Culturi vegetale

Strategia minimalist\ a lui Arnaud Charmetant

Arnaud Charmetant, administratorul societå¡ii Alisa Farming, lucreazå 13.700 ha la Agricom Borcea, Cålåra¿i. Are o cifrå de afaceri de 14 milioane de euro anual, este adeptul dråmuirii drastice a investi¡iilor, considerând cå aceasta este calea spre optimizarea profitabilitå¡ii în condi¡iile unei agriculturi durabile.

Anul acesta, produc¡iile la Agricom au fost mai mici ca în anii preceden¡i, dar mai mari ca în multe ferme din ve cinåtate, chiar ¿i în cele care au investit o sumå mai mare pe hectar în culturi. E posibil chiar ca Agricom så închidå sezonul cu un mic profit.

Charmetant nu ne-a dezvåluit suma investitå pe hectar, înså ne-a dat câteva indicii care aratå cå, foarte probabil, se situeazå la jumåtate sau chiar mai pu¡in din cheltuielile altor ferme mari.

De exemplu, schimbarea parcului de utilaje se face o datå la 8-10 ani. Între altele, Agricom de¡ine 30 de tractoare, majoritatea John Deere (¿i douå tractoare Case IH articulate), împår¡ite în douå grupe: 10 tractoare de 350 de CP, pentru pregåtirea terenului ¿i semånat; 20 de tractoare de 150 CP, pentru lu - crårile de între¡inere a culturilor. Trac - toarele mici trebuie så lucreze 8.000 de ore înainte de schimbare, cele mari 10.000 de ore. 20

Alte diferen¡e: Charmetant nu folo - se¿te îngrå¿åminte foliare, aplicå douå tratamente împotriva bolilor ¿i o singurå erbicidare, fa¡å de tehnologia care include foliare, trei-patru tratamente, douå-trei erbicidåri.

“Strategia noastrå este optimizarea (adicå reducerea) cheltuielilor. Anul acesta, dacå am fi investit mult, am fi pierdut mult. Nu ¡intim produc¡ii foarte mari, dar nici nu înregistråm pierderi foarte mari când condi¡iile sunt dificile. Suntem pruden¡i. Fårå a investi deloc nu merge, dar trebuie gåsit acel optim între investi¡ii ¿i produc¡ii. Cul turile trebuie monitorizate permanent ¿i deciziile luate la momentul potrivit”.

Produc¡iile la culturile de toamnå

Produc¡ia medie în ferma Agricom, pe cele 3.000 de ha cultivate cu grâu, a fost de 1,5 t/ha, fa¡å de o medie multianualå de 5.450 kg/ha.

S-au înregistrat diferen¡e foarte mari între produc¡iile din solele situate în baltå ¿i teraså, respectiv cu varia¡ii de la 0,8 t/ha în baltå la 2,5 t/ha în teraså. Pe de altå parte, a contat foarte mult mo - mentul înfiin¡årii culturii.

Grâul semånat devreme, în sol u¿or, a avut o pornire rapidå în vegeta¡ie toamna, la fel o revenire rapidå în vegeta¡ie primåvara, dar a fost foarte afectat de înghe¡urile târzii din martie-aprilie, iar lipsa precipita¡iilor a agravat situa¡ia. Au existat parcele ce au råmas efectiv nerecoltate.

La orz, produc¡ia pe cele 2.400 ha a fost mult mai bunå ca la grâu, chiar ac - ceptabilå, în condi¡iile acestui an: 3,6 t/ha, fa¡å de o medie multianualå de 5.650 kg/ha.

Produc¡ii foarte slabe au fost în so - lurile nisipoase, la neirigat. În schimb, în solele irigate anul trecut ¿i în teraså, unde precipita¡iile au fost ceva mai consistente, produc¡iile s-au apropiat de ale anilor preceden¡i.

“Se dovede¿te, din nou, cå orzul re - zistå mai bine la secetå. Prin urmare, vom echilibra suprafa¡a cultivatå cu orz cu cea cultivatå cu grâu”.

La rapi¡å, suprafa¡a semånatå a fost de 2.000 ha, cea recoltatå 1.300 ha, cu o medie a produc¡iei de 1,7 t/ha.

Interesant este cå rapi¡a semånatå tardiv, la începutul lunii octombrie, a dat cea mai bunå produc¡ie, de 2,6 t/ha.

Rapi¡a semånatå în epocå, dupå o ploaie, pe 10 august, a dat produc¡ii in - ferioare, de¿i s-a investit în ea mai mult.

O explica¡ie a situa¡iei paradoxale ar fi cå plantele semånate în august au fost mai expuse la cåldura ¿i seceta din toam nå, la atacurile de boli ¿i dåunåtori, la îmburuienare.

S-au aplicat tratamente, iar la intra - rea în iarnå plantele erau prea mari ¿i a fost necesarå interven¡ia cu regulator de cre¿tere. Charmetant nu crede cå a contat prea mult genetica, fiindcå a folosit aceia¿i hibrizi, indiferent de epoca de semånat.

Pe de altå parte, fiindcå soiurile sunt mai pu¡in costisitoare, începe semåna - tul cu ele ¿i continuå cu hibrizii, ace¿tia având o vigoa re mai mare la pornirea în vegeta¡ie.

Arnaud Charmetant, administrator Alisa Farming

Produc¡iile la culturile de primåvarå

Pânå la vizita noastrå în fermå (miercuri, 26 august) se recoltase un sfert din suprafa¡a de 2.300 de ha cultivatå cu floarea-soarelui.

Media produc¡iei este de 1.850 kg/ha, cu varia¡ii între 1,5 t/ha ¿i 3 t/ha, iar Charmetant anticipeazå cå a¿a va fi ¿i când se va încheia recoltatul. Este o produc¡ie aflatå la limita profitabilitå¡ii.

La Agricom se cultivå ¿i floare high oleicå ¿i linoleicå. Anul trecut, bonusul la high oleic a fost 90 de dolari/tona, anul acesta e doar 5 dolari. Costurile de produc¡ie sunt apropiate, dar produc¡iile cu circa 10% mai mici la high oleic.

La porumb - 600 ha pentru boabese estimeazå produc¡ii de 4-5 t/ha, mult mai bine fa¡å de fermele învecinate, care vor trebui så se mul¡umeascå cu 1- 2 t/ha. Mai sunt 650 ha loturi semincere, la irigat, cu o produc¡ie valorificabilå de 3.200 kg/ha.

Soia a fost cultivatå pe 1.200 ha, în bunå parte la neirigat, unde nu ¿tie dacå se vor realiza cele 1.300 kg/ha necesare ob ¡inerii sprijinului cuplat. Pe mica suprafa¡å la irigat a scos 3-3,5 t/ha.

“Riscul cu soia la neirigat îl cu noa¿ - tem, dar o påstråm în asolament, fiindcå este importantå rota¡ia culturilor. De

aceea ne încåpå¡ânåm ¿i cu rapi¡a, care este o importantå culturå premergåtoare. ºinem un echilibru între culturile de toamnå ¿i cele de primåvarå, între cereale ¿i oleaginoase”.

Asolamentul este completat de lu - cernå (700 ha), mu¿tar pentru så mân¡å ¿i alte culturi. Din totalul de 13.700 ha, 6.400 ha se aflå în teraså ¿i restul în “baltå”. Unele culturi dau produc¡ii mai bine în teraså, altele în baltå. La floare, în istoric, produc¡iile au fost mai bune în baltå. La rapi¡å este exact pe dos, de multe ori este întoarså rapi¡a semånatå în baltå. La orz produc¡iile sunt comparabile, iar grâul se simte mai bine în teraså. Existå un plan de extindere a su prafe¡ei irigate, de la 1.500 la 2.500 ha. Proiectul se aflå în faza ob¡inerii autori za¡iilor, iar dacå totul merge bine, din 2022 noii pivo¡i vor fi în func¡iune, ur mând a fi irigate culturi de porumb ¿i soia.

Båtålia pentru conservarea apei în sol

Charmetant este fanul necondi¡ionat al lucrårilor minime ale solului (minimum-till) ¿i e decis så testeze chiar ¿i semånatul direct în miri¿te (no-till), în încercarea de a conserva umiditatea solului, atâta câtå este. În acest scop, a achizi¡ionat o semånåtoare Horsch spe cialå cu sprinter, cu care va semåna o cincime din suprafa¡å. Dacå va constata beneficii, va investi în achizi¡ia unei se månåtori noi. Va aplica tehnologia mai întâi în parcele cu o structurå bunå a solului ¿i unde nu existå riscul de intrare a oilor.

Pruden¡å la contractele forward

Charmetant considerå cå rela¡iile conflictuale pe care le au acum unii fermieri cu traderii ar fi fost evitate dacå în primåvarå procedau ra¡ional.

“Fiindcå anul a fost cu totul atipic, iar asta s-a våzut încå din martie, trebuia ca fermierii ¿i traderii, deopotrivå, så fie mai re¡inu¡i cu contractele forward”.

Francezul a vândut în ianuarie ¿i fe - bruarie câte 5% din produc¡ia estimatå, apoi, când a våzut cå apar problemele cu înghe¡urile târzii, a stopat vânzårile anticipate. “ªi bine am fåcut, fiindcå doar a¿a mi-am putut onora contractele, am achitat arenda ¿i mi-a råmas ¿i de såmân¡å”.

În ce prive¿te soma¡iile primite de unii fermieri din partea traderilor, Char - metant sus¡ine cå sunt situa¡ii atipice.

Robert VERESS