APPR la consultårile pentru PAC ale Comisiei Europene

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

APPR la consult\rile pentru PAC ale Comisiei Europene

Pe 11 septembrie, Comisia Euro - peanå a organizat, în format digital, singura reuniune din acest an a Grupului de Dialog Civil Plå¡i Directe ¿i Înverzire. A fost o consultare în privin¡a pro - punerilor pentru Politicå Agricolå Co munå (PAC) din urmåtoarea perioadå de programare, în prezent în curs de nego ciere tripartitå. Din România a participat Cristina Cionga, director pentru afaceri euro pene al APPR.

Oficialii de la Bruxelles au început cu o sintezå a måsurilor luate de Co mi sie pentru a ajuta agricultura ¿i industria de procesare europene så facå fa¡å pandemiei de Covid-19. ¥n situa¡ia în care restric¡iile vor continua în lunile care vin, Comisia mizea - zå pe extinderea utilizårii noilor tehno - logii (de tipul fotografiilor ¿i imaginilor din satelit, documentelor digitale, reuniunilor video) care oferå alternative viabile, de pildå, la inspec¡iile fizice pentru acordarea de subven¡ii, compensa¡ii ¿i despågubiri.

A fost prezentatå în detaliu ¿i pro - punerea privind Cadrul Financiar Multi - anual, a¿a cum a rezultat în urma Summitului de la sfâr¿itul lunii iulie.

Finan¡area sectorului agricol al UE a crescut fa¡å de propunerea Comisiei din mai 2018, de la 28 la 31% din anvelopa totalå sau, în termeni absolu¡i, la 386,6 miliarde de euro, din care 291 miliarde în Pilonul 1 - Plå¡i directe ¿i 95,6 miliar de în Pilonul 2 - Dezvoltare Ruralå, ultima incluzând ¿i cele 7,5 miliarde fonduri Next Gen, împrumuturi ¿i granturi pentru relansarea economicå. ªi mai important, tot la Consiliul UE din iulie s-a mai decis ca plafonarea plå ¡ilor directe så se facå numai în sta - tele membre care doresc acest lucru.

Limita de 100.000 euro dupå dedu - cerea costurilor cu for¡a de muncå se va aplica doar pentru sprijinul pentru venitul de bazå (SAPS).

În ceea ce prive¿te flexibilitatea transferurilor între piloni, Consiliul a

Cristina Cionga, reprezentanta APPR, a aråtat cå “orice obiectiv de reducere a utilizårii produselor sintetice de protec¡ie a plantelor trebuie så ¡inå cont de eforturile deja depuse, având în vedere disponibilitatea alternativelor ¿i a practicilor agricole (de pildå, managementul integrat al dåunåtorilor). De asemenea, ar trebui propus un calendar realist, deoarece fermierii riscå så råmânå fårå mijloace de a-¿i apåra re coltele, ceea ce va pune în pericol hrana consumatorilor europeni.” Comisia i-a råspuns cå strategia De la fermå la furculi¡å nu dore¿te så fie doar o surså de constrângeri în politicile viitoare elaborate de CE, ci va ¡ine seama de realitå¡i ¿i de ceea ce s-a realizat pânå la momentul actual.

conchis cå pot fi mutate pânå la 25% între plå¡i directe ¿i dezvoltare ruralå, cu o flexibilitate suplimentarå pentru transferuri cåtre cel de-al doilea pilon de 15% pentru måsuri de climå ¿i mediu, respectiv de 2% pentru tinerii fermieri.

România, alåturi de statele baltice, de Slovacia, Bulgaria, Polonia, Finlan - da, Spania ¿i Suedia, a primit o flexibilitate suplimentarå, de a transfera pânå la 30% din Pilonul 2 pentru suplimentarea alocårii pentru plå¡i directe.

Propunerea Consiliului este ca noua PAC så fie implementatå începând cu 2022, astfel încât 2020 ¿i 2021 så fie ani de tranzi¡ie.

Comisia a mai aråtat cå în aceastå toamnå va avea loc ultimul trialog înainte de adoptarea bugetului european multianual, iar pânå la sfâr¿itul anului 2020 trebuie adoptat regulamentul de tran zi¡ie.

În ceea ce prive¿te aplicarea obli - ga¡iilor prevåzute de Pactul Verde Eu - ropean, în particular de strategiile De la fermå la consumator ¿i, respectiv, pentru Biodiversitate, Comisia dore¿te respectarea calendarului ini¡ial ¿i nu considerå cå aranjamentele tranzitorii vor constitui o piedicå pentru reducerea utilizårii pesticidelor, cre¿terea ponderii produc¡iei organice, etc., ba chiar astfel ar fi facilitatå trecerea la noua arhitecturå de înverzire a PAC.

Au fost exprimate påreri divergente între organiza¡iile de fermieri ¿i cele ale grupurilor verzi care au fost prezente la dialogul civil de aståzi, pe marginea exigen¡elor Pactului Verde ¿i impactului lor asupra agriculturii europene.

Arin DORNEANU

Seceta reduce produc]ia de porumb cu 1,3 milioane tone

¥n raportul USDA pe luna septemtru iriga¡ii ¿i au reu¿it så atenueze lipsa brie, anali¿tii americani apreciazå cå apei din sol. produc¡ia de porumb a României va ¥n partea de vest, în ju de¡ele Timi¿ ¿i ajunge la 11,6 milioane tone, în scådere Arad, precipita¡iile au fost favorabile ¿i cu 2,8 mil. tone (19%) fa¡å de anul trese a¿teaptå produc¡ii mari. cut, când înregistram o produc¡ieÎn schimb, în zonele sud ¿i est prorecord de 14,3 milioane tone. duc¡ia este semnificativ mai micå. În

Suprafa¡å cultivatå este de 2,7 mili - luna august, când porumbul era în faza oane hectare, neschimbatå fa¡å de anul de umplere a boabelor, måsuråtorile trecut ¿i în cre¿tere cu 4% fa¡å de media prin satelit au aråtat condi¡ii foarte sla - pe 5 ani. Randamentul ajunge la 4,36 be pentru culturile de porumb, ceea ce tone/hectar, mai mic cu 19% fa¡å de se coreleazå de obicei cu un randament anul trecut, din cauza secetei severe scåzut. Recoltarea porumbului începe din sudul ¿i estul ¡årii. de obicei în septembrie.

Sunt înså ¿i câteva zone excep¡ii, în principalele bazine agricole dintre Cålåra¿i ¿i Bråila, care au instala¡ii penMarilena R|DUCU

Programul Apa gratuit\ va continua [i la anul

Un invitat-surprizå la o d emon stra ¡ie în câmp organizatå recent (de Serv Class la Oreavu) a fost ministrul Adrian Oros. El a precizat cå programul Apa gratuitå, prin care apa este pompatå pe canalele de iriga¡ii, va continua.

“Acum, prin acest program acope rim maximum 600.000 de hectare, foar te pu¡in fa¡å de cele peste 3 milioane de hectare care au nevoie de iriga¡ii.

Costurile sunt foarte mari, ANIF pom peazå de 7 ori apa, pentru ca a - ceasta så ajungå la nivelul dorit pe canale.”

Fermierii s-au plâns ministrului cå, de¿i existå legisla¡ie pentru asigurarea culturilor, cererile se aprobå foarte greu ¿i sunt 5 rânduri de documente care trebuie depuse la AFIR.

Adrian Oros a replicat, spunând cå, de fapt, legisla¡ia s-a simplificat, iar ministerul acoperå 70% din valoarea poli¡ei de asigurare.

“Eu ¿tiu cå sunt doar 4 documente de depus: poli¡a de asigurare, chitan¡a, buletinul de identitate ¿i contul IBAN. Må voi interesa la AFIR så våd ce se întâmplå.”

Arpad DOBRE

Accident din cauza interesului pentru utilaje agricole Pe drumul european E85 a avut loc recent o tamponare între douå ma¿ini, una råsturnându-se în ¿an¡. Pânå aici, doar un fapt divers. Doar cå accidentul s-a produs când unul dintre ¿oferi a încetinit, ca så se uite la trei tractoare Claas mari, care fåceau o demons - tra¡ie tehnicå cu 3 utilaje Amazone. Aflat la eveniment, mi nistrul Adrian Oros a dat ¿i el o mânå de ajutor la scoa terea din ma¿ina råsturnatå a celor care, oricum, au ie¿it singuri. Mo mentul a fost un bun prilej de “oportunitå¡i de imagine” pentru stafful mi - nis trului, care n-a uitat cå mai existå ¿i campanie electoralå. Despre demonstra¡ie, am scris pe larg în pagina 44.

Ziua Porumbului la Ia¿i 17 septembrie, ora 11 Pe 17 septembrie, la Ia¿i are loc Ziua Porumbului, în organizarea ACCPT Ia¿i, a APPR ¿i a fermei Agro Ilmar. Este un eveniment inspirat din cel organizat de Nicolae Sitaru la Ialomi¡a ¿i a cåpåtat o bunå prizå la public. Din cauza pandemiei, evenimentul de la Ia¿i se ¡ine cu un numår restrâns de invita¡i, dar, va fi transmis online, inclusiv pe pagina de Facebook a revistei Profitul Agricol.

Adrian Oros la deschiderea anului ¿colar Clar, evenimentul såptåmânii este des chiderea anului ¿colar. Pe 14 septembrie copii, pårin¡i ¿i politicieni au luat drumul ¿colilor, din motive, evident, diferite. Ministrul Oros, a participat la deschiderea anului ¿colar la colegiul Emil Negru¡iu din Turda. “ Cu multå emo¡ie ¿i entu ziasm, m-am a¿ezat în banca în care am studiat acum 37 de ani ¿i în care mi-am format cuno¿tin¡ele în agriculturå”, avea så scrie mai apoi pe Facebook.

Corteva Agriscience a deschis un centru R &D în Ungaria ¥n limbajul corpora¡iilor, R&D în - seamnå cercetare ¿i dezvoltare (re - search&development). Corteva Agri science a anun¡at cå ¿ia îmbunåtå¡it capacitå¡ile de cerce - tare ¿i dezvoltare în domeniul se - min¡elor ¿i protec¡iei plantelor cu un centru multifunc¡ional, pentru mai multe tipuri de culturi, la Szeged, Ungaria. Este o investi¡ie, în primå fazå, de 1,9 milioane de dolari, sunt 34 de angaja¡i, ¿i este unul dintre cele mai mari centre Corteva din Europa. Acolo se vor face amelioråri de hibrizi de floarea-soarelui ¿i porumb, se vor dezvolta solu¡ii de combatere a buruienilor, in sectelor ¿i bolilor, precum ¿i teh nologii aplicate semin¡elor ¿i produse biologice, prin activitå¡ile de cercetare ¿i testare în teren.

Sprijin financiar pentru distilarea vinului APIA a anun¡at cå, pânå pe 25 septembrie, prime¿te cereri pentru acordarea sprijinului financiar pentru måsura de distilare a vinului în si tua¡ii de crizå, måsurå eligibilå pentru finan¡are în cadrul Progra - mului na¡ional de sprijin în sectorul viti-vinicol 2019-2023. Valoarea avansului este de maximum 80% din valoa rea corespunzåtoare volumului estimat. Volumul minim de vin ce poate face obiectul cererii de platå este de 10 hl.

Comisia Europeanå, consultare în chestiunea ruralå Comisia dore¿te så asigure o consultare amplå, care så sus¡inå noua ini¡iativå ce are în vedere realizarea unei viziuni viabile pentru zonele rurale. Obiectivul este colectarea de opinii cu privire la actualele oportunitå¡i ¿i provocåri specifice zonelor rurale, la aspira¡iile acestor zone ¿i ac¡iunile necesare pentru realizarea lor. Consultarea a fost anun¡at de Dubravka Šuica, vicepre¿edinta Co - misiei pentru Democra¡ie.

6.550 de hectare în Buzia[, 23,5 milioane euro

TC Capital a anun¡at cå a plåtit 23,5 milioane de euro pentru achizi¡ia unei ferme de cereale ¿i semin¡e oleaginoase în Buzia¿, jude¡ul Timi¿. Ferma a fost cumpåratå de la Gespie SAS, o companie francezå.

Aceastå tranzac¡ie este a doua investi¡ie agricolå majorå a TC Capital dupå KC Agro, prima sa investi¡ie în agriculturå, care a avut loc în 2014.

Prin KC Agro, TC Capital de¡ine alte douå ferme situate în jude¡ele Buzåu ¿i Bråila, cu o suprafa¡å totalå de aproximativ 2.900 de hectare.

Ferma de la Buzia¿ are aproximativ 6.550 ha de teren arabil, iar reprezentan¡ii TC Capital inten¡ioneazå så diversifice opera¡iunile în activitå¡i agricole intensive, cu valoare adåugatå mare, cum ar fi planta¡iile de afini ¿i aluni, precum ¿i în produc¡ia extensivå de ce - reale ¿i semin¡e oleaginoase.

Ambele investi¡ii sunt gestionate de oamenii de afaceri turci Ali Çapa ¿i Ertugrul Karaevli.

Ali Çapa, CEO al TC Capital ¿i ma - naging partner al KC Agro, a explicat: “Odatå cu achizi¡ionarea acestei noi ferme, suprafa¡a exploatatå de KC Agro a ajuns la aproape 10.000 de hectare, ceea ce ne face un jucåtor agricol notabil în România.

Opera¡iunile noastre sunt acum distribuite în diferite zone geografice, ceea ce faciliteazå gestionarea riscurilor generate de condi¡iile meteorologice.

Cu acest nou proiect, urmårim, de asemenea, diversificarea mixului nostru de produse. Pe lângå produc¡ia conven¡ionalå de cereale ¿i semin¡e olea - ginoase, dorim så ne extindem ¿i pe segmentul de produse cu valoare adåugatå ¿i cu un randament ridicat, cum ar fi produc¡ia ecologicå de boabe ¿i semin¡e oleaginoase, ¿i activitå¡i agricole intensive, ¿i anume dezvoltarea livezilor”.

Procesul de evaluare ¿i negociere a început la sfâr¿itul anului 2018, iar principalele avantaje ale acestei proprietå¡i sunt, printre altele, un bun istoric al precipita¡iilor ¿i un microclimat favorabil, calitatea solului din aceastå zonå ¿i natura compactå a terenului care îl fac perfect pentru culturile care vor cre¿te aici. Alte avantaje constå în faptul cå sistemele de iriga¡ii par¡iale sunt deja instalate, iar clima ¿i solul sunt propice pentru produse cu randament ridicat. "

Gheorghe MIRON

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU Pre]uri

[i Pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,1 lei

Grâu România FOB Constan¡a 187 euro/t (+ 2) 898 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.09.2020, pre¡ cu livrare în oct. 2020.

¥n såptåmâna 1 - 5.09 pre¡ul grâului pe b ursele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

SUA: pre¡ul grâului la Chi - cago FOB-Gol ful Mexic a ajuns la 287 dolari/tonå (1.177 lei). A Cota¡ii - Bursa din Londra £/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09

Nov 121 123 125 127 125

Dec 119 120 121 123 121

Mar 115 117 120 121 120

Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Nov 195 197 199 198 199 Dec 200 201 203 202 203 Mar 203 205 207 205 207 crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a li cita¡iilor din 1 septembrie.

Principalele destina¡ii ale ex - portului: Japonia 97.770 tone, Indonezia 93.170 tone, Taiwan 77.570 tone, Coreea de Sud 77.370 tone ¿i Mexic 73.070 tone.

Argentina: pre ¡ul FOB-port a fost de 213 dolari/tonå (873 lei).

Cota¡ii - Burse din Fran¡a euro/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Rouen 183 185 187 189 187 Dunquerque 183 185 187 189 187 Pallice 185 187 189 190 189 Creil FOB 181 183 185 187 185 Moselle FOB 175 177 179 181 179 Rouen FOB 191 193 195 197 195

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Nov 209 210 211 214 213 Dec 210 211 213 215 214 Mar 211 213 215 217 215

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Mo selle a fost de 179 eu ro/to - nå (859 lei). A crescut cu 4 euro/tonå.

Pre¡ul grâului FOB Ro uen a fost de 195 eu ro/to nå (936 lei), ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquer que pre - ¡ul a fost de 187 eu ro/tonå (898 lei), cu o cre¿tere de 4 eu - ro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2020 es te de 175 dolari/t (717 lei).

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în octombrie 2020, a fost de 171 dolari/t (701 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Porumb România FOB Constan¡a 177 euro/t (+ 2) 850 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.09.2020, pre¡ cu livrare în oct. 2020.

SUA: pre¡ul porumb ului FOB-Golful Mexic în ziua în - chiderii, 5 septembrie 2020, a

Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Nov 131 133 135 137 135 Dec 135 137 139 141 139 Mar 139 141 143 145 143

Cota¡ii - Burse din Fran¡a euro/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Bordeaux 154 157 159 161 159 Pallice 155 157 160 161 159 Rhin 159 161 163 167 165 Bordeaux FOB 161 163 165 167 165 Pontivy 173 175 177 179 177 fost de 173 do lari/tonå (709 lei), cu o cre¿tere de 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul po - rum bului, cu livrare în oc tom - brie, este de 169 do lari/tonå (693 lei), mai mare cu 2 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bor deaux a fost de 165 eu ro/tonå (792 lei).

A înregistrat o cre¿tere de 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pre¡ul porumbului la bursa Pon tivy a fost de 177 euro/tonå (850 lei). A crescut cu 4 euro/tonå ¿i råmâne cel mai

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Nov 151 153 155 157 155 Dec 150 151 153 155 153 com petitiv pe bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la în chidere a fost de 159 eu - ro/tonå (636 lei).

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 165 eu ro/tonå (792 lei), cu o cre¿tere de 6 euro/tonå.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 155 dolari/tonå (635 lei), fa¡å de 151 dolari/tonå, cât a deschis licita¡ia în data de 1.09.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Soia ¥n såptåmâna 1 - 5 septembrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate pe bursele mondiale a continuat så creascå.

Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Me xic, a fost de 383 do - lari/tonå (1.570 lei), cu 4 do - lari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 septembrie.

Principalele destina¡ii: O -

Cota¡ii pentru soia - Bursa din Chicago $/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Nov 351 353 355 357 355 Dec 349 351 353 355 353 Mar 351 353 357 358 357 lan da 117.770 tone, China 107.770 tone, Mexic 77.770 tone, Indonezia 77.570 tone ¿i Bangladesh 57.770 tone. ¥n Argentina, FOB-port, pre - ¡ul soiei a fost de 345 dolari/tonå (1.380 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 325 do lari/tonå (1.332 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia - Bursa din Chicago $/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Nov 717 721 723 729 717 Dec 713 715 717 723 721 Mar 713 717 719 727 723 FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago $/t 27.08 28.08 29.08 30.08 31.08 Nov 321 323 325 327 325 Dec 331 333 335 337 335 Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Nov 341 343 345 347 345 Dec 343 345 347 349 345

Orz România FOB Constan¡a 183 euro/t (- 2) 878 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.09.2020, pre¡ cu livrare în oct. 2020.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din F ran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a euro/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Rouen 161 165 167 169 163 Dunquerque 161 163 165 167 163 Moselle 170 173 175 177 174 Pontivy 170 172 173 175 171 Orz bere: Creil** 170 171 172 174 173 Moselle** 171 172 173 174 171

Sorg

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptå - mâna 1 - 5 septembrie 2020, a fost de 183 do lari/tonå (750 lei), mai mare cu 4 do lari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele desti na¡ii ale exportului: China 157.770 tone ¿i

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 163 euro/tonå (782 lei).

A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 septembrie.

Pre¡ul orzului pentru be - re, FOB-Moselle, a închis la 171 eu ro/tonå (840 lei) ¿i nu a înregistrat nici o evolu¡ie fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 septembrie.

Argentina: pentru livrare în octombrie 2020, pre¡ul orzului fu rajer este 177 dolari/t (726 lei).

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Taiwan 7.770 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic $/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Nov 179 181 183 185 183 Dec 185 189 190 191 190

PREºURI 1 - 5.09.2020

Grâu Golful Mexic

287 dolari/t + 4

Porumb Golful Mexic

173 dolari/t + 4

Floarea-soarelui

¥n Fran¡a pre ¡ul florii-soa - relui, FOB-Die ppe, a fost de 353 eu ro/tonå (1.694 lei), în cre¿tere cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la în - chidere, pe 5 sept., a fost de 347 do lari/tonå (1.423 lei), în Pre¡uri floarea-soarelui - FOB, porturi Argentina $/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Dec 345 347 351 350 347

Rapi¡å

Såptåmâna trecutå pre ¡ul rapi¡ei la bur sele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie:

Pre¡ul FOB-Mo selle a fost de 375 euro/tonå (1.800 lei), cu 2 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de des chidere din 1 sept.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 370 euro/tonå (1.776 lei), Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris euro/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Rouen 371 375 373 371 370 Dunquerque 375 377 375 373 371 Moselle 373 375 379 377 375

Soia Golful Mexic

383 dolari/t + 4

cre¿tere cu 2 dolari/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna octombrie, este de 333 do - lari/tonå (1.365 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå.

Ungaria - pre¡ul florii-soa - relui, cu livrare în luna octombrie 2020, a fost de 343 dolari/t (1.406 lei).

Cota¡ii floarea-soarelui - FOB, porturi Fran¡a euro/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Dieppe 341 345 347 345 353

mai mic cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de des chidere.

La bursa Dun quer que pre - ¡ul rapi¡ei a fost de 371 eu - ro/tonå (1.781 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschi - derea licita¡iilor din data de 1 septembrie.

¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada $/t 01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Nov 379 385 391 393 391 Ian 385 391 393 395 393 Mar 391 397 395 399 397

Sorg Golful Mexic

183 dolari/t + 4

Produc]ia mondial\ de grâu> Argentina (13,5 mil.), Turcia (6,6) ¿i Kazahstan (6,5 mil. tone). 770 milioane tone În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Indo - nezia (11 mil. tone), Algeria (7 mil. La 11 septembrie, Departamentul Agriculturii al SUA a publicat raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos principalele date despre produc¡ia, consumul ¿i evolu¡ia pre¡urilor la grâu pentru anul de pia¡å 2020/21. tone), Filipine (7 mil. tone), Brazilia (7 mil. tone), Bangladesh (6 mil. tone), Maroc (6 mil. tone), Japonia (5,6 mil. tone), UE (5,5 mil. tone), Mexic (5,3 mil. tone), Coreea de Sud (3,7 mil. tone) ¿i cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hec(4,6), Ucraina (4), India (3,4), SUA (3,4), Belarus (3,3), Pakistan (3) ¿i Rusia (2,8).

Produc¡ia mondialå de grâu ar putea atinge 770 milioane tone, mai mare cu 6,5 milioane tone fa¡å de 2019/20. ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (136 milioane tone, cu 19 mil. tone mai pu¡in decât în 2019/20), China (136 mi lioane tone, cu 2 mil. tone mai mult), India (107, mai mare cu 4 mil. ¥n raportul din aceastå lunå, USDA aratå cå produc¡ia mondialå de grâu este în cre¿tere, datoritå recoltelor mari din Canada, Australia ¿i Uniunea Euro - peanå, care au compensat randamentul scåzut din Argentina.

Consumul mondial a crescut u¿or, datoritå cererii de furaje ¿i ¿roturi pentru Australia ¿i Canada. Comer¡ul mon

Suprafa¡a mondialå cultivatå cu tone), Rusia (78 mil. tone, cu 4 mi lioane grâu este estimatå la 222 milioane de tone mai mult ca anul trecut), SUA Stocurile mondiale de grâu la hectare, mai mare cu 5 milioane hec - (50, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Canada sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2021, tare fa¡å de anul trecut. (36 mi lioane tone), Australia (28,5), sunt prognozate la 319 milioane tone, ºårile mari cultivatoare sunt India Ucraina (27 milioane tone, cu 2 mili - cu 19 milioane tone mai mari fa¡å de (31 milioane ha, mai mult cu 1 mil. ha), oane mai mult pu¡in decât anul trecut), anul 2019/20. Rusia (28,3 milioane ha din care 16,2 Pakistan (26), Argentina (19,5), Turcia ºåri cu stocuri mari de grâu: China mil. cu grâu de toamnå ¿i 12,1 cu grâu (18,5), Iran (17) ¿i Kazahstan (12,5). (163 mil. tone), India (31 mil. tone), SUA de primåvarå), UE (25 milioane ha), (25 mil. tone), UE (13,5 mil. tone), Rusia China (24) ¿i SUA (15). ºårile mari exportatoare vor fi Ru(8 mil. tone) ¿i Iran (7).

Produc¡ia medie mondialå este UE (25,5 mil. tone), Canada (25 mil.), pagin\ de evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu Ucraina (18 mil.), Australia (16,5 mil.), Marilena RÅDUCU tar sunt Egipt (6,4 tone/ha), China (5,7), Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, UE (5,5 t/ha), Mexic (5,5), Uzbe kistan în perioada 1 septembrie 2019 - 1 septembrie 2020

sia (37,5 mil. tone), SUA (27 mil. tone), dial este, de asemenea, în cre¿tere, cu importuri mai mari pentru China ¿i volume mari de exporturi din Canada ¿i Australia. ¥n luna august, pre¡ul grâului din UE a crescut de la 216 dolari/tonå la 228 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a crescut de la 205 dolari/tonå la 219 dolari/tonå. Vietnam (3,6 mil. tone).

¥n SUA, pre¡ul a crescut de la 215 dolari/tonå la 245 dolari/tonå.

Pre¡ul grâului din Canada a crescut cu 12 dolari/tonå, la 239 do lari/tonå, iar grâul din Australia a ajuns la 244 dolari/tonå, de la 232 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna august a fost de 244 dolari/tonå.

Pre]uri [i pie]e

Rapool Ring> pre]urile la rapi]\

Rapool Ring realizeazå un buletin informativ despre cultura de rapi¡å. Iatå cele mai importante ¿tiri, selectate de producåtorul de geneticå.

MAREA BRITANIE

Produc¡ia de rapi¡å, la un nivel scåzut

Randamentul mediu estimat este de doar 2,6 - 3 t/ha, pe baza câmpurilor ca - re au fost deja recoltate. În prezent, a - ceasta este cu 14-26% în scådere fa¡å de media pe ultimii 5 ani, de 3,5 t/ha. Produc¡iile au fost afectate de atacul då - unåtorilor (puricele cruciferelor, limac¿i) ¿i de trecerea precarå peste iarnå. Aproximativ 70 - 75 mii ha au fost raportate în luna mai ca fiind pierdute, dar existå ¿i rezultate frumoase, cu 4,7 t/ha, unde dezvoltarea a fost bunå sau rapi¡a a fost semånatå mai târziu ¿i a fost mai pu¡in afectatå de dåunåtori. În rest, randamentele au scåzut la 0,5 t/ha. AHDB harvest report 2-2020 (11 august 2020)

GERMANIA

Estimårile de suprafa¡å ¿i produc¡ie pentru rapi¡å în Germania au fost revizuite ca fiind în cre¿tere

Conform celor mai recente progno - ze de recoltå pentru Germania (DRV), anul acesta, produc¡ia, suprafa¡a ¿i produc¡ia de rapi¡å de iarnå vor fi mai mari decât s-a preconizat anterior.

Se esti meazå cå media na¡ionalå va atinge a cum 3,54 t/ha, ceea ce reprezintå o cre¿ tere de 7% fa¡å de anul precedent. În monitorizarea curentå a recoltelor Rapool, la care au participat pânå acum 290 de fermieri, s-a ob¡inut chiar un randament mediu de 4,2 t/ha cu hibrizii Rapool, în cre¿tere fa¡å de anul trecut. În plus, aproximativ 80% dintre fermieri au declarat cå hibrizii Rapool nu prezintå probleme de cådere ¿i sunt foarte stabili. Mai mult de 70% dintre responden¡i au confirmat, de asemenea, cå genetica Rapool este u¿or sau chiar foarte u¿or de recoltat. DRV 6. Erntes chätzung August 2020 - RAPOOL Erntemo nitoring (Stand 07.08.2020)

FINLANDA

BlackGrain: Descoperire pentru proteina din rapi¡å în alimenta¡ia umanå?

Avena Nordic Grain, parte a grupului din industria alimentarå finlandezå Apetit, a dezvoltat un nou ingredient, durabil, din fibre vegetale: BlackGrain de la Yellow Fields. Lucrau din 2017 la noua proteinå ¿i pulbere de fibre ob¡i - nute din semin¡e de rapi¡å printr-un proces protejat prin brevet. Prin aceasta, compania vrea så aducå pe pia¡å o nouå proteinå vegetalå.

BlackGrain este o combina¡ie de trei în unu de proteine vegetale (33-43%), fibrå dieteticå (33-43%) ¿i ulei de rapi¡å încapsulat (14,22%). În plus, este format din gama completå de aminoacizi esen¡iali, acizi gra¿i omega-3 ¿i furnizeazå minerale precum calciu ¿i magneziu.

Noua pro punere alimentarå va fi transmiså acum Comisiei Europene, care se a¿teaptå så ia o decizie cu privire la autorizare pânå la începutul anului 2021.

CANADA

Pre¡urile rapi¡ei canadiene au crescut în pofida restric¡iilor impuse de China

China, cumpåråtor de top de ulei de rapi¡å, a blocat livrårile de rapi¡å a doi exportatori canadieni din martie 2019. Exportatorii gåsesc modalitå¡i ocolitoare. China cumpårå mai pu¡in direct din Canada, cumpårå, în schimb, rapi¡å din Europa, Rusia, Australia ¿i Emi - ratele Arabe Unite, iar o parte din acel ulei este ob¡inut din rapi¡a canadianå. Astfel, pre¡urile rapi¡ei canadiene au crescut la cel mai înalt nivel, în aproape doi ani.

De fapt, exporturile canadiene de rapi¡å cåtre China au scåzut cu 45%, de la an la an, în perioada de export de 11 luni, pânå în iunie, cu toate acestea, ex - porturile totale de rapi¡å canadianå au crescut cu 9%, ajutate de o triplare a exportului cåtre Fran¡a ¿i de dublarea livrårilor cåtre Emiratele Arabe Unite.

Cererea mondialå de ulei de rapi¡å a determinat, de asemenea, presarea se - min¡elor de rapi¡å canadiene ¿i pro ce sa - rea acestora într-un ritm alert. Con di ¡iile climatice nefavorabile ¿i atacurile då - unåtorilor din Europa au avut impact, de asemenea, asupra cre¿terii pre ¡urilor. (www.agriculture.com)

AUSTRALIA

Pie¡ele de cereale privesc cåtre Australia pentru a completa deficien¡ele europene

Cererea europeanå de import pentru rapi¡å în sezonul viitor (2020/21) este de a¿teptat så depå¿eascå din nou nivelul record al sezonului trecut.

Cererea de import din Australia ar putea fi astfel dublatå, întrucât nu numai produc¡ia proprie a Uniunii Europene este din nou scå zutå din cauza secetei, dar ¿i alte ¡åri din care UE importå în mod normal multå rapi¡å vor avea o recoltå micå (ex. Ucraina).

În plus, rapi¡a canadianå este mai pu¡in favorizatå în UE din cauza con¡inutului de GMO. Aceastå deficien¡å europeanå de aprovizionare a ajutat la sus¡inerea pre¡urilor rapi¡ei, în ciuda reducerii temporare a cererii pentru biodiesel. (foodmag.com.au)