Europa [i riscul de secet\

Institutul de Cercetare al Uniunii Europene (JRC) a realizat Atlasul european al riscului de secetå, despre care ni se spune cå "oferå pentru prima datå o evaluare ¿i o cartografiere a riscurilor ¿i impactului secetei în UE".

Sunt luate în calcul trei scenarii: o încålzire globalå de 1,5 grade, respectiv de 2 ¿i de 3 grade. Analiza a integrat constatårile din literaturå, consultåri cu exper¡i ¿i evaluåri bazate pe date din cele 27 de state membre.

În timp ce schimbårile climatice au dus deja la secete meteorologice mai intense ¿i persistente în sudul Europei, este de a¿teptat ca aproape toatå Uniunea så fie mai afectatå de secetå în perioada urmåtoare.

Cu cât temperatura medie globalå va cre¿te, cu atât mai frecvente vor fi fenomenele de secetå.

Regiunea mediteraneeanå ¿i în special Peninsula Ibericå sunt cel mai expuse riscului din cauza unei tendin¡e clare de cre¿tere a condi¡iilor uscate cauzate de încålzirea globalå.

Regiunile nordice se pot confrunta cu o cre¿tere a frecven¡ei ¿i intensitå¡ii extremelor.

În Europa de Est, în special, România se confruntå deja cu riscuri relativ mari, iar previziunile aratå un risc crescut în mai multe sectoare.

În Vest, pe lângå Spania ¿i Portugalia, risc crescut de instalare a secetei se consemneazå ¿i pentru nordul Fran¡ei, nu doar pentru jumåtatea de sud, ca pânå acum. Fran¡a este deosebit de vulnerabilå atât din punct de vedere nuclear, cât ¿i din punct de vedere hidroenergetic, cu riscuri care se estimeazå cå vor cre¿te semnificativ.

Ca måsuri preventive sau de contracarare a secetei sunt men¡ionate scur tarea ciclurilor de rota¡ie a pådurilor, amestecarea adecvatå a speciilor de arbori, zonele tampon din jurul ecosistemelor desemnate, care pot ajuta la adaptarea ecosistemelor de apå dulce, agricultura de precizie ¿i politicile de diversificare a resurselor de apå, politici de reutilizare a apei.

Robert VERESS