EVENIMENTELE S|PT|M+NII
APPR la consult\rile pentru PAC ale Comisiei Europene Pe 11 septembrie, Comisia Europeanå a organizat, în format digital, singura reuniune din acest an a Grupului de Dialog Civil Plå¡i Directe ¿i Înverzire. A fost o consultare în privin¡a propunerilor pentru Politicå Agricolå Comunå (PAC) din urmåtoarea perioadå de programare, în prezent în curs de negociere tripartitå. Din România a participat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR.
O
ficialii de la Bruxelles au început cu o sintezå a måsurilor luate de Comisie pentru a ajuta agricultura ¿i industria de procesare europene så facå fa¡å pandemiei de Covid-19. ¥n situa¡ia în care restric¡iile vor continua în lunile care vin, Comisia mizeazå pe extinderea utilizårii noilor tehnologii (de tipul fotografiilor ¿i imaginilor din satelit, documentelor digitale, reuniunilor video) care oferå alternative via-
bile, de pildå, la inspec¡iile fizice pentru acordarea de subven¡ii, compensa¡ii ¿i despågubiri. A fost prezentatå în detaliu ¿i propunerea privind Cadrul Financiar Multianual, a¿a cum a rezultat în urma Summitului de la sfâr¿itul lunii iulie. Finan¡area sectorului agricol al UE a crescut fa¡å de propunerea Comisiei din mai 2018, de la 28 la 31% din anvelopa totalå sau, în termeni absolu¡i, la 386,6 miliarde de euro, din care 291 miliarde în Pilonul 1 - Plå¡i directe ¿i 95,6 miliarde în Pilonul 2 - Dezvoltare Ruralå, ultima incluzând ¿i cele 7,5 miliarde fonduri Next Gen, împrumuturi ¿i granturi pentru relansarea economicå. ªi mai important, tot la Consiliul UE din iulie s-a mai decis ca plafonarea plå¡ilor directe så se facå numai în statele membre care doresc acest lucru. Limita de 100.000 euro dupå deducerea costurilor cu for¡a de muncå se va aplica doar pentru sprijinul pentru venitul de bazå (SAPS). În ceea ce prive¿te flexibilitatea transferurilor între piloni, Consiliul a
Cristina Cionga, reprezentanta APPR, a aråtat cå “orice obiectiv de reducere a utilizårii produselor sintetice de protec¡ie a plantelor trebuie så ¡inå cont de eforturile deja depuse, având în vedere disponibilitatea alternativelor ¿i a practicilor agricole (de pildå, managementul integrat al dåunåtorilor). De asemenea, ar trebui propus un calendar realist, deoarece fermierii riscå så råmânå fårå mijloace de a-¿i apåra recoltele, ceea ce va pune în pericol hrana consumatorilor europeni.” Comisia i-a råspuns cå strategia De la fermå la furculi¡å nu dore¿te så fie doar o surså de constrângeri în politicile viitoare elaborate de CE, ci va ¡ine seama de realitå¡i ¿i de ceea ce s-a realizat pânå la momentul actual. 8
conchis cå pot fi mutate pânå la 25% între plå¡i directe ¿i dezvoltare ruralå, cu o flexibilitate suplimentarå pentru transferuri cåtre cel de-al doilea pilon de 15% pentru måsuri de climå ¿i mediu, respectiv de 2% pentru tinerii fermieri. România, alåturi de statele baltice, de Slovacia, Bulgaria, Polonia, Finlanda, Spania ¿i Suedia, a primit o flexibilitate suplimentarå, de a transfera pânå la 30% din Pilonul 2 pentru suplimentarea alocårii pentru plå¡i directe. Propunerea Consiliului este ca noua PAC så fie implementatå începând cu 2022, astfel încât 2020 ¿i 2021 så fie ani de tranzi¡ie. Comisia a mai aråtat cå în aceastå toamnå va avea loc ultimul trialog înainte de adoptarea bugetului european multianual, iar pânå la sfâr¿itul anului 2020 trebuie adoptat regulamentul de tranzi¡ie. În ceea ce prive¿te aplicarea obliga¡iilor prevåzute de Pactul Verde European, în particular de strategiile De la fermå la consumator ¿i, respectiv, pentru Biodiversitate, Comisia dore¿te respectarea calendarului ini¡ial ¿i nu considerå cå aranjamentele tranzitorii vor constitui o piedicå pentru reducerea utilizårii pesticidelor, cre¿terea ponderii produc¡iei organice, etc., ba chiar astfel ar fi facilitatå trecerea la noua arhitecturå de înverzire a PAC. Au fost exprimate påreri divergente între organiza¡iile de fermieri ¿i cele ale grupurilor verzi care au fost prezente la dialogul civil de aståzi, pe marginea exigen¡elor Pactului Verde ¿i impactului lor asupra agriculturii europene.
Arin DORNEANU Profitul Agricol 34/2020
