Idei noi pentru zootehnie

Participan¡ii la simpozionul organizat de Institutul Na¡ional de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå (IBNA Balote¿ti) au venit cu teme noi de cercetare pentru sprijinirea fermierilor.

Este vorba de a XVII-a edi¡ie a Simpozionului de Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå. Nu s-a abåtut de la ¡inuta academicå a comunicårilor, lucru devenit obi¿nuin¡å la IBNA Balote¿ti.

Din Grecia, Konstantinos Kalaitsidis sus¡ine cå ¿rotul de cânepå (cannabis sativa) este foarte eficient în furajarea vacilor de lapte.

Suplimentele de butirat în dietele pentru gåini ouåtoare au efecte benefice asupra performan¡ei ¿i imunitå¡ii, demonstreazå Yusuf Konca din Turcia.

Coacåzul negru are un poten¡ial important antioxidant pentru contracararea peroxidårii lipidice in vitro (Arabela Untea).

Socul negru are ¿i el proprietå¡i antioxidante miraculoase, spune Vlaicu Alexandru.

Un colectiv de greci a ajuns la concluzia cå asocierea uleiurilor esen¡iale de oregano, usturoi ¿i Camelina sativa, utilizate ca aditivi pentru hrana porcilor, då rezultate deosebite.

Cåtålin Dragomir a realizat primele evaluåri ale amprentei de carbon a fermelor de ovine din România.

Nu a lipsit nici “efectul simulat al unei tehnologii de reproducere compozitå (MOET) asupra progresului genetic al popula¡iei de bovine” (Horia Grosu ¿i colectivul).

Cristina Lazår a prezentat “markerii moleculari de interes pentru carne ¿i reproduc¡ie la oile din rasa Cap Negru de Teleorman”.

Rodica Pelmus, Horia Grosu ¿i colectivul au estimat parametrii genetici pentru vârstå la prima fåtare la rasele Charolais ¿i Limousine.

Christos Zacharis, din Grecia, a vorbit despre folosirea fåinii de insecte Tenebrio molitor asupra performan¡ei porcilor de finisare.

Grecii sus¡in cå aceastå fåinå are proprietå¡ile cårnii de pe¿te ¿i porcii o consumå cu multå plåcere.

Gina Cecilia Pistol ¿i Daniela Eliza Marin au cercetat efectele antioxidante ale fåinii din semin¡e de struguri asupra celulelelor IPEC-1 tratate cu LPS.

Anghel Andrei Cristian, Ionelia ºåranu ¿i Alina Or¡an s-au ocupat de “Optimizarea extrac¡iei asistate de microunde a polifenolilor din fåina de semin¡e de mu¿tar”.

Simpozionul de la IBNA a etalat multe subiecte exotice.

“Ingredientele clasice sunt deja cunoscute, se ¿tie despre porumb, grâu, triticale, dar despre camelinå se cunoa¿te mai pu¡in. Unii fermieri au nevoie ¿i de consultan¡å. Cererea foarte mare nu bate cu oferta foarte micå”, spune Cåtålin Dragomir, director

¿tiin¡ific la IBNA Balote¿ti. El a prezentat impactul pe care îl are ferma asupra mediului prin dejec¡iile produse.

Ferma comercialå mare ridicå probleme de mediu. Acela¿i numår de vaci råspândite în mai multe ferme de familie nu ridicå acelea¿i probleme, de¿i cantitatea de dejec¡ii este aceea¿i.

“Sunt zeci de factori care pot influen¡a producerea gazelor cu efect de serå: bioxid de carbon, metan... Amoniacul nu intrå aici, el este periculos prin compu¿ii cu azota¡i. Unde este concentra¡ie mare de animale, apar probleme cu platforma gunoiului de grajd. La fermele de familie, mai pu¡in productive, apar problemele gazelor cu efect de serå.

Un animal mai productiv va emite mai pu¡ine gaze cu efect de serå pe unitatea de produs. Este un paradox, dar lucrurile s-au verificat. Una e så ai o vacå de 15 litri ¿i alta e så ai una de 30 de litri. Animalul consumå în primul rând ca så tråiascå, abia apoi consumå pentru lapte. Produc¡ia de lapte ¿i de gaze se raporteazå mai bine la mai mul¡i litri de lapte”.

Cercetåtorii români au fåcut ¿i cu acest prilej schimb de experien¡å cu cei din Turcia, Grecia, Fran¡a, Slovacia. Viorel PATRICHI