CULTURI
VEGETALE Strategia minimalist\ a lui Arnaud Charmetant Arnaud Charmetant, administratorul societå¡ii Alisa Farming, lucreazå 13.700 ha la Agricom Borcea, Cålåra¿i. Are o cifrå de afaceri de 14 milioane de euro anual, este adeptul dråmuirii drastice a investi¡iilor, considerând cå aceasta este calea spre optimizarea profitabilitå¡ii în condi¡iile unei agriculturi durabile.
A
nul acesta, produc¡iile la Agricom au fost mai mici ca în anii preceden¡i, dar mai mari ca în multe ferme din vecinåtate, chiar ¿i în cele care au investit o sumå mai mare pe hectar în culturi. E posibil chiar ca Agricom så închidå sezonul cu un mic profit. Charmetant nu ne-a dezvåluit suma investitå pe hectar, înså ne-a dat câteva indicii care aratå cå, foarte probabil, se situeazå la jumåtate sau chiar mai pu¡in din cheltuielile altor ferme mari. De exemplu, schimbarea parcului de utilaje se face o datå la 8-10 ani. Între altele, Agricom de¡ine 30 de tractoare, majoritatea John Deere (¿i douå tractoare Case IH articulate), împår¡ite în douå grupe: 10 tractoare de 350 de CP, pentru pregåtirea terenului ¿i semånat; 20 de tractoare de 150 CP, pentru lucrårile de între¡inere a culturilor. Tractoarele mici trebuie så lucreze 8.000 de ore înainte de schimbare, cele mari 10.000 de ore. 20
Alte diferen¡e: Charmetant nu folose¿te îngrå¿åminte foliare, aplicå douå tratamente împotriva bolilor ¿i o singurå erbicidare, fa¡å de tehnologia care include foliare, trei-patru tratamente, douå-trei erbicidåri. “Strategia noastrå este optimizarea (adicå reducerea) cheltuielilor. Anul acesta, dacå am fi investit mult, am fi pierdut mult. Nu ¡intim produc¡ii foarte mari, dar nici nu înregistråm pierderi foarte mari când condi¡iile sunt dificile. Suntem pruden¡i. Fårå a investi deloc nu merge, dar trebuie gåsit acel optim între investi¡ii ¿i produc¡ii. Culturile trebuie monitorizate permanent ¿i deciziile luate la momentul potrivit”.
Produc¡iile la culturile de toamnå Produc¡ia medie în ferma Agricom, pe cele 3.000 de ha cultivate cu grâu, a fost de 1,5 t/ha, fa¡å de o medie multianualå de 5.450 kg/ha. S-au înregistrat diferen¡e foarte mari între produc¡iile din solele situate în baltå ¿i teraså, respectiv cu varia¡ii de la 0,8 t/ha în baltå la 2,5 t/ha în teraså. Pe de altå parte, a contat foarte mult momentul înfiin¡årii culturii. Grâul semånat devreme, în sol u¿or, a avut o pornire rapidå în vegeta¡ie toamna, la fel o revenire rapidå în vegeta¡ie primåvara, dar a fost foarte afectat de înghe¡urile târzii din martie-aprilie, iar lipsa precipita¡iilor a agravat situa¡ia. Au existat parcele ce au råmas efectiv nerecoltate. La orz, produc¡ia pe cele 2.400 ha a
fost mult mai bunå ca la grâu, chiar acceptabilå, în condi¡iile acestui an: 3,6 t/ha, fa¡å de o medie multianualå de 5.650 kg/ha. Produc¡ii foarte slabe au fost în solurile nisipoase, la neirigat. În schimb, în solele irigate anul trecut ¿i în teraså, unde precipita¡iile au fost ceva mai consistente, produc¡iile s-au apropiat de ale anilor preceden¡i. “Se dovede¿te, din nou, cå orzul rezistå mai bine la secetå. Prin urmare, vom echilibra suprafa¡a cultivatå cu orz cu cea cultivatå cu grâu”. La rapi¡å, suprafa¡a semånatå a fost de 2.000 ha, cea recoltatå 1.300 ha, cu o medie a produc¡iei de 1,7 t/ha. Interesant este cå rapi¡a semånatå tardiv, la începutul lunii octombrie, a dat cea mai bunå produc¡ie, de 2,6 t/ha. Rapi¡a semånatå în epocå, dupå o ploaie, pe 10 august, a dat produc¡ii inferioare, de¿i s-a investit în ea mai mult. O explica¡ie a situa¡iei paradoxale ar fi cå plantele semånate în august au fost mai expuse la cåldura ¿i seceta din toamnå, la atacurile de boli ¿i dåunåtori, la îmburuienare. S-au aplicat tratamente, iar la intrarea în iarnå plantele erau prea mari ¿i a fost necesarå interven¡ia cu regulator de cre¿tere. Charmetant nu crede cå a contat prea mult genetica, fiindcå a folosit aceia¿i hibrizi, indiferent de epoca de semånat. Pe de altå parte, fiindcå soiurile sunt mai pu¡in costisitoare, începe semånatul cu ele ¿i continuå cu hibrizii, ace¿tia având o vigoare mai mare la pornirea în vegeta¡ie. Profitul Agricol 33/2020
