Profitul Agricol nr. 33, din 9 septembrie 2020

nr. 33 din 9 septembrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 33/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

La pachet, în buzunarul ministrului Miercuri, pe 2 septembrie, în aula mare a ASAS, se ¡inea prima conferin¡å de preså a Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Despre na¿terea acestei organiza¡ii ¿i negocierile de la Select, în Slobozia, am scris la vremea lor.

Acum, la ASAS, Alian¡a, care reune¿te APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV, a fåcut, a¿ zice eu, primul pas spre unificare.

Existå o credin¡å cå, împreunå, agricultorii vor fi o for¡å. Iar odatå cu for¡a vin darurile politice. O lege mai permisivå, o subven¡ie plåtitå la timp, un post în administra¡ie din când în când pentru câte un lider (nu este Emil Dumitru primul lider agricol care mu¿cå din fructul func¡iilor ministeriale)...

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i

Destui s-au a¿teptat, poate, så vadå o întâlnire virulentå, cu 4 pre¿edin¡i fremåtând, cu pumnul ridicat spre minister, mai ales cå Guvernul nu publicase nici ordonan¡a privind despågubirile de secetå.

Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

N-au avut noroc. A fost o întâlnire politicoaså, de oameni a¿eza¡i, fårå inten¡ii råzboinice. La un moment dat, Nicolae Sitaru, liderul de facto al Alian¡ei, a cochetat cu ideea unor proteste în stradå, dar sub¡ire, fårå alonjå.

Director marketing

Privitå din afarå, pânå la urmå unificarea pare så le prindå mai mult råu decât bine celor 4. ¥nainte, lucrurile erau clare. APPR era organiza¡ia mai potolitå, mai aplecatå spre negocieri, în timp ce Pro Agro, dar mai ales LAPAR, agita steagul revolu¡ionar al luptei cu ministerul, cu politicienii, cu toatå lumea care nu era de acord cu ei.

Acum, a¿ezate confortabil la aceea¿i maså, organiza¡iile ¿i-au pierdut din col¡ozitate. Uni¡i de fricå så nu fie domina¡i politic pe rând ¿i în parte, de fapt au fost lua¡i la pachet.

Invita¡iile la negocieri din partea ministerului curg, pe teme care mai de care mai frumos ambalate. Dar ce folos? Dialogul nu ajunge, agricultura mai are nevoie ¿i de solu¡ii.

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 33/2020

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Agricultura digital\

Politicile liberale pentru agricultura viitorului Ordonan¡ele pentru despågubirea fermierilor Reuniunea mini¿trilor Agriculturii din ¡årile UE

Gestioneazå-¡i toate utilajele cu un singur monitor!

7 8 8

Comisia amânå obiectivele privind agricultura ecologicå 8 Un nou jucåtor pe pia¡a semin¡elor: Lidea 10 Grupul Syngenta deschide o fabricå în Elve¡ia 10

38

Ma[ini [i utilaje Tratamente fitosanitare eficiente cu Twin Hardi

40

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

12

Asocia]ii profesionale Ce a spus Emil Dumitru la conferin¡a Alian¡ei pentru Agriculturå

14

OPINII Legea vânzårii motorinei are impact negativ în toatå agricultura Ajuta¡i-må så gåsesc Statul român!

15 18

Saaten-Union: soiuri de grâu ¿i orz care aduc plusvaloare Ascenza: combaterea buruienilor cu frunzå latå, dar ¿i a celor graminee Trinity SC, solu¡ia Adama pentru erbicidarea de toamnå la påioase Tehnologiile de fertilizare Ecofol.

Viitorul în agriculturå Urmeazå un an cu multe insolven¡e

24

Serv Class - demonstra¡ii în câmp cu utilaje Amazone Semånåtorile Kverneland U-Drill, precise ¿i rapide

26

Informa]ii externe

28 30 32

Culturi vegetale

Cre[terea animalelor

Strategia minimalistå a lui Arnaud Charmetant Ziua altfel a Porumbului

Legea raselor autohtone Cålin Muscå a finalizat abatorul de la Olari

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

20 22

34 37

42 44

Noua Zeelandå suspendå exporturile de animale vii 45 Portul Beirut continuå så importe cereale 45

Magazin Un partener pentru orice vreme, obletele!

Suspendarea vânåtorii la påsåri Festivalul smochinelor de la Svini¡a

48 49 50

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Politicile liberale

pentru agricultura viitorului Secretarul de stat Emil Dumitru a anun¡at cå s-a înscris în PNL ¿i, chiar dacå spune cå la minister face Politica Agricolå Comunå, este limpede cå va fi unul dintre artizanii politicilor liberale pentru agriculturå.

Cu zgârcenie, Dumitru a oferit câteva indicii despre ce a¿teptåri pot avea fermierii în anii urmåtori. ªi mai mul¡i bani pentru iriga¡ii 6,5 miliarde de euro vor fi investite în iriga¡ii. “În luna octombrie vom notifica la Bruxelles pe programul de rezilien¡å, din bugetul Ministerului Fondurilor Europene, un program de reabilitare a infrastructurii principale de iriga¡ii, desecare-drenaj ¿i combaterea eroziunii solului de 6,5 miliarde de euro din fonduri europene, tocmai ca så terminåm odatå reabilitarea acestei infrastructuri, pentru cå altfel pårem caraghio¿i dacå tot vorbim de iriga¡ii, dar ele nu se întâmplå”.

Vor fi finan¡ate exclusiv sistemele care vor folosi apå de suprafa¡å din bazinul

hidrografic, fiind excluse proiectele care prevåd folosirea apei din pânza freaticå.

Terenuri acordate fårå licita¡ie Guvernul va adopta, posibil chiar în cursul acestei såptåmâni, o modificare a legii de func¡ionare a ADS, astfel încât, prin derogare, så se atribuie direct, fårå licita¡ie, teren agricol cåtre tinerii care vor så se apuce de agriculturå, dar nu de¡in sau nu pot arenda teren. Pe lângå teren, tinerii ar urma så primeascå ¿i o primå de instalare, plåtitå prin PNDR.

Robert VERESS

Finan¡area nerambursabilå ¥n primul rând, se va schimba ceva în finan¡area nerambursabilå pentru achizi¡ia de ma¿ini ¿i utilaje agricole. Liberalii ar vrea ca banii så ajungå la ¿i mai mul¡i beneficiari din rândul celor 816.000 de fermieri înscri¿i la APIA. “În actualul exerci¡iu financiar am dat bani foarte mul¡i la foarte pu¡ini. Am dat bani foarte mul¡i pe tractoare ¿i combine prin submåsura 4.1: 1.063 milioane de euro pentru 1.721 de beneficiari. O valoare medie a proiectului de 520.000 de euro, o intensitate medie a sprijinului de 81%, cu o încårcåturå de utilaj de 2.500 euro/ha, aproape cât jumåtatea valorii medii a terenului tranzac¡ionat pe pia¡a funciarå. Trebuia så existe o împår¡ire echitabilå la cât mai mul¡i beneficiari. Puteam så mergem pe o propor¡ie mai rezonabilå, de 50% fonduri nerambursabile ¿i 50% contribu¡ie proprie”.

Profitul Agricol 33/2020

Cotiza¡ia profesionalå obligatorie Emil Dumitru considerå cå fermierii care primesc diverse forme de sprijin, din bani europeni sau na¡ionali, trebuie så fie obliga¡i ¿i så plåteascå o cotiza¡ie profesionalå. Iar referitor la aderarea la Copa-Cogeca, a dat asiguråri cå asocia¡iile agricole au tot sprijinul. “Îmi doresc foarte mult så se finalizeze documenta¡ia pe care a¡i depus-o, så reprezentåm România în grupurile de dialog civil. Voi sus¡ine aceastå pozi¡ie, pentru cå nu e vorba de APPR, LAPAR, Pro Agro sau UNCSV, e vorba despre România. Atât timp cât nu e¿ti acolo, nu ai cum influen¡a politicile la nivel european”.

Fonduri mutuale de asigurare cu bani europeni Problema asigurårilor agricole se poate rezolva prin crearea de fonduri mutuale pe fiecare filierå de produs, fonduri gestionate de fermieri. În acest fel, fermierii români ar putea beneficia, asemenea fermierilor din alte state europene, de despågubiri generoase, din fonduri europene 60 de eurocen¡i rambursa¡i de Comisia Europeanå, la fiecare euro primit drept despågubire.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ordonan]ele pentru desp\gubirea Ministrul Adrian Oros a prezentat ordonan¡ele aprobate de Guvern pentru a compensa pierderile suferite de fermieri.

“

În conformitate cu legisla¡ia na¡ionalå ¿i cu Regulamentul 1305, îi vom despågubi atât pe fermierii care au fost afecta¡i de seceta pedologicå, dar ¿i pe producåtorii care au înregistrat pierderi din cauza pandemiei.

Dacå am fi avut bani mai mul¡i, am fi putut så oferim sume mai generoase.

Am încercat så dåm aceste compensa¡ii cât mai echilibrat ¿i mai echitabil din fondurile europene råmase din PNDR sau de la buget. Toate plå¡ile se vor face prin APIA, numai apicultorii vor lua banii de la direc¡iile agricole.” ¥n principal, banii sunt acorda¡i de la bugetul na¡ional. Ministerul a alocat 1.463.000.000 de lei pentru sectorul vegetal ¿i pentru cel zootehnic.

Suine - 119.560.000 lei Aviculturå - 109.800.000 lei Apiculturå - 49.948.000 lei Bovine - 35.700.000 lei Sectorul viti-vinicol - 59.500.000 lei Pentru cei afecta¡i de secetå, au fost alocate 1,088 miliarde lei.

Toate aceste despågubiri se vor plåti prin APIA, unde se va lucra ¿i în zilele de sâmbåtå în aceastå perioadå.

Ordonan¡a 148 instituie o schemå de ajutor de stat pentru culturile înfiin¡ate în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologicå.

Beneficiari sunt circa 35.000 de fermieri. Pe 15 septembrie, se încheie depunerea cererilor.

Ordonan¡a de urgen¡å 149 se referå la crescåtorii de bovine.

8

Se acordå 100 de euro pe cap de vacå adultå. Beneficiarii sunt cei cu peste 91 de capete. Pentru crescåtorii care au pânå la 91 de capete, schema de sprijin va fi pe Måsura 21 din bani europeni. Cererea de sprijin pentru acest ajutor de stat se depune în 20 de zile.

Ultima zi de depunere este 29 septembrie 2020.

Ordonan¡a 150 se referå la sprijinul pentru sectorul suin. Cuantumul ajutorului este tot de 100 de euro pe UVM, echivalent în lei. Valoarea totalå este de 119.560.000 lei. ªi aici existå condi¡ii de eligibilitate. Ultima zi de depunere este 29 septembrie 2020.

Ordonan¡a 151 pentru sectorul avicol prevede un ajutor total de 109.800.000 lei. Cuantumul ajutorului este tot de 100 de euro pe UVM. Ultima zi de depunere este 29 septembrie 2020.

Pentru sectorul apicol (HG 716/2020), cuantumul ajutorului este de 25 de lei pe familia de albine. Beneficiarii trebuie så figureze în baza apicolå na¡ionalå la 1 martie 2020, så aibå familii autorizate la direc¡iile sanitar-veterinare. Cererile se depun pânå pe 15 septembrie.

“Pentru sectorul viti-vinicol, cuantumul ajutorului este de 500 de euro pe hectar. Beneficiari vor fi producåtorii care de¡in cod CAEN pentru vie.

Suprafa¡a trebuie så fie înscriså în Registrul planta¡iilor agricole. Fermierul trebuie så aibå o declara¡ie de recoltå aferentå ultimei campanii viticole. Elaboråm ordonan¡a ¿i, pânå pe 31 decembrie, banii vor intra în conturile viticultorilor”, a precizat ministrul.

Urmåtorul pachet de måsuri de sprijin este acordat din bani europeni. S-a elaborat în acest sens Måsura 21 pentru sprijin temporar cu caracter excep¡ional

în cadrul PNDR 2014-2020, ca råspuns la epidemia Covid-19.

Pentru sectorul bovin, pentru crescåtorii cu pânå la 90 de vaci, se acordå 63.000.000 euro. Solicitantul trebuie så de¡inå minim 5 vaci adulte, înregistrate în bazele de date, cu cod de la ANSVSA. Aceste bovine trebuie så aibå minim 24 de luni. “Regulamentul ne permite så dåm aceste despågubiri pe exploata¡ie, nu pe animal. ªi atunci, exploata¡iile au fost clasificate în func¡ie de numårul de animale. Cuantumul maxim este de 7.000 de euro.”

Pentru sectorul de ovine ¿i caprine, s-a elaborat o schemå de sprijin tot pe Måsura 21 din bani europeni.

Suma este de 40.000.000 de euro.

Pentru legume-fructe ¿i cartofi, suma totalå este de 47.000.000 de euro.

Aici se pun douå condi¡ii: dacå legumele se cultivå în câmp, trebuie så de¡inå minim 0,3 hectare; dacå se face în spa¡ii protejate, suprafa¡a trebuie så fie de minim 0,1 hectare. Aici existå toate categoriile: legume cultivate în câmp, în solarii, în sere.

Programul Tânårul Fermier va fi sus¡inut cu 43.000.000 de euro, vor primi terenuri de la stat, gestionate de ADS, pânå la 50 de hectare. Problema este cå terenurile care nu sunt întabulate pot fi concesionate. “În noiembrie 2019, când am venit la MADR, mai mult de o treime din terenurile statului, gestionate de ADS, nu erau întabulate. Trebuie så dåm bani cåtre ADS ca så le întabuleze ¿i apoi så modificåm. Este påcat ca aceste terenuri så råmânå neconcesionate.

Vom anun¡a în curând despre ce terenuri este vorba”, a spus ministrul.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 33/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

fermierilor

Reuniunea mini[trilor Agriculturii din ]\rile UE Pe 1 septembrie, ministrul Adrian Oros a participat la reuniunea de la Koblenz, Germania, unde s-au întâlnit to¡i mini¿trii Agriculturii din Uniunea Europeanå.

“Acolo am sus¡inut trei prioritå¡i. Am spus cå în viitorul Program Na¡ional Strategic este foarte important så cre¿tem rezilien¡a lan¡ului alimentar prin asigurarea stabilitå¡ii financiare a tuturor actorilor din acest lan¡, dar mai ales a producåtorilor agricoli. Adicå trebuie suplimentat corespunzåtor bugetul PAC, dar ¿i adoptatå cât mai repede legisla¡ia aferentå”, a povestit ulterior ministrul.

Pentru cå pericolul cel mai mare pe care noi îl resim¡im este acela al dependen¡ei pie¡ei europene de importurile din ¡årile europene ¿i din ¡årile ter¡e, care nu respectå standardele pe care le respectå fermierii no¿tri din Uniunea Europeanå. De asemenea, este esen¡ialå dezvoltarea pie¡elor locale ¿i a lan¡urilor scurte. Mai ales prin punerea în valoare a producåtorilor mici.

“Am atras aten¡ia ¿i asupra rolului fundamental pe care îl au lucråtorii sezonieri. ªtim cå existå foarte mul¡i lucråtori sezonieri în agricultura altor state, care provin din România, ¿i am cerut colegilor mei så acorde o aten¡ie deosebitå pentru ace¿ti muncitori”, a spus Adrian Oros.

Pe de altå parte, Adrian Oros are convingerea cå protec¡ia produselor tradi¡ionale ¿i etichetarea corectå a acestora este iarå¿i foarte importantå deoarece consumatorul trebuie så aleagå atunci când cunoa¿te exact care este originea produsului, iar informa¡iile de pe etichetå trebuie så fie lizibile ¿i så con¡inå ¿i elemente privind condi¡iile de bunåstare. “Referitor la comer¡ul cu animale vii, am afirmat cå, de¿i este de dorit ca acesta så fie cât mai redus, acest comer¡ nu trebuie interzis, având în vedere cå exportul din Uniunea Europeanå, dar ¿i cåtre pia¡a comunå este deosebit de important pentru fermierii români. Asta nu înseamnå cå nu trebuie respectate condi¡iile de bunåstare pe toatå perioada transportului pentru cå protec¡ia animalelor nu se opre¿te la grani¡ele Uniunii Europene.”

(Viorel PATRICHI)

Comisia amân\ obiectivele privind agricultura ecologic\ Comisia Europeanå a lansat, pe 4 septembrie, o consultare publicå cu privire la viitorul plan de ac¡iune privind agricultura ecologicå. Acest sector va contribui mult la realizarea ambi¡iei Pactului Verde European ¿i la atingerea obiectivelor stabilite în cadrul strategiilor “de la fermå la consumator” ¿i al biodiversitå¡ii. La cererea statelor membre, a Parlamentului European, a ¡årilor ter¡e ¿i a altor pår¡i interesate, Comisia a propus amânarea cu un an a intrårii în vigoare a noii legi privind Profitul Agricol 33/2020

agricultura ecologicå, de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2022. Comisarul pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, a declarat: “Strategiile care vizeazå agricultura ¿i biodiversitatea stabilesc obiective ambi¡ioase pentru sectorul agricol, având rolul de a-l pregåti pentru aplicarea Pactului Verde. Comisia va sprijini agricultura ecologicå în vederea atingerii obiectivului de a avea 25% din suprafa¡a agricolå în regim ecologic pânå în 2030, furnizând cadrul politic ¿i juridic adecvat.”

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Expozi¡ia Sommet d’Elevage nu se mai ¡ine anul acesta Sommet de l’Elevage pårea så fie prima expozi¡ie de anvergurå care î¿i deschide por¡ile în plinå pandemie. Dar situa¡ia din Fran¡a s-a deteriorat (peste 8.000 de cazuri pe zi), iar organizatorii au fost informa¡i cå le-a fost revocatå aprobarea desfå¿urårii evenimentului. A¿a cå expozi¡ia de zootehnie nu se va mai ¡ine anul acesta la Clermont Ferrand.

Ziua Porumbului se ¡ine online, pe Facebook Anul acesta nu este ca al¡i ani. Pandemia ne obligå la regândirea evenimentelor din câmp, ne împinge mai mult în online decât så ne vedem fa¡å în fa¡å. A¿a va fi ¿i la Ziua Porumbului, organizatå de Nicolae Sitaru în ferma sa de la Orezu, Ialomi¡a. Sunt o amintire frumoaså cei peste 1000 de vizitatori din al¡i ani. Toamna aceasta la Ziua Porumbului va participa doar o mânå de oameni, adicå reprezentan¡ii firmelor de inputuri ¿i presa care så transmitå evenimentul. Pute¡i urmåri Ziua Porumbului live, pe 10 septembrie, de la ora 11, chiar pe pagina de Facebook a revistei Profitul Agricol sau pe grupul Agricultura Profitabilå.

Câmpiile Inova¡iei, 21-25 septembrie 2020 Evenimentul Fields of Innovation, semnat de Syngenta, se va desfå¿ura anul acesta doar în mediul virtual.

Producåtorii de legume vor putea afla detalii despre noile soiuri Syngenta, cu atuuri precum toleran¡a la cåldurå, adaptabilitate ¿i aplicabilitate pentru recoltarea mecanicå. Cei interesa¡i så participe se pot înscrie la www.syngentavegetables.com/fieldsinnovation. Organizatorii promit o experien¡å digitalå în care to¡i participan¡ii se vor putea conecta cu exper¡ii Syngenta prin imagini 3D unice, videoclipuri, informa¡ii tehnice ¿i contact live. Participan¡ii vor putea experimenta tot ceea ce are mai bun de oferit Syngenta Vegetable Seeds.

10

Un nou juc\tor pe pia]a semin]elor> Lidea Lidea s-a nåscut prin fuziunea dintre alte douå companii, Euralis ¿i Caussade, fuziune care a intrat în vigoare pe 1 septembrie.

Astfel cå Lidea porne¿te la drum cu un portofoliu larg de produse ¿i varietå¡i cunoscute de cåtre fermieri ¿i distribuitori, ¿i cu ambi¡ia de a-¿i continua dezvoltarea pe toate pie¡ele.

Conform comunicatului oficial, noua companie se pozi¡ioneazå deja între primii 10 producåtori de semin¡e la nivel global ¿i î¿i propune så devinå lider de pia¡å pe anumite categorii de specii, în Europa.

Pre¿edinte al Consiliului de Administra¡ie a fost numit Pierre Pages, actualul vicepre¿edinte Euralis. Fermier de felul lui, în Fran¡a, Pierre Pages este producåtor de semin¡e de porumb ¿i

alte cereale.

CEO Lidea este Pierre Flye SainteMarie, CEO-ul Caussade Semences Group. Are o experien¡å de 30 de ani pe pia¡a interna¡ionalå de agribusiness.

Lidea în cifre-cheie: - peste 2.000 de angaja¡i, - 350 milioane cifrå de afaceri, - 8 unitå¡i de produc¡ie, în Fran¡a, România, Ucraina, Spania ¿i în curând în Rusia, - 17 sta¡iuni de cercetare în Europa, - peste 30 milioane de euro investite în fiecare an în cercetare-dezvoltare ¿i facilitå¡i industriale, - 45.000 ha de produc¡ie în 5 ¡åri, - activi pe pia¡å cu: porumb, floareasoarelui, rapi¡å, cereale påioase, furaje, soia, sorg, leguminoase pentru boabe.

Grupul Syngenta deschide o fabric\ în Elve]ia Grupul Syngenta a deschis fabrica de la Muttenz, Elve¡ia. Acolo a fost anterior o investi¡ie Novartis, iar cei 70 de angaja¡i vor fi påstra¡i mai departe în cadrul Syngenta.

Noua fabricå are 2,3 hectare, cu linii de produc¡ie multifunc¡ionale, ¿i a fost special dotatå ¿i modernizatå pentru a dezvolta substan¡e active noi ¿i alte produse intermediare. Are avantajul cå se aflå în apropierea centrului de dezvoltare tehnicå a Grupului Syngenta din Münchwilen, ceea ce va facilita tranzi¡ia noilor produse de la stadiul de proiec¡ie la produc¡ie.

Aceastå investi¡ie întåre¿te ¿i mai mult rolul Elve¡iei în centrul noilor tehnologii Syngenta, unde grupul are sediul central. De¿i transferul dreptului

de proprietate a avut loc la 1 septembrie, opera¡iunile sunt programate så înceapå abia în trimestrul 1 din 2021.

pagin\ de Arin DORNEANU Profitul Agricol 33/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 27 august.

Grâu România

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 97.770 tone, Indonezia 93.170 tone, Taiwan 77.570 tone, Coreea de Sud 77.370 tone ¿i Mexic 73.070 tone.

FOB Constan¡a 185 euro/t (- 2) 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 27 - 31.08.2020, pre¡ cu livrare în sept. 2020. ¥n såptåmâna 27 - 31.08 pre¡ul grâului pe bursele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 229 dolari/tonå (916 lei). A £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Oct Dec Ian

27.08 117 113 113

28.08 121 115 115

29.08 120 114 114

30.08 127 123 121

31.08 125 121 120 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Oct Dec Mar

27.08 181 183 185

28.08 183 185 187

29.08 30.08 31.08 181 187 185 183 191 190 185 194 195

România FOB Constan¡a 175 euro/t (- 2) 840 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 27 - 31.08.2020, pre¡ cu livrare în sept. 2020.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 31 august 2020, a fost

Oct Dec Mar

27.08 119 121 123

27.08 Bordeaux 154 Pallice 155 Rhin 159 Bordeaux FOB 159 Pontivy 169

12

$/t

28.08 29.08 30.08 31.08 123 122 123 123 125 124 129 127 127 125 133 131

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 27.08 Rouen 177 Dunquerque 179 Pallice 183 Creil FOB 177 Moselle FOB 173 Rouen FOB 185

28.08 29.08 183 181 183 181 185 183 179 177 175 174 189 187

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Oct Dec Mar

27.08 190 191 190

28.08 193 194 193

29.08 191 193 191

euro/t

28.08 29.08 30.08 31.08 157 155 157 157 159 157 161 159 164 163 167 165 161 160 167 165 173 171 179 177

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 187 euro/tonå (898

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna septembrie 2020 este de 173 dolari/t (692 lei).

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie 2020, a fost de 169 dolari/t (676 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

30.08 197 197 199

31.08 187 187 189 185 179 195 $/t 31.08 195 195 197

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie, este de 167 dolari/tonå (668 lei), mai mic cu 2 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 165 euro/tonå (792 lei).

A înregistrat o cre¿tere de 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 177 euro/tonå (850 lei). A crescut cu 8 euro/tonå ¿i råmâne cel mai Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Oct Dec

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 195 euro/tonå (936 lei), ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

lei), cu o cre¿tere de 8 euro/tonå.

euro/t 30.08 189 189 190 187 181 197

de 163 dolari/tonå (652 lei), cu o cre¿tere de 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 195 dolari/tonå (780 lei).

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 179 euro/tonå (859 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå.

€ - 4,8 lei $ - 4 lei

competitiv pe bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 159 euro/tonå (636 lei).

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 140 dolari/tonå (560 lei), fa¡å de 131 dolari/tonå, cât a deschis licita¡ia în data de 27.08.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 165 euro/tonå (792 lei), cu o cre¿tere de 6 euro/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

27.08 28.08 29.08 30.08 31.08 131 137 135 139 140 135 139 137 144 143

Profitul Agricol 33/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 27 - 31 august 2020 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate pe bursele mondiale a crescut.

Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 371 dolari/tonå (1.484 lei), cu 8 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 august.

Principalele destina¡ii: OCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Oct Dec Mar

27.08 322 317 320

28.08 323 320 321

$/t 29.08 322 323 327

30.08 323 325 329

31.08 327 329 331

Orz România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 27 - 31.08.2020, pre¡ cu livrare în sept. 2020.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 27.08 Rouen 161 Dunquerque 161 Moselle 170 Pontivy 170 Orz bere: Creil** 170 Moselle** 171

28.08 165 165 173 172

29.08 163 161 171 171

30.08 165 165 175 173

31.08 163 163 174 171

173 171 174 173 172 173 174 171

landa 117.770 tone, China 107.770 tone, Mexic 77.770 tone, Indonezia 7.570 tone ¿i Bangladesh 57.770 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 345 dolari/tonå (1.380 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 313 dolari/tonå (1.252 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Oct Dec Mar

27.08 681 671 675

28.08 29.08 30.08 683 685 687 675 677 673 677 679 685

$/t 31.08 691 677 690

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 163 euro/tonå (782 lei).

A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 august.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 171 euro/tonå (840 lei) ¿i nu a înregistrat nici o evolu¡ie fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 august.

Argentina: pentru livrare în septembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 179 dolari/t (716 lei).

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Sorg

Taiwan 17.770 tone.

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 27 - 31 august 2020, a fost de 179 dolari/tonå (716 lei), mai mic cu 1 dolar/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 177.770 tone ¿i

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI 27 31.08.2020

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Oct Dec

27.08 28.08 29.08 30.08 31.08 170 173 171 179 179 177 179 177 185 190

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Oct Nov

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

27.08 28.08 29.08 30.08 31.08 307 309 310 311 313 313 315 317 319 323

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 353 euro/tonå (1.694 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Oct Nov

cre¿tere cu 14 dolari/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie, este de 337 dolari/tonå (1.348 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 31 august, a fost de 367 dolari/tonå (1.468 lei), în

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2020, a fost de 347 dolari/t (1.388 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

$/t

27.08 28.08 29.08 30.08 31.08 353 355 357 359 367

Oct

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei ¿i-a men¡inut tendin¡a de cre¿tere la bursele din Fran¡a.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 359 euro/tonå (1.723 lei), cu 6 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 august.

La bursa Rouen pre¡ul a fost

euro/t

27.08 28.08 29.08 30.08 31.08 Dieppe 345 347 349 350 353

de 353 euro/tonå (1.694 lei), mai mare cu 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 349 euro/tonå (1.675 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

27.08 344 Dunquerque 341 Moselle 353

31.08 353 349 359

Nov Ian Mar

Rouen

28.08 345 343 353

29.08 347 345 355

30.08 349 347 357

27.08 359 361 359

28.08 361 363 361

29.08 363 365 363

30.08 365 367 365

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

229 dolari/t

Profitul Agricol 33/2020

+6

163 dolari/t

+6

$/t

27.08 28.08 29.08 30.08 31.08 337 341 339 341 345 341 343 345 347 351

371 dolari/t

+8

179 dolari/t

$/t 31.08 369 371 369

-1 13

ASOCIA}II

PROFESIONALE Ce a spus Emil Dumitru la conferin]a Alian]ei pentru Agricultur\ Se întâmplå des ca diver¿i oficiali så fie invita¡i la evenimente publice ¿i så absenteze, de¿i confirmå prezen¡a. ¥n cazul conferin¡ei Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare lucrurile au stat pe dos: secretarul de stat Emil Dumitru s-a prezentat neinvitat.

colegului såu, secretarul de stat George Scarlat, care a pretins ba cå Guvernul ¿i-a dorit så publice normativul la pachet cu schemele de sprijin pentru zootehnice, ba cå a fost necesar avizul Consiliului Economic ¿i Social.

Practic, Dumitru oficializeazå zvonul care circula încå dinaintea adoptårii ordonan¡ei, contrazicând afirma¡iile

“Ce au uitat så vå spunå colegii din Alian¡å este cå aveam varianta så despågubim, pe pierderi de venit, în trei ani de la producerea evenimentului, conform reglementårilor europene în privin¡a ajutoarelor de stat.

Am gåsit, ca o excep¡ie, un artificiu pe care l-am justificat la Comisie, så ne raportåm la ni¿te costuri standard ¿i så

ministrului Oros: Comisia Europeanå a emis avizul pentru acordarea ajutorului de stat abia pe data de 28 august, la patru zile de la prima adoptare a ordonan¡ei ¿i la o zi de la readoptarea acesteia. Iar documentul trimis de la Bruxelles a ajuns la Bucure¿ti mar¡i, 1 septembrie.

dåm o sumå forfetarå.”

Suficient ca mul¡i så în¡eleagå cå, dacå nu eram în an electoral, liberalii ar fi tergiversat chestiunea secetei.

Referitor la culturile de primåvarå, Dumitru leagå eventualele despågubiri de evolu¡ia încasårilor bugetare. ªi a avertizat cå este o solu¡ie irepetabilå în anii urmåtori.

“Dacå seceta va continua în fiecare an, statul nu va fi capabil så despågubeascå pierderile fermierilor”.

“

Este o datorie a noastrå, a Ministerului Agriculturii, så dåm råspunsuri la toate problemele pe care le ridicå reprezentan¡ii organiza¡iilor profesionale”, e explicat el.

Mult mai vocali ¿i pu¿i pe fapte mari înainte de sosirea lui Dumitru, liderii Alian¡ei s-au cumin¡it vizibil când l-au våzut intrând în aula ASAS. Se poate pune aceastå råcorire a spiritelor ¿i pe seama anun¡ului ferm al lui Dumitru: cå Ordonan¡a de urgen¡å privind despågubirile pentru pierderile cauzate de secetå culturilor de toamnå, nr. 148/2020, a fost publicatå în Monitorul Oficial. Imediat cei din salå au început så caute pe telefonul mobil, doar, doar li s-o confirma ce a anun¡at cu mult aplomb secretarul de stat.

S-a confirmat, e drept, dar câteva ore mai târziu, Ordonan¡a 148 putând fi accesatå în jurul orei 13.

Solicitat så explice de ce a întârziat opt zile publicarea ordonan¡ei, de la momentul adoptårii acesteia, Dumitru a oferit un råspuns diferit de cele ale 14

Apoi, Emil Dumitru i-a dojenit u¿or pe organizatorii conferin¡ei - fo¿tii såi colegi din organiza¡ia Pro Agro - pentru cå nu au promovat în rândul fermierilor meritele guvernan¡ilor în acordarea despågubirilor.

Robert VERESS Profitul Agricol 33/2020

ASOCIA}II PROFESIONALE

Legea vânz\rii motorinei are impact negativ în toat\ agricultura Clubul Fermierilor Români pentru Agriculturå Performantå î¿i exprimå profunda dezamågire privind votul favorabil din 2 septembrie din Camera Deputa¡ilor pentru modificarea legii de reglementare a procesului de vânzare a motorinei, care modificå Codul Fiscal ¿i impune obliga¡ia pentru intermediarii de carburan¡i så aibå depozite speciale.

Adoptarea proiectului de lege care completeazå articolul 435 din Legea 227/2015 privind procesul de vânzare a motorinei are impact negativ în activitatea operatorilor economici de pe aceastå pia¡å ¿i, în mod deosebit, asupra fermierilor care se aprovizioneazå cu motorinå de la ace¿ti comercian¡i.

Prin adoptarea lui, sunt eliminate din pia¡å peste 980 de companii care asigurå revânzarea de produse petroliere ¿i care î¿i desfå¿oarå activitatea la nivel na¡ional.

Agricultura va fi puternic afectatå de aceastå lege, cu impact imediat asupra campaniei agricole de toamnå, în condi¡iile în care fermierii depind de livrårile de motorinå pentru derularea lucrårilor agricole specifice acestei perioade.

Am solicitat Pre¿edintelui României så nu promulge legea adoptatå de Parlament, Prim-ministrului ¿i ministrului Agriculturii så sus¡inå demersul cåtre Curtea Constitu¡ionalå pentru excep¡ia de neconstitu¡ionalitate a modificårii de lege la care facem referire, având în vedere riscurile cu efect imediat asupra lucrårilor din campania agricolå de toamnå, posibilele implica¡ii asupra produc¡iei agricole na¡ionale, siguran¡ei alimentare ¿i bunei func¡ionåri a firmelor din domeniu.

Profitul Agricol 33/2020

Semnalåm implica¡iile negative pentru fermieri: - Cre¿terea pre¡ului motorinei, prin reducerea competi¡iei pe pia¡å (cvasi-dispari¡ia pie¡ei revânzåtorilor), råmânând doar cei 6 operatori/producåtori na¡ionali.

Nicu[or {erban,

pre[edintele Clubului

- Imposibilitatea livrårii motorinei conform cererilor fermierilor din cauza capacitå¡ilor logistice limitate, într-o perioadå criticå de desfå¿urare a lucrårilor agricole.

- Reducerea perioadei de creditare pentru achizi¡ia motorinei. Furnizorii råma¿i vor livra numai în baza rapoartelor COFACE, care nu se utilizeazå în cazul companiilor mici (societå¡i în nume colectiv, PFA-uri).

- Neplata datoriilor cåtre revânzåtori, în condi¡iile în care fermierii nu mai primesc motorinå. Men¡ionåm cå motorina livratå în campania agricolå de toamnå poate fi plåtitå în primåvara anului 2021.

Din analiza noastrå, prin aplicarea acestei måsuri, cel pu¡in jumåtate din cererea de motorinå pentru agriculturå nu va putea så fie accesatå de fermieri direct de la furnizorii na¡io-

nali, atât din cauza unor condi¡ii care ¡in de furnizori, cât ¿i a unor condi¡ii care ¡in de fermieri: - Livrarea motorinei se face de cåtre furnizorii na¡ionali (cele 6 companii na¡ionale) doar cu plata în avans. Pentru furnizorii na¡ionali de motorinå agricultura reprezintå maxim 10% din totalul livrårilor, fapt pentru care multe dintre livråri vor fi efectuate cu întârziere din cauza criteriilor de eficien¡å/geografice/de finan¡are.

- Furnizorii na¡ionali nu livreazå cantitå¡i mai mici de 7.000 litri (echivalent estimat cu necesarul pentru 100 ha lucrate pe an) - nu to¡i fermierii au capacitatea de depozitare autorizatå ¿i nici nevoia unei astfel de cantitå¡i la o livrare.

- Termenul de platå trebuie så fie sus¡inut de o asigurare COFACE - precizåm cå nicio Întreprindere Individualå ¿i nici un fermier înscris ca PFA nu pot så facå o asigurare tip COFACE (asigurare de risc de neplatå) deci se va institui o limitare ¿i o restric¡ie pentru categoriile men¡ionate.

Analiza noastrå aratå cå, la nivelul anului 2019, peste 70% din cererea de pia¡å a fost asiguratå de revânzåtori (aproximativ 200 de companii revânzåtoare de motorinå pentru agriculturå, respectiv aproximativ 250.000 metri cubi motorinå), în timp ce doar 30% de furnizorii na¡ionali/producåtori.

Guvernul României ¿i Consiliul Concuren¡ei au respins proiectul de lege ca fiind anticoncuren¡ial, nejustificat ¿i va distorsiona pia¡a comer¡ului de motorinå. Proiectul a fost denun¡at atât de Asocia¡ia Românå a Petrolului (ARP), cât ¿i de Asocia¡ia Distribuitorilor de Produse Petroliere (ADPP).

15

OPINII> dr. ing. DANIEL BOT|NOIU

Instrumente pentru agricultori Tehnologiile inovatoare nu trebuie så reprezinte o amenin¡are pentru consumatori ¿i pentru mediu, în plus, trebuie så aducå o valoare adåugatå realå societå¡ii.

U

niunea Europeanå reflecteazå în continuare asupra beneficiilor aduse de inova¡iile agricole pentru a proteja culturile agricole în fa¡a bolilor, dåunåtorilor, în timp ce Marea Britanie a adoptat deja plantele modificate genetic.

Poten¡ialul biotehnologiilor ¿i ameliorarea geneticå fac parte din strategia Farm-to-Table, noua politicå a UE în materie alimentarå, instrumente necesare pentru a pune în aplicare solu¡ii inovatoare pentru a depå¿i dependen¡a de pesticide.

Tehnologiile inovatoare nu trebuie så reprezinte o amenin¡are pentru consumatori ¿i pentru mediu, în plus, trebuie så aducå o valoare adåugatå realå societå¡ii.

Dezbaterea despre biotehnologie ¿i inova¡ie a fost mult timp în fruntea discu¡iilor în Europa.

Subiectul a cåpåtat, de asemenea, avânt în urma unei hotårâri pronun¡ate de Curtea de Justi¡ie a Uniunii Europene în 2018, prin care s-a statuat cå organismele ob¡inute prin ameliorare geneticå sunt organisme modificate genetic (OMG) ¿i cå ar trebui, în principiu, så se încadreze în Directiva 2001/18 / CE privind eliberarea deliberatå a organismelor modificate genetic în mediu. În timp ce activi¿tii de mediu au salutat hotårârea Cur¡ii, sectorul agricol a dat alarma, subliniind consecin¡ele negative asupra economiei ¿i mediului prin renun¡area la biotehnologii.

La cererea Consiliului UE, Comisia

16

Europeanå a efectuat un studiu asupra noilor tehnici genomice. Care se poate finaliza la sfâr¿itul anului 2021.

Utilizarea biotehnologiei, nanotehnologiei ¿i inteligen¡ei artificiale nu reprezintå o problemå, cu toate acestea, când vine vorba de alimente sau pesticide, standardele noastre devin diferite.

Acest lucru trebuie analizat, cåci ameliorarea plantelor trebuie avutå în vedere în situa¡ia în care fermierii trebuie så respecte bunele practici agricole de mediu, trebuie så utilizeze din ce în ce mai pu¡ine pesticide ¿i, mai mult, trebuie så asigure hranå atât din punct de vedere calitativ, cât ¿i cantitativ.

Fermierii nu sunt pro utilizarea pesticidelor, înså sunt obliga¡i, în afarå în altor instrumente, så utilizeze substan¡ele chimice. Nu au alte instrumente la dispozi¡ie. În ciuda cererii din partea industriilor, a fermierilor ¿i a Statelor membre, Comisia Europeanå nu a fost în måsurå så clarifice legisla¡ia privind OMG-urile valabilå de la începutul anului 2007.

Suntem în 2020, suntem în urmå atunci când analizåm starea de reglementare în acest sens, de¿i întreaga lume a luat un avans considerabil în aceastå direc¡ie. Strategiile “de pe maså” legate de biodiversitate nu vor avea succes.

Fermierii nu au instrumentele potrivite pentru a produce alimente, în timp ce trebuie så-¿i îmbunåtå¡eascå ¿i performan¡ele de mediu. Aceste lucruri sunt legate strict de finan¡are, care, a¿a cum am våzut, este mai micå decât în ciclurile anterioare, de¿i obliga¡iile la

care sunt supu¿i fermierii sunt din ce în ce mai mari.

Este inutil så ne gândim cå putem atinge obiectivele de mediu fårå biotehnologii ¿i cu produse de protec¡ia plantelor din ce în ce mai pu¡ine ¿i scumpe! Coronavirusul a subliniat cå biotehnologia medicalå este o parte a solu¡iei ¿i cå ar trebui så oferim o ¿anså ¿i agrobiotehnologiei.

Legisla¡ia europeanå cu privire la biotehnologii trebuie rescriså, cåci aplicarea actualei Directive este greoaie, costisitoare, politizatå ¿i, prin urmare, disfunc¡ionalå.

Dacå un produs vegetal poate fi dezvoltat fie în mod natural, fie prin metode fitogenetice ¿i nu con¡ine nicio urmå de ADN stråin, atunci acesta nu ar trebui så fie perceput ca OMG ¿i, prin urmare, nu ar trebui så fie supus prevederilor Directivei europeane. Dacå un produs vegetal con¡ine ADN stråin, un transgen, atunci acesta trebuie så facå obiectul acestei Directive.

Marea Britanie a modificat legisla¡ia cu privire la ameliorarea geneticå a plantelor, fiind în prezent dezbåtutå în Camera Lorzilor, ¿i astfel a dat posibilitatea fermierilor så ac¡ioneze în direc¡ia men¡inerii activitå¡ilor lor.

Este esen¡ial ca robotica ¿i genetica så ofere un poten¡ial mare pentru dezvoltarea agriculturii, “inovarea ¿i biotehnologia” sunt cheile pentru cre¿terea productivitå¡ii, în acela¿i timp ducând la îmbunåtå¡irea mediului ¿i asigurarea alimentelor pentru o lume care cre¿te numeric de la an la an.

Profitul Agricol 33/2020

OPINIE

Ajuta]i-m\ s\ g\sesc Statul român!

Nina GHEORGHI}| fermier, Br\ila

D

in 2018, de când actuala secetå pedologicå a dat primele semne de instalare, fermierii ¿i pseudofermierii (prefer så numesc a¿a acele persoane care practicå agricultura ca pe o activitate de oportunitate, pentru a beneficia de subven¡ii ¿i venituri nefiscalizate, vânåtorii de subven¡ii - cum le zice ministrul Adrian Oros) cautå solu¡ii disperate pentru a-¿i salva culturile agricole.

Cum apa de irigat, cel pu¡in în ultimii 3 ani, a fost gratuitå, ¿i toatå lumea a avut acces, cu to¡ii au încercat så irige, improvizând câte ceva în func¡ie de bugetul disponibil. În acest context trebuie apreciatå interven¡ia Ministerului Agriculturii pentru eforturile financiare de a pune la dispozi¡ie fermierului român apa gratuitå. ¥n mentalitatea noastrå balcanicå, dacå mie îmi este bine aståzi, nu må intereseazå ce se va întâmpla mâine, ¿i nici dacå prin ac¡iunea mea produc pagube sau îngrådesc drepturile vecinului sau genera¡iilor viitoare.

Pseudofermierii, afla¡i cu suprafe¡ele agricole lângå canalul de irigat, au în¡eles cå dacå tot existå apå gratuitå pe canal, iar canalul este al Statului, deci nimånui nu-i va påsa de distrugerile fåcute, pot trece la aplicarea irigårii propriilor suprafe¡e de teren, utilizând metoda irigårii prin brazdå sau alte metode prin care apa din canal så ajungå pe sol.

Adicå distrug taluzul canalului ca apa så curgå gravita¡ional. Al¡ii, pentru cå nu au motopompe performante, sparg dalele de beton ale canalului, la nivelul coloanei de irigat.

Aceste practici le våd în fiecare an în localitatea unde am ferma, iar canalul se degradeazå de la un an la altul.

Revoltatå de aceste practici, am reclamat, telefonic, domnului primar al comunei faptul cå este inadmisibil ca în comunitatea noastrå fiecare så facå ce vrea, adicå så meargå så stråpungå canalul ¿i

18

Refacerea cu utilajul propriu a drumului [i taluzului, pentru a putea ajunge ;n ferm\ cu remorcile cu gr=u Taluzul [i drumul de exploatare distrus

så distrugå ¿i drumul de exploatare de lângå canal, determinându-må pe mine ca fermier så fac un ocol de câ¡iva km pentru a-mi duce recolta din câmp în magazia fermei.

Mi-a råspuns sec cå nu intrå în atribu¡iunile dumnealui rezolvarea acestei situa¡ii. Am primit un råspuns similar ¿i de la Poli¡ia Localå, care mi-au reamintit cå au jurisdic¡ie doar în intravilan (vatra satului), ce se întâmplå în extravilan nu-i prive¿te.

La ANIF nu avea sens så reclam, având convingerea cå våzuserå, dat fiind faptul cå mai trec, ce-i drept, foarte rar, prin zonå.

Din 2018, aceste practici s-au înmul¡it.

Discutând ¿i cu al¡i colegi din alte zone agricole, unde se practicå aceea¿i metodå de udare direct din canal, må înspåimântå faptul cå, în câ¡iva ani, taluzul canalelor se va pråbu¿i, iar noi cu to¡ii suntem spectatori nepåsåtori la aceste ac¡iuni barbare. În acest context, må întreb unde pot gåsi Statul român ca så pot depune o sesizare scriså pe acest subiect. Dacå, într-o comunå, Primåria nu este Statul, Poli¡ia nu este Statul, a¿a cum credeam eu, atunci så-mi spunå cineva unde så

caut Statul român ca så-i spun cå, dacå nu face ceva, în câ¡iva ani nu vom mai avea iriga¡ii nici în zonele în care aståzi mai existå canal principal de aduc¡iune al apei de irigat.

Desigur, la acel moment, Statul român, pe care eu n-am reu¿it så-l întâlnesc, va spune cå fermierii sunt de vinå cå l-au distrus, ¿i nu i-a interesat.

Dar care fermieri? Eu pe cei care fac astfel de ac¡iuni nu-i consider fermieri.

Pentru mine sunt pseudofermieri. Nici un fermier nu ar proceda de maniera aceasta, con¿tient fiind de faptul cå î¿i face råu singur. Atunci când practici agricultura ca pe un business, pe termen lung, nu-¡i po¡i distruge infrastructura de irigat.

Când practici agricultura fiind ghidat doar de ideea cå mai câ¿tigi ni¿te bani din fondurile europene, mai ales în contextul în care Statul român încurajeazå prin tot felul de stimulente micul fermier, care în marea lor majoritate sunt pseudofermieri, de ce så nu profi¡i!

Profitul Agricol 33/2020

CULTURI

VEGETALE Strategia minimalist\ a lui Arnaud Charmetant Arnaud Charmetant, administratorul societå¡ii Alisa Farming, lucreazå 13.700 ha la Agricom Borcea, Cålåra¿i.

Are o cifrå de afaceri de 14 milioane de euro anual, este adeptul dråmuirii drastice a investi¡iilor, considerând cå aceasta este calea spre optimizarea profitabilitå¡ii în condi¡iile unei agriculturi durabile.

A

nul acesta, produc¡iile la Agricom au fost mai mici ca în anii preceden¡i, dar mai mari ca în multe ferme din vecinåtate, chiar ¿i în cele care au investit o sumå mai mare pe hectar în culturi. E posibil chiar ca Agricom så închidå sezonul cu un mic profit.

Charmetant nu ne-a dezvåluit suma investitå pe hectar, înså ne-a dat câteva indicii care aratå cå, foarte probabil, se situeazå la jumåtate sau chiar mai pu¡in din cheltuielile altor ferme mari.

De exemplu, schimbarea parcului de utilaje se face o datå la 8-10 ani. Între altele, Agricom de¡ine 30 de tractoare, majoritatea John Deere (¿i douå tractoare Case IH articulate), împår¡ite în douå grupe: 10 tractoare de 350 de CP, pentru pregåtirea terenului ¿i semånat; 20 de tractoare de 150 CP, pentru lucrårile de între¡inere a culturilor. Tractoarele mici trebuie så lucreze 8.000 de ore înainte de schimbare, cele mari 10.000 de ore.

20

Alte diferen¡e: Charmetant nu folose¿te îngrå¿åminte foliare, aplicå douå tratamente împotriva bolilor ¿i o singurå erbicidare, fa¡å de tehnologia care include foliare, trei-patru tratamente, douå-trei erbicidåri.

“Strategia noastrå este optimizarea (adicå reducerea) cheltuielilor. Anul acesta, dacå am fi investit mult, am fi pierdut mult. Nu ¡intim produc¡ii foarte mari, dar nici nu înregistråm pierderi foarte mari când condi¡iile sunt dificile.

Suntem pruden¡i. Fårå a investi deloc nu merge, dar trebuie gåsit acel optim între investi¡ii ¿i produc¡ii. Culturile trebuie monitorizate permanent ¿i deciziile luate la momentul potrivit”.

Produc¡iile la culturile de toamnå Produc¡ia medie în ferma Agricom, pe cele 3.000 de ha cultivate cu grâu, a fost de 1,5 t/ha, fa¡å de o medie multianualå de 5.450 kg/ha.

S-au înregistrat diferen¡e foarte mari între produc¡iile din solele situate în baltå ¿i teraså, respectiv cu varia¡ii de la 0,8 t/ha în baltå la 2,5 t/ha în teraså. Pe de altå parte, a contat foarte mult momentul înfiin¡årii culturii.

Grâul semånat devreme, în sol u¿or, a avut o pornire rapidå în vegeta¡ie toamna, la fel o revenire rapidå în vegeta¡ie primåvara, dar a fost foarte afectat de înghe¡urile târzii din martie-aprilie, iar lipsa precipita¡iilor a agravat situa¡ia.

Au existat parcele ce au råmas efectiv nerecoltate.

La orz, produc¡ia pe cele 2.400 ha a

fost mult mai bunå ca la grâu, chiar acceptabilå, în condi¡iile acestui an: 3,6 t/ha, fa¡å de o medie multianualå de 5.650 kg/ha.

Produc¡ii foarte slabe au fost în solurile nisipoase, la neirigat. În schimb, în solele irigate anul trecut ¿i în teraså, unde precipita¡iile au fost ceva mai consistente, produc¡iile s-au apropiat de ale anilor preceden¡i.

“Se dovede¿te, din nou, cå orzul rezistå mai bine la secetå. Prin urmare, vom echilibra suprafa¡a cultivatå cu orz cu cea cultivatå cu grâu”.

La rapi¡å, suprafa¡a semånatå a fost de 2.000 ha, cea recoltatå 1.300 ha, cu o medie a produc¡iei de 1,7 t/ha.

Interesant este cå rapi¡a semånatå tardiv, la începutul lunii octombrie, a dat cea mai bunå produc¡ie, de 2,6 t/ha.

Rapi¡a semånatå în epocå, dupå o ploaie, pe 10 august, a dat produc¡ii inferioare, de¿i s-a investit în ea mai mult.

O explica¡ie a situa¡iei paradoxale ar fi cå plantele semånate în august au fost mai expuse la cåldura ¿i seceta din toamnå, la atacurile de boli ¿i dåunåtori, la îmburuienare.

S-au aplicat tratamente, iar la intrarea în iarnå plantele erau prea mari ¿i a fost necesarå interven¡ia cu regulator de cre¿tere. Charmetant nu crede cå a contat prea mult genetica, fiindcå a folosit aceia¿i hibrizi, indiferent de epoca de semånat.

Pe de altå parte, fiindcå soiurile sunt mai pu¡in costisitoare, începe semånatul cu ele ¿i continuå cu hibrizii, ace¿tia având o vigoare mai mare la pornirea în vegeta¡ie.

Profitul Agricol 33/2020

Arnaud Charmetant, administrator Alisa Farming

Produc¡iile la culturile de primåvarå Pânå la vizita noastrå în fermå (miercuri, 26 august) se recoltase un sfert din suprafa¡a de 2.300 de ha cultivatå cu floarea-soarelui.

Media produc¡iei este de 1.850 kg/ha, cu varia¡ii între 1,5 t/ha ¿i 3 t/ha, iar Charmetant anticipeazå cå a¿a va fi ¿i când se va încheia recoltatul. Este o produc¡ie aflatå la limita profitabilitå¡ii.

La Agricom se cultivå ¿i floare high oleicå ¿i linoleicå. Anul trecut, bonusul la high oleic a fost 90 de dolari/tona, anul acesta e doar 5 dolari. Costurile de produc¡ie sunt apropiate, dar produc¡iile cu circa 10% mai mici la high oleic.

La porumb - 600 ha pentru boabese estimeazå produc¡ii de 4-5 t/ha, mult mai bine fa¡å de fermele învecinate, care vor trebui så se mul¡umeascå cu 12 t/ha. Mai sunt 650 ha loturi semincere, la irigat, cu o produc¡ie valorificabilå de 3.200 kg/ha.

Soia a fost cultivatå pe 1.200 ha, în bunå parte la neirigat, unde nu ¿tie dacå se vor realiza cele 1.300 kg/ha necesare ob¡inerii sprijinului cuplat. Pe mica suprafa¡å la irigat a scos 3-3,5 t/ha.

“Riscul cu soia la neirigat îl cunoa¿tem, dar o påstråm în asolament, fiindcå este importantå rota¡ia culturilor. De Profitul Agricol 33/2020

aceea ne încåpå¡ânåm ¿i cu rapi¡a, care este o importantå culturå premergåtoare. ºinem un echilibru între culturile de toamnå ¿i cele de primåvarå, între cereale ¿i oleaginoase”.

Asolamentul este completat de lucernå (700 ha), mu¿tar pentru såmân¡å ¿i alte culturi. Din totalul de 13.700 ha, 6.400 ha se aflå în teraså ¿i restul în “baltå”. Unele culturi dau produc¡ii mai bine în teraså, altele în baltå. La floare, în istoric, produc¡iile au fost mai bune în baltå. La rapi¡å este exact pe dos, de multe ori este întoarså rapi¡a semånatå în baltå. La orz produc¡iile sunt comparabile, iar grâul se simte mai bine în teraså.

Existå un plan de extindere a suprafe¡ei irigate, de la 1.500 la 2.500 ha. Proiectul se aflå în faza ob¡inerii autoriza¡iilor, iar dacå totul merge bine, din 2022 noii pivo¡i vor fi în func¡iune, urmând a fi irigate culturi de porumb ¿i soia.

Båtålia pentru conservarea apei în sol Charmetant este fanul necondi¡ionat al lucrårilor minime ale solului (minimum-till) ¿i e decis så testeze chiar ¿i semånatul direct în miri¿te (no-till), în încercarea de a conserva umiditatea solului, atâta câtå este. În acest scop, a

achizi¡ionat o semånåtoare Horsch specialå cu sprinter, cu care va semåna o cincime din suprafa¡å. Dacå va constata beneficii, va investi în achizi¡ia unei semånåtori noi. Va aplica tehnologia mai întâi în parcele cu o structurå bunå a solului ¿i unde nu existå riscul de intrare a oilor.

Pruden¡å la contractele forward Charmetant considerå cå rela¡iile conflictuale pe care le au acum unii fermieri cu traderii ar fi fost evitate dacå în primåvarå procedau ra¡ional.

“Fiindcå anul a fost cu totul atipic, iar asta s-a våzut încå din martie, trebuia ca fermierii ¿i traderii, deopotrivå, så fie mai re¡inu¡i cu contractele forward”.

Francezul a vândut în ianuarie ¿i februarie câte 5% din produc¡ia estimatå, apoi, când a våzut cå apar problemele cu înghe¡urile târzii, a stopat vânzårile anticipate. “ªi bine am fåcut, fiindcå doar a¿a mi-am putut onora contractele, am achitat arenda ¿i mi-a råmas ¿i de såmân¡å”. În ce prive¿te soma¡iile primite de unii fermieri din partea traderilor, Charmetant sus¡ine cå sunt situa¡ii atipice.

Robert VERESS 21

Ziua altfel a Porumbului Ziua Porumbului de la Orezu vine cu câteva premiere.

Nicolae Sitaru a convenit cu reprezentan¡ii companiilor så nu comunice rezultatele individuale ale hibrizilor, a¿a cum a fost pânå acum. În¡elegerea a fost fåcutå înainte de recoltare, pentru a nu exista apoi dorin¡a unor participan¡i de a se publica rezultatele.

D

ecizia a fost luatå din cauzå cå rezultatele nu erau concludente, testarea fiind afectatå de secetå.

“S-a adunat apa în zonele mai joase ca urmare a faptului cå toate ploile din

Precipita¡ii (total 184 l/mp): mai - 44 l/mp, iunie - 87 l/mp, iulie - 53 l/mp, august - 0 l/mp.

Produc¡iile au variat de la 709 kg/ha la 5.773 kg/ha. Diferen¡a de produc¡ie a hibrizilor a fost datå de o cantitate reduså de apå. “Doi hibrizi de la aceea¿i companie au avut produc¡ii mai mari.

Nu pot så spun cu mâna pe inimå cå hibrizii sunt mai buni sau nu”, spune Nicolae Sitaru.

Media testårii a fost de 2.162 kg/ha, apropiatå de cea realizatå în loturile comerciale, acolo unde, dupå 400 ha

Grupa FAO

Limita minimå (kg/ha)

Limita maximå (kg/ha)

Produc¡ia medie (kg/ha)

300-340

709

3253

1805

350-390

881

4012

2168

400-450

1003

5773

2420

460-490

709

5308

2100

Tehnologia de cultivare Loturile de testare au fost semånate pe 2 aprilie, iar recoltarea s-a fåcut pe 1 septembrie. Lucrårile solului: arat, discuit, încorporare îngrå¿åminte cu combinatorul, semånat, fertilizat, 22

vara aceasta au fost ploi iu¡i ¿i apa nu s-a infiltrat la fel”, a remarcat fermierul.

Nu a fost diferen¡å de cantitate cåzutå, ci de asimilare a precipita¡iilor.

erbicidat. Fertilizarea: azotat de amoniu-240 kg/ha, NPK 16-16-16- 300 kg/ha ¿i NPK 20-20-0+Zn-210 kg/ha.

Erbicidarea a fost fåcutå, pe 25 aprilie, cu Adengo (0,4 l/ha) ¿i Laudis (2,25 l/ha), pe 20 mai.

culese, media recoltei era de sub 2 t/ha.

“Nu am mai avut situa¡ia aceasta nici måcar în 2007”, spunea Sitaru la începutul lunii.

Cele mai bune rezultate s-au înregistrat la grupele FAO 400-450. Produc¡iile au fost în intervalul 1.003-5.773 kg/ha, iar media a fost de 2.420 kg/ha.

Nivelarea terenurilor nu este o solu¡ie de cre¿tere a produc¡iei fermei.

Are costuri mari ¿i beneficii incerte. “În ani ca ace¿tia, chiar dacå terenul e nivelat, nivelul produc¡iei medii era la fel.

Chiar ¿i acolo unde a fost apå nu se poate spune cå a fost mai multå decât îi trebuia”, spune Sitaru.

Produc¡ia maximå este la mai pu¡in de jumåtate din poten¡ialul genetic al hibridului. În loturile comerciale s-a våzut influen¡a plantei premergåtoare. Porumbul cultivat dupå porumb, pe 60 ha, a dat o produc¡ie de 900 kg/ha. Dupå grâu a dat 1.400 kg/ha.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 33/2020

CULTURI VEGETALE

Saaten-Union> soiuri de grâu [i orz Cornelia PISTOL product manager Cereale P\ioase [i Leguminoase

A

nul agricol 2019-2020 a fost extrem de dificil. Ne-am confruntat cu o toamnå secetoaså pentru cultura de cereale påioase, în care pregåtirea terenului s-a fåcut foarte greu, semånatul s-a realizat târziu, iar plantele de grâu au intrat în iarna destul de slab dezvoltate (stadiu BBCH 20).

Apoi a urmat o iarnå fårå zåpadå care a sporit deficitul de umiditate din sol, iar lovitura cea mai puternicå a venit în primåvarå, când am avut temperaturi extrem de scåzute în a doua parte a lunii aprilie ¿i o cantitate reduså precipita¡ii.

Cu toate acestea, soiuri de grâu ¿i orz din portofoliul Saaten-Union România, precum Centurion, Katarina, Aspekt, SU Ellen, Lucienne, Arenia au reu¿it så treacå peste aceste obstacole ¿i så råsplåteascå fermierii cu produc¡ii de la 4 tone/ha (în partea de sud-est a ¡årii) pânå la 8 tone/ha (în partea de sud ¡årii, Banat, Transilvania). Înså, poten¡ialul genetic al soiurilor noastre este de 9-10 tone/ha în condi¡ii de aplicare a unei tehnologii bune, dar ¿i un nivel echilibrat de precipita¡ii distribuite uniform pe parcursul perioadei de vegeta¡ie. ªi în aceastå toamnå, compania noastrå este alåturi de fermierii cultivatori de cereale påioase ¿i le pune la dispozi¡ie semin¡e din soiuri de grâu, orz, triticale ¿i secarå din genetica de ultimå genera¡ie, soiuri care sunt atent selectate pentru condi¡iile din ¡ara noastrå, care au toleran¡e ridicate la iernare, la principalele boli foliare ¿i ale spicului, precum ¿i o toleran¡å ridicatå la secetå ¿i ar¿i¡å.

Deja discutåm de soiuri consacrate pe pia¡a agricolå din România, care 24

sunt cunoscute ¿i foarte apreciate de fermieri, cum ar fi: la grâu - Katarina, Joker, Centurion ¿i TikaTaka, la orz - SU Ellen, Wendy, Henriette ¿i Arenia.

A¿a cum ne-am obi¿nuit clien¡ii fideli, ¿i în acest an agricol vå propunem urmåtoarele noutå¡i din portofoliu: soiul de grâu Aspekt ¿i soiul de orz Jakubus.

Aceste soiuri noi vin så completeze portofoliul de cereale påioase al companiei Saaten-Union România pentru a acoperi nevoile tuturor fermierilor.

Avem soiuri de grâu atât aristate, cât ¿i nearistate, soiuri de la grupa de maturitate extratimpurie, cum este Felix la grupa tardivå, cum sunt Mulan ¿i Joker, dar ¿i din categorii biologice diferite, Bazå ¿i Certificata 1.

Soiuri de grâu KATARINA - soi semitimpuriu, nearistat, din clasa A de panifica¡ie; - are o perioadå scurtå se vegeta¡ie ¿i scapå de seceta pedologicå ¿i de ar¿i¡a atmosfericå ce apar în luna iunie; - datoritå taliei joase, nu necesitå aplicarea regulatorului de cre¿tere; - asigurå o eficien¡å economicå datoritå unui raport stabil între cantitatea ¿i calitatea produc¡iei.

TIKA TAKA - soi semitimpuriu din clasa A de panifica¡ie, care are o vigoare foarte bunå la råsårire; - combinå poten¡ialul ridicat de produc¡ie ¿i calitatea pentru panifica¡ie; - se caracterizeazå printr-o mare adaptabilitate pedoclimaticå; - toleran¡å bunå la secetå, deoarece are o perioadå scurtå de vegeta¡ie ¿i “scapå” de temperaturile ridicate din luna iunie.

PYTHON - soi de grâu aristat, din clasa A de panifica¡ie, semitimpuriu; - toleran¡å foarte bunå la iernare ¿i un start rapid în primåvarå; - capacitate foarte bunå de înfrå¡ire, care începe în toamnå ¿i se continuå în primåvarå; - are o foarte bunå adaptabilitate la diferite condi¡ii climatice.

ASPEKT Nou! - soi semitardiv, clasa A de panifica¡ie; - se caracterizeazå printr-o toleran¡å

CENTURION - soi semitimpuriu, aristat, din clasa A de panifica¡ie; - este o geneticå nouå, care a dovedit un poten¡ial ridicat de produc¡ie, precum ¿i stabilitate în cei 3 ani de testare de pânå acum; - toleran¡å ridicatå la ar¿i¡å; - toleran¡å ridicatå la iernare; - acest soi este caracterizat prin capacitatea foarte bunå de înfrå¡ire, care începe în toamna ¿i continuå în primåvarå.

Mihai Miri]escu, director general Saaten Union [i Rapool Ring Profitul Agricol 33/2020

CULTURI VEGETALE

care aduc plusvaloare foarte mare la principalele boli foliare ¿i ale spicului; - se preteazå så fie cultivat în toate arealele de cultivare ale grâului, cu rezultate excep¡ionale în regiunile unde aportul precipita¡iilor în perioada de vegeta¡ie depå¿e¿te 350 mm; - se recomandå så fie cultivat în tehnologie intensivå.

se cultive în toate zonele de culturå ale orzului; - plantele au talie medie, ceea ce îi conferå o toleran¡å foarte bunå la cådere; - are o toleran¡å mare la iernare, precum ¿i la principalele boli foliare ¿i ale spicului; - are o bunå capacitate de adaptare la diferite tipuri de sol ¿i tehnologii de culturå.

Soiuri de orz SU ELLEN

LUCIENNE

- soi de orz pe 6 rânduri, cu un randament superior pentru grupa de maturitate extratimpurie; - are o mare capacitate de înfrå¡ire, o plantå putând duce la maturitate 4-5 fra¡i fertili; - plantele au talie medie, ceea ce îi conferå o toleran¡å remarcabilå la cådere; - se preteazå så se cultive în toate zonele de culturå ale orzului din România.

- soi de orz pe 6 rânduri, semitardiv, recomandat så se cultive în toate zonele de culturå ale orzului; - principalul beneficiu este buna adaptabilitate pedoclimaticå, având rezultate excelente în partea de sud a ¡årii, cât ¿i în partea de nord; - se recomandå aplicarea regulatorului de cre¿tere la avertizare; - are o valoare furajerå deosebitå, cu un poten¡ial ridicat de produc¡ie.

ARENIA - soi de orz pe 6 rânduri, din geneticå nouå, semitimpuriu, recomandat så

Profitul Agricol 33/2020

BELISSA

care se caracterizeazå prin plante cu o toleran¡å mare la principalele boli foliare; - are o pornire rapidå în vegeta¡ie, iar plantele sunt robuste ¿i formeazå un numår mare de fra¡i fertili (4-5); - este recunoscut pentru constanta produc¡iilor ob¡inute an de an; - îl recomandåm în toate zonele de culturå.

JAKUBUS Nou! - soi de orz pe 6 rânduri, tardiv, care a dovedit, în to¡i cei 3 ani de testare, un poten¡ial mare de produc¡ie, depå¿ind cu succes media martorilor; - un alt argument important este toleran¡a ridicatå la iernare; - recomandat a se cultiva în toate zonele de culturå ale orzului, dar ¿i pe terenurile mai dificile ¿i reci; - se caracterizeazå printr-o toleran¡å ridicatå la principalele boli foliare ¿i ale spicului.

Toate aceste soiuri s-au remarcat printr-o mare stabilitate a produc¡iilor ¿i printr-un randament bun pe hectar.

Cultivarea lor în cadrul fermelor din România reprezintå o garan¡ie a calitå¡ii culturilor de cereale.

- soi de orz pe 6 rânduri, semitardiv,

25

CULTURI VEGETALE

Ascenza> combaterea buruienilor cu frunz\ lat\, dar [i a celor graminee Controlul buruienilor este o provocare ce reapare în mod constant în activitatea producåtorilor de cereale, în principal din cauza lipsei de erbicide cu moduri noi de ac¡iune ¿i din cauza apari¡iei fenomenului de rezisten¡å. ¥n timp ce cresc dificultå¡ile de gestionare ale buruienilor, pe pia¡a din Europa apar tot mai pu¡ine erbicide din clase chimice noi. Nu este prevåzutå apari¡ia unei noi familii de erbicide împotriva buruienilor monocotiledonate mai devreme de câ¡iva ani.

Bazându-se pe aceastå evolu¡ie a pie¡ei ¿i având în vedere nevoia fermierilor de a combate ambele categorii de buruieni din culturile de cereale påioase (monocotiledonate ¿i dicotiledonate), Ascenza a dezvoltat o gamå de erbicide bazate pe molecule deja cunoscute ¿i folosite pe scarå largå în cultura de cereale.

Joystick/Kacik este primul erbicid rezultat al Enhanced Technology Process, ETP, o solu¡ie inovatoare ¿i diferen¡iatå pentru culturile de cereale påioase cu aplicare în postemergen¡å.

Joystick/Kacik este un erbicid nou, cu formulare WG, ce con¡ine 50 g/kg de iodosulfuron-metil-sodiu, 400 g/kg de diflufenican ¿i 20 g/kg de florasulam, plus 100 g/kg de cloquintocet-mexil (safener), fiind omologat în România în dozå de 150 - 200 g/ha.

Produsul este un erbicid complet, care combinå sinergic substan¡ele active iodosulfuron-metil-sodiu ¿i diflufenican, molecule ce combat buruienile monocotiledonate ¿i cele dicotiledonate cu florasulam, moleculå pentru controlul buruienilor cu frunzå latå.

Joystick/Kacik este o solu¡ie nouå 26

hiru¿or (Poa annua), coada vulpii (Alopecurus myosuroides) în culturile de grâu, de orz ¿i secarå, având o eficacitate ¿i selectivitate ridicatå (vezi figura).

Pentru maximizarea eficien¡ei erbicidului, se recomandå aplicarea adjuvantului Pottok în doza de maxim 0,2 l/ha (0,1% calculat la volum de solu¡ie de 200 l/ha).

Eficacitatea JOYSTICK/ KACIK în combaterea buruienilor la doz\ de 200 g/ha

¿i exclusivå de erbicidare de la Ascenza care include trei ingrediente active din grupe chimice diferite. Datoritå asocierii celor trei substan¡e active, Joystick/Kacik este erbicidul cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor pentru erbicidarea chiar din toamnå; astfel combate o gamå largå de buruieni cu frunzå latå, inclusiv cele greu de combåtut, dar ¿i graminee prezente în culturile de cereale, având ac¡iune de contact, sistemicå ¿i rezidualå.

Joystick/Kacik este un erbicid cu o flexibilitate remarcabilå care se aplicå postemergent de la 3 frunze (BBCH 13) pânå la sfâr¿itul înfrå¡irii (BBCH 29).

Produsul poate fi aplicat în doza de 150 g/ha pentru combaterea cu succes a buruienilor dicotiledonate anuale ¿i hirusor (Poa annua), iar în doza de 200 g/ha pentru combaterea întregului spectru de buruieni dicotiledonate, precum Galium aparine, Papaver rhoeas, Veronica spp, Matricaria chamomilla, Sinapis arvensis etc., ¿i a celor monocotiledonate, precum ovåzul sålbatic (Avena fatua), iarba vântului (Apera spica-venti),

Printre beneficiile utilizårii erbicidului Joystick/Kacik se numårå: - Cel mai larg spectru de combatere din segment, inclusiv buruienile greu de controlat din culturile de cereale påioase precum Veronica spp., Galium aparine etc; - Cea mai largå ¿i sigurå fereastrå de aplicare din segment: poate fi aplicat de la 3 frunze, când cultura este råsårita ¿i viabilå, pânå la sfâr¿itul înfrå¡itului; - Reduce competi¡ia cu buruienile, favorizând dezvoltarea ¿i înfrå¡irea culturii; - Activitate foliarå ¿i rezidualå ¿i cu mod de ac¡iune dublu: contact ¿i sistemic; - Eficient la doza reduså; - Previne fenomenul de rezisten¡å datoritå substan¡elor active, cu moduri diferite de ac¡iune; - Formularea produsului ce con¡ine safener asigurå selectivitate asupra culturii; - Eficien¡å remarcabilå chiar ¿i la temperaturi scåzute; - Cea mai profitabilå solu¡ie cost/ beneficiu.

Profitul Agricol 33/2020

CULTURI VEGETALE

Trinity SC, solu]ia Adama

pentru erbicidarea de toamn\ la p\ioase Pe o pia¡å cu multe op¡iuni pentru erbicidarea culturilor de cereale påioase, Trinity SC se impune în tehnologiile de control al buruienilor printr-un spectru larg de buruieni combåtute.

Erbicidarea de toamnå este o lucrare care câ¿tigå tot mai mult teren.

Seceta din aceastå primåvarå este un argument în plus pentru fermieri så economiseascå apa din sol prin eliminarea buruienilor ¿i så protejeze cultura de un stres suplimentar în primåvarå. Erbicidarea din toamnå a adus mai multå lini¿te ¿i siguran¡å fermierilor ¿i un spor de produc¡ie important.

Ioan Benea cultivå 760 ha în jud.

Bra¿ov, din care 280 ha cu grâu. Folose¿te Trinity SC de trei ani. A început cu o suprafa¡å mai micå ¿i a våzut cå då rezultate în mod deosebit pentru buruienile-problemå: iarba vântului, ovåzul sålbatic, mai greu combåtute cu alte erbicide. Toamna suntem pu¡in mai liberi, ceea ce ne ajutå din punctul de vedere al tehnologiei ¿i al combaterii consumatorilor de fertilizan¡i. A avut în general rezultate bune, ¿i nu a mai fost necesar så foloseascå un alt erbicid pânå la recoltare. Anul trecut efectul a fost ideal, cultura a fost curatå pânå la recoltare.

Anul acesta a fost înså atipic, cu ploi multe în perioada de varå, când au început så mai aparå buruienile de zi lungå. Va utiliza în continuare Trinity SC, a comandat deja produsul pentru toatå suprafa¡a, dar va avea în vedere o erbicidare suplimentarå, pânå la apari¡ia frunzei stindard.

Aplicå Trinity SC la stadiul de trei frunze, când planta este mai bine înrådåcinatå, pentru a evita efectul fitotoxic al erbicidului.

Vremea este mai constantå toamna decât primåvara, când este mai capri28

cioaså, remarcå fermierul. “Primåvara, plantele evolueazå foarte repede ¿i dacå nu e¿ti atent pierzi momentul optim de aplicare”, spune Benea. El remarcå ¿i faptul cå distrugerea din toamnå a buruienilor are ca efect ¿i reducerea rezervei de dåunåtori din culturå.

Vasile Greu, din Mure¿, a folosit Trinity SC pentru prima oarå pe 60 ha, jumåtate din suprafa¡a cultivatå cu grâu.

A fost mul¡umit prima oarå când a erbicidat în toamnå, ¿tiind cå ¡ine sub control iarba vântului ¿i odos ¿i nu mai este nevoie så erbicideze ulterior. “A fost perfect curat. Unde ¿tiu cå am probleme cu iarba vântului ¿i cu odos o så-l folosesc în continuare”, spune fermierul. Erbicidarea din toamnå îl ajutå ¿i din punct de vedere administrativ. Este cultivator de sfeclå, iar suprapunerea lucrårilor în primåvarå îi complicå activitatea. Un stres mai pu¡in în primåvarå este ¿i pentru plante. În aceastå primåvarå cultura a fost afectatå de diferen¡e de temperaturå zi-noapte chiar ¿i de 20 grade C, iar când erau spicele formate a venit un înghe¡ târziu. Unele s-au necrozat în partea superioarå.

Alin Negrei, din Arad, s-a convins ¿i el de eficacitatea produsului. Veronica este principala buruianå care îi face probleme. “S-a våzut efectul în toamnå ¿i la recoltat: 4-500 kg în plus.

Acesta este Trinity SC”, spune tânårul fermier. L-a folosit pe 80 ha ¿i crede cå îl va extinde pe câteva sute de hectare în toamna aceasta. “Nu mai låsåm nimic pentru primåvarå”, s-a hotårât el.

Considerå cå în câ¡iva ani atitudinea fermierilor fa¡å de erbicidarea din toamnå se va schimba ¿i va deveni mult mai popularå.

Alexu Molodoi, din Neam¡, a utilizat Trinity SC în toamna trecutå pentru prima oarå, pe 400 ha din cele 1200 cu cereale påioase. A fost o toamnå foarte prielnicå pentru cerealele påioase. To¡i cei care au semånat în epoca optimå au avut grâul råsårit, dar au råsårit ¿i buruienile. “La noi în zonå sunt cam toate buruienile, dar Trinity SC controleazå foarte bine mu¿e¡elul, Veronica, Avena Fatua, coada vulpii, iarba vântului. Nu a mai fost nevoie så intervenim în primåvarå”, spune acesta. “S-a cunoscut ca nivel de produc¡ie. Unde am erbicidat din toamnå produc¡ia a fost net superioarå”, spune fermierul. Erbicidarea se face în func¡ie de cartarea buruienilor.

“Dacå ¿tiu cå dupå rapi¡å am avut probleme cu Avena Fatua sau cu unele dicotile precum Matricaria, dacå semån grâu în epoca optimå ¿i sunt condi¡ii optime de germinare a semin¡elor voi erbicida. Dacå nu, a¿teptåm ¿i vedem ce spectru de buruieni råsare ¿i venim cu altå strategie în primåvarå”, detaliazå Molodoi. “Este un erbicid care î¿i face efectul ¿i meritå banii investi¡i”, conchide acesta.

Cåtålin Vasile Lechin, din Arad, a utilizat pentru prima oarå Trinity SC, la grâu, în toamna trecutå. L-a testat pe 60% din suprafa¡a de grâu ¿i acolo a ob¡inut cele mai bune produc¡ii. Unde a erbicidat în primåvarå produc¡iile au fost cu 30% mai mici. “Este extraordinar, Ia 80% din toate buruienile cu frunzå latå care existå. Este mare lucru.

Dacå ai o primåvarå capricioaså, cu apå multå, apar buruieni ¿i nu mai apuci så intri cu erbicidele de primåvarå în grâu. Am på¡it acest lucru. Po¡i så pierzi produc¡ie enorm”, spune Lechin.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 33/2020

CULTURI VEGETALE

Tehnologiile de fertilizare Ecofol

Viitorul în agricultur\ ¥ncepând cu anul 2019, compania Ecofol propune tehnologii superioare, special create pentru protejarea granulelor de fosfor ¿i azot împotriva pierderilor prin blocare, volatilizare ¿i levigare, ducând la utilizarea unei cantitå¡i mai mici de îngrå¿åminte.

Fosforul este elementul cel mai dificil de absorbit de cåtre plante. S-a constatat ¿tiin¡ific cå elementele metalice: fier, aluminiu, calciu, mangan ¿i zinc blocheazå fosforul.

Solu¡ia este tehnologia PhosActive. Previne blocarea fosforului în compu¿i care nu sunt accesibili plantelor creând o zonå de protec¡ie completå pentru granulele de îngrå¿åmânt cu fosfor.

PhosActive asigurå îmbunåtå¡irea dezvoltårii sistemului radicular. Cuprinde produse de tipul NP sau NPK ce garanteazå mai mult fosfor disponibil. O nutri¡ie îmbunåtå¡itå cu fosfor garanteazå produc¡ii mai mari!

Recomandarea Ecofol: Aplica¡i îngrå¿åminte complexe cu formulå specialå care asigurå un start bun culturii. Fosforul este protejat împotriva blocårii în sol prin tehnologia PhosActive, care îmbunåtå¡e¿te absorb¡ia fosforului de cåtre culturå în etapele esen¡iale de dezvoltare.

Produsele Ecofol sunt: Durasol NPK 10-20-10 PhosActive (10-20-10+15SO3+ PhosActive), Durasol NPK 14-20-6 PhosActive 30

(14-20-6+17SO3+PhosActive), Durasol NPS 14-25 PhosActive (14-25-0+ 29SO3 + 2MgO + PhosActive), Durasol NP 20-20 PhosActive (2020-0+32SO3+PhosActive).

Urea NCode reprezintå noua genera¡ie de uree cu protec¡ie împotriva volatilizårii.

Pierderea azotului prin volatilizare reprezintå o altå problemå, iar eliberarea amoniacului contribuie la poluarea masivå a mediului înconjuråtor.

Solu¡ia a fost identificatå! NCode reduce volatilizarea formei amoniacale asigurând mai mult azot disponibil pentru plante, a¿adar o nutri¡ie mai eficientå, ¿i este foarte prietenos cu mediul înconjuråtor.

Asigurå cantitatea necesarå de azot folosind doze reduse la hectar, salveazå timpul ¿i munca depuse în timpul fertilizårii ¿i permite extinderea perioadei de aplicare fåcând posibilå fertilizarea la temperaturi mai ridicate ¿i oferind fermierilor flexibilitate în utilizare.

Recomandarea Ecofol: Tehnologia NCode din produsul Durasol urea NCode include cel mai eficient inhibitor NBPT, care oferå protec¡ie avansatå împotriva volatilizårii azotului amoniacal.

prin levigare ¿i fårå emisii emisii de gaze cu efect de serå.

ENPro reduce semnificativ pierderile de azot prin denitrificare, dar ¿i apari¡ia gazelor cu efect de serå, unii dintre cei mai nocivi poluan¡i ai atmosferei. Permite fermierilor så gestioneze mai eficient calendarul de fertilizare deoarece oferå independen¡å crescutå fa¡å de condi¡iile meteorologice.

Recomandarea Ecofol: Produsul Durasol ASN+Mg ENPro (24-0-0+25SO3+6MgO+DMPP) este un îngrå¿åmânt NS (sulfat de amoniu) foarte eficient, cu protec¡ie pentru magneziu ¿i azot, prin tehnologia ENPro. El oferå o ratå ridicatå de absorb¡ie a azotatului de amoniu ¿i a nitra¡ilor de cåtre culturå, cu efect de eliberare lentå de pânå la 90 de zile de la aplicare. În Germania, de la 1 februarie 2020, utilizarea ureei standard este interziså.

Ureea poate fi aplicatå ca îngrå¿åmânt de bazå numai dacå este tratatå cu inhibitor de ureazå. În Fran¡a, începând din sezonul 2019-2020, au fost introduse recomandåri privind utilizarea îngrå¿åmintelor cu inhibitori (NBPT, DMPP, DCD). Este doar o chestiune de timp pânå la interzicerea utilizårii ureei fårå inhibitori ¿i în celelalte ¡åri ale UE! Viitorul agriculturii constå în eficientizare prin fertilizare fårå pierderi. Ecofol lucreazå intens pentru acest viitor!

Contacta¡i acum reprezentan¡ii Ecofol pentru mai multe informa¡ii ¿i solu¡ii personalizate.

Ecofol - Time for Succes!

ENPro este cea mai nouå tehnologie de protec¡ie a azotului, fårå pierderi Profitul Agricol 33/2020

CULTURI VEGETALE

Urmeaz\ un an cu multe insolven]e Produc¡ia vegetalå este finan¡atå într-o måsurå covâr¿itoare de furnizorii de inputuri. Astfel, firmele de asigurare a creditului comercial reprezintå poate cel mai fin senzor al situa¡iei financiare a agriculturii.

“Anul acesta vom avea un volum mai mare de crean¡e care nu vor fi încasate ¿i trebuie amânate, ¿i o presiune importantå pe lichiditate. Insolven¡e vor fi mai multe”, considerå Eugen Anicescu, director general al Coface. Coface de¡ine peste 50% din pia¡a asigurårilor creditului comercial din România. Compania a primit de la asigura¡i semnale privind unele probleme la încasåri de la fermieri, cazuri punctuale, venite fie pe fondul unei situa¡ii financiare mai fragile cu care se confruntå debitorii, fie situa¡ii generate de secetå.

“Au fost ¿i câteva situa¡ii în care ni s-a solicitat amânarea termenului de platå pânå la o urmåtoare culturå, înså vorbim în general de aspecte comune sectorului agricol. De¿i sesizåm o cre¿tere fa¡å de anii precenden¡i a acestor situa¡ii, nu este momentan ceva alarmant la nivel sectorial”.

O imagine fidelå a impactului secetei se va contura dupå 1 octombrie.

Multe facturi, cele pentru înfiin¡area culturilor de toamnå, au avut ca scaden¡å 30 iulie. Companiile care nu au încasat facturile au înså termen pânå la 60 de zile pentru a în¿tiin¡a firma de asigurare despre neplata facturii. Iar momentul este amânat cât se poate de mult.

Odatå anun¡at incidentul, rela¡ia comercialå dintre creditor ¿i debitor, respectiv producåtor de inputuri ¿i distribuitor va fi grav afectatå.

Din acest motiv momentul este amânat cât se poate de mult, în speran¡a recuperårii amiabile.

Ceilal¡i parteneri asigura¡i iau cuno¿tin¡å de situa¡ia financiarå, asigurårile se scumpesc.

“Din momentul în care suntem notifica¡i de o întârziere la platå care nu este legatå de o insolven¡å, avem cinci luni în care încercåm så recuperåm soldul respectiv înainte de a plåti despågubirea”, descrie Eugen Anicescu mecanismul de func¡ionare. În cazul în care nu reu¿este recuperarea banilor, Coface plåte¿te despågubirea ¿i continuå procesul de colectare împotriva companiei debitoare.

Poate recurge ¿i la recuperarea pe cale legalå: executare, insolven¡å. Nu este înså un scop în sine. Procedura este adaptatå în func¡ie de atitudinea debitorului.

Adrian MIHAI

Eugen Anicescu, director general Coface

“Dacå gåsim deschidere ¿i agreåm împreunå un plan de plå¡i viabil, pentru care existå resurse, tendin¡a va fi så colaboråm pentru a se plåti soldul respectiv.

Dacå nu gåsim colaborare, luåm måsuri coercitive mai puternice pentru a putea determina plata”.

32

Distribuitorii sunt între ciocan ¿i nicovalå În segmentul agricol asigurårile sunt sub nivelul mediu. Producåtorii de inputuri ¿i-au asigurat creditele comerciale într-o propor¡ie semnificativå. Fiind companii multina¡ionale, lucreazå cu acest instrument de zeci de ani. De foarte multe ori vin cu poli¡ele încheiate de grupurile lor ¿i au acoperire ¿i în România. În zona de distribu¡ie penetrarea asigurårii creditului comercial a început så creascå în ultimii cinci ani. În continuare sunt înså cu un pas în urma altor sectoare. În sectorul agricol existå o specificitate unicå, faptul cå termenele de platå acordate sunt extrem de lungi, de 300-360 zile, care urmeazå ciclul agricol.

Pentru a asigura creditul pe care-l acordå, compania plåte¿te între 0,1% ¿i 0,9%, în func¡ie de o multitudine de factori, cum ar fi dimensiunea cifrei de afaceri, termenul de platå acordat, sectorul în care activeazå compania, istoricul pierderilor din crean¡e neîncasate.

Anicescu nu crede înså cå va urma un boom în cre¿terea cererii.

“Pia¡a noastrå este una ciclicå. În momentul în care pia¡a este bunå companiile tind så se relaxeze ¿i, de¿i au bani, tind så amâne decizia de a se asigura. Dacå a¿tep¡i prea mult ¿i vrei så te asiguri în momentul în care deja apar probleme în pia¡å atunci este posibil så nu-¡i mai permitå bugetul, e¿ti prea strâmtorat ca så te mai asiguri”.

Penetrarea la nivel de pia¡å a asigurårii creditului comercial în România este de 5-10%. Furnizorii crediteazå companiile de 3,5 ori mai mult decât båncile.

Profitul Agricol 33/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Legea raselor autohtone Spre finalul lunii august, a apårut, în Monitorul Oficial, Legea privind utilizarea logotipului “100% raså autohtonå” pentru produsele de origine animalå din România. Legiuitorul î¿i propune men¡inerea diversitå¡ii genetice a popula¡iilor de animale ¿i a altor specii de interes zootehnic, fårå så se prezinte ¿i pârghiile prin care se pot realmente proteja rasele din patrimoniul na¡ional.

S

olicitan¡ii logotipului 100% raså autohtonå sunt entitå¡ile care conduc registre genealogice sau eviden¡e zootehnice la rasele cuprinse în Lista raselor autohtone din România. Solicitan¡ii trebuie så de¡inå un cod unic de identificare, atribuit de ANZ. “Crescåtorul se obligå så men¡inå numårul de animale adulte de reproduc¡ie, precum ¿i descenden¡ii necesari pentru înlocuirea acestora pânå la ie¿irea rasei din pericolul de abandon”, se precizeazå în lege, fårå så se specifice sanc¡iunile pe care le suportå cei care distrug nucleele genetice.

Fermierul organizeazå reproduc¡ia în conformitate cu regulamentul de organizare ¿i func¡ionare a registrului genealogic, înfiin¡eazå ¿i conduce eviden¡ele primare în conformitate cu regulamentul de organizare ¿i func¡ionare al registrului genealogic, ¡ine un registru de eviden¡å în exploata¡ia proprie ¿i raporteazå entitå¡ii toate informa¡iile solicitate de aceasta conform caietului de sarcini. Crescåtorul se obligå prin angajament scris så aplice logotipul distribuit de entitate numai pentru produsele care provin de la animale din rase autohtone. Teoretic, toate activitå¡ile ¿i condi¡iie din ferme se verificå.

Lista raselor autohtone amenin¡ate cu abandonul se întocme¿te anual, pânå la data de 15 ianuarie a anului în curs, de cåtre ANZ, pe baza numårului de animale înscrise în registrul genea34

logic sau a eviden¡elor zootehnice pentru rasa respectivå, prin consultarea ASAS. Entitå¡ile au obliga¡ia så påstreze cel pu¡in 5 ani documenta¡ia care conferå datele de trasabilitate.

Legea a fost primitå cu rezerve de cåtre asocia¡iile crescåtorilor.

“Mai întâi, trebuie spus cå nu avem voie så folosim formula «rase române¿ti», «produse române¿ti» sau ungure¿ti, fran¡uze¿ti...”, spune Zoltan Haller, fondatorul Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental. Este o circularå de la Bruxelles în acest sens. O inven¡ie a Comisiei Europene. Noi avem un brand pe care l-am înregistrat la OSIM “Bål¡atå Româneascå - produse române¿ti”. Este certificat. Eu cred cå o asemenea denumire îi motiveazå pe cumpåråtori så fie mai patrio¡i. Dar brandul

trebuie promovat, pentru cå asta nu înseamnå ¿i succes la vânzåri”.

Sprijinul pentru rasele autohtone nu cre¿te prin aceastå lege, deci mai trebuie ¿i sus¡inere financiarå.

“Este nevoie de sus¡inere suplimentarå. Probabil cå se gândesc cå noul PNDR va include anumite proiecte ¿i finan¡åri. Noi ne-am gândit cum så arate sprijinul voluntar cuplat, cu ni¿te componente bine definite. Råmâne de våzut dacå ¿i dorin¡a MADR va corespunde pânå la urmå cerin¡elor pie¡ei. Sigur, se vorbe¿te de performan¡å la lapte. Foarte bine, dar cum dovede¿ti aceastå performan¡å corect determinatå? A depune o facturå la APIA ca så demonstrezi cå ai livrat o anume cantitate de lapte pe an nu este un barometru corect.

Practic, acel control oficial al performan¡elor la lapte este metoda prin care se poate stabili performan¡a fiecårui animal ¿i, în func¡ie de asta, så se stabileascå ¿i subven¡ia.

Oamenii de la minister au altå gândire. Noi am conceput o schemå care så aibå 4 componente: performan¡a la lapte, evident, pe categorii; perfor-

Legea se referå la urmåtoarele specii - Taurine: Bål¡atå Româneascå, Bål¡atå cu Negru Româneascå, Brunå, Surå de Stepå, Pinzgau de Transilvania, Bivolul românesc; - Ovine: ºurcanå, ºigaie, Cap Negru de Teleorman, Ra¡ca (Valahå cu coarne în formå de tirbu¿on), Karakul de Boto¿ani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvånean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, ºigaie - varietatea ruginie, Merinos de lapte Palas, Merinos de carne Palas;

- Caprine: Carpatina, Alba de Banat; - Ecvidee: Hu¡ul, Lipi¡an, Semigreul Românesc, Gidran, Shagya Arabå, Nonius; - Suine: Bazna, Mangali¡a; - Gåini: Gât-Gola¿ de Transilvania; - Albine: Apis mellifera carpatica; - Viermi de Måtase: Rasa Bombyx mori; - Crap: Fråsinet; Ineu; Podu-Iloaiei; Brate¿; Auriu de Deltå; Topless de Larga Jijia (mai probabil Crapul Oglindå), Salonta, Dumbrava - Sibiu, Seleu¿.

Profitul Agricol 33/2020

man¡a la carne, cu un sprijin de 100 de euro pentru vi¡elul fåtat dacå ajunge în anul respectiv la 350 de kilograme; performan¡a la geneticå - este vorba de fermele din care se extrag mamele de tauri, activitate pentru care se prevåd ni¿te subven¡ii speciale, care nu vor fi sume mari; performan¡a în investi¡ii - noi solicitåm så se aloce 30% din sprijinul voluntar cuplat pentru investi¡ii. Omul va putea så ia aceastå subven¡ie dacå a cumpårat ceva pentru ferma lui - poate så fie un echipament, poate så fie un taur performant...

Am pornit cooperativa ¿i vom face alte 25 de cooperative locale pentru Bål¡atå în toatå ¡ara. Încercåm så-i ajutåm pe fermieri så mai facå un pas înainte fiindcå viitorul nu sunå bine”, spune Zoltan Haller.

Trebuie subven¡ie pentru Sura de Stepå “Legea raselor autohtone îi ajutå pe crescåtori ca så promoveze taurinele proprii, spune Teofil Creangå, directorul Sta¡iunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cre¿terea Bovinelor de la Dancu, Ia¿i. Pentru conservarea raselor autentic autohtone, cum este Sura de Stepå, trebuie acordatå mai multå aten¡ie.

Eu am promovat ideea creårii unui parc na¡ional zootehnic al raselor aflate Profitul Agricol 33/2020

în curs e dispari¡ie. Sunt rase importante ¿i din punct de vedere cultural.

Sprijinul pentru Sura de Stepå a fost de 200 de euro pe an, dar cu ni¿te condi¡ii de raportare foarte drastice. Noi avem doar 50 de vaci Surå de Stepå.

De exemplu, ni se cere så certificåm originea taurilor folosi¡i, de¿i este o raså în pericol de abandon. Este absurd. Nu ¿tiu de ce se sus¡in asemenea idei care distrug rasele autohtone, care trebuie reconstituite. Nici în legea ANZ, nici în Regulamentul european nu se men¡ioneazå acest lucru.

Dimpotrivå, se cere aplicarea unor strategii care så dezvolte efectivul acestor rase. Materialul seminal de Surå a fost conservat de 30 de ani, dar a fost purtat dintr-un loc în altul, dintr-un recipient cu azot în altul, iar fecunditatea lui este foarte reduså. Trebuie så dezvoltåm tauri care så fie difuza¡i”. ºårile din jurul nostru î¿i protejeazå foarte atent patrimoniul raselor ¿i investesc mai mult în aceastå direc¡ie.

“Am primit o delega¡ie din Bulgaria, unde existå rasa Surå de Stepå. Acolo sprijinul este de peste 500 de euro pe vacå, la fel ca în Ungaria. Din fonduri europene. Am avut un contract de cercetare, care a fost respins de Ministerul Agriculturii, fårå justificåri.

Ne propuneam så stabilim geno-fondul, particularitå¡ile de variabilitate pentru cele trei zone de cre¿tere a aces-

tei rase: Sta¡iunea Dancu Ia¿i, Bisoca Buzåu ¿i Delta Dunårii.

Voiam så vedem caracteristicile genetice ¿i fenotipice ale acestei rase pe zone ¿i apoi så le promovåm ca atare la nivel na¡ional pentru cre¿terea numericå, astfel încât så nu mai existe pericolul dispari¡iei. Dar acesta este nivelul în¡elegerii. Nu au fåcut måcar evaluarea proiectului. Ministrul Petre Daea a promis cå va sus¡ine sta¡iunea “cu cât este nevoie”, dar a råmas tot a¿a”, spune directorul de la Dancu.

Legea nu aratå ce se întâmplå cu fermierii care sacrificå nucleele genetice, chiar dacå este o infrac¡iune gravå. “În Transilvania, påtrunde Surå de Steptå Ungureascå, diferitå gentotipic.

A fost în pericol de dispari¡ie dupå råzboi ¿i ungurii au fåcut încruci¿åri cu rasa italianå Maremmana, tot o raså de tip Podolic din sudul Toscanei. Are coarnele mult mai mari ¿i este altceva.

Sura noastrå e mai apropiatå de Sura din Ucraina, din Bulgaria, Turcia.

Ea poate fi amelioratå. Eu voi insista pentru salvarea acestei rase.

Cei de la Zåne¿ti, Neam¡, au distrus nucleul genetic. Legea cere så men¡ii rasa timp de cinci ani. Am våzut în Bisoca, Buzåu, boi potcovi¡i. Oa- uuu

a consemnat Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu menii au început så taie acele vaci sure ¿i noi nu avem posibilitå¡i så le salvåm. S-a aprobat cartea de raså pentru Sura de Stepå Ungureascå, dar nu pentru Sura noastrå pentru cå nu am avea suficiente efective”, spune directorul. Sta¡iunea de la Dancu vrea så preia sta¡iunea de la Podu Iloaiei ¿i acolo va construi parcul zootehnic cu sure, bivoli ¿i câini ciobåne¿ti. Proiectul este sus¡inut de pre¿edintele Valeriu Tabårå.

Legea îi ajutå pe crescåtorii de Bazna ¿i Mangali¡a Balla I. Levente, coordonatorul Registrului genealogic ¿i vicepre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Suine Autohtone Mangali¡a ¿i Bazna, crede cå legea va avea efecte pozitive asupra domeniului.

“Noi salutåm apari¡ia acestei legi care a fost publicatå deja în Monitorul Oficial. Am lucrat ¿i noi pe aceastå lege. Încercåm så-i scoatem pe falsificatori de pe pia¡å cu ajutorul acestui logotip.

Noi vom elabora caietul de sarcini, prin care vom stabili trasabilitatea de la furcå la furculi¡å.

Prin Ordinul nr. 8 al ANSVSA, nu se mai poate înscrie în Registrul Genealogic niciun animal dacå nu are certificat zootehnic de origine ¿i dacå fermierul nu este membru al asocia¡iei noastre. Din momentul montei ¿i pânå la produsul finit, vom ¿ti toate punctele critice pentru a elimina falsurile.

Dintr-o carcaså de Mangli¡a de 100 de kilograme nu po¡i face o tonå de cârna¡i. Eu am fermå de Mangali¡a din 2007 în Suseni, jude¡ul Mure¿. Acolo este centrul de coordonare a celor douå rase. Noi umblåm din fermå în fermå.

Avem 400 de porci Bazna ¿i 2800 de Mangali¡a, raså purå. Avem abatoarele noastre, au început oamenii så închidå cercul. Se vinde salam de Sibiu ¿i ar trebui så con¡inå numai carne de scroafå Mangali¡a, care au fåtat cel pu¡in de douå ori. ªi atunci din ce fac salamurile ¿i cum vând?”

Crescåtorii acestor rase au format o asocia¡ie, un fel de club al lor, cu reguli 36

foarte stricte. A¿a au reu¿it så ob¡inå un sprijin consistent pentru animalele lor.

“Sprijinul se acordå numai pentru scroafe: un ajutor de la APIA prin PNDR 2014-2020, care se va prelungi ¿i pe 2021 - 88 de euro pe fiecare scroafå înscriså în Registrul Genealogic, sec¡iunea principalå; prin HG 365, se mai acordå un ajutor de minimis de 1200 de

lei timp de trei ani, începând cu 2020.

Pentru început, este suficient.

Se mai acordå 100 de euro pe animal pentru covid. La care se adaugå un alt ajutor de 100 de euro pentru porcii care nu au putut fi vându¡i în intervalul martie-iunie pentru diminuarea efectelor negative ale pandemiei. În Ungaria s-a dat ajutor ¿i pentru pesta porcinå africanå”, explicå Balla I. Levente.

lumea vrea så primeascå bani, dar så nu facå nimic”.

Probabil cå numai ace¿ti crescåtori de porci ar trebui så primeascå sprijin pentru bunåstare fiindcå bunåstarea animalelor înseamnå cre¿terea lor în condi¡ii cât mai aproape de naturå. “Aici e paradoxul. Noi nu facem interven¡ii ciudate pe animale, comparativ cu industria porcului. Vrem så ¡inem aceste rase cât mai aproape de mediul lor natural. Ni se cere så folosim ni¿te prafuri pentru a¿ternutul porcilor. Paiele ¿i fânurile nu se admit ca a¿ternut pentru porci. A¿a vrea Europa! Dacå te prinde cu paie, î¡i taie subven¡iile.

Eu sunt inginer zootehnist ¿i pot spune cå porcul se simte cel mai bine pe paie. Orice spune Europa este în regulå pentru România. Noi am salvat cele douå rase de la dispari¡ie ¿i ne aflåm în conservare. Ca så faci o carcaså de Mangali¡a sau Bazna de 150160 de kilograme, î¡i trebuie doi ani.

Timpul, furajele, lucråtorii înseamnå cheltuieli mari pentru noi.”

Fermierii care vor så cumpere purcei Bazna ¿i Mangali¡a trebuie så se adreseze asocia¡iei.

Constantin Viziteu, director general adjunct la ANZ, spune cå legea oferå posibilitatea pentru valorificarea superioarå a produselor ob¡inute de la aceste rase. În al doilea rând, se Exploata¡iile de porci se împart în påstreazå genofondul.

“Legea a fost elaboratå de Parlamai multe categorii: extensive, semi-inmentul României. Sprijinul va cre¿te tensive, intensive, super-intensive.

“Noi am cerut semi-libertate ¿i nu probabil prin viitorul program strategic ne-au dat voie. Asta înseamnå cå ani- na¡ional. Noi avem registru genealogic malele pleacå diminea¡a din fermå ¿i se la Sta¡iunea Dancu Ia¿i pentru Sura de întorc seara. Speråm ca, prin Ordinul nr. Stepå. Cea mai reprezentativå raså.

Dacå se distruge un nucleu genetic, 8, så ni se permitå sistemul de cre¿tere semi-deschis: adåpostul are gard ¿i fermierii pot fi sanc¡iona¡i. Pachetul 8 este înconjurat ¿i cu un gard electric. Animale în pericol de abandon îi ajutå Porcii la îngrå¿are se separå de repro- pe fermieri så men¡inå 5 ani efectivul. duc¡ie. Am fost încadra¡i în sistemul de Noi am påstrat material seminal de la biosecuritate de nivel 1: avem dezinfec- taurii lui Culi¡å Tårâ¡å. Nu avem un efectiv mare, dar asiguråm material semitoare, filtre etc.

Crescåtorii no¿tri trebuie så în¡e- nal. Continuåm genotiparea berbecilor. leagå: primim ajutoare diverse, dar tre- Avem 2500 de berbeci genotipa¡i pentru buie så respectåm ni¿te reguli. Vor fi rezisten¡å la scrapie”, spune directorul persoane juridice pânå la anul. Toatå Viziteu.

Profitul Agricol 33/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

C\lin Musc\ a finalizat abatorul de la Olari Cålin Muscå, fiul lui Dimitrie Muscå de la Curtici, jude¡ul Arad, a investit 11 milioane de euro într-un nou abator la Olari. Acesta se întinde pe o suprafa¡å de 6.000 de metri påtra¡i ¿i va avea 120 de angaja¡i pentru tran¿are ¿i pentru fåbricu¡a de salamuri crud-uscate.

În

maxim douå såptåmâni, vor începe probele. Familia Muscå a ajuns la 85.000 de porci pe an ¿i abatorul de la Macea nu acoperea nevoile fermelor.

Noul abator va putea sacrifica 120 de porci pe orå (peste 1.000 de capete pe zi). Investi¡ia a fost gânditå în acela¿i concept al integrårii complete a produc¡iei.

Profitul Agricol 33/2020

“Vom extinde fermele zootehnice ¿i noul abator va acoperi necesitå¡ile fermelor în urmåtorii zece ani, spune Cålin Muscå. Vrem så ajungem cu produsele noastre proaspete în toate centrele mari din România. Sacrificåm numai animale proprii fiindcå noi ¿tim cum producem furajele ¿i cum cre¿tem animalele. Nu vrem så amestecåm lucrurile”.

Jumåtate din fondurile investite

provin de la Uniunea Europeanå, iar restul reprezintå credite. Este un efort mare ¿i un curaj pe måsurå, înså, pentru familia Muscå, zootehnizarea agriculturii este principiul central în activitate. “Ideea a fost a mea, dar opera este a lui Cålin, recunoa¿te seniorul. A produce mâncare este o activitate nobilå ¿i necesarå”, spune Dimitrie Muscå.

Viorel PATRICHI

37

AGRICULTURA

DIGITAL|

Gestioneaz\-]i toate utilajele cu un singur monitor!

ISOBUS – acesta este un cuvânt din ce în ce mai folosit în agricultura de precizie.

Dar ce este mai exact?

A

zi, majoritatea producåtorilor de echipamente ¿i utilaje destinate agriculturii de precizie au un ¡el comun – intercompatibilitatea. Înainte, fiecare utilaj, avea un monitor cu care era controlat ¿i apåreau probleme la schimbarea utilajului, a modelului sau când era folosit cu mai mult de un tractor când trebuia înlocuit ¿i monitorul. Asta înseamnå bani, timp pierdut ¿i probleme în lucråri.

ISOBUS rezolvå aceste pro bleme prin folosirea de mufe, conexiuni ¿i protocoale de comunicare standardizate.

Ce înseamnå asta? Po¡i folosi un monitor de ghidare Trimble, cu un sprayer Berthoud, cu o ma¿inå de fertilizat Vicon, sau o semånåtoare Horsch.

Astfel, cu ISOBUS, po¡i folosi un singur monitor, cu orice utilaj, indiferent de marcå.

Cu ISOBUS, beneficiezi de eficien¡å în efectuarea lucrårilor din câmp, economie de bani, aplicarea corectå a inputurilor.

Prin simpla conectare a utilajului în priza ISOBUS, toate setårile sunt încårcate automat, operatorul nemaiavând nevoie så memoreze interfe¡e ¿i setåri, så mute monitoare, cabluri ¿i senzori.

Beneficiazå de avantaje mai mari, când monitorul efectueazå ¿i ghidarea. Cu ajutorul datelor satelitare, po¡i închide ¿i deschide automat 38

sec¡iuni, controla ¿i modifica în mod automat doza aplicatå, întocmi automat hår¡i de aplicare sau recoltare. Cabina nu mai este inundatå de monitoare.

Ai utilaje utilajele în fermå care nu sunt compatibile ISOBUS? Existå kit-uri care fac utilajele compatibile ISOBUS, dar î¡i aduc de îmbunåtå¡iri, prin adåugarea de noi senzori, sau senzori mai performan¡i, eliminând eroarea umanå în efectuarea setårilor ¿i calibrårilor.

Un astfel de sistem este Field-IQ ISOBUS de la Trimble - compatibil cu toate tipurile ¿i mårcile de utilaje agricole, ¿i cu un pre¡ avantajos.

Un lucru este clar – ISOBUS este viitorul. Acum, majoritatea utilajelor inteligente, sunt compatibile ISOBUS, de la cositori ¿i prese de balotat, pânå la semånåtori ¿i ma¿ini de stropit.

Profitul Agricol 33/2020

MA{INI & UTILAJE Tratamente fitosanitare eficiente cu Twin Hardi În agricultura conven¡ionalå ¿i în sistem conservativ, la aplicarea de erbicide, fungicide ¿i insecticide pot apårea pierderi din cauza defec¡iunilor la sprayere (scurgeri, duze decalibrate etc.) ¿i prin evaporare sau prin deriva microparticulelor de solu¡ie.

Acestea reduc eficien¡a tratamentelor ¿i afecteazå sånåtatea oamenilor ¿i animalelor.

Solu¡ia NHR Agropartners este utilizarea sprayerelor dotate cu echipamente speciale ¿i cu sistem Twin Hardi.

Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, spune cå factorii care influen¡eazå deriva sunt: condi¡iile de vreme (viteza ¿i direc¡ia vântului, temperatura ¿i umiditatea ambiantå), ma¿ina de stropit (sprayerul) ¿i tehnologia de aplicare (tipul, parametrii ¿i pozi¡ia duzelor, distan¡a între duze, presiunea de lucru, doza la hectar, viteza de lucru) ¿i al¡i parametri de aplicare.

Aten¡ie la decalibrarea duzelor Duzele ma¿inii de stropit sunt responsabile de atomizarea ¿i distribu¡ia solu¡iei ¿i sunt realizate din materiale metalice, sintetice sau ceramice. Cele din materiale sintetice se uzeazå mai pu¡in decât cele metalice ¿i mai mult decât cele ceramice.

Conform unor studii, dupå numai 40 40

de ore de func¡ionare cre¿terea debitului poate ajunge la peste 10% la duzele din bronz sau la peste 6% la cele din o¡el inoxidabil, în timp ce decalibrarea în acela¿i interval de timp a duzelor din materiale sintetice este între 1 ¿i 4%.

Dimensiunea particulelor este decisivå pentru controlul derivei. Cu cât picåturile sunt mai mici, cu atât deriva este mai mare. Cu cât particulele stau mai mult în aer, cu atât posibilitatea de derivå ¿i de evaporare este mai puternicå. Particulele mai mari, care sunt mai grele, penetreazå cultura ¿i ating mai repede ¡inta, sunt mai pu¡in predispuse la derivå, înså nu acoperå uniform suprafa¡a de tratat.

Solu¡ii pentru un tratament eficient Florin Neac¿u spune cå aici apare o problemå: pe de o parte, e de dorit pulverizarea cu particule cât mai fine, pentru un tratament uniform, dar cu risc de derivå, iar pe de altå parte, s-ar impune pulverizarea de particule mai mari, mai pu¡in afectate de derivå, dar mai pu¡in uniforme.

Drept urmare, e necesar un compromis între dimensiunea particulelor ¿i deriva acceptabilå ¿i corelarea cu alte måsuri. Sunt de evitat presiunile mari care creeazå picåturi fine ¿i se pot folosi duze pentru deriva reduså (low drift). Înål¡imea rampei (înål¡imea de pulverizare) poate influen¡a decisiv deriva. Înål¡ime mai micå înseamnå derivå mai reduså, dar risc crescut de lovire ¿i deteriorare a rampei. Înål¡imea mai mare are poten¡ial mare de derivå, particulele plutesc în aer

un timp mai îndelungat ¿i se evaporå sau pot fi purtate necontrolat de vânt sau de curen¡ii de aer, dar se reduce riscul de lovire a rampei. Înål¡imea rampei trebuie corelatå cu distan¡a între duze ¿i cu unghiul duzelor pentru a ob¡ine o acoperire bunå a întregii suprafe¡e. Se preferå duze cu unghi mare, înål¡ime reduså a rampei ¿i vitezå reduså de lucru.

Alpha Hardi cu cortinå de aer Pe lângå condi¡iile generale de reducere a derivei, ma¿ina de stropit este foarte importantå ¿i trebuie pregåtitå corespunzåtor, så nu aibå scurgeri, duzele så fie în stare bunå ¿i så nu fie decalibrate, så fie pozi¡ionate corect, iar filtrele så fie curate.

Dacå la gravita¡ie se adaugå un curent de aer care protejeazå jetul de solu¡ie ¿i for¡eazå particulele så ajungå pe ¡intå (sol, buruieni sau culturå), se reduce deriva, iar solu¡ia ajunge acolo unde trebuie ¿i în cantitatea doritå.

Este ceea ce face sistemul Twin Hardi care echipeazå sprayerele din gama Alpha Hardi.

Sistemul Twin se compune din douå

Profitul Agricol 33/2020

MA{INI & UTILAJE Aspectul particulelor de pesticide pulverizate pe h=rtie hidrosensibil\

Num\rul de particule ;n func]ie de diametrul pic\turii

turbine mari care produc un debit de aer de 2.000 metri cubi pe fiecare metru de rampå, constant pe toatå lå¡imea acesteia. Acesta formeazå o cortinå de aer dirijatå spre sol, dar care poate fi înclinatå la 40 grade spre fa¡å ¿i 30 grade spre spatele ma¿inii, în func¡ie de direc¡ia din care bate vântul, pentru a reduce efectul acestuia asupra jetului de solu¡ie.

Derivå reduså cu 80% cu sistemul Twin Universitatea AARHUS din Danemarca a publicat un raport în urma efectuårii unor teste cu o ma¿inå de stropit conven¡ionalå ¿i una echipatå cu sistem cu Hardi Twin.

Testele s-au desfå¿urat la viteze de 8 ¿i 12 km/h la ma¿ina conven¡ionalå ¿i de 8, 12 ¿i 16 km/h la Hardi Twin, la diferite viteze ale vântului (vânt normal, 3-4 m/s ¿i vânt mai puternic, 6-8 m/s). Doza de lichid a fost la ambele ma¿ini 150 l/ha la testul la 8 km/h ¿i 100 l/ha la 12 km/h. La Hardi Twin s-au fåcut probe ¿i la 16 km/h, cu o dozå de 75 l/ha.

Testele au aråtat clar faptul cå depunerea pesticidelor pe câmp sub rampå este mult mai uniformå la ma¿ina de stropit cu sistem Twin decât la ma¿ina conven¡ionalå. De asemenea, varia¡ia

depunerii pesticidelor sub rampå la ma¿ina conven¡ionalå fa¡å de Twin a fost de pânå la 30%, ceea ce indicå o reducere posibilå a produselor de protec¡ia plantelor cu 30% în miri¿te sau la culturi rare ¿i pu¡in înalte.

La culturi dense acest procent poate fi chiar mai mare. Un alt aspect foarte important l-a reprezentat faptul cå sistemul Twin reduce deriva cu pânå la 80% fa¡å de o ma¿inå conven¡ionalå, cu acelea¿i duze, vitezå de lucru ¿i la aceea¿i vitezå a vântului. În plus, la viteze mai mari ale vântului ¿i la vitezå mai mare de lucru Twin face de departe o aplicare mai bunå.

Florin Neac¿u a ¡inut så precizeze cå efecte similare se ob¡in ¿i la ma¿inile pentru tratamente în vii ¿i livezi cu panouri de o parte ¿i de alta a rândului de plante (de exemplu, Ecoprotect de la Gregoire), care creeazå o incintå etan¿å în care se distribuie solu¡ia. Acestea sunt disponibile în varianta tractatå sau autopropulsatå, realizeazå un tratament de bunå calitate, eliminå deriva ¿i recupereazå surplusul de solu¡ie.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 33/2020

Dicor Land: Prezentarea sistemelor de irigat Såptåmâna aceasta, compania Dicor Land a organizat, în Ialomi¡a, o demonstra¡ie tehnicå cu sisteme de irigat, configuråri tehnice ¿i alte utilaje de sezon. Pentru fermierii prezen¡i, echipa de vânzåri a venit cu promo¡ii la sisteme, motopompe, aceesorii, piese de schimb ¿i consumabile.

AgroConcept: Tractor New Holland T7.165 S la ofertå AgroConcept desfå¿oarå în aceastå perioadå o campanie promo¡ionalå pentru tractorul New Holland T7.165 S. Acesta este echipat cu motor FPT Industrial NEF, 6 cilindri, cu putere maximå de 165 CP, transmisie RangeCommand, 6 trepte PowerShift, cabinå cu suspensie ComfortRide.

Este echipat cu sistem HTS (Headland Management) pentru memorarea secven¡ei de capåt de rând. Detalii, la agen¡ii zonali ¿i pe agroconcept.ro.

Claas: Inova¡ii la tractoare ¿i combine Claas a anun¡at cå în 24 septembrie 2020 va prezenta inova¡iile companiei în materie de tractoare, utilaje de recoltat furaje, încårcåtoare pe ro¡i ¿i echipamente electronice ¿i de administrare a datelor. Întrucât restric¡iile impuse de pandemie nu permit o prezentare cu public a utilajelor ¿i echipamentelor men¡ionate, Claas va lansa noutå¡ile în cadrul unui eveniment interna¡ional live pe internet.

Pöttinger: Func¡ii noi la presa Impress Pöttinger a prezentat recent îmbunåtå¡irile aduse presei de balotat Impress, dotatå acum cu noua unitate multifunc¡ionalå de legat balo¡i cu plaså ¿i folie de plastic. Noul sistem oferå o calitate mai bunå furajelor balotate, o protec¡ie îmbunåtå¡itå a suprafe¡elor ¿i o manipulare facilå a balo¡ilor. De asemenea, permite reducerea cu 3 cm a diametrului balotului, egal cu 70 l de oxigen, eliminând riscul mucegåirii furajelor verzi.

41

Serv Class - demonstra]ii în câmp cu utilaje Amazone Luna septembrie este un bun prilej pentru prezentarea utilajelor de prelucrare a solului, iar Serv Class a organizat o serie de demonstra¡ii în câmp cu echipamente Amazone.

Semånåtoarea Amazone Cirrus Aceastå semånåtoare pneumaticå are o precizie ridicatå la o vitezå de lucru de pânå la 20 km/h, pe lå¡imi de 3-6 m, ¿i este dotatå cu discuri de pregåtire a solului pentru germinare. Dispune de buncåre de 3.000-4.000 kg ¿i are trei modele: varianta simplå - semånat fårå administrarea îngrå¿åmintelor, varianta C - semånat ¿i fertilizat pe acela¿i bråzCultivator Amazone Ceus ådålina Pietråreanu, direcCultivatorul combinat Ceus (compus dar sau varianta CC - semånat ¿i fertiltor marketing Serv Class, din grapa cu discuri Catros, cultivatorul izat frac¡ionat, atât pe bråzdarul de spune cå demonstra¡iile în cu gheare Cenius ¿i o serie de tåvålugi) semånat, cât ¿i pe bråzdarul pentru încâmp au fost gândite ¿i adaptate la parefectueazå 4 lucråri într-o singurå tre- grå¿åmânt FerTec. ticularitå¡ile acestui an agricol, pentru cere: prelucrarea resturilor vegetale, conservarea apei în sol. prelucrarea solului primar, afânarea Serv Class recomandå utilizarea adâncå a solului ¿i pregåtirea patului Arpad DOBRE tehnicii agricole în func¡ie de cum se germinativ. Poate lucra pe lå¡imi de la 4 prezintå terenul, ce a fost cultivat pe el, m la 7 m, cu o vitezå de 15 km/h ¿i are ce particularitå¡i are, ce vrea fermierul un necesar de putere de la 50 CP/metru så cultive, astfel ca så se utilizeze una liniar. Adâncimea de lucru a ghearelor dintre urmåtoarele variante de prelueste de pânå la 30 cm, iar a a discurilor, crare: cu plug, cu disc direct în miri¿te, de pânå la 15 cm. cu cultivator combinat sau semånat direct în miri¿te.

Serv Class a efectuat deja 2 demonstra¡ii în câmp, la Opri¿ene¿ti, Bråila, ¿i la Oreavu, Buzåu, iar urmåtoarele 2 vor avea loc la ferme din jude¡ele Gala¡i ¿i Neam¡. rezisten¡å crescutå la piesele de uzurå, for¡å de trac¡iune reduså ¿i 4 sisteme de siguran¡å la suprasarcinå. Ajustarea lå¡imii de lucru este facilå, datoritå reglajului hidraulic al primei trupi¡e. Necesarul de putere la un model cu 8 trupi¡e este de 400 CP.

M

Plug Amazone Hektor Aceasta este o gamå de pluguri semi-purtate cu pânå la 8 trupi¡e, cu 42

Profitul Agricol 33/2020

MA{INI & UTILAJE

Sem\n\torile Kverneland U-Drill,

precise [i rapide Având în vedere seceta prelungitå, urmatå de ploile insuficiente din ultima vreme, momentul potrivit pentru semånat este foarte scurt.

Solul trebuie pregåtit cu grijå, controlul adâncimii ¿i a¿ezarea semin¡elor trebuie så fie precise, iar pentru acestea se pot utiliza semånåtorile Kverneland.

torii la capåt de rând. Adâncimea de însåmân¡are ¿i presiunea bråzdarului sunt controlate central, la fel ca ¿i întregul utilaj, prin intermediul Isobus.

Toate versiunile Kverneland U-Drill sunt echipate pentru func¡ionarea cu orice tractor cu terminal Isobus sau cu propriul terminal Tellus GO.

Semånat cu fertilizare Fertilizarea are un rol important în ob¡inerea de randamente ridicate, iar o AgroConcept recomandå fermie- alegere ar putea fi modelele U-Drill rilor semånåtorile cu pregåtire Kver- Plus, care pot distribui îngrå¿åmintele neland U-Drill, disponibile cu lå¡imi de lucru de 3, 4 ¿i 6 m, pentru a realiza întro singurå trecere 5 lucråri: nivelarea solului, pregåtirea patului germinativ, reconsolidarea, plasarea cu acurate¡e a semin¡elor ¿i ultima etapå, cea de acoperire.

Printre avantajele semånåtorilor U-Drill se numårå: timpul de lucru optimizat, conversia de la pozi¡ia de transport la cea de lucru realizându-se în mai pu¡in de 2 minute, viteza de lucru de pânå la 18 km/h, cu påstrarea unei adâncimi de lucru constante.

Semånåtorile sunt echipate cu disc dublu de tåiere cu unghi de 8 grade pentru o mi¿care mai reduså a solului, presiunea necesarå fiind astfel mai micå, iar påtrunderea în sol, mai u¿oarå.

Diametrul mare al ro¡ilor, de 900 mm, ¿i pozi¡ionarea lor defazatå reduc în mod semnificativ puterea de tractare solicitatå de utilaj. Un alt avantaj îl constiuie echipamentul de dozare cu antrenare electricå ELDOS, cu 5 rotoare ce asigurå o distribu¡ie optimå pentru toate tipurile de semin¡e, capacitatea dozatå fiind de la 1 la 400 Kg/ha.

La acestea se adaugå controlul automat al sistemului de gestionare a semånå44

în discurile de semånat sau la grapa de pregåtire. Buncårul versiunii Plus, cu o capacitate maximå de 4.200 litri, este divizat în lungime, în procent de 40:60, iar cele douå dozatoare sunt pozi¡ionate pe ambele pår¡i.

Fermierii interesa¡i de informa¡ii suplimentare ¿i oferte personalizate pot contacta reprezentan¡ii autoriza¡i AgroConcept, distribuitor exclusiv al produselor Kverneland în România. Detalii, pe www.agroconcept.ro.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 33/2020

INFORMA}II

EXTERNE Noua Zeeland\ suspend\ exporturile de animale vii Noua Zeelandå a anun¡at suspendarea exporturilor de animale vii, dupå ce o navå cu aproape 6.000 de vaci la bord s-a scufundat în largul coastelor Japoniei.

Vasul plecase pe 14 august din Noua Zeelandå ¿i se îndrepta spre portul chinez Jingtang, cu un echipaj de 40 de marinari. Un supravie¡uitor a relatat cå nava a avut probleme cu motoarele ¿i

s-a scufundat din cauza valurilor provocate de un taifun.

Sub pavilion panamez, vasul era de¡inut de o companie din Emiratele Arabe Unite ¿i avusese mai multe probleme tehnice, printre care între¡inerea precarå a compartimentelor etan¿e.

Din cei 40 de marinari, au fost salva¡i trei. Se presupune cå ceilal¡i marinari ¿i animalele de la bord s-au înecat.

Portul Beirut continu\ s\ importe cereale Conform unui înalt reprezentant al ONU, capacitatea portului Beirut så descarce cereale s-a redus la o cincime dupå explozia care a devastat o zonå extinså din capitala Libanului. Înaintea exploziei (de pe 4 august) în Beirut se descårcau zilnic între 10.000 ¿i 15.000 de tone de cereale. Pânå în acest moment, repara¡iile efectuate permit doar importuri între 1.000 ¿i 3.000 Profitul Agricol 33/2020

de tone de cereale pe zi.

Unele nave sunt dirijate spre porturi mai mici ¿i se asigurå astfel în continuare aprovizionarea popula¡iei.

Libanul nu de¡ine rezerve de cereale, iar silozurile din port în care erau depozitate aproximativ 15.000 de tone au fost complet distruse de explozie.

Drago[ B|LDESCU

Elon Musk a implantat un cip în creierul unui porc Miliardarul Elon Musk a anun¡at implantarea cu succes a unui cip electronic de dimensiunile unei monede în creierul unui porc. Startup-ul Neuralink, fondat de Musk în 2016, sus¡ine cå dispozitive electronice de acest tip pot vindeca afec¡iuni neurologice foarte grave, cum ar fi demen¡a sau boala Alzheimer. Implantarea în creierul unui porc este primul pas spre dezvoltarea unei tehnologii similare ¿i pentru oameni, de¿i testele clinice care erau planificate pentru sfâr¿itul acestui an au fost amânate pentru moment.

Smithfield se angajeazå så reducå emisiile de gaze Smithfield Foods, cel mai mare producåtor de carne de porc din lume, s-a angajat så reducå la zero emisiile de gaze cu efect de serå din opera¡iunile proprii. Crescåtorii de animale sunt supu¿i unor presiuni publice foarte intense în acest sens, înså Smithfield nu a urmat exemplul altor companii, ca Unilever, care s-au angajat så elimine ¿i emisiile din lan¡ul de aprovizionare. Gigantul american va testa ¿i o tehnologie de producere a biogazului folosind dejec¡iile generate de fermele de porci.

China escaleazå conflictul comercial cu Australia Autoritå¡ile chineze au anun¡at suspendarea importurilor de orz de la compania CBH Grain, cel mai important exportator australian de cereale.

Motivul oficial este descoperirea de insecte dåunåtoare în mai multe transporturi, o acuza¡ie negatå de CBH Grain. China a impus deja taxe vamale de 80% pentru importurile de orz din Australia. ¥ntre cele douå ¡åri mocne¿te un conflic diplomatic dupå ce guvernul australian a solicitat o anchetå interna¡ionalå care så investigheze originile virusului Sars Cov-2.

45

MICA PUBLICITATE HIPERFORAJ

ANUNºURI GRATUITE

EXECUTÅ

ÎN

pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

SC vinde prelatå pentru acoperit balo¡i, cereale, lemne. Diferite dimensiuni.

Pre¡: 7 lei/mp.

Tel.: 0737.572.763 Vând combinå Case IH 1660, fabrica¡ie 1994, 3.500 ore de func¡ionare, echipament påioase ¿i porumb pe 5 rânduri.

Tel.: 0748.066.789 Vând tractor Fiat Agri, 4×4, în trei cilindri, 60 CP, 4.700 de ore de func¡ionare. Pre¡: 15.200 euro, negociabil.

Tel.: 0773.332.628

Vând pluguri reversibile second hand, marca Regent, cu 2 - 5 trupi¡e, revizuite total.

Tel: 0742.042.066 Vând salå de muls 2x6 Westphalia ¿i salå de muls 2x4 Delaval. Montaj, punere în func¡iune ¿i piese de schimb.

Tel.: 0368.452.057 FERME, TERENURI

Vând fermå în Vlåsceni, Dâmbovi¡a, cu suprafa¡a de 26.000 mp. Rela¡ii la Tel.: 0722.222.872

Vând în Slobozia, Ialomi¡a, fermå cu 700 vaci ¿i 300 porci, teren agricol, hele¿teu, utilaje agricole noi.

Tel.: 0741.019.035 Vând în Negre¿ti, Neam¡, fermå de cre¿tere a caprinelor, construitå în 2008.

Tel.: 0756.337.095 Vând în Strehaia, Mehedin¡i, halå cre¿tere bovine pentru 100 capete, aprox.

700 mp, 1.200 mp suprafa¡å totalå teren, foså dejec¡ii apå, spa¡ii pentru personal. Gard din beton.

Tel.: 0744.681.502 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând capre. Merei, Buzåu.

Tel.: 0728.128.876 Vând saci de rafie, ambala¡i în baxuri de 500 buc.

Livrare gratuitå în Timi¿ ¿i Arad, sau prin curier.

Tel.: 0760.535.848

Vând juninci din import, din rasa Holstein, Montbeliarde, Jersey, Montbeliarde ¿i Ro¿ie Danezå, ¿i vaci în lacta¡ie Holstein.

Informa¡ii suplimentare la Tel.: 0742.791.400 Vând 120 oi.

Tru¿e¿ti, jud. Boto¿ani.

Tel.: 0746.036.373 Cumpår porumb boabe ¿i grâu, calitate bunå. Transport, min. 26 tone.

Tel.: 0788.866.642 Vând ¡api de montå, din rasa Saanen ¿i Alpinå Francezå, 3 luni - 1 an.

Tel.: 0735.519.119 Vând 35 capete berbecu¡i crotalia¡i. Pre¡ negociabil.

Cara¿ Severin.

Tel.: 0757.690.899 Vând 50 de familii de albine cu tratamentele efectuate la zi. Orbeasca, Teleorman.

Tel.: 0720.856.492

DN AGRAR VINDE

Contact: 0785.242.845 46

Profitul Agricol 33/2020

LOCURI DE MUNCÅ APPR - Organiza¡ie profesionalå a fermierilor din România, care investe¿te direct în proiecte de cercetare aplicatå,

ANGAJEAZÅ INGINER CERCETARE Cerin¡e de selec¡ie:  3 ani experien¡å în domeniul agricol;  Cuno¿tin¡e tehnice avansate despre culturile agricole (porumb, grâu, rapi¡å, floarea-soarelui, soia, sorg);  Studii superioare finalizate în domeniul agricol;  Cunoa¿terea limbii franceze constituie un avantaj;  Cuno¿tin¡e operare PC;  Permis de conducere cat. B.

Cei interesa¡i sunt ruga¡i så trimitå CV-ul la adresa: office@apprs.ro

Cerin¡e job:  monitorizarea câmpurilor experimentale;  så observe, så dezvolte ¿i så îmbunåtå¡eascå tehnologiile utilizate;  så prelucreze statistic datele ob¡inute;  så dispunå de o strategie de marketing pentru a cre¿te numårul testårilor în re¡eaua R.I.T.A.C.;  så contribuie activ la planul de dezvoltare al programului de cercetare multianual.

Beneficii:  pachet salarial atractiv;  ma¿inå, laptop, telefon;  posibilitatea de a beneficia de stagii de formare profesionalå la Institutul Arvalis din Fran¡a, dar ¿i în alte institute de renume interna¡ional.

S.C. AGROPLANT, companie româneascå, cu distribu¡ie la nivel na¡ional de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte, regulatori de cre¿tere,

ANGAJEAZÅ reprezentan¡i vânzåri (ingineri agronomi sau agen¡i de vânzare) pentru urmåtoarele jude¡e: Arad, Bihor, Buzåu, Cålåra¿i, Giurgiu, Mure¿, Prahova, Timi¿, Tulcea, Vrancea Responsabilitå¡i: - Promovarea produselor ¿i politicilor firmei Agroplant.

- Vânzarea ¿i încasarea valorii produselor.

- Organizarea de întâlniri cu fermierii din zonå.

- Organizarea de loturi demo în formele pe care le considerå utile.

- Întocmirea tuturor documentelor comerciale necesare vânzårii ¿i încasårii.

Ce oferim: - Loc de muncå într-o companie de profesioni¿ti.

- Condi¡ii de muncå decente: ma¿inå, salariu motivant, independen¡å de lucru.

- Perfec¡ionare profesionalå continuå în ¡arå ¿i stråinåtate.

- Angajament de lucru pe termen nelimitat (exceptând perioada de probå de 6 luni).

Ce cerem: - Studii în domeniul agricol (Facultatea de Agriculturå sau Horticulturå) constituie avantaj.

- Experien¡å minim 2 ani.

- Competen¡e: PC, limbå stråinå (constituie avantaj), permis de conducere categoria B. - Abilitå¡i în comunicare, vânzåri.

- Disponibilitatea de a se deplasa zilnic 8-10 ore în zona de lucru.

- Competen¡e în organizarea de întâlniri, dezbateri.

Vå rugåm så transmiteti C.V. pe adresa agroplant_bucuresti@yahoo.com sau pe fax: 021.653.04.11 Profitul Agricol 33/2020

47

PESCUITUL [i V+N|TOAREA Un partener pentru orice vreme, obletele!

Poate crede¡i cå exagerez! Nici gând! Pe¿ti¿orul argintiu ce stråpunge suprafa¡a apei în sezonul cald se hråne¿te activ pe tot parcursul anului, deci este partener constant al undi¡arului în cele patru anotimpuri. Locurile diferå, adâncimea de pescuit ¿i momeala uneori trebuie schimbate, dar de prins, oblete se prinde din primåvarå... în iarnå.

Obletele (Alburnus Alburnus) face parte din numeroasa familie a crapului (Ciprinidae) ¿i populeazå majoritatea apelor de ¿es ¿i colinare, uneori ¿i pe cele montane, fie ståtåtoare, fie curgåtoare, atât pe teritoriul României, cât ¿i al Europei. Umblå în cârduri - sute ¿i sute de mici såge¡i ce animå suprafa¡a apei cåutând hrana ori ferindu-se de pe¿tii råpitori care-i vâneazå fårå încetare: bibani, ava¡i, ¿alåi, chiar ¿i ¿tiuci. Îi gåsi¡i din lacurile Deltei ¿i cele cu apå salmastrå din zona litoralului ¿i pânå în acumulårile montane – Vidraru, de pe Arge¿, fiind cel mai cunoscut exemplu.

De obicei, oble¡ii cautå hrana în apele pu¡in adânci din apropierea malului, deci pentru a-i prinde ai nevoie de o undi¡å u¿oarå, finå, agerå... îndeajuns de lungå încât så pescuie¿ti unde circulå pe¿ti¿orii. Dacå ace¿tia vin pânå lângå mal, o vargå de 2 m poate fi potrivitå.

Pe Dun\re, l=ng\ mal

Åsta-i ¿i secretul concuren¡ilor pescari ce dau la oblete – så nådeascå în a¿a fel încât så aducå pe¿tii în mal, de unde-i prind în vitezå. Pe vremea când concuram de distrac¡ie ¿i la sta¡ionar am ajuns la aproape 3 pe¿ti pe minut, deci sub 200 pe orå, în timp ce recordul mondial de vitezå, de¡inut de un francez, este de 512 oble¡i pe orå. Obletele se prinde ¿i cu lanseta la ¡aparinå – ¿ir de 3-4 mu¿te mici, dar obi¿nuit se pescuie¿te cu varga u¿oarå, de maxim 4 m lungime (eu folosesc o Daiwa Compass), cu linie din fir mono 0,10 mm, forfac 0,08 mm ¿i cârlig nr. 18 – 20. Aceasta se lesteazå u¿or, cu douå alice mici... mici, echili-

Oble]i pe b\] Oble¡ii proaspe¡i se curå¡å u¿or.

Li se då un praf de sare, eventual pu¡in piper. Se pot gåti dându-i prin målai dupå ce i-am în¿irat pe un be¡i¿or, câte 7-8 deodatå.

Se rumenesc rapid în uleiul încins ¿i ies numai buni så-i månânci întregi, cu tot cu cap. De cel pu¡in douå ori pe an dau la oblete...

de poftå! Mai interesant este så-i pregåtim pe malul apei, pe o vatrå cu jar încins, deasupra cåruia frigem pe¿ti¿orii întorcându-i cu råbdare.

Este de muncå... dar meritå! Ca så nu vorbim de lucruri sfinte – o bere rece, lângå pe¿tii frip¡i, dupå o zi de ar¿i¡å!

brate cu o plutå u¿oarå, sensibilå!

Adâncimea se potrive¿te în func¡ie de aceea la care circulå cârdul atras de nadå, care formeazå un nor începând de la suprafa¡a apei.

Nada se face din diverse fåinuri, cele cu miros de ¿rot pråjit ¿i ce formeazå un nor în apå fiind pe placul pe¿ti¿orilor. În cârlig se pun viermu¿i, libelule, bucå¡ele de râmå sub¡ire, cânepå fiartå sau chiar cocoloa¿e mici de pâine. Momelile cele mai folosite sunt viermu¿ii pe vreme caldå ¿i larvele de chironomide la copcå ¿i în restul sezonului rece.

Pescarul nåde¿te în zona plutei, dupå ce a potrivit adâncimea între ape, cu 2-3 nuci de nadå. Dacå pe¿tii råspund, va continua så nådeascå cu o bilå la 2-3 pe¿ti, mic¿orând câte pu¡in adâncimea. Oble¡ii sunt iu¡i, mu¿cå în vitezå, a¿a cå råspunsul pescarului trebuie så fie foarte prompt!

A¿a vå distra¡i ¿i ve¡i strânge, u¿or, u¿or... de-o pråjealå. Cât sunt de gusto¿i ve¡i afla cu siguran¡å... dupå ce-i prinde¡i!

Victor }|RU{ 48

Profitul Agricol 33/2020

Suspendarea v=n\torii la p\s\ri Recenta hotårâre a Cur¡ii de Apel Bra¿ov a pus pe jar întreaga suflare vânåtoreascå din România: pe 20 august, la cinci zile dupå deschiderea sezonului la mai multe specii de påsåri din calendarul breslei noastre, magistra¡ii respectivului for au socotit ca îndreptå¡it demersul Asocia¡iei „Alian¡a pentru Combaterea Abuzurilor” în vederea respingerii Ordinului ministrului Mediului, Apelor ¿i Pådurilor nr. 1400 din 13 iulie 2020 privind aprobarea cotelor de recoltå pentru unele specii de faunå de interes cinegetic la care vânåtoarea este permiså, pentru perioada 15 mai 2020 – 14 mai 2021, precum ¿i a Anexelor 3, 4 ¿i 5 ale aceluia¿i Ordin, pânå la pronun¡area instan¡ei de fond.

Motivul invocat rezidå în faptul cå nu existå nici pânå acum o metodologie clarå a stabilirii cotelor de extrac¡ie prin vânåtoare, acestui punct de vedere raliindu-ise ¿i Societatea Ornitologicå Românå, care ar fi atras aten¡ia, prin numeroase adrese cåtre MMAP, asupra viciilor de procedurå în calcularea respectivelor cote. Hotårârea Cur¡ii de Apel Bra¿ov este executorie, cu drept de recurs. Cert este cå, de la momentul pronun¡årii, niciun vânåtor nu are dreptul så împu¿te, så transporte, så utilizeze sau så valorifice vreo pasåre (toate aceste activitå¡i circumscriindu-se infrac¡iunii de braconaj) din cele treizeci ¿i ¿ase de specii vizate prin sus-men¡ionata decizie.

Potrivit Societå¡ii Ornitologice Române, verdictul Cur¡ii de Apel Bra¿ov „reprezintå o premierå salutarå, în condi¡iile în care judecåtorii acestei instan¡e au reu¿it så creeze jurispruden¡å la nivel na¡ional în domeniul protec¡iei mediului ¿i biodiversitå¡ii, a cårei componentå deosebit de importantå o reprezintå speciile de påsåri sålbatice”.

De¿i tardiv ¿i în deplin respect fa¡å de activitatea exponen¡ilor puterii judecåtore¿ti – esen¡ialå într-un stat de drept ¿i reprezentatå, metaforic, ca fiind inflexibilå (cu balan¡a într-o mânå ¿i cu Profitul Agricol 33/2020

spada în cealaltå) ¿i nepårtinitoare (legatå la ochi) –, îmi îngådui så exprim câteva nedumeriri, ale mele ¿i ale camarazilor mei, în legåturå cu argumentele care au înclinat talerul cântarului în defavoarea vânåtorilor.

Argumentul forte al peten¡ilor se referå la neconcordan¡a dintre cifrele prezentate în urma evaluårii anuale a efectivelor speciilor de påsåri de interes cinegetic ¿i nivelul real al popula¡iilor acestora, parametru de bazå în stabilirea periodicå a cotei de recoltå. În parantezå fie spus, opinez cå, pentru a nu mai da na¿tere la confuzii în rândul nespeciali¿tilor, termenul de „evaluare” ar trebui înlocuit cu cel de „estimare”.

Mai ales în cazul påsårilor de pasaj, orice inventar sau recensåmânt aproape cå frizeazå ridicolul. Chiar ¿i zburåtoarele autohtone sunt imposibil de numårat cu exactitate. Dacå un ornitolog cu preten¡ii îmi poate spune nu câ¡i grauri sau câte prepeli¡e se aflå acum în România, ci doar câte vråbii sunt în parcul Ci¿migiu din Bucure¿ti, îmi scot pålåria în fa¡a lui. De altfel, subiectul a fost tratat cu acribie de reputatul biolog dr. Dimitrie Radu, sub titlul „Boala estimårilor cantitative”.

Nu se poate spune cu precizie câ¡i ur¿i tråiesc acum pe meleagurile noastre, daråmite câte gai¡e. Apropo de corvide, care au proliferat într-atât, încât au pus ståpânire ¿i pe ora¿e, dar nu se mai pot vâna acum, trebuie men¡ionat faptul

cå decizia recentå a Cur¡ii de Apel Bra¿ov nu a respins, principial, Ordinul MMAP în integralitatea lui, ci selectiv, låsând vânåtorilor deschiså porti¡a cåtre fazan ¿i potârniche, excep¡ii neinspirate, pomenitele specii fiind sedentare ¿i sensibile, ultima chiar meritând så fie ocrotitå pe alocuri, mai cu seamå în iernile grele (odinioarå, paznicilor de vânåtoare chiar le revenea sarcina de a salva potârnichile vlåguite de foame ¿i de a le adåposti în podul casei, hrånindu-le ¿i adåpându-le pânå la venirea primåverii, când erau eliberate în teren).

Nu în¡eleg de ce co¡ofenele ¿i ciorile se bucurå, aståzi, de un tratament special.

Ca de obicei, ne remarcåm ¿i în acest domeniu prin originalitate. Institutele noastre de cercetåri au elaborat formule, chei de diagnozå ¿i de bonitate complexe, dar u¿or de demontat, dupå cum se vede, de amatori ofensivi ¿i de unii magistra¡i. Veleitarismul se pare cå î¿i pune definitiv amprenta pe felul nostru de a fi. La doi pa¿i, Ungaria poate constitui un model de gestionare durabilå a faunei sålbatice, vânåtoarea ¿i activitå¡ile conexe contribuind cu 5% la PIB-ul ¡årii, în vreme ce noi, cu o geografie mult mai generoaså, råmânem, inclusiv pe plan cinegetic, o insulå rizibilå într-o Europå care chiar avea nevoie dacå nu de un mare parc natural, måcar de unul de distrac¡ii.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 9 - 23.09.2020

Iancu Marian Bogoescu 9.09.1951, Horting Bucure¿ti Richard Matei 9.09.1979, Arysta Life Science Gabriel Cristescu 10.09.1953, director comercial Agricover Cereal Zamfira Iosif 10.09.1967, director tehnic ¿i dezv. Nufarm România Mihail Valentin Mitrofan 11.09.1968, director Direc¡ia dezvoltare ruralå MADR Dorin Råilean 12.09.1981, KWS România Ionu¡ Cosmin Lupu 13.09.1980, director Gabriela Elena Rizescu 17.09.1974, director marketing Alcedo Baris Uckesen 17.09.1974, director tehnic Syngenta Ion Tårâ¡å 19.09.1949, fermier, loc. Våleni, jude¡ul Vaslui Veronica Toncea 20.09.1948, fost director general FGCR Florin Popescu 20.09.1954, director general Norofert Florin Cazan 20.09.1972, director produc¡ie câmp KWS

O lingurit, a~ de poezie

Festivalul smochinelor de la Svini]a Existå un loc în partea de sud-vest a României care seamånå cu însorita Grecie sau cu Sicilia: este Svini¡a, o localitate din Clisura Dunårii, situatå la jumåtatea distan¡ei dintre Or¿ova ¿i Moldova Nouå, în jude¡ul Cara¿-Severin.

Datoritå climei mediteraneene, luna august este cea în care smochinii rodesc iar localnicii preparå diverse delicii din fructele lor.

Ca o parantezå, trebuie så vå spun cå în Svini¡a tråie¿te cea mai mare comunitate de sârbi din zona ruralå a României.

Ei au ¿i organizat Festivalul smochinelor, unde micii producåtori din zonå expun ¿i

50

Gh. MIRON

ORIZONTAL: 1) Cunoa¿te bine esen¡a muncii – Ecoul rezultatului din poligon; 2) Caz grav în registru – Ie¿itå din sfera esteticii; 9 10 3) Te face din om neom! – A devenit un dur; 4) Rudele råpitoare ale crapului – ªeful påcurarilor; 5) Primii la maså; 6) Are rostul ei – Date dracului; 7) Au diferite sarcini – Un fel… de vitå; 8) Bun la în¡elegere – Plata la urmå! 9) Se båteau de såreau scântei – Întins sub a¿ternut; 10) Obi¿nuitå cu ungerea.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

2

3

4

5

6

7

8

6 7 8

Seceta a ucis orice boare de vânt.

Soarele s-a topit ¿i a curs pe påmânt.

A råmas cerul fierbinte ¿i gol.

Ciuturile scot din fântânå nåmol.

Peste påduri tot mai des focuri, focuri Danseazå sålbatice, satanice jocuri.

Nicolae Labi¿

vând dulcea¡å, ¡uicå, vin, pråjituri etc., toate din smochine.

Cå existå un concurs pentru Cea mai bunå dulcea¡å de smochine, este de în¡eles. Dar existå ¿i premiul Cea mai bunå ¡uicå din smochine.

Din cauza pandemiei, anul acesta premierea s-a desfå¿urat online.

Dulcea¡a de smochine costå 15 lei borcanul de 400 ml, iar råchia ¿i pålinca, între 60 ¿i 100 lei (în func¡ie de tårie ¿i calitate).

9 10 Solu¡ia careului din Nr. 32/2020 ORIZONTAL: BACITA - HAP; APUCARI - VI; CALI - SADIT; IST - CIREZI; AUTOCAR - G; STRAS - SUTA; A - INTUITII; PASCUT - APE; AUT - MENTAL; TRAVERSARI.

VERTICAL: 1) Produse cu materiale de la strungårie – Pânå în ceasul al doisprezecelea; 2) Dobânde¿te valoare în bancå – A se angaja în trecut; 3) Camete! – Grija pedanteriei; 4) Patå albå deasupra buricului – Era ciuca båtåilor; 5) Deschis la fire – Unitå¡i agricole; 6) Vreme de cålduri – Portativ de note; 7) S-a dat peste cap; 8) Curs redus – Bezea pe degete; 9) Lopå¡ica plugului – Tråie¿te prin copii; 10) Fåcute pentru mângâieri.

Profitul Agricol 33/2020