ABC-ul prelucr\rii minime unde, când, cum?

Tehnologiile de prelucrare minimå a solului (minimum tillage), precum ¿i cele în care solul nu este deloc prelucrat înainte de semånat (no tillage) câ¿tigå tot mai mult teren. Dar cu greu, iar aceasta ¿i ca urmare a condi¡iilor specifice din fiecare fermå, a tipului de sol, dar ¿i a determinårii multor fermieri de a face în continuare agriculturå cu tehnologii conven¡ionale, prin care terenul este arat, discuit, reconsolidat, tåvålugit, apoi semånat.

Iar aceasta nu este o cale gre¿itå în esen¡å, spune Constantin Curcå, manager Horsch pentru România. Horsch produce de zeci de ani o serie de echipamente ¿i utilaje care prelucreazå superficial solul sau seamånå direct, iar aceasta în condi¡ii de påstrare a randamentului la produc¡ie, cu încadrarea optimå în costuri.

“Avem o serie de mini-câmpuri experimentale pe care utilizåm patru tehnologii: conven¡ionalå (cu aråturå, disc, reconsolidare), prelucrare minimå a solului la 10 cm adâncime, prelucrarea solului la 25 cm adâncime ¿i semånat direct, adicå no tillage. Vå pot spune cå nu este nicio diferen¡å esen¡ialå între produc¡iile ob¡inute ¿i tratamentele aplicate.”

Dar alte diferen¡e existå, mai ales când vorbim de reducerea numårului de treceri, deci ¿i a costurilor de înfiin¡are a culturii, a numårului de ore alocate lucrårilor, a uzurii utilajelor agricole. La acestea se adaugå ¿i reducerea eroziunii solului ¿i îmbunåtå¡irea calitå¡ii acestuia, sporirea cantitå¡ii de humus ¿i a microorganismelor benefice în sol.

Constantin Curcå a enumerat tipurile de tehnologii, în ordine, de la cea mai scumpå la cea mai ieftinå în privin¡a înfiin¡årii culturilor (costurile cu utilajele sunt altå poveste...):

- clasic (conven¡ional),

- minimum till,

- strip till (cultivare în benzi),

- no till (semånat direct).

Cu minimum till se efectueazå:

- Prelucrarea superficial a soluluidezmiri¿tire

- Prelucrare în profunzime (dislocare, amestec, reconsolidare)

- Semånat

Prin strip till se efectueazå prelucrarea solului doar în orizontul de cre¿tere a viitoarelor sisteme radiculare. Aceasta se face odatå cu semånatul sau într-o trecere separatå.

Evident, prin no till se efectueazå semånat direct, fårå pregåtirea solului.

Cum pute¡i decide ce tehnologie se poate aplica în mod optim? În primul rând, prin aplicarea oricårei tehnologii în afara celei conven¡ionale, dar pe suprafe¡e mici, doar pentru a vedea rezultatele.

O altå modalitate în alegerea sistemului de prelucrare a solului are la bazå cantitatea de apå aflatå la dispozi¡ia plantelor, în func¡ie de zona agricolå în care se aflå ferma.

Dacå în zonå precipita¡ii sunt sub 300 mm/an, recomandarea ar fi pentru tehnologia no till. ¥n cazul precipita¡iilor cuprinse între 350 ¿i 500 mm/an, se pot aplica lucråri de minimum till. La precipita¡ii de 500 - 750 mm/an pot fi aplicate oricare dintre tehnologiile men¡ionate anterior. Peste 1.000 mm/an cea mai bunå ar fi tehnologia no till.

Constantin Curcå a atras aten¡ia cå se impune o abordare diferitå la erbicidare, în cazul minimum till, unde 70% din resturile vegetale sunt amestecate cu solul, iar 30% råmân la suprafa¡å. În acest caz apar destul de multe buruieni, iar recomandarea este så se aplice erbicide de contact.

Reprezentantul Horsch afirmå cå “acum este momentul investi¡iei în astfel de utilaje, nu când vor avea produc¡ii mai mici ¿i când vor ob¡ine bani mai pu¡ini de la UE pentru cå nu aplicå tehnologii conservative pentru sol. ªi så ¿ti¡i cå atât Horsch, cât ¿i al¡i producåtori fac utilaje nu doar pentru fermierii cu peste 1.000 de hectare, ci ¿i pentru cei cu 150-300 de hectare, avem cultivatoare Tiger cu lå¡imi de lucru de la 3 metri ¿i necesar de putere de la 70 CP/metru.” Arpad DOBRE