Iepuri în alai de nunt\

În miez de martie, mai ales dupå multe zile de vreme blândå, iepurii încep så-¿i punå serios problema sporirii neamului, preocupare aproape permanentå, cu excep¡ia iernii, dictatå de statutul lor ingrat de specie-pradå. De la nevåstuicå pânå la râs ¿i lup, de la cioarå pânå la acvilå, numai cine nu vrea nu-i râvne¿te în meniu. A¿a cå, prin prolificitate, încearcå ¿i ei så amortizeze pierderile inerente, cu gândul chiar la un spor natural care så le punå spi¡a la adåpost de primejdia extinc¡iei.

Ca la toate vietå¡ile, semnalul de pe¡it îl dau femelele. Masculii sunt mereu dispu¿i så asigure prosperitatea numericå a poporului de urechea¡i ¿i nu refuzå nici o invita¡ie olfactivå, indiferent de anotimp. Eram, într-un sfâr¿it de ianuarie nefiresc de primåvåratic, la o închidere de sezon, în plin Bårågan. Pe marginea câtorva pâlcuri de stuf ¿i de perdele forestiere (pe atunci încå în picioare), ne-au atras aten¡ia nenumåratele smocuri din blanå de iepure ¿i re¡eaua de urme imprimate pe zåpada în descre¿tere sau pe påmântul zbicit, descoperit de soare. Apoi, i-am zårit ¿i pe autorii inconfundabilelor „cår¡i de vizitå”, sårind departe, câte doi-trei, fårå ca noi så le fi fost motiv de sperieturå. Câ¡iva s-au destins ca ni¿te resorturi în zarea câmpiei, nåvålind realmente asuprå-ne, ca ¿i când nu ne-ar fi våzut: „nebuni de amor”, ar fi spus Negruzzi. Surprin¿i de spectacol, fårå så ne fi vorbit, nu am ridicat niciunul pu¿ca la ochi. Erau atât de preocupa¡i de activitatea lor febrilå, încât sunt sigur cå nici nu ne remarcaserå prezen¡a. Oricum, nu le-am stricat jocul, de¿i câ¡iva ar fi putut poposi în rani¡å…

În zorii unei zile de început de septembrie în Corhana, sub Feredeu, i-am våzut prin binoclu la un meci de kickboxing. Ridica¡i pe labele din spate, se loveau ¿i se scårmånau stra¿nic cu cele din fa¡å ca ni¿te veritabili pugili¿ti ¿i apoi o croiau la fugå prin poianå, în urmåriri alternative. Din timp în timp, luptåtorii se coalizau, nåvålind in corpore asupra celor care, necombatan¡i, påreau så reprezinte obiectul disputei, recte femele. Începea de îndatå o altå rioarå a vânåtorilor autohtoni, întor¿i adesea acaså de pe câmp cu tolba goalå, ar fi fost compensatå prin cotiza¡ii diminuate. Slabå consolare! În realitate, banii ob¡inu¡i astfel se vårsau în sacul fårå fund al statului, iar obi¿nuitele comisioane ale tranzac¡iei popo- curså, la fel de aprigå, cu salturi, fente ¿i råsuciri dintre cele mai surprinzåtoare. Odatå cu deplina ridicare a soarelui din pânzele aurorei, scena s-a golit ca la un semn, iar ciudatul alai s-a mistuit în pådure. Coborât din observatorul înalt, m-au convins cå totul nu a fost o nålucire ghemotoacele de blanå råmase prin iarba fanatå a obcinii.

Iepurii pe care îi surprinsesem la Lehliu, în plinå iarnå, erau, cu siguran¡å, la prima nuntå din an, iar cei din Bucovina – la ultima. Între aceste reprize, mai sunt îndeob¿te una sau douå, atâta doar cå acestea se desfå¿oarå departe de ochii oamenilor, când vegeta¡ia în plin avânt ascunde de priviri indiscrete nåbådåiosul ritual nup¡ial.

Pânå acum vreo trei decenii, de pe meleaguri mioritice plecau cåtre Italia mii de iepuri vii, prin¿i cu plasele pe zåpadå, în campanii anuale a cåror imoralitate era justificatå de nevoia de valutå a ¡årii. Chipurile, frustrarea ulte- seau în buzunarele la fel de încåpåtoare ale diriguitorilor ob¿tii. Un amånunt interesant, dar ¿i trist: adesea, în cu¿tile de transport în care petreceau mai multe zile, iepuroaicele gestante avortau din cauza stresului prelungit… Aståzi, realmente secate, multe fonduri cinegetice sunt nevoite så achizi¡ioneze iepuri de pe alte meleaguri, pentru populare.

Adevårul este cå, asemenea oricårei alte sålbåticiuni, iepurele î¿i reface relativ rapid efectivele, dacå se bucurå de hranå ¿i de lini¿te. De prådåtorii naturali se apårå, cum-necum, singur, prin precau¡ie ¿i mai ales prin caracteristica-i fugå, cu pierderi acceptate. Dar de om ¿i de cohortele de câini hoinari – proteja¡i, mai nou, de norme stabilite emo¡ional – nu se poate feri. Are ¿i el limitele sale, oricât ar fi mereu pe picior… de nuntå.

Gabriel CHEROIU

Cronica evenimentelor anun¡ate

21 - 24 aprilie

La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria. Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste.

23 mai

La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå ZiuaCâmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi.

25 - 26 mai

La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå.

25 - 28 mai

La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlantaRomAgroTec.

28 iunie - 3 iulie

La Jupiter se va ¡ine forumul Sate Inteligente. Se va vorbi despre energie verde, inova¡ie în mediul rural ¿i alte cuvinte frumoase.

31 august - 3 septembrie

La Slobozia se va organiza FarmConect,TârgulAgriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului!

12 - 14 septembrie

¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare.

NASA avertizeaz\ c\ fenomenele meteo extreme se vor agrava

Datele statistice analizate de NASA aratå cå fenomenele meteorologice extreme vor fi mai frecvente în urmåtorii zece ani, a anun¡at agen¡ia spa¡ialå.

Karen St. Germain, director al Cercetårii Planetare al NASA, spune cå cea mai proastå veste pentru fermieri este cå mai multå energie este acum capturatå de atmosferå, modificând ciclul natural al precipita¡iilor. “Modul în care apa circulå acum în atmosfera planetei face ca fermierii så se confrunte cu o secetå mai severå sau cu precipita¡ii mai abundente. Nu doar cå în unele regiuni plouå mai mult, dar intensitatea precipita¡iilor cre¿te”, explicå St. Germain.

Sateli¡ii NASA måsoarå intensitatea radia¡iilor solare ¿i cantitatea de energie eliberatå de atmosferå, date care sunt

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula folosite pentru a studia tiparul fenomenelor meteo. Agen¡ia vrea så punå în curând aceste predic¡ii la dispozi¡ia fermierilor din toatå lumea.

“Este un proces continuu de monitorizare, înregistrare a tuturor datelor colectate ¿i ulterior analizare a lor, care ne permite så prezicem cum va evolua vremea. Cu ajutorul acestor date, putem construi instrumente foarte puternice, pe care så le oferim producåtorilor de alimente”, a declarat St. Germain.

Ea a salutat implicarea în proiect a marilor organiza¡ii agricole din SUA, care coopereazå cu agen¡ia pentru a dezvolta aplica¡ii intuitive, pe care fermierii så le poatå folosi într-un mod eficient.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Încadrate la ferme – Termen de aproxima¡ie; 2) Un cuvânt care spune multe – Asta-i ceva de speriat; 3) Zece… jumåtate – Permis de vânåtoare; 4) Mediul înconjuråtor – Plin de umor! 5) Då foile premian¡ilor – Element de reprezentare; 6) Prins într-o strângere påtima¿å; 7) Trimisul sultanului – Companie de zbor; 8) Carie… la molari! – Urma¿ul persanilor; 9) Fåcutå så plece; 10) Legat de gurå.

Solu¡ia careului din Nr. 9/2023

ORIZONTAL: SAMBURE - OL; INAPT - NENE; PAR - ECOLOG; CF - ARATARI; AUSTER - NAT; REA - IRURI; MARCATOR - M; O - VARATICA; SPETIRI - AR; INTAIETATE.

VERTICAL: 1) Capacitate de a bea pe såturate; 2) Greaca veche – Se pierde în versuri albe; 3) Luate de mijloc – Coadå de crocodil! 4) Pot intra în tratament; 5) Se bagå-n ciorba unora – Serbat în Israel; 6) Final de epopee! – Conduse spre ie¿ire; 7) Nu-i bun la purtare –Indicator de sens contrar; 8) Aratå bunele maniere – Prelucrat la frezå. 9) A¿eza¡i în orbite– Datå cu numår de ordine; 10) οi pune pielea la vânzare.