China, mai mult decât r\zboiul,

dr. Daniel BOT|NOIU

turalå în materie de securitate alimentarå. Mai ales cå terenul såu arabil a scåzut cu 6% din 2009 pânå în 2019 sub presiunea urbanizårii, terenul ¿i a¿a oferind o productivitate modestå.

orez pânå în 2030, precum ¿i sanctuarizarea unei anumite suprafe¡e de teren arabil la nivel na¡ional ¿i la diferitele niveluri administrative.

La începutul lui 2023, pre¡urile celor mai afectate produse, cum ar fi cerealele ¿i semin¡ele oleaginoase, au revenit la nivelul de la sfâr¿itul anului 2021. ªi pre¡urile la energie ¿i îngrå¿åminte au scåzut de la vârful înregistrat în 2022, fårå a reveni înså la nivelul din 2021.

Aceastå revenire a pre¡urilor la cote mai scåzute nu ar trebui totu¿i så ne facå så uitåm cå pre¡urile erau deja foarte mari în 2021, ceea ce aratå clar cå invadarea Ucrainei de cåtre Rusia nu a fost cauza principalå a acestei crize, ci un factor agravant într-o situa¡ie tensionatå preexistentå.

¥n decembrie 2021 pre¡ul cerealelor era cu 44% mai mari decât în aceea¿i perioadå a anului de pia¡å anterior. Cre¿ terea cea mai spectaculoaså a avut-o grâul, peste 77%.

¥n 2021, nivelul de îngrijorare al organiza¡iilor care se ocupå cu securitatea alimentarå mondialå era mare, cre¿terea pre¡urilor punând în pericol aprovizionarea cu hranå a ¡årilor sårace.

Så ne amintim cå aceastå cre¿tere a pre¡urilor la grâu a pus Egiptul sub presiune, iar India a suspendat contractele futures pentru mårfurile agricole.

Cauzele acestor evolu¡ii sunt multiple, dar una dintre ele este rar men¡ionatå: politica implementatå în China pentru asigurarea securitå¡ii alimentare. Aceasta a luat forma formårii stocurilor de cereale ¿i a introducerii restric¡iilor la exportul de îngrå¿åminte, måsuri care au contribuit la cre¿terea pre¡urilor mondiale.

Cu 18% din popula¡ia lumii ¿i cu doar 8,6% din terenul arabil, China se confruntå cu o provocare aproape struc-

Aceastå situa¡ie delicatå este agravatå de poluarea apei ¿i a solului, deosebit de intenså în trecut din cauza unei administråri neglijente. Pânå la începutul anilor 2000, consumul de alimente chineze¿ti era asigurat, în principal, de aprovizionarea localå, comer¡ul cu restul lumii fiind extrem de limitat.

Cre¿terea nivelului de trai a unei pår¡i însemnate a popula¡iei Chinei a avut ca rezultat o transformare a dietei: mai multe calorii ¿i proteine consumate ¿i mai multe produse de origine animalå. Astfel, ponderea proteinelor de origine animalå a crescut de la 32% în 2001 la 39% în 2018.

Întrucât aceastå cerere suplimentarå nu a putut fi satisfåcutå de produc¡ia internå, importurile Chinei de produse alimentare au început så creascå începând cu anul 2002. ¥n 2012 devenise cel mai mare importator mondial de produse agroalimentare.

La aceste transformåri structurale sa adåugat episodul epizootiei pestei porcine africane, care a distrus jumåtate din efectivul de porci din China. Reconstituirea acestui efectiv în perioada 2020-2021 a determinat China så importe mult mai mult porumb: peste 29 de milioane de tone, fa¡å de altådatå, când importa anual doar 8 milioane de tone.

O astfel de cre¿tere a cererii, care a corespuns cu 2,5% din produc¡ia mondialå, a contribuit semnificativ la cre¿terea pre¡urilor mondiale în 2021.

Odatå cu cre¿terea importurilor de alimente începând cu 2003, problema securitå¡ii alimentare a reapårut în preocupårile autoritå¡ilor chineze. Dincolo de o nouå prezen¡å în discursurile de politicå generalå, în 2008 a fost publicat un prim Plan - cadru specific, stabilind un obiectiv de autosuficien¡a în grâu ¿i

Totodatå, autoritå¡ile au derulat treptat, din 2006, un program de sus¡inere a pre¡urilor, deosebit de generos pentru producåtori, pânå la punctul de a da na¿tere unui litigiu cu Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului.

¥n perioada 2010-2017 China a realizat o acumulare fantasticå de stocuri de cereale, estimate aståzi la aproape 500 de milioane de tone, pentru un consum anual de 780 de milioane de tone.

Chiar dacå aceste stocuri au fost în mare parte acumulate din produc¡ia internå, totu¿i cre¿terea importurilor a fost o realitate: stocurile curente corespund la aproape o treime din importurile Chinei din anul 2000.

Politica de depozitare a produselor agricole ale Chinei este o ilustrare bunå a efectelor secundare ale unei politici privind securitatea alimentarå globalå. Datoritå dimensiunii ¡årii, depozitarea chinezå a cerealelor ¿i uleiurilor vegetale are repercusiuni semnificative asupra echilibrelor globale.

În ceea ce prive¿te grâul, stocurile chineze ar reprezenta acum aproximativ 20% din consumul mondial, sau 54% din stocurile mondiale. Situa¡ia este ¿i mai evidentå pentru porumb cu 69%, ¿i orez cu 64% din stocurile globale.

Pe lângå dimensiunea acestor stocuri, de¡inerea lor de cåtre China reprezintå o provocare deosebitå pentru securitatea alimentarå mondialå. Într-adevår, ca regulå generalå, stocurile de cereale sunt considerate cruciale pentru cå fac posibilå absorb¡ia ¿ocurilor temporare ale ofertei ¿i cererii: ajutå la stabilizarea pre¡urilor, limitând declinul acestora atunci când recoltele sunt bune, ¿i la cre¿terea lor, atunci când sunt proaste.

Teoria economicå ne înva¡å cå vârfurile de pre¡ pe pie¡ele agricole ar tre-