C U LT U R I V E G E TA L E

ca, m-a preocupat sistemul de iriga¡ii, care era început înainte de 1990 de Nicolae Ceau¿escu. A luat atunci fonduri de la BERD ¿i de la bugetul na¡ional ca så extindå sistemul de iriga¡ii în zona jude¡ului Gala¡i ¿i în sudul Vasluiului pentru aproximativ 300.000 de hectare.

În 1990, când am ajuns eu la Matca, toate ¿an¡urile erau såpate, erau puse antenele în påmânt. Când s-a spus «stop investi¡ie!», tot ce era aici - ARO, cåru¡å, telegu¡å - a dispårut.

Cu buldozerele pe care le aveam, am reu¿it så astup ¿an¡urile ca så pot lucra, trebuia reorganizat teritoriul. Pânå în 1995, am fåcut o conectare de conducte din sistemul vechi în sistemul nou. În 1995, am construit o acumulare la o sta¡ie de 1990, care este completå ¿i am lucrat cu ea în perioada 20062010. Noi påzim aceastå sta¡ie. Restul instala¡iilor s-au furat ca peste tot.

În 2015, cineva de la ANIF mi-a propus så discutåm ce trebuie fåcut. În acest moment, apa vine la Matca de la 86 de kilometri cu douå, chiar trei repompåri, prin Cudalbi.

În 2007, am reabilitat cu bani de la fondul de stat aproximativ peste 3.000 de hectare. A func¡ionat atât timp cât statul a dat energie gratis. Când energia a cåzut, nimeni nu a mai irigat.

Specialistul de la ANIF mi-a cerut så reducem cheltuielile ¿i pierderile de apå. Eu am cerut în 2007 un milion de metri cubi de apå, avem documente, neau aprobat doar 200.000 de metri cubi.

Aveam un randament de 80%. Aståzi, randamentul este de 15%. Pentru cå pe canale nu s-a mai intervenit absolut deloc. ªi atunci am fåcut o propunere pentru o rutå alternativå.

În 2015, era ministru Daniel Constantin. I-am prezentat un studiu de fezabilitate, pe care l-am purtat cu mine peste tot, din 2015 pânå aståzi. Voia sål bage în bugetul anului urmåtor. A venit tragedia de la Colectiv ¿i proiectul meu a råmas nefinan¡abil.

To¡i mini¿trii care s-au perindat prin Matca au aprobat proiectul. Dupå o lunå de la instalarea domnului Chesnoiu, m-am prezentat la el cu acela¿i material. Era într-o searå din ajunul Cråciunului.

A pus mâna pe telefon, a vorbit cu actualul director general de la ANIF ¿i m-am prezentat din nou så reluåm aceea¿i temå. Pentru mine lucrurile erau evidente. Federa¡ia udåtorilor trebuie så treacå inventarul instala¡iilor la ANIF. Noi am oferit o solu¡ie mai rapidå ¿i mai pragmaticå: så facem o conductå din barajul Movileni de pe Siret, cu o sta¡ie plutitoare, care så se ridice odatå cu nivelul apei din baraj.

Trebuia o conductå de 13 kilometri, care så ajungå la ultima noastrå sta¡ie. Pe vechiul canal se putea instala conducta, cu pierderi de apå zero. În 12 ore, apa de la Movileni poate ajunge la rådåcinile plantelor. Acum, dacå cerem apå de la Vânåtori Gala¡i din Dunåre, apa ajunge în 14 zile.

Cu doi ani în urmå, o sta¡ie a fåcut explozie pe Dunåre ¿i am avut mari probleme cu ea. Noi am plåtit ani la rând pentru repararea motoarelor. Ultima facturå de energie era de 2 miliarde de lei. Banii i-am dat, dar apå nu am avut.”

Dece este o problemå acest tronson de 13 kilometri, care ar aduce apa prin cådere liberå ¿i ar putea uda jumåtate de jude¡?

LA Tuchilu¿ în fermå au venit mini¿tri ¿i tot ce i-au låsat au fost promisiunile. “Vom pune umårul!”. Fermierii ¿i to¡i primarii din zonå s-au adunat la Agrimat Matca în primåvarå fiindcå a venit ¿i Carmen Avram ca så-i ajute.

“Avem infrastructura ¿i organiza¡ia udåtorilor, cu acces la proiecte europene, dar apå nu existå”, spune Gavrilå Tuchilu¿. “Din 2013, Agrimat Matca a investit 380 milioane de euro în utilaje agricole, depozite, zootehnie. Din surse proprii, dar acum plouå tot mai pu¡in. Dacå vine apa, påmântul aduce plusvaloare imediat.

Când energia este tot mai scumpå, niciun om sånåtos la cap nu-¿i mai permite så împingå apa din Dunåre la o înål¡ime de 85 de metri, cu pierderi enorme. Am trecut în inventarul Fede- ra¡iei udåtorilor ¿i sifoanele dupå ce am discutat cu Petre Daea.

Federa¡ia udåtorilor a reparat un fir cu un milion de euro cu ¿apte ani în urmå. De-atunci, când a trecut în inventarul ANIF, nu s-a stabilit constructorul care så facå lucrarea. Eu nu fac numai pentru mine. Fac pentru o zonå întreagå de 14.000 de hectare într-o primå etapå. Când apa ajunge pe platou, se mai pot iriga alte 14.000 de hectare de pe teritoriul comunei Cudalbi, Valea Mårului. Sar putea produce u¿or 8 tone de grâu la hectar, 12 tone de porumb. Påmânt bun avem, speciali¿ti de claså existå, utilaje avem. Lipse¿te apa.

Anul trecut, noi nu am fåcut un bob de porumb. Consumåm peste 100 de tone de furaje pe zi în zootehnie. Am cumpårat furaje din Bra¿ov ¿i din Bråila, cu ni¿te pre¡uri enorme. Am sunat la o firmå din Tulcea care fåcea balo¡i de lucernå ¿i granule. Proprietarii nu erau români. Insula Mare a Bråilei practicå pre¡uri duble, comparativ cu pre¡urile la care am cumpårat noi fânul.

Am luat cu 1,20 lei kilogramul de fân, la care se adaugå transportul. Pe un tir puteam så pun numai 11 tone din cauza volumului mare. Întreaga aduc¡iune de la Movileni poate fi construitå de o companie din România în maxim un an ¿i jumåtate. I-am plåtit din surse proprii pe to¡i proiectan¡ii care au concurat la realizarea proiectului, pentru studiul de fezabilitate. Avem toate autoriza¡iile. Trebuia doar reactualizat. Numai la Hristos nu am fost cu dosarul Movileni”.

To¡i primarii ¿i parlamentarii invita¡i la Agrimat au recunoscut cå proiectul propus ¿i sus¡inut de Gavrilå Tuchilu¿ este cel mai fiabil. Doar Hidroelectrica s-a opus mereu.

“Noi am cerut 9 metri cubi pe secundå. Niciodatå nu vor uda concomitent toate instala¡iile. Deci Hidroelectrica nu va fi pågubitå”, repetå Gavrilå Tuchilu¿.

“Eu nu vreau despågubire pentru secetå, repetå el. Eu vreau acces la apå, atât cer”.