CRE{TEREA
ANIMALELOR
Legea raselor autohtone Spre finalul lunii august, a apårut, în Monitorul Oficial, Legea privind utilizarea logotipului “100% raså autohtonå” pentru produsele de origine animalå din România. Legiuitorul î¿i propune men¡inerea diversitå¡ii genetice a popula¡iilor de animale ¿i a altor specii de interes zootehnic, fårå så se prezinte ¿i pârghiile prin care se pot realmente proteja rasele din patrimoniul na¡ional.
S
olicitan¡ii logotipului 100% raså autohtonå sunt entitå¡ile care conduc registre genealogice sau eviden¡e zootehnice la rasele cuprinse în Lista raselor autohtone din România. Solicitan¡ii trebuie så de¡inå un cod unic de identificare, atribuit de ANZ. “Crescåtorul se obligå så men¡inå numårul de animale adulte de reproduc¡ie, precum ¿i descenden¡ii necesari pentru înlocuirea acestora pânå la ie¿irea rasei din pericolul de abandon”, se precizeazå în lege, fårå så se specifice sanc¡iunile pe care le suportå cei care distrug nucleele genetice. Fermierul organizeazå reproduc¡ia în conformitate cu regulamentul de organizare ¿i func¡ionare a registrului genealogic, înfiin¡eazå ¿i conduce eviden¡ele primare în conformitate cu regulamentul de organizare ¿i func¡ionare al registrului genealogic, ¡ine un registru de eviden¡å în exploata¡ia proprie ¿i raporteazå entitå¡ii toate informa¡iile solicitate de aceasta conform caietului de sarcini. Crescåtorul se obligå prin angajament scris så aplice logotipul distribuit de entitate numai pentru produsele care provin de la animale din rase autohtone. Teoretic, toate activitå¡ile ¿i condi¡iie din ferme se verificå. Lista raselor autohtone amenin¡ate cu abandonul se întocme¿te anual, pânå la data de 15 ianuarie a anului în curs, de cåtre ANZ, pe baza numårului de animale înscrise în registrul genea34
logic sau a eviden¡elor zootehnice pentru rasa respectivå, prin consultarea ASAS. Entitå¡ile au obliga¡ia så påstreze cel pu¡in 5 ani documenta¡ia care conferå datele de trasabilitate. Legea a fost primitå cu rezerve de cåtre asocia¡iile crescåtorilor. “Mai întâi, trebuie spus cå nu avem voie så folosim formula «rase române¿ti», «produse române¿ti» sau ungure¿ti, fran¡uze¿ti...”, spune Zoltan Haller, fondatorul Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental. Este o circularå de la Bruxelles în acest sens. O inven¡ie a Comisiei Europene. Noi avem un brand pe care l-am înregistrat la OSIM “Bål¡atå Româneascå - produse române¿ti”. Este certificat. Eu cred cå o asemenea denumire îi motiveazå pe cumpåråtori så fie mai patrio¡i. Dar brandul
trebuie promovat, pentru cå asta nu înseamnå ¿i succes la vânzåri”. Sprijinul pentru rasele autohtone nu cre¿te prin aceastå lege, deci mai trebuie ¿i sus¡inere financiarå. “Este nevoie de sus¡inere suplimentarå. Probabil cå se gândesc cå noul PNDR va include anumite proiecte ¿i finan¡åri. Noi ne-am gândit cum så arate sprijinul voluntar cuplat, cu ni¿te componente bine definite. Råmâne de våzut dacå ¿i dorin¡a MADR va corespunde pânå la urmå cerin¡elor pie¡ei. Sigur, se vorbe¿te de performan¡å la lapte. Foarte bine, dar cum dovede¿ti aceastå performan¡å corect determinatå? A depune o facturå la APIA ca så demonstrezi cå ai livrat o anume cantitate de lapte pe an nu este un barometru corect. Practic, acel control oficial al performan¡elor la lapte este metoda prin care se poate stabili performan¡a fiecårui animal ¿i, în func¡ie de asta, så se stabileascå ¿i subven¡ia. Oamenii de la minister au altå gândire. Noi am conceput o schemå care så aibå 4 componente: performan¡a la lapte, evident, pe categorii; perfor-
Legea se referå la urmåtoarele specii - Taurine: Bål¡atå Româneascå, Bål¡atå cu Negru Româneascå, Brunå, Surå de Stepå, Pinzgau de Transilvania, Bivolul românesc; - Ovine: ºurcanå, ºigaie, Cap Negru de Teleorman, Ra¡ca (Valahå cu coarne în formå de tirbu¿on), Karakul de Boto¿ani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvånean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, ºigaie - varietatea ruginie, Merinos de lapte Palas, Merinos de carne Palas;
- Caprine: Carpatina, Alba de Banat; - Ecvidee: Hu¡ul, Lipi¡an, Semigreul Românesc, Gidran, Shagya Arabå, Nonius; - Suine: Bazna, Mangali¡a; - Gåini: Gât-Gola¿ de Transilvania; - Albine: Apis mellifera carpatica; - Viermi de Måtase: Rasa Bombyx mori; - Crap: Fråsinet; Ineu; Podu-Iloaiei; Brate¿; Auriu de Deltå; Topless de Larga Jijia (mai probabil Crapul Oglindå), Salonta, Dumbrava - Sibiu, Seleu¿. Profitul Agricol 33/2020
