circula¡ie; 8) Scos la liman – Buni de stors; 9) În spate la råzboi – Reu¿it la facultate; 10) Tensiune negativå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 30/2020 ORIZONTAL: RAZOR - CEFE; IMOBILE - EX; NO - OTARATA; DRES - SCRIS; E - SISTEM - P; AUT - PATARE; DEBARASOR; NATALI - ATA; ARIDA - BRAT; PECETLUITI.

VERTICAL: 1) Mici la gråtar; 2) Nu suferå amânare – N-ar trebui datå uitårii; 3) Remarcat prin performan¡a atleticå – Aur ob¡inut la sol; 4) Articol... din tergal! – Prost la învå¡åturå; 5) Un petec de cer – Oameni minuna¡i; 6) Act de prezentare; 7) Discursul lui Donald – Bitter la jumåtate! 8) Angajat în muncå – Legatå de rug; 9) Adus la ordine; 10) Ie¿itå la apå – Femei divine.

Profitul Agricol 31/2020