Legea raselor autohtone

CRE{TEREA ANIMALELOR

Legea raselor autohtone

Spre finalul lunii august, a apårut, în Monitorul Oficial, Legea privind trebuie promovat, pentru cå asta nu utilizarea logotipului “100% raså autohtonå” pentru produsele de înseamnå ¿i succes la vânzåri”. origine animalå din România. Legiuitorul î¿i propune men¡inerea diversitå¡ii genetice a popula¡iilor de animale ¿i a altor specii de interes Sprijinul pentru rasele autohtone nu zootehnic, fårå så se prezinte ¿i pârghiile prin care se pot realmente cre¿te prin aceastå lege, deci mai treproteja rasele din patrimoniul na¡ional. buie ¿i sus¡inere financiarå.

Solicitan¡ii logotipului 100% logic sau a eviden¡elor zootehnice pentarå. Probabil cå se gândesc cå noul raså au to htonå sunt tru rasa respectivå, prin consultarea PNDR va include anumite proiecte ¿i fientitå¡ile care conduc re gistre ASAS. Entitå¡ile au obliga¡ia så påstre - nan¡åri. Noi ne-am gândit cum så arate genealogice sau eviden¡e zootehnice la ze cel pu¡in 5 ani documenta¡ia care sprijinul voluntar cuplat, cu ni¿te comrasele cuprinse în Lista raselor autoconferå datele de trasabilitate. ponente bine definite. Råmâne de våzut htone din România. Soli citan¡ii trebuie dacå ¿i dorin¡a MADR va corespunde så de¡inå un cod unic de identificare, Legea a fost primitå cu rezerve de pânå la urmå cerin¡elor pie¡ei. Sigur, se atribuit de ANZ. cåtre asocia¡iile crescåtorilor. vorbe¿te de performan¡å la lapte. Foarte

“Cres cåtorul se obligå så men¡inå “Mai întâi, trebuie spus cå nu avem bine, dar cum dovede¿ti aceastå perfornumårul de animale adulte de reprovoie så folosim formula «rase româ - man¡å corect determinatå? A depune o duc¡ie, precum ¿i descenden¡ii necesari ne¿ti», «produse române¿ti» sau unfacturå la APIA ca så demonstrezi cå ai pentru înlo cuirea acestora pânå la gure¿ti, fran¡uze¿ti...”, spune Zoltan livrat o anume cantitate de lapte pe an ie¿irea rasei din pericolul de abandon”, Haller, fondatorul Asocia¡iei Crescå - nu este un barometru corect. se precizeazå în lege, fårå så se specitorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, Practic, acel control oficial al perforfice sanc¡iunile pe care le suportå cei tip Simmental . Este o circularå de la man¡elor la lapte este metoda prin care care distrug nucleele genetice. Bruxelles în acest sens. O inven¡ie a se poate stabili performan¡a fiecårui an

Fermierul organizeazå reproduc¡ia Comisiei Europene. Noi avem un brand imal ¿i, în func¡ie de asta, så se staîn conformitate cu regulamentul de orpe care l-am înregistrat la OSIM - bileascå ¿i subven¡ia. ganizare ¿i func¡ionare a registrului ge“Bål¡atå Româneascå - produse româ - Oamenii de la minister au altå gân - nealogic, înfiin¡eazå ¿i conduce evine¿ti”. Este certificat. Eu cred cå o ase - dire. Noi am conceput o schemå care så den¡ele primare în conformitate cu re - menea denumire îi motiveazå pe cum - aibå 4 componente: performan¡a la gulamentul de organizare ¿i func¡i o nare påråtori så fie mai patrio¡i. Dar brandul lapte, evident, pe categorii; perforal registrului genealogic, ¡ine un re - “Este nevoie de sus¡inere suplimengistru de eviden¡å în exploata¡ia proprie Legea se referå la urmåtoarele specii ¿i raporteazå entitå¡ii toate informa¡iile solicitate de aceasta conform ca ietului de sarcini. Crescåtorul se obligå prin angajament scris så aplice logotipul distribuit de entitate numai pentru produsele care provin de la animale din rase autohtone. Teoretic, toate activitå - ¡ile ¿i condi¡iie din ferme se verificå. Lista raselor autohtone amenin¡ate cu abandonul se întocme¿te anual, pânå la data de 15 ianuarie a anului în curs, de cåtre ANZ, pe baza numårului de animale înscrise în registrul genea - - Taurine: Bål¡atå Româneascå, Bål¡atå cu Negru Româneascå, Brunå, Surå de Stepå, Pinzgau de Transil vania, Bivolul românesc; - Ovine: ºurcanå, ºigaie, Cap Negru de Teleorman, Ra¡ca (Valahå cu coarne în formå de tirbu¿on), Karakul de Boto¿ani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvånean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, ºigaie - varietatea ruginie, Merinos de lapte Palas, Merinos de carne Palas; - Caprine: Carpatina, Alba de Banat; - Ecvidee: Hu¡ul, Lipi¡an, Semigreul Românesc, Gidran, Shagya Arabå, Nonius; - Suine: Bazna, Mangali¡a; - Gåini: Gât-Gola¿ de Transilvania; - Albine: Apis mellifera carpatica; - Viermi de Måtase: Rasa Bombyx mori; - Crap: Fråsinet; Ineu; Podu-Iloaiei; Brate¿; Auriu de Deltå; Topless de Lar ga Jijia (mai probabil Crapul Oglindå), Salonta, Dumbrava - Sibiu, Seleu¿. 34 Profitul Agricol 33/2020

man¡a la carne, cu un sprijin de 100 de euro pentru vi¡elul fåtat dacå ajunge în anul respectiv la 350 de kilograme; performan¡a la geneticå - este vorba de fermele din care se extrag mamele de tauri, activitate pentru care se prevåd ni¿te subven¡ii speciale, care nu vor fi sume mari; performan¡a în investi¡ii - noi solicitåm så se aloce 30% din sprijinul voluntar cuplat pentru investi¡ii. Omul va putea så ia aceastå subven¡ie dacå a cumpårat ceva pentru ferma lui - poate så fie un echipament, poate så fie un taur performant...

Am pornit cooperativa ¿i vom face alte 25 de cooperative locale pentru Bål¡atå în toatå ¡ara. Încercåm så-i ajutåm pe fermieri så mai facå un pas înainte fiindcå viitorul nu sunå bine”, spune Zoltan Haller.

Trebuie subven¡ie pentru Sura de Stepå

“Legea raselor autohtone îi ajutå pe crescåtori ca så promoveze taurinele proprii, spune Teofil Creangå, directorul Sta¡iunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cre¿terea Bovinelor de la Dancu, Ia¿i . Pentru conservarea raselor autentic autohtone, cum este Sura de Stepå, trebuie acordatå mai multå aten¡ie.

Eu am promovat ideea creårii unui parc na¡ional zootehnic al raselor aflate

în curs e dispari¡ie. Sunt rase importante ¿i din punct de vedere cultural. Sprijinul pentru Sura de Stepå a fost de 200 de euro pe an, dar cu ni¿te condi¡ii de raportare foarte drastice. Noi avem doar 50 de vaci Surå de Stepå.

De exemplu, ni se cere så certificåm originea taurilor folosi¡i, de¿i este o raså în pericol de abandon. Este absurd. Nu ¿tiu de ce se sus¡in asemenea idei care distrug rasele autohtone, care trebuie reconstituite. Nici în legea ANZ, nici în Regulamentul european nu se men¡io - neazå acest lucru.

Dimpotrivå, se cere aplicarea unor strategii care så dezvolte efectivul acestor rase. Materialul seminal de Surå a fost conservat de 30 de ani, dar a fost purtat dintr-un loc în altul, dintr-un reci - pient cu azot în altul, iar fecunditatea lui este foarte reduså. Trebuie så dezvoltåm tauri care så fie difuza¡i”. ºårile din jurul nostru î¿i protejeazå foarte atent patrimoniul raselor ¿i investesc mai mult în aceastå direc¡ie.

“Am primit o delega¡ie din Bulgaria, unde existå rasa Surå de Stepå. Acolo sprijinul este de peste 500 de euro pe vacå, la fel ca în Ungaria. Din fonduri europene. Am avut un contract de cer - cetare, care a fost respins de Ministerul Agriculturii, fårå justificåri.

Ne propuneam så stabilim geno-fondul, particularitå¡ile de variabilitate pentru cele trei zone de cre¿tere a acestei rase: Sta¡iunea Dancu Ia¿i, Bisoca Buzåu ¿i Delta Dunårii.

Voiam så vedem caracteristicile genetice ¿i fenotipice ale acestei rase pe zone ¿i apoi så le promovåm ca atare la nivel na¡ional pentru cre¿terea numericå, astfel încât så nu mai existe pericolul dispari¡iei. Dar acesta este nivelul în¡elegerii. Nu au fåcut måcar evaluarea proiectului. Ministrul Petre Daea a promis cå va sus¡ine sta¡iunea “cu cât este nevoie”, dar a råmas tot a¿a”, spune directorul de la Dancu.

Legea nu aratå ce se întâmplå cu fermierii care sacrificå nucleele genetice, chiar dacå este o infrac¡iune gravå.

“În Transilvania, påtrunde Surå de Steptå Ungureascå, diferitå gentotipic. A fost în pericol de dispari¡ie dupå råzboi ¿i ungurii au fåcut încruci¿åri cu rasa italianå Maremmana, tot o raså de tip Podolic din sudul Toscanei. Are coarnele mult mai mari ¿i este altceva.

Sura noastrå e mai apropiatå de Sura din Ucraina, din Bulgaria, Turcia. Ea poate fi amelioratå. Eu voi insista pentru salvarea acestei rase.

Cei de la Zåne¿ti, Neam¡, au distrus nucleul genetic. Legea cere så men¡ii rasa timp de cinci ani. Am våzut în Bisoca, Buzåu, boi potcovi¡i. Oauuu

a consemnat

Viorel PATRICHI

35

uuu menii au început så taie acele vaci sure ¿i noi nu avem posibilitå¡i så le salvåm. S-a aprobat cartea de raså pentru Sura de Stepå Ungureascå, dar nu pentru Sura noastrå pentru cå nu am avea suficiente efective”, spune directorul. Sta¡iunea de la Dancu vrea så preia sta¡iunea de la Podu Iloaiei ¿i acolo va construi parcul zootehnic cu sure, bivoli ¿i câini ciobåne¿ti. Proiectul este sus¡inut de pre¿edintele Valeriu Tabårå. Legea îi ajutå pe crescåtorii de Bazna ¿i Mangali¡a crede cå legea va avea efecte pozitive asupra domeniului.

“Noi salutåm apari¡ia acestei legi care a fost publicatå deja în Monitorul Oficial. Am lucrat ¿i noi pe aceastå lege. Încercåm så-i scoatem pe falsificatori de pe pia¡å cu ajutorul acestui logotip. Noi vom elabora caietul de sarcini, prin care vom stabili trasabilitatea de la furcå la furculi¡å.

Prin Ordinul nr. 8 al ANSVSA, nu se mai poate înscrie în Registrul Genea - logic niciun animal dacå nu are certificat zootehnic de origine ¿i dacå fermierul nu este membru al asocia¡iei noastre. Din momentul montei ¿i pânå la produsul finit, vom ¿ti toate punctele critice pentru a elimina falsurile.

Dintr-o carcaså de Mangli¡a de 100 de kilograme nu po¡i face o tonå de cârna¡i. Eu am fermå de Mangali¡a din 2007 în Suseni, jude¡ul Mure¿. Acolo este centrul de coordonare a celor douå rase. Noi umblåm din fermå în fermå.

Avem 400 de porci Bazna ¿i 2800 de Mangali¡a, raså purå. Avem abatoarele noastre, au început oamenii så închidå cercul. Se vinde salam de Sibiu ¿i ar trebui så con¡inå numai carne de scroafå Mangali¡a, care au fåtat cel pu¡in de douå ori. ªi atunci din ce fac salamurile ¿i cum vând?”

Crescåtorii acestor rase au format o asocia¡ie, un fel de club al lor, cu reguli foarte stricte. A¿a au reu¿it så ob¡inå un sprijin consistent pentru animalele lor.

“Sprijinul se acordå numai pentru scroafe: un ajutor de la APIA prin PNDR 2014-2020, care se va prelungi ¿i pe 2021 - 88 de euro pe fiecare scroafå înscriså în Registrul Genealogic, sec - ¡iunea principalå; prin HG 365, se mai

Balla I. Levente, coordonatorul Registrului genealogic ¿i vice pre ¿e - dintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Suine Autohtone Mangali¡a ¿i Bazna ,

acordå un ajutor de minimis de 1200 de lei timp de trei ani, începând cu 2020. Pentru început, este suficient.

Se mai acordå 100 de euro pe animal pentru covid. La care se adaugå un alt ajutor de 100 de euro pentru porcii care nu au putut fi vându¡i în intervalul martie-iunie pentru diminuarea efecte - lor negative ale pandemiei. În Ungaria s-a dat ajutor ¿i pentru pesta porcinå africanå”, explicå Balla I. Levente.

Exploata¡iile de porci se împart în mai multe categorii: extensive, semi-intensive, intensive, super-intensive.

“Noi am cerut semi-libertate ¿i nu ne-au dat voie. Asta înseamnå cå animalele pleacå diminea¡a din fermå ¿i se întorc seara. Speråm ca, prin Ordinul nr. 8, så ni se permitå sistemul de cre¿tere semi-deschis: adåpostul are gard ¿i este înconjurat ¿i cu un gard electric. Porcii la îngrå¿are se separå de reproduc¡ie. Am fost încadra¡i în sistemul de biosecuritate de nivel 1: avem dezinfectoare, filtre etc.

Crescåtorii no¿tri trebuie så în¡e - leagå: primim ajutoare diverse, dar trebuie så respectåm ni¿te reguli. Vor fi persoane juridice pânå la anul. Toatå lumea vrea så primeascå bani, dar så nu facå nimic”.

Probabil cå numai ace¿ti crescåtori de porci ar trebui så primeascå sprijin pentru bunåstare fiindcå bunåstarea animalelor înseamnå cre¿terea lor în condi¡ii cât mai aproape de naturå. “Aici e paradoxul. Noi nu facem interven¡ii ciudate pe animale, comparativ cu industria porcului. Vrem så ¡inem aceste rase cât mai aproape de mediul lor natural. Ni se cere så folosim ni¿te prafuri pentru a¿ternutul porcilor. Paiele ¿i fânurile nu se admit ca a¿ternut pentru porci. A¿a vrea Europa! Dacå te prinde cu paie, î¡i taie subven¡iile.

Eu sunt inginer zootehnist ¿i pot spune cå porcul se simte cel mai bine pe paie. Orice spune Europa este în regulå pentru România. Noi am salvat cele douå rase de la dispari¡ie ¿i ne aflåm în conservare. Ca så faci o carcaså de Mangali¡a sau Bazna de 150- 160 de kilograme, î¡i trebuie doi ani. Timpul, furajele, lucråtorii înseamnå cheltuieli mari pentru noi.”

Fermierii care vor så cumpere purcei Bazna ¿i Mangali¡a trebuie så se adreseze asocia¡iei.

Constantin Viziteu, director gene - ral adjunct la ANZ , spune cå legea oferå posibilitatea pentru valorificarea superioarå a produselor ob¡inute de la aceste rase. În al doilea rând, se påstreazå genofondul.

“Legea a fost elaboratå de Parla - mentul României. Sprijinul va cre¿te probabil prin viitorul program strategic na¡ional. Noi avem registru genealogic la Sta¡iunea Dancu Ia¿i pentru Sura de Stepå. Cea mai reprezentativå raså.

Dacå se distruge un nucleu genetic, fermierii pot fi sanc¡iona¡i. Pachetul 8 - Animale în pericol de abandon îi ajutå pe fermieri så men¡inå 5 ani efectivul. Noi am påstrat material seminal de la taurii lui Culi¡å Tårâ¡å. Nu avem un efectiv mare, dar asiguråm material seminal. Continuåm genotiparea berbecilor. Avem 2500 de berbeci genotipa¡i pentru rezisten¡å la scrapie”, spune directorul Viziteu.