:n mustul z\pezii

Pe Veju-Mare, culmea dominantå a Obcinii Feredeului (1.494 de metri altitudine), nu ajunsesem încå så urc, de¿i zåboveam, primåveri la rând, prin preajmå-i, suind fie din bazinul Argelului pe Rådvånel, fie din cel al Demåcu¿ei în Corhana, Bâtca-Mare, Oseredoc sau Pa¿canu. Din largile poiene de pe flancuri, ¡inând de Moldovi¡a, Brodina ori Breaza, Veju-Mare råmâne un reper al peisajului silvestru tutelar pentru acest spa¡iu bucovinean.

Aici, primåvara urcå greu, mai cu seamå pe versantul nordic, unde zåpada a¿ezatå în straturi succesive ståruie chiar ¿i pânå la sfâr¿itul lui Florar, mai cu seamå în vågåunile pâraielor ¿i la subsuoara pådurii. Ca vânåtor, ai prilejul så te bucuri de iarna întârziatå, låsând mult în urmå liliecii înflori¡i ai a¿ezårilor omene¿ti de la poalele obcinilor, dacå te la¿i ademenit de spectacolul nup¡ial al gotcanilor. Locurile de rotit ale acestor påsåri misterioase au råmas, din vechime, acelea¿i. Pu¡ini le ¿tiu înså, ceea ce nu e tocmai råu. Tot aici poposesc sitarii, alte zburåtoare enigmatice, în drumul lor cåtre ¿i dinspre locurile de ba¿tinå de la miazånoapte. O parte sunt ai locului, cuibårind în sihåstriile umbrite de cetini, în preajma bahnelor månoase. Nu arareori, descoperi cå på¿e¿ti pe ¿irul urmelor de lup sau de râs, întipårite pe drumeagul reavån. Cålcåtura mare de urs înso¡itå de altele asemånåtoare, dar mai mici, nu î¡i då niciodatå un sentiment de lini¿te: e semn cå undeva, poate nu departe, mama î¿i poartå puii la primele lec¡ii de via¡å, dupå ie¿irea din bârlog. Mereu în alertå, ea nu pregetå nici o clipå så elimine orice pericol ipotetic din calea curiozitå¡ii fårå margini a progeniturilor…

În al¡i ani, când urcam în locurile de båtaie ale coco¿ilor-de-munte, dar iarna nu fusese atât de capricioaså, ¿tiam cå ne putem oferi câteva ceasuri de rågaz pentru cåutarea primilor bure¡i, ivi¡i în mustul zåpezii – zbârciogii. Înså în aceastå primåvarå întârziatå, negåsindu-i la timp, am pornit anume dupå ei, de¿i calendarul nu ne încuraja deloc. În parantezå fie spus, culesul ciupercilor råmâne o formå de atavism contemporan cu vânåtoarea ¿i pescuitul. Cinegeticul „dibuit”, dupå mine cea mai atractivå metodå de stârnire a sålbåticiunilor, nu diferå prea mult de râvna cåutåtorului de bure¡i, care presupune ¿i ¿tiin¡å, ¿i fler, ¿i aventurå. Pentru cel ce ¿tie så le pre¡uiascå a¿a cum se cuvine, ambele întreprinderi con¡in ceva metafizic, misterios ¿i, de aceea, greu de explicat.

Zbârciogii – cunoscu¡i la noi ¿i sub numele de ciuciule¡i sau, printre localnici, de pupi – sunt printre primele deli-

Zbârciogi cu smântân\

Dupå fierbere, ciupercile strecurate se rumenesc în ulei alåturi de feliile a douå-trei cepe, timp de un sfert de orå, conduse permanent cu o lingurå de lemn. Când au cåpåtat consisten¡å, li se adaugå o jumåtate de litru de smântânå, sare ¿i piper dupå gust. La primul clocot, sunt binecuvântate cu trei cå¡ei de usturoi da¡i pe råzåtoarea finå ¿i cu un cåu¿ de palmå de påtrunjel (frunze) mårun¡it. Lângå måmåligu¡å, vin alb, sec.

catese ¿i daruri silvestre ale anului. Fragili, aproape friabili, cu pålårie rotundå sau conicå, dupå specie (Morchella, îndeob¿te), mimetici, aera¡i, imponderabili, ei par expresia întrupatå a ezotericelor „forme fårå fond” ale lui Titu Maiorescu. Au consisten¡å de fagure, dar adunå din mustul zåpezii ¿i din boarea vernalå un magnetism cåruia nu-i po¡i rezista. Råsar ici ¿i colo printre pietre, cu predilec¡ie pentru taluzurile nisipoase ale malurilor de pâraie, bucuro¿i dacå acolo s-a macerat, în anii din urmå, colbul rumegu¿ului de pe urma curmårii bu¿tenilor tra¿i la drum din pådure, în platforme de stocare primarå. Cât prive¿te gradul lor de sociabilitate, nu existå reguli: uneori, agreeazå compania semenilor; alteori, sunt solitari, etalându-¿i ¡uguiul tichiei cu totul intempestiv, aproape så-i calci dacå nu e¿ti atent. Se desprind u¿or din ancorele lor; de aceea, recomand, mai mult decât în cazul celorlal¡i bure¡i, folosirea briceagului la tåiere, pentru a nu deteriora re¡eaua miceliului, a hifelor din solul superficial. Atât pålåria, cât ¿i piciorul sunt goale pe dinåuntru, a¿a cå un kilogram cât am cules eu acum de sub Feredeu a reprezentat mai mult volum decât pondere. Tocmai de aceea, ca gurmet ¿i gurmand, am socotit så le pun în valoare natura etericå ¿i evanescentå cât se poate de simplu.

Gabriel CHEROIU

Cronica evenimentelor anun¡ate

9 iunie Institutul Na¡ional de CercetareDezvoltare Agricolå Fundulea organizeazå Ziuagrâului¿i orzului. Se vor prezenta cele mai recente realizåri în domeniul ameliorårii ¿i tehnologiei.

9 iunie

Peste 400 de fermieri din Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin vor participa la ZiuaCâmpuluideCercetare ¿iDezvoltare2023 organizatå de Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare Agricolå Lovrin.

9 iunie

NETagro organizeazå a doua edi¡ie a evenimentelor în câmp Tehnologiiesen¡iale, în Ferma NETagro din localitatea Ulmeni, jude¡ul Cålåra¿i.

16 iunie

FAPPR ¿i Corteva Agriscience organizeazå ZiuaGrâuluiBårågan, la Iazu, Ialomi¡a. Este a treia edi¡ie deja ¿i, precum este obiceiul, se vor prezenta ultimele inova¡ii privind genetica ¿i tehnologiile pentru culturile de grâu ¿i orz.

18 - 23 iunie

La Viena se organizeazå Conferin¡a Mondialå de Cercetare a Soiei. ¥ntre organizatorii evenimentului este ¿i Donau Soja.

31 august - 3 septembrie

La Slobozia se va organiza FarmConect,TârgulAgriculturii

Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului!

12 - 14 septembrie

¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar ¿i pentru cei din culturå mare.

Protest în lapte

Pe 1 iunie, de ziua interna¡ionalå a laptelui, doi crescåtori de vaci din Bavaria s-au bågat pânå la gât într-o cadå cu lapte. Pentru orice eventualitate, ei ¿iau påstrat pålåriile pe cap.

Fer mierii sunt nemul¡umi¡i cå, din decembrie ¿i pânå acum, pre¡ul laptelui a scåzut de la aproximativ 67 de eurocen¡i pe litru pânå la doar 40 de eurocen¡i. Cererea de lapte a scåzut pentru cå ¿i puterea de cumpårare s-a redus.

Încå din aprilie, majoritatea fabricilor de lactate din Germania au redus pre¡ul laptelui la poarta fermelor, ceea ce a provocat mânia crescåtorilor.

Unele fabrici din nordul Germaniei

CAREUL AGRICOL de

plåteau mai pu¡in de 40 de eurocen¡i pentru un litru de lapte. La fel s-au comportat ¿i fabricile din estul Germaniei.

Pre¡urile au stagnat în partea de sud, iar în vest, pre¡urile au scåzut cu pânå la 5 cen¡i pe litru.

Situa¡ia este ¿i mai gravå pentru laptele spot, comercializat între fabricile de lapte: în nord, pre¡urile sunt în prezent cotate doar la 25,50 eurocen¡i ¿i 26,5 eurocen¡i, în sud. Pe lângå vânzårile lente, principalul motiv ar fi probabil cre¿terea volumului de lapte, care, la sfâr¿itul lunii aprilie, era cu 2,1% peste anul precedent.

Viorel PATRICHI

ORIZONTAL: 1) Maså caldå scoaså din co¿ –Specificul citadin; 2) A avea a¿teptåri... legate de trecut – Dau via¡å påpu¿ilor; 3) A evolua la înål¡ime– O farså... de groazå; 4) Nucleu de atom! –Respinge mângâierea; 5) Panå de inspira¡ie – Floare în alb; 6) Interven¡ii la diverse organe; 7) Termen de revenire – Trece la mijloc! 8) Cititorii de altådatå; 9) Un termen la modå – Frunta¿ la învå¡åturå; 10) Datå ca la carte.

Solu¡ia careului din Nr. 21/2023

ORIZONTAL: IONATANE - Z; NAUT - CARIA; ER - AMOROSI; LED - INCITA; CITETI - OF; DESEU - SEVE; E - PANGARIT; STUPAR - ATU; IATA - ACTOR; SPANZURARI.

VERTICAL: 1) Noi îi vedem în pådure – Presiune interioarå! 2) Lucru dat peste cap –Atacå fiarele; 3) Unitate de desfacere pentru ¡esåturi – Zonå de coastå; 4) Lini¿te la interior; 5) Pus în balan¡å – Ne ia cu frumosul; 6) Luat la mijloc! – Angajat la hipodrom; 7) A avea strålucire – Vreme de cålduri; 8) Sprijin acordat pe scarå întinså; 9) Avantajul maturitå¡ii! – Meserie de strungar; 10) Nu-s favoritele zeilor.