la Hristos nu am fost”

Soarele face pråpåd pe Podi¿ul Bârladului

¿i în partea de sud a Moldovei. Seceta s-a instalat deja ¿i fermierii, exaspera¡i, umblå cu cåciula în mânå pe la u¿ile de la Bucure¿ti. Politicienii nu au timp de agriculturå, ei au rotativå. Sau rocadå. Jude¡ul Gala¡i, aflat între Dunåre, Prut ¿i Siret, a fost declarat anul trecut calamitat complet, chiar dacå este pe maluri de ape.

Plåtim despågubiri pentru secetå, iar ¿uvoaiele se rostogolesc spre Marea Neagrå.

Cel mai activ fermier din jude¡ul Gala¡i este Gavrilå Tuchilu¿. Degeaba, tot nu are apå.

“Nu a plouat pe la noi. Am fost pe la Vânåtori, în mijlocul jude¡ului Gala¡i. Pe la Schela, pe la Pechea, poate så plouå ¿i cu lapte de cuc, nu se mai face nimic pe mii de hectare. Grâul este compromis. S-a învine¡it, s-a chircit ¿i a înflorit.

Ne trebuie apå! Numai eu ¿tiu cât m-am zbåtut ¿i i-am convins pe oamenii locului cå trebuie så irigåm. Raportåm în fiecare searå ce instala¡ii func¡ioneazå ¿i ce volume de apå avem”, spune Tuchilu¿.

Apa de la Gala¡i a ajuns în sfâr¿it pânå la Matca ¿i a putut uda par¡ial. Are o instala¡ie liniarå de 400 de metri, 8 tunuri ¿i 10 aripi de ploaie grece¿ti, cu care spune cå irigå foarte bine.

Ar fi vrut så irige din aprilie, dar nu a venit apa la timp. A fåcut semifânul de lucernå din prima coaså. Peste maxim douå såptåmâni, va cosi a doua oarå.

Lucerna nu a fost trecutå la despågubiri, de¿i anul trecut au dispårut multe lucerniere.

“Abia au dat cei 73 de euro. La recoltarea grâului furajer, pre¡urile vor porni de la 65 de bani pe kilogram, orzul - în jur de 75 de bani, iar grâul de panifica¡ie va fi probabil 85-90 de bani kilogramul”, ¿i-a fåcut calculele pesimiste Gavrilå Tuchilu¿.

Proiectul pentru instala¡ia de irigat de la barajul de la Movileni, pentru iriga¡iile din sudul Moldovei, s-a blocat în hå¡i¿ul de interese de la Hidroelectrica.

La fel ca în cazul barajului de la Lunca Pa¿cani sau în cazul celui de la Stânca-Coste¿ti, chestiunea se poate rezolva numai de sus fiindcå apar neîn¡elegeri fie la Hidroelectrica, fie la Ministerul Mediului sau la Ministerul Agriculturii.

Degeaba cer fermierii ca agricultura så aibå prioritate la apå în perioada mai - septembrie. Energie electricå se mai poate produce ¿i altfel, dar apa nu are alternativå în agriculturå.

Hidroelectrica trebuie så cedeze 9 metri cubi pe secundå de apå din barajul de la Movileni ¿i nu vrea.

“Dacå nu primim ace¿ti 9 metri cubi, nu se då drumul la finan¡area proiectului aprobat de toate forurile”, explicå Tuchilu¿.

“ANIF este de acord, dar trebuie aprobare de la Hidroelectrica. Din 1990, må bat pentru acest proiect de iriga¡ii ¿i nu reu¿esc så-i conving. Am un întreg istoric pe fiecare mandat politic în parte. Încå sunt tânår ¿i pot!...”

“ Acum 33 de ani, eu aveam 33 de ani, î¿i aminte¿te Gavrilå Tuchilu¿. Când am venit la Mat-