PAGINA DE HOBBY :n mustul z\pezii Pe Veju-Mare, culmea dominantå a Obcinii Feredeului (1.494 de metri altitudine), nu ajunsesem încå så urc, de¿i zåboveam, primåveri la rând, prin preajmå-i, suind fie din bazinul Argelului pe Rådvånel, fie din cel al Demåcu¿ei în Corhana, Bâtca-Mare, Oseredoc sau Pa¿canu. Din largile poiene de pe flancuri, ¡inând de Moldovi¡a, Brodina ori Breaza, Veju-Mare råmâne un reper al peisajului silvestru tutelar pentru acest spa¡iu bucovinean. Aici, primåvara urcå greu, mai cu seamå pe versantul nordic, unde zåpada a¿ezatå în straturi succesive ståruie chiar ¿i pânå la sfâr¿itul lui Florar, mai cu seamå în vågåunile pâraielor ¿i la subsuoara pådurii. Ca vânåtor, ai prilejul så te bucuri de iarna întârziatå, låsând mult în urmå liliecii înflori¡i ai a¿ezårilor omene¿ti de la poalele obcinilor, dacå te la¿i ademenit de spectacolul nup¡ial al gotcanilor. Locurile de rotit ale acestor påsåri misterioase au råmas, din vechime, acelea¿i. Pu¡ini le ¿tiu înså, ceea ce nu e tocmai råu. Tot aici poposesc sitarii, alte zburåtoare enigmatice, în drumul lor cåtre ¿i dinspre locurile de ba¿tinå de la miazånoapte. O parte sunt ai locului, cuibårind în sihåstriile umbrite de cetini, în preajma bahnelor månoase. Nu arareori, descoperi cå på¿e¿ti pe ¿irul urmelor de lup sau de râs, întipårite pe
drumeagul reavån. Cålcåtura mare de urs înso¡itå de altele asemånåtoare, dar mai mici, nu î¡i då niciodatå un sentiment de lini¿te: e semn cå undeva, poate nu departe, mama î¿i poartå puii la primele lec¡ii de via¡å, dupå ie¿irea din bârlog. Mereu în alertå, ea nu pregetå nici o clipå så elimine orice pericol ipotetic din calea curiozitå¡ii fårå margini a progeniturilor… În al¡i ani, când urcam în locurile de båtaie ale coco¿ilor-de-munte, dar iarna nu fusese atât de capricioaså, ¿tiam cå ne putem oferi câteva ceasuri de rågaz pentru cåutarea primilor bure¡i, ivi¡i în mustul zåpezii – zbârciogii. Înså în aceastå primåvarå întârziatå, negåsindu-i la timp, am pornit anume dupå ei, de¿i calendarul nu ne încuraja deloc. În parantezå fie spus, culesul ciupercilor råmâne o formå de atavism contemporan cu vânåtoarea ¿i pescuitul. Cinegeticul „dibuit”, dupå mine cea mai atractivå metodå de stârnire a sålbåticiunilor, nu diferå prea mult de râvna cåutåtorului de bure¡i, care presupune ¿i ¿tiin¡å, ¿i fler, ¿i aventurå. Pentru cel ce ¿tie så le pre¡uiascå a¿a cum se cuvine, ambele întreprinderi con¡in ceva metafizic, misterios ¿i, de aceea, greu de explicat. Zbârciogii – cunoscu¡i la noi ¿i sub numele de ciuciule¡i sau, printre localnici, de pupi – sunt printre primele deli-
catese ¿i daruri silvestre ale anului. Fragili, aproape friabili, cu pålårie rotundå sau conicå, dupå specie (Morchella, îndeob¿te), mimetici, aera¡i, imponderabili, ei par expresia întrupatå a ezotericelor „forme fårå fond” ale lui Titu Maiorescu. Au consisten¡å de fagure, dar adunå din mustul zåpezii ¿i din boarea vernalå un magnetism cåruia nu-i po¡i rezista. Råsar ici ¿i colo printre pietre, cu predilec¡ie pentru taluzurile nisipoase ale malurilor de pâraie, bucuro¿i dacå acolo s-a macerat, în anii din urmå, colbul rumegu¿ului de pe urma curmårii bu¿tenilor tra¿i la drum din pådure, în platforme de stocare primarå. Cât prive¿te gradul lor de sociabilitate, nu existå reguli: uneori, agreeazå compania semenilor; alteori, sunt solitari, etalându-¿i ¡uguiul tichiei cu totul intempestiv, aproape så-i calci dacå nu e¿ti atent. Se desprind u¿or din ancorele lor; de aceea, recomand, mai mult decât în cazul celorlal¡i bure¡i, folosirea briceagului la tåiere, pentru a nu deteriora re¡eaua miceliului, a hifelor din solul superficial. Atât pålåria, cât ¿i piciorul sunt goale pe dinåuntru, a¿a cå un kilogram cât am cules eu acum de sub Feredeu a reprezentat mai mult volum decât pondere. Tocmai de aceea, ca gurmet ¿i gurmand, am socotit så le pun în valoare natura etericå ¿i evanescentå cât se poate de simplu.
Gabriel CHEROIU
Zbârciogi cu smântân\ Dupå fierbere, ciupercile strecurate se rumenesc în ulei alåturi de feliile a douå-trei cepe, timp de un sfert de orå, conduse permanent cu o lingurå de lemn. Când au cåpåtat consisten¡å, li se adaugå o jumåtate de litru de smântânå, sare ¿i piper dupå gust. La primul clocot, sunt binecuvântate cu trei cå¡ei de usturoi da¡i pe råzåtoarea finå ¿i cu un cåu¿ de palmå de påtrunjel (frunze) mårun¡it. Lângå måmåligu¡å, vin alb, sec.
Profitul Agricol 22/2023
45
