Necazurile cresc\torilor de vaci cu lapte

Foarte sceptici mi s-au pårut fermierii când au auzit cå primesc bani frumo¿i dacå påstreazå junincile în grajd, a¿a cum promite ministru Barbu.

“Noi suntem såtui de promisiuni, spune Toader Nea¡å-Împåratu, pre¿edintele AGCTR.

Trebuie så vedem ceva palpabil. Re¡inerea junincilor mi se pare o idee bunå, dar fermierul trebuie så-¿i gândeascå bine interesul: cât este pre¡ul laptelui, dacå are furaje pe vreme de secetå, dacå poate iriga...” nent unde existå probleme generate de secetå, unde se pot face iriga¡ii, mai ales pentru zootehnie. Vaca de lapte e grea... Te scoli din noapte, nu ai sårbåtoare, ai ¿i probleme cu banii. Statul român ar trebui så se gândeascå la fermierii români, nu DNAgrar este prioritar. Trebuie politici zootehnice pentru dezvoltarea fermei de familie.” facå, primåria zice så nu-i dea amendå cå îi îngreuneazå bugetul local. Tot eu pierd douå zile: må duc la post ¿i dau declara¡ie, apoi må duc la tribunal ¿i ho¡ul nu vine. Cum rezolvåm asemenea probleme?”

Am auzit voci care sus¡in cå de fapt trebuie crescutå produc¡ia, iar nu efectivele prin ameliorare.

Adrian Puiu din Ungureni, Bacåu, nu ¿tie cum så se mai apere de ho¡i. El spune cå dacå-i furå unul o cåru¡å de påpu¿oi, nu poate nici så-l amendeze, nici så-i dea båtaie.

“Aici nu am nicio ecoschemå. Nu pot face nimic”, a råspuns ministrul.

Poli¡istul din comunå i-a sugerat så angajeze 4 malaci, så-i dea o mamå de båtaie ¿i se rezolvå.

Fermierii nu au a se teme de cerealele ucrainene.

“În România nu va intra niciun bob de grâu timp de 30 de zile din Ucraina, iar cei care vor fi licen¡ia¡i în România pentru a aduce cereale din import vor fi numai fermieri români.

“ Efectivele de vaci scad pentru cå majoritatea zonelor afectate de secetå se aflå în suferin¡å de trei ani. Ca så pui pe picioare o vacå, dureazå trei ani.

Se dau 1.800 de euro numai cât este junincå, anul urmåtor prime¿te subven¡ia obi¿nuitå. Juninca trebuie ¡inutå aproape trei ani. Dupå ce fatå, se poate så nu se mai ridice de jos sau va da doi-trei litri de lapte.

Nu ai de unde så cuno¿ti toate riscurile. Dacå ar primi 3 lei pe litrul de lapte, fermierul ar fi tentat så måreascå efectivele. Pre¡ul laptelui va mai cre¿te spre iarnå. Ca în fiecare an.

Nu a scåzut în galantar, a¿a cum au promis guvernan¡ii. Iar noi am pierdut ¿i mai mult. Eu sunt sceptic cå vor fi atra¿i fermierii så creascå numårul de juninci.

Mai bine ar fi så se facå tot posibilul så se men¡inå måcar efectivele existente, cum spunea Dumitru Grigorean.

Direc¡iile agricole nu-¿i fac datoria în plan local. Trebuie så informeze perma-

“Dacå må prinde cå am depå¿it viteza, îmi ia carnetul. Dar eu ce fac cu påpu¿oii fura¡i? Poli¡istul nu are ce så-i

Adicå, dacå ai o fermå de zootehnie, vine ANAF ¿i arå¡i cå nu ai stocul necesar pentru animale sau påsåri, cå nu mai gåse¿ti stocuri de cereale în România, eu î¡i dau o licen¡å de la Ministerul Agriculturii prin care po¡i så faci un import din Ucraina. Numai fermierii români primesc licen¡å, adicå firmele care de¡in zootehnie ¿i sunt înregistrate la APIA.

Nu vor fi autoriza¡i traderii, intermediarii så facå import. E totul sub control ¿i cu Ucraina.”

Parcå îi ¿i våd pe crescåtori, alinia¡i frumos în fa¡å la minister pentru licen¡å de import din Ucraina...

“Cât voi fi eu ministru la Agriculturå, nimeni, dar nimeni nu poate så må influen¡eze, promite Florin-Ionu¡ Barbu. Dacå am luat o decizie, merg pânå la capåt, nam nicio problemå. Tot må întreabå unii ironic «cât de lung am mandatul».

Uite-a¿a, cum må criticau to¡i, dar sistemul de iriga¡ii din România, pentru care am fåcut programul de reabilitare, prime¿te 1,5 miliarde de euro. Eu l-am pornit în 2017 ca director general la ANIF ¿i nu s-a mai oprit.

Haide¡i så le dåm direct ¿i nu-¿i mai permite nimeni så le opreascå. Cum så nu avem apå pentru iriga¡ii?

O luåm ca Barna de la USR, care s-a dus så explice la Comisia Europeanå de ce nu trebuie bågate iriga¡iile în PNRR? ªti¡i ce a spus acolo? Cå noi pierdem apå dulce din iriga¡ii în propor¡ie de 40% din cauza evapo-transpira¡iei. A uitat cå milioane de metri cubi de apå se duc în mare.

Vå da¡i seama ce mentalitate tehnicå poate så aibå. Am pus un proiect pe masa premierului ¿i am convingerea cå se va realiza.

Atunci când Dunårea scade ¿i navele plutitoare nu mai au nivelul optim de func¡ionare, am un proiect comun cu Ministerul Transporturilor så facem batardouri de men¡inere a Dunårii la nivelul optim de iriga¡ii.

M-am gândit ¿i la asta. Nu reabilitez eu sta¡ii de iriga¡ii plutitoare ¿i dupå aceea nu am apå... Dacå le dåm, nu le mai opre¿te nimeni. Mai are curaj vreun ministru dacå schimbåm totul acuma så mai vinå la anul cå trebuie så facem altfel? Îi såri¡i în cap!...”

Ministrul promite cå fermierii vor primi de la anul încå 260 de euro pe hectar, 460 de euro pe hectarul de porumb de siloz, cu o încårcåturå de 3 animale pe hectar.

I-am întrebat cum îi conving pe fermierii cu 10-20 de vaci så creascå la 50, 100 de vaci, ca så poatå så aibå o leafå minimå pe economie. Avem un milion de tineri în satele noastre care, la 30-50 de ani, nu au måcar o leafå minimå pe cartea de muncå ¿i vor veni tot la stat dupå ajutoare sociale.

Nu au niciun venit asigurat ¿i vor întinde mâna la statul român peste 20 de ani ¿i vom plåti to¡i pentru ei. Ne putem permite luxul sau îi ajutåm så facå ferme de 50-100 de vaci ca så aibå o leafå minimå pe cartea de muncå? Råspunsul invariabil a fost: vor cre¿te numai cei mari.

“E bunå ideea cu subven¡ia pentru juninci, dar î¡i trebuie doi ani pânå cre¿te juninca, spune Mircea Bara de la Craiova. Cei care fac controlul oficial al produc¡iei nu vor agrea ideea pentru cå pleacå fermierii din control. οi cam pierd obiectul muncii.”

Fermierii se plâng cå pre¡urile unei analize de lapte au ajuns la 60-70 de lei. Se fac ¿i analize genetice pentru sensibilitate la scrapie. Toate sunt acreditate RENAR, mai pu¡in analizele genetice pentru genotipare (ADN). Acest laborator al ANZ este în curs de acreditare.

“Pentru sus¡inerea tineretului femel de înlocuire, se va face o nouå schemå de sprijin. Nu se va numi tot ANT (subven¡ie pe cap), spune Maria Toma, directoare pe probleme de zootehnie din cadrul MADR. Se vor folosi doar fondurile de la ANT. Noi, ca stat membru, putem så dåm sau nu bani pentru ANT, în limita disponibilitå¡ilor bugetare. Ne dorim ca ace¿ti bani så meargå înspre ceva ce ne ajutå în mod real. Condi¡iile pentru acest sprijin, cum trebuie så fie tineretul, ce vârstå trebuie så aibå le vom stabili împreunå cu fermierii.

Pentru anul acesta, ordinul de sanc¡iuni va apårea foarte târziu. Mai tre- buie så avem un dialog cu Comisia Europeanå pentru aprobare. Multe ferme controlate au probleme de genul «circumstan¡e naturale». Fermierii trebuie så depunå documentele la APIA dacå un animal ¿i-a rupt un picior sau altceva.”

La ecoscheme, s-au redus efectivele de vaci în sistem legat ¿i la tineretul de carne. MADR a fåcut o schemå nouå pentru bovinele care ies pe på¿une: 100 euro/1 UVM, pentru cå un vi¡el poate fi calculat la 0,6 sau 0,8, în func¡ie de vârstå. Este o condi¡ie de bazå, spune Maria Toma.

“Vacile trebuie så stea minim 120 de zile pe på¿une ¿i trebuie demonstrat acest lucru.”

Fermierii s-au plâns cå s-au instalat panouri solare sau balastiere pe på¿unea comunalå ¿i ei pierd astfel dreptul la subven¡ie. “Terenul nu mai este în aceste cazuri la dispozi¡ia fermierului, a spus Elena Tatomir, directorul general al Direc¡iei Generale Politici Agricole din MADR.

Ca så primeascå subven¡ia pe suprafa¡å, fermierul trebuie så demonstreze cå, pe tot parcursul cererii de platå, terenul e folosit pentru agriculturå. Acolo unde s-a excavat pentru balastiere sau s-au instalat panouri solare, nu se mai acceptå folosin¡a în dublu scop, terenul a fost scos din circuitul agricol ¿i fermierul nu mai prime¿te subven¡ie.

Izlazul comunal se usucå în luna iunie, iar APIA nu permite supraînsåmân¡area, nici culturi permanente.

Dupå ani lungi de dezbateri publice, fermierii au råmas nemul¡umi¡i de etichetarea voit confuzå a produselor alimentare.

“Dacå vreau så månânc brânzå din ulei de palmier, så fie puså separat de brânza din lapte, spune Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România. Dacå vreau så månânc salam cu înlocuitori, så fie pus separat de salamul din carne.

Eticheta så scrie clar, mare ce con¡ine salamul sau brânza ¿i atunci cumpåråtorul decide ce consumå. Ministerul Agriculturii nu a existat pentru o parte din fermierii români timp de cinci ani.”