CRE{TEREA ANIMALELOR Laptelebinecuvântare sau blestem?

Crescåtorii de vaci au ajuns la grele încercåri din cauza secetei ¿i a crizelor multiple. Ei primesc doar ce curge printre degetele marilor procesatori ¿i retaileri, care încaseazå peste 80% din pre¡ul laptelui la raft. ANSVSA ¿i MADR nu pot sau nu vor så facå verificåri pentru depistarea produselor contrafåcute.

crescåtori, în ciuda pre¡ului mic pe litrul de lapte, care nu acoperå cheltuielile.

Fermierii din Maramure¿, Sålaj, Bihor, Harghita, Covasna nu mai au unde så vândå laptele, procesatorii le-au întors spatele ¿i cumpårå doar de la “firme de caså”, acuzå Daniel Frei,pre¿edinteleBovicoop.

“Suntem obliga¡i så ie¿im în stradå, nu avem altå posibilitate. Vacile noastre produc 48.000 litri lapte zilnic ¿i nu mai avem unde så-l vindem. Ce solu¡ii am putea så gåsim?! De o perioadå, dåm laptele gratis la vecini, rude, numai så nu-l aruncåm”, se plânge Frei.

În zona Harghita, Covasna, 29 de centre de colectare a laptelui sunt în aceea¿i situa¡ie.

“Se aduce lapte de afarå ¿i al nostru nu-i bun. Cu greu am clådit cooperative, iar acum procesatorii ne-au întors spatele. 1,40 lei litrul, ¿i nici a¿a så nu ia laptele?! Nici måcar nu putem renun¡a la ferme, pentru cå mul¡i avem proiecte pe fonduri europene ¿i trebuie så plåtim credite. Avem nevoie de solu¡ii, de o întâlnire pe filiera laptelui, mediatå de Guvern, så ståm la maså crescåtori, procesatori, guvernan¡i. Acum 3 luni, dacå mi-ar fi zis cineva cå se va întâmpla asta, så fim for¡a¡i så aruncåm laptele, nu a¿ fi crezut”, spune Daniel Frei.

Mul¡i crescåtori de animale sus¡in cå marii procesatori ¿i retaileri au constituit practic adevårate carteluri pentru ¿antajarea crescåtorilor.

Li se spune frecvent: “Dacå a¡i fåcut cooperativå, nu vå mai luåm laptele...” Astfel, laptele integral este preluat de la poarta fermei cu 1,40 lei. De multe ori, fermierul suportå ¿i transportul.

Iatå de ce, pe 29 martie, Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Taurin - Bovicoop a organizat un protest al crescåtorilor de vaci din Transilvania, în comuna Surduc, jude¡ul Sålaj. În chip simbolic, au aruncat laptele dintr-o cisternå într-o foså septicå pentru a nu fi amenda¡i tot ei de cåtre ANSVSA.

Nu este prima datå când se plâng cå procesatorii refuzå så cumpere de la

MADR pare så nu aibå solu¡ii aici, de¿i prime¿te avertismente de doi ani. Nu se respectå legisla¡ia în vigoare cu privire la transparentizarea activitå¡ii în filiera laptelui (Legea 307/2022 - Observatorul laptelui) ¿i practicile concuren¡ei neloiale (transpunerea Regulamentului EU).

Achizitorii såvâr¿esc abuzuri constante în rela¡iile cu fermierii producåtori de lapte.

“Marii procesatori fac legea cum vor, o råstålmåcesc atunci când au interesul, iar noi nu putem så ne impunem. Nu existå negocieri pentru pre¡ul laptelui. Ce vom face cu vacile dacå urmeazå un alt an secetos? La noi nu a plouat ¿i avem secetå pedologicå”, spune Aurel Placinschi de la ºigåna¿i, jude¡ul Ia¿i. Omul chiar este o voce autorizatå.

Au venit vreo 80 de fermieri la protestul de la Surduc, poveste¿te Daniel Frei. Din Sålaj, Satu Mare, Maramure¿. “Fermierii din Sålaj î¿i vindeau laptele pe pia¡a spot. Nu mai au contracte de la 1 ianuarie. Contractele cu procesatorii expirå pentru alte douå cooperative ¿i niciun procesator nu este interesat så cumpere laptele lor. În total, erau 48.000 de litri de lapte de la 4 cooperative - Bihor, Cluj, Sålaj ¿i Maramure¿. Procesatorul i-a anun¡at cå nu mai ia laptele dupå 1 aprilie. Am observat cå vor så loveascå în cooperative, în mediul asociativ.”

Frei acuzå cå ar fi vorba de un atac concertat din partea procesatorilor, care nu admit ca fermierii så aibå putere de negociere.

“Dacå tot îl arunca¡i la canal, atunci haide¡i så anun¡åm presa ¿i så facem pu¡in scandal. Nu le prea convine procesatorilor ce am fåcut noi. A apårut un italian din Arad, care s-a oferit så le ia lapte. Vom vedea ce va fi”, spune Frei.

S-a pråbu¿it pre¡ul laptelui spot ¿i procesatorii profitå ca så rezilieze contractele unilateral ¿i så coboare pre¡ul la nivelul laptelui spot.

“Este o lege care reglementeazå rela¡ia contractualå dintre fermieri ¿i procesatori, dar are o clauzå ce aratå cå un contract se încheie pe minim 3 luni.

Celor din Cluj li s-a impus contract minim doi ani ¿i ei au vândut doi ani la pre¡ de nimic. I-a prins Friesland la înghesuialå ¿i au trebuit så accepte.

Trebuie modificatå legea, så nu fie o clauzå de numai trei luni: pentru contractele de 6 luni ¿i de un an sau peste, så-l oblige pe procesator så dea un termen de reziliere de la 60 la 90 de zile. Ce facem dacå apare un procesator ¿i vrea contract pe cinci ani la 1,40 lei litrul?” se întreabå retoric Frei.

Dupå mitingul fermierilor, produsele cu gråsimi nesaturate ¿i vegetale au fost puse în rafturi separate în magazinele din Satu Mare.

“Ne certam cu ANSVSA care promite cå o så facå laborator pentru gråsimi nesaturate, dar costå 80 de euro o analizå. La noi se bagå ulei de palmier ¿i în pâine, cornuri sau covrigi.

În 2007, s-a înfiin¡at în Satu Mare prima cooperativå din România în domeniul laptelui. Când a aflat directorul general de la Friesland cå avem cooperativå, i-a chemat pe to¡i fermierii ¿i le-a zis cå le reziliazå contractele dacå råmân în cooperativå. Din 20 de fermieri câ¡i fåcuserå cooperativa, au råmas patru, dar trebuie så ai minim 5 pentru cooperativå. A¿a cå au fåcut un srl ¿i Friesland le-a reziliat contractul.

De fiecare datå, este o încântare så-l aud pe badea Aurel Nie¿ de la ªicula, Arad, un fermier nåscut, iar nu fåcut, cum explicå el acest fenomen straniu.

“E prost de tot la noi. Pre¡ul laptelui este 1,3 - 1,6 lei litrul. Pe mine må costå 2,2 lei litrul. Am fåcut calcule. ªrotul, premixul, inhibitorii pentru aflatoxinå, curentul electric ¿i motorina îmi månâncå tot pre¡ul laptelui. Nu mai råmân bani.

Trebuie så intre organele statului pe filierå pentru cå laptele de la noi este degresat de procesatori ¿i e vândut la Kaufland ¿i la Lidl cu 10 lei litrul. Unde merge acea diferen¡å?

Cooperativa TimLactAgro nu ne poate ajuta. Luna asta am dat 7 vaci la abatorul din Boto¿ani, alte 5 le-am dat în urmå cu o lunå. Nu avem ce face.

Mul¡i lichideazå fermele pentru cå lucreazå sub pre¡ul de cost. Unii au ¿i credite. Oamenii ies din cooperative. În acest ritm, vom mai avea doar jumåtate din numårul vacilor la toamnå.

Procesatorii nu negociazå, ei au fåcut cartel, se în¡eleg. Anul trecut, am vrut så dåm laptele la Albalact. 25.000 de litri pe zi. A acceptat. Când a aflat cå noi am dat la Friesland pânå atunci, a schimbat vor- ba. Vå sunåm noi! ªi nu au mai råspuns la telefon.

Pânå la urmå, i-a falimentat.

Cu greu ne-am repliat ¿i ne-am organizat în 2013 la Satu Mare. La fel ¿i acum. Procesatorul Simultan merge ¿i la Bihor, ¿i la Timi¿, intervine în treburile interne ale unei cooperative ¿i diferen¡iazå pre¡urile de achizi¡ie a laptelui de la fermieri, numai ca så-i dezbine.” Cine iese din cooperativå prime¿te cu 10 bani mai mult.

Cooperativa TimLactAgro din Timi¿ trece exact prin acest necaz. Tot mai mul¡i fermieri fac contracte cu Simultan în afara cooperativei. Procesatorii se tem de fermieri ¿i atunci submineazå fenomenul asocierii.

Avem un proiect pentru o fabricå de lapte la Satu Mare ¿i sper s-o putem urni. Adunåm 30.000 de litri pe zi ¿i acum lucråm cu Lactalis”, sperå så se rezolve situa¡ia Daniel Frei, pre¿edintele Bovicoop.

Nu intrå un procesator în zona celuilalt ¿i nu då pre¡ mai bun decât celålalt, chiar dacå îi trebuie lapte. ªi acceptå lapte neconform, dar nu controleazå nimeni”, spune Aurel Nie¿.

“ANSVSA e stat în stat, dar nu ia probe din cisternå la frontierå sau la procesator. Noi suntem pu¡ini în fiecare jude¡. De la mine la urmåtorul crescåtor, sunt 40 de kilometri în linie dreaptå. Nu negociazå nimeni cu noi.

Am fost såptåmâna trecutå în Austria. Acolo le då 53-60 de cen¡i pe litrul de lapte. Adicå, 2,80 - 3 lei. Costul de produc¡ie pentru un litru de lapte din Austria este de 40-42 de cen¡i, ca la noi, spune Aurel Nie¿. Furajul granulat în Austria costå aproape 400 de euro. Adicå, maxim 2 lei kilogramul. La noi, furajul granulat cel mai prost, în amestec cu uree, costå 2,5 lei kilogramul. Un furaj bun, ca la ei, trece de 3 lei. Medicamentele sunt mai scumpe la noi, dar nu suntem mai boga¡i ca så ne permitem, suntem mai pro¿ti”, încheie supårat.