O ferm\ de reproduc]ie a suinelor f\r\ cu[ti

¥n Kruisem, o comunå din jumåtatea flamandå a Belgiei, Filip Van Laere administreazå o fermå de reproduc¡ie a suinelor crescute la interior. Are spa¡ii generoase, complet fårå cu¿ti. Investi¡ia a fost finalizatå acum doi ani ¿i då roade, fiindcå 400 de måcelårii din Belgia, Olanda ¿i Fran¡a, precum ¿i restaurantele din aceste ¡åri sunt dispuse så plåteascå 10% în plus pentru bunåstarea animalelor. Fiindcå, la rândul lor, au clien¡i care se intereseazå de acest aspect.

În ferma Duroc d'Olives, în care lucreazå patru angaja¡i, inclusiv proprietarul Van Laere, sunt 22 de spa¡ii comune pentru câte 75-80 de scroafe. În total, aproape 1.800 de capete. 450 de scroafe sunt în ¡arcuri de fåtare fårå cu¿ti. ºarcurile asigurå 6,6 mp/scroafå.

95% dintre scroafe sunt încruci¿åri de Landrace cu Marele Alb. Sunt inseminate cu Duroc, rezultând marca de carne Duroc d'Olives (adagiul d'Olives vine din faptul cå, în îngrå¿åtorii, porcii sunt hråni¡i cu un extract de ulei de måsline).

5% dintre scroafe sunt raså purå Duroc - marca fiind Duroc d'Olives Rouge, mai scumpå, fiindcå scroafele 100% Duroc fatå doar 9 purcei, în vreme ce rasa încruci¿atå fatå 14-15.

În¡årcarea se produce dupå cinci såptåmâni, în loc de trei sau patru, pentru ca purceii så fie mai bine adapta¡i pentru hrana solidå. Dupå una-douå såptåmâni, ei încep så se hråneascå împreunå cu mamele lor, învå¡a¡i de acestea cu hrana solidå. Hrånitoarele fiind coborâte pentru ca purceii så ajungå la ele. În acest fel, scade numårul de cicluri anuale, înså se reduce spre eliminare consumul de antibiotice pentru combaterea diareii.

Dupå cele cinci såptåmâni, când “împlinesc” 7 kg, purceii sunt expedia¡i la îngrå¿åtoriile cu care colaboreazå Van Laere. El le furnizeazå furajele, plåtind “chiria” spa¡iului ¿i mâna de lucru. La finalul ciclului, preia porcii ¿i se ocupå de abatorizare (în sensul cå plåte¿te serviciul), iar apoi de comercializare.

Purceii sunt crescu¡i pânå la 135 kg, greutate atinså la 6 luni ¿i douå såptåmâni. Sunt mai grei decât porcii “tradi¡ionali”, cu o carne

Robert VERESS

mai bogatå în gråsimi, fapt apreciat de consumatori. Se ob¡in 80 de kg de carne dintr-un porc. Într-un an, Van Laere trimite la abatorizare aproximativ 50.000 de porci. Vinde cel pu¡in 700 de carcase såptåmânal. O mare parte din vânzåri se fac online.

Scroafele trec prin 7-9 cicluri de reproducere. La final, au o greutate de 250-300 kg.

Unele dintre ele sunt selectate pentru a fi încruci¿ate tot cu Landrace sau Marele Alb, iar purceii femele råmân în ferme, ca viitoare scroafe de reproduc¡ie. Explicå Van Laere:

“Fiindcå nu sunt ¡inute în cu¿ti, scroafele trebuie så fie cât mai blânde cu purceii. Pentru început, am folosit geneticå elve¡ianå, unde sistemul fårå cu¿ti în ¡arcul de fåtare este impus de peste 15 ani. Mortalitatea purcelu¿ilor a fost de 40% la început, a scåzut la 17% ¿i va continua så scadå. Fiindcå eu continui selec¡ia”.

Flamandul a trecut la acest sistem pentru cå, de acum 15 de ani, când a preluat o parte din afacere de la tatål såu, i-a tot auzit pe måcelari ¿i pe patronii de restaurante, bucåtari ¿i chelneri vorbind despre cum clien¡ii lor se intere- seazå de sursa cårnii din farfuriile lor.

“În general, oamenii pot accepta ideea cå animalele sunt ¡inute în grajd, dar nu ¿i constrânse în cu¿ti”.

Pe lângå oportunitatea din pia¡å, a constatat cå regulile europene se tot înåspresc. ªi-a spus cå e indicat så fii avangardist.

“Nu voi avea nevoie de alte investi¡ii pentru bunåstarea animalelor în urmåtorii 15-20 de ani”.

În ce-l prive¿te, Van Laere nu crede cå bunåstarea animalelor are a face cu gustul cårnii, cu calitatea acesteia.

“Testez ¿i nu våd diferen¡a. Stresul animalelor e redus, dar nu are legåturå cu con¡inutul de gråsime”.

Mai ecologic ca o fermå organicå

Nu are nicio inten¡ie så facå ceea ce unii ar numi “pasul logic urmåtor”, respectiv trecerea la organic.

“Problema cu fermele organice este cå porcii trebuie så fie crescu¡i ¿i în exterior, iar asta înseamnå mirosuri, mu¿te, boli, scurgeri de nitra¡i. De asemenea, trebuie så fie pat de paie organice peste tot. ªi toatå hrana animalå trebuie så fie organicå. În consecin¡å, costurile de produc¡ie cresc cu 50-60%. Cu cât e¿ti mai scump, cu atât se îngusteazå pia¡a”.

În felul såu, înså, Van Laere e, probabil, unul dintre cei mai ecologi¿ti fermieri. Investi¡iile pe care le-a realizat aproape cå eliminå poluarea, asigurå autosuficien¡a energeticå fårå combustibili fosili ¿i genereazå îngrå¿åminte organice pentru culturile sale de câmp ¿i ale fermierilor vecini.

Aerul încårcat cu amoniac este efectiv... spålat. Mai exact, este colectat printr-un sistem de conducte ¿i direc¡ionat într-o instala¡ie de filtrare cu apå (apå de ploaie). Acolo, amoniacul din aerul grajdului se dizolvå ¿i se transformå în amoniu (NH4+). Microorganismele descompun apoi amoniul în nitri¡i (NO2-) ¿i nitritul în nitrat (NO3-), care sunt îndepårta¡i din sistem cu apa de scurgere. Rezultå un lichid cu con¡inut de azot de 8%, care este folosit ca îngrå¿åmânt.

Anual, ferma produce 250 de tone de asemenea îngrå¿åmânt lichid care sunt folosite pentru fertilizarea a circa 12 ha. Avantajul acestui fertilizant e cå, de¿i are un con¡inut redus de azot, în compara¡ie cu ureea, se pot folosi can- titå¡i cu pânå la 40% mai mari, în unitå¡i de azot, iar costul e de doar 3 euro/tona împrå¿tiatå pe câmp.

Tehnologia de “depoluare” folositå de Van Laere dateazå de 15 ani, înså, la început, instala¡iile de filtrare cu apå nu erau foarte performante. Între timp, s-a atins randamentul de 90% (re¡inere a amoniacului din aerul fermei). E adevårat, ¿i investi¡iile sunt pe måsurå: instala¡ia pentru un singur grajd, care folose¿te 600 mc de apå/h, costå 60.000 de euro.

Instala¡ia de apå este monitorizatå de senzori conecta¡i la un sistem informatic, astfel cå datele despre func¡ionarea instala¡iei pot fi accesate, în timp reale, de inspectorii Agen¡iei de Mediu.

Acum, despre autosuficien¡a energeticå. Aerul amoniacal colectat din fermå este cald. Cu ajutorul unui schimbåtor de cåldurå, este folosit la încålzirea fermei pe timpul iernii. Iar prin controlul evapora¡iei, se poate råci aerul pe timpul verii.

Gra¡ie schimbåtorului de cåldurå ¿i a unui sistem de 2.000 de panouri solare, ferma nu mai are nevoie de combustibili fosili pentru încålzire în sezonul rece.

Pentru construirea acestui sistem de autosuficien¡å energeticå, Van Laere a primit o subven¡ie de 30% din partea autoritå¡ilor regionale. Bånuie¿te cå sunt bani europeni.

Fiindcå panourile fotovoltaice produc 600 KWh, iar necesarul fermei este de doar 5 KWh, este furnizor de energie. Cum, înså, nu poate valorifica în câ¿tig aceastå energie suplimentarå, a investit ¿i în acumulatori de mare capacitate, pentru a stoca energie ¿i a o consuma atunci când panourile nu o produc.

Alte detalii

Fiind avangardistå, ferma Duroc d'Olives este des vizitatå - nu doar de poten¡iali clien¡i, ci ¿i de preså, politicieni... Ca atare, Van Laere a realizat coridoare de vizitare cu geamuri transparente, pentru ca vizitatorii så nu fie nevoi¡i så se igienizeze sau så poarte echipament de securitate sanitarå.

S-a gândit ¿i la un suvenir de råmasbun: odorizante de ma¿inå marcå proprie, numite “The perfume pig” (“Porcul parfum”).

“Sunt de la Alibaba. Adicå, e ideea mea, designul meu, le-am comandat ¿i ei le-au fåcut”.

Aerul care intrå în fermå este filtrat cu filtre Hepa 10, precum cele din dotarea spitalelor. Investi¡ia necesarå a fost de 15.000 de euro/unitate, iar în fermå sunt ¿ase unitå¡i. Înså, gra¡ie acestei investi¡ii ¿i celorlalte måsuri preventive, cheltuielile cu sånåtatea animalelor s-au redus cu 70%.

Gunoiul de grajd e folosit de fermele din jur, dar contra cost. Van Laere e, înså, foarte mul¡umit.

“Cu scåderea numårului de animale, e tot mai simplå gestionarea gunoiului de grajd. Înainte era prea mult gunoi ¿i erau necesare investi¡ii în procesarea acestuia. Acum plåtim doar transportul în ferme ¿i împrå¿tierea pe câmp. Nu mai existå extrataxa pe care o achitam acum doi ani”.

Incintele se curå¡å cu aer suflat cu mare presiune, dupå evacuarea animalelor.

Van Laere nu plånuie¿te så investeascå într-un abator sau o re¡ea de magazine proprii.

“Un måcelar bun vinde 3-4 porci/såptåmânå. Câte måcelårii så înfiin¡ez? Au råmas 4-5 abatoare în Belgia ¿i competi¡ia e acerbå, la fel cum e ¿i pe pia¡a furajelor, pentru cå stocul de porci e în scådere”.

Ferma Duroc d'Olives are ¿i 40,87 ha de teren arabil cultivat cu 15 ha porumb, 13,38 ha grâu de toamnå, 4,84 ha orz, 7,65 ha paji¿ti, 4,11 ha cartofi.