Profitul Agricol nr. 22, din 2023

nr. 22 din 7 iunie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

Am råmas un stat membru observator al Uniunii Europene La invita¡ia europarlamentarului Dacian Ciolo¿, am înso¡it un grup de vreo 25 de reprezentan¡i ai GAL-urilor la Bruxelles, de unde se presupunea cå vor ”lua luminå”.

Mårturisesc cå, înainte de aceastå cålåtorie în interes profesional, nu ¿tiam prea multe despre activitatea GAL-urilor. Asta mi-o asum, este vina mea. Nici acum nu ¿tiu mult mai multe. Asta nu-mi mai poate fi imputat.

Surpriza plåcutå a fost cå majoritatea celor din grup sunt oameni sufleti¿ti, sincer anima¡i de dorin¡a de a face schimbåri în bine în comunitå¡ile din care fac parte. Prin empatie, am fost la fel de demoralizat ca ¿i ei, la finalul vizitei, fiindcå s-au întors la fel cum au plecat - fårå perspective reale de mai bine.

Aripile li s-au frânt chiar dupå prima vizitå, la Comitetul European al Regiunilor (CoR). Aceastå structurå europeanå extrem de importantå a fost creatå în 1992, dupå Tratatul de la Maastricht. Atunci, s-a constatat cå 70% din legisla¡ie este implementatå de autoritå¡ile locale ¿i regionale ale statelor membre. Ca atare, era nevoie de implicarea acestora într-un proces consultativ.

Anual, CoR emite circa 50 de avize. Acestea sunt ele consultative, înså, spre deosebire de avizele CES sau ale Consiliului Legislativ din ¡arå, chiar sunt luate în seamå. Aproximativ 50% dintre propunerile CoR sunt efectiv incluse în legisla¡ia europeanå.

Avizele pot fi propuse de cei 329 de membri titulari ¿i 329 de membri suplean¡i ai CoR, ale¿i la nivel local ¿i regional cu un mandat de 5 ani. România este reprezentatå de 15 membri titulari ¿i încå 15 suplean¡i.

Procesul de alegere a reprezentan¡ilor e låsat la latitudinea statelor membre. Unele au optat pentru reprezentan¡i apolitici ale¿i ai comunitå¡ilor locale. România a decis så fie reprezentatå de politicieni - primari, membri în asocia¡iile municipiilor, comunelor etc. A¡i prins ideea.

Nu e cazul så vå repro¿a¡i cå nu ¿ti¡i cine vå reprezintå în CoR, fiindcå majoritatea lor nu au avut niciun fel de activitate acolo. Cu mici excep¡ii, ini¡iativa avizårii este låsatå reprezentan¡ilor mai activi ai ¡årilor nordice.

Ca atare, nu trebuie så ne miråm cå legisla¡ia europeanå adesea ne defavorizeazå sau cå nu ¡ine seama, cum tot auzim, de “specificitå¡ile locale”.

Pur ¿i simplu ne tåiem singuri craca de sub picioare.

Suntem membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, dar am ales o cale så nu ne exercitåm aceste drepturi. La 16 ani ¿i jumåtate de la aderare, råmânem un simplu stat observator.

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 22/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 22/2023

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Comisia Europeanå a prelungit par¡ial ANSVSA - Intruziune gravå restric¡iile la importurile în fermele crescåtorilor de porci din Ucraina 7 Bani pentru despågubirea navelor Daea ¿i-ar fi dorit restric¡ii de cereale ce vor fi scufundate la importurile din Ucraina pânå la sfâr¿itul anului 8 Mistre¡ii provoacå explozia pestei porcine africane 9 iunie, Ziua Câmpului la Lovrin 9 Ru¿ii blocheazå din nou coridorul Måsurile de sprijin din Marea Neagrå 9 în sectorul vegetal

10

Irlanda vrea så renun¡e la 200.000 de vaci

13

10

Reducerea voluntarå a produc¡iei de lapte

13

12

Scandalul porumbului dintre SUA ¿i Mexic

14

12

Se apreciazå recolta în Fran¡a ¿i România

14

Ma[ini & utilaje

Pre]uri [i pie]e

Gr\dina, via [i livada

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

BASF a desemnat câ¿tigåtorii competi¡iei IPSO Agriculturå, mai aproape “Pove¿ti cu vinuri române¿ti” 28 de fermieri prin IPSO Service 360

14

Solu¡iile Syngenta pentru cultura cire¿ului

Culturi vegetale Cargill propune practicarea unei agriculturi regenerative

18

Guvernul a redus despågubirile pentru seceta din 2022

20

Nicio informare, fårå validare!

Tehnologia adoptatå pentru combaterea bolilor la cire¿

Samson Popescu, la 30 de ani de muncå în agriculturå 24 Atac de Lema melanopa în Timi¿

26

Agrinvest a deschis sediul central de la Bucure¿ti

27

29

Claas Scorpion încårcåtoare inteligente ¿i puternice 39

30

Drona Agras T10 reduce consumul de pesticide ¿i fertilizan¡i

40

Culturi mai sånåtoase cu Hardi Alpha Evo III

40

Cre[terea animalelor

Cre¿te substan¡ial 22 importul de lapte ¿i carne Adrian Balaban î¿i repopuleazå fermele de porci

38

32

34

Opinii Unde se aflå ¿i încotro se îndreaptå agricultura noastrå

42

Hobby În mustul zåpezii Petru Bordean: Protest în lapte Guvernul ¿i procesatorii ne-au luat de pro¿ti 36

45 46

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Comisia European\ a prelungit par]ial restric]iile la importurile din Ucraina Cu doar câteva ore înainte de intrarea în vigoare a noului Regulament de prelungire a eliminårii taxelor pentru importurile din Ucraina, Comisia Europeanå a decis ¿i a comunicat cå vor råmâne în vigoare, par¡ial, pânå pe 15 septembrie, restric¡iile la importurile de grâu, porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å în România, Polonia, Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia.

A

ceste restric¡ii, adoptate în baza vechiului Regulament referitor la importurile din Ucraina, sunt în vigoare din data de 2 mai, înså urmau så expire la miezul nop¡ii de 5/6 iunie, când intrå în vigoare noul Regulament.

Restric¡iile råmân în vigoare doar par¡ial, în sensul cå, în conformitate cu comunicatul Comisiei pe acest subiect, “domeniul de aplicare al acestor måsuri este redus de la 17 la 6 linii tarifare pentru cele patru produse vizate.

Aceste måsuri temporare ¿i direc¡ionate au fost adoptate din cauza blocajelor logistice privind aceste produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România ¿i Slovacia ¿i cu condi¡ia ca statele membre så nu men¡inå måsuri restrictive (proprii, adoptate în afara regulilor euProfitul Agricol 22/2023

ropene). Eliminarea treptatå va permite îmbunåtå¡iri semnificative ale coridoarelor Solidaritå¡ii ¿i scoaterea cerealelor ucrainene din ¡arå ¿i dupå urmåtoarea recoltå”.

Practic, reducerea domeniului de aplicare de la 17 la ¿ase linii tarifare înseamnå cå sunt restric¡ionate strict semin¡ele de grâu, porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å destinate consumului (în zootehnie) sau procesårii. În schimb, pot fi importate semin¡ele pentru înfiin¡area de noi culturi.

Cu aceastå decizie, Bruxelles-ul încearcå så împace capra cu varza. Pe de o parte, se confruntå cu solicitårile venite de la Bucure¿ti, Var¿ovia, Sofia, Budapesta ¿i Bratislava, care doresc nu doar prelungirea restric¡iilor cel pu¡in pânå la finalul anului, a¿a cum a solicitat, oficial, ¿i secretarul de stat Sorin Moise, ci extinderea restric¡iilor pentru alte produse, precum uleiul de floareasoarelui, målaiul ¿i fåina.

Pe de altå parte, pre¿edintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a amenin¡at cå

se va adresa Organiza¡iei Mondiale a Comer¡ului, dacå nu se vor ridica restric¡iile.

“Dupå cum s-a convenit, a fost înfiin¡atå o platformå comunå pentru a coordona eforturile Comisiei, Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României ¿i Slovaciei, precum ¿i ale Ucrainei pentru a îmbunåtå¡i fluxul comercial dintre Uniune ¿i Ucraina, inclusiv tranzitul produselor agricole, de-a lungul coridoarelor. Vicepre¿edintele executiv Valdis Dombrovskis conduce acest proces la nivel politic. O primå întâlnire de lansare a acestei platforme de coordonare a avut loc la nivel tehnic pe 2 iunie”, se aratå în comunicarea Comisiei Europene.

Practic, cele cinci ¡åri vor fi obligate så se poarte “cu månu¿i” cu Ucraina. “În cazul în care tranzitul mårfurilor ucrainene este împiedicat de cerin¡e excesiv de împovåråtoare în unul sau mai multe dintre cele cinci state membre, Comisia va reevalua dacå råmân condi¡iile de fond pentru impunerea acestor måsuri preventive”.

Comunicarea se încheie cu un citat din comisarul pentru Comer¡ ¿i vicepre¿edinte al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis: “Comisia Europeanå nu va ezita så ac¡ioneze în cazul în care interdic¡iile comerciale na¡ionale împiedicå bunurile agricole ucrainene så ajungå în ¡årile în care sunt necesare”.

Robert VERESS 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Daea [i-ar fi dorit restric]ii la importurile din Ucraina pân\ la sfâr[itul anului ¥ntr-o interven¡ie televizatå de la Digi24, ministrul Petre Daea a recunoscut cå ¿i-ar fi dorit restric¡ionarea importurilor de cereale din Ucraina pânå la sfâr¿itul anului, nu doar pânå la 15 septembrie.

“Noi am sus¡inut - iar eu am sus¡inut tot timpul - cå aceastå måsurå trebuie pânå la sfâr¿itul anului. Vom analiza din aproape în aproape.

De altfel, s-a realizat ¿i o platformå de colaborare conduså de vicepre¿edintele Comisiei Europene, comisarul care råspunde de comer¡, Dombrovskis, în a¿a fel încât, prin analizå secven¡ialå ¿i continuå, så putem så ajungem la concluzia cuvenitå pentru a nu distorsiona pia¡a ¿i så aibå posibilitatea fermierii så-¿i înmagazineze, dar så-¿i valorifice, pentru cå aduc produsele temporar în magazie, ele sunt destinate valorificårii.

Le aduc pentru cå este fluxul de recoltare, dar interesul lor îi împinge så valorifice cât mai repede ¿i la un pre¡ cât mai bun cu putin¡å pentru a-¿i recupera cheltuielile ¿i a ob¡ine o brumå de profit pe care så o foloseascå în ciclurile agricole urmåtoare”.

Ministrul confirmå cå a purtat discu¡ii ¿i cu operatorii din Portul Constan¡a în legåturå cu exportul cerealelor.

“Acum vreo zece zile am avut o discu¡ie cu operatorii ace¿tia din priva¡i, care au aceastå poartå de ie¿ire a cerealelor din România ¿i din Ucraina Portul Constan¡a. ªtim foarte bine cå aici este locul unde se înmånuncheazå produc¡ia ¿i de aici pleacå în diferite zone ale lumii ¿i de aici interesul nostru ca så fie opera¡ional efortul, opera¡ional în¡elegând în primul rând pentru fermierii românii ¿i, în acela¿i timp, ¿i prin 8

culoarul acesta de solidaritate cu fermierii ucraineni. Am avut aceastå discu¡ie, o vom avea ¿i såptåmâna aceasta ca så ne punem de comun acord, prin platforma de coordonare pe care eu am În ceea ce prive¿te deblocarea celui de-al doilea pachet de sprijin pentru fermierii afecta¡i de importurile ieftine din Ucraina, în valoare de 100 de milioane de euro, din care aproape 30 de milioane de euro pentru România, Petre Daea spune cå deocamdatå se a¿teaptå conformarea Ungariei de a suspenda måsura unilateralå pe care a luat-o.

“Sper ca Ungaria så se conformeze ¿i så-¿i suspende måsura unilateralå pe care a luat-o, pentru cå este condi¡ie impuså de Comisia Europeanå. Sper ca dupå prelungirea restric¡iilor pentru importurile de cereale din Ucraina, dupå apari¡ia Regulamentului 1100 din 5 iunie 2023, Ungaria så-¿i suspende måsura, iar Comisia så dea drumul la bani”, a mai spus ministrul Agriculturii.

lansat-o în momentul în care am avut o discu¡ie cu Solski (n.r. - ministrul Agriculturii din Ucraina) ¿i i-am spus-o foarte clar cå noi trebuie så ¿tim ce grafic de livrare au ei, în a¿a fel încât så ¿tim cu ce ne intersectåm în port, ca så ¿tim cu ce volum de marfå.

L-am anun¡at pe Solski, am avut patru întâlniri cu ministrul, dintre care douå fa¡å în fa¡å, ¿i i-am spus-o foarte clar ¿i i-am transmis exact cå eu sunt prieten cu fermieri ucraineni, dar nu sunt tatå vitreg pentru fermierii români.

Din respect institu¡ional, ne-am folosit de Comisie ¿i trebuie så ne folosim de regulile juridice pe care le avem, care s-au instituit prin acorduri pe care le-am semnat de-a lungul vremii ¿i så respectåm regulile Comisiei Europene. De aceea am ¿i operat cu måsura aceasta, zic eu, destul de corectå privind atitudinea României, cå nu am luat måsurile unilaterale care atrågeau proceduri de infringement pentru ¡arå”, a mai spus Daea.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 22/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

9 iunie, Ziua Câmpului la Lovrin Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare Agricolå Lovrin organizeazå, pe 9 iunie, Ziua Câmpului de Cercetare ¿i Dezvoltare 2023. Sunt a¿tepta¡i peste 400 de fermieri din Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin.

La Ziua Câmpului, Sta¡iunea încearcå så aducå la aceea¿i maså toate firmele producåtoare de inputuri, distribuitorii ¿i fermierii din zona de vest.

Cu aceastå ocazie, sunt prezentate loturile experimentale ale sta¡iunii, unde sunt testate o gamå largå de produse, precum ¿i rezultatele cercetårilor pe cereale autohtone sau de import etc.

Vå putem spune cå va fi detaliatå ¿i

o nouå tehnologie privind densitå¡ile la grâu, dezvoltatå de cercetåtorii sta¡iunii împreunå cu speciali¿tii de la CAI Curtici, condu¿i de Dimitrie Muscå.

“A¿teptåm så vinå cât mai mul¡i fermieri din zona Banatului så vadå cu ochii lor ceea ce realizåm la SCDA Lovrin ¿i så punå întrebåri despre ceea ce îi intereseazå ¿i vor så afle despre experimentele ¿i cercetårile desfå¿urate pe câmpurile noastre”, a conchis Marinel Horablaga, directorul Sta¡iunii.

Gheorghe MIRON

M\surile de sprijin în sectorul vegetal Guvernul a adoptat Hotårârea pentru aprobarea plafoanelor financiare alocate måsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2022. Acestea vor fi: a) 33.892.000 euro pentru soia; b) 17.215.000 euro pentru lucernå; c) 450.000 euro pentru leguminoase boabe destinate industrializårii/procesårii: mazåre ¿i fasole boabe; d) 90.000 euro pentru cânepå pentru ulei ¿i/sau fibrå; e) 4.953.000 euro pentru orez; f) 844.200 euro pentru såmân¡å de cartof; g) 132.980 euro pentru hamei; h) 18.898.500 euro pentru sfeclå de zahår; i) 1.150.274 euro pentru tomate destinate industrializårii cultivate în Profitul Agricol 22/2023

câmp; j) 54.490 euro pentru castrave¡i pentru industrializare cultiva¡i în câmp; k) 8.788.873 euro pentru legume cultivate în sere ¿i solarii; l) 517.500 euro pentru fructe destinate industrializårii: prune, mere, cire¿e, vi¿ine, caise ¿i zarzåre; m) 4.422.373 euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe hectar pentru fiecare måsurå de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculeazå de cåtre APIA, prin raportarea plafoanelor aprobate prin prezentul act normativ la suprafe¡ele eligibile pentru anul 2022.

Suma (452.384.082 lei) se va împår¡i celor 46.000 fermieri care îndeplinesc condi¡iile de eligibilitate.

Viorle PATRICHI

Febra grevelor cuprinde ¿i ANIF-ul Sindicatul angaja¡ilor din ANIF solicitå Guvernului un sistem de salarizare echitabil ¿i suplimentarea personalului din Agen¡ie, amenin¡ând cu proteste în cazul în care nu li se vor rezolva cererile. Potrivit sindicatului, concediile de odihnå ¿i recompensarea orelor suplimentare nu pot fi acordate corespunzåtor din cauza lipsei de personal, iar plata orelor suplimentare este blocatå prin legisla¡ie.

Sindicali¿tii din ANIF apreciazå cå infrastructura de îmbunåtå¡iri funciare este una vitalå pentru întreaga economie, mai ales în vreme de secetå ori inunda¡ii.

APIA: doar 755.810 de cereri de platå 755.810 cereri de platå au fost depuse în perioada 1 martie - 31 mai, în Campania de depunere fårå penalitå¡i.

Este o scådere cu 34.000 de solicitåri fa¡å de anul anterior, recunoa¿te APIA. Cererile de platå vizeazå o suprafa¡å de peste 9,95 milioane de hectare.

La o analizå comparativå a datelor, de¿i numårul cererilor a scåzut (minus 34.000), suprafa¡a agricolå a crescut (plus 22.000 de hectare).

Campania de primire a cererilor continuå pânå pe 9 iunie inclusiv, dar cu aplicarea de penalitå¡i de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

Syngenta dezvoltå un nou tratament såmân¡å Syngenta Seedcare a anun¡at un nou tratament al semin¡elor de cereale, rapi¡å ¿i alte plante de culturå, ce le va proteja de atacul la sol al unor dåunåtori periculo¿i, precum viermii sârmå.

Botezat Equento, produsul con¡ine plinazolin, o moleculå eficientå chiar în doze foarte mici ¿i inclusiv la temperaturi scåzute ale solului. Asigurå un control precis ¿i eficient al dåunåtorilor, astfel cå plantele dezvoltå rådåcini mai sånåtoase. Produsul va fi lansat comercial în Australia, la sfâr¿itul acestui an, urmând înregistråri pe alte pie¡e.

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

ANSVSA - Intruziune grav\ în fermele cresc\torilor de porci ANSVSA a inventat un nou ordin prin care vrea så desemneze medicii veterinari din ferme fårå consultarea proprietarilor.

“Este un amestec inadmisibil în afacerea fermierului”, spune Mary Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine (ACEBOP).

“Am analizat ¿i noi proiectul de ordin al ANSVSA ¿i ne dorim ca acest ordin så fie retras pentru cå este o ingerin¡å în decizia fermierului, în activitatea unei entitå¡i private, care este liberå så opteze cu cine încheie un contract de colaborare. Noi credem cå avem suficiente contraargumente cu privire la încheierea contractelor între douå entitå¡i în legisla¡ia României”, confirmå ¿i Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Pro-

Ioan Lado[i, pre[edinte APCPR

ducåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Nici Adrian Balaban, directorul executiv al Pork& Co. nu este de acord cu acest act normativ.

“Este un nou ordin de la ANSVSA. La porc, Programul na¡ional strategic cuprinde recoltarea de sânge pentru pesta porcinå africanå ¿i emiterea de certificate sanitar veterinare pentru transport de mi¿care a animalelor. Întrebarea este de ce nu face medi-

cul veterinar oficial aceste opera¡iuni?

Så-¿i angajeze oameni pentru aceastå treabå. De ce så-l pui pe omul meu så-¡i facå treaba ta?

Ei (ANSVSA) ar vrea ca toate ac¡iunile din ferma de porci så fie dictate de ei, dar a¿a ceva nu are cum så treacå. Întreb ¿i eu atunci: nu vrea så-i dau ¿i afacerea mea lui?

De ce så stea medicii veterinari în abatoare? Ce så facå acolo? Existå abatoare care au câte 4-5 veterinari de la stat.

Practic, ANSVSA denigreazå în acest mod profesia de medic veterinar.

Eu angajez medici veterinari pe bazå de competen¡å, nu pentru cå au diplomå. Cel mai bun medic al meu mi-a spus clar: «Dacå trebuie så dau raportul ¿i unuia, ¿i altuia, eu plec. Eu vreau så lucrez ca medic veterinar în fermå. Eu nu vreau så stau la DSV».”

Viorel PATRICHI

Bani pentru desp\gubirea navelor de cereale ce vor fi scufundate Mikola Solski, ministrul Agriculturii din Ucraina, a recunoscut cå Kievul are ¿i un Plan B pentru a continua exporturile de alimente din porturile din Marea Neagrå, chiar dacå se suspendå coridoarele de transport.

Solski acuzå cå ru¿ii încalcå flagrant prevederile acordului existent ¿i au blocat practic activitatea din principalul port ucrainean, Pivdennyi, de unde permit doar plecarea unei singure nave pe zi, spre anumite destina¡ii.

“Ac¡iunile lor din ultimele zile aratå cå ei vor doar så men¡inå aparen¡a le10

galå cå acest coridor func¡ioneazå, când de fapt totul este blocat. Dacå aceastå situa¡ie va continua, noi vom fi pregåti¡i pentru Planul B, care depinde doar de noi ¿i de Organiza¡ia Na¡iunilor Unite ¿i exclude Rusia”, a declarat ministrul ucrainean.

Planul Kievului este ca guvernul så asigure navele companiilor care acceptå så continue transportul în Marea Neagrå, iar un fond în valoare de 547 de milioane de dolari a fost deja creat în acest scop.

“Dacå se va ajunge la un blocaj

complet, de care suntem foarte aproape, atunci navele vor continua så foloseascå acest coridor, cu o asigurare garantatå de guvernul nostru”, explicå Solski.

Conform ministrului, for¡a Rusiei în Marea Neagrå a scåzut considerabil, iar armata ucraineanå ¿i sistemul ei de apårare antiaerianå sunt acum capabile så protejeze navele comerciale de eventuale atacuri.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 22/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Mistre]ii provoac\ explozia pestei porcine africane Unii speciali¿ti au avertizat încå din 2017 cå virusul pestei porcine africane are strânså legåturå cu via¡a mistre¡ilor.

Boala a påtruns în România ¿i s-a multiplicat intens prin zonele umede ale ¡årii, locuri predilecte pentru mistre¡i: Delta Dunårii (primele focare au apårut ¿i s-a dezvoltat puternic în Tulcea, Bråila), Lunca Dunårii (jude¡ul Teleorman a avut cei mai numero¿i mistre¡i bolnavi), valea Tisei ¿i valea Mure¿ului, Lunca Prutului.

“Constatåm cu triste¡e cå lucrurile se întâmplå exact a¿a cum am prevåzut, spune Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR). A venit sezonul cald ¿i explodeazå din nou focarele de pestå porcinå africanå. Dacå s-au depistat atât de multe cazuri de pestå porcinå africanå la mistre¡ii mor¡i sau împu¿ca¡i în jude¡ul Satu Mare,

înseamnå cå acolo s-au fåcut numeroase teste.”

Jude¡ul se învecineazå cu Ungaria ¿i cu Ucraina, ¡åri care nu raporteazå cazuri de pestå porcinå africanå.

“Så zicem cå Ucraina are alte necazuri mai mari pe cap, dar Ungaria este un paradox. Probabil cå autoritå¡ile sanitar veterinare de-acolo sunt atât de competente, încât au reu¿it så men¡inå circula¡ia virusului numai în pådurile cu mistre¡i. Ungaria nu are cazuri de pestå porcinå africanå la porci domestici. Nu a raportat nimic niciodatå”, spune pre¿edintele APCPR.

Viorel PATRICHI

Vaccinul pentru pesta porcinå africanå bate pasul pe loc, chiar dacå s-au alocat fonduri impresionante. “Existå patru centre de cercetare, din care douå în Europa, unde s-au investit deja 20 de milioane de euro”, spune Ioan Lado¿i. “La ultima întâlnire la care am participat, am în¡eles cå a¿teptårile sunt de la unul la trei ani. Nu s-au gåsit încå solu¡ii de reactivare a virusului. S-a inoculat vaccinul in vitro sau in vivo, dar virusul respectiv a redevenit agresiv, chiar dacå fusese anihilat prin tratamente specifice. Virusul are o convertibilitate extraordinarå, î¿i reface rapid virulen¡a. Aici este cuiul lui Pepelea. A¿a s-a întâmplat ¿i cu vaccinul produs în Vietnam pe baza unei tehnologii din Statele Unite ale Americii. Porcii vaccina¡i au fåcut din nou pestå ¿i au murit to¡i.”

Ru[ii blocheaz\ din nou coridorul din Marea Neagr\ Centrul de Coordonare din Istanbul a anun¡at cå nici o navå nu a fost autorizatå så treacå prin coridorul de export din Marea Neagå pentru mai multe zile consecutive, dupå ce reprezentan¡ii ru¿i au refuzat så inspecteze vasele.

Aproape 50 de nave cu o capacitate totalå de 2,4 milioane de tone de alimente sunt blocate în apele turce¿ti în a¿teptarea procedurii de inspec¡ie.

Delega¡ia ucraineanå a trimis o scrisoare oficialå ONU, prin care cere deblocarea activitå¡ii celor trei echipe 12

mixte ¿i efectuarea a cel pu¡in nouå inspec¡ii pe zi, a¿a cum prevede acordul coridorului din Marea Neagrå. Între timp, Rusia cere cu insisten¡å reluarea exporturilor de amoniac printro conductå care ajunge în portul ucrainean Odessa.

Kievul s-a declarat de acord cu aceastå solicitare, dar cere garan¡ii din partea ONU ¿i a Kremlinului cå ulterior coridorul de export va func¡iona normal.

“Dacå amoniacul este problema, atunci ONU trebuie så spunå clar cå ¿i

noi vom putea exporta cereale fårå piedici dacå pornim conducta. Liderii no¿tri vor decide atunci dacå este în interesul nostru så facem asta sau nu”, a declarat ministrul ucrainean Yuriy Vaskov.

Pânå acum, coridorul a permis exportul a peste 30,5 milioane de tone de cereale ¿i alte alimente din porturile ucrainene.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 22/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Irlanda vrea s\ renun]e la 200.000 de vaci Guvernul irlandez ia în calcul sacrificarea a 200.000 de vaci în urmåtorii ani, ca parte a strategiei de reducere la zero a emisiilor de gaze cu efect de serå pânå în anul 2050.

Conform unui document oficial care a ajuns în posesia presei irlandeze, guvernul vrea så reducå numårul total de vaci din ¡arå cu 10% ¿i a alocat 600 de milioane de euro pentru sacrificarea a câte 65.000 de animale anual în urmåtorii trei ani.

De¿i suma este suficientå pentru a-i despågubi pe fermierii afecta¡i, ace¿tia nu sunt convin¿i cå planul este unul bun.

“Dacå totu¿i este necesarå sacrificarea animalelor, participarea trebuie så fie una voluntarå. Este un aspect critic, pentru cå nu putem, de exemplu,

så luåm cu for¡a vacile unui fermier care tocmai le-a cumpårat cu ajutorul unui împrumut mare de la bancå”, explicå Pat McCormack (foto), pre¿edintele Asoci a¡iei Furnizorilor de Lapte din Irlanda.

Conform unui raport din anul 2021, Irlanda ar trebui så renun¡e la 1,3 milioane de vaci pentru a reduce în mod semnificativ emisiile de gaze poluante.

Reducerea voluntar\ a produc]iei de lapte Un grup de mari producåtori a solicitat Comisiei Europene så monitorizeze atent pia¡a de lactate ¿i så activeze la nevoie un plan de reducere voluntarå a produc¡iei de lapte, pentru a preveni o crizå a industriei.

Scrisoarea deschiså semnatå de mai multe organiza¡ii, printre care European Milk Board, Via Campesina sau OXFAM (Fran¡a), sus¡ine cå un mecanism de acest tip este necesar atunci când pre¡ul laptelui scade sub costul de produc¡ie.

“Dacå nu reu¿im så prevenim o nouå crizå, numårul fermelor europene care dau faliment va ajunge la un nou record”, spun producåtorii.

Ei au solicitat ¿i alte reforme esenProfitul Agricol 22/2023

¡iale pe care UE trebuie så le adopte urgent, printre care impunerea unor limite realiste pentru produc¡ia de lapte, dar ¿i decuplarea pre¡ului laptelui de pie¡ele interna¡ionale ¿i stabilirea lui doar pe baza condi¡iilor interne din fiecare stat membru.

Producåtorii europeni se confruntå în ultimul an cu o crizå de supraproduc¡ie care a provocat proteste ale fermierilor în mai multe ¡åri. În timp ce cererea pentru lapte a scåzut, pre¡ul de produc¡ie a crescut din cauza scumpirii materiilor prime, iar cei mai mul¡i fermieri lucreazå acum în pierdere.

Drago[ B|LDESCU

Moldovenii cer interzicerea importurilor din Ucraina Asocia¡iile fermierilor din Moldova au anun¡at organizarea unor ac¡iuni de protest în aceastå lunå în Chi¿inåu.

Conform organizatorilor, vor lua parte pânå la 1.000 de oameni ¿i 300 de utilaje agricole. Ei solicitå interzicerea importului de alimente din Ucraina ¿i utilizarea portului Giurgiule¿ti, care este singura ie¿ire a Moldovei la Dunåre, doar pentru exportul produselor agricole locale. Fermierii mai cer guvernului acordarea unor subven¡ii agricole mai mari ¿i amenin¡å cu proteste la nivel na¡ional dacå autoritå¡ile refuzå dialogul.

Cele mai ieftine alimente din ultimii doi ani Organiza¡ia pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå a ONU (FAO) a anun¡at cå indexul global al pre¡ului la alimente a ajuns în luna mai la cel mai jos nivel din ultimii doi ani. Indexul din mai a fost de 124,3 puncte, fa¡å de 127,7 în luna aprilie, pe fondul ieftinirii cerealelor, uleiului ¿i produselor lactate.

Uleiul alimentar s-a ieftinit cel mai mult în ultima lunå, cu aproape 9%, datoritå stocurilor foarte mari de semin¡e oleaginoase ¿i de ulei de palmier. Existå înså ¿i alimente care s-au scumpit, în special orezul, zahårul ¿i carnea.

SUA sus¡ine cu 100 de milioane de euro exporturile ucrainene Corteva ¿i Agen¡ia pentru Dezvoltare Interna¡ionalå a SUA (USAID) au anun¡at cå vor colabora pentru cre¿terea accesului fermierilor ucraineni la inputuri, finan¡are ¿i depozitare dupå recoltare. În aprilie anul trecut, Corteva s-a retras din Rusia, iar acum anun¡å cre¿terea produc¡iei de semin¡e de porumb ¿i floarea-soarelui în Ucraina cu 30% în urmåtorii cinci ani.

De asemenea, Corteva le va oferi fermierilor ucraineni consultan¡å agronomicå ¿i acces la finan¡are. De partea sa, USAID va finan¡a cu 100 de milioane de dolari exporturile agricole ucrainene, mai ales prin construirea de depozite.

13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cargill renun¡å la cre¿terea puilor în China Grupul Cargill a semnat un acord de vânzare a filialei Cargill Protein China cåtre fondul de investi¡ii DCP Capital, în schimbul unei sume confiden¡iale.

Filiala de¡ine mai multe ferme de pui ¿i abatoare în China ¿i opera în pierdere. Cargill nu va renun¡a înså la produc¡ia de carne de pui în alte ¡åri ¿i a finalizat anul trecut achizi¡ia companiei americane Sanderson Farms, pentru 4,5 miliarde de dolari.

Vaci hrånite cu ciocolatå Unul dintre cei mai mari producåtori de lactate din Australia î¿i hråne¿te vacile cu ciocolatå pentru a ob¡ine mai mult lapte ¿i a reduce risipa alimentarå. Fermierul James Mann de¡ine peste 4.000 de vaci, care primesc toate produsele rebut ale fabricii de ciocolatå din Melbourne.

Ciocolata este amestecatå în furaje ¿i oferå animalelor zahårul ¿i uleiul de care au nevoie în dieta lor.

China ordonå recoltarea cât mai rapidå a grâului Beijingul a cerut guvernelor locale så recolteze cât mai repede grâul în acest sezon pentru a reduce pierderile, dupå o perioadå de ploi toren¡iale care a compromis par¡ial culturile. Milioane de tone de grâu au fost deja pierdute, în urma precipita¡iilor din principalele regiuni producåtoare.

China este cel mai mare cultivator de cereale din lume, iar produc¡ia totalå de grâu a ajuns anul trecut la 137,7 milioane de tone.

Albine modificate genetic în Emiratele Arabe Unite Apicultorii din Emiratele Arabe Unite au reu¿it så modifice genetic måtcile albinelor, pentru a le permite så supravie¡uiascå în clima aridå din regiune. În timp ce numårul albinelor este în scådere în întreaga lume, fermierii locali de¡in acum peste 2.500 de stupi, care rezistå la temperaturi de pânå la 50 de grade Celsius. În plus, fiecare stup este instalat un sistem de aspersoare.

14

Scandalul porumbului dintre SUA [i Mexic Oficiali americani au solicitat consultåri oficiale cu Mexicul în cadrul Acordului Liber de Comer¡ Nord-American (USMCA) privind inten¡ia guvernului mexican de a interzice importurile de porumb OMG. Consultårile sunt prima etapå a procedurii oficiale de litigiu, iar cele douå pår¡i î¿i vor prezenta argumentele în fa¡a unei comisii neutre de exper¡i, care va arbitra disputa.

Pre¿edintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador a promulgat încå din anul 2020 un decret care prevede interzicerea importurilor de po-

rumb modificat genetic de la începutul anului 2024.

Au urmat negocieri prelungite între reprezentan¡ii mexicani ¿i americani care nu au dus înså la nici un rezultat.

De¿i Mexicul a modificat unele prevederi ale legii, americanii considerå în continuare cå decretul este un abuz unilateral care încalcå prevederile USMCA. Decizia administra¡iei Biden este puternic sus¡inutå ¿i de organiza¡iile fermierilor americani, care au cerut declan¿area procedurii de litigiu încå din toamna anului trecut.

Se apreciaz\ recolta în Fran]a [i România Produc¡ia de grâu din Uniunea Europeanå ar urma så se situeze la 131,5 milioane tone, în cre¿tere de la 130,2 milioane tone, previzionatå în aprilie, ¿i mult peste recolta de anul trecut, de 125,7 milioane tone.

Previziunile pentru Spania au fost revizuite în scådere, din cauza secetei severe. Astfel, Executivul comunitar a redus cu aproape 13% prognoza privind recolta de cereale, dupå o scådere de aproape 20% în aprilie. În schimb, au fost îmbunåtå¡ite estimårile privind recoltele de cereale din Fran¡a (+ 1%) ¿i România, (+ 4%).

Pentru rapi¡å - principala culturå de plante oleaginoase din blocul comunitar - produc¡ia ar urma så se situeze la 20,2 milioane tone, fa¡å de 19,5 milioane tone în 2022/2023.

În contrast, Comisia a înråutå¡it prognoza privind produc¡ia de orz, la 52 milioane tone, de la un nivel de 52,2 milioane tone previzionat în aprilie ¿i la produc¡ia de porumb, la 64,1 milioane tone, de la 64,4 milioane tone.

Estimårile revizuite pentru anul 2023/2024 încå sunt peste nivelul din 2022/2023, de 51,5 milioane tone pentru orz ¿i 52,1 milioane tone pentru porumb.

Exporturile de grâu ale UE au fost revizuite în scådere, la 32 milioane tone, de la 32,5 milioane tone previzionat în aprilie.

Exporturile de porumb au fost revizuite în cre¿tere, la 24,5 milioane tone, de la un nivel de 24 milioane tone previzionat în aprilie.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 22/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 2 iunie, a fost de 237 dolari/tonå (1.090 lei).

A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 29 mai.

România FOB Constan¡a 205 euro/t (-2) 1.025 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 29.05 - 2.06.2023, pre¡ cu livrare în iulie 2023. ¥n perioada 29 mai - 2 iunie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-

Principalele destina¡ii: Thailanda 77.700 tone, Mexic

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

77.970 tone, Panama 29.770 tone, Nigeria 27.770 tone ¿i Columbia 21.770 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 291 dolari/tonå (1.339 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 29 mai.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 207 euro/tonå (1.035 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 247 euro/tonå (1.235 lei). A scåzut cu 24 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 229 227 225 223 221 August 243 241 239 237 231 Sept 247 245 241 239 237 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 255 253 251 249 245 August 267 263 261 259 253 Sept 277 275 273 271 267

scåzut cu 14 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 925 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 29.05 - 2.06.2023, pre¡ cu livrare în iulie 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 2 iunie 2023, a fost de 243 dolari/tonå (1.118 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 241 237 235 233 227 August 207 201 199 197 193 Sept 205 203 201 199 195 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iulie August

16

$/t

29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 237 235 233 231 225 241 237 235 233 227

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iulie 2023, este de 171 euro/tonå (855 lei).

A crescut cu 4 euro/tonå.

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 2 iunie, a fost de 213 euro/tonå (1.065 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 mai.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 207 euro/tonå (1.035 lei). A

€ - 5 lei $ - 4,6 lei data 29 mai.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 211 euro/t (1.055 lei).

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iulie 2023 este de 177 euro/t (885 lei).

A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie, a fost de 175 dolari/t (805 lei).

A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 307 303 301 299 291 August 309 307 305 303 299 Sept 311 309 307 305 297 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Rouen 221 217 215 213 211 Dunquerque 221 217 215 213 211 Pallice 239 235 233 231 229 Creil FOB 219 215 213 211 207 Moselle FOB 219 215 213 211 207 Rouen FOB 271 267 261 259 247

scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 225 dolari/tonå (1.035 lei).

A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 29 mai.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 223 euro/tonå (1.115 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 237 233 231 229 213 237 235 233 229 213 225 223 221 219 207 Bordeaux FOB 237 235 233 231 217 Pontivy 231 229 227 225 223 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 22/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 29 mai - 2 iunie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut ur måtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 503 dolari/tonå (2.314 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iulie August Sept

$/t

29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 501 497 495 493 485 479 477 475 473 469 453 451 447 445 437

Orz FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 925 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 29.05 - 2.06.2023, pre¡ cu livrare în iulie 2023.

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 201 euro/tonå (1.005 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 393 euro/tonå (1.965 lei).

A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 mai.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 399 euro/tonå (1.995 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 2 iunie 2023, a fost de 503 dolari/tonå (2.314 lei). A scåzut cu 14 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 459 dolari/tonå (2.111 lei). A scåzut cu 22 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 1.127 1.117 1.107 1.105 1.057 August 1.133 1.127 1.117 1.109 1.057 Sept 1.117 1.109 1.107 1.097 1.007

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

29.05 - 2.06.2023

197.770 tone, Italia 77.770 tone, Indonezia 37.770 tone, Canada 7.770 tone ¿i Mexic 7.770 tone.

euro/t

29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Rouen 215 211 207 205 201 Dunquerque 207 203 201 199 197 Pontivy 211 207 205 203 199 Orz bere: Creil** 223 217 215 213 207 Moselle** 223 219 217 215 217

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 217 euro/tonå (1.085 lei).

A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în iulie 2023, pre¡ul orzului furajer este 193 dolari/t (889 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 517 515 513 509 503 August 521 517 515 513 507

Floarea-soarelui

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 2 iunie 2023, a fost de 321 dolari/tonå (1.477 lei).

A înregistrat o scådere de 16 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 29 mai.

¥n såptåmâna 29 mai - 2 iunie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 427 euro/t (2.135 lei).

A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 29 mai.

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Dieppe 447 443 441 437 427 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 337 333 331 329 321

A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (1.985 lei). A înregistrat o scådere de 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 397 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Rouen 413 407 403 401 399 Dunquerque 411 407 405 403 397 Moselle 407 405 403 401 393

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 539 537 533 531 517 August 521 517 513 511 507 Sept 523 519 517 515 509

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie 2023, este 337 euro/t (1.685 lei). A scåzut cu 10 dolari fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2023, este 397 dolari/t (1.826 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 237 235 233 231 217 August 241 239 237 235 227

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 29 mai - 2 iunie, a fost de 217 dolari/tonå (998 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

237 dolari/t

Profitul Agricol 22/2023

- 12

243 dolari/t

- 14

$/t

29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 477 475 473 471 459 August 469 467 461 459 447

503 dolari/t

- 16

217 dolari/t

- 20 17

CULTURI

VEGETALE Cargill propune practicarea unei agriculturi regenerative Programul de agriculturå regenerativå ini¡iat de Cargill, RegenConnect, se extinde în Europa dupå trei ani de succes în America de Nord.

Astfel, clien¡ii Cargill vor primi compensa¡ii financiare pentru a adopta practici agricole favorabile pentru climå.

Deocamdatå, programul Cargill va putea fi accesat doar în Fran¡a, Ger mania, Polonia ¿i România. Adicå ¡årile care conteazå din punct de vedere cerealier. Comunicarea oficialå a companiei confirmå cå RegenConnect a primit feedback pozitiv din partea fermierilor ¿i a clien¡ilor ¿i, în plus, a fost recunoscut ¿i de prestigiosul 2023 Edison Awards, pentru abordarea sa inovatoare de a crea un sistem alimentar mai rezilient ¿i mai sigur.

Programul dureazå 3 ani ¿i cautå så îmbunåtå¡eascå sånåtatea solului prin înfiin¡area de covoare vegetale, cultivarea fårå lucråri sau cu lucråri reduse ale solului. Fiecare poate alege practicile care se potrivesc cel mai bine condi¡iilor lui.

În România, parcelele eligibile trebuie så aibå în rota¡ie o culturå principalå din lan¡ul de aprovizionare al Cargill, cum ar fi rapi¡å, grâu, porumb, orz, mazåre sau floarea-soarelui.

Cargill a încheiat deja un parteneriat cu Regrow, o firmå care se ocupå de måsurarea emisiilor de carbon pentru a facilita måsurarea, raportarea ¿i verificarea (MRV) rezultatelor de mediu.

Platforma permite o înscriere u¿oarå, o colectare sigurå a datelor ¿i pune la dispozi¡ia fermierilor op¡iuni transparente de måsurare ¿i verificare.

Programul oferå, de asemenea, o oportunitate pentru fermieri de a accesa noi pie¡e emergente, care au, astfel, posibilitatea de a intra în contact cu unele dintre cele mai mari companii din lume, care cautå în mod activ så î¿i reducå amprenta asupra mediului, sprijinind în acela¿i timp agricultura regenerativå.

“Schimbarea începe acolo unde începe sistemul alimentar, la fermå. Companiile, precum Cargill, pot ¿i trebuie så

Fermierii vor beneficia de un pre¡ competitiv pe pia¡å ¿i se pot înscrie în perioada 12 iunie-15 iulie, contactând reprezentantul Cargill sau accesând platforma la adresa: regenconnect.cargill.com. facå posibilå, din punct de vedere economic, implementarea de cåtre fermieri a practicilor sustenabile în întreaga lume. Viziunea noastrå este de a face ca agricultura regenerativå så devinå un lucru obi¿nuit în întregul nostru lan¡ de aprovizionare global, ajutând fermierii så producå alimente în mod mai sustenabil, sporindu-le în acela¿i timp profitabilitatea ¿i rezilien¡a”, explicå Alexis Cazin, pre¿edintele diviziei Agricultural Supply Chain din cadrul Cargill, din Europa.

“Aceastå extindere demonstreazå angajamentul Cargill de a oferi fermierilor resursele necesare pentru a adopta practici de sånåtate a solului care så le sporeascå rezisten¡a ¿i så îi conecteze la pie¡ele emergente de carbon. Prin asigurarea viabilitå¡ii financiare a agriculturii sustenabile ¿i regenerative pentru fermieri, putem contribui la extinderea mai rapidå a practicilor cu impact pozitiv pentru naturå ¿i la transformarea lor în standarde, permi¡ând agriculturii ¿i fermierilor så facå parte din solu¡ia la problemele de climå”.

Arin DORNEANU 18

Profitul Agricol 22/2023

CULTURI VEGETALE

Guvernul a redus desp\gubirile pentru seceta din 2022 Sub semnåtura pre¿edintelui Nicolae Sitaru, Forumul APPR î¿i manifestå consternarea fa¡å de reducerea inacceptabilå a sumei alocate de Guvern pentru despågubirea culturilor de primåvarå afectate de seceta din 2022, de la 869,6 milioane lei la 300 de milioane.

Astfel, dupå cum a confirmat Guvernul, ajutorul de stat acordat sub formå de grant pe hectar va fi de maxim 335 de lei pentru cei calamita¡i integral, mult sub cei 1.000 de lei/ha promi¿i în aprilie de ministrul Daea.

Nicolae Sitaru

ªi Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare cere modificarea Ordonan¡ei ¿i aprobarea sumei de 869,6 milioane lei, conform proiectului pus în dezbatere publicå, ¿i nu este de acord cu reducerea sumei.

Tot AAC atrage aten¡ia cå modalitatea de calcul poate fi u¿or corectatå dacå din tabelul de calcul va fi eliminatå coloana 3 (suprafa¡å calamitatå/ha), deoarece coloana respectivå din cerere este deja echivalentul coloanei 6 din procesul-verbal de constatare a pagubelor.

“Coloana 6 din procesul-verbal de constatare reprezintå suprafa¡a calcu20

“1.000 de lei pe hectar nu doar cå este insuficient, dar pare chiar derizoriu în încercarea de a acoperi efectele devastatoare pe care seceta le-a avut asupra culturilor de primåvarå”, se aratå în comunicatul FAPPR. Ca ¿i la despågubirile pentru culturile de toamnå calamitate de secetå, ¿i la plå¡ile pentru culturile de primåvarå ministerul se folose¿te de o formulå care diminueazå suma prin aplicarea coeficientului de daunå de douå ori.

Forumul APPR încercå så le reaminteascå celor de la Guvern så nu latå, la care s-a aplicat deja procentul de calamitare.

Atragem aten¡ia cå dacå OUG se aprobå în forma propuså fermierii vor fi din dezavantaja¡i, aplicându-se procentul de calamitare de 2 ori.

Spre exemplu, un fermier cu grad de calamitare de 60%, având dreptul la un ajutor de 600 lei/ha, va primi 360 lei, respectiv 36% (60%*60%).

Reamintim cå suma de 1.000 lei/ha propuså a fi acordatå pentru fermierii afecta¡i 100% reprezintå între 15,623,4% din cheltuielile efectuate pe ha.

Domnule prim-ministru, membrii organiza¡iilor membre AAC vå infor-

minimizeze importan¡a acestor despågubiri cerute pe 7 aprilie de to¡i agricultorii care au ie¿it în stradå. Era unul din punctele principale de revendicare ale protestului.

De aceea, FAPPR solicitå autoritå¡ilor alocarea urgentå a fondurilor suplimentare necesare pentru ca ajutorul pentru culturile de primåvarå din 2022, distruse de secetå în propor¡ie de 100%, så ajungå la 1.000 lei/ha, a¿a cum era stabilit ini¡ial în proiectul de ordonan¡å.

“A¿a cum a fåcut-o în multiplele adrese ¿i demersuri întreprinse pe subiectul secetei, FAPPR reaminte¿te cå acordarea despågubirilor culturilor de primåvarå distruse de seceta din 2022, cel pu¡in în cuantumul prevåzut în proiectul de lege ini¡ial, este absolut necesarå pentru supravie¡uirea exploata¡iilor agricole în cauzå. Subliniem cå sau înregistrat situa¡ii dramatice în unele jude¡e, cu grad de calamitare 100%, fapt consemnat ¿i de autoritå¡ile competente în procesele-verbale de constatare,” se aratå în comunicatul organiza¡iei de fermieri. meazå cå agricultorii din sectorul vegetal se aflå într-o situa¡ie foarte gravå, o crizå generatå de o lipså cronicå de capital în fermele române¿ti: costuri în cre¿tere, pråbu¿irea pre¡urilor la cereale/oleaginoase, måsuri restrictive la nivel european, venituri în scådere, produc¡ii diminuate din cauza lipsei sistemului de iriga¡ii.

Toate aceste cauze pun în pericol securitatea alimentarå a României, viitorul satului românesc ¿i soarta a zeci de mii de antreprenori din mediul rural”, se aratå în scrisoarea deschiså trimiså de AAC prim-ministrului.

Profitul Agricol 22/2023

CULTURI VEGETALE

Nicio informare, f\r\ validare!

Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC|

Cât timp tehnologiile erau elaborate pe baza unor experien¡e realizate în sta¡iunile didactice ale universitå¡ilor sau în institutele ¿i sta¡iunile de cercetare, expresia “ca la carte” avea sens, deoarece se cåutau cele mai potrivite variante tehnologice pentru anumite condi¡ii pedoclimatice.

A

cum înså, majoritatea “cår¡ilor” nu mai prezintå informa¡ii validate prin experien¡e, ci mai ales “opinii tehnologice”, dintre care este foarte greu s-o alegi pe cea care trebuie transpuså în practicå, chiar ¿i pentru cei care le emit, daråmite pentru un fermier.

Cum fermierii nu cer de obicei informa¡ii validate în experien¡e riguroase, ci ei le utilizeazå pe cele mai accesibile, ar trebui ca formula de sus¡inere a tehnologiei alese så fie mai degrabå “ca la prima carte gåsitå”.

Så vedem ce informa¡ii se pot gåsi despre cerin¡ele fa¡å de sol (pH ¿i texturå la cartof).

Profesorul Velican scria, în 1965, cå, de¿i cartoful preferå solurile cu un pH cuprins între 5 ¿i 6,5, în unele ¡åri, cele mai mari produc¡ii s-au ob¡inut la valori ale pH de 4,6 - 5,8, iar în alte ¡åri, solurile cu pH mai mic de 5 trebuie amendate.

Concluzia: “produc¡ia variazå pu¡in între 4,5 ¿i 7,5 dacå se aplicå fitotehnica corespunzåtoare.” Fitotehnia din 2011 (G. Morar) påstreazå acelea¿i va-

22

lori ale pH pentru intervalul de favorabilitate, în timp ce Bîlteanu (2001) îl reduce pu¡in, între 5 ¿i 7,5.

Dacå se folose¿te fitotehnica corespunzåtoare, profesorul Velican a aråtat cå cele mai indicate soluri sunt cele lutoase spre nisipoase. Dar, pe solurile nisipoase, sårace, se pot ob¡ine recolte bogate dacå sunt bine îngrå¿ate.

Clima are ¿i ea un rol hotårâtor. În zonele cu precipita¡ii bogate ¿i vreme råcoroaså, solurile trebuie så fie cât mai u¿oare, pentru a se zvânta ¿i încålzi repede. În schimb, solurile lutoase ¿i lutoargiloase sunt mai favorabile acolo unde temperatura mai mare ¿i ploile mai pu¡ine stânjenesc tuberizarea pe solurile nisipoase. Solurile podzolice argilo-lutoase devin bune pentru produc¡ia cartofului dacå se adânce¿te stratul arabil ¿i se men¡ine afânat (Velican, 1965).

La o concluzie asemånåtoare, dar pentru sfecla de zahår, a ajuns ¿i profesorul Bîlteanu (2001), referindu-se la faptul cå cercetåtorii italieni au eliminat dificultå¡ile determinate de texturå prin scarificåri adânci, de pânå la 55-75 cm. ªi dacå italienii pot cultiva sfecla pentru zahår pe soluri grele, o putem face ¿i noi, scarificând la o adâncime de 50-100 cm, lucrarea fiind urmatå de o aråturå adâncå de 30-35 cm (dr. I. Gherman, pre¿edintele confedera¡iei cultivatorilor de sfeclå pentru zahår).

Pe de altå parte, profesorul Gavril Morar (2011) aratå cå dacå în regiunile unde se ob¡in cele mai mari produc¡ii de cartofi pe solurile nisipo-lutoase, recolta scade la 80-85% pe cele luto-nisipoase ¿i la 70-75% pe cele lutoase. Probabil cå ierarhiile se schimbå odatå cu condi¡iile pedoclimatice men¡ionate de Velican. În schimb, Draica ¿i colab. (2000) considerå cartoful ca foarte preten¡ios la condi¡iile de sol, iar solurile favorabile pot compensa deficien¡ele climatice ¿i chiar tehnologice.

O opinie pu¡in diferitå o au speciali¿tii de la International Fertilizer Asociation (IFA), o asocia¡ie interna¡ionalå a producåtorilor de îngrå¿åminte din 80 de ¡åri, care afirmå cå se pot cultiva cartofi pe o mare diversitate de soluri, dar atunci când condi¡iile meteorologice sunt nefavorabile, recoltarea mecanizatå este mai pu¡in dificilå pe solurile u¿oare. În ceea ce prive¿te pH-ul, exper¡ii IFA considerå cå valoarea minimå a pH ar trebui så fie 5,5, deoarece la valori mai mici, de pânå la 4,8, cre¿terea plantelor este afectatå.

Cultivarea cartofului nu este potrivitå nici pe solurile bazice, deoarece este afectatå calitatea peridermului.

De aceea, ¡inând cont de faptul cå monocultura se putea practica cu rezultate un numår limitat de ani (4-5, dar acum “GAECii” interzic monocultura), IFA propune o valoare de compromis a pH pe asolament, între 6 ¿i 7, pentru a fi destul de favorabil ¿i celorlalte plante din rota¡ie.

IFA avertizeazå cå este imprudent så se aplice amendamente imediat înaintea unei culturi de cartofi, cu excep¡ia cazurilor de aciditate extremå.

Cu toate acestea, experien¡ele fåcute la Sâncråieni au contrazis recomandarea IFA. Pe o solå cu pH de 5,8, s-au aplicat 900 kg de carbonat de calciu înainte de plantarea cartofului. Valoarea nouå a pH-ului a crescut la 6,5 ¿i probabil rezultatele au fost mul¡umitoare.

Concluzii Se zice cå pH-ul este unul din factorii principali care controleazå disponibilitatea nutrien¡ilor, procesele microbiene ¿i cre¿terea plantelor.

Ar trebui, oare, så-i acordåm ¿i noi importan¡å?

Profitul Agricol 22/2023

CULTURI VEGETALE

Samson Popescu, la 30 de ani de munc\ în agricultur\ 150 de angaja¡i, produc¡ii de vârf de 25.000 - 30.000 de unitå¡i de saci de semin¡e ¿i o cifrå de afaceri de 3 milioane de euro pe an, acestea sunt coordonatele micu¡ei, dar prestigioasei ferme Semisland din Cårpini¿, jude¡ul Timi¿, conduså de antreprenorul Samson Popescu.

T

otul a început în 1979, când Popescu a absolvit Institutul Agronomic de la Timi¿oara.

Atunci, dupå o micå disputå cu conducerea comunistå a institu¡iei, el a fost repartizat la anonima Cooperativå Agricolå de Produc¡ie CAP Cårpini¿, lipsitå de interes agricolå, nu la celebra SCDA Lovrin, la puternicul centru legumicol Gotlob, Tomnatic sau Sânnicolau Mare.

“Repartizarea mea la Cårpini¿ a fost un fel de pedeapså, fiindcå nu aveam origine sånåtoaså, conform ideologiei comuniste. O rudå din familie, pastor, construise o bisericå. Era de neconceput”, î¿i aminte¿te Samson Popescu.

Poate cå hotårârea de atunci a regimului comunist i-a fåcut o favoare, fårå måcar så bånuiascå. A¿a a ajuns så activeze în “Triunghiul de aur al Banatului”, cum se nume¿te zona cuprinså de Cårpini¿, Jimbolia, Lovrin, Bulgåru¿ ¿i Graba¡, cu cel mai bun sol, comparabil cu celebru “Cordon al porumbului” din Statele Unite ale Americii.

A fost ales ¿ef de sec¡ie, iar Pioneer l-a inclus într-un amplu proiect de pro24

ducerea de semin¡e pentru export. Astfel, prin compania româneascå SemRom, Pioneer oferea formele parentale, iar la Cårpini¿ se ob¡inea såmân¡a, care era exportatå.

“Eu am fost printre cei ale¿i. Eram tânår inginer foarte bun în meserie, îmi fåceam treaba cu rezultate excelente ¿i am fost propus pentru acest proiect de a produce såmân¡å la Cårpini¿”, poveste¿te Samson.

În decembrie 1989, a venit revolu¡ia, CAP-ul a fost desfiin¡at, iar în 1992, Samson Popescu a fost contactat de reprezentantul Pioneer în România.

Americanilor le plåcuse amplul proiect de ob¡inere de såmân¡å de porumb ¿i floarea-soarelui în zona Cårpini¿.

Pentru asta, l-au îndemnat så î¿i înfiin¡eze o firmå ¿i så devinå ¿i distribuitor.

A¿a a apårut Semisland, în 1993, care înseamnå semin¡e pentru påmânt, o îmbinare de douå cuvinte: unul românesc, semin¡e, ¿i unul englezesc, land (påmânt). În scurt timp, Popescu a fost trimis la primul training la Bucure¿ti, împreunå cu ceilal¡i fermieri din ¡arå inclu¿i în proiect, timp de o såptåmânå, unde speciali¿tii Pioneer i-au învå¡at ce trebuie så facå. Mai târziu, au fost trimi¿i ¿i în America, la alte traininguri.

“Nu am ¿tiut noi nimic, în 1993, despre ce însemna economia de pia¡å ¿i cum så ai propria ta firmå”, constatå Popescu, acum, dupå 30 de ani.

Samson ¿i-a început activitatea de antreprenor ¿i investitor privat cu mare avânt ¿i speran¡e, iar în fiecare varå era trimis în America, la sediul Pioneer, la instruire câte 7 - 10 zile.

De asemenea, pentru ca activitatea

så decurgå cât mai eficient, Popescu a fost îndemnat de partenerii americani de la Pioneer så î¿i cumpåre douå tiruri pentru a putea transporta mai u¿or såmân¡å de porumb ¿i floarea-soarelui, cåtre clien¡i. A fost o investi¡ie extraordinarå pentru acea vreme, în 1994.

Numai cu banii pe care i-a dat pe un tir, Samson putea så cumpere 100 ha.

An de an, produc¡ia mergea foarte bine, iar în 8 ani, Samson, cu Semisland, a reu¿it så ajungå pe locul doi pe România la distribu¡ia de såmân¡å Pioneer de porumb ¿i floarea-soarelui. Astfel, colaborarea cu Pioneer a durat aproape 15 ani, dar Popescu a fost cooptat ¿i de o altå companie multina¡ionalå americanå, Monsanto.

“

De-a lungul celor 30 de ani de activitate agricolå cu Semisland, am avut satisfac¡ii profesionale la cel mai înalt nivel ¿i am avut contracte cu cei mai mari producåtori agricoli din America ¿i din ¡årile occidentale.

Pentru mine a fost un mare avantaj ¿i am avut de unde så învå¡ întotdeauna. Rezultatele tot mai bune au însemnat performan¡å, iar pledoaria pentru excelen¡å a fost un reper în toatå activitatea mea ¿i m-a stimulat, iar partenerilor le-am transmis încredere iar ei au fost mul¡umi¡i de colaborarea cu mine.

“

Profitul Agricol 22/2023

CULTURI VEGETALE Astfel, pe terenurile de înaltå calitate de la Cårpini¿ avea loc an de an Monsanto Farm Progres, unde compania americanå î¿i desfå¿ura loturile experimentale. A urmat altå supercolaborare, cu multina¡ionala germanå Bayer, care a cumpårat mai târziu Monsanto.

Astfel, pe terenurile Semisland avea loc o altå manifestare agricolå extraordinarå, Bayer Agro Arena, care atrage în fiecare an peste 500 de fermieri din Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin. Acum marele eveniment s-a mutat la Comlo¿.

Semisland a pornit cu 300 de hectare, apoi a crescut la 400 ha. ¥n 2023,

suprafa¡a a fost reduså la jumåtate, la 200 de hectare, pe care Samson continuå så producå grâu, porumb, rapi¡å, floarea-soarelui ¿i soia. Samson, cu Semisland, a reu¿it så producå 25.000 30.000 de unitå¡i de saci de såmân¡å, pe an, în perioada de vârf, prin 2004 2005, care puteau så acopere pânå la 40.000 de hectare.

De-a lungul celor 30 de ani, Samson Popescu a avut ¿i dezamågiri ¿i e¿ecuri, bineîn¡eles, nu numai bucurii ¿i succese. De ce? Dupå revolu¡ie, mul¡i au încercat så î¿i dezvolte ferme, unii au reu¿it, al¡ii nu. Mul¡i au apelat la

Samson Popescu så le ofere semin¡e, dar, din påcate, nu le-au mai plåtit. Împotriva lor, Samson a deschis procese.

Pe unele le-a câ¿tigat, dar nu a mai reu¿it så î¿i recupereze banii, fiindcå fermele au dat faliment. Astfel, Popescu estimeazå cå a pierdut jumåtate de milion de euro, în 15-20 de ani.

“Degeaba am câ¿tigat în instan¡å, cå nu am mai avut ce recupera de la ei.

A trebuit så plåtesc din banii mei, fiindcå dacå nu achitai totul, firma partenerå nu-¡i mai permitea så mai produci såmân¡å”, a spus Samson. Semisland a activat uneori cu pânå la 25 angaja¡i ¿i zilieri, iar în cei 30 de ani, în total a avut 150 de oameni. Evident cå, în 30 de ani, Semisland a primit multe premii ¿i diplome de excelen¡å.

Aderarea la Uniunea Europeanå a fost cea mai mare ¿anså pentru agricultura autohtonå, fiindcå fermierii au avut acces la tehnologie de vârf ¿i la ma¿ini agricole moderne ¿i ultramoderne care le-au u¿urat munca ¿i au fåcut så creascå productivitatea.

Fermierii au acum acces la tehnologie ¿i ma¿ini utilaje de vârf, la fel cum au ¿i americanii sau producåtorii occidentali. Bineîn¡eles cå mai e mult pânå så îi egaleze pe americani ¿i pe occidentali, mai ales în ceea ce prive¿te capitalizarea. Samson mai spune cå, în România, cad 500 - 600 de litri de precipita¡ii pe metru påtrat anual, dar la americani, în Cordonul porumbului, se ridicå la 900 - 1000 l/m² anual.

A¿adar, e greu så te compari cu americanii ¿i în produc¡ie. În plus, ei au ¿i iriga¡ii. Dacå în caz cå nu plouå 7-10 zile, ei dau drumul la iriga¡ii ¿i porumbul nu suferå de lipsa apei. Prin urmare, la americani, media este de 10 tone de porumb pe hectar ¿i de 4 tone la soia. E adevårat cå ¿i în Timi¿ s-au produs 10 12 tone de porumb la hectar, dar, la nivel de ¡arå, media este de 4.000 - 6.000 de tone la hectar.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 22/2023

25

CULTURI VEGETALE

Atac de Lema melanopa în Timi[ Condi¡iile climatice extreme au dominat agricultura din Câmpia de Vest încå din toamna anului trecut.

Ploi excesive, iarnå cu zåpadå aproape inexistentå, cålduri de pânå la 20 de grade în unele zile din ianuarie - februarie, apoi temperaturi scåzute pânå la înghe¡.

Atacul în vetre al dåunåtorului Lema Toate acestea au creat un mediu excelent pentru apari¡ia tuturor bolilor ¿i chiar a dåunåtorilor la cerealele påioase.

Fermierul Nicu Apopi (foto), din Peciu Nou, fost pre¿edinte al Clubului Fermierilor Români, a atras aten¡ia cå grâul (dar ¿i celelalte culturi de cereale påioase) poate reprezenta o lec¡ie deschiså.

“Se pot vedea live toate bolile existente la påioase”, a constatat Apopi. La sfâr¿itul lunii mai - începutul lunii iunie, dominante sunt ruginile, fåinarea, septorioza, fuzarioza, dar pericolul absolut îl reprezintå gândacul bålos, Lema melanopa.

perioarå se usucå, albindu-se, se aratå în aten¡ionarea OFJ Timi¿.

De asemenea, speciali¿tii de la Bayer atrag aten¡ia cå adultul de Lema poate ajunge pâna la 4,8 mm lungime, are culoare albastrå, cu reflexe metalice verzui, iar larva oligopodå are 5-7 mm lungime, capul mare ¿i mandibulele din¡ate. De remarcat este faptul cå excrementele gândacului bålos în amestec cu substan¡a mucilaginoaså sunt împinse pe partea dorsalå a corpului, formând un strat protector (sac sterocoral).

“Dupå 3 nåpârliri, în 2-4 såptåmâni, larvele ajung la completå dezvoltare, nu mai consumå, sacul sterocoral dispare ¿i coboarå în sol pentru impupare la 4-5 cm adâncime, iar dupå 10-12 zile apar noii adul¡i. Ace¿tia se hrånesc cu graminee spontane sau samulastra, iar spre sfâr¿it de august, început de septembrie se retrag pentru hibernare”, spun speciali¿tii Bayer.

Oficiul Fitosanitar Timi¿ a emis o alertå pe care a trimis-o fermierilor, asocia¡iilor ¿i cooperativelor din jude¡.

Adul¡ii de Lema melanopa (gândacul bålos) rod frunzele plantelor tinere ¿i le perforeazå sub forma unor dungi longitudinale scurte, paralele cu nervurile.

Larvele rod epiderma superioarå ¿i parenchinul frunzelor, iar epiderma su-

Cum poate fi combåtutå Lema?

Speciali¿tii Oficiului Fitosanitar atrag aten¡ia cå perioada optimå de tratament este chiar la depistarea acestor dåunåtori ¿i se face pe timp lini¿tit, obligatoriu fårå vânt.

Pentru prevenirea ¿i combaterea dåunåtorului Lema melanopa din ce-

26

reale påioase utiliza¡i produsul Karate Zeon, 0,15 l sau alte produse similare de protec¡ia plantelor omologate, îndeamnå speciali¿tii.

De asemenea, ei mai aten¡ioneazå cå fermierii trebuie så respecte cu stricte¡e normele de lucru cu produse de protec¡ia plantelor, normele securitatea muncii, de protec¡ie ba albinelor ¿i a animalelor, în conformitate cu legea nr. 383 din 2013.

Tratamentele se fac la avertizare împotriva insectelor adulte, înainte de depunerea ouålor. Larvele se combat când au eclozat în majoritate, în primele stadii de dezvoltare. Karate Zeon este insecticid de contact care, pe lângå efectul rapid ¿i de ¿oc împotriva dåunåtorilor, oferå cea mai lungå perioadå de protec¡ie, datoritå tehnologiei Zeon.

Tehnologia Zeon este o crea¡ie modernå dezvoltatå de Syngenta, care permite protejarea substan¡ei active în forma¡iuni numite “zeoni”, aflate în solu¡ie apoaså, eliberarea treptatå a insecticidului pe plantå, ac¡iune de lungå duratå datoritå protec¡iei împotriva razelor UV ¿i spålårii prin precipita¡ii, reducerea riscului de irita¡ie a ochilor sau pielii ¿i protec¡ia mediului înconjuråtor ¿i a utilizatorului.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 22/2023

CULTURI VEGETALE

Agrinvest a deschis sediul central de la Bucure[ti Såptåmâna trecutå, Agrinvest a inaugurat, cu fast ¿i lume sub¡ire, cum se fac toate inaugurårile, mai ales la case mari, noul sediu din Bucure¿ti, în ªoseaua Pipera, care, de când a fost lårgitå, a fost ¿i ridicatå la rang de bulevard. Acolo, în Pipera 1/I este centrul na¡ional al companiei.

Este o clådire nouå, de 5 etaje, în întregime proprietatea grupului, la modernizarea cåreia se lucra chiar ¿i în ziua inaugurårii. Doar la fa¡adå, interiorul era deja gata pentru oaspe¡ii în costum ¿i cu pahare de ¿ampanie în mânå.

Cei 20 de ani de când activeazå în pia¡å s-au dovedit un succes pentru Agrinvest, care se apropie de 375.000 de tone de cereale vândute anul acesta ¿i ¡inte¿te mai sus, la 500.000 de tone. “¥n agribusiness afacerea se face pe teren, dar o companie solidå are nevoie ¿i de un spa¡iu adecvat pentru departamentele statice, cele care nu se duc în câmp, la întâlnirile cu agricultorii”, explicå sigur pe sine Daniel Florescu, directorul executiv Agrinvest.

De¿i se prezintå ca un manager de crizå, trecut prin companii care au nevoie de o mânå forte care så le salveze, a acceptat provocarea de a

Profitul Agricol 22/2023

Pentru Iulia Grådinaru, directorul de dezvoltare al Agrinvest, un nou sediu, noi proiecte de viitor, o nouå viziune ¿i parteneriate de lungå duratå, sus¡inute de o tranzi¡ie cåtre un nou viitor în agribusinessul românesc sunt provocåri, dar ¿i bornele unei noi etape. ¥ntr-o compara¡ie de pia¡å, Agrinvest De fapt, Agrinvest este o companie are 3 mari atuuri: este un business intecu o dozå mare de modestie, o grat, are o bunå, dar ¿i perfectibilå acocaracteriza emo¡ionat Dan Såvoiu, perire na¡ionalå ¿i nu are probleme de project manager Agrinvest Golden lichiditå¡i, esen¡iale în contexte cenu¿ii Relationship. cum sunt cele de aståzi, argumenteazå Proiectul acesta, considerat unul de Iulia Grådinaru. suflet în Agrinvest, Golden Relationship, este unul orientat cåtre cei ale cåAgrinvest a debutat în Buzåu, iar în ror ferme se aflå în situa¡ii-limitå, dar prezent este activå în 22 de jude¡e. Este pentru care exiså totu¿i o ¿anså de re- un jucåtor de top în pia¡a de agribusidresare. ness, cu o paletå complexå de servicii Pentru ace¿ti fermieri grupul pune la ¿i produse. În 2004, a început så î¿i exdispozi¡ie o echipå financiarå, juridicå, tindå direc¡iile de activitate în pia¡a tehnicå, managerialå, comercialå etc., agricolå. În prezent, este un distribuitor care så le creioneze strategia de redre- integrat, având ca direc¡ii principale sare ¿i så-i asiste pas cu pas. protec¡ia culturilor, consultan¡å tehnicå Este un parteneriat pe termen lung, ¿i finan¡are pentru fermieri, cumpåraadicå fermierii nu råmân expu¿i nici rea, depozitarea ¿i vânzarea cerealelor, dupå trecerea perioadei critice. produc¡ia, procesarea ¿i vânzarea de Aståzi, în program sunt integrate semin¡e ¿i pesticide. peste 6.000 ha, iar pânå la finalul anului vor fi salvarea unor afaceri pe 10.000 de hectare, crede Såvoiu.

Arin DORNEANU conduce Agrinvest pentru noutatea ei: compania merge foarte bine.

“Agrinvest este singurul distribuitor din pia¡å care poate discuta de un business integrat, are acoperire na¡ionalå ¿i stå foarte bine pe lichiditå¡i”, confirmå Florescu succesul ultimilor ani.

27

GR|DINA

VIA [i LIVADA BASF a desemnat câ[tig\torii competi]iei

“Pove[ti cu vinuri române[ti” Competi¡ia Pove¿ti cu vinuri române¿ti, patronatå de BASF, a ¡intit viticultorii cu suprafe¡e de pânå la 100 de hectare.

Anul acesta a inclus, în premierå, douå sec¡iuni - una dedicatå vinurilor spumante ¿i una destinatå tinerilor arti¿ti dornici så ilustreze coperta noului catalog.

F

inala a cuprins 36 de vinuri ¿i, în premierå, au intrat în concurs 28 de vinuri spumante, de la principalii producåtori din ¡arå. Jurizarea concursului s-a realizat prin respectarea normelor stabilite de Organiza¡ia Interna¡ionalå a Viei ¿i Vinului (OIVV).

Marele câ¿tigåtor la categoria vin-

urilor albe a fost Crama Bratu, cu o Feteascå Regalå, sec, 2022.

La sec¡iunea vinurilor rosé, locul 1 a fost ocupat de Crama Corbu¡ - Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2021, iar primul clasat la categoria vinurilor ro¿ii a fost Crama Unu, Feteascå Neagrå, sec, 2020.

O premierå a concursului din acest an a fost ¿i includerea unei sec¡iuni dedicate vinurilor spumante, pentru care jurizarea s-a desfå¿urat doar în cadrul etapei na¡ionale.

Câ¿tigåtorul categoriei este vinul spumant Blanc de Blancs, alb brut, apar¡inând producåtorului Podgoria Silvania, din zona Sålaj. În cazul acestei categorii au fost luate în considerare spumantele din întreaga ¡arå, fårå a exista o limitare a suprafe¡ei cultivate cu vi¡å-de-vie.

BASF România a integrat ¿i în edi¡ia de anul acesta concursul destinat designului de etichete pentru sticlele de vin. Acesta s-a desfå¿urat doar pe pagina de Facebook a companiei. Astfel, comunitatea, consumatorul dacå vre¡i, a cåpåtat calitatea de juriu ¿i a putut vota cea mai frumoaså etichetå, câ¿tigåtoarea apar¡inând vinului apus de soare al Cramei Mo¿ia Domneascå, Panciu.

Eticheta este cartea de vizitå a producåtorului, iar impactul acestei competi¡ii este resim¡it la nivelul cramelor mici ¿i mijlocii, deoarece producåtorii au ¿ansa så stabileascå conexiuni directe cu poten¡ialii consumatori, så testeze gradul de percep¡ie “la prima vedere” ¿i, ulterior, så-¿i îmbunåtå¡eascå imaginea de brand.

Arin DORNEANU

De-a lungul istoriei sale de 8 edi¡ii, competi¡ia “Pove¿ti cu vinuri române¿ti” a atras înscrierea unui total de 2.820 de vinuri ¿i spumante distincte, din toate categoriile vizate. În cadrul tuturor edi¡iilor au fost degusta¡i aproape 7.000 de litri de vin de cåtre 234 de membri ai juriului specializat. În acela¿i timp, totalul premiilor oferite de companie a ajuns la 127.000 euro, din 2016 ¿i pânå în prezent.

28

Profitul Agricol 22/2023

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Solu]iile Syngenta pentru cultura cire[ului Syngenta ¿i Grupul Pepinierele Roman au organizat, la sfâr¿itul lunii mai, evenimentul OptiTech în Paradisul Cire¿elor, la Co¿ereni, jude¡ul Ialomi¡a.

A fost o prezentare complexå, a celor mai productive soiuri de cire¿, a dåunåtorilor ¿i bolilor din cultura de cire¿ ¿i a solu¡iilor Syngenta pentru aceste probleme care afecteazå fermele pomicole.

M

arius Roman, proprietarul pepinierelor care îi poartå numele, ¿i-a prezentat ferma din Co¿ereni. Are 12 ha, toate cultivate cu cire¿i din pepiniera proprie, în trei parcele cu soiuri diferite, de la extratimpurii pânå la tardive. Distan¡a de plantare în cazul parcelelor cu portaltoi Gisella 5 este de 4 metri între rânduri, respectiv 1,5 m între pomi, pe rând. În cazul parcelei cu portaltoi Gisella 6, dis-

tan¡ele de plantare sunt 4, respectiv 2 m. Lungimea unui rând este de 400 de metri. Sunt tehnologii mai intensive decât planta¡iile clasice, cu pomi altoi¡i pe Mahaleb.

Roman recomandå alternarea soiurilor, respectiv ca, la cel mult trei rânduri de pomi din acela¿i soi, så fie intercalat un alt soi, autofertil, bun polenizator. De asemenea, perioadele de înflorire ale soiurilor din parcelå trebuie så se suprapunå.

“Albinele zboarå pe direc¡ia rândului ¿i dacå am planta zece rânduri de un

Recomandare pentru caz de înghe¡: biostimulatorul Isabion Ultimii ani au fost caracteriza¡i de înghe¡uri târzii de primåvarå, care au afectat largi suprafe¡e pomicole. Syngenta are în portofoliul un produs ¿i pentru asemenea situa¡ii. Nu poate face minuni, înså dacå temperaturile nu coboarå sub minus 4 grade Celsius, trei tratamente cu Isabion, în primele 24 de ore de la înghe¡, vor face ca multe fructe så råmânå viabile.

Isabion este un biostimulator care, aplicat în dozå de 1,5 l/ha, måre¿te viabilitatea polenului ¿i alunge¿te tubul de polen. Are eficacitate maximå înaProfitul Agricol 22/2023

inte de înflorit. Dupå înflorit întåre¿te legåtura dintre codi¡å ¿i fruct. La cre¿terea fructului då uniformitate, culoare ¿i dulcea¡å. Poten¡eazå efectul pesticidelor ¿i îngrå¿åmintelor. Scoate plantele din stres, inclusiv în caz de fitotoxicitate.

Isabion este omologat la culturile pomicole doar pentru aplicare foliarå, înså Nicolae Chilafu, reprezentant vânzåri sud, recomandå ¿i aplicarea la sol, prin fertigare.

“Dacå ajutå absorb¡ia N organic asimilabil, de ce så nu-l dau? De ce så nu-l folosesc ¿i cu un complex NPK”?

soi ¿i zece de alt soi, polenizarea s-ar face doar în margini”, explicå inginerul cu experien¡å de 25 de ani în aceastå afacere horticolå.

Cel mai timpuriu soi din planta¡ie este Early Lory. Ar fi trebuit så se matureze în jurul datei de 20-22 mai, înså, evident, a fost afectat de înghe¡urile târzii de primåvarå. Când temperaturile erau minus 8 grade, era în stadiul de buton floral sau debut de înflorit. Totu¿i, prezintå mai multe fructe decât soiul Kordia, care la înghe¡ se afla în fenofaza de umflare a mugurilor. “A¿adar, rezisten¡a nu este datå doar de perioada înfloritului, ci ¿i de genetica fiecårui soi în parte.” În “Paradis” sunt cultivate zece soiuri, inclusiv Prime Giant, care e sensibil la bolile cire¿ului, înså då fructe care ajung la 18 grame.

Ferma este irigatå prin picurare, cu apå dintr-o lagunå de 2.000 mc, alimentatå cu apå din pu¡ forat. Fiecare parcelå este irigatå såptåmânal, douå-trei ore, 20-30 l/pom. Prin aceea¿i instala¡ie se realizeazå ¿i fertigarea.

Doar marginile planta¡iei sunt erbicidate. Pe rândurile interioare buruienile sunt îndepårtate mecanic, cu o frezå cu palpator.

Robert VERESS 29

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Tehnologia adoptat\ pentru combaterea bolilor la cire[ Monilioza este cea mai gravå boalå în cultura cire¿ului, ce afecteazå tot mai multe planta¡ii din ¡arå. Are douå forme.

Monilinia laxa, care atacå låstarii ¿i florile, urmatå de Monilinia fructigena, care atacå fructele, producând o daunå totalå. Ierneazå ca forme de rezisten¡å pe fructele mumificate în pomi sau cåzute pe jos. Primåvara apar infec¡iile primare, din care se dezvoltå M. laxa ¿i, ulterior, M. fructigena.

Fungicidul Switch este principala solu¡ie pentru combaterea acestui patogen. Poate fi aplicat între apari¡ia butonului alb, apoi la înflorit ¿i în timpul scuturårii petalelor, precum ¿i în ultima fazå de cre¿tere a fructelor ¿i de maturizare

a acestora, în dozå de 1 kg/ha. În fenofaza de scuturare a petalelor ¿i cea de cre¿tere incipientå a fructelor se aplicå Score 250 EC, în dozå de 0,2 l/ha.

“Cu cele douå substan¡e active ale sale, fludioxonil ¿i ciprodinil, Switch ac¡ioneazå în patru stadii de dezvoltare ale patogenului: 1. germinarea sporilor; 2. cre¿terea tubului germinativ; 3. alungirea ¿i penetrarea tubului germinativ în plantå (frunze, fructe, låstari); 4. cre¿terea intra ¿i intercelularå, în interiorul plantei. Ciuperca este împiedicatå så se mai dezvolte. Alternarea Switch cu Score, produs cu difenoconazol, deci moleculå din grupå diferitå, previne apari¡iei rezisten¡ei”, spune Iulian Zafiu, director de vânzåri culturi speciale Syn-

genta România ¿i R. Moldova. Împotriva altei boli grave, påtarea frunzelor, solu¡ia este tot Score, aplicat de la dezmugurit pânå în prima fazå de cre¿tere a fructelor.

Måtura de vråjitoare, ciuruirea frunzelor ¿i monilioza se pot combate cu Coprantol Duo, aplicat în douå stadii distincte: la dezmugurit ¿i apari¡ia butonului alb, respectiv la cåderea frunzelor, pentru împiedicarea iernårii patogenilor, în dozå de 3,9 kg/ha.

“De¿i primåvara a fost capricioaså, chiar ¿i acum, în mai, când nebulozitatea a fost ridicatå, am reu¿it så ¡inem în control to¡i agen¡ii patogeni, gra¡ie solu¡iilor Syngenta”, spune Marius Roman.

Tehnologia Syngenta pentru combaterea dåunåtorilor din livadå Molia orientalå ¿i musca cire¿elor (Rhagoletis cerasi) pot fi distruse cu insecticidul de contact Karate Zeon, în dozå de 0,15 l/ha, pentru efect de ¿oc ¿i rezisten¡å la spålare, eficacitate la temperaturi ridicate.

Este repelent pentru albine ¿i de aceea trebuie aplicat cu aten¡ie în perioada înfloritului. La patru ore de la aplicare nu mai omoarå albinele, înså efectul repelent poate stopa polenizarea. Timpul de pauzå pânå la recoltare e de 7 zile.

Ca måsuri agrotehnice se recomandå aråturile de toamnå adânci, cu såparea solului sub coroana pomilor, pentru a distruge pupele hibernante.

Dåunåtorii se monitorizeazå cu capcane galbene lipicioase montate începând cu a doua jumåtate a lunii mai (fenofazele de scuturare a petalelor ¿i cre¿tere a fructelor), iar insecticidul se aplicå la apari¡ia primilor adul¡i.

30

Påduchele negru al cire¿ului (Mizus cerasi) atacå foliajul ¿i reduce cre¿terea vegetativå a pomilor. Produce roua de miere, care reduce asimilarea substan¡elor nutritive. Poate provoca uscarea puie¡ilor din pepiniere. Are trei-cinci genera¡ii pe an. Eclozarea începe foarte devreme, la dezvoltarea mugurilor.

Recomandarea Syngenta: Afinto, produs cu flonicamid, în dozå de 0,14 kg/ha, aplicat în fazele de buton alb, respectiv scuturare a petalelor ¿i începutul cre¿terii fructelor. Afinto este un insecticid sistemic ¿i translaminar, cu translocare atât acropetalå, cât ¿i bazipetalå, ce protejeazå ¿i frunzele tinere.

“Dacå apare roua de miere trebuie efectuatå o trecere cu såpun lichid, dupå care se aplicå insecticidul”, recomandå Livia Ro¿u, expert tehnic culturi horticole la Syngenta.

Un dåunåtor ce a fost semnalat deocamdatå la vi¡a-de-vie, dar e foarte

probabil så aparå curând ¿i la toate speciile pomicole ce dau fructe dulci ¿i zemoase este Drosophila suzuki. Musculi¡a orientalå a fructelor sau musculi¡a cu aripi påtate s-a råspândit foarte rapid în Europa, în doar câ¡iva ani. Adul¡ii ierneazå sub scoar¡å, în fructele cåzute pe sol, ori sub resturi vegetale. οi încep activitatea când temperatura ajunge la 10 grade Celsius. E o specie care poate dezvolta pânå la 15 genera¡ii/an. Femela depune ouåle în fructele coapte, unde se dezvoltå larvele. În¡epåturile sale genereazå mediul propice pentru instalarea ciupercilor care putrezesc fructele. Se monitorizeazå cu capcane feromonale cu o¡et, instalate înainte de coacerea fructelor.

Iar combaterea se poate realiza cu Affirm Top, insecticid de origine naturalå, ob¡inut prin fermenta¡ie.

Profitul Agricol 22/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Cre[te substan]ial importul de lapte [i carne În perioada 29-30 mai, a avut loc Expo-Conferin¡a Meat&Milk.

Concluzia dezbaterilor de acolo a fost cå importurile de carne ¿i de lapte au continuat så creascå ¿i în acest an, în condi¡iile în care Comisia Europeanå cere cu insisten¡å reducerea zootehniei de dragul unei politici fårå perspectivå.

Se vor importa produse de pe alte continente dacå aceastå idee se va concretiza.

O

bservatorul laptelui continuå så råmânå confiden¡ial, a spus Dorin Cojocaru, pre¿edintele APRIL, la Expo-Conferin¡a Meat&Milk.

“Lucrurile trebuiau clarificate. Adicå, produsul lactat este ob¡inut din lapte.

Dacå încercåm så for¡åm pu¡in nota la denumiri, la plasamente pe raft, care så ducå la marketig în¿elåtor ¿i så creezi o confuzie pentru cumpåråtor, atunci era nevoie de legea laptelui pentru a veni ¿i în sprijinul ANPC, ANSVSA, atunci când scriu acel proces-verbal de neconformitate sau amendå.

Ne-am gândit så fie benefic pentru toatå lumea. Iar Observatorul laptelui este un produs al departamentului de prognozå, care så vinå în folosul auto-

32

ritå¡ilor de stat, al factorului politic, al celor care fac strategii de business ¿i dezvoltare în cadrul Guvernului sau pentru situa¡ii de urgen¡å.

Cå va fi ¿i folosit pentru businessplanuri, pentru mass-media, pentru informare corectå ¿i transparentå a societå¡ii civile, da, dar cu anumite limitåri, pentru a proteja confiden¡ialitatea datelor ¿i anumite informa¡ii de business, care trebuie så råmânå strict doar la nivel guvernamental.”

Cu alte cuvinte, sus¡ine pre¿edintele APRIL, informa¡iile referitoare la modul cum se formeazå pre¡urile produselor lactate, de unde vine laptele nu trebuie så ajungå la asocia¡iile profesionale ale crescåtorilor de vaci. Adicå, fermierii nu trebuie så ¿tie.

Rostul pentru care a fost creat Observatorul laptelui este ca ¿i fermierii så fie informa¡i cu privire la soarta produsului lor, nu numai procesatorii ¿i retailerii.

“Datoritå acestei legi, va cre¿te cererea de lapte autentic”, a adåugat Dorin Cojocaru.

Sorin Minea, pre¿edintele Romalimenta, a avertizat cå o legisla¡ie prea stufoaså ar putea så devinå periculoaså tocmai pentru produsele române¿ti.

“Mâine-poimâine, va cere cineva «numai cu muguri de bambus în produs», iar produsele române¿ti vor fi supuse unei concuren¡e ¿i mai acerbe.

Producåtorul din Germania nu e interesat de produse cu muguri de bambus,

iar cei de afarå vor profita de aceastå chestie ¿i de presiunea pe pre¡ pentru a câ¿tiga pe pia¡a noastrå.

Orice lege, cu cât e mai stufoaså, cu atât e mai greu de în¡eles. Noi avem obiceiul så legiferåm mai mult. Cu cât legiferåm mai mult, cu atâta suntem mai diferi¡i. Trebuie så analizåm dacå aceastå diferen¡iere este bunå sau nu.” “ªi sintagma «gospodåria popula¡iei» cu sute de porci mi se pare ciudatå”, continuå Sorin Minea. El crede cå ¡åranii ar avea de douå ori mai mul¡i porci decât fermele industriale, afirma¡ie fårå acoperire în datele SNIIA, unde trebuie så aparå orice godac.

“Legea cårnii trebuie så se refere la materia primå, carnea, dar pentru reglementarea pie¡ei cårnii sunt legi separate, nu putem så le separåm.”

Minea nu este de acord ca viitoarea lege a cårnii så separe produsele din carne de cele care au 100% carne.

“Ce facem cu aceste produse?”, întreabå Minea. “Nu pot fi comparate produsele din lapte cu produsele din carne”. “Codul Rural din Fran¡a recomandå tåieturile obligatorii pentru produsele din carne, este un cod de bune practici. Fiecare preparat din carne era definit clar.” De exemplu, în Fran¡a, Jambon de Paris înseamnå o ¿uncå presatå din pulpå, spatå sau bucå¡i presate, cea mai ieftinå, explicå Sorin Minea. Se specificå totul pe etichetå.

Dacå pui soia în “Jambon de Paris”, î¡i då francezul cu ea în cap. În RomâProfitul Agricol 22/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

nia, toate preparatele de acest gen se numesc “ªuncå de Praga”, indiferent cå ar fi fåcute din pulpå, din spatå sau bucå¡i de carne presatå. Nicåieri nu se precizeazå zona corporalå de unde provine carnea.

Sprijin pentru energia din fermå Aurel Simion, secretar de stat la MADR, a anun¡at cå fermele de cre¿tere a animalelor vor beneficia de un ajutor pentru energia electricå, la fel ¿i fermierii din vegetal, ordonan¡a de Guvern fiind în pregåtire.

“Ca o noutate, se va lansa o ordonan¡å de Guvern vizavi de ajutorul ¿i diminuarea costurilor cu energia electricå pentru ferme ¿i industria alimentarå, tot ce ¡ine de agriculturå, investi¡ii cu 100%, fårå cofinan¡are, dar în schimb intråm în acel prag concuren¡ial între proiecte ¿i, probabil, cel care pune o cofinan¡are mai mare va avea un punctaj mai mare.

Din punctul meu de vedere, este o måsurå extrem de importantå, pentru cå pre¡ul energiei, în ultimul timp, nea afectat extrem de mult ¿i de aici ¿i costurile alåturi de inputuri, costurile mari la pre¡urile de produc¡ie”, a anun¡at Aurel Simion.

Profitul Agricol 22/2023

Ar salva o asemenea defini¡ie calitatea industriei române¿ti? Conform datelor statistice, vânzårile în supermarketuri au crescut cu 12%. Existå o cre¿tere ¿i în bani. Dacå cuplåm banii cu cantitatea, vedem cå pre¡urile au crescut cu peste 30%. Este o scådere, nu o cre¿tere.

Satele tot mai îmbåtrânite ¿i pustiite nu mai reprezintå o surså pentru carnea de porc necesarå la ora¿. Samsarii care cresc ¿i vând porci la negru reprezintå un adversar pentru fermele comerciale, nu gospodåria ¡åråneascå.

Petru Bordean, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine, a avertizat cå subven¡iile pentru vaca de lapte nu fac decât så prelungeascå agonia fermierilor.

Ionu¡ Lupu, director executiv la Asocia¡ia Holstein.ro, a spus cå råzboiul din Ucraina va marca agricultura României ¿i în acest an, cå 72,3% din subven¡ii merg cåtre cultura vegetalå ¿i numai 14% ajung la zootehnie. "Exportåm subven¡ii na¡ionale ¿i europene în acest mod. Pia¡a noastrå nu e fåcutå de români".

Consumul de carne a scåzut în România treptat, la fel ca produsele din lapte, spune Dana Tånase, director exe-

cutiv la Asocia¡ia Românå a Cårnii.

“Aducem tot mai multå carne din afarå. Anul trecut, au intrat în ¡arå peste 580.000 de tone de carne de porc. Asta înseamnå o cre¿tere a importurilor cu 8%, fa¡å de anul 2021. Este semnificativ cå, în anul 2022, România a exportat cu 93% mai multå carne de vitå decât în anul 2021. În trimestrul al IV-lea 2022, sau exportat peste 10.000 de tone de vitå, adicå echivalentul întregului an 2022.”

Dana Tånase spune cå i-a întrebat pe cei de la INS dacå este vreo gre¿ealå. I-au råspuns cå a¿a primesc ¿i ei datele.

“Este o cifrå enormå, mai ales cå erau exporturi în ¡åri care, la rândul lor, sunt mari exportatoare de carne de vitå.

La carnea de pasåre au scåzut importurile cu 13%.

Procesarea cårnii nu prime¿te niciun ajutor din partea statului, noi nu am beneficiat de granturi conform Ordonan¡ei 154, în pofida demersurilor pe care le-am întreprins.

INS nu are date oficiale despre exporturile pe specialitå¡i nici måcar la salamul de Sibiu”.

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Adrian Balaban î[i repopuleaz\ fermele de porci “

Medicul veterinar David Adrian Balaban, director executiv la compania Pork& Co. de la Glodeanu-Sili¿tea, Buzåu ¿i Cåzåne¿ti, a trecut printr-o experien¡å dramaticå din cauza pestei porcine africane. Aproape toate fermele lui au fost distruse.

Virusul a påtruns în hale, chiar dacå omul a investit milioane de euro pentru biosecuritate, a instituit o disciplinå de fier printre lucråtori, iar afacerea lui pårea o cetate inexpugnabilå.

A

cum Adrian Balaban a început recent så repopuleze fermele. A adus deja în hale purcei-santinelå, care se comportå normal.

"U¿urel-u¿urel, dåm drumul la treabå. Nu låsåm halele goale. Vindem purcei, dar nu la nivelul efectivelor pe care le vindeam înainte de pandemie.

Probabil cå anul viitor vom ajunge la capacitatea anterioarå.”

Grupul Pork & Co. nu a ajuns încå nici la 10% din capacitatea de dinainte de pandemia de pestå porcinå africanå.

Recunoa¿te cå a fost sezastru peste tot, iar el a a¿teptat un an despågubirile.

“Pesta ajunge în fermå în momentul în care presiunea infec¡ioaså din jurul fermei este uria¿å. ºåranii scapå rapid de porcii bolnavi. Mistre¡ii nu au murit încå to¡i pentru cå nu au venit în contact cu boala. În realitate, noi avem mult mai numeroase cazuri la mistre¡i ¿i declaråm pu¡in. Au murit sute de mii de mistre¡i ¿i nu-i cautå nimeni pe câmpuri ¿i prin påduri”, spune Adrian Balaban.

34

David Adrian Balaban, director executiv, Pork& Co.

Holdingul Pork & Co. este coordonat de medicul veterinar Adrian Balaban.

Are în componen¡å 10 ferme, o fabricå de procesare de soia ¿i o fabricå de furaje. Grupul este alcåtuit din:

Fatrom aditivi furajeri S.R.L., care de¡ine o fabricå de procesare soia, cu o capacitate de 20.000 de tone anual, o fabricå de furaje dotatå cu o capacitate de stocare cereale de 25.000 tone, o fermå de tineret cu 20.000 locuri, o fermå de vieri cu 40 de locuri dotatå cu un laborator de preparare a materialului seminal, o fermå de îngrå¿are de 14.500 locuri ¿i o altå fermå, tot de îngrå¿are, cu 24.000 locuri.

Fermeplus S.R.L., care de¡ine o fermå de reproduc¡ie de 3.500 de scroafe ¿i care produce purcei pânå la în¡årcare ¿i scrofi¡e de înlocuire.

Porci Plus S.R.L., care de¡ine o fermå de reproduc¡ie de 1.350 de scroafe

“Eu nu am fost afectat de importul cerealelor ucrainene.

Eu am sim¡it o presiune uria¿å, generatå de pre¡urile cerealelor române¿ti. Au fost extraordinar de scumpe!

Cerealele ucrainene au fost o alternativå ieftinå pentru cå cerealele fermierilor din România au avut pre¡uri prohibitive.

De aceea, cerealele române¿ti au ajuns la pre¡uri derizorii.” ªi totu¿i, doctorul Adrian Balaban nu cumpårå cereale din Ucraina.

“

¿i care produce purcei de 25 kg ¿i scrofi¡e de înlocuire.

Ferma Glodeanu S.R.L., care de¡ine o fermå de îngrå¿are de 10.500 locuri ¿i care produce porci pentru abatorizare.

Ferma Cârligu S.R.L., care de¡ine o fermå de reproduc¡ie de 1.400 de scroafe ¿i care produce purcei de 25 kg.

Ferma de Purcei Buzåu S.R.L., care de¡ine o fermå de îngrå¿are de 11.000 locuri ¿i care produce porci pentru abatorizare.

Ferma Cotorca S.R.L., care de¡ine o fermå de reproduc¡ie de 1.250 de scroafe ¿i care produce purcei de 25 kg. Începând din 2006, Pork & Co. Reprezintå în România Topigs Norsvin, cel mai mare producåtor de geneticå porcinå din Europa ¿i al doilea cel mai mare din lume, dupå PIC. Toate scrofi¡ele ¿i scroafele folosite Profitul Agricol 22/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR ¿i comercializate de membrii Pork & Co. sunt produse în România, folosind exclusiv genetica Topigs Norsvin.

Produc¡ia de furaje este o altå afacere pe care a pornit-o Adrian Balaban ¿i a devenit profitabilå.

“Reu¿im så tråim din aceastå afacere, spune doctorul. Eu nu am fost afectat de importul cerealelor ucrainene. Eu am sim¡it o presiune uria¿å, generatå de pre¡urile cerealelor române¿ti. Au fost extraordinar de scumpe!

Cerealele ucrainene au fost o alternativå ieftinå pentru cå cerealele fermierilor din România au avut pre¡uri prohibitive. De aceea, cerealele române¿ti au ajuns la pre¡uri derizorii.

Acelea¿i cereale pentru care, anul trecut, solicitau pre¡uri astronomice, sau ieftinit acum cu aproape 50%.

Spune¡i-mi ¿i mie: cine speculeazå aici? Eu nu cultiv cereale, eu sunt doar cumpåråtor. Ei îmi cereau pe grâu românesc 1,70 lei în vara trecutå, iar acum este 0,90 de lei kilogramul. De ce nu l-au vândut atunci cu 1,70 lei?”

"Efectul scumpirilor a fost în cascadå, explicå Adrian Balaban. Noi am

Profitul Agricol 22/2023

renun¡at så mai cre¿tem animale. De aceea, eu nu am mai populat anul trecut la asemenea pre¡uri. Nu mai avea rost.

Nu mai existå animale pe pia¡å acum. A ajuns 11-12 lei kilogramul de porc în viu la poarta fermei. Pentru cå fermierii nu au mai populat halele cu asemenea pre¡uri la cereale, combustibili ¿i la energie.

Din punctul meu de vedere, cei care au încercat så facå speculå cu cereale sunt direct råspunzåtori pentru situa¡ia creatå în zootehnie ¿i nu numai. La fel de vinova¡i ca responsabilii care nu vor så ¡inå sub control pesta porcinå africanå.

Cum så cumpår eu purcel cu 100 de euro, så mai cheltuiesc peste 100 de euro pentru furaje? Må mai costå al¡i 50-60 de euro tratamentele ¿i cre¿terea purcelului. La ce pre¡ pot så mai vând acel porc la abator? Trebuie så fie un echilibru în toate verigile pie¡ei.

Ajunsese tona de furaj 450 de euro. În medie! Trebuia så vindem porcul la abator cu 15 lei kilogramul în viu ¿i nu mai cumpåra nimeni. De aceea, fermierii nu au mai populat halele. ªi la nivel mondial, efectivele de animale se

aflå într-o scådere fantasticå.

Ultimele raportåri la Comisia Europeanå aratå cå a scåzut dramatic industria porcului în acest an pânå la 10%.

Este ceva uluitor. Spania, Danemarca, Germania, Olanda, Belgia, Fran¡a au redus mult efectivele de porci. Multe ¡åri sunt dependente de importul de cereale, iar pre¡ul energiei este tot mai mare, la care s-au adåugat problemele de mediu ¿i cele stârnite de pesta porcinå africanå."

Crizele multiple ¿i incertitudinea generatå de råzboiul din Ucraina au afectat profund zootehnia europeanå, îndeosebi industria porcului, inclusiv în România. Infla¡ia este generatå de pragul psihologic provocat artificial.

Adrian Balaban nu cumpårå cereale din Ucraina. Angajamentul asumat fa¡å de lan¡ul de magazine Kaufland îl determinå så foloseascå numai cereale din România.

"Noi utilizåm furaje ¿i soia numai din ¡arå. Cerealele din Ucraina au fost aduse tot de traderii români. Nu au venit ucrainenii cu ele."

Viorel PATRICHI

35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Petru Bordean> Guvernul [i procesatorii ne-au luat de pro[ti Guvernul, procesatorii ¿i marii retaileri au fåcut mare tam-tam cå vor sprijini cre¿terea pre¡ului pentru laptele de la poarta fermelor.

Au avut chiar o reuniune cu asocia¡iile crescåtorilor de vaci ¿i le-au promis cå vor reduce pre¡ul laptelui din magazine cu 10-20 de bani, ceea ce va duce la cre¿terea consumului. ¥n ciuda calculelor ¿i a promisiunilor electorale, pre¡ul laptelui a continuat så scadå la poarta fermelor, de¿i cre¿te constant în marile magazine.

“

Eu am fost acolo ¿i ¿tiu cum s-a întâmplat”, spune Petru Bordean, fermier din Bod, jude¡ul Bra¿ov, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România.

Erau ni¿te bani nefolosi¡i, care se puteau dirija spre ferme. Era vorba de Hotårârea de guvern nr. 154, care se referea la procesare, începând cu moråritul, unde nu s-au folosit to¡i banii ¿i i-au transferat în vinifica¡ie, dar nu sau epuizat nici acolo. A råmas ceva ¿i pentru lapte, aproape 100 de milioane de euro. Era într-o joi când am discutat despre acea oportunitate. Am revenit mar¡i, peste nici o såptåmânå, ¿i schimbaserå total mesajul. Am crezut cå am gre¿it sala!

A început Petre Daea så ne explice cât de mult am primit ¿i ce mari avantaje avem noi cu vaca de lapte. Dupå care ia luat pe retaileri ¿i pe marii procesatori, s-au dus dupå perdea ¿i pe noi ne-a låsat ca pe pro¿ti în salå.

Nu am aflat nici pânå în ziua de azi ce au discutat ei acolo cu premierul 36

Petru Bordean, fermier, Bod, jude]ul Bra[ov

Nicolae Ciucå despre munca noastrå.

S-au întors ¿i au zis «Gata, båie¡i, s-a rezolvat! La 1 mai, scade pre¡ul de la procesator 10 bani ¿i 10 bani de la retailer. ªi banii vin la voi!». ªi totul va merge strunå, oamenii vor cumpåra lapte, iar fermierul are cui så vândå ¿i huzure¿te.

S-a întâmplat exact invers. Ce mare lucru e så reduci pre¡ul laptelui de la 7,90 lei la 7,70 lei? Ce înseamnå 20 de bani la un litru de lapte? Diferen¡a de bani oricum nu putea ajunge la fermieri.

Dimpotrivå, cine crede¡i cå a pierdut în toatå aceastå ecua¡ie? Tot crescåtorii de vaci. Pre¡ul laptelui scade ¿i mai mult la poarta fermei.

Conducåtorii ¡årii au recomandat «reducerea pre¡ului cu 10% pentru laptele prelucrat în România». Nu au precizat pentru laptele provenit din România, ci pentru «laptele prelucrat în România». Nu conteazå de unde îl aduc procesatorii. Poate så vinå din Ucraina, din Polonia, Ungaria, nu conteazå.” În cadrul Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România, majoritatea cres-

cåtorilor au ferme de familie.

“Avem zone în care fermierii primesc 1 leu, 1 leu ¿i 10 bani pe litrul de lapte. Este o batjocurå. Unii primesc maxim 2,2 lei pe litru, dar extrem de rar.

Eu i-am zis domnului Ciucå cå laptele este mai ieftin decât apa platå. S-a uitat la mine ¿i a zis: «Trebuie så ne concentråm ca så gåsim ni¿te solu¡ii sustenabile...» ¿i ne-am concentrat.

Observatorul laptelui este zero barat. Avem legi care nu se aplicå. Absolut deloc. Am cerut så avem ¿i noi acolo la Ministerul Agriculturii un observator din partea Federa¡iei, a asocia¡iilor profesionale ¿i nu au vrut. Nu existå interes politic så facå lucrurile normale så meargå.”

Tot mai multe ferme de familie dispar. Bordean se teme vom ajunge cu vacile de lapte mai jos decât a ajuns industria porcului. Doar 15% din necesarul de carne de porc mai este acoperit de crescåtorii din România. E adevårat, deocamdatå, ståm ceva mai bine la lapte: numai 40% din necesarul intern acoperim cu fermele noastre.

Doctorul Petru Bordean are acum 70 de vaci din rasa Bål¡atå Româneascå, din care mulge 32. Vinde laptele singur, nu lucreazå cu procesatorii.

“Eu îl dau cu 5 lei litrul. Pentru cel care cumpårå, e destul de mult. Dar vând lapte integral. La acest pre¡, este imoral så-l mai degresez. Am animale tot mai frumoase. Toate sunt «sticlå», una ¿i una. Au produc¡ii ca vacile din rasa Holstein. Am ajuns departe cu Bål¡ata Româneascå. Eu nu a¿ putea så beau o canå de lapte de la o vacå Holstein... Când le våd a¿a necåjite, slabe, pråpådite, Doamne iartå-må!... Eu pot så folosesc ¿i vi¡eii pentru carne de la Bål¡atå.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 22/2023

MA{INI & UTILAJE IPSO Agricultur\, mai aproape de fermieri prin IPSO Service 360 IPSO Agriculturå a prezentat recent un concept-umbrelå ce reune¿te sub ea toate serviciile de care pot beneficia clien¡ii companiei. ªi, pentru a ilustra cât mai bine acest concept umbrelå, a fost botezat IPSO Service 360.

pentru efectuarea mentenan¡ei ¿i repara¡iilor.

Inova¡ie Asta înseamnå cå IPSO folose¿te cele mai noi ¿i mai performante sisteme digitale pentru monitorizarea online a flotelor de ma¿ini agricole, prin: - Field Service Management, cu tehnicieni conecta¡i în permanen¡å la solicitårile clien¡ilor ¿i la alertele emise de utilaje.

Proactivitate Expert Alert este un serviciu care informeazå fermierii înainte ca o defec¡iune så aibå loc la o ma¿inå agricolå. Expert Check este alt serviciu prin care compania oferå verificare gratuitå în presezon.

Toate acestea asigurå un spor de productivitate, eficien¡å, eliminarea timpilor mor¡i ¿i maximizarea timpilor de lucru ai utilajelor.

N

oul serviciu, care este atotcuprinzåtor, ne-a fost prezentat de cåtre Arnaud Van Strien (foto), directorul general IPSO Agriculturå, secondat de o parte din echipa sa de speciali¿ti.

Service 360 stå pe 4 piloni principali, fundamentul serviciilor post-vânzare: Proximitate, Proactivitate, Siguran¡å ¿i Inova¡ie.

Proximitate IPSO Agriculturå oferå fermierilor clien¡i un contact facil prin: - numår unic de contact cu consultan¡i, cu un simplu apel telefonic la +40 373 800 222; - formular online de programare în service la un click distan¡å pe site-ul companiei.

La acestea se adaugå peste 130 de echipe mobile de tehnicieni care acoperå tot teritoriul ¡årii ¿i o acoperire logisticå generoaså, prin cele 21 puncte de vânzare de piese schimb ¿i 9 ateliere de service.

Toate acestea, spune Arnaud Van Strien, asigurå eficientizarea timpilor 38

- Diagnosticare ¿i asisten¡å de la distan¡å: ajustarea interactivå a combinei în timp real. În prezent, la aceste servicii sunt conectate peste 4.000 de utilaje agricole.

- Folosirea inteligen¡ei artificiale: detectarea alertelor de performan¡å a ma¿inilor agricole (scåderea productivitå¡ii, suprasarcinå cu risc de defec¡iune etc.) ¿i contactarea fermierilor, cu propunere de solu¡ii.

Siguran¡å IPSO oferå garan¡ie pentru lucråri în service ¿i piese de origine. Compania asigurå un personal de service calificat ¿i gåse¿te mereu solu¡ii de rezolvare a problemelor tehnice ale ma¿inilor agricole. De asemenea, garanteazå livrarea în maximum 48 de ore a pieselor de schimb originale, aftermarket sau recondi¡ionate.

Mai mult decât atât, IPSO Agriculturå promite fermierilor ca în perioada de recoltare a cerealelor så livreze piesele de schimb în 24 de ore sau så ofere un utilaj la schimb.

Arnaud Van Strien, director general IPSO Agricultur\

Arpad DOBRE Profitul Agricol 22/2023

MA{INI & UTILAJE

Claas Scorpion înc\rc\toare inteligente [i puternice Încårcåtoarele Claas Scorpion lansate în acest an oferå o putere sporitå, concomitent cu reducerea consumului de carburant, datoritå sistemelor inteligente din dotare.

V

orbim aici de modele cu motoare de 143 ¿i 156 CP, care acoperå în prezent o gamå cuprinså între 7,5 ¿i 11,7 t greutate opera¡ionalå, 7 pânå la aproape 9 m înål¡ime de stivuire ¿i capacitate de ridicare de la 3.200 la 6.000 kg.

Noile încårcåtoare sunt echipate cu motoare Deutz, cu 4 cilindri. Motorul de 3,6 litri al mode-

lelor Scorpion 732, 736, 741 ¿i 746 a fost optimizat, pentru eficien¡å ¿i performan¡å mai mari, în cooperare cu Liebherr, partener Claas din 2019. Acum, cele patru modele genereazå fiecare în parte un cuplu mai mare cu 50 Nm ¿i dezvoltå o putere mai mare cu 6 CP fa¡å de modelele anterioare. Încårcåtoarele dispun de sistem de frânare optimizat ¿i func¡ie de asistare la frânare dar ¿i de func¡ia de retragere automatå a bra¡ului pentru modelele Scorpion 746 - 960.

Scorpion 741, 736 ¿i 732 sunt echipate cu transmisia hidrostaticå Varipower 2 care se regåse¿te pe combina Profitul Agricol 22/2023

Claas Jaguar. Operatorul are la dispozi¡ie trei moduri de conducere care pot fi preselectate printr-o simplå apåsare de buton: de la 0 la 20 km/h, de la 0 la 30 km/h sau de la 0 la 40 km/h.

Disponibilå în echiparea standard, viteza maximå de 40 km/h poate fi limitatå op¡ional la 30 sau 20 km/h ¿i este atinså la o tura¡ie reduså, ceea ce asigurå un consum redus de carburant.

Sistemul de frânare are componente noi, cum ar fi supapa de frânå ¿i pedala de frânå, împreunå cu noile adaptåri de software. Tot în echiparea standard apare ¿i frâna de parcare automatå, ca asistent de frânare pentru teren în rampå ¿i în pantå, împiedicând deplasarea utilajului.

facilitatå de sistemul de retragere automatå telescopicå a bra¡ului în timpul coborârii.

O dotare op¡ionalå este func¡ia de revenirea automatå a cupei în pozi¡ia ini¡ialå, iar împreunå cu sistemul de retragere automatå se asigurå cicluri de încårcare mult simplificate pentru operator. Tura¡ia motorului este decuplatå în timpul coborârii bra¡ului fårå sarcinå, ceea ce reduce nivelul de zgomot ¿i consumul de carburant.

Sistemul de climatizare cu volum mai mare de aer din cabinå spore¿te confortul operatorului, care beneficiazå de o ergonomie suplimentarå, datoritå noii coloane de direc¡ie, cu reglare în adâncime ¿i în înål¡ime.

De asemenea, comutarea modului de direc¡ie a fost optimizatå, ceea ce permite setarea mult mai fiabilå ¿i mai preciså a celor patru moduri de direc¡ie: pe ro¡ile din fa¡å, direc¡ie integralå cu virare pe ambele pun¡i, deplasare în modul “crab” ¿i deplasare în modul “crab” cu ac¡ionare manualå.

Gama Claas Scorpion este dotatå cu sistemul Smart Loading al bra¡ului telescopic ¿i al echipamentului ata¿at, ce permite amortizarea în pozi¡ie finalå. În cazul modelelor Scorpion 746 - 960, utlizarea în cicluri de încårcare mai rapide este

Arpad DOBRE

39

MA{INI & UTILAJE

Drona Agras T10 reduce consumul de pesticide [i fertilizan]i Dronele sunt tot mai utilizate în fermele din România. Un model care ne-a atras aten¡ia este cel folosit de compania Agrii pentru tratarea culturilor din câmpul experimental din Ialomi¡a. Este o dronå DJI Agras T10. Aceasta ajutå la reducerea consumului de pesticide ¿i îngrå¿åminte ¿i la cre¿terea randamentului culturilor.

Drona este pliabilå, are un rezervor de 8 litri, patru duze, o lå¡ime de pulverizare de pânå la 5 metri ¿i poate acoperi pânå la 6 hectare/orå. Are ca dotare standard un modul RTK pentru pozi¡ionarea cu precizie ¿i camere FPV duble, ce oferå vederi clare din fa¡å ¿i din spate. Telecomanda oferå control pânå la o distan¡å de pânå la 5 km.

Bateria de zbor are o garan¡ie de 1.000 de cicluri sau 667 de hectare de

zbor. Mai mult, sta¡ia de încårcare o poate încårca în 10 minute.

Agras T10 poate trece de la pulverizarea lichidå la un sistem de împrå¿tiere a îngrå¿åmintelor solide

(granule) în doar trei minute. O capacitate de 8 kg fertilizant ¿i o lå¡ime de lucru de pânå la 7 metri asigurå o productivitate de 5,5 ha/orå.

Arpad DOBRE

Culturi mai s\n\toase cu Hardi Alpha Evo III Temperaturile maxime din aceastå perioadå depå¿esc frecvent 20 de grade Celsius în sudul ¡årii, iar umezeala aduså de ploi (altfel binefåcåtoare) favorizeazå apari¡ia unor boli ¿i agen¡i patogeni în culturi.

Pentru sånåtatea culturilor, NHR Agropartners recomandå sprayerul autopropulsat Hardi Alpha Evo III. Acesta oferå putere sporitå la un consum mai mic de motorinå la aplicarea tratamentului fitosanitar, datoritå motorului EcoDrive, de 245 CP, ce reduce consumul de combustibil cu peste 30%.

Sprayerul este disponibil cu rezervoare de 4.200 ¿i 5.100 litri ¿i rampe de 24 - 39 m. Se poate deplasa pe ¿osele cu vitezå de pânå la 40 km/h, iar în 40

câmp, cu pânå la 25 km/h, cu påstrarea preciziei tratamentelor.

Transmisia este hidrostaticå, cu trac¡iune integralå EcoDrive, are 3 moduri de deplasare - Comfort, Normal ¿i Power - cu 3 game de viteze, precum ¿i frânå mecanicå de parcare, sistem DiffLock de blocare diferen¡iale fa¡å/spate.

Garda la sol este de 1,65 m, cu ecartament reglabil hidraulic între 2,20 ¿i 3,20 m, fixat din fabricå la 2,80 m.

Ma¿ina de erbicidat este echipatå pentru agricultura de precizie, fiind dotatå cu sistemul Hardi AutoSteering, cu ajutorul monitorului HC9700 împreunå cu o antenå AGI-4.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 22/2023

OPINIE

Unde se afl\ [i încotro se îndreapt\ agricultura noastr\ Lucrarea ¿tiin¡ificå “Unde se aflå ¿i încotro se îndreaptå agricultura României 1991 - 2007 - 2023”, coordonatå de academicianul Ion Påun Otiman, deplânge într-un fel lipsa unei strategii coerente de dezvoltare, în timp ce ne propune ¿i o eventualå solu¡ie de corec¡ie a viitorului.

Acad. Ion P\un Otiman

S

criså de un colectiv de speciali¿ti din cadrul Academiei Române ¿i al Universitå¡ii de ªtiin¡ele Vie¡ii, cum îi spune acum la USAMV TImi¿oara, cartea apårutå sub bagheta lui Ion Påun Otiman este o analizå a agriculturii realizatå în douå etape distincte din perioada post decembrie 1989.

Prima etapå începe în controversatul an 1991, când a fost promulgatå ¿i a început så fie aplicatå legea numårul 18 din 1991, a¿a-zisa lege de “repara¡ie agricolå”. În prefa¡a cår¡ii, chiar Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, låmure¿te cå de fapt aceastå lege a fost o încercare nereu¿itå de reformå agrarå. Doar cå efectele negative ale neclaritå¡ilor pe care le-a provocat se manifestå ¿i aståzi ¿i, probabil, se vor resim¡i mult timp de acum încolo.

Etapa a doua începe cu anul aderårii la Uniunea Europeanå, 2007. Totu¿i, cred cercetåtorii Academiei, anul 2007 ar fi trebuit så reprezinte pentru agriculturå cotirea spre progres. A¿a o fi, dupå trei cicluri financiare de câte 42

¿apte ani de Politicå Agricolå Comunå a Uniunii Europene?

Atunci, în 2007, agricultura ¿i produc¡ia agroalimentarå a României au fost puternic marcate de regulile productivitå¡ii cantitative ¿i calitative ale Uniunii.

Adicå ne-au impus så respectåm cu aten¡ie norme considerate de UE esen¡iale atât în agriculturå, cât ¿i în produc¡ia de bunuri agroalimentare.

Profesorul Tabårå atrage aten¡ia cå aici trebuie remarcat un aspect comentat atât de fermieri ¿i de simpli cetå¡eni, cât ¿i de deciden¡ii politici. Este vorba de faptul cå agricultura româneascå reprezintå un sector nefunc¡ional, care î¿i desfå¿oarå activitatea la întâmplare, haotic, fårå o strategie na¡ionalå.

Activitatea este gestionatå dupå decizii ale momentului, fårå a exista o viziune clarå de viitor asupra realizårii unor obiective precise pe termen mediu ¿i lung, ¿i o strategie na¡ionalå bine definitå ¿i acceptatå în plan politic ¿i legislativ.

Din påcate, lipsa unui fir ro¿u de direc¡ionare a politicilor agricole române¿ti se simte de la un capåt la altul atât din etapa de tranzi¡ie de la etatism la

economie de pia¡å, în perioada 1991 2007, cât ¿i în perioada 2007 - 2023, când agricultura, ca ¿i economia în întregul ei î¿i desfå¿oarå activitatea în cadrul reglementat al Uniunii Europene, mai explicå Valeriu Tabårå în prefa¡a lucrårii.

Modul de finan¡are a agriculturii este depå¿it ¥n carte apare ¿i Dimitrie Muscå, în calitate de doctor în agriculturå ¿i de practician cu experien¡å, fondator al Combinatului Agroindustrial Curtici. ¥n articolul cu titlul “O ¡arå cu douå sau mai multe agriculturi”, Muscå face o criticå a situa¡iei actuale.

Dupå 33 de ani de tranzi¡ie ¿i reforme ¿i dupå 15 ani de aplicare a Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene, în România existå douå mari tipuri de agriculturå, iar în jurul lor graviteazå alte câteva mai nesemnificative, observå Dimitrie Muscå, reluând o temå dragå lui Adrian Nåstase (a scris în 2005 despre cele douå Românii care convie¡uiesc în aceea¿i ¡arå).

Aståzi, spune Muscå, agriculturile noaste sunt tratate extrem de diferit de Profitul Agricol 22/2023

OPINIE înal¡ii demnitari politici din ¡arå, dar ¿i de UE, care elaboreazå ¿i aplicå politicile de dezvoltare a spa¡iului rural românesc. Muscå este de pårere cå, în ceea ce prive¿te marea agriculturå rezultatå în urma reformei agrare produse prin aplicarea legii fondului funciar, sunt multe probleme de îndreptat pentru a råspunde cerin¡ei de hranå ¿i a asigura din produc¡ia alimentarå întregul necesar de alimente pentru consumatorii interni. În cazul agriculturii mari, ca efect al aplicårii legilor privatizårii fostelor IASuri ¿i CAP-uri ¿i al sus¡inerii financiare diferen¡iate, au apårut douå tipuri distincte de exploata¡ii agricole ¿i agroalimentare.

Primele societå¡i agricole s-au axat numai pe produc¡ia vegetalå, în spe¡å pe cereale ¿i pe oleaginoase, a¿adar materii prime agricole.

“Dacå gândim cu referire la necesitatea de a produce valoarea adåugatå în ¡arå, aici întâlnim marea deficien¡å a acestora, deoarece gradul de procesare internå a materiilor prime agricole, cereale ¿i oleaginoase, este extrem de redus. Aceste materii prime valoroase au luat calea exportului, cu toate consecin¡ele economice negative ce le produce acest tip de agriculturå care acoperå peste jumåtate din suprafa¡a arabilå la ¡årii”.

Cel de-al doilea tip de exploata¡ii sunt societå¡ile agroalimentare mari in-

Profitul Agricol 22/2023

tegrate, cum este cazul Combinatului Agroindustrial Curtici pe care îl conduce. Dar, spune Muscå, sunt prea pu¡ine de acest fel în România, fårå så for¡eze concluzia cå de fapt avem prea pu¡ini Muscå în agriculturå.

Sigur cå ridicå în slåvi calea intensificårii prin procesare internå, producere ¿i comercializare directå a alimentelor cåtre consumatorii. ªi modul de finan¡are a agriculturii este depå¿it, acuzå Muscå. El este de pårere cå actualul sistem financiar de sus¡inere bazat pe SAPS sau BISS nu mai este aplicabil, deoarece nu stimuleazå performan¡a, a¿a cum cere Planul Na¡ional Strategic.

De aceea este imperios necesarå schimbarea Politicii Agricole Comune de sus¡inere a exploata¡iilor agricole în func¡ie de cât produc ¿i valorificå pe pia¡å, ¿i nu în func¡ie de cât påmânt lucreazå.

“Explica¡ia este simplå. De ce så acceptåm în continuare ca aceea¿i sumå, de 100 euro pe hectar plå¡i directe pe suprafa¡å, så încaseze prin APIA ¿i exploata¡ia agricolå care produce 3.000 kg de hectare de grâu ¿i exploata¡ia care produce 8.000 kg pe hectar?”.

Dimitrie Muscå explicå mai detaliat în carte: “100 euro pe ha încaseazå ¿i societatea care produce valoare de 5.000 lei pe hectar ¿i cea care ruleazå produse de 2.000 lei pe hectar. Så-mi explice mie, producåtor agricol, cum stimuleazå performan¡a cerutå de PNS actualå PAC, men¡inând acela¿i sistem de finan¡are prin pilonul 1?”. ¥n opinia lui Dimitrie Muscå, ¿i chiar a autorilor studiului, cåci altfel nu l-ar fi publicat, Politica Agricolå europeanå, ¿i cu atât mai mult cea româneascå, nu stimuleazå ¿i nu sus¡ine performan¡å pe întreaga filierå agroalimentarå, începând cu produc¡ia de porumb ¿i încheind cu produsele alimentare finite oferite consumatorilor...!”

Solu¡ia, schimbarea modului de acordare a subven¡iilor. O tezå pe care, fårå nicio legåturå cu mediul academic sau autorii cår¡ii, o sus¡inea în Profitul Agricol ¿i Ovidiu Oni¿or, fermier cu

1.500 de hectare ¿i câteva sute de vaci de lapte în Cluj.

Ion Påun Otiman spune cå ideea de a publica o asemenea lucrare ¿tiin¡ificå i-a venit în urma unei statistici care l-a fåcut så î¿i punå întrebarea: “Unde se aflå ¿i încotro se îndreaptå agricultura României, dupå o perioadå de peste 30 de ani de tranzi¡ie ¿i de reforme mai mult sau mai pu¡in reu¿ite?”

O altå întrebare ridicatå a fost: “Cum e posibil ca o ¡arå ca România, care are al doilea poten¡ial agricol al Europei, dupå Fran¡a, så importe produse agricole ¿i chiar ro¿ii, când ai un program Tomata în desfå¿urare de Ministerul Agriculturii?”

Mai mult, pe perioada aplicårii programului Tomata, în loc så scadå contribu¡ia importurilor ¿i så producem noi ro¿ii pentru necesarul intern, chiar cresc importurile.

Otiman este de pårere cå situa¡ia este mult mai gravå, de aceea a insistat så publice acest subiect, la care så contribuie mai mul¡i speciali¿ti din agriculturå.

“1 milion de vaci au dispårut de la aderarea României la UE, iar consecin¡ele se våd. Importåm masiv fructe ¿i carne de pasåre, de¿i avem o industrie avicolå foarte bine dezvoltatå. Nu mai vorbesc de carne de porc, pe care o importåm în cea mai mare parte, în condi¡iile în care exportåm milioane de tone de porumb”.

“Dacå nu ar fi existat fermele de subzisten¡å ¿i semisubzisten¡å, România ar fi intrat într-o crizå alimentarå extraordinarå, iar partea de economie agrarå comercialå, care înseamnå cheltuielile din produc¡ie agroalimentarå internå, continuå så se men¡inå la un nivel insuficient de dezvoltare. Aici avem mari probleme, fiindcå nu se produc acele produse care se cautå pe pia¡a internå ¿i se preferå importul”, a conchis academicianul Ion Påun Otiman.

Gheorghe MIRON 43

LOCURI DE MUNC|

44

Profitul Agricol 22/2023

PAGINA DE HOBBY :n mustul z\pezii Pe Veju-Mare, culmea dominantå a Obcinii Feredeului (1.494 de metri altitudine), nu ajunsesem încå så urc, de¿i zåboveam, primåveri la rând, prin preajmå-i, suind fie din bazinul Argelului pe Rådvånel, fie din cel al Demåcu¿ei în Corhana, Bâtca-Mare, Oseredoc sau Pa¿canu. Din largile poiene de pe flancuri, ¡inând de Moldovi¡a, Brodina ori Breaza, Veju-Mare råmâne un reper al peisajului silvestru tutelar pentru acest spa¡iu bucovinean.

Aici, primåvara urcå greu, mai cu seamå pe versantul nordic, unde zåpada a¿ezatå în straturi succesive ståruie chiar ¿i pânå la sfâr¿itul lui Florar, mai cu seamå în vågåunile pâraielor ¿i la subsuoara pådurii. Ca vânåtor, ai prilejul så te bucuri de iarna întârziatå, låsând mult în urmå liliecii înflori¡i ai a¿ezårilor omene¿ti de la poalele obcinilor, dacå te la¿i ademenit de spectacolul nup¡ial al gotcanilor. Locurile de rotit ale acestor påsåri misterioase au råmas, din vechime, acelea¿i. Pu¡ini le ¿tiu înså, ceea ce nu e tocmai råu. Tot aici poposesc sitarii, alte zburåtoare enigmatice, în drumul lor cåtre ¿i dinspre locurile de ba¿tinå de la miazånoapte. O parte sunt ai locului, cuibårind în sihåstriile umbrite de cetini, în preajma bahnelor månoase. Nu arareori, descoperi cå på¿e¿ti pe ¿irul urmelor de lup sau de râs, întipårite pe

drumeagul reavån. Cålcåtura mare de urs înso¡itå de altele asemånåtoare, dar mai mici, nu î¡i då niciodatå un sentiment de lini¿te: e semn cå undeva, poate nu departe, mama î¿i poartå puii la primele lec¡ii de via¡å, dupå ie¿irea din bârlog. Mereu în alertå, ea nu pregetå nici o clipå så elimine orice pericol ipotetic din calea curiozitå¡ii fårå margini a progeniturilor… În al¡i ani, când urcam în locurile de båtaie ale coco¿ilor-de-munte, dar iarna nu fusese atât de capricioaså, ¿tiam cå ne putem oferi câteva ceasuri de rågaz pentru cåutarea primilor bure¡i, ivi¡i în mustul zåpezii – zbârciogii. Înså în aceastå primåvarå întârziatå, negåsindu-i la timp, am pornit anume dupå ei, de¿i calendarul nu ne încuraja deloc. În parantezå fie spus, culesul ciupercilor råmâne o formå de atavism contemporan cu vânåtoarea ¿i pescuitul. Cinegeticul „dibuit”, dupå mine cea mai atractivå metodå de stârnire a sålbåticiunilor, nu diferå prea mult de râvna cåutåtorului de bure¡i, care presupune ¿i ¿tiin¡å, ¿i fler, ¿i aventurå. Pentru cel ce ¿tie så le pre¡uiascå a¿a cum se cuvine, ambele întreprinderi con¡in ceva metafizic, misterios ¿i, de aceea, greu de explicat.

Zbârciogii – cunoscu¡i la noi ¿i sub numele de ciuciule¡i sau, printre localnici, de pupi – sunt printre primele deli-

catese ¿i daruri silvestre ale anului. Fragili, aproape friabili, cu pålårie rotundå sau conicå, dupå specie (Morchella, îndeob¿te), mimetici, aera¡i, imponderabili, ei par expresia întrupatå a ezotericelor „forme fårå fond” ale lui Titu Maiorescu. Au consisten¡å de fagure, dar adunå din mustul zåpezii ¿i din boarea vernalå un magnetism cåruia nu-i po¡i rezista. Råsar ici ¿i colo printre pietre, cu predilec¡ie pentru taluzurile nisipoase ale malurilor de pâraie, bucuro¿i dacå acolo s-a macerat, în anii din urmå, colbul rumegu¿ului de pe urma curmårii bu¿tenilor tra¿i la drum din pådure, în platforme de stocare primarå. Cât prive¿te gradul lor de sociabilitate, nu existå reguli: uneori, agreeazå compania semenilor; alteori, sunt solitari, etalându-¿i ¡uguiul tichiei cu totul intempestiv, aproape så-i calci dacå nu e¿ti atent. Se desprind u¿or din ancorele lor; de aceea, recomand, mai mult decât în cazul celorlal¡i bure¡i, folosirea briceagului la tåiere, pentru a nu deteriora re¡eaua miceliului, a hifelor din solul superficial. Atât pålåria, cât ¿i piciorul sunt goale pe dinåuntru, a¿a cå un kilogram cât am cules eu acum de sub Feredeu a reprezentat mai mult volum decât pondere. Tocmai de aceea, ca gurmet ¿i gurmand, am socotit så le pun în valoare natura etericå ¿i evanescentå cât se poate de simplu.

Gabriel CHEROIU

Zbârciogi cu smântân\ Dupå fierbere, ciupercile strecurate se rumenesc în ulei alåturi de feliile a douå-trei cepe, timp de un sfert de orå, conduse permanent cu o lingurå de lemn. Când au cåpåtat consisten¡å, li se adaugå o jumåtate de litru de smântânå, sare ¿i piper dupå gust. La primul clocot, sunt binecuvântate cu trei cå¡ei de usturoi da¡i pe råzåtoarea finå ¿i cu un cåu¿ de palmå de påtrunjel (frunze) mårun¡it. Lângå måmåligu¡å, vin alb, sec.

Profitul Agricol 22/2023

45

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 9 iunie Institutul Na¡ional de CercetareDezvoltare Agricolå Fundulea organizeazå Ziua grâului ¿i orzului. Se vor prezenta cele mai recente realizåri în domeniul ameliorårii ¿i tehnologiei.

9 iunie Peste 400 de fermieri din Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin vor participa la Ziua Câmpului de Cercetare ¿i Dezvoltare 2023 organizatå de Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare Agricolå Lovrin.

9 iunie NETagro organizeazå a doua edi¡ie a evenimentelor în câmp Tehnologii esen¡iale, în Ferma NETagro din localitatea Ulmeni, jude¡ul Cålåra¿i.

16 iunie FAPPR ¿i Corteva Agriscience organizeazå Ziua Grâului Bårågan, la Iazu, Ialomi¡a. Este a treia edi¡ie deja ¿i, precum este obiceiul, se vor prezenta ultimele inova¡ii privind genetica ¿i tehnologiile pentru culturile de grâu ¿i orz.

18 - 23 iunie La Viena se organizeazå Conferin¡a Mondialå de Cercetare a Soiei. ¥ntre organizatorii evenimentului este ¿i Donau Soja.

31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå.

Vå a¿teptåm în inima Båråganului!

12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar ¿i pentru cei din culturå mare.

46

Protest în lapte Pe 1 iunie, de ziua interna¡ionalå a laptelui, doi crescåtori de vaci din Bavaria s-au bågat pânå la gât într-o cadå cu lapte. Pentru orice eventualitate, ei ¿iau påstrat pålåriile pe cap.

Fermierii sunt nemul¡umi¡i cå, din decembrie ¿i pânå acum, pre¡ul laptelui a scåzut de la aproximativ 67 de eurocen¡i pe litru pânå la doar 40 de eurocen¡i.

Cererea de lapte a scåzut pentru cå ¿i puterea de cumpårare s-a redus. Încå din aprilie, majoritatea fabricilor de lactate din Germania au redus pre¡ul laptelui la poarta fermelor, ceea ce a provocat mânia crescåtorilor.

Unele fabrici din nordul Germaniei

plåteau mai pu¡in de 40 de eurocen¡i pentru un litru de lapte. La fel s-au comportat ¿i fabricile din estul Germaniei.

Pre¡urile au stagnat în partea de sud, iar în vest, pre¡urile au scåzut cu pânå la 5 cen¡i pe litru.

Situa¡ia este ¿i mai gravå pentru laptele spot, comercializat între fabricile de lapte: în nord, pre¡urile sunt în prezent cotate doar la 25,50 eurocen¡i ¿i 26,5 eurocen¡i, în sud. Pe lângå vânzårile lente, principalul motiv ar fi probabil cre¿terea volumului de lapte, care, la sfâr¿itul lunii aprilie, era cu 2,1% peste anul precedent.

Viorel PATRICHI

ORIZONTAL: 1) Maså caldå scoaså din co¿ – Specificul citadin; 2) A avea a¿teptåri... legate de trecut – Dau via¡å påpu¿ilor; 3) A evolua 9 10 la înål¡ime – O farså... de groazå; 4) Nucleu de atom! – Respinge mângâierea; 5) Panå de inspira¡ie – Floare în alb; 6) Interven¡ii la diverse organe; 7) Termen de revenire – Trece la mijloc! 8) Cititorii de altådatå; 9) Un termen la modå – Frunta¿ la învå¡åturå; 10) Datå ca la carte.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

7

VERTICAL: 1) Noi îi vedem în pådure – Presiune interioarå! 2) Lucru dat peste cap – 8 Atacå fiarele; 3) Unitate de desfacere pentru 9 ¡esåturi – Zonå de coastå; 4) Lini¿te la inte10 rior; 5) Pus în balan¡å – Ne ia cu frumosul; 6) Luat la mijloc! – Angajat la hipodrom; 7) A Solu¡ia careului din Nr. 21/2023 avea strålucire – Vreme de cålduri; 8) Sprijin ORIZONTAL: IONATANE - Z; NAUT - CARIA; ER - AMOROSI; LED - INCITA; CITETI - OF; acordat pe scarå întinså; 9) Avantajul DESEU - SEVE; E - PANGARIT; STUPAR - ATU; maturitå¡ii! – Meserie de strungar; 10) Nu-s IATA - ACTOR; SPANZURARI. favoritele zeilor.

Profitul Agricol 22/2023