Profitul Agricol nr. 34, din 16 septembrie 2020 by Profitul Agricol

nr. 34 din 16 septembrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol

Avem date, doar cå nu le folosim

este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 34/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Mi-a plåcut cå pentru Ziua Porumbului de la Ia¿i organizatorii au ales un nume ce poate fi în¡eles de toatå lumea: Provocåri în cultura porumbului. Cel anterior, de la Orezu, mi s-a pårut mai pu¡in clar: Viitorul porumbului profit sau provocare. Fårå semne de punctua¡ie ajutåtoare. Din câte mi-am dat eu seama, provocarea este aceasta: Cum så faci profit la cultura porumbului, fårå så folose¿ti informa¡iile utile disponibile. Iatå ce informa¡ii avem de la Ziua Porumbului de la Orezu: hibrizii testa¡i au råspuns foarte diferit la condi¡iile pedoclimatice ¿i tehnologice din acest an. Produc¡iile au variat de la 709 kg/ha la 5.773kg/ha. S-au aplicat 172 kg N/ha, 100 kg P2O5/ha ¿i 40 kg K2O/ha. Suma precipita¡iilor a fost de 184 mm, distribuitå astfel: mai 44 litri, iunie 87, iulie 53, august fårå. Sunt de acord så nu se dea publicitå¡ii hibrizii cu rezultate nesatisfåcåtoare, dar de ce så ¡inem secret numele celor care au performat decent, så zicem peste 5 t/ha? De ce refuzåm fermierilor ¿ansa de a cultiva un hibrid tolerant la factorii care au facut diferen¡ele între 700 kg/ha ¿i 5,7 t/ha? * *

Pe vremea când Bogdan Sitaru se ocupa de distribuirea rezultatelor de la Ziua Porumbului, am putut afla lucruri ceva mai detaliate: cu 183 kg N/ha ¿i 81 kg P2O5/ha, produc¡ia medie a fost de 8.464 kg/ha, cu 187 l/mp pe parcursul perioadei de vegeta¡ie, cu o varia¡ie de la 10,5 t/ha la Pioneer la 8,1 t/ha la semin¡ele din porumbar. Câte 6 hibrizi de la 11 companii de semin¡e. To¡i hibrizii cu numele la vedere. Au fost douå variante, cu douå densitå¡i diferite, 65.000 pl/ha ¿i 75.000. Mediile au fost urmåtoarele: pentru 8.569 kg/ha pentru densitatea micå ¿i 8.359 kg/ha pentru densitatea mare. La Pioneer, mediile celor douå variante de densitate au fost practic egale, 10.506 kg/ha la cea micå ¿i 10.517 kg/ha la cea mare. Pe locul 2 ca medie generalå a fost Euralis, cu 9.192 kg/ha, de¿i a înregistrat cea mai mare diferen¡å între mediile densitå¡ilor, de 1.421 kg/ha în favoarea celei mari (9.902 kg/ha vs. 8.482 kg/ha). La hibridul Cortes s-a înregistrat cea mai mare produc¡ie, de 11 t/ha. Pe locul 3 s-a clasat KWS, cu o medie de 9.051 kg/ha, cu o diferen¡å de 461 kg/ha în favoarea densitå¡ii mici (9.282 kg/ha vs. 8.820 kg/ha). Cum spuneam, avem date, doar cå nu le folosim... Profitul Agricol 34/2020

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Un proiect pentru promovarea cre¿terii suinelor

Evenimentele s\pt\m=nii Adrian Oros: Strategia de Gestionare a Apei trebuie fundamentatå pânå la finalul lui octombrie APPR la consultårile pentru PAC ale Comisiei Europene

Seceta reduce produc¡ia de porumb cu 1,3 milioane tone

Fermieri ;n politic\

7 8

6.550 de hectare în Buzia¿, 23,5 milioane euro

Slobozia, capitala agriculturii

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de grâu: 770 milioane tone Rapool Ring: pre¡urile la rapi¡å

14 16

Culturi vegetale Accidente la porumb

Hipodrom, instala¡ie de irigat liniarå cu pivotare, de la 18 Dicor Land Soiurile de grâu recomandate în campania de toamnå 2020 Timi¿: floarea-soarelui în anul extremelor

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

20 27

Ma[ini & utilaje Utilajele pentru conservarea apei în sol, alternativå la iriga¡ii 44 Ziua Porumbului, edi¡ia a XI-a! 28 Eficien¡a noilor tractoare Massey Ferguson 8S 46 Porumb irigat cu 1.200 de l/mp 30 Lebosol: Fertilizarea foliarå a cerealelor Poettinger Terrasem, semånåtoarea prin excelen¡å 48 påioase în toamnå 32 Momentul recoltårii Informa]ii externe porumbului boabe 33 Pesta porcinå africanå FMC: erbicidarea rapi¡ei a ajuns în Germania 49 în preemergen¡å sau în postemergen¡å timpurie 34 Fran¡a se a¿teaptå la o produc¡ie 49 mai mare de vin în 2020 Un an cu satisfac¡ii 36

Cre[terea animalelor Cum aduce porumbul un profit de 10.0000 de lei/ha Premium Porc Group a relansat fermele Matador ¿i Goliat

37 38

Magazin La undi¡å, dupå caras ¿i plåticå Din nou la boncåluit Misterul semin¡elor din China

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Adrian Oros>

Strategia de Gestionare a Apei trebuie fundamentat\ pân\ la finalul lui octombrie Strategia de Gestionare a Apei trebuie fundamentatå pânå la finalul lunii octombrie ¿i apoi trimiså la Comisia Europeanå, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros. “Pânå la finele lunii octombrie, trebuie så fundamentåm foarte bine acest program (Strategia de Gestionare a Apei - n. r.), så-l trimitem la Comisie, pentru cå doar a¿a vom primi ace¿ti bani, iar pânå în 2023 trebuie contractate toate lucrårile, deschise toate ¿antierele, pentru cå pânå în 2026 trebuie cheltui¡i to¡i ace¿ti bani. Må gândesc foarte serios la capacitatea administrativå pe care o are acum statul român de a gestiona un asemenea program, dar ¿i la capacitatea de execu¡ie care existå acum în ¡arå, în a¿a fel încât dacå la finele lui octombrie vom ob¡ine acei bani så-l ¿i finalizåm ¿i banii respectivi så-i cheltuim cât mai cu folos”, a spus Oros.

El a afirmat cå programul va fi finan¡at prin Programul Na¡ional de Relansare Economicå ¿i Cre¿terea Rezilien¡ei cu peste 6 miliarde de euro. “Trebuie så copiem ¿i noi modelul altor ¡åri unde dintotdeauna resursele de apå au fost mai parcimonioase, dar totu¿i au reu¿it, fiind nevoi¡i, så facå în a¿a fel încât så gestioneze inteligent aceastå resurså ¿i så aibå produc¡ii comparabile cu cele pe care le avem ¿i noi în anii în care plouå. Nu ¿tim ce se va întâmpla peste un an, nu ¿tim ce se va întâmpla peste doi ani, peste 10 ani ¿i nu cred cå ar trebui så mai ståm pasivi, så råmânem o agriculturå meteodependentå. Sunt fermieri care au fåcut acest lucru pe banii lor ¿i ¿i-au rezolvat, ca så zic a¿a, aceastå problemå, dar sunt suprafe¡e întinse agricole unde fie nu au fost niciodatå sisteme de iriga¡ii ¿i acum sunt necesare, fie acestea au fost, dar în timp au fost depreciate”.

“Solu¡ia realistå nu constå în a da în fiecare an sute de milioane de euro despågubiri, ci de a investi consistent, într-un timp rezonabil, ¿ase sau ¿apte ani, astfel încât toatå infrastructura de gestionare a apei, care include sistemele de desecare, de drenaj, prevenirea de¿ertificårii, programul antigrindinå care trebuie så se încheie cât mai curând ¿i så cuprindå toatå suprafa¡a ¡årii", a subliniat ministrul. Profitul Agricol 34/2020

Discu¡ii în Parlament despre pu¡uri Ervin Molnar, directorul Administra¡iei Na¡ionale Apele Române, a fost invitat la Comisia pentru Agriculturå a Camerei Deputa¡ilor, pentru a discuta despre posibilitatea legiferårii folosirii apei din pu¡uri forate în pânza freaticå, în scopul irigårii, de cåtre fermierii care nu au posibilitå¡i de aduc¡iune a apelor de suprafa¡å. “Am våzut ferme în Buzåu unde porumbul este irigat prin picurare ¿i aveau 15 t/ha, spre deosebire de 3-4 t/ha, acolo unde nu e irigat. Într-unul din cazuri, apa e luatå din pu¡uri forate”, spune Alexandru Stånescu, pre¿edintele Comisiei. Schimburile de terenuri ar putea fi permise Comisia pentru Agriculturå a Camerei Deputa¡ilor a adoptat douå amendamente la Codul Civil, vizând arenda. Amendamentele a¿teaptå de ceva vreme avizul Comisiei Juridice, pentru a intra în dezbaterea plenului, a precizat Alexandru Såtescu, pre¿edintele Comisiei. Primul amendament vizeazå durata contractului de arendå, aceasta urmând så fie de minim 7 ani. A doua modificare ar permite schimburile de terenuri agricole între fermieri. În prezent, aceste schimburi sunt oficial interzise, fiind considerate o formå de subarendare. Evolu¡ia istoricå a pre¡urilor în anii seceto¿i Nicolae Sitaru cumpårå grâu cu 0,8 lei/kg ¿i este mul¡umit dacå îl va vinde cu 1 leu/kg. Crede înså cå pre¡ul s-ar putea duce chiar mai sus. “În ultimii 20 de ani, când au fost perioade de secetå, s-a ajuns la 1,2 lei/kg”, remarcå fermierul. Porumbul este acum în jur de 70 bani ¿i de-a lungul timpului a fost ¿i 1-1,5 lei/kg când oferta a fost reduså, din cauza secetei. Floarea-soarelui este acum 1,6-1,65 lei/kg, dar în anii seceto¿i a ajuns ¿i la 2 lei/kg. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

APPR la consult\rile pentru PAC ale Comisiei Europene Pe 11 septembrie, Comisia Europeanå a organizat, în format digital, singura reuniune din acest an a Grupului de Dialog Civil Plå¡i Directe ¿i Înverzire. A fost o consultare în privin¡a propunerilor pentru Politicå Agricolå Comunå (PAC) din urmåtoarea perioadå de programare, în prezent în curs de negociere tripartitå. Din România a participat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR.

ficialii de la Bruxelles au început cu o sintezå a måsurilor luate de Comisie pentru a ajuta agricultura ¿i industria de procesare europene så facå fa¡å pandemiei de Covid-19. ¥n situa¡ia în care restric¡iile vor continua în lunile care vin, Comisia mizeazå pe extinderea utilizårii noilor tehnologii (de tipul fotografiilor ¿i imaginilor din satelit, documentelor digitale, reuniunilor video) care oferå alternative via-

bile, de pildå, la inspec¡iile fizice pentru acordarea de subven¡ii, compensa¡ii ¿i despågubiri. A fost prezentatå în detaliu ¿i propunerea privind Cadrul Financiar Multianual, a¿a cum a rezultat în urma Summitului de la sfâr¿itul lunii iulie. Finan¡area sectorului agricol al UE a crescut fa¡å de propunerea Comisiei din mai 2018, de la 28 la 31% din anvelopa totalå sau, în termeni absolu¡i, la 386,6 miliarde de euro, din care 291 miliarde în Pilonul 1 - Plå¡i directe ¿i 95,6 miliarde în Pilonul 2 - Dezvoltare Ruralå, ultima incluzând ¿i cele 7,5 miliarde fonduri Next Gen, împrumuturi ¿i granturi pentru relansarea economicå. ªi mai important, tot la Consiliul UE din iulie s-a mai decis ca plafonarea plå¡ilor directe så se facå numai în statele membre care doresc acest lucru. Limita de 100.000 euro dupå deducerea costurilor cu for¡a de muncå se va aplica doar pentru sprijinul pentru venitul de bazå (SAPS). În ceea ce prive¿te flexibilitatea transferurilor între piloni, Consiliul a

Cristina Cionga, reprezentanta APPR, a aråtat cå “orice obiectiv de reducere a utilizårii produselor sintetice de protec¡ie a plantelor trebuie så ¡inå cont de eforturile deja depuse, având în vedere disponibilitatea alternativelor ¿i a practicilor agricole (de pildå, managementul integrat al dåunåtorilor). De asemenea, ar trebui propus un calendar realist, deoarece fermierii riscå så råmânå fårå mijloace de a-¿i apåra recoltele, ceea ce va pune în pericol hrana consumatorilor europeni.” Comisia i-a råspuns cå strategia De la fermå la furculi¡å nu dore¿te så fie doar o surså de constrângeri în politicile viitoare elaborate de CE, ci va ¡ine seama de realitå¡i ¿i de ceea ce s-a realizat pânå la momentul actual. 8

conchis cå pot fi mutate pânå la 25% între plå¡i directe ¿i dezvoltare ruralå, cu o flexibilitate suplimentarå pentru transferuri cåtre cel de-al doilea pilon de 15% pentru måsuri de climå ¿i mediu, respectiv de 2% pentru tinerii fermieri. România, alåturi de statele baltice, de Slovacia, Bulgaria, Polonia, Finlanda, Spania ¿i Suedia, a primit o flexibilitate suplimentarå, de a transfera pânå la 30% din Pilonul 2 pentru suplimentarea alocårii pentru plå¡i directe. Propunerea Consiliului este ca noua PAC så fie implementatå începând cu 2022, astfel încât 2020 ¿i 2021 så fie ani de tranzi¡ie. Comisia a mai aråtat cå în aceastå toamnå va avea loc ultimul trialog înainte de adoptarea bugetului european multianual, iar pânå la sfâr¿itul anului 2020 trebuie adoptat regulamentul de tranzi¡ie. În ceea ce prive¿te aplicarea obliga¡iilor prevåzute de Pactul Verde European, în particular de strategiile De la fermå la consumator ¿i, respectiv, pentru Biodiversitate, Comisia dore¿te respectarea calendarului ini¡ial ¿i nu considerå cå aranjamentele tranzitorii vor constitui o piedicå pentru reducerea utilizårii pesticidelor, cre¿terea ponderii produc¡iei organice, etc., ba chiar astfel ar fi facilitatå trecerea la noua arhitecturå de înverzire a PAC. Au fost exprimate påreri divergente între organiza¡iile de fermieri ¿i cele ale grupurilor verzi care au fost prezente la dialogul civil de aståzi, pe marginea exigen¡elor Pactului Verde ¿i impactului lor asupra agriculturii europene.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 34/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Seceta reduce produc]ia de porumb cu 1,3 milioane tone ¥n raportul USDA pe luna septembrie, anali¿tii americani apreciazå cå produc¡ia de porumb a României va ajunge la 11,6 milioane tone, în scådere cu 2,8 mil. tone (19%) fa¡å de anul trecut, când înregistram o produc¡ierecord de 14,3 milioane tone. Suprafa¡å cultivatå este de 2,7 milioane hectare, neschimbatå fa¡å de anul trecut ¿i în cre¿tere cu 4% fa¡å de media pe 5 ani. Randamentul ajunge la 4,36 tone/hectar, mai mic cu 19% fa¡å de anul trecut, din cauza secetei severe din sudul ¿i estul ¡årii. Sunt înså ¿i câteva zone excep¡ii, în principalele bazine agricole dintre Cålåra¿i ¿i Bråila, care au instala¡ii pen-

tru iriga¡ii ¿i au reu¿it så atenueze lipsa apei din sol. ¥n partea de vest, în jude¡ele Timi¿ ¿i Arad, precipita¡iile au fost favorabile ¿i se a¿teaptå produc¡ii mari. În schimb, în zonele sud ¿i est produc¡ia este semnificativ mai micå. În luna august, când porumbul era în faza de umplere a boabelor, måsuråtorile prin satelit au aråtat condi¡ii foarte slabe pentru culturile de porumb, ceea ce se coreleazå de obicei cu un randament scåzut. Recoltarea porumbului începe de obicei în septembrie.

Marilena R|DUCU

Programul Apa gratuit\ va continua [i la anul Un invitat-surprizå la o demonstra¡ie în câmp organizatå recent (de Serv Class la Oreavu) a fost ministrul Adrian Oros. El a precizat cå programul Apa gratuitå, prin care apa este pompatå pe canalele de iriga¡ii, va continua. “Acum, prin acest program acoperim maximum 600.000 de hectare, foarte pu¡in fa¡å de cele peste 3 milioane de hectare care au nevoie de iriga¡ii. Costurile sunt foarte mari, ANIF pompeazå de 7 ori apa, pentru ca aceasta så ajungå la nivelul dorit pe canale.” Fermierii s-au plâns ministrului cå, de¿i existå legisla¡ie pentru asigurarea culturilor, cererile se aprobå foarte greu ¿i sunt 5 rânduri de documente care treProfitul Agricol 34/2020

buie depuse la AFIR. Adrian Oros a replicat, spunând cå, de fapt, legisla¡ia s-a simplificat, iar ministerul acoperå 70% din valoarea poli¡ei de asigurare. “Eu ¿tiu cå sunt doar 4 documente de depus: poli¡a de asigurare, chitan¡a, buletinul de identitate ¿i contul IBAN. Må voi interesa la AFIR så våd ce se întâmplå.”

Arpad DOBRE

Accident din cauza interesului pentru utilaje agricole Pe drumul european E85 a avut loc recent o tamponare între douå ma¿ini, una råsturnându-se în ¿an¡. Pânå aici, doar un fapt divers. Doar cå accidentul s-a produs când unul dintre ¿oferi a încetinit, ca så se uite la trei tractoare Claas mari, care fåceau o demonstra¡ie tehnicå cu 3 utilaje Amazone. Aflat la eveniment, ministrul Adrian Oros a dat ¿i el o mânå de ajutor la scoaterea din ma¿ina råsturnatå a celor care, oricum, au ie¿it singuri. Momentul a fost un bun prilej de “oportunitå¡i de imagine” pentru stafful ministrului, care n-a uitat cå mai existå ¿i campanie electoralå. Despre demonstra¡ie, am scris pe larg în pagina 44. Ziua Porumbului la Ia¿i 17 septembrie, ora 11 Pe 17 septembrie, la Ia¿i are loc Ziua Porumbului, în organizarea ACCPT Ia¿i, a APPR ¿i a fermei Agro Ilmar. Este un eveniment inspirat din cel organizat de Nicolae Sitaru la Ialomi¡a ¿i a cåpåtat o bunå prizå la public. Din cauza pandemiei, evenimentul de la Ia¿i se ¡ine cu un numår restrâns de invita¡i, dar, va fi transmis online, inclusiv pe pagina de Facebook a revistei Profitul Agricol.

Adrian Oros la deschiderea anului ¿colar Clar, evenimentul såptåmânii este deschiderea anului ¿colar. Pe 14 septembrie copii, pårin¡i ¿i politicieni au luat drumul ¿colilor, din motive, evident, diferite. Ministrul Oros, a participat la deschiderea anului ¿colar la colegiul Emil Negru¡iu din Turda. “Cu multå emo¡ie ¿i entuziasm, m-am a¿ezat în banca în care am studiat acum 37 de ani ¿i în care mi-am format cuno¿tin¡ele în agriculturå”, avea så scrie mai apoi pe Facebook. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Corteva Agriscience a deschis un centru R &D în Ungaria ¥n limbajul corpora¡iilor, R&D înseamnå cercetare ¿i dezvoltare (research&development). Corteva Agriscience a anun¡at cå ¿ia îmbunåtå¡it capacitå¡ile de cercetare ¿i dezvoltare în domeniul semin¡elor ¿i protec¡iei plantelor cu un centru multifunc¡ional, pentru mai multe tipuri de culturi, la Szeged, Ungaria. Este o investi¡ie, în primå fazå, de 1,9 milioane de dolari, sunt 34 de angaja¡i, ¿i este unul dintre cele mai mari centre Corteva din Europa. Acolo se vor face amelioråri de hibrizi de floarea-soarelui ¿i porumb, se vor dezvolta solu¡ii de combatere a buruienilor, insectelor ¿i bolilor, precum ¿i tehnologii aplicate semin¡elor ¿i produse biologice, prin activitå¡ile de cercetare ¿i testare în teren. Sprijin financiar pentru distilarea vinului APIA a anun¡at cå, pânå pe 25 septembrie, prime¿te cereri pentru acordarea sprijinului financiar pentru måsura de distilare a vinului în situa¡ii de crizå, måsurå eligibilå pentru finan¡are în cadrul Programului na¡ional de sprijin în sectorul viti-vinicol 2019-2023. Valoarea avansului este de maximum 80% din valoarea corespunzåtoare volumului estimat. Volumul minim de vin ce poate face obiectul cererii de platå este de 10 hl. Comisia Europeanå, consultare în chestiunea ruralå Comisia dore¿te så asigure o consultare amplå, care så sus¡inå noua ini¡iativå ce are în vedere realizarea unei viziuni viabile pentru zonele rurale. Obiectivul este colectarea de opinii cu privire la actualele oportunitå¡i ¿i provocåri specifice zonelor rurale, la aspira¡iile acestor zone ¿i ac¡iunile necesare pentru realizarea lor. Consultarea a fost anun¡at de Dubravka Šuica, vicepre¿edinta Comisiei pentru Democra¡ie. 10

6.550 de hectare în Buzia[, 23,5 milioane euro TC Capital a anun¡at cå a plåtit 23,5 milioane de euro pentru achizi¡ia unei ferme de cereale ¿i semin¡e oleaginoase în Buzia¿, jude¡ul Timi¿. Ferma a fost cumpåratå de la Gespie SAS, o companie francezå. Aceastå tranzac¡ie este a doua investi¡ie agricolå majorå a TC Capital dupå KC Agro, prima sa investi¡ie în agriculturå, care a avut loc în 2014. Prin KC Agro, TC Capital de¡ine alte douå ferme situate în jude¡ele Buzåu ¿i Bråila, cu o suprafa¡å totalå de aproximativ 2.900 de hectare. Ferma de la Buzia¿ are aproximativ 6.550 ha de teren arabil, iar reprezentan¡ii TC Capital inten¡ioneazå så diversifice opera¡iunile în activitå¡i agricole intensive, cu valoare adåugatå mare, cum ar fi planta¡iile de afini ¿i aluni, precum ¿i în produc¡ia extensivå de cereale ¿i semin¡e oleaginoase. Ambele investi¡ii sunt gestionate de oamenii de afaceri turci Ali Çapa ¿i Ertugrul Karaevli. Ali Çapa, CEO al TC Capital ¿i managing partner al KC Agro, a explicat: “Odatå cu achizi¡ionarea acestei noi ferme, suprafa¡a exploatatå de KC Agro a ajuns la aproape 10.000 de hectare, ceea ce ne face un jucåtor

agricol notabil în România. Opera¡iunile noastre sunt acum distribuite în diferite zone geografice, ceea ce faciliteazå gestionarea riscurilor generate de condi¡iile meteorologice. Cu acest nou proiect, urmårim, de asemenea, diversificarea mixului nostru de produse. Pe lângå produc¡ia conven¡ionalå de cereale ¿i semin¡e oleaginoase, dorim så ne extindem ¿i pe segmentul de produse cu valoare adåugatå ¿i cu un randament ridicat, cum ar fi produc¡ia ecologicå de boabe ¿i semin¡e oleaginoase, ¿i activitå¡i agricole intensive, ¿i anume dezvoltarea livezilor”. Procesul de evaluare ¿i negociere a început la sfâr¿itul anului 2018, iar principalele avantaje ale acestei proprietå¡i sunt, printre altele, un bun istoric al precipita¡iilor ¿i un microclimat favorabil, calitatea solului din aceastå zonå ¿i natura compactå a terenului care îl fac perfect pentru culturile care vor cre¿te aici. Alte avantaje constå în faptul cå sistemele de iriga¡ii par¡iale sunt deja instalate, iar clima ¿i solul sunt propice pentru produse cu randament ridicat. "

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 34/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 1 septembrie.

Grâu România

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 97.770 tone, Indonezia 93.170 tone, Taiwan 77.570 tone, Coreea de Sud 77.370 tone ¿i Mexic 73.070 tone.

FOB Constan¡a 187 euro/t (+ 2) 898 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.09.2020, pre¡ cu livrare în oct. 2020. ¥n såptåmâna 1 - 5.09 pre¡ul grâului pe bursele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 287 dolari/tonå (1.177 lei). A £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Nov Dec Mar

01.09 121 119 115

02.09 123 120 117

03.09 125 121 120

04.09 127 123 121

05.09 125 121 120 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Nov Dec Mar

01.09 195 200 203

02.09 197 201 205

03.09 04.09 05.09 199 198 199 203 202 203 207 205 207

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 213 dolari/tonå (873 lei). Cota¡ii - Burse din Fran¡a 01.09 Rouen 183 Dunquerque 183 Pallice 185 Creil FOB 181 Moselle FOB 175 Rouen FOB 191

02.09 03.09 185 187 185 187 187 189 183 185 177 179 193 195

Nov Dec Mar

02.09 210 211 213

03.09 211 213 215

România

04.09 214 215 217

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 5 septembrie 2020, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 165 euro/tonå (792 lei). A înregistrat o cre¿tere de 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 177 euro/tonå (850 lei). A crescut cu 4 euro/tonå ¿i råmâne cel mai

Nov Dec Mar

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 01.09 Bordeaux 154 Pallice 155 Rhin 159 Bordeaux FOB 161 Pontivy 173

$/t

02.09 03.09 04.09 05.09 133 135 137 135 137 139 141 139 141 143 145 143 euro/t

02.09 03.09 04.09 05.09 157 159 161 159 157 160 161 159 161 163 167 165 163 165 167 165 175 177 179 177

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie, este de 169 dolari/tonå (693 lei), mai mare cu 2 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå.

01.09 131 135 139

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în octombrie 2020, a fost de 171 dolari/t (701 lei).

05.09 213 214 215

FOB Constan¡a 177 euro/t (+ 2) 850 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.09.2020, pre¡ cu livrare în oct. 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 187 euro/tonå (898

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2020 este de 175 dolari/t (717 lei).

05.09 187 187 189 185 179 195

fost de 173 dolari/tonå (709 lei), cu o cre¿tere de 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 195 euro/tonå (936 lei), ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

lei), cu o cre¿tere de 4 euro/tonå.

euro/t 04.09 189 189 190 187 181 197

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 01.09 209 210 211

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 179 euro/tonå (859 lei). A crescut cu 4 euro/tonå.

€ - 4,8 lei $ - 4,1 lei

competitiv pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 159 euro/tonå (636 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 165 euro/tonå (792 lei), cu o cre¿tere de 6 euro/tonå.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 155 dolari/tonå (635 lei), fa¡å de 151 dolari/tonå, cât a deschis licita¡ia în data de 1.09. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 151 153 155 157 155 150 151 153 155 153

Profitul Agricol 34/2020

Soia ¥n såptåmâna 1 - 5 septembrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate pe bursele mondiale a continuat så creascå. Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 383 dolari/tonå (1.570 lei), cu 4 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 septembrie. Principalele destina¡ii: OCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

01.09 351 349 351

02.09 353 351 353

$/t 03.09 355 353 357

04.09 357 355 358

05.09 355 353 357

România FOB Constan¡a 183 euro/t (- 2) 878 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.09.2020, pre¡ cu livrare în oct. 2020. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie:

01.09 Rouen 161 Dunquerque 161 Moselle 170 Pontivy 170 Orz bere: Creil** 170 Moselle** 171

02.09 165 163 173 172

03.09 167 165 175 173

euro/t 04.09 169 167 177 175

05.09 163 163 174 171

171 172 174 173 172 173 174 171

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

01.09 717 713 713

02.09 03.09 04.09 721 723 729 715 717 723 717 719 727

$/t 05.09 717 721 723

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 171 euro/tonå (840 lei) ¿i nu a înregistrat nici o evolu¡ie fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 septembrie. Argentina: pentru livrare în octombrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 177 dolari/t (726 lei). Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Taiwan 7.770 tone.

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 1 - 5 septembrie 2020, a fost de 183 dolari/tonå (750 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale exportului: China 157.770 tone ¿i

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 325 dolari/tonå (1.332 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå.

Sorg

1 - 5.09.2020

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 345 dolari/tonå (1.380 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå.

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 163 euro/tonå (782 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 septembrie.

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

landa 117.770 tone, China 107.770 tone, Mexic 77.770 tone, Indonezia 77.570 tone ¿i Bangladesh 57.770 tone.

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Nov Dec

01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 179 181 183 185 183 185 189 190 191 190

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

27.08 28.08 29.08 30.08 31.08 321 323 325 327 325 331 333 335 337 335

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 353 euro/tonå (1.694 lei), în cre¿tere cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Nov Dec

cre¿tere cu 2 dolari/tonå. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna octombrie, este de 333 dolari/tonå (1.365 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 5 sept., a fost de 347 dolari/tonå (1.423 lei), în

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna octombrie 2020, a fost de 343 dolari/t (1.406 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Dec

$/t

01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 345 347 351 350 347

euro/t

01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 Dieppe 341 345 347 345 353

Rapi¡å

mai mic cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 375 euro/tonå (1.800 lei), cu 2 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 sept.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 371 euro/tonå (1.781 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 1 septembrie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 370 euro/tonå (1.776 lei),

¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

01.09 Rouen 371 Dunquerque 375 Moselle 373

05.09 370 371 375

Nov Ian Mar

02.09 375 377 375

03.09 373 375 379

04.09 371 373 377

01.09 379 385 391

02.09 385 391 397

03.09 391 393 395

04.09 393 395 399

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

287 dolari/t

Profitul Agricol 34/2020

173 dolari/t

$/t

01.09 02.09 03.09 04.09 05.09 341 343 345 347 345 343 345 347 349 345

383 dolari/t

183 dolari/t

$/t 05.09 391 393 397

+4 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de grâu>

Argentina (13,5 mil.), Turcia (6,6) ¿i Kazahstan (6,5 mil. tone).

770 milioane tone

În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), Algeria (7 mil. tone), Filipine (7 mil. tone), Brazilia (7 mil. tone), Bangladesh (6 mil. tone), Maroc (6 mil. tone), Japonia (5,6 mil. tone), UE (5,5 mil. tone), Mexic (5,3 mil. tone), Coreea de Sud (3,7 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone).

La 11 septembrie, Departamentul Agriculturii al SUA a publicat raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos principalele date despre produc¡ia, consumul ¿i evolu¡ia pre¡urilor la grâu pentru anul de pia¡å 2020/21. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 222 milioane hectare, mai mare cu 5 milioane hectare fa¡å de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt India (31 milioane ha, mai mult cu 1 mil. ha), Rusia (28,3 milioane ha din care 16,2 mil. cu grâu de toamnå ¿i 12,1 cu grâu de primåvarå), UE (25 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Egipt (6,4 tone/ha), China (5,7), UE (5,5 t/ha), Mexic (5,5), Uzbekistan (4,6), Ucraina (4), India (3,4), SUA (3,4), Belarus (3,3), Pakistan (3) ¿i Rusia (2,8).

tone), Rusia (78 mil. tone, cu 4 milioane de tone mai mult ca anul trecut), SUA (50, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Canada (36 milioane tone), Australia (28,5), Ucraina (27 milioane tone, cu 2 milioane mai mult pu¡in decât anul trecut), Pakistan (26), Argentina (19,5), Turcia (18,5), Iran (17) ¿i Kazahstan (12,5). ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (37,5 mil. tone), SUA (27 mil. tone), UE (25,5 mil. tone), Canada (25 mil.), Ucraina (18 mil.), Australia (16,5 mil.),

Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2021, sunt prognozate la 319 milioane tone, cu 19 milioane tone mai mari fa¡å de anul 2019/20. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (163 mil. tone), India (31 mil. tone), SUA (25 mil. tone), UE (13,5 mil. tone), Rusia (8 mil. tone) ¿i Iran (7).

pagin\ de Marilena RÅDUCU

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, în perioada 1 septembrie 2019 - 1 septembrie 2020

Produc¡ia mondialå de grâu ar putea atinge 770 milioane tone, mai mare cu 6,5 milioane tone fa¡å de 2019/20. ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (136 milioane tone, cu 19 mil. tone mai pu¡in decât în 2019/20), China (136 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mult), India (107, mai mare cu 4 mil. ¥n raportul din aceastå lunå, USDA aratå cå produc¡ia mondialå de grâu este în cre¿tere, datoritå recoltelor mari din Canada, Australia ¿i Uniunea Europeanå, care au compensat randamentul scåzut din Argentina. Consumul mondial a crescut u¿or, datoritå cererii de furaje ¿i ¿roturi pentru Australia ¿i Canada. Comer¡ul mon14

dial este, de asemenea, în cre¿tere, cu importuri mai mari pentru China ¿i volume mari de exporturi din Canada ¿i Australia. ¥n luna august, pre¡ul grâului din UE a crescut de la 216 dolari/tonå la 228 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a crescut de la 205 dolari/tonå la 219 dolari/tonå.

¥n SUA, pre¡ul a crescut de la 215 dolari/tonå la 245 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Canada a crescut cu 12 dolari/tonå, la 239 dolari/tonå, iar grâul din Australia a ajuns la 244 dolari/tonå, de la 232 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna august a fost de 244 dolari/tonå.

Profitul Agricol 34/2020

Pre]uri [i pie]e

Rapool Ring> pre]urile la rapi]\ Rapool Ring realizeazå un buletin informativ despre cultura de rapi¡å. Iatå cele mai importante ¿tiri, selectate de producåtorul de geneticå. MAREA BRITANIE Produc¡ia de rapi¡å, la un nivel scåzut Randamentul mediu estimat este de doar 2,6 - 3 t/ha, pe baza câmpurilor care au fost deja recoltate. În prezent, aceasta este cu 14-26% în scådere fa¡å de media pe ultimii 5 ani, de 3,5 t/ha. Produc¡iile au fost afectate de atacul dåunåtorilor (puricele cruciferelor, limac¿i) ¿i de trecerea precarå peste iarnå. Aproximativ 70 - 75 mii ha au fost raportate în luna mai ca fiind pierdute, dar existå ¿i rezultate frumoase, cu 4,7 t/ha, unde dezvoltarea a fost bunå sau rapi¡a a fost semånatå mai târziu ¿i a fost mai pu¡in afectatå de dåunåtori. În rest, randamentele au scåzut la 0,5 t/ha. AHDB harvest report 2-2020 (11 august 2020)

GERMANIA Estimårile de suprafa¡å ¿i produc¡ie pentru rapi¡å în Germania au fost revizuite ca fiind în cre¿tere Conform celor mai recente prognoze de recoltå pentru Germania (DRV), anul acesta, produc¡ia, suprafa¡a ¿i produc¡ia de rapi¡å de iarnå vor fi mai mari decât s-a preconizat anterior. Se estimeazå cå media na¡ionalå va atinge acum 3,54 t/ha, ceea ce reprezintå o cre¿tere de 7% fa¡å de anul precedent. În monitorizarea curentå a recoltelor Rapool, la care au participat pânå acum 290 de fermieri, s-a ob¡inut chiar un randament mediu de 4,2 t/ha cu hibrizii Rapool, în cre¿tere fa¡å de anul trecut. În plus, aproximativ 80% 16

dintre fermieri au declarat cå hibrizii Rapool nu prezintå probleme de cådere ¿i sunt foarte stabili. Mai mult de 70% dintre responden¡i au confirmat, de asemenea, cå genetica Rapool este u¿or sau chiar foarte u¿or de recoltat. DRV 6. Ernteschätzung August 2020 - RAPOOL Erntemonitoring (Stand 07.08.2020)

FINLANDA BlackGrain: Descoperire pentru proteina din rapi¡å în alimenta¡ia umanå? Avena Nordic Grain, parte a grupului din industria alimentarå finlandezå Apetit, a dezvoltat un nou ingredient, durabil, din fibre vegetale: BlackGrain de la Yellow Fields. Lucrau din 2017 la noua proteinå ¿i pulbere de fibre ob¡inute din semin¡e de rapi¡å printr-un proces protejat prin brevet. Prin aceasta, compania vrea så aducå pe pia¡å o nouå proteinå vegetalå. BlackGrain este o combina¡ie de trei în unu de proteine vegetale (33-43%), fibrå dieteticå (33-43%) ¿i ulei de rapi¡å încapsulat (14,22%). În plus, este format din gama completå de aminoacizi esen¡iali, acizi gra¿i omega-3 ¿i furnizeazå minerale precum calciu ¿i magneziu. Noua propunere alimentarå va fi transmiså acum Comisiei Europene, care se a¿teaptå så ia o decizie cu privire la autorizare pânå la începutul anului 2021.

din Canada, cumpårå, în schimb, rapi¡å din Europa, Rusia, Australia ¿i Emiratele Arabe Unite, iar o parte din acel ulei este ob¡inut din rapi¡a canadianå. Astfel, pre¡urile rapi¡ei canadiene au crescut la cel mai înalt nivel, în aproape doi ani. De fapt, exporturile canadiene de rapi¡å cåtre China au scåzut cu 45%, de la an la an, în perioada de export de 11 luni, pânå în iunie, cu toate acestea, exporturile totale de rapi¡å canadianå au crescut cu 9%, ajutate de o triplare a exportului cåtre Fran¡a ¿i de dublarea livrårilor cåtre Emiratele Arabe Unite. Cererea mondialå de ulei de rapi¡å a determinat, de asemenea, presarea semin¡elor de rapi¡å canadiene ¿i procesarea acestora într-un ritm alert. Condi¡iile climatice nefavorabile ¿i atacurile dåunåtorilor din Europa au avut impact, de asemenea, asupra cre¿terii pre¡urilor. (www.agriculture.com)

AUSTRALIA Pie¡ele de cereale privesc cåtre Australia pentru a completa deficien¡ele europene Cererea europeanå de import pentru rapi¡å în sezonul viitor (2020/21) este de a¿teptat så depå¿eascå din nou nivelul record al sezonului trecut. Cererea de import din Australia ar putea fi astfel dublatå, întrucât nu numai produc¡ia proprie a Uniunii Europene este din nou scåzutå din cauza secetei, dar ¿i alte ¡åri din care UE importå în mod normal multå rapi¡å vor avea o recoltå micå (ex. Ucraina). CANADA Pre¡urile rapi¡ei canadiene au În plus, rapi¡a canadianå este mai crescut în pofida restric¡iilor impuse pu¡in favorizatå în UE din cauza con¡inde China utului de GMO. Aceastå deficien¡å euChina, cumpåråtor de top de ulei de ropeanå de aprovizionare a ajutat la rapi¡å, a blocat livrårile de rapi¡å a doi sus¡inerea pre¡urilor rapi¡ei, în ciuda reexportatori canadieni din martie 2019. ducerii temporare a cererii pentru Exportatorii gåsesc modalitå¡i ocoli- biodiesel. toare. China cumpårå mai pu¡in direct (foodmag.com.au) Profitul Agricol 34/2020

CULTURI

VEGETALE Accidente la porumb dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Mi-a atras aten¡ia siguran¡a cu care un tânår fermier din jude¡ul Olt, Costi Stan, a conchis, într-o postare pe FB, cå diferen¡a de produc¡ie, de 5.000 kg/ha (8.000 kg/ha vs. 3000 kg/ha), dintre hibrizi din grupa FAO 340, produ¿i de firme diferite, care au fost semåna¡i în aceea¿i solå, cu aceea¿i tehnologie, s-ar datora exclusiv geneticii: “restul comentariilor sunt de prisos!” Prima impresie a fost aceea cå aceastå concluzie a fermierului este un exemplu clar de conformism naiv, destul de råspândit de altfel printre fermierii cu mai pu¡inå experien¡å. Acceptând ierarhia stabilitå de pia¡å ¿i de publicitate, i s-a pårut normal cå hibrizii de la compania aflatå pe locul 2 la vânzårile de semin¡e de porumb sunt mai productivi, negåsind vreo influen¡å tehnologicå pentru diferen¡ele de produc¡ie, foarte mari, de 5.000 kg/ha.

Costi Stan are dreptate par¡ial. Cât de frecvente sunt diferen¡ele de produc¡ie atât de mari între hibrizi? Trebuie så ¡inem seama de faptul cå rezultatele au fost ob¡inute pe aceea¿i parcelå, cu aceea¿i tehnologie. Seamånå foarte mult cu condi¡iile în care au fost realizate testårile APPR. Observåm, în rezultatele anului 2019, cå în toate loca¡iile existå diferen¡e destul de mari între cea mai mare ¿i cea mai micå produc¡ie. Dacå analizåm diferen¡ele din cele mai apropiate loca¡ii de testare de jude¡ul Olt, de unde este fermierul, aflåm cå la Mo¡å¡ei Garå, Profitul Agricol 34/2020

jude¡ul Dolj, diferen¡a a fost de 4.461 kg/ha, între P9415 de la Corteva (FAO 340), cu 10.654 kg/ha, ¿i Livorno (FAO 330), cu 6.193 kg/ha.

trerupå colaborarea cu firma respectivå, mai ales cå Syngenta, Bayer ¿i Corteva au avut rezultate bune în zonå. Concluzia 2. Costi Stan a ales singur hibridul bucluca¿, ceea ce nu a fost o idee foarte bunå. Bazându-se pe rezultate anterioare mul¡umitoare ob¡inute cu hibrizii firmei respective, a ales un hibrid pe care nu-l cuno¿tea suficient. Anul trecut, produc¡ia medie ob¡inutå în testårile din zonå a fost în jur de 11 t/ha, doar cu câ¡iva saci mai micå decât cea a celor mai productivi hibrizi testa¡i din grupa FAO 340, P9415 de la Corteva ¿i Orpheus de la Syngenta.

La Caracal, jude¡ul Olt, diferen¡a a fost de 3.502 kg/ha, între P8834 (FAO 310) de la Corteva, cu 12.901 kg/ha, ¿i Manacor (FAO 300), cu 9.399 kg/ha. La Furcule¿ti, jude¡ul Teleorman, diferen¡a a fost de 4.289 kg/ha (11.966 kg/ha vs. 7.677 kg/ha), între 2 hibrizi martor APPR din grupa FAO 340. Concluzia 1. Pot exista diferen¡e mari de produc¡ie, indiferent de condi¡iile pedoclimatice ¿i tehnologice. Dar Costi Stan e supårat. Trei hibrizi Dekalb au realizat, pe 25 ha, o medie în jur de 8 t/ha, iar pe cealaltå jumåtate a solei, a recoltat 3 t/ha, folosind un hibrid de la o altå companie. Supårat cå echipa tehnicå a companiei de semin¡e nu i-a råspuns la apelul fåcut pentru a afla cauza pentru care formarea boabelor a fost afectatå numai la hibridul lor, s-a hotårât så în-

De ce nu se pot evita situa¡iile asemånåtoare? Så recapitulåm: pentru a asigura polenizarea, Costi Stan a semånat 4 hibrizi din grupa FAO 340 pe o parcelå de 50 ha. Cei 3 hibrizi Dekalb cultiva¡i pe 25 ha au avut o dezvoltare normalå, cu o produc¡ie medie de 8 t/ha. Produc¡ia celui de al patrulea hibrid a fost de doar 3 t/ha, din cauza faptului cå s-au format boabele numai la baza rahisului. Fermierul a observat faptul cå måtasea apårutå este foarte scurtå. De fapt, majoritatea stigmatelor nu au ie¿it dintre pånu¿i ¿i n-au putut fi fecundate. Cauzele pot fi multiple: temperaturi prea mari sau prea mici în perioada de înflorire, secetå, nutri¡ie mineralå defectuoaså cu fosfor ¿i potasiu ¿i probabil anumite sensibilitå¡i genetice. Pe care nu le recunoa¿te nimeni ¿i pe care fermierii nu le pot demonstra. Din acest motiv nu am men¡ionat niciun nume, al companiei sau al hibridului. 17

Ionel MINOIU,

fermierul beneficiar

Hipodrom, instala]ie de irigat liniar\ cu pivotare, de la Dicor Land Dicor Land a organizat o amplå prezentare cu produse din portofoliul såu, miercuri, 9 septembrie, în localitatea ialomi¡eanå Iazu. Vedeta evenimentului a fost instala¡ia de irigat liniarå cu pivotare Hipodrom, produså de compania italianå Irtec.

enumirea instala¡iei este inspiratå de forma pe care o descrie mi¿carea utilajului. Se deplaseazå liniar pe o distan¡å determinatå de utilizator, apoi poate executa o pivotare, continuând irigarea. În acest scop, instala¡ia are un rând dublu de duze. În momentul încetårii mi¿cårii liniare ¿i începerii mi¿cårii de pivotare, intrå în ac¡iune ¿i al doilea rând de duze, pentru a compensa necesarul de apå din cadrul mi¿cårii de pivotare. Urmeazå întoarcerea spre punctul de pornire prin deplasare liniarå pe partea cealaltå, ¿i din nou pivotare cu udare. Rezultå astfel o suprafa¡å irigatå în formå de hipodrom. Cartul central, componenta principalå a instala¡iei, controleazå toatå func¡ionarea acesteia. Este dotat cu un calculator, cu un display de 7 inch, pe care se pot vizualiza ¿i seta diver¿i para18

metri, cum ar fi lungimea solei, punctele de oprire pentru schimbarea hidran¡ilor, punctele de pivotare. Dupå introducerea comenzilor, instala¡ia va ac¡iona singurå. Cartul este dotat cu patru motoare individuale, câte unul pentru fiecare dintre ro¡i. Prin urmare, poate tracta un furtun lung de pânå la 270 de metri, cu diametrul de 140 mm. Astfel, autonomia de lucru este de pânå la 540 de metri, fapt ce reduce timpul de repaus necesar schimbårii punctului de alimentare. În plus, în timpul deplasårii liniare, furtunul este aliniat automat sub cart, fårå altå interven¡ie din exterior. Cu ajutorul unui echipament suplimentar, e posibilå alimentarea instala¡iei cu apå direct din canal. Cartul este dotat ¿i cu un bazin de 1.000 de litri, care permite fertirigarea. Instala¡ia a fost dotatå ¿i cu ro¡i mari (cu lå¡imea de 16,9 inch ¿i diametrul de 24 inch), cu scopul de a asigura o trac¡iune mai bunå ¿i pentru a evita patinarea când terenul este ud. Debitul total al instala¡iei este de 212 mc/h, iar viteza de deplasare 2,5 m/min. În conformitate cu dolean¡ele fermierului, instala¡ia a fost setatå pentru a livra 15 l/mp în 77,5 ore, la 30-35% din viteza maximå de deplasare. Practic, în mai pu¡in de o såptåmânå, se poate asigura o normå de udare de 30 de l/mp.

Fermierul beneficiar, Ionel Minoiu (47 de ani), lucreazå 950 ha, dintre care 100 ha în proprietate. A achizi¡ionat douå instala¡ii liniare Hipodrom ¿i tamburi, cu care sconteazå så irige 400 de hectare, cheltuind 300.000 de euro din surse proprii ¿i credite - sumå ce include ¿i reabilitarea par¡ialå a infrastructurii existente. 94.000 de euro a costat instala¡ia Hipodrom prezentatå miercuri, care va uda o solå de 140 ha. Pentru tamburi a reu¿it så acceseze un credit IMM Invest de la ING. Instala¡iile Hipodrom le-a comandat la începutul anului ¿i i-au fost livrate în fermå de patru tiruri, primul ajungând pe data de 26 iulie. La 1 august a început montajul primeia, a doua urmând a fi asamblatå în primåvara anului viitor. În mod normal, montajul ar fi durat maxim trei såptåmâni, dar nefiind livrate toate componentele împreunå, au fost ¿i timpi mor¡i, astfel cå, practic, abia a fost timp pentru câteva teste, înainte de ziua evenimentului.

Instala¡ia este prevåzutå ¿i cu un generator Iveco de 22 KWA, iar alimentarea cu apå este asiguratå de o motopompå de debit de 126 CP, sursa de apå fiind situatå la circa 2 km; motopompa livreazå un debit de pânå la 4.800 de litri, la 1.750 de tura¡ii/min.

Robert VERESS Profitul Agricol 34/2020

CULTURI VEGETALE

Soiurile de grâu recomandate în campania de toamn\ 2020 ¥n paginile urmåtoare, vå prezentåm o primå serie de recomandåri fåcute de companiile producåtoare de semin¡e de grâu. Douå fenomene sunt specifice acestei campanii de semånat afectatå de secetå. Sunt fermieri care anul acesta evitå så investeascå în såmân¡å certificatå ¿i preferå så mic¿oreze costurile prin utilizarea semin¡elor de consum, adesea trecute prin selector. Pe de altå parte, sunt fermieri care iau în considerare så nu semene cereale påioase în acest an, dupå e¿ecul campaniei precedente. În acest context companiile producåtoare de semin¡e trebuie så-¿i urmåreascå atât interesele prezente, cât ¿i pe cele viitoare. Acolo unde portofoliile sunt bogate, selectarea soiurilor promovate ¡ine cont atât de specificul anului, cât ¿i de strategia comercialå. Soiurile consacrate trebuie men¡inute ¿i ele în aten¡ie, dar este necesarå ¿i introducerea celor noi. Se remarcå strategia Caussade Semences, de a promova exclusiv soiurile noi. la fåinare, bunå la fuzarioza spicului, rugina brunå ¿i galbenå ¿i septoriozå.

Agrii Portofoliul de semin¡e Atlas

RGT MONTECARLO

TRUBLION

Timpuriu, aristat, bunå toleran¡å la iernare, capacitate de înfrå¡ire foarte ridicatå, capacitate de utilizare a azotului foarte bunå. Rezisten¡å la boli: medie la septoriozå, fåinare ¿i fuzarioza spicului, bunå la rugina brunå ¿i galbenå. De¡ine o combina¡ie excep¡ionalå de trei gene: rezisten¡å la Cecidomyiidae, gena PCH1, rezisten¡å la mozaicul dungat al grâului.

Geneticå nouå, semitimpuriu, nearistat, capacitate excelentå de înfrå¡ire ¿i de umplere a întregului spic cu boabe, clasa de panifica¡ie A, adaptabilitate crescutå la toate condi¡iile pedoclimatice; densitate: 330-340 b.g./m2. Rezisten¡å la boli: toleran¡å foarte bunå la iernare, secetå, cådere, septoria ¿i rugini; bunå la fåinare ¿i Fusarium.

RGT PERFORM Semitardiv, nearistat, talie scurtå, toleran¡å la iernare bunå, capacitate de înfrå¡ire medie-mare, capacitate de utilizare a azotului foarte bunå, rezisten¡å la cådere bunå, nr. boabe/spic - mediu, MMB - mediu-mare. Rezisten¡a la boli: bunå la fåinare, fuzarioza spicului, rugina brunå, septoriozå, medie la rugina galbenå.

ALHAMBRA Aristat, semitimpuriu, un soi care promite, foarte bun poten¡ial de produc¡ie, recomandat pentru zone aride ¿i secetoase, toleran¡å foarte bunå la iernare, densitate: 400-420 b.g./mp. Rezisten¡a la boli: foarte bunå 20

nå, tolerant la înghe¡, cådere ¿i secetå. Toleran¡å la boli: foarte pu¡in sensibil la fåinare (Erysiphe graminis) ¿i rugina galbenå (Puccinia striiformis), sensibil la rugina brunå (Puccinia recondita) ¿i pu¡in sensibil la fuzarioza spicelor (Fusarium culmorum) ¿i septoriozå (Septoria tritici). Calitate: proteinå: 12-16%; energie: 220-250 W cm³; segment de panifica¡ie: grâu de calitate superioarå; poten¡ial de produc¡ie ridicat; MMB: 46 g. Recomandat în toate zonele de culturå, 400-450 b.g./mp.

GETIC (PROBSTDORFER) RGT VENEZIO Aristat, semitimpuriu, bogat în proteine. Tolerant la chlortoluron, foarte bun poten¡ial de produc¡ie, soi superior de panifica¡ie, toleran¡å foarte bunå la iernare. Rezisten¡å la boli: fåinare - moderat sensibil, bunå la fuzarioza spicului ¿i rugina brunå ¿i galbenå, septoriozå.

Alcedo Semin¡e iscusite

SORRIAL (CAUSSADE SEMENCES) Nearistat, alungirea paiului: semitimpurie; apari¡ia spicului: semitimpurie, talie plantelor: micå-medie, boabe de duritate medie ¿i uniformitate foarte bu-

Aristat, cu înfrå¡ire în primåvarå, talie medie, alungirea tardivå a paiului, capacitatea de înfrå¡ire foarte ridicatå, înflorire timpurie, apari¡ia timpurie a spicului, foarte rezistent la ger, foarte bunå rezisten¡å la cådere, boabe de duritate: tare, foarte bun rezisten¡å la secetå. Toleran¡å la boli: foarte rezistent la fåinare (Erysiphe graminis), rugina galbenå (Puccinia striiformis), rugina brunå (Puccinia recondita), fuzarioza spicelor (Fusarium culmorum), septoria (Septoria tritici); rezistent helmintosporioza (Helminthosporium tritici-repentis) ¿i ochi de pasåre. Calitate: proteinå > 14%, energie: 280-300 W cm³, segment de panifica¡ie: calitate Premium. Perfect adaptat pentru Câmpia Geticå, Podi¿ul Getic ¿i Podi¿ul Dobrogei. Densitate: 300 boabe germinabile/m2. Profitul Agricol 34/2020

CULTURI VEGETALE

Caussade Semences Numai soiuri noi!

SOPHIE CS NOU! Nearistat, semitimpuriu, de talie medie, cu un poten¡ial de produc¡ie foarte bun, care trebuie exploatat printro tehnologie adecvatå (în special fertilizare) pentru a atinge randamente spectaculoase. Capacitate mare de înfrå¡ire, se preteazå la semånat cu normå reduså de såmân¡å. De asemenea, toleran¡a foarte bunå la bolile foliare ¿i de spic, în special Fusarium Gramineareum, a fost confirmatå în testårile multianuale fårå tratament fungicid.

SOMTUOSO CS NOU! Foarte performant, aristat, semitimpuriu, de talie micå - medie, cu un poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat. Capacitate mare de înfrå¡ire, cu un MMB foarte bun, rezistent la cådere ¿i prezintå o toleran¡å foarte bunå la rugini ¿i fuzariozå. Are capacitate mare de înfrå¡ire, ce poate fi valorificatå pentru ob¡inerea unui numår mare de spice pe metru påtrat printr-o fertilizare adecvatå ¿i în concordan¡å cu tipul de sol, factorii climatici ¿i fertilitatea solului în principal.

SOLINDO CS NOU! Aristat, timpuriu, de talie micå - medie, rezistent la Eysiphe Graminis, având o greutate specificå ridicatå ¿i un poten¡ial de produc¡ie ridicat. Are o toleran¡å bunå la temperaturi scåzute, capacitate bunå de înfrå¡ire ¿i o bunå rezisten¡å la cådere. Fiind un soi timpuriu se poate semåna târziu în sezon. Comportament regulat ¿i stabil. Se potrive¿te pe toate solurile men¡inând un radament bun ¿i un ponte¡ial de produc¡ie ridicat chiar ¿i pe solurile superficiale.

MONTECRISTO CS NOU! Aristat, timpuriu, de talie micå - medie. Foarte productiv, cu toleran¡å bunå la boli foliare ¿i ale spicului ¿i o foarte 22

bunå alternativitate. Prezintå toleran¡å la temperaturi scåzute ¿i o bunå rezisten¡å la cådere. Montecristo CS este o varietate potrivitå pentru Europa de Est. Poate så fie semånat târziu toamna sau la începutul iernii, fårå a avea probleme de råsårire. Cu un profil regulat ¿i stabil în culturå, cu frunze largi ¿i spice numeroase, Montecristo CS acoperå bine solul, lucru ce îi permite så combatå cre¿terea buruienilor.

Donau Saat

medie - bunå, rezisten¡å la încol¡irea în spic foarte bunå, toleran¡å foarte bunå fa¡å de Blumeria (fåinare) ¿i P. striif. (rugina galbenå), toleran¡å medie-bunå fa¡å de P. rec. (rugina brunå), medie-slabå fa¡å de Septoria t., medie fa¡å de Septoria n., bunå fa¡å de Fusarium. Înspicare timpurie, înål¡imea plantei medie, 70 - 80 cm, capacitate de înfrå¡ire mare, numår de boabe în spic mediu, MMB: f. mare. Masa hectolictricå: medie, con¡inut mediu de proteinå. Gluten mediu - slab, indice de cådere: mediu bun, grupa A de calitate a aluatului. Densitate: 350-500 b.g./mp.

GUIDO Semitimpuriu, aristat, rustic - cu o largå plasticitate ecologicå, cel mai bun randament este ob¡inut în zone colinare ¿i de podi¿, iar în anii favorabili poate ob¡ine produc¡ii însemnate în câmpie. Toleran¡å foarte bunå la ger, rezisten¡å medie - bunå la înclinare ¿i cådere, foarte bunå la încol¡irea în spic, bunå fa¡å de Blumeria (fåinare), bunå fa¡å de P. striif. (rugina galbenå), bunå fa¡å de P. rec. (rugina brunå), medie fa¡å de Septoria t., bunå fa¡å de Septoria n., medie fa¡å de Fusarium. Poten¡ial de produc¡ie ridicat, calitatea produc¡iei: A, înål¡imea plantei: mare, 90 - 130 cm, capacitate mare de înfrå¡ire, numår mare de boabe în spic, MMB: mare, MH: mare, con¡inut foarte ridicat de proteinå ¿i ridicat de gluten. Recomandat în toate zonele de culturå a grâului. Adaptat ¿i pentru datele târzii de semånat. Evolueazå favorabil ¿i în soluri u¿oare. Poten¡ial productiv ridicat în zone aride, foarte ridicat în zone umede. Densitate: 350-420 b.g./mp.

AMICUS Foarte semitimpuriu, nearistat, de mare productivitate, calitate A, cu capacitatea de a asigura calitatea solicitatå de morari. Recomandat în toate zonele de culturå. Cel mai timpuriu dintre soiurile consacrate, foarte bunå rezisten¡å la cådere. Toleran¡å medie fa¡å de ger, rezisten¡å foarte bunå la înclinare ¿i cådere, rezisten¡å bunå la încol¡irea în spic, toleran¡å medie fa¡å de Blumeria (fåinare), toleran¡å bunå fa¡å de P. striif. (rugina galbenå), toleran¡å medie fa¡å de P. rec. (rugina brunå), Septoria t, Septoria n. ¿i Fusarium. Înål¡imea plantei: joaså, 60-75 cm, capacitate de înfrå¡ire

APEXUS Timpuriu, aristat, înregistrat în 2019, foarte bunå plasticitate ecologicå, confirmatå prin stabilitatea produc¡iilor. Poten¡ial de produc¡ie ridicat, calitatea produc¡iei: A. Unul dintre cele mai timpurii soiuri din portofoliu. Toleran¡å fa¡å de ger foarte bunå, rezisten¡å la înclinare ¿i cådere Profitul Agricol 34/2020

CULTURI VEGETALE medie, numår de boabe în spic: foarte mare, MMB: mare, MH: mare, con¡inut de proteinå mediu, con¡int de gluten mediu. Poten¡ial productiv foarte ridicat în zone aride, mediu - ridicat în zone umede. Densitate: 400-500 b.g/mp.

AMANDUS Foarte semitimpuriu, aristat, unul dintre cele mai apreciate soiuri puse în pia¡å de Donau-Saat. În anii cu presiune mare de boli se recomandå aten¡ie asupra tratamentelor. Toleran¡å fa¡å de ger: medie - bunå, rezisten¡å la înclinare ¿i cådere: bunå, rezisten¡å la încol¡irea în spic: mediubunå, toleran¡å mediu - joaså fa¡å de Blumeria (fåinare), medie fa¡å de P. striif. (rugina galbenå), mediu - joaså fa¡å de P. rec. (rugina brunå), slabå fa¡å de Septoria t., mediu - joaså fa¡å de Fusarium. Poten¡ial ridicat de produc¡ie, calitate C, înål¡imea plantei: medie, 65 - 75 cm. Numår mare de boabe în spic, MMB: foarte mare, MH: foarte mare, con¡inut mediu de proteinå, mediu de gluten. Densitate: 350-450 b.g/mp.

AURELIUS Capacitatea de produc¡ie ridicatå ¿i calitatea recoltei l-au consacrat ca favorit al cultivatorilor preten¡io¿i.

Semitimpuriu, aristat, cu produc¡ii constante ¿i o deosebitå plasticitate ecologicå, foarte eficientå utilizare a azotului, din categoria superioarå a grâurilor de panifica¡ie. Toleran¡å bunå fa¡å de ger, rezisten¡å bunå la înclinare ¿i cådere, foarte bunå la încol¡irea în spic, bunå fa¡å de Blumeria (fåinare), foarte bunå fa¡å de P. striif. (rugina galbenå), medie-bunå fa¡å de P. rec. (rugina brunå), medieslabå fa¡å de Septoria t., medie fa¡å de Septoria n., medie fa¡å de Fusarium. Poten¡ial de produc¡ie ridicat, calitatea A, capacitate de înfrå¡ire mare, numår mare de boabe în spic, MMB: mare, MH: mare, con¡inut mediu de proteinå, mediu de gluten, indice de sedimentare foar te bun, indice bun de cådere. Densitate: 350-450 b.g/mp.

Germina TONNAGE Nearistat, semitardiv, rezisten¡å la cådere ¿i calitå¡i bune de panifica¡ie. Pretabil unor tehnologii intensive de culturå, poten¡ial de 9-11 t/ha. Exploateazå eficient aplicarea timpurie de azot, înfrå¡ind mult mai bine. Densitate: 380-420 b.g /m2.

URBANUS Aristat, semitardiv, pretabil pentru tehnologie intensivå, cu toleran¡å superioarå la fåinare ¿i fuzariozå. Adaptabil la diferite condi¡ii de mediu, este recomandat în toate zonele de culturå ale grâului. Densitate 380-420 b.g./mp.

NEMO NOU! Aristat, semitimpuriu, având o toleran¡å foarte bunå la iernare, secetå ¿i ar¿i¡å. Toleran¡å superioarå la bolile foliare ¿i ale spicului. Calitate superioarå de panifica¡ie. Capacitate foarte bunå de înfrå¡ire, cu un poten¡ial de produc¡ie de 8-10,5 t/ha. Recomandat pentru toate zonele de culturå. Densitate: 350400 b.g/mp.

INCDA Fundulea GLOSA Înregistrat în 2005, precoce, rezisten¡å bunå la iernare, secetå, ar¿i¡å ¿i încol¡irea boabelor în spic, rezisten¡å mijlocie la cådere, rezisten¡å bunå la fåinare, mijlocie la rugina brunå ¿i septoriozå. Poten¡ial foarte mare de produc¡ie, formând lanuri dese. Produc¡ia maximå ob¡inutå a fost de 9451 kg/ha. Calitate bunå de morårit ¿i panifica¡ie. Con¡inut bun de proteine cu o calitate bunå a acestora (gluten tare). Recomandat pentru zona de sud, vest ¿i est. A ocupat în anii anteriori primul loc din punctul de vedere al cantitå¡ilor de såmân¡å recunoscute produse în România, cu 35,36% din totalul cantita¡ilor. Cultivat ¿i în Turcia, Ungaria (cu numele Khungloria) ¿i Republica Moldova.

FDL MIRANDA Înregistrat în 2011, semiprecoce, rezisten¡å bunå la iernare, secetå ¿i ar¿i¡å. Foarte rezistent la cådere ¿i la încol¡irea boabelor în spic. Mijlociu de sensibil la rugina brunå, rugina galbenå ¿i septoriozå, aspect ce impune efectuProfitul Agricol 34/2020

CULTURI VEGETALE area a cel pu¡in unul-douå tratamente contra bolilor foliare. Poten¡ial foarte mare de produc¡ii. Produc¡ia maximå ob¡inutå a fost de 9.841 kg/ha. Calitate de morårit ¿i panifica¡ie bunå, corespunzåtoare cerin¡elor industriei de panifica¡ie. Recomandat pentru zona de sud, vest ¿i est a ¡årii. Soi în extindere, înregistrat ¿i în Turcia.

OTILIA Înregistrat în 2013, precoce, rezisten¡å bunå la iernare, secetå ¿i ar¿i¡å. Rezistent la cådere ¿i la încol¡irea boabelor în spic. Rezisten¡å foarte bunå la rugina brunå, rugina galbenå, fåinare, septoriozå ¿i fuzariozå. Men¡ine frunzele verzi o perioadå mai mare, ceea ce implicå o activitate fotosinteticå mai lungå, cu efect asupra depunerii asimilatelor în bob. Poten¡ial mare de produc¡ie în diferite condi¡iile de favorabilitate. Produc¡ia maximå ob¡inutå a fost de 9.320 kg/ha. Calitate bunå de morårit ¿i foarte bunå de panifica¡ie datoritå unui con¡inut mare de proteine ¿i a calitå¡ii foarte bune a acestora (gluten tare ¿i elastic, volum mare al pâinii). Recomandat pentru toate zonele de culturå. În extindere, înregistrat ¿i în Turcia.

foarte mare de produc¡ie, de peste 10 t/ha. Calitate de panifica¡ie mijlocie, corespunzåtoare cerin¡elor industriei de panifica¡ie. Recomandat a fi cultivat în Transilvania.

VOINIC NOU! Înregistrat în 2020, precoce cu rezisten¡å bunå la iernare, secetå ¿i ar¿i¡å ¿i la cådere. Are un nivel bun de rezisten¡å la principalele boli foliare (rugini, septoriozå, fåinare), mijlociu rezistent la fuzarioza spicului. Capacitate foarte mare de produc¡ie, de peste 10 t/ha. Calitate de panifica¡ie foarte bunå, gluten tare ¿i elastic. Recomandat pentru toate zonele de culturå.

URSITA PITAR Înregistrat în 2015, precoce cu rezisten¡å bunå la iernare, secetå ¿i ar¿i¡å ¿i la cådere. Rezistent la rugina brunå ¿i fåinare. Capacitate de produc¡ie similarå soiului Glosa. Se remarcå prin calitate foarte bunå de panifica¡ie exprimatå prin procent mare de proteine în bob ¿i calitatea foarte bunå a acestora. Solicitat în Fran¡a pentru a ameliora calitatea fåinurilor. Recomandat pentru toate zonele de culturå.

SEMNAL Înregistrat în 2017, precoce cu rezisten¡å bunå la iernare, secetå ¿i ar¿i¡å. Rezistent la septoriozå ¿i rugina galbenå, mijlociu rezistent la rugina brunå, fåinare ¿i fuzarioza spicului. Capacitate 24

Linie de perspectivå, precoce cu rezisten¡å bunå la iernare, secetå ¿i ar¿i¡å ¿i la cådere. Are un nivel bun de rezisten¡å la principalele boli foliare (rugini, septoriozå, fåinare), mijlociu rezistent la fuzarioza spicului, rezisten¡å datoratå transloca¡iei cromozomale grâu-secarå, 1A-1R. Capacitate foarte mare de produc¡ie, de peste 10 t/ha. Calitate bunå de panifica¡ie. Va fi recomandat pentru toate zonele de culturå ale grâului.

Limagrain

bunå de înfrå¡ire. Toleran¡å foarte bunå la fåinare ¿i rugina galbenå, toleran¡å medie la rugina brunå ¿i septoriozå. Spic mare cu spicule¡e foarte bine distribuite pe rahis, cu numår mare de boabe pe spicule¡. Puncte galbene “yellow spots” pe frunze, asemånåtor cu Avenue, dar în numår mai mic. Toleran¡å bunå la ier nare. Recomandat a se semåna începând cu a doua parte a epocii optime. Densitate: 380 - 400 b.g./mp. Calitå¡i de panifica¡ie de nivel mediu: G 21-24%; P 12-12,5%; W 150170; MH 78-80 kg/hl.

AVENUE Nearistat, extratimpuriu, foarte bun poten¡ial de produc¡ie, plante de talie medie, cu o toleran¡å foarte bunå la cådere, toleran¡å bunå la rugina brunå ¿i Fusarium. Toleran¡å foarte bunå la iernare. Putere foarte mare de înfrå¡ire (fra¡ii au portul erect). Premergåtor ideal pentru semånatul timpuriu la rapi¡å. Recomandat a se cultiva în toate zonele de culturå, dar în special în zona de sud ¿i sud-est a României datoritå faptului cå ajunge la înflorit (nu la maturitate) înainte de venirea temperaturilor foarte ridicate. Se recomandå începerea semånatului în a doua parte a epocii optime. Densitate: 370 - 400 b.g./mp. Calitå¡i de panifica¡ie bune: G 26-28%; P 12-12,5%; W 200-250; MH 73-75 kg/hl. Cel mai timpuriu la recoltat (mare aten¡ie la momentul recoltatului).

LG APILCO Nearistat, timpuriu, foarte bun poten¡ial de produc¡ie, capacitate foarte

ANAPURNA Aristat, semitimpuriu, panificabil, de Profitul Agricol 34/2020

CULTURI VEGETALE calitate superioarå, cu poten¡ial de produc¡ie ridicat. Plante de talie medie. Toleran¡å foarte bunå la septoriozå ¿i rugina galbenå, toleran¡å medie la rugina brunå. Toleran¡å foarte bunå la iernare ¿i la cådere. Recomandat a se cultiva în toate zonele de culturå a grâului, dar este recomandat a se evita solurile reci ¿i umede ¿i zonele depresionare. Se recomandå semånatul la începutul epocii optime. Densitate: 400 - 430 b.g./mp. Calitå¡i de panifica¡ie foarte bune: G 2830%; P 13-13,5%; W 280-300, MH 7880 kg/hl. Echilibru foarte bun între poten¡ialul de produc¡ie ¿i calitå¡ile de panifica¡ie.

ALCANTARA Aristat, timpuriu, poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat. Talie medie, cu toleran¡å foarte bunå la cådere. Spic mare, cu frunza stindard, de culoare verde închis. Capacitate foarte bunå de înfrå¡ire, toleran¡å ridicatå la Septoriozå ¿i la fåinare, rezisten¡å foarte bunå la iernare, recomandat a se cultiva în toate zonele de culturå a grâului din România. Se recomandå începerea semånatului în a doua parte a epocii optime. Densitate: 400 - 430 b.g./mp. Calitå¡i de panifica¡ie foarte bune: G 2628%; P 13-13,5%; W 280-300; MH 7678 kg/hl.

AIRBUS Aristat, semitimpuriu, talie medie, cu o rezisten¡å bunå la cådere, toleran¡å bunå la înghe¡, toleran¡å bunå la fåinare ¿i la rugina brunå, recomandat a se cultiva în toate zonele de culturå a grâului din România, dar este recomandat a se evita solurile reci ¿i umede ¿i zonele depresionare. Se recomandå începerea semånatului în a doua parte a epocii optime. Denistatea: 350 - 370 b.g/mp. Calitå¡i de panifica¡ie foarte bune: G 3032%; P 13,5-14%; W 320-350; MH 7779 kg/hl. Recomandat de Asocia¡ia Na¡ionalå a Morarilor din Fran¡a (ANMF).

Syngenta FALADO Noul standard în cultura grâului pentru produc¡ii ridicate, stabile ¿i cu indici de calitate excelen¡i! Timpuriu, talie medie, aristat, calitå¡i foarte bune pentru panifica¡ie. Adaptabilitate bunå în diferite condi¡ii pedoclimatice ¿i toleran¡å foarte bunå la boli, frunzele fiind protejate de un strat de cearå împotriva agen¡ilor patogeni. Intensiv, cu o capacitate bunå de înfrå¡ire, tolerant la secetå datoritå arhitecturii plantei, care îi permite så råsu-

ceascå frunzele pentru a reduce evapotranspira¡ia. Foarte tolerant la septoriozå ¿i tolerant la fåinare, rugini ¿i fuzariozå. Con¡inutul de proteinå este 1213,5%, MH: ridicatå, iar MMB > 40 g. Densitate: 400-450 b.g./mp.

ILLICO Toleran¡å la secetå, bolile spicului ¿i o maså hectolitricå ridicatå! Timpuriu, cu talie medie, nearistat, cu calitå¡i ce îl recomandå pentru panifica¡ie. Rustic, cu o plasticitate ecologicå foarte bunå, adaptabil ¿i în condi¡ii intensive de tehnologie. Toleran¡å bunå la secetå datoritå stratului de cearå cu rol de protec¡ie ¿i la cådere (frângerea tulpinii). Foarte tolerant la fuzariozå ¿i cu o toleran¡å bunå la septoriozå ¿i rugini. MH: ridicatå, proteinå 11,5 - 12,5%, MMB > 40 g. Densitate: 400-450 b.g./mp.

INGENIO Produc¡ii ridicate datoritå adaptabilitå¡ii în condi¡ii diferite de climå ¿i tehnologie! Timpuriu, cu talie medie, aristat, având calitå¡i de panifica¡ie datoritå con¡inutului ridicat de proteinå de calitate superioarå 12,5-13%. Arhitecturå deosebitå a plantei cu boabe ¿i spice mari, MMB între 50-70 g. Productivitatea ridicatå se datoreazå toleran¡ei bune fa¡å de condi¡iile de stres termic ¿i hidric ¿i fa¡å de principalele boli foliare: fåinare ¿i rugini. Densitate: 450 b.g./mp (230-300 kg/ha - ca urmare a MMB-ului ridicat). MOISSON Recolta anului în condi¡ii intensive datoritå poten¡ialului ridicat de produc¡ie ¿i toleran¡ei la boli! Semitimpuriu, aristat, cu talie medie, în condi¡ii intensive valorificå eficient fertilizan¡ii cu azot, realizând produc¡ii ridicate datoritå capacitå¡ii de a forma în condi¡iii optime patru flori fertile pe fiecare spicule¡. Calitå¡i de panifica¡ie, MH ridicatå ¿i MMB>40g. Toleran¡å bunå la fåinare, rugini ¿i septoriozå. Densitate: 450 b.g./mp.

Profitul Agricol 34/2020

CULTURI VEGETALE

Timi[> floarea-soarelui în anul extremelor interviu cu Raicici Mihailo, directorul regional vest Caussade Semances Timi¿ Cum a fost anul agricol 2019 -2020 pentru cultura de floarea-soarelui în Timi¿? ªi Timi¿ul a cunoscut, încå din toamna lui 2019, o secetå puternicå. Peste iarnå, lipsa precipita¡iilor ¿i a zåpezii a fåcut ca acumularea de apå pentru culturile de primåvarå så fie extrem de scåzutå. Floarea-soarelui a råsårit în etape, din cauza secetei pedologice, cultura fiind neuniformå încå de la început. Pe lângå secetå, ne-am confruntat ¿i cu o problemå legatå de interzicerea tratamentului cu neonicotinoide, acest lucru ducând la un atac puternic de dåunåtori, în primele faze de vegeta¡ie, ¿i o scådere de suprafa¡å însåmân¡atå cu aceastå culturå. O altå provocare a fost atacul de iepuri ¿i de cåprioare. Din cauza secetei, apa a fost un factor limitativ ¿i pentru animale, nu doar pentru plante, ele venind în culturi så consume plantele tinere pentru apå. Înghe¡urile târzii din primåvarå au stagnat cultura, îngålbenind frunzele. Dupå toate acestea, în mare parte a jude¡ului au început ploile, scåzute cantitativ ¿i numeric, excep¡ie fåcând zona Sânnicolau Mare, cu comunele ¿i satele din împrejurime, unde ploi semnificative au cåzut în prima parte a lunii iunie. Astfel, cultura de floarea-soarelui a început så se dezvolte frumos, a renåscut dupå aceste ploi, iar în primele zile ale lunii septembrie se prezinta bine în mare parte a jude¡ului, în curând va începe recolta în plin. Cât crede¡i cå a fost de importantå tehnologia aplicatå de cåtre fermieri, în aceastå situa¡ie dificilå? În condi¡ii de stres, cultura a råspuns bine la tratamentele foliare aplicate, în special biostimulatori, deoarece ace¿tia s-au translocat direct în plantå, care a putut beneficia de un aport mai ridicat de nutrien¡i într-un inProfitul Agricol 34/2020

Pe lângå secetå, ne-am confruntat ¿i cu o problemå legatå de interzicerea tratamentului cu neonicotinoide, acest lucru ducând la un atac puternic de dåunåtori, în primele faze de vegeta¡ie, ¿i o scådere de suprafa¡å însåmân¡atå cu aceastå culturå. terval mult mai scurt de timp. Tratamentele în faza de 4-6 frunze, mai ales cele cu bor, au contribuit la dezvoltarea sånåtoaså, iar în faza de buton floral a fost necesar un tratament cu insecticid ¿i un fungicid. Spre sfâr¿itul perioadei de vegeta¡ie am putut constata, în anumite sole, unde nu a fost aplicatå o tehnologie corectå ¿i o rota¡ie corespunzåtoare, apari¡ia Sclerotiniei, o boalå de carantinå mai rar întâlnitå în zona noastrå, deci pot sus¡ine cå tehnologia prost aplicatå poate fi un factor limitativ, la fel ca ¿i lipsa apei în anumite condi¡ii. Cât de importan¡i au fost hibrizii utiliza¡i de cåtre fermieri? În momentul în care ai o presiune ridicatå fa¡å de boli, mai ales la Sclerotinia, hibridul trebuie så råspundå foarte bine la tratamente cu fungicide, dar în acela¿i timp este reflectatå ¿i o rezisten¡å geneticå a hibridului asupra bolilor. Hibrizii afla¡i pe pia¡å în acest moment acoperå necesitå¡ile fermierilor, atât cantitative, cât ¿i calitative, pentru a se putea ob¡ine o produc¡ie frumoaså. Ce ne pute¡i spune despre hibrizii Caussade de floarea-soarelui, în acest an considerat al extremelor pentru agricultura din Timi¿? Hibrizii Caussade Semances s-au comportat bine spre foarte bine, au avut

o råsårire în ton cu condi¡iile zonei, dar odatå cu apari¡ia ploilor au început så se dezvolte excelent, recuperând perioada în care au stagnat din lipsa apei. Care sunt, în linii mari, noutå¡ile Caussade? Portofoliul nostru este unul diversificat, care se împarte pe trei categorii: hibrizi conven¡ionali, tehnologie Expres ¿i tehnologie Clearfield, fermierii având posibilitatea så î¿i aleagå un hibrid în func¡ie de nevoile fiecåruia din fermå. Dintre noutå¡ile lansate în 2019, a¿ reaminti doi hibrizi care mi-au atras aten¡ia în mod deosebit: Magma SU ¿i Kaledonia CL HO. Magma SU este un hibrid pe tehnologie Expres, care cre¿te de la an la an pe zonå. S-a comportat foarte bine pe tot parcursul perioadei de vegeta¡ie, iar primele rezultate de produc¡ie confirmå acest lucru, ele fiind între 3,5 ¿i 4 tone la ha, în func¡ie de zonå. Kaledonia este un hibrid Clearfield tip high oleic, cu un con¡inut de acid oleic care depå¿e¿te 85%. A plecat bine în vegeta¡ie, având un comportament foarte bun în condi¡iile anului acesta, un profil fitosanitar foarte bun pe parcursul vegeta¡iei, iar primele premise de produc¡ie sunt bune spre foarte bune.

Gheorghe MIRON 27

CULTURI VEGETALE

Ziua Porumbului, edi]ia a XI-a! Din cauza pandemiei ¿i a secetei, Ziua Porumbului în ferma lui Nicolae Sitaru, la Ialomi¡a, a fost atipicå. Evenimentul a fost mai mult unul politico-mediatic ¿i mai pu¡in de socializare ¿i schimb de experien¡å, ca în anii trecu¡i. E o amintire frumoaså numårul record de 1.500 de fermieri vizitatori. De data aceasta la Orezu - Ialomi¡a au fost invita¡i doar câ¡iva mari fermieri, vechi cunoscu¡i ai gazdei. Totu¿i, cei interesa¡i au putut viziona live tot ce s-a vorbit la fa¡a locului, pe pagina de Facebook a revistei Profitul Agricol.

ipicul evenimentului a råmas, în linii mari, acela¿i. Nicolae Sitaru l-a întâmpinat pe ministrul Adrian Oros la intrarea în coridorul creat de combine, fix în mijlocul câmpului de testare. Dupå schimbul normal de polite¡uri ¿i câteva declara¡ii introductive, amândoi s-au îndreptat spre cortul cu studio pentru talk-show, trecând pe la fiecare dintre standurile companiilor partenere. Majoritatea companiilor s-au mul¡umit så puncteze cå, în lipsa apei, genetica nu poate face minuni. La fiecare, ministrul dådea din cap în¡elegåtor ¿i invoca programul de gestionare a apei, în care se vor investi ¿ase miliarde de euro, pânå în 2026. Un dialog interesant s-a consemnat la standul KWS. Tomel Petrache, directorul de marketing, a punctat cå cei ¿ase hibrizi cu care KWS a participat la testele pentru Ziua Porumbului au fost crea¡i în România, de cercetåtori români. “Anul acesta ¿i anul viitor investim 7 milioane de euro într-o sta¡ie de semin¡e nouå”, a mai dezvåluit Petrache. ¥n loc de obi¿nuitele laude în asemenea situa¡ii, ministrul Oros ¿i-a exprimat nemul¡umirea cå speciali¿tii din companii nu conlucreazå suficient cu speciali¿tii din institutele de cercetare ¿i din universitå¡i. De parcå pia¡a semin¡elor nu ar fi una concuren¡ialå, ci o mare horå a unirii între multina¡ionale ¿i statul român.

de Alexandru Stånescu, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Camera Deputa¡ilor, Valeriu Tabårå, pre¿edinte ASAS, Mihai Gheorghe, directorul comercial al Bayer, ¿i de fermierul Marin Nedu, membru de nådejde al APPR. Moderatorul discu¡iilor, Alina Cre¡u, director executiv APPR, a început prin a preciza cå scopul organizårii Zilei Porumbului chiar ¿i în aceste condi¡ii vitrege este de a aråta cå fermierii sunt solidari ¿i cå pot continua så comunice eficient chiar ¿i când întâlnirile în câmp nu mai sunt posibile. Încå råmâne de våzut dacå aceastå clamatå solidaritate a fermierilor va duce la rezultate concrete semnificative. În schimb, despre un alt tip de solidaritate, una chiar pragmaticå, a vorbit Mihai Gheorghe, Bayer. “Sectorul de inputuri acordå fermierilor români un termen de platå mai mare comparativ cu cel de care beneficiazå

fermierii din alte state europene, unde nu existå termen de platå mai mare de 90 de zile. Sectorul va continua så facå acest lucru, pentru a sus¡ine agricultura României, chit cå nu suntem într-un an catastrofal, sunt zone din ¡arå în care sau ob¡inut produc¡ii.” Referindu-se apoi strict la compania pe care o reprezintå, Mihai Gheorghe a afirmat cå Bayer de¡ine în România cea mai modernå fabricå a sa din Europa de procesare a semin¡elor, o investi¡ie de peste 70 de milioane de euro, cå produce såmân¡å pe 8-10.000 ha, având contracte directe cu peste 200 de fermieri. “Producem în România 30% din såmân¡a comercializatå de Bayer în Europa”. Bayer finan¡eazå ¿i 700 de ha de loturi experimentale. Nicolae Sitaru a trecut în revistå, scurt, efectele secetei asupra loturilor de la Ziua Porumbului: produc¡ii începând cu 710 kg/ha, ajungând la 5.700 kg/ha, cu o medie de doar 2.200 kg/ha. Dar despre toate aceste produc¡ii am scris pe larg în numrul trecut al revistei. “E un an complicat, care ne va învå¡a så fim mai precau¡i cu cheltuirea banilor”, a conchis el. Apoi, a sugerat cå un plan na¡ional de iriga¡ii ar trebui så se focalizeze pe necesitatea acumulårii apei în timpul iernii. Valeriu Tabårå i-a ¡inut isonul, invocând modelul de succes al Spaniei.

Odatå ajun¿i în cortul-studio, Sitaru ¿i Oros s-au a¿ezat pe un podium, înso¡i¡i 28

Profitul Agricol 34/2020

“Canalul Siret-Bårågan e mai important decât orice autostradå. Sistemele de iriga¡ii så fie declarate de importan¡å strategicå. ªi atunci se va putea impune arendatorilor obligativitatea de a permite lucrårile de irigare, fiindcå ¡in de securitatea alimentarå”. Ministrul nu a zis nici da, nici ba dupå pozi¡iile exprimate de Sitaru ¿i Tabårå. ªi-a våzut de discursul pregåtit. “În perioada urmåtoare, prima prioritate a Agriculturii trebuie så fie aceea a gestionårii apei”. (Ulterior, a afirmat cå “prima prioritate” ar trebui så fie “producåtorii ¿i procesatorii”, înså nu a avut replicå atunci când Marin Nedu a întrebat de ce nu poate accesa nicio formå de sprijin, de¿i tocmai construie¿te o unitate de panifica¡ie). Oros a promis cå la finele lunii octombrie se va trimite Comisiei Europene

fundamentarea proiectului referitor la direc¡iile de cheltuire a celor 6 miliarde de euro din Programul de Cre¿tere a Rezilien¡ei ¿i Relansare Economicå: iriga¡ii, lucråri de desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea de¿ertificårii, sistemul na¡ional antigrindinå ¿i cre¿terea precipita¡iilor. Marin Nedu a criticat tendin¡a de cre¿tere a densitå¡ii la semånat, pe care o pune pe seama presiunii exercitate de furnizorii de geneticå. “Singura måsurå care a avut ceva eficien¡å anul acesta a fost reducerea densitå¡ii. Eu, cu o normå de semånat de 45.000 de plante/ha, am scos o produc¡ie de 2,5 t/ha, în schimb, vecinii mei, care au însåmân¡at 70-80 de mii de plante/ha, nu au fåcut niciun bob de porumb. Cred cå ar fi bine ca cercetarea så insiste pe aceste aspecte ¿i pe måsurile de conservare a apei în sol. 2020 ar trebui så fie un an ¿coalå, så se analizeze eficien¡a iriga¡iilor, modul de organizare al iriga¡iilor, comasarea terenurilor, cadastrarea terenurilor. Terenul meu este pulverizat în microparcele. Din aceastå cauzå, ¿i dacå a¿ vrea, nu a¿ avea cum face un sistem de iriga¡ii pe cont propriu”. În premierå, Sitaru a oferit public câteva informa¡ii despre Fondul de Risc în Agriculturå, un proiect la care Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare lucreazå de ceva vreme. Acesta ar urma så fie un fond mutual

Profitul Agricol 34/2020

aparte, fårå administrator. Conform propunerii Alian¡ei, fermierii ar urma ca, în mod voluntar, în anii agricoli buni, så plaseze sume variabile. Sitaru a vorbit, orientativ, de 100 de euro/ha, într-un cont, la Trezorerie. În contabilitate, ace¿ti bani ar apårea drept cheltuialå. Statul se va putea folosi de ei, cu condi¡ia de a-i permite fermierului såi acceseze în anii seceto¿i, când va avea pagube consemnate oficial, de comisiile constituite în acest scop. În aceste situa¡ii, banii ar fi contabiliza¡i ca o formå de venit. Iar pe lângå banii strân¿i în cont s-ar primi ¿i o sumå suport din fonduri europene. “Practic, ar fi o formå de a te ajuta singur, evitându-se costurile mari de administrare a unui fond mutual clasic”, a argumentat Sitaru. Înså, a devenit evident cå va fi greu, dacå nu imposibil de gåsit suport politic pentru acest proiect. Adrian Oros a opinat cå "trebuie copiate modelele care func¡ioneazå în UE, nu så inventåm noi ceva aparte". Iar Alexandru Stånescu a fost chiar mai explicit împotriva ideii de desfiin¡are a societå¡ii de administrare a fondului mutual. “Fondul Mutual va fi o entitate privatå, a fermierilor. Va fi gestionatå, într-adevår, de oameni plåti¡i, dar în bugetul fondului sunt cheltuieli de administrare, chiar ¿i cheltuieli de înfiin¡are - bani europeni”.

Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE

Porumb irigat cu 1.200 de l/mp Anghel Olteanu ¿i fiul såu, Ciprian Andrei, administreazå o fermå de 3.000 de ha în Unirea, Cålåra¿i. În ultimii cinci ani au realizat investi¡ii considerabile în iriga¡ii ¿i în prezent udå 750 de hectare, cultivate cu porumb ¿i soia. Au irigat continuu, de la înfiin¡area lor ¿i pânå la finalul vegeta¡iei. Cu toate acestea, produc¡iile sunt cam cu o påtrime mai mici fa¡å de anul trecut.

roduc¡ia medie la neirigat, în 2019, a fost de 9.800 kg/ha. La irigat a fost de 14.200 kg/ha. Anul acesta, la ora discu¡iei campania de recoltare era în plinå desfå¿urare, înså e foarte probabil så se încheie cu o medie de 4 t/ha la neirigat, respectiv 1011 t/ha la irigat. Având în vedere seceta pedologicå, anul acesta, spre deosebire de anii trecu¡i, cultura de porumb a fost udatå nonstop. “Am pierdut ¿irul normelor de irigat, dar am dat sigur între 1.000 ¿i 1.200 de l/mp, spre deosebire de circa 400 l în 2019”, spune Ciprian Olteanu. Acesta pune scåderile de produc¡ie pe seama unui cumul de factori: evapotranspira¡ia a fost uria¿å, în zilele de foc pierzându-se chiar ¿i 7 l/mp/zi (ferma este dotatå cu sta¡ie meteo performantå ¿i senzori de determinare a evapotranspira¡iei). Apoi, nu toatå apa distribuitå de pivo¡i a ajuns la plante, fiindcå, pe de

Ciprian Andrei Olteanu

o parte, vântul puternic combinat cu ar¿i¡a au accentuat evaporarea; pe de altå parte, terenul e tasat de la irigatul continuu ¿i astfel apa ajunså la nivelul solului a råmas mai mult timp la suprafa¡å, crescând încå ¿i mai mult evaporarea. În fine, apa pentru irigat este rece, fiind extraså din pu¡uri forate; plantele erau stresate de ar¿i¡å ¿i, la 38 de grade afarå, primeau apå de 8-10 grade, dupå care, în doar cinci ore, se încålzeau iar la 38 de grade. Riscurile investi¡iei sunt legate mai ales de regimul proprietå¡ii terenului în zonå. “Este imposibil så ai aici o suprafa¡å compactå mare în proprietate. Sunt tarlale de 50 ha, fiecare cu câte 20-25 de proprietari ini¡iali, dintre ace¿tia mai mult de jumåtate au decedat ¿i au la rândul lor mo¿tenitori, a¿a cå s-a ajuns ¿i la 200 de proprietari pe 50 ha. Multe acte de succesiune nu sunt perfectate, mo¿tenitorii fiind pleca¡i din ¡arå. Unii dintre mo¿tenitori sunt deceda¡i la rândul lor ¿i au o pleiadå de al¡i mo¿tenitori”. Când tocmai ajunseserå în zona mai

Ciprian Andrei Olteanu este absolvent de ASE (administrarea afacerilor cu predare în englezå), are master de contabilitate, dar s-a întors din Bucure¿ti la fermå nereu¿ind så-¿i câ¿tige independen¡a financiarå, a¿a cum î¿i propusese. În prezent face agronomia la frecven¡å reduså, fiindcå timpul petrecut în fermå nu-i permite så urmeze cursurile regulate. Ciprian ¿i tatål såu sunt membri fondatori ai Clubului Fermierilor Români, iar Ciprian face parte din grupul Tineri Lideri pentru Agricultura României. 30

relaxatå din punct de vedere financiar, dupå un an agricol 2019 destul de bun, Anghel ¿i Ciprian Olteanu trebuie så traverseze o nouå perioadå de constrângeri. “Autopropulsata este singurul utilaj care lipse¿te din fermå. Dacå ar fi fost un an normal måcar pentru porumb, planificasem achizi¡ia uneia prin leasing, ca så o avem pentru primåvara urmåtoare. Sim¡im lipsa unui utilaj de erbicidat, cu care så ne mi¿cåm repede ¿i cu precizie. Dar achizi¡ia trebuie så mai a¿tepte”. Anul agricol 2020 se va încheia în pierdere. Ciprian socote¿te cå paguba cea mare vine de la grâu. De pe 1.300 ha s-a recoltat o medie de 1.400 de kg. Adåugând 1.300 de kg, cam cât ar reprezenta despågubirile de la stat, rezultå o produc¡ie de sub 3 tone, în condi¡iile în care pentru acoperirea costurilor era necesarå o produc¡ie minimå de 4 t/ha. La rapi¡å au scos 1,7 t/ha, minimul necesar fiind 2,2 t/ha, deci cu despågubirile de la stat se iese “tandea pe mandea”. Dar suprafa¡a cultivatå este micå, de doar 90 ha. Cu 4 t/ha, porumbul neirigat produce o pagubå în echivalent produc¡ie de 2,5 t/ha. Înså porumbul ¿i soia la irigat råmân culturi profitabile, chiar dacå au crescut costurile fa¡å de anul trecut, iar produc¡iile s-au diminuat. Pentru porumbul irigat, profitul începe de la 7,5 t/ha într-un an normal, dar anul acesta costurile au urcat la 8,5 t/ha.

Robert VERESS Profitul Agricol 34/2020

CULTURI VEGETALE

Lebosol> Fertilizarea foliar\ a cerealelor p\ioase în toamn\ Existå o varietate mare de factori care influen¡eazå dezvoltarea culturilor ¿i, prin urmare, produc¡iile, unii dintre ace¿tia manifestându-se încå de la recoltarea culturii premergåtoare: produc¡ia ¿i exportul de elemente nutritive, calitatea pregåtirii patului germinativ, alegerea soiurilor sau hibrizilor, momentul, densitatea ¿i precizia semånatului, inclusiv schema de fertilizare cu îngrå¿åminte foliare. Nutri¡ia echilibratå a cerealelor påioase constituie premisa unor produc¡ii ridicate ¿i contribuie la prevenirea bolilor ¿i a dåunåtorilor. Numeroasele teståri efectuate de-a lungul anilor, în câmp, la cerealele påioase au confirmat avantajul aplicårii preventive de microelemente în toamnå comparativ cu situa¡ia în care acestea s-au aplicat la apari¡ia primelor simptome de caren¡å.

care la cereale, în toamnå, a unui produs complex care så con¡inå toate microelementele sau a unui mix format din produse monocomponente pentru ca plantele så nu manifeste restric¡ii de cre¿tere. Urmând încå din toamnå recomandårile Lebosol, plantele vor beneficia mai mult timp de efectul fertilizårii foliare. Recomandåri de aplicare: Tratarea semin¡elor Grija fa¡å de semin¡e este esen¡ialå pentru un start viguros în vegeta¡ie. Plantele sunt foarte sensibile în primele 6 såptåmâni dupå råsårire ¿i pot fi ajutate prin tratarea cu 2-3 litri de Lebosol-Total Care/tona de material semincer, aplicat împreunå cu insecto-fungicidul, având rolul important de a îmbunåtå¡i absorb¡ia microelementelor necesare din primele faze de cre¿tere ¿i dezvoltare. Prin utilizarea Lebosol-Total Care la tratamentul semin¡ei, se previn problemele provocate plantelor de o serie de factori: temperaturi scåzute, båltiri, secetå, pH nefavorabil, pregåtirea defectuoaså a terenului etc. Este un produs special formulat ce conferå semin¡elor o aderen¡å maximå.

De ce este manganul foarte important pentru grâu? Caren¡a de mangan din plante, coroboratå cu temperaturile scåzute, determinå defolierea tinerelor plante, scåderea rezisten¡ei la iernare ¿i dificultå¡i la reluarea cre¿terii, în primåvarå. Atât toamna, cât ¿i primåvara, în culturile de orz ¿i grâu, se poate observa cu u¿urin¡å culoarea verde deschis pânå la verdegålbui a frunzelor, fenomen care se datoreazå deficien¡ei de mangan. În plus fa¡å de simptomele pe frunze se poate constata ¿i slaba dezvoltare a sistemului radicular. În concluzie, plantele trebuie aprovizionate cu mangan încå din toamnå, întrucât acesta contribuie la: cre¿terea ¿i dezvoltarea tinerelor plantule dupå Începând cu faza de 3-4 frunze forråsårire, ramificarea sistemului radicular ¿i formarea unui nod de înfrå¡ire vig- mate (BBCH 13-14) - Pentru absorb¡ia în cele mai bune uros. Influen¡eazå pozitiv rezisten¡a la condi¡ii a apei ¿i a substan¡elor nutritive iernare, având rol de “antigel” în celule. Este perfect justificatå decizia de apli- din sol, plantele de cereale au nevoie de 32

un sistem radicular bine dezvoltat. Produsul Aminosol (58% aminoacizi ¿i peptide) aplicat foliar în dozå de 1-2 l/ha este cea mai bunå metodå de a ajuta plantele så-¿i formeze ¿i så-¿i dezvolte sistemul radicular. - Lebosol-Mangan GOLD SC ¿i Lebosol-Mangan500 SC sunt cele douå produse pe bazå de mangan, în suspensie concentratå, având rol în stimularea înfrå¡irii cerealelor în toamnå ¿i în cre¿terea rezisten¡ei la iernare a tinerelor plante. Fiind produse foarte concentrate, se recomandå a se aplica în dozå de 0,5-1 l/ha. În func¡ie de condi¡iile climatice, se justificå 1-2 aplicåri în toamnå astfel încât, în primåvarå, plantele så î¿i reia vegeta¡ia imediat ce temperatura le-o permite. - Lebosol-Mix Cereale SC este îngrå¿åmântul foliar complet formulat, format din microelementele mangan, zinc, cupru ¿i magneziu, cu rol esen¡ial în dezvoltarea optimå a plantelor, oferind vitalitate ¿i o mai bunå rezisten¡å la iernare. Lebosol recomandå aplicarea a 1-1,5 l/ha Lebosol-Mix Cereale SC. - Lebosol-Cupru350 SC aplicat în dozå de 0,25-0,5 l/ha ajutå la sinteza clorofilei ¿i diminueazå sensibilitatea plantelor la boli. Lebosol este partenerul fermierilor în nutri¡ia inovativå a plantelor!

Profitul Agricol 34/2020

CULTURI VEGETALE

Momentul recolt\rii porumbului boabe 1. Urmåri¡i un compromis între cantitate ¿i calitate Calitatea cerutå de utilizatorii industriali sau de agricultorii care folosesc porumbul boabe depinde cel pu¡in la fel de mult de condi¡iile de uscare ¿i de påstrare a boabelor, ca ¿i de momentul recoltårii. Agricultorul va urmåri, deci, ob¡inerea unei produc¡ii profitabile, în paralel cu asigurarea unei bune ståri fitosanitare a plantelor. Produc¡ia este realizatå în momentul încheierii procesului de translocare a asimilatelor cåtre boabe. Nivelul MMB este atunci maxim pentru numårul de boabe realizat pe m². Acest stadiu se poate observa odatå cu apari¡ia “punctului negru” la baza bobului.

Punctul negru Punctul negru indicå întreruperea alimentårii boabelor. Într-un an cald, în care translocarea se desfå¿oarå normal, acesta poate fi un indicator pentru recoltare. Aten¡ie, înså, când umplerea boabelor se face lent, punctul negru nu mai este un bun indicator.

spår turå ¿i/sau calitatea treierårii ¿i, deci, cantitatea finalå de boabe întregi ¿i curate.

Pe de altå parte, chiar dacå între calitate ¿i umiditatea boabelor nu existå de fiecare datå o corela¡ie, umiditatea ¿tiule¡ilor influen¡eazå direct nivelul de

2. Cel mai bun indicator: observa¡iile la fa¡a locului Hibrizii moderni de porumb au evoluat mult, în sensul unei robuste¡i mai

Recoltarea: Gåsirea unui punct de compromis AVANTAJE l pierderi limitate

RECOLTARE PREA TIMPURIE

l recoltare mai u¿oarå l semånatul mai u¿or

al culturii urmåtoare l påstrarea structurii solului

l treierare mai u¿oarå RECOLTARE l reducerea cheltuielilor PREA TÂRZIE de uscare

Profitul Agricol 34/2020

DEZAVANTAJE l pierderi mai mari de boabe netreierate l boabe mai fragile, reglaje mai

delicate, înfundarea combinelor l cheltuieli suplimentare de uscare

ob¡inerea unei produc¡ii pu¡in mai mici decât maximul posibil l riscul agravårii condi¡iilor climatice l cre¿terea riscurilor de scuturare (¿tiule¡i ¿i/sau boabe) l vitezå de recoltare mai micå, riscuri de degradare a structurii solului dacå se lucreazå pe solul umed l cre¿terea riscurilor fitosanitare ¿i agronomice (cåderea plantelor)

mari la sfâr¿itul vegeta¡iei: se remarcå, astfel, aspecte precum cåderea tulpinilor ¿i scuturarea ¿tiule¡ilor, caracteristica “stay-green” etc. Pentru a evalua corect stadiul plantelor, se recomandå urmåtoarele procedee: - Nu estima¡i momentul recoltårii (perioada de timp disponibilå dupå apari¡ia punctului negru) bazându-vå pe aspectul general al plantelor. - Urmåri¡i linia de umplere a boabelor pânå la apari¡ia punctului negru ¿i/sau suma temperaturilor, pentru a stabili stadiul fenologic în care se aflå plantele.

Observa¡i plantele, pentru a stabili începerea recoltårii 1 - Urmåri¡i îngålbenirea pånu¿ilor ¿i uscarea plantei. 2 - Urmåri¡i umplerea bobului. V = sticlos - F = fåinos - L = låptos 3 - Urmåri¡i suma temperaturii utile P dupå înflorirea femelå. 33

CULTURI VEGETALE

FMC> erbicidarea rapi]ei în preemergen]\ sau în postemergen]\ timpurie Rapi¡a este o plantå cu cerin¡e mari din punct de vedere tehnologic, iar în ultimii ani cultivarea ei a devenit tot mai dificilå din cauza condi¡iilor climatice din ce în ce mai schimbåtoare. Combaterea eficientå a buruienilor este un prim pas în ob¡inerea unor recolte bogate cantitativ ¿i calitativ.

lantele de culturå sunt foarte sensibile la îmburuienare în primele stadii de vegeta¡ie. Erbicidarea preemergentå a rapi¡ei este lucrarea care le poate asigura fermierilor o culturå fårå buruieni, care se poate dezvolta în mod corespunzåtor de la semånat pânå la intrarea în iarnå. Buruienile pot provoca pierderi de recoltå ce pot ajunge pânå la 40% din produc¡ie. Fermierii care intervin în timp util ¿i combat eficient buruienile din cultura de rapi¡å au parte nu doar de o recoltå mai bogatå, dar ¿i de o calitate mai bunå a acesteia, întrucât semin¡ele buruienilor crucifere pot afecta considerabil produc¡ia de ulei.

Pentru fermierii care aleg varianta erbicidårii în preemergen¡å, compania FMC recomandå erbicidele Comand ¿i/sau Nero, iar pentru cei care doresc så aibå ¿i alternativa erbicidårii în preemergen¡å timpurie, vå recomandåm erbicidele Succesor Pro ¿i/sau Gajus. Nero con¡ine douå substan¡e active (clomazonå 24g/ha + petoxamid 400 g/ha) ¿i controleazå buruieni monocotiledonate ¿i dicotiledonate anuale. Efectul sinergic al celor 2 substan¡e asigurå controlul unui spectru foarte 34

larg, de peste 60 de buruieni graminee, inclusiv samulastra de cereale påioase, ¿i buruieni cu frunzå latå. Nero ac¡ioneazå inclusiv asupra speciilor de crucifere foarte dificil de combåtut, cum ar fi Sinapis arvensis - mu¿tarul sålbatic, Thlaspi arvense - punguli¡a, Capsella bursa pastoris - traista ciobanului sau Stellaria media - rocoinå. Având în vedere faptul cå Nero este un erbicid pelicular, acesta trebuie aplicat pe un sol bine lucrat, mårun¡it ¿i nivelat, pentru a permite realizarea unei pelicule compacte ¿i omogene. Erbicidul oferå culturii de rapi¡å un start puternic, prin eliminarea competi¡iei buruienilor în toamnå. Mai mult, în condi¡ii bune de umiditate, asigurå controlul buruienilor pe toatå perioada de vegeta¡ie din toamnå. Astfel, cultura va avea o dezvoltare normalå ¿i se va pregåti foarte bine pentru intrarea în iarnå. Nero are o selectivitate foarte bunå pentru cultura de rapi¡å, se aplicå înainte de råsårirea culturii ¿i nu influen¡eazå rota¡ia normalå a culturii. Comand con¡ine substan¡a activå clomazonå 480 g/l. Este un erbicid selectiv pentru rapi¡å, pelicular, cu ac¡iune sistemicå ¿i care controleazå buruienile anuale cu frunzå latå ¿i unele monocotile. Produsul trebuie aplicat pe un sol

bine lucrat, pentru a permite realizarea unei pelicule compacte ¿i omogene. Pentru combaterea unui spectru mai larg de buruieni cu frunzå latå ¿i gramine, se recomandå amestecul în rezervor cu erbicidul Succesor Pro (petoxamid 600 g/l). Erbicidul Succesor Pro se aplicå preemergent dupå semånat ¿i postemergent timpuriu la cultura de rapi¡å, în dozå de 1,5-2 l/ha. Începând cu toamna anului trecut, în portofoliul FMC poate fi gåsit ¿i erbicidul Gajus, ce con¡ine douå substan¡e active (petoxamid 400g/l + picloram 8 g/l). Este flexibil în aplicare ¿i poate fi aplicat preemergent sau postemergent timpuriu (BBCH00-13), în dozå de 2,25-3 l/ha, pentru combaterea buruienilor graminee ¿i a unor buruieni cu frunzå latå. Printre buruienile combåtute de erbicidul Gajus se numårå: Apera spicaventi (iarba vântului), Chenopodium album (lobodå), Capsela bursa-pastoris (traista ciobanului), Galium aparine (turi¡a), Matricaria chamomilla (mu¿e¡el), Poa annua (firu¡a), Papaver rhoeas (mac), Stellaria media (rocoina), Thlaspi arvense (punguli¡a), Veronica persica (ventrilica) sau Viola arvensis (viorele de ogoare).

Robert VERESS

Profitul Agricol 34/2020

CULTURI VEGETALE O ploaie care då speran¡e rapi¡ei

Gheorghe Alexandru, fermier, 4.000 ha, jud. Ialomi]a

Un an cu satisfac]ii “De¿i ob¡in cele mai proaste produc¡ii pe care le-am ob¡inut în via¡a mea, sunt mai bucuros de ele fa¡å de când ob¡ineam produc¡ii-record. Må a¿teptam la mult mai pu¡in. În iunie må a¿teptam så nu fac nimic”, spune Gheorghe Alexandru, care lucreazå 4.000 ha în Ialomi¡a. La sfâr¿itul lui mai pårea iremediabil. Nu aveai altå grijå decât så întorci rapi¡a. Au venit câteva ploi ¿i s-a fåcut rapi¡a de 2,5 t/ha, pe unele sole chiar 3 t/ha. La floarea-soarelui produc¡iile sunt de 2,7-3 t/ha, de¿i era gata så se usuce, iar la porumb recolteazå 5-6 t/ha. Întrun an bun rapi¡a ¿i floarea-soarelui mergeau spre 4 t/ha, iar porumbul dådea 11-12 t/ha. Fermierul observå cå pe fostele terenuri ale IAS-urilor produc¡iile sunt net superioare fa¡å de cele ale CAP-urilor. Crede cå au fost repartizate terenurile mai bune IAS-urilor. Sunt sole de 2-300 ha cu microclimat care fac produc¡ii total diferite de vecini. Într-o zonå sunt 7800 de hectare în care lucreazå mai mul¡i fermieri ¿i toatå lumea face peste 10 t/ha. An de an acolo se întâmplå a¿a. Plouå mai mult. Fermierul nu are înså o explica¡ie de ce plouå mai mult. Nu sunt påduri. “Zona respectivå este atinså de tangenta Crivå¡ului pe Subcarpa¡ii de curburå, este limita între zona Dobrogei ¿i restul Baraganului de Vest”, remarcå acesta. La o distan¡å de 8 km a ob¡inut 100 kg/ha.

Anul acesta va ob¡ine profit ¿i datoritå rezultatelor din 2019. A intrat în 2020 cu stocuri importante: 13.000 t de porumb, 2.000 t de floarea-soarelui ¿i 8.000 t de grâu. “În agriculturå cred cå trebuie så te gânde¿ti din primul an cå vine unul ca acesta ¿i så faci tot posibilul så-l treci, pentru cå s-ar putea ca primul så fie a¿a”, spune fermierul. “Nu avea voie un agricultor så nu fie pregåtit”, conchide acesta. A semånat rapi¡a pe 750 ha, a¿a cum era programat conform rota¡iei. Ar mai vrea så semene 60-70 ha dupå porumb, dacå vor exista condi¡ii. Considerå cå suprafa¡a semånatå beneficiazå de umiditatea necesarå pânå în primåvarå. A semånat în douå schimburi, cu douå semånåtori, ¿i considerå cå existå condi¡ii optime. Terenul era pregåtit. A fost scarificat, cu o singurå excep¡ie, unde a fost arat, ¿i apoi, în func¡ie de solå, a urmat un discuit sau tåvålugit ¿i discuit dupå primele ploi. În urmå cu douå såptåmâni a beneficiat de precipita¡ii de 40 l/mp. Pe unele suprafe¡e au mai cåzut 50 l/mp în primele zile din august ¿i a mai fost o ploaie generalå de 40 l/mp pe 20 iulie. A folosit cinci hibrizi de rapi¡å de la Corteva ¿i Bayer. Dacå råsar graminee, s-ar putea så efectueze o erbicidare în toamnå.

pagin\ de Adrian MIHAI

În primele zile ale lui septembrie planul lui Nicolae Sitaru era så a¿tepte, pânå cel târziu pe 20 septembrie, o ploaie de cel pu¡in 40 l/mp pentru a semåna rapi¡a. În zonå nu se semånase rapi¡å decât în sistem irigat, aproximativ 20% din suprafa¡a alocatå culturii. A urmat o ploaie de aproximativ 45 l/mp ¿i dupå douå zile fermierul a început så semene rapi¡a. A alocat 500 ha. Ploaia cåzutå asigurå råsårirea, dar pentru dezvoltarea plantei sunt necesare noi precipita¡ii, în ur måtoarele såptåmâni. În lipsa precipita¡iilor abundente, fermierul î¿i panificase så semene grâul abia la intrarea în iarnå, cu speran¡a cå va ploua sau va veni zåpada. “Sunt ¿anse så råsarå în timpul iernii ¿i så avem culturi aproape normale, a¿a cum s-a întâmplat anul trecut”, spune fermierul. “Vor fi fermieri care nu vor semåna atât de mult grâu cât ar trebui pentru cå nu au nici cu ce ¿i nici de ce. Cei care sunt cu banii la limitå sunt cei care sunt cei mai precau¡i”, considerå Sitaru. Cristi Constandache fermier din Perie¡i, Ialomi¡a, a semånat 400 ha, patru hibrizi de timpurietå¡i diferite. Dacå vor mai fi precipita¡ii, va mai semåna, pânå pe 20 septembrie, întrucât rota¡ia culturilor ar mai permite. Are umiditate de råsårire, dar are nevoie în continuare de precipita¡ii. Urmeazå så erbicideze. “A fost dåtåtoare de speran¡å ploaia aceasta”, spune fermierul. Anul acesta a întors toatå rapi¡a. A avut 400 ha. Profitul Agricol 34/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR Cum aduce porumbul

un profit de 10.0000 de lei/ha Pe 15 iulie, Dimitrie Muscå a încheiat treieratul grâului ¿i anun¡a o produc¡ie medie de 7.109 kilograme la hectar. Dar Dimitrie Muscå nu se gråbe¿te deloc så vândå. El trece jumåtate din produc¡ia de cereale prin zootehnie.

“

Noi avem peste 50.000 de porci în cele trei complexuri, dar, având în vedere cå un porc este hrånit cinci luni ¿i jumåtate pânå la livrare, înseamnå cå noi furajåm peste 100.000 de porci pe an. Månâncå, nu glumå. Dacå te gânde¿ti cå fiecare porc are nevoie de 300-400 de kilograme de porumb, ajungem la un consum de 30.000 de tone de porumb pe an”, î¿i face meticulos calculele Dimitrie Muscå, directorul CAI Curtici. Mai facem o maternitate de scroafe, o fermå de vaci ¿i un alt complex de porci la îngrå¿are”. Am vrut så aflu ce profit aduce un hectar de cereale ¿i fermierul a demonstrat printr-un calcul sumar ce plusvaloare aduce zootehnia în agriculturå. “Se pot cre¿te 27 de porci dintr-un hectar de porumb. Sigur, existå ¿i alte cheltuieli, investi¡ii. Eu vând porcul prin abatorizare, nu în viu. Adicå 11.000 : 400 = 27-28 de porci x 700 de lei porcul, rezultå 19.000 de lei venituri din porci. Profitul Agricol 34/2020

Dacå vând porumbul boabe de pe un hectar, 11.000 de kilograme x 60 de bani = 6.600 de lei. Sigur, se adaugå munca omului, aminoacizi, ¿roturi, impozite etc. Ob¡inem cel pu¡in 10.000 de lei la un hectar de porumb trecut prin zootehnie. De exemplu, la vita de carne, nu lipse¿te niciodatå porumbul din ra¡ie. Dacå porumbul este de 60-70 de bani kilogramul, eu am un spor mediu zilnic de 1,7 kg. Tåura¿ul månâncå 4 kilograme de porumb pe zi pentru a dezvolta 1,7 kg de carne. Pot så ¡in tåura¿ul numai cu porumb ¿i paie, dar eu îi dau la discre¡ie ¿i porumb, ¿i lucernå.” Nu întâmplåtor, Dimitrie ¿i Cålin Muscå ajung în curând la 3.000 de vaci din rasa Charolais. “Voi popula în septembrie un grajd nou cu vite Charolais”. Pentru produc¡ia de lapte, Dimitrie Muscå are 900 de vaci Holstein, cu o medie de 9.000 de litri pe vacå. El cre¿te ¿i tåura¿ii de Holstein pentru salamuri ¿i pentru alte produse din carne. Noul abator de la Olari are o capacitate de tåiere de 120 de porci pe orå. Va lucra 8 ore pe zi. Este o capacitate dublå fa¡å de capacitatea de cre¿tere a fermelor celor doi crescåtori, Dimitrie ¿i Cålin Muscå. “Trebuie deci så facem alte ferme de porci...”, râde Cålin. În 2021, va construi o nouå fermå de 800 de scroafe. Proiectul lui este aprobat ¿i pre-contractat prin AFIR. “Aceste 800 de scroafe genereazå 25.000 de purcei pe an. La primåvarå,

În acest context, în care avem o lege a reproduc¡iei la porc, dar bani de la buget nu se dau pentru ferme de scroafe, Cålin Muscå are o altå viziune asupra investi¡iilor în domeniu. “Eu nu în¡eleg de ce vor så facå ferme de reproduc¡ie cu bani de la buget. Se pot construi asemenea exploata¡ii prin proiecte de la AFIR. De ce ar trebui så solicitåm bani de la buget? De acord, fermele de reproduc¡ie trebuie stimulate. Dar dacå tot vor så creascå reproduc¡ia, så dea bani de la buget pentru fermele integrate, func¡ionale deja. A¿a mi se pare normal. Eu am un proiect fåcut pe firma tatei ¿i un alt proiect care începe în primåvara anului urmåtor prin AFIR. Mi se pare absurd så nu folose¿ti banii europeni ¿i så ceri de la bugetul na¡ional”, spune Cålin Muscå. începem lucrårile fiindcå acum trebuie så finalizez investi¡ia la abatorul din Olari, cu fabricå de salamuri. Investi¡ia de la abator se ridicå la 11 milioane de euro. Este de 5 ori mai mare decât abatorul vechi de la Macea. Ne-am extins ca så putem merge pânå la 1.000 de porci pe zi la tåiere”.

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Premium Porc Group a relansat fermele Matador [i Goliat În plinå crizå provocatå de pesta porcinå africanå, danezii de la Premium Porc Group au continuat så investeascå ¿i mai tare în cre¿terea suinelor. Astfel, ei au preluat fermele Matador ¿i Goliat de la Ianca, jude¡ul Bråila, le-au modernizat ¿i au ajuns acum la 10 ferme de porci în România. Investi¡iile din cele douå ferme se ridicå la peste 1.600.000 de euro.

ai întâi, trebuie spus cå danezii arendaserå complexul de la Ianca încå din 2017, apoi l-au cumpårat la sfâr¿itul anului 2019. Ini¡ial, proprietarul ceruse 7,5 milioane de euro pentru fermele cu o capacitate de 32.000 de porci ¿i 630 de hectare de teren din jur, dar nu a primit atât de mult. Fermele Matador ¿i Goliat se aflå la o distan¡å de 1,5 km una fa¡å de cealaltå, iar întregul complex se întinde pe aproximativ 25 de hectare. Ambele au acum o capacitate de aproximativ 13.600 de capete. Astfel, capacitatea de produc¡ie anualå a holdingului Premium Porc Group ajunge la peste 600.000 de capete. “Achizi¡ia complexului Ianca reprezintå un pas înainte pentru Grupul Premium Porc ¿i o dovadå a promisiunii noastre: cre¿tem în România. În aproape 15 ani de activitate, am crescut capacitatea de produc¡ie de la an la an, ¿i am ajuns la un numår de 10 ferme proprii în urma unor investi¡ii totale de peste 181 milioane de euro. Iar planurile noastre nu se opresc 38

aici, ci vizeazå în continuare dezvoltarea afacerii în România, împreunå cu o echipå dedicatå ¿i profesionistå”, spune Sergiu Claudiu Mititelu, directorul Premium Porc Group. Holdingul ocupå acum locul al doilea între marii crescåtori de porci, dupå chinezii de la Smithfield. Premium Porc opereazå alte 9 ferme de porcine în 8 jude¡e: Vrancea (douå ferme ¿i o fabricå de nutre¡uri combinate), Constan¡a (douå ferme ¿i o fabricå de nutre¡uri combinate), Sibiu (douå ferme ¿i o fabricå de nutre¡uri combinate), Olt (o fermå), Bra¿ov (o fermå), Bråila (douå ferme ¿i o sta¡ie de vieri), Buzåu ¿i Ia¿i. Înfiin¡at în anul 2006, Grupul Premium Porc a avut cre¿teri anuale impresionante, ajungând în anul 2018 la o capacitate de produc¡ie de peste 600.000 de porci ¿i o cifrå de afaceri de aproape 70 milioane de euro. Compania, fondatå în 2001 de un grup de 13 fermieri danezi în Canada, sub numele de Danish Canadian Holding A/S, s-a extins pe pia¡a localå în anul 2006, „atraså de poten¡ialul de pia¡å oferit de ¡årile din Europa de Est”. Activitatea businessului în plan local a început odatå cu achizi¡ia, renovarea

¿i retehnologizarea unui complex de ferme construit în perioada comunistå. Odatå cu expansiunea geograficå, ¿i numele companiei a fost schimbat în DCH International A/S. „Am ajuns în România cu un obiectiv clar – så aducem know-how-ul danez la modul românesc de a face agriculturå ¿i så cre¿tem o afacere durabilå, de succes, cu o amprentå localå puternicå. 15 ani mai târziu ¿tim cå acest lucru a func¡ionat ¿i cå am reu¿it nu numai så ne atingem obiectivul, ci ¿i så ne fixåm unul ¿i mai mare – så devenim un jucåtor interna¡ional relevant pe pia¡a europeanå.” În cei aproape 15 ani de activitate holdingul a investit peste 180 milioane de euro în România. În vara anului trecut, compania a inaugurat cea de-a treia fabricå de nutre¡uri combinate din portofoliu, situatå în Avrig, jude¡ul Sibiu. Obi¿nui¡i så lucreze „pe crizå”, danezii au acum un imperativ pentru dezvoltarea afacerii: „Cre¿tem în România!”. În acela¿i timp, majoritatea crescåtorilor români se tem så investeascå tocmai din cauza pestei porcine africane.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 34/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Un proiect pentru promovarea cre[terii suinelor Adrian Balaban, coordonatorul Cooperativei Sili¿tea Produc¡ie Suine de la Cåzåne¿ti, jude¡ul Ialomi¡a, a construit o fabricå pentru procesarea boabelor de soia pe teritoriul comunei Glodeanu-Sili¿tea din jude¡ul Buzåu. Aceasta va satisface necesarul de ¿rot de soia pentru crescåtorii din cooperativå ¿i pentru al¡i fermieri din sud.

regularitate în aprovizionare. Cu 3-4 ani în urmå, ¿rotul de soia ajunsese la 300400 de dolari tona”, spune Balaban.

Toate piesele au fost fabricate în SUA Fabrica produce încå din iunie 2020. Acoperå tot necesarul Cooperativei Sili¿tea, cu o singurå linie de procesare. “Avem în plan så construim alte douå linii. Toate utilajele provin de la compania INSTA-PRO International din SUA ¿i sunt extrem de fiabile. Din cauza pandemiei, tehnicienii americani nu au putut veni ¿i am instalat utilajele singuri. Investi¡ia se ridicå la 2 milioane de Noi vrem så oferim consumatorilor un produs 100% românesc”, euro pe ansamblu. Totul a fost construit explicå Adrian Balaban. Chiar cu bani împrumuta¡i din bånci ¿i cu for¡e dacå firma noastrå de geneticå este din proprii”, spune Adrian Balaban. Uleiul care rezultå din procesare este altå ¡arå, noi producem geneticå proprie: avem scroafele noastre, vierii no¿tri - vândut crescåtorilor de påsåri, tot pentru bunici, stråbunici, pårin¡i. Ne aflåm în furaje. Fermele de porci utilizeazå cancea mai mare zonå cerealierå din Româ- titå¡i mai mici de ulei pentru furajare. Fabrica de ¿roturi lucreazå în trei nia ¿i e påcat så nu facem acest lucru. De schimburi, un singur om pe schimb. Are jur împrejurul nostru, sunt zeci de mii de hectare. De aceea, am realizat aceastå o capacitate de depozitare de 24.000 de fabricå de procesat soia în cadrul com- tone, construitå cu cei de la Privé, ¿i se va extinde la 30.000 de tone. paniei noastre”.

“

Mihai Constantin, tehnologul fabricii, este inginer chimist. “Boabele de soia se aduc cu transportoarele în buncårultampon. În prima fazå, se macinå, se extrudeazå, printr-un tratament termic, sub presiune. Prin încålzire la 135 de grade Celsius, se modificå proteinele din boabe ¿i dispar factorii anti-nutri¡ionali. Apoi se face presarea la cald. Dupå care se separå mecanic uleiul de ¿rotul de soia. Nu folosim substan¡e chimice. Boabele de soia au un con¡inut de 21% ulei, iar ¿rotul mai are doar 6-7% ulei”. Instala¡ia se poate adapta ¿i pentru floarea-soarelui, dar mai este necesarå o preså fiindcå rezultå mai mult ulei ca la soia. “Toate piesele sunt fabricate în SUA, chiar ¿i motoarele Toshiba. Am våzut fabrici extrem de simple pentru furaje în SUA, care nu se opreau niciodatå”, spune Adrian Balaban.

Ministerul Mediului trebuie så-i sus¡inå pe crescåtori Cooperativa ¿i-au început activitatea în 2006, prin achizi¡ionarea fermei de reproduc¡ie de la Cåzåne¿ti. Pesta porcinå

“Anul trecut, am cumpårat mii de tone de soia de la doi cultivatori din zona noastrå. Noi cåutam porumb ¿i am descoperit ¿i cultivatori de soia. Atunci am decis så facem fabrica. Folosim acum numai ¿roturi de soia din zonå, nu mai importåm. În SUA, existå fermieri care nici nu mai recolteazå toatå soia fiindcå nu mai au ce face cu ea. Noi folosim anual 10-12.000 de tone de ¿roturi de soia. Au apårut crescåtori care vor så cumpere ¿roturi de la noi. Am conceput fabrica de procesare ca så nu mai avem fluctua¡ii a¿a de mari la pre¡urile ¿rotului. Astfel, avem o anume 40

Profitul Agricol 34/2020

Ministerul Agriculturii le-a promis crescåtorilor cå vor primi 100 de euro pentru UVM ca så depå¿eascå astfel dificultå¡ile create de covid. “Pandemia ne-a afectat foarte puternic. Germania nu a mai putut exporta spre China, dar abia acum a reluat tratativele cu Beijingul. Avem pandemie de pestå porcinå africanå, România este o ¡arå endemicå. Avem o pia¡å complet dezorganizatå, afectatå grav de secetå. Toate aceste lucruri submineazå cre¿terea porcului. Vântul ¿i canicula au uscat tot porumbul din Bårågan. Când începe recoltarea, vrem så cumpåråm porumb de unde vom gåsi”. africanå a fost o lec¡ie cumplitå pentru fermieri ¿i mul¡i vor så-¿i mute fermele cât mai departe de localitå¡i. “În perioada 2006-2010, am observat cå este un avantaj så modernizezi o fermå veche fiindcå ai infrastructura, dar marele dezavantaj este apropierea de sat. ªi am decis så construim cât mai departe de sate. Am avut în vedere apropierea de sursele de cereale, ca så nu cheltuim prea mult pe transport. A¿a am construit în jurul comunei GlodeanuSili¿tea, jude¡ul Buzåu. Principala boalå de care må feream atunci era boala lui Aujeszky fiindcå se transmite foarte u¿or dinspre sate spre ferme. Este o boalå viralå foarte periculoaså. Cåutåm så construim cât mai departe de sate, la minim 10 kilometri de orice a¿ezare. Nu må tem de pesta porcinå africanå fiindcå vom tråi cu ea

zeci de ani. Am identificat câteva locuri ¿i vom dezvolta ferme acolo”, spune Adrian Balaban. “Noi avem nevoie så dezvoltåm ferme cât mai multe ¿i cât mai repede. Pe de altå parte, normele de mediu trebuie respectate. Sistemul cu filtre de spålare a aerului de amoniac pårea o fantasmagorie cu zece ani în urmå. Sistemul abia apåruse în Elve¡ia ¿i în Olanda. El necesitå ni¿te construc¡ii suplimentare ¿i fermele noastre se pot adapta. Mai devreme sau mai târziu, vom ajunge ¿i noi acolo, nu este o tichie de mårgåritar. Întrebarea este cine plåte¿te? Scandalul declan¿at la abatorul din Germania închis din cauza pandemiei a ridicat din nou costurile pentru mediu. Statul ar trebui så subven¡ioneze aceastå politicå. Ministerul Mediului nu a participat niciodatå la finan¡area tehnologiilor de curå¡are a aerului. Noi evacuåm milioane de metri cubi de aer într-un an. Så filtrezi fiecare metru cub de aer necesitå cheltuieli. Dacå acum nu ne acoperim cheltuielile de cre¿tere, dacå vom adåuga 10 cen¡i pe kilogramul de carne pentru filtrarea aerului, ne låsåm de afaceri”.

“Nu am primit despågubirile nici dupå cinci luni” Cooperativa Sili¿tea Produc¡ie Suine de la Cåzåne¿ti de¡ine aproape 7.000 de scroafe. Profitul Agricol 34/2020

Ing. Constantin MIHAI, tehnologul fabricii (stânga), [i Adrian BALABAN, coordonatorul Cooperativei Sili[tea Produc]ie Suine C\z\ne[ti, Ialomi]a

“Eu am 1.300 de scroafe. Vrem så repornim în 2021 ferma de la GlodeanuSili¿tea, închiså din cauza PPA. Am ucis atunci 7.500 de scroafe. Produceam acolo purcei de 25 de kilograme. De pe 17 aprilie, când le-am eutanasiat, nu am primit încå despågubirile, de¿i au trecut peste 5 luni. La începutul anului, purceii au fost foarte scumpi. Un maxim istoric de 120 de euro. Foarte mul¡i fermieri au renun¡at så mai populeze. Pre¡ul purceilor a început så creascå. Fermierii nu mai au încredere. Dacå te blocheazå când porcii ajung la 100 de kilograme, e¿ti falit. Nu ai nicio ¿anså. Am a¿teptat cu porcii ¿i 65 de zile ¿i costul de produc¡ie a fost dublu fa¡å de pre¡ul de vânzare. Dacå porcul ajunge la 160-200 de kilograme, nu-l mai cumpårå nimeni. Eu nu vând porci gra¿i la popula¡ie”, explicå fermierul. Specialistul este tot mai sceptic în ce prive¿te combaterea pestei porcine africane de la noi. “Vom scåpa de pesta porcinå africanå peste 30 de ani. Pentru cå nu se face nimic. Câtå vreme în crescåtoriile la negru au mai mul¡i porci decât fermele comerciale, nu se va face nimic. Ne vom reveni la o situa¡ie normalå peste vreo 30 de ani. Vaccinarea porcilor domestici este interziså în Europa. Se va admite numai vaccinarea mistre¡ilor. Riscul råmâne în continuare.”

Viorel PATRICHI 41

FERMIERI :N

POLITIC| Slobozia, capitala agriculturii Drago¿ Soare, candidatul PNL la primåria Slobozia, sus¡inut ¿i de USRPlus, vrea så transforme municipiul în cea mai mare platformå agricolå din România. Un plan pe zece ani prevede atragerea de investitori din domeniul agricol ¿i conexe precum logistica ¿i industria procesatoare. Anul viitor ar trebui så se organizeze prima edi¡ie a unui târg ce ar urma ca pânå în 2024 så devinå cel mai mare, atât ca numår de participan¡i, cât ¿i în privin¡a numårului de vizitatori. “Vrem så aducem la Slobozia cel mai mare târg agricol din România”, spune Soare. Are ca model târgul Agritechnica, de la Hanovra. Pe aceastå temå a avut discu¡ii cu reprezentan¡ii DLG InterMarketing, filiala din România a organizatorului german. Târgul va avea atât componentå de câmp, cât ¿i de prezentare a echipamentelor. Pentru crearea de spa¡ii interioare ncesare unor astfel de evenimente se va încerca accesarea fondurilor europene. Candidatul are în vedere organizarea în aceste spa¡ii ¿i a simpozioanelor pe care furnizorii de inputuri le realizeazå iarna.

Experien¡a politicå Drago¿ Soare s-a implicat în politicå din 2004. “Am crescut ¿i am parcurs etapå cu etapå. Am plecat de la organiza¡iile de tineret, am în¡eles ce înseamnå politica, ce ar trebui ¿i ce nu ar trebui så facå un om politic”, spune Soare. Pentru aproape un an a condus Direc¡ia Agricolå a jude¡ului Ialomi¡a, o perioadå în care a reu¿it så-¿i facå o 42

imagine despre cum func¡ioneazå institu¡iile din cadrul MADR.

Politica ¿i afacerile Drago¿ Soare conduce Sanagro, o afacere de 6 milioane euro în agriculturå, cu 25 de angaja¡i. Lucreazå 1.000 hectare, distribuie inputuri ¿i are o re¡ea de fitofarmacii. A cedat familiei sale pår¡ile sociale încå din ianuarie. Nu este deranjat de faptul cå a fost obligat så ia aceastå måsurå pentru a nu fi acuzat de incompatibilitate sau conflict de interese. Considerå cå România nu a ajuns încå la nivelul la care så-¿i poatå permite ca un ales local så fie ¿i ac¡ionar, având în vedere nivelul de maturitate al ale¿ilor ¿i suspiciunile care se creeazå. A råmas director general, func¡ie la care va renun¡a în momentul în care va fi ales. De activitatea financiarå se ocupå so¡ia, iar persoana care se ocupa de departamentul comercial va prelua conducerea firmei. De altfel, afacerea a

fost construitå împreunå cu familia, astfel cå predarea responsabilitå¡ilor nu este dificilå, considerå Soare.

Pragul de rentabilitate, ¡inta pentru anul acesta Magazinele au avut o scådere a încasårilor din cauza restric¡iilor din primåvarå, cauzate de pandemie. În schimb, comer¡ul engros a mers bine în prima parte a anului. Acum trebuie încasate facturile. Lucreazå cu aproximativ 200 de fermieri din Ialomi¡a, Cålåra¿i, Buzåu, zone afectate grav de secetå. Deocamdatå nu are semnale cå fermierii nu-¿i vor plåti obliga¡iile. “Noi am creat parteneriate. Fermierii au în¡eles cå nu putem merge mai departe dacå nu suntem ¿i unii, ¿i al¡ii corec¡i în parteneriat. Au fåcut eforturi ¿i au plåtit tot ce însemna obliga¡ii. Nu am declan¿at nici un fel de procedurå de executare, nici måcar nu am introdus nici un bilet la ordin spre decontare în bancå”, spune managerul Drago¿ Soare. Au fost unele amânåri, dar situa¡ia este întâlnitå în fiecare an. Sumele sunt recuperate în anul urmåtor. “Avem cash-flow-ul afectat, avem nevoie de finan¡åri, dar facem ¿i o politicå de reducere a cheltuielilor”, remarcå Soare. De altfel, seceta a fost resim¡itå ¿i în ferma proprie, unde va înregistra o pierdere de profit. Sperå cå va putea totu¿i atinge pragul de rentabilitate. “Avem zone în care am recoltat peste 6 t/ha la porumb, dar avem ¿i zone în care am recoltat o tonå”, exemplificå el. Adrian MIHAI Profitul Agricol 34/2020

MA{INI & UTILAJE Utilajele pentru conservarea apei în sol,

alternativ\ la iriga]ii Fermierii buzoieni se confruntå în contiuare cu o secetå prelungitå, iar mare parte din ferme nu beneficiazå de iriga¡ii. Recoltele s-au înjumåtå¡it fa¡å de anul trecut, fermierii abia reu¿ind så-¿i acopere costurile, iar în lipsa iriga¡iilor, singura alternativå o reprezintå utilajele care faciliteazå conservarea apei în sol.

Nicolae Florea

erv Class a organizat la Oreavu, în jude¡ul Buzåu, o demonstra¡ie în câmp cu utilaje Amazone pentru prelucrarea solului: plugul Hektor, grapa cu discuri Catros XL 6003-2TS, cultivatorul Ceus 5000-2TX Super ¿i semånåtoarea Cirrus 6003 2C, cu pregåtire ¿i semånat direct în miri¿te într-o singurå trecere. La prezentarea utilajelor au fost prezen¡i zeci de fermieri, ale cåror ferme au fost grav afectate de secetå. Printre acestea se numårå ¿i Florea ComFlor, fermå administratå de Constantin Florea. Fiind ocupat cu organizarea lucrårilor de pregåtire a terenurilor pentru semånat, fermierul nu a putut veni, astfel cå la demonstra¡ie a participat fiul såu, Nicolae Florea. El este agronom ¿i ne-a spus cå produc¡ia la floarea-soarelui a fost de 2.200 kg/ha, iar la porumb, cel mult 5.000 kg/ha. “Cu aceste produc¡ii suntem pe zero, adicå acoperim costurile ¿i ne plåtim ratele la bånci ¿i taxele la stat, dar numai dacå stocåm ¿i nu vindem produc¡ia acum, ci peste 2-3 luni, când speråm så ob¡inem un pre¡

mai bun.” Ferma are o capacitate de depozitare de peste 5.000 de tone de cereale, iar Nicolae Florea spune cå poate depozita o bunå parte din recoltå. Florea ComFlor are în administrare 1.100 ha de teren agricol, în cea mai mare parte în arendå. În toamna anului trecut s-au semånat 300 ha cu rapi¡å ¿i 500 ha cu grâu, iar produc¡iile au fost modeste, la limita profitabilitå¡ii, din cauza secetei. “Ultimele douå ierni au fost fårå precipita¡ii în Buzåu, nivelul hidric în sol este foarte scåzut.” În opinia lui Nicolae Florea, o solu¡ie este utilizarea utilajelor care efectueazå prelucrarea ¿i semånatul printr-o singurå trecere, maximum douå, conservând astfel apa în sol, a¿a cum o fac utilajele Amazone prezentate la demonstra¡ia în câmp. “Dar dacå nici în iarna aceasta nu vor fi precipita¡ii, tatål meu are de gând så renun¡e la culturile de primåvarå ¿i va pune terenurile în conservare”, a spus Nicolae Florea.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 34/2020

Eficien]a noilor tractoare Massey Ferguson 8S Massey Ferguson a lansat recent noua gamå de tractoare MF 8S, care include 4 modele.

otoarele AGCO Power cu 6 cilindri ¿i 7,4 litri respectå cerin¡ele normei de poluare Stage 5 ¿i oferå mai multå putere, cuplu ¿i performan¡å la tura¡ii reduse. Sunt echipate cu tehnologia de post-tratare All In-One de la Massey Ferguson, cu reducere cataliticå selectivå integratå SCR, cu un catalizator Soot, fårå a fi necesar filtru de particule diesel sau turbocompresor cu geometrie variabilå. Toate acestea, împreunå cu reglarea hidraulicå automatå a supapelor, ajutå la reducerea costurilor de între¡inere.

Câteva argumente tehnice 8S acoperå o plajå de puteri între 205 pânå la 265 CP, iar cu managementul puterii motorului (EPM) oferå un plus de 20 CP pentru transport, priza de putere ¿i aplica¡ii hidraulice. 46

Puterea maximå este generatå deja la 1.000 rpm ¿i este constantå pânå la 1.500 rpm, oferind un nivel ridicat de performan¡e la viteze mici ale motorului, fapt ce reduce consumul de combustibil cu 10% ¿i zgomotul din interiorul cabinei cu pânå la 68dB. Prin noul designul distinctiv ProtecU, cu 24 cm distan¡å între cabinå ¿i motor, seria MF 8S se diferen¡iazå fa¡å de alte tractoare prin faptul cå, pe lângå reducerea cåldurii, zgomotului ¿i vibra¡iilor din cabinå, pozi¡ia optimå a motorului îmbunåtå¡e¿te råcirea ¿i performan¡ele acestuia. Admisia aerului se face acum prin partea din spate a motorului, unde aerul este mai curat decât cel din pozi¡ia standard. Acest fapt ajutå la reducerea sarcinii pe filtrul principal de aer, în timp ce performan¡ele motorului se optimizeazå.

de eficient ca o transmisie mecanicå. Acest modul nou reduce pierderile de energie fa¡å de MF 7700 S Dyna-6 anterior cu pânå la 26% la viteze mai mari, oferind economii de combustibil cu pânå la 10%. Speciali¿tii General Leasing spun cå Dyna E-Power oferå mai mult decât o transmisie Powershift, folosind tehnologia cu dublu ambreiaj pentru schimbarea

Transmisie optimizatå Cutia de viteze Dyna E-Power, cu ambreiaj dublu, combinå avantajele unei transmisii variabile continue (CVT) cu capacitatea de a transmite puterea la fel Profitul Agricol 34/2020

gamelor, care permite schimbarea facilå a acestora. Are patru game cu ¿apte trepte, cu semi-suprapuneri concepute optim pentru maximizarea performan¡elor atât la lucrul în câmp, cât ¿i la transport. Poate func¡iona complet automat sau în mod manual, prin ac¡ionarea butoanelor de pe man¿a MultiPad sau Power Control. Capacitatea de ridicare pentru tiran¡ii spate este de 10.000 kg ¿i este disponibilå o nouå op¡iune pentru tiran¡ii fa¡å, cu o capacitate de ridicare de 4.800 kg, integratå complet în ¿asiul tractorului, cu 2 cuple hidraulice ¿i o prizå pe fa¡å conectatå Isobus.

Profitul Agricol 34/2020

Echipåri pentru agricultura de precizie Toate tractoarele MF 8S pot fi echipate cu o gamå completå de tehnologii destinate agriculturii de precizie. Monitorul intuitiv Datatronic 5 cu ecran tactil gestioneazå func¡iile tractorului ¿i permite un control complet al tuturor utilajelor compatibile Isobus. O nouå antenå, pozi¡ionatå în par tea din fa¡å a cabinei, permite montarea u¿oarå ¿i alegerea diferitelor receptoare GPS cu precizie RTK. Un monitor Fieldstar 5 op¡ional poate fi utilizat pentru gestionarea tuturor tehnologiilor MF, inclusiv MF Guide, controlul sec¡iilor ¿i controlul ratei variabile de

distribuire a îngrå¿åmintelor. Monitorul înregistreazå, de asemenea, limitele câmpului ¿i oferå detectarea automatå a acestuia, iar prin MF Task Doc ¿i Task Doc Pro se înregistreazå ¿i se transferå în mod automat toate informa¡iile colectate. Acesta este un mod rapid, u¿or ¿i sigur de a crea documenta¡ie preciså pentru a ajuta operatorii så respecte reglementårile ¿i så stocheze informa¡ii utile. MF Task Doc Pro poate crea ¿i planuri de lucru ¿i se sincronizeazå în timp real cu orice program integrat pentru managementul fermei.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Poettinger Terrasem, sem\n\toarea prin excelen]\ Calitatea semånatului depinde foarte mult de calitatea semånåtorii, iar alegerea acesteia trebuie så ¡inå cont de suprafa¡a cultivatå, tractor, tehnologia aplicatå, solul ¿i rezerva de apå din sol. NHR Agropartners recomandå semånåtoarea Poettinger Terrasem, conceputå pentru semånat în mulci, în aråturå, în teren pregåtit sau în sistem strip till (în benzi). Modelele din gama Poettinger Terrasem pentru påioase sunt R3/R3F, R4/R4F, C4/C4F, C6/C6F, C8/C8F ¿i C9/C9F, unde F-ul înseamnå cå sunt echipate ¿i cu sistem de fertilizare. Au lå¡imi de lucru de la 3 la 9 metri ¿i pot semåna de la 24 la 72 de rânduri. Cadrul este rigid la primele douå ¿i rabatabil la celelalte. Capacitatea buncårelor de semin¡e este de la 3.000 la 4.000 litri, iar extensiile måresc volumul la 3.950 la primele 4 modele, respectiv la 5.100 la ultimele douå modele.

Conservarea apei în sol Sunt câteva atuuri ale semånåtorilor Poettinger Terrasem: de pregåtire a terenului, de compactare, de semånare, de control al adâncimii, acoperire ¿i tasare a boabelor ¿i de fertilizare. O grapå cu discuri scurtå sau douå

rânduri de discuri ondulate (pentru strip till) pregåtesc terenul, cu reglarea hidraulicå a adâncimii de lucru a discurilor. La strip till, discurile ondulate prelucreazå doar o bandå de 45 mm, adicå 36% din suprafa¡a terenului) când se seamånå la 12,5 cm între rânduri, respectiv 27%, la 16,7 cm între rânduri. Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, spune cå mai pu¡in sol mi¿cat de la locul lui înseamnå evaporare mai reduså a apei, germinare mai bunå, reducerea impactului organelor de lucru asupra capilarelor ¿i a vie¡uitoarelor din sol, benefice pentru sånåtatea ¿i cre¿terea fertilitå¡ii solului, consum mai mic de energie, deci ¿i de combustibil.

Sistem de semånat La Terrasem, sistemul de semånat se compune din bråzdare dublu disc cu diametrul de 380 mm decalate cu 25 mm, pentru u¿urarea påtrunderii în sol ¿i reducerea uzurilor. Distan¡a standard între rânduri este de 12,5 cm, pentru distribu¡ia optimå a plantelor pe unitatea de suprafa¡å (op¡ional 16,7 cm). Bråzdarele sunt montate pe douå rânduri decalate cu 320 cm, pentru a u¿ura trecerea resturilor vegetale ¿i a evita înfundarea

semånåtorii. Paralelogramul pe care sunt montate asigurå o adâncime preciså de plasare a semin¡elor. Modelele Terrasem C6, C8 ¿i C9 (cu lå¡ime de lucru de minimum 6 m) au 3 sec¡iuni, prin care copiazå terenul ¿i exercitå o presiune constantå pe fiecare sec¡ie, pe toatå lå¡imea de lucru.

Dozarea semin¡elor ¿i a fertilizan¡ilor Semånåtorile Terrasem se produc în douå variante: doar pentru semånat sau ¿i cu fertilizare. La cele cu sistem de încorporare a îngrå¿åmintelor, dupå grapa cu discuri existå un rând de bråzdare monodisc de 420 mm diametru, prin care se administreazå îngrå¿åmintele, cu câte un bråzdar pentru fiecare douå rânduri de semin¡e. Precizia distribu¡iei este importantå, fie cå sunt semin¡e mici de rapi¡å sau ierburi, fie mari, de mazåre, grâu sau alte culturi asemånåtoare. Dozarea cantitå¡ii de semin¡e care trebuie distribuite la hectar se face electric, cu ajutorul unui rotor cu caneluri care se poate schimba fårå scule chiar ¿i când buncårul este plin, iar distribu¡ia ¿i transportul boabelor se fac pneumatic. Semånåtorile care lucreazå pe lå¡imi de cel mult 6 m au un singur dozator, iar celelalte dispun de douå dozatoare. Cantitatea de semin¡e se poate regla între 0,6 kg ¿i 350 kg/ha ¿i este corelatå cu viteza de deplasare, monitorizatå prin radar. Arpad DOBRE

Profitul Agricol 34/2020

INFORMA}II

EXTERNE Pesta porcin\ african\ a ajuns în Germania Germania a confirmat descoperirea primului caz de pestå porcinå africanå, dupå testarea cadavrului unui mistre¡ din provincia Brandenburg, în apropierea grani¡ei cu Polonia. “Carcasa era într-o stare avansatå de descompunere, a¿a cå animalul a intrat pe teritoriul german acum câteva såptåmâni”, a anun¡at Institutul Na¡ional de Testare Friedrich Loeffler. Având în vedere cå cel mai apropiat caz de infec¡ie din Polonia este localizat la aproximativ 30 de kilometri distan¡å, autoritå¡ile presupun cå este vorba de un mistre¡ care a migrat în mod natural. Dar autoritå¡ile germane nu exclud totu¿i posibilitatea ca animalul så se fi

infectat dupå ce a consumat alimente contaminate aduse de oameni. Guvernul le-a cerut cetå¡enilor care locuiesc în apropierea frontierei så raporteze orice cadavru de porc sålbatic, pentru a le putea testa cât mai rapid. Oficialii germani au oferit asiguråri cå situa¡ia este sub control pentru cå a fost deja activat un plan de siguran¡å, iar regiunea Brandenburg nu are multe ferme de porci. Un gard de protec¡ie dea lungul frontierei a fost construit în zonå încå din decembrie 2019. În plus, guvernul se inspirå din måsurile luate de ¡åri ca Belgia sau Cehia, care s-au dovedit eficiente.

Drago[ B|LDESCU

Fran¡a se a¿teaptå la o produc¡ie mai mare de vin în 2020 Produc¡ia de vin a Fran¡ei va ajunge anul acesta la 45 milioane hectolitri, o cre¿tere de 6% fa¡å de 2019, când produc¡ia a fost afectatå de condi¡iile meteo nefavorabile, dar aproape de media înregistratå în ultimii cinci ani, transmite Reuters. Recoltarea strugurilor a început devreme în majoritatea regiunilor, recordul fiind înregistrat în Champagne, unde culesul a început la mijlocul lunii august. “Asta se explicå prin temperaturile înregistrate în aceastå primåvarå, care au fost printre cele mai ridicate din ultimii 120 de ani, ¿i prin iarna relativ blândå”, a apreciat Ministerul Agriculturii. Produc¡ia totalå de vin în Champagne ar urma så fie mai ridicatå decât în 2019, dar volumele de vin care au denumirea oficialå de ¿ampanie ar urma så scadå cu 21%, la 1,7 milioane hectolitri. Producåtorii din regiunea Champagne au fost de acord så mic¿oreze cantitatea de struguri recoltatå anul acesta pentru a face fa¡å colapsului vânzårilor, cauzat de criza provocatå de pandemie. În faimoasa regiune Bordeaux, produc¡ia de vin ar urma så ajungå anul acesta aproape de nivelul de 5,4 milioane hectolitri înregistrat anul trecut. Profitul Agricol 34/2020

Industria australianå a cårnii are probleme Procesatorul australian de carne JBS Dinmore, cel mai mare din Australia ¿i de fapt din întreaga emisferå sudicå, a anun¡at cå va concedia 600 de angaja¡i din cauza problemelor economice provocate de epidemia de coronavirus. Compania nu a reu¿it så ob¡inå un ajutor guvernamental ¿i a acuzat autoritå¡ile cå programul de subven¡ii creeazå dezechilibre pe pia¡å. Doar companiile ale cåror încasåri s-au redus cu cel pu¡in 50% în acest an pot beneficia de fondurile de ajutor, înså JBS Dinmore a raportat o scådere de doar 40%. Abatorul a redus orele de lucru cu 40% în ultimele luni, iar 1700 de muncitori nu ¿i-au primit salariile timp de douå såptåmâni. Zimbabwe va returna fermele confiscate de la albi Zimbabwe a anun¡at cå fermele confiscate de la proprietarii albi vor fi returnate, iar fermierii care le exploateazå acum vor fi muta¡i. Mii de fermieri albi au fost evacua¡i cu for¡a în 2000 ¿i 2001 la îndemnul fostului pre¿edinte Robert Mugabe, sub pretextul reparårii unor nedreptå¡i din perioada colonialå. Peste 4.000 de proprietari au fost alunga¡i atunci, iar fermele lor au fost împår¡ite de un milion de sus¡inåtori ai lui Mugabe. Ace¿tia nu au reu¿it înså så le exploateze într-un mod eficient, a¿a cå måsura a distrus agricultura statului african ¿i a provocat o crizå economicå profundå. Oferta guvernului este valabilå doar pentru cetå¡enii stråini, cei mai mul¡i dintre ei europeni, ale cåror investi¡ii erau protejate de tratate interna¡ionale. Guvernul sperå cå oferta va ajuta la normalizarea rela¡iilor diplomatice ¿i cå Zimbabwe va scåpa de procese. Statele Unite au anun¡at deja cå restituirea fermelor este o condi¡ie obligatorie pentru ridicarea sanc¡iunilor economice impuse statului african. 49

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro

FERME, TERENURI

Vând fermå vegetalå în Ratesti, Arge¿: 45 de hectare în proprietate ¿i 155 contract de areda pe 10 ani, utilaje ( combin New Holland 5070, tractoare New Holland, Landini, combinator, tocatoare, semanatoare, plug, remorci. Pre¡ total: 480 000 euro. Tel.: 0722.450.377 Vând în Strehaia, Mehedin¡i, halå cre¿tere bovine pentru 100 capete, aprox. 700 mp, 1.200 mp suprafa¡å totalå teren, foså de-

jec¡ii apå, spa¡ii pentru personal. Gard din beton. Tel.: 0744.681.502 Vând în Slobozia, Ialomi¡a, fermå cu 700 vaci ¿i 300 porci, teren agricol, hele¿teu, utilaje agricole noi. Tel.: 0741.019.035 Vând în Negre¿ti, Neam¡, fermå de cre¿tere a caprinelor, construitå în 2008. Tel.: 0756.337.095 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând preså pentru ob¡inere ulei prin presare la rece din semin¡e oleaginoase: soia,

rapi¡å, floarea-soarelui, sâmburi de struguri , camelinå, cânepå, in, ricin, etc. 120 ore de func¡ionare. Tel.: 0766.482.087 Vând salå de muls 2x6 Westphalia ¿i salå de muls 2x4 Delaval. Montaj, punere în func¡iune ¿i piese de schimb. Tel.: 0368.452.057 Vând combinå Case IH 1660, fabrica¡ie 1994, 3.500 ore de func¡ionare, echipament påioase ¿i porumb pe 5 rânduri. Tel.: 0748.066.789 Vând tractor Fiat Agri, 4×4, în trei cilindri, 60 CP, 4.700 de ore de func¡ionare. Pre¡: 15.200 euro, negociabil. Tel.: 0773.332.628 Vând pluguri reversibile second hand, marca Regent, cu 2 - 5 trupi¡e, revizuite total. Tel: 0742.042.066

ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând 80 tone porumb boabe din produc¡ia 2020, påstrat în condi¡ii foarte bune. Umiditate 12%. Fântânele, jud. Teleorman. Tel.: 0765.904.925 Vând ¡api de montå, din rasa Saanen ¿i Alpinå Francezå, 3 luni - 1 an. Tel.: 0735.519.119

Vând 120 oi. Tru¿e¿ti, jud. Boto¿ani. Tel.: 0746.036.373 Vând capre. Merei, Buzåu. Tel.: 0728.128.876 Vând juninci din import, din rasa Holstein, Montbeliarde, Jersey, Montbeliarde ¿i Ro¿ie Danezå, ¿i vaci în lacta¡ie Holstein. Informa¡ii suplimentare la Tel.: 0742.791.400

HIPERFORAJ

EXECUTÅ PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

DN AGRAR VINDE

Contact: 0785.242.845 50

Profitul Agricol 34/2020

LOCURI DE MUNCÅ APPR - Organiza¡ie profesionalå a fermierilor din România, care investe¿te direct în proiecte de cercetare aplicatå,

ANGAJEAZÅ INGINER CERCETARE Cerin¡e de selec¡ie:  3 ani experien¡å în domeniul agricol;  Cuno¿tin¡e tehnice avansate despre culturile agricole (porumb, grâu, rapi¡å, floarea-soarelui, soia, sorg);  Studii superioare finalizate în domeniul agricol;  Cunoa¿terea limbii franceze constituie un avantaj;  Cuno¿tin¡e operare PC;  Permis de conducere cat. B.

Cei interesa¡i sunt ruga¡i så trimitå CV-ul la adresa: office@apprs.ro

Cerin¡e job:  monitorizarea câmpurilor experimentale;  så observe, så dezvolte ¿i så îmbunåtå¡eascå tehnologiile utilizate;  så prelucreze statistic datele ob¡inute;  så dispunå de o strategie de marketing pentru a cre¿te numårul testårilor în re¡eaua R.I.T.A.C.;  så contribuie activ la planul de dezvoltare al programului de cercetare multianual.

Beneficii:  pachet salarial atractiv;  ma¿inå, laptop, telefon;  posibilitatea de a beneficia de stagii de formare profesionalå la Institutul Arvalis din Fran¡a, dar ¿i în alte institute de renume interna¡ional.

S.C. AGROPLANT, companie româneascå, cu distribu¡ie la nivel na¡ional de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte, regulatori de cre¿tere,

ANGAJEAZÅ reprezentan¡i vânzåri (ingineri agronomi sau agen¡i de vânzare) pentru urmåtoarele jude¡e: Arad, Bihor, Buzåu, Cålåra¿i, Giurgiu, Mure¿, Prahova, Timi¿, Tulcea, Vrancea Responsabilitå¡i: - Promovarea produselor ¿i politicilor firmei Agroplant. - Vânzarea ¿i încasarea valorii produselor. - Organizarea de întâlniri cu fermierii din zonå. - Organizarea de loturi demo în formele pe care le considerå utile. - Întocmirea tuturor documentelor comerciale necesare vânzårii ¿i încasårii. Ce oferim: - Loc de muncå într-o companie de profesioni¿ti. - Condi¡ii de muncå decente: ma¿inå, salariu motivant, independen¡å de lucru. - Perfec¡ionare profesionalå continuå în ¡arå ¿i stråinåtate. - Angajament de lucru pe termen nelimitat (exceptând perioada de probå de 6 luni). Ce cerem: - Studii în domeniul agricol (Facultatea de Agriculturå sau Horticulturå) constituie avantaj. - Experien¡å minim 2 ani. - Competen¡e: PC, limbå stråinå (constituie avantaj), permis de conducere categoria B. - Abilitå¡i în comunicare, vânzåri. - Disponibilitatea de a se deplasa zilnic 8-10 ore în zona de lucru. - Competen¡e în organizarea de întâlniri, dezbateri.

Vå rugåm så transmiteti C.V. pe adresa agroplant_bucuresti@yahoo.com sau pe fax: 021.653.04.11 Profitul Agricol 34/2020

PESCUITUL [i V+N|TOAREA La undi]\, dup\ caras [i pl\tic\ Vremea ucigåtor de caldå pârjole¿te toatå câmpia. Încet, încet, câmpul se va transforma în de¿ert – inclusiv bål¡ile, lacurile, iar râurile vor råmâne... doar ca albii. Cine ¿i-ar fi imaginat cå în ¡ara în care apele învolburate, pråvålite peste localitå¡i, au måturat gospodårii, milioanele de metri cubi de apå înghe¡atå din turnul de apå – mun¡ii, din mijlocul ¡årii se vor duce la vale, irosindu-se fårå så ude livezi ¿i câmpii. Lanurile de porumb au ajuns frunze arse, iar påmântul este pulbere în vânt. ªi apa lacului este scåzutå, dar, cu toate astea, prietenii mei, ardeleni sadea, au vrut neapårat så mergem la lac, la celebrul ¿i inegalabilul Sårule¿ti! Chiar m-au convins så plecåm cu noaptea-n cap. ªi, uite-a¿a, zorile, prima razå de soare, m-au prins pe malul lacului. Eu aveam o undi¡å - DAIWA de 6 m, ¿i o lansetå u¿oarå, aceea¿i marcå, având pe tamburul mulinetei fir textil 0,08 mm, numai bun pentru pescuit u¿or, la twister, cu capete de 2-4g! Am ales så încercåm în partea superioarå a lacului, acolo unde aveam ¿ansa så nu prea fie al¡i pescari.

Pentru mine a fost simplu – am desfåcut undi¡a, i-am pus o linie de plåticå – fir 0,12 mm, forfac 0,10, cârlig special de plåticå, de la Gamakatsu, nr. 12. În cârlig am pus doi viermu¿i ¿i o râmå sub¡ire... sub¡ire, în¡epatå doar în douå locuri, så mi¿te atrågåtor! Acest carcalete, cå a¿a-i spun, s-a dovedit singurul prinzåtor, de¿i am constatat cå plåticile sunt mai interesate de râme decât de viermu¿i. Înainte så arunc undi¡a am dat nadå, una specialå, de plåticå. Pentru început am aruncat doi bulgåri, apoi câte unul, în preajma plutei, dupå fiecare pe¿te prins. Am început så prind mai întâi plåticu¡e mici, mai mici decât palma, apoi din ce în ce mai mari, pe måsurå ce nada ajunså pe fundul apei ¿i-a fåcut efectul. Mai mult timp mi-a luat så potrivesc pluta, astfel încât adâncimea reglatå så ¡inå cârligul cu momealå ¿i alica de contact pe fundul apei. Cu atât mai mult cu cât curen¡ii de pe apå ¿i direc¡ia vântului s-au schimbat de câteva ori. Au

fost ¿i pauze între perioadele cu mu¿cåturi. Printre plåticile mari ¿i-au fåcut loc ¿i câ¡iva cara¿i dolofani, numai buni de o pråjealå. Amicii mei veniserå pregåti¡i så dea la crap – fiecare cu 3 lansete puternice, dintre care una de feeder, rod pod, boilies pentru nadå ¿i momealå... tot dichisul. Au pescuit ¿i nådit din mal în mal cu gålu¿ti, de toate felurile ¿i mirosurile – usturoi, mentå, melaså, cod, calcan... În zadar. Crapii care såreau din când în când, ¿i mai ales amurii de peste 10-15 kg, ne-au ¡inut aten¡ia treazå, dar am råmas spectatori! Apa caldå, de peste 28 grade, nu era tocmai potrivitå pentru ca pe¿tii så caute hrana!

Victor }|RU{

Olivier Portrat, [eful pescarilor europeni, în vacan]\ pe S\rule[ti Într-o scurtå pauzå de pescuit, pe Sårule¿ti, l-am vizitat pe Olivier Portrat, francogermanul pescar, ziarist ¿i fotograf de talie interna¡ionalå. În iarnå a fost ales PDG (pre¿edinte – director general) al EFTTA - ¿ef al pescuitului din Europa! Aflat aici în vacan¡å, la pescuit de sturioni, el a recunoscut cå este prea cald ¿i, chiar dacå au pus multe lansete, în 4 zile n-au avut nicio tråsåturå. Pe Olivier l-am cunoscut în 1998, înainte de Cupa Mondialå la CRAP, ¿i am pescuit împreunå pe Sårule¿ti ¿i pe alte ape din ¡arå. Mai multe ve¡i afla în numårul urmåtor. 52

Profitul Agricol 34/2020

Din nou la bonc\luit Iatå cum ne numåråm anii în marile spectacole anuale ale naturii! Primåvara, suntem martori la rotitul coco¿ilorde-munte ¿i la zborul crepuscular al sitarilor; vara – pe urmele cåpriorilor în febra alergatului; toamna – la turnirul maiestuo¿ilor cerbi, în plin boncåluit; iarna – la fazani, iepuri, vulpi ¿i mistre¡i, la vânåtorile în devålmå¿ie, însufle¡ite de larma håita¿ilor, oameni ¿i câini. Vara aceasta, ploile parcå interminabile de pânå la sfâr¿itul lui Cuptor au ridicat peste måsurå ierburile din poiene ¿i fâne¡e, iar Gustar, cu vipia lui, le-a împlinit rodul, spre binele sålbåticiunilor de tot felul. Cu atâta bel¿ug de hranå, ciutele se aratå ¿i ele pregåtite mai devreme de nuntå, sco¡ând din apatie taurii de prin sihle. Aflu cå, încå de la finele lui august, s-au auzit primele mugete, în lunci, prin påduri de foioase, la ¿es. La munte, abia acum, cåtre mijlocul lui Råpciune, î¿i dreg vocea primii trubaduri. Zilele trecute, am våzut întipårite în påmântul reavån al unui drumeag dintre bahne urmele câtorva ciute deja adunate în cârd, împreunå cu vi¡eii lor. Semnele acestea, înso¡ite de altele, pe calea aerului, nu scapå neobservate cavalerilor råtåcitori prin huci, prin molidi¿uri ¿i fågete. Cei tari de vârtute sunt ¿i primii pretenden¡i la ståpânirea alaiurilor de nuntå, vrednici så ducå mai departe vigoarea neamului. Seara, din observatorul înalt de sub tåietura veche a Ra¿coveiului, i-am auzit înfruntându-se cu glas puternic, parcå venit din adâncuri. Unul mugea la loc deschis, în poianå. Celålalt, zåvorât în desi¿ul jilav din marginea apei ca-ntr-o cetate, råspundea rar, cumpånit. Departe, peste culmi, poate fårå så ¿tie unul de altul, mai buciumau trei, cu pauze lungi, fårå nerv. Se vede cå lipsa primelor brume nu a ascu¡it încå cerbicia combatan¡ilor. Dintre cei doi vânåtori care au venit aici, toamna trecutå, la cerbi, numai Profitul Agricol 34/2020

unul ¿i-a våzut visul împlinit: un trofeu de selec¡ie clasic, de taur båtrân, cu „perlele” (caninii atrofia¡i) irizate ¿i întunecate de vreme. Pentru un pasionat – ¿i cunoscåtor totodatå –, acest mic simbol pereche este nepre¡uit, cåci repre zintå expresia concretå a tråirilor acute ¿i contradictorii ale unui anume septembrie, într-un anume loc, pe urmele unei anume sålbåticiuni. Îndeob¿te, în monturå de argint, se poartå la pålårie. Anul acesta, vor reveni împreunå, dar cel cåruia i-a surâs Fortuna la anteriorul boncåluit – numai ca înso¡itor, de dragul spectacolului. În plus, l-a fermecat Bucovina cu tot ce înseamnå ea, inclusiv travaliul intens, fårå menajamente, în luptå cu sim¡urile vietå¡ilor cu adevårat sålbatice, nu semi-domestice, cum se întâlnesc adesea în oferte pseudo cinegetice atrågåtoare. În ce må prive¿te, succesul garantat, de orice fel ar fi el, må pune întotdeauna pe gânduri. Confratele fårå ¿anså în septembrie trecut î¿i dore¿te ¿i el un cerb de selec¡ie. Nu râvne¿te la trofee impresionante, ceea ce consoneazå cu vederile gestionarilor acestui mare fond cinegetic dintre Obcina Mare ¿i Obcina Feredeului. Aici, în iernile grele, marii prådåtori încol¡esc fårå alegere cervidele, cerb sau cåprior, neputin-

cioase în fa¡a zåpezii ¿i a ghe¡ii alunecoase din pâraie. ªase luni hibernale pe an sunt tot atâtea de priva¡iuni în privin¡a agonisirii hranei. În astfel de condi¡ii, e de mirare cå, primåvara, se mai gåsesc coarne de cerb lepådate, de dimensiuni adesea impresionante. Acestea au apar¡inut taurilor solitari, aproape nevåzu¡i în restul timpului, umbre ale sihåstriilor, care se ivesc pe nea¿teptate numai la vremea rutului, toamna, pentru a dispårea din nou. Oamenii pådurii sunt, nu o datå, surprin¿i de apari¡ia câte unui asemenea peregrin ori schivnic impetuos, venit parcå de niciunde. Odatå boncåluitul stins, nålucile se mistuie ¿i ele în adâncul codrilor care le-au zåmislit. E bine ca aceste eresuri cinegetice så-¿i påstreze umbra metafizicå, pentru cå spiritul autentic al vânåtorii tocmai în asta constå. Urma de lup imprimatå în alta, mai veche, de urs, våzutå ieri pe cårarea dinspre poiana Cruhla, poate depune mårturie. Undeva, în afundul pådurii, adastå vietå¡i pe care nu le-a våzut nimeni niciodatå.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 17 - 30.09.2020

Gabriela Elena Rizescu 17.09.1974, director marketing Alcedo Baris Uckesen 17.09.1974, director tehnic Syngenta Ion Tårâ¡å 19.09.1949, fermier, loc. Våleni, jud. Vaslui Veronica Toncea 20.09.1948, fost director general FGCR Florin Popescu 20.09.1954, director general Norofert Florin Cazan 20.09.1972, director produc¡ie câmp KWS Roxana Pârvulescu 23.09.1977, responsabil marketing KWS Valeriu Steriu 24.09.1965, fost secretar de stat, deputat PSD Lumini¡a Teodorescu 24.09.1968, managing director BASF Ioan Lado¿i 25.09.1964, pre¿edinte Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc Dan Farca¿ 25.09.1967, director executiv Aectra Agrochemicals Liliana Marin 25.09.1968, director Direc¡ia ordonan¡are plå¡i, APIA Cornel Gigi ªtefan 25.09.1975, director direc¡ia dezvoltare ruralå - AM PNDR, MADR Paul Bucatå 26.09.1943, membru al filialei SIRAR Bucure¿ti Ion Voinea 28.09.1957, director produs KWS Daliana Ast 28.09.1968, director vânzåri Nufarm 54

Personalul negativ Fu Machu interpretat de Christopher Lee

Misterul semin]elor din China Americanii investigheazå, de câteva luni, o situa¡ie care nu pare så aibå vreo explica¡ie logicå. Foarte mul¡i cetå¡eni SUA au primit în aceastå varå pachete cu semin¡e pe care nu le-au comandat, aparent expediate din China. Oficialitå¡ile le-au cerut persoanelor care primesc un astfel de pachet så anun¡e imediat autoritå¡ile ¿i så nu deschidå pungile cu semin¡e sau så le planteze. Ca så mai tempereze teoriile conspira¡ioniste, oficialii americani au anun¡at cå ar fi vorba despre o în¿elåtorie online, prin care un comerciant trimite pachete nesolicitate ¿i posteazå ulterior evaluåri false din partea clien¡ilor, pentru a-¿i cre¿te vânzårile.

Existå ¿i multe cazuri în care cei care au primit semin¡ele le-au plantat de curiozitate sau le-au folosit în alte moduri. Rezultatele centralizate pânå în prezent nu fac înså decât så adânceascå ¿i mai mult misterul. O femeie din statul New Mexico le-a plantat, iar buruiana necunoscutå care a crescut a ucis toate celelalte plante din grådina ei. Un caz fericit, în Carolina de Nord, semin¡ele erau de fapt de oregano, care au fost analizate ¿i s-au dovedit a fi comestibile. ¥ntre timp ¿i francezii au început så primeascå semin¡e din China...

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Formå de copt la ¡arå – Se trag de la caprå; 2) În mare… e lini¿te – Alinia¡i la start! 3) Elemente de sondaj – Afla¡i 9 10 în stare de necesitate; 4) U¿ile... de la aulå! – Scris cu acul; 5) O uria¿å a presei; 6) Început de campanie – Rod din påmânt; 7) Genul celor care scriu cu picioarele – Bun de larg consum; 8) Poarta soarelui – Violente în manifestårile de la derby; 9) Modul de transport; 10) Ciocuri moi.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 33/2020 ORIZONTAL: LEMNAD - POC; ALTO - URATA; NE - INTARIT; AVATI - BACI; R - MANCAI - F; ITA - SATANEL IONI - RASOL; CULANT - TA; AMNARE - PAT; MITUITOARE.

VERTICAL: 1) Mici care se pun la rece; 2) Aråtatul cu degetul – A lucra ca generator; 3) Circulå în sens invers – Nota bene... pe scurt; 4) A doua coaså – Urmeazå secundului; 5) Comprimat matinal – Afla¡i în apårare; 6) A mers cu acceleratul – Vocea de la subsol; 7) Corp în echilibru instabil – Se exprimå cu strålucire; 8) În urma ei a råmas un persan; 9) A ajunge la putere – As în chimie; 10) De-a dreptul înål¡åtoare. Profitul Agricol 34/2020

Profitul Agricol nr. 34, din 16 septembrie 2020

Articles inside

Misterul semin¡elor din China

Din nou la boncåluit

Magazin

Poettinger Terrasem, semånåtoarea prin excelen¡å

Eficien¡a noilor tractoare Massey Ferguson 8S

Ma[ini & utilaje

Slobozia, capitala agriculturii

Un proiect pentru promovarea cre¿terii suinelor

Premium Porc Group a relansat fermele Matador ¿i Goliat

Un an cu satisfac¡ii

Cum aduce porumbul un profit de 10.0000 de lei/ha

Momentul recoltårii porumbului boabe

FMC: erbicidarea rapi¡ei în preemergen¡å sau în postemergen¡å timpurie

påioase în toamnå

Porumb irigat cu 1.200 de l/mp

Soiurile de grâu recomandate în campania de toamnå 2020

Ziua Porumbului, edi¡ia a XI-a

Hipodrom, liniarå cu pivotare, de la Dicor Land

APPR la consultårile pentru PAC ale Comisiei Europene

Timi¿: floarea-soarelui în anul extremelor

Culturi vegetale

Adrian Oros: Strategia de Gestionare a Apei trebuie fundamentatå pânå la finalul lui octombrie