Tratamentul semin¡elor de porumb, floare ¿i sfeclå cu neonicotinoide se poate face ¿i în 2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Tratamentul semin]elor de porumb, floare [i sfecl\ cu neonicotinoide se poate face [i în 2023

Ministerul Agriculturii a emis ¿ase autoriza¡ii de urgen¡å pentru folosirea neonicotinoidelor la tratarea semin¡elor de porumb, floarea-soarelui ¿i sfeclå de zahår, în sezonul agricol 2022-2023. Trei dintre autoriza¡ii sunt emise la solicitarea asocia¡iilor de fermieri din Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, douå la solicitarea Federa¡iei Cultivatorilor de Sfeclå de Zahår (FCSZ) ¿i una la solicitarea companiei Corteva Agriscience. Între timp, cresc presiunile asupra ministerului, atât din ¡arå, cât ¿i pe plan european, pentru a nu mai acorda noi derogåri pentru utilizarea neonicotinoidelor.

APPR, LAPAR, Pro-Agro ¿i UNCSV au solicitat/primit derogåri pentru utilizarea produselor Cruiser 350 FS (350 g/L tiametoxam), Nuprid AL 600 FS (600 g/L imidacloprid) ¿i Picus 600 FS (600 g/L imidacloprid), la tratarea se min¡elor de porumb ¿i floarea-soarelui, în scopul prevenirii atacurilor dåunå torilor de sol Tanymecus dilaticollis ¿i Agriotes spp.

FCSZ a solicitat/primit derogåri pentru produsele pentru Cruiser 350 FS ¿i Poncho Beta FS 453,34 (400 g/L clotianidin + 53,34 g/L beta-ciflutrin), la tratarea semin¡elor de sfeclå de zahår, pentru combaterea dåunåtorilor de sol Tanymecus palliatus, Agriotes spp., Bothynoderes punctiventris ¿i Chaec tonema tibialis.

Corteva a solicitat/primit autoriza¡ia pentru Lumiposa 625 FS (625 g/L ciantraniliprol), la tratarea semin¡elor de porumb, în scopul combaterii Tanyme cus dilaticollis.

Autoriza¡iile de urgen¡å pentru folo sirea semin¡elor tratate în campania din primåvara anului 2023 s-au acordat în condi¡ii restrictive. Astfel, în cazul produselor destinate tratårii semin¡elor de porumb ¿i floarea-soarelui, însåmân ¡area se va face numai în zonele ¿i pe suprafe¡ele puternic afectate de atacul de Tanymecus ¿i Agriotes, unde se depå¿e¿te pragul economic de dåunare (PED). Semin¡ele de sfeclå de zahår tratate vor putea fi utilizate doar în jude¡ele Alba, Bacåu, Boto¿ani, Bra¿ov, Bråila, Cluj, Covasna, Gala¡i, Harghita, la¿i, Mure¿, Neam¡, Sibiu, Suceava ¿i Vaslui.

Tratamentul semin¡elor va fi efectuat numai de cåtre prestatorii de servicii autoriza¡i.

Comercializarea ppp se va putea face doar la operatorii economici pres tatori de servicii autoriza¡i înregistra¡i la oficiile fitosanitare jude¡ene, care fac dovada cå tratamentul va fi efectuat în instala¡ii profesionale ¿i cu personal calificat (sta¡ii/ma¿ini de tratare a semin¡elor).

Prestatorii de servicii vor ¡ine o eviden¡å strictå a loturilor de såmân¡å tra tatå, respectiv, cantitatea de produs achizi¡ionatå, cantitatea de produs utilizatå cantitatea de såmân¡å trata tå/can titatea de såmân¡å råmaså neînsåmân¡atå ¿i distribuitorul/fermierul pentru care s-a efectuat tratamentul semin¡ei.

Situa¡ia se va transmite såptåmânal, în fiecare zi de vineri, pânå la ora 12.00, la oficiul fitosanitar jude¡ean. Prestatorii de servicii autoriza¡i ¿i/sau distribuitorii care comercializeazå såmân¡a tratatå sunt obliga¡i så preia de la fermieri în treaga cantitate de såmân¡å tratatå råmaså neînsåmân¡atå în aceastå campanie, såmân¡å care va fi neutralizatå cu o firmå specializatå.

Dupå efectuarea semånatului, fermierii au obliga¡ia de a transmite o de clara¡ie la oficiul fitosanitar jude¡ean care va cuprinde urmåtoarele infor ma¡ii: localitatea, blocul fizic/parcela pe care s-a înfiin¡at cultura cu såmân¡å tratatå, cantitatea de såmân¡å utilizatå/cantitatea de såmân¡å råmaså neînsåmân¡atå, suprafa¡a semånatå ¿i tipul de semånåtoare (echipatå cu deflector).

Compania responsabilå de comercializarea produsului de protec¡ie a plantelor va ¡ine o eviden¡å strictå a cantitå¡ii de produs comercializat cåtre

distribuitor ¿i prestatorul de serviciu autorizat, precum ¿i a cantitå¡ii de såmân¡å tratatå, pe care o va comunica såptåmânal Autoritå¡ii Na¡ionale Fito sanitare, în fiecare zi de luni, pânå la ora 12.00.

Odatå cu comercializarea semin¡e lor tratate, distribuitorii vor pune la dispozi¡ia fermierilor ¿i plåcu¡e de avertizare pe care va fi inscrip¡ionatå sintagma “såmân¡å tratatå cu neonicotinoide”.

Însåmân¡area se va efectua cu se månåtori dotate cu deflector care så asigure încorporarea semin¡ei în sol ¿i reducerea emisiilor de praf în atmosferå, precum ¿i respectarea bunelor practici agricole; dupå însåmân¡are, în momentul controlului, nu trebuie så se depisteze såmân¡å tratatå neîncorporatå în sol.

Este strict interziså crearea de stocuri de såmân¡å tratatå dupå data de 22 mai 2023.

Aceste condi¡ii se regåsesc ¿i în de ciziile de acordare a derogårilor de anul trecut. De asemenea, motivarea autoriza¡iei de urgen¡å este, în linii mari, identicå.

În esen¡å, e vorba despre faptul cå “în România nu existå nicio alternativå viabilå pentru tratamentul semin¡elor de porumb ¿i floarea-soarelui, care så îm piedice pierderile de produc¡ie cauzate de atacul dåunåtorilor de sol care afecteazå suprafe¡e de peste 2 milioane hectare (cu tendin¡å de extindere), cu densitå¡i foarte mari pe metru påtrat ale dåunåtorului Tanymecus dilaticollis, dåunåtor ce nu poate fi combåtut prin tratamente în perioada de vegeta¡ie”.

Sunt pomenite ¿i studiile na¡ionale, finan¡ate de MADR, de monitorizare a reziduurilor de pesticide cu referire la neonicotinoide: “rezultatele demonstreazå faptul cå în florile culturilor me lifere nu s-au identificat reziduuri ale celor trei insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam), reziduurile identificate apar¡inând altor clase de pesticide”.

De asemenea, e amintit faptul cå ministerul “finan¡eazå în prezent un proiect în planul sectorial ADER 2019-2022, care are scopul de a identifica metode alternative de combatere a dåunåtorilor ¿i de a elabora un model de combatere integratå”.

Robert VERESS

Stella Kyria kides, Comisar pentru S\n\tate [i Sigu ran]\ Alimentar\ Cine preseazå pentru ca România så nu mai acorde derogåri

În numårul 45 din 30 noiembrie 2022 al revistei Profitul Agricol, am publicat date furnizate de Comisia Euro peanå, care aratå cå România este între coda¿ele statelor membre UE din punct de vedere al numårului autoriza ¡iilor de urgen¡å aprobate. Practic, în perioada 2013 - 16 noiembrie 2022, România acordase 46 de derogåri. În acela¿i interval, Italia a acordat 526 de derogåri, Fran¡a 484, Germania 388, Spania 337.

Dar România este depå¿itå, lejer, chiar ¿i de ¡åri precum Austria (323, derogåri), Croa¡ia (116), Belgia (213), Da nemarca (104), Grecia (285), Leto nia (96), Olanda (112), Por tugalia (203), Slovacia (179), Unga ria (155). E adevårat, când vine vorba de neonicotinoide prindem podiumul, cu 36 de derogåri, dar eram depå¿i¡i de Ungaria (cu 40 de autoriza¡ii de urgen¡å) ¿i Belgia (37).

Chiar ¿i în aceste condi¡ii, Româ nia riscå un infringement tocmai pe su biectul derogårilor. În cursul lunii fe bruarie este a¿teptatå vizita la Bucu re¿ti a comisarului pentru Sånåtate ¿i Sigu ran¡å Alimentarå, Stella Kyria kides. Oficialul grec va discuta, la Ministerul Agriculturii, cu Petre Daea, despre epidemia de pestå porcinå africanå ¿i despre neonicotinoide. Din informa¡iile noastre, indiferent de ar gumentele pe care le va invoca partea românå, mesajul va fi foarte clar: dacå se mai acordå alte derogåri, Comisia va aråta “cartona¿ul ro¿u” (infringement).

Terenul a fost deja pregåtit, MADR primind anul acesta opozi¡ii scrise la acordarea de autoriza¡ii de urgen¡å pentru neonicotinoide nu doar de la organiza¡ii de mediu sau unele organiza¡ii ale apicultorilor, ci chiar ¿i de la Avocatul Poporului.

În anticiparea întâlnirii cu Kyria kides, MADR elaboreazå un ordin prin care så se stabileascå norme de bune practici pe care fermierii vor fi obliga¡i så le respecte în rela¡ia cu apicultorii.