Un an în care [i fermele mari “gâfâie”

Care au fost recoltele acestui an?

Pre¡urile de valorificare au permis ¿i ni¡el profit?

Care sunt adaptårile tehnologice la condi¡iile de secetå, ce persistå ¿i în debutul noului an agricol?

Cum decurge campania de toamnå?

La aceste întrebåri ¿i la altele ne-au råspuns cinci administratori de ferme mari, cu terenuri în sudul Moldovei, Oltenia, Muntenia, Bårågan ¿i Dobrogea.

Cu o excep¡ie, ei vorbesc de pierderi financiare sau câ¿tiguri marginale din cauza pre¡urilor mici de valorificare a produc¡iei.

Mihai Solomei, Al-Dahra Agricost, 57.000 ha

“Vremîmpåduririsauculturi acoperitoareînlocdepârloagå!”

Pentru cel mai mare conglomerat de ferme din România, anul se încheie cu profit mic, de¿i produc¡iile au fost peste mediile multianuale, gra¡ie iriga¡iilor.

“Inputurile au fost scumpe, iar la costul lor se adaugå cel al iriga¡iilor. Irigåm non-stop din luna mai. Acum irigåm culturile de toamnå. Seceta se vede ¿i prin faptul cå nivelul Dunårii este foarte scåzut, la 50 de cm, cum era anul trecut în iunie”, spune Mihai Solomei, director în Insula Mare a Bråilei.

Se preconizeazå precipita¡ii de 1015 l/mp såptåmâna aceasta, înså e prea pu¡in, ar fi nevoie de minim 50-60 de l, pentru o dezvoltare lini¿titoare a culturilor, înainte de iernare.

Fårå iriga¡ii, Agricost ar fi înregistrat pierderi uria¿e. La neirigat produc¡iile au fost ¿i cu 50% mai mici.

De exemplu, grâul neirigat a dat 4 t/ha, la irigat 8-9 tone. Me-

Robert VERESS

dia pe 11.500 ha - 7,5 t/ha. La orz, media a fost mai mare cu o tonå - 8,5 t/ha pe 6.300 ha. Floarea-soarelui a dat 3,5 t/ha pe 7.200 ha, soia 3,9 t/ha pe 6.300 ha.

Din cele 11.400 ha de porumb irigat s-au recoltat 1.400 ha, iar media deocamdatå e la 11 t/ha. Solomei sperå så se închidå la 11,5 - 12 t/ha.

Profitabilå s-a dovedit a fi lucerna. S-au ob¡inut 16 tone/ha dupå uscare, de pe 12.000 ha. Costul de produc¡ie e similar cu al porumbului, iar valorificarea se face cu 220-230 de euro/t, fa¡å de 160 de euro/t în cazul porumbului.

“A devenit complicatå valorificarea lu cernei, mai ales cå în China s-a schimbat modul de furajare al animalelor. Dar se gåsesc solu¡ii.

În schimb, cultura de floarea-soarelui nu se justificå la sub 350 de dolari/tona. ªi hai, cå noi am avut produc¡ii, dar ce fac fermierii care n-au avut iriga¡ii ¿i au scos o tonå/ha sau chiar mai pu¡in? Pre¡urile din pia¡å nu sunt fire¿ti. Sunt exagerat de mici - consider cå sunt artificial men¡inute cu 20% sub ce ar trebui så fie. Probabil unii compenseazå pierderile de anul trecut, când pre¡urile au fost mari”.

Solomei e rezervat în privin¡a noului an agricol. ªi are mai multe argumente. În primul rând, evident, ar fi seceta ce se prelunge¿te - dar så råmânem optimi¿ti, poate cå a doua parte a toamnei ¿i iarna vor fi mai generoase în precipita¡ii. În al doilea rând, înså, costul inputurilor råmâne ridicat.

“Chiar dacå pre¡ul îngrå¿åmintelor s-a înjumåtå¡it fa¡å de anul trecut, nu a revenit la nivelul de dinainte de crizå. Dimpotrivå, în ultima lunå, fosforul ¿i azotul au crescut, din nou, cu 70-80 de dolari/tona. În schimb, valorificarea produc¡iei se face la pre¡urile de acum 3-4 ani, în timp ce pentru inputuri cheltuim cu 40% mai mult raportat la aceea¿i perioadå”.

Vin la rând cererea scåzutå, blocajele de pe liniile de transport ¿i, mai mult, trebuie så lase 2.900 de hectare nelucrate.

“Pârloaga e o mare problemå, o mare eroare. De ce trebuie så cre¿tem rezerva de boli ¿i de buruieni? Altceva e så faci agriculturå conservativå, cu prelucrare minimå sau deloc a solului ¿i så folose¿ti culturi acoperitoare, bune pentru sol, bune ¿i pentru randamente. Noi am trecut deja la no-till, fårå så ne împingå nimeni de la spate...

Sau se putea så se impunå împådurirea acelor suprafe¡e. Ar fi fost mult mai bine pentru naturå ¿i pentru agriculturå, deopotrivå. Noi avem 78 de ha de perdele forestiere ¿i extindem aceastå suprafa¡å”.

Pentru noul an, structura culturilor în IMB råmâne aceea¿i ca anul trecut: cu excep¡ia grâului, care va scådea cu cele 2.900 de ha nelucrate, la 8.600 ha. Orzul va fi semånat pe 6.300 ha. Pentru anul viitor, va semåna porumb pe 11.400 ha, soia pe 7.200 ha, floare pe 6.300 ha, iar lucerna råmâne cu cea mai mare suprafa¡å, 12.000 ha.

sunt mai slabe chiar în compara¡ie cu cele din anul 2020”, spune Charmetant.

Este primul sezon în care sunt afectate de secetå atât culturile de toamnå, cât ¿i cele de primåvarå.

“Singura culturå care nu a fost semnificativ mai slabå fa¡å de un an normal a fost orzul. La celelalte culturi, pierderile de produc¡ii au variat între 10 ¿i 40%.

Asta, în condi¡iile în care costurile de produc¡ie au fost ridicate. De pre¡urile de valorificare nu ne plângem, fiindcå sunt pe cale så se normalizeze, så revinå la cele de dinaintea crizelor succesive.”

Pierderile cele mai mari s-au înregistrat la culturile de primåvarå neirigate: porumb, soia, floarea-soarelui.

Media la floare a fost 1,8 tone/ha, la porumb neirigat 3 tone/ha. Porumbul irigat încå nu a fost recoltat. Produc¡ia nu va fi spectaculoaså, pentru cå e un hibrid cultivat pentru anumite calitå¡i care sunt premiate de contractor.

Înainte de a concluziona dacå anul se încheie cu pierdere sau profit, spune cå mai are stocuri de valorificat ¿i trebuie våzute rezultatele finale, dupå procesare, de la produc¡ia de såmân¡å de porumb ¿i floarea-soarelui, care reprezintå o parte semnificativå a afacerii. În structura culturilor de la Agricom existå 600 de ha de porumb såmân¡å ¿i aproape 200 de ha de floarea-soarelui.

Arnaud Charmetant, Agricom Borcea, 17.500 ha

“Produc¡iimaislabe ca în 2020”

În anii din urmå, pe vremea aceasta, Arnaud Charmetant nu ar fi avut re¡ineri în a spune cå ob¡ine profit la Agricom. Înså sezonul åsta i-a dat mari båtåi de cap.

“Produc¡iile medii, la toate culturile,

Pentru noul an Charmetant a crescut suprafa¡a alocatå culturilor de toamnå. Din 17.500 de hectare, câte lucreazå în total, 3.800 vor fi cultivate cu orz, 3.300 ha cu grâu în culturå clasicå, 500 de ha cu grâu ecologic, pe 1.000 ha pune rapi¡å ¿i lucernå pe 700 ha. Mai sunt ¿i 900 ha pârloagå.

Rapi¡a este semånatå, înså råsårirea s-a produs, deocamdatå, pe doar 30% din suprafa¡å. Råmâne de våzut dacå ploile a¿teptate vor rezolva problema. A început ¿i semånatul orzului, campania fiind întârziatå deliberat cu o såptåmânå, înså, în lipsa umiditå¡ii, såmân¡a stå ca în sac.

O noutate este cå cea mai mare parte a suprafe¡ei cu påioase (cu excep- zarea, dobânzile ¿i cheltuielile cu impozitul pe profit - n.r.) e 35%”, spune administratorul afacerii, Nicolae ªerban. ªerban Grup înseamnå, între multe altele, ferme vegetale de 15.000 de ha, cu terenuri råspândite în Vaslui, Bacåu ¿i Vrancea. În Vaslui semånatul se face direct, la toate culturile, în Bacåu cu o prelucrare minimå sau direct.

¡ia grâului cultivat ecologic) va fi semånatå direct, dupå o tåvålugire a resturilor vegetale.

“Vremea ne-a for¡at mâna så ne adaptåm mai repede decât plånuiam tehnologia. Pentru terenul din Baltå avem o semånåtoare nouå, iar pentru terenul din teraså folosim o semånåtoare de minimum till adaptatå pentru a face ¿i no-till”.

Rapi¡a a fost semånatå în mare parte dupå o minimå prelucrare a solului. Acolo unde a fost semånatå direct, nu a råsårit deloc.

“Încå nu am o explica¡ie de ce se întâmplå asta. Probabil va trebui så ne mai perfec¡ionåm tehnologia no-till”.

Agricom va fi ¿i gazda celei de-a patra edi¡ii a Zilei Grâului Bårågan. Platforma a fost înfiin¡atå chiar såptåmâna trecutå.

“APPR va avea 30 de soiuri de grâu ¿i 10 de orz. Separat, cu un distribuitor teståm alte 5-6 soiuri de grâu ¿i de orz. Probabil în primåvarå vom testa ¿i ceva porumb”.

Produc¡iile medii: orz ¿i grâu peste 6 tone/ha, cu o medie mai micå în Vaslui, de 5 tone, fiindcå în Bacåu au fost mai multe precipita¡ii ¿i unele suprafe¡e au fost irigate; la floarea-soarelui 3 tone/ha (2,2 t/ha în Vaslui); sorg 5 t/ha (a fost cultivat pe o suprafa¡å micå, de 80 ha, în Vaslui); porumb cultura a doua pentru siloz, la irigat - produc¡ie probabilå 40 tone/ha.

Din 15.000 ha, a semånat rapi¡å pe 3.600 ha: 2.600 ha la Vaslui ¿i 1.000 în Bacåu. Grâu ¿i orz pune acum pe alte 6.500 ha.

Rapi¡a a fost semånatå direct, între paie, cu paiele în picioare. E råsår deja pe 1.800 ha, acolo unde a fost semånatå înainte de ploaia din septembrie. Rapi¡a neråsåritå probabil va fi întoarså, iar în primåvarå pe acea suprafa¡å se va cultiva floarea-soarelui. Pentru rapi¡å, Nicolae ªerban folose¿te geneticå Pioneer.

Campania de semånat la grâu ¿i orz e în plinå desfå¿urare. La no-till, mizeazå pe soiurile române¿ti Glosa ¿i PG. Face orz de bere ¿i preferå soiurile Soufflet.

Nicolae ªerban, ªerban Grup, 15.000 ha

“EBITDA e 35%” ªerban Grup este ca un tanc ce trece impetuos prin orice teren, în orice condi¡ii, adunând noi componente de peste tot, care-l fac ¿i mai mare ¿i mai puternic...

“Anul agricol se încheie bine. EBITDA (profitul înainte de a scådea amorti-

Culturile de påioase vor fi recoltate cu stripere - combine cu header rotativ, care iau doar boabele ¿i laså paiele în picioare.

“Sistemul s-a dovedit foarte bun. Paiele sunt distruse natural, de microorganisme aerobe”.

Toate proiectele începute anul trecut sunt fie finalizate, fie pe cale de a se finaliza. A crescut suprafa¡a irigatå la 2.000 ha: 730 ha iriga¡ii prin picurare, diferen¡a cu pivo¡i, liniare ¿i tamburi.

Cre¿te suprafa¡a cultivatå cu cartof de la 550 ha (anul acesta) la 650 ha. Mai pune ¿i 100 ha de ceapå. Produce cartofi pentru chips, având contracte cu Pepsi ¿i Intersnack, ¿i cartofi pentru industrializare (cartofi de pråjit congela¡i, la pungå).

“La anul vom avea capacitate de depozitare 21.000 de tone cu temperaturå controlatå (frigorifer), linie de optisort ¿i robot de paletizat în func¡iune.

Finalizåm ¿i ferma de gåini ouåtoare. Avem furajele necesare pentru maternitatea de vaci de carne - 500 capete. Vream så achizi¡ionåm 1.000 de tåura¿i pe care så-i îngrå¿åm de la 300 la 650 de kg în iarna asta”.

Marius Botea, Holde Agri, 13.200 ha

“Renun¡åmlaporumb!”

Holde Agri exploateazå 6.000 ha în Teleorman (3.830 ha la Ro¿iori ¿i 2.300 ha la Videle), 3.720 ha în Cålåra¿i, la Frumu¿ani, 3.350 ha la Con¡e¿ti, în jude¡ul Dâmbovi¡a.

Culturile de toamnå au dat produc¡ii bune. Media la rapi¡å a fost 3,5 tone/ha pe 3.000 de ha - spectaculos, considerând ¿i faptul cå au fost exploatate ¿i terenuri noi, pe care Marius Botea, coor donatorul fermelor, abia le cuno¿tea.

La grâu media a fost de 5,9 tone/ha. Cum cheltuiala a depå¿it 6.000 de lei pe hectar, cultura nu a fost profitabilå, la pre¡urile curente de achizi¡ie.

La culturile de primåvarå, F situa¡ia e mult mai proastå, atât din cauza secetei, cât mai ales a ar¿i¡ei. leu/kg la porumb.

“Am terminat recoltatul. Încå nu am determinat cu exactitate mediile, dar floarea-soarelui e pe la 2 tone/ha.

Tot aproape 2 t/ha am ob¡inut ¿i la floarea-soarelui culturå ecologicå, fårå îngrå¿åminte, fårå pesticide, în fermå învecinatå, cu acela¿i regim pluviome tric. E limpede cå, în condi¡ii de secetå, cu orice chimizare otråve¿ti mediul plantei, care nu se mai simte în largul ei.

La porumb, pe Frumu¿ani am fåcut 1,5 tone/ha, în Teleorman 2-3 tone/ha, Dâmbovi¡a peste 5 tone/ha. Mai avem ¿i câteva zeci de ha la irigat, acolo evident produc¡iile sunt mai bune”.

Din 13.200 ha, rapi¡a este semånatå de o lunå de zile deja, pe 3.500 ha. ¥n premierå, înfiin¡eazå ¿i 700 ha cu orz.

La rapi¡å, cu excep¡ia unei sole de 200 de ha din Teleorman, unde a cåzut o ploaie, nimic nu a råsårit. În anii anteriori, Botea nu a întors niciun hectar de rapi¡å, dar anul acesta se teme cå s-ar putea så se întâmple ¿i aceasta.

Sperå så vinå ploi “sånåtoase” måcar în noiembrie, dacå nu se instaleazå geruri de -15 grade pentru 4-5 nop¡i. Måcar så apuce rapi¡a så facå 4-5 frunze, så poatå ierna în siguran¡å.

Din punctul de vedere al geneticii, folose¿te vârfurile de gamå ale mai multor companii, pe diverse segmente de maturitate ¿i toleran¡e, ca så plafoneze riscurile ¿i så scoatå o medie bunå: PT298 ¿i PT314 de la Pioneer, Capello de la Lidea, Umberto de la KWS ¿i DK Excited de la Bayer.

În pofida secetei, a început ¿i semånatul la påioase. De anul acesta pune ¿i orz, ca så mai atenueze din impactul pierderii de asolament înregistratå prin renun¡area la porumb - nu-l va mai cultiva deloc la neirigat. Suprafa¡a cu grâu cre¿te de la 4.000 ha anul trecut, la 5.000 de hectare. Se adaugå 700 de ha de grâu în culturå ecologicå - suprafa¡å similarå cu cea de anul trecut.

La grâu folose¿te soiurile pe care ¿i le-a multiplicat: PG102 (Rodbun), Glosa (Fundulea), Obiwan ¿i Solenzara (RWA).

S-a våzut încå de la contractele forward, în februarie-martie, cå lucrurile stau mai prost decât anticipasem, dar deja era prea târziu ca så mai putem face ceva”.

Dan Såvoiu, Agrinvest, 8.200 ha

“Extindem lucrårile conservative ale solului”

În programul Agrinvest Golden Relationships sunt înscri¿i 8 fermieri, care lucreazå 8.200 de ha în total, în jude¡ele Mehedin¡i, Olt, Giurgiu, Vrancea, Tulcea, Constan¡a.

Agrinvest le asigurå acestora suport tehnic, prin intermediul inginerului Dan Såvoiu, coordonatorul programului, suport economico-financiar (prin ifn-ul grupului), logistic (depozitare), juridic.

“Ne ocupåm de tot ce se întâmplå în aceste ferme, de la inputuri ¿i utilaje pânå la produsele finite. Finan¡åm inclusiv achizi¡iile de terenuri ¿i iriga¡iile. De pildå, am oferit consultan¡å în negocierea investi¡iilor în iriga¡ii ¿i achizi¡ia de utilaje performante ¿i terenuri agricole, cu ajutorul finan¡årii ob¡inute de la Agrinvest IFN”, puncteazå Såvoiu.

Ca multe alte ferme comerciale mari din România, ¿i cele din programul Golden Relationships (parteneriate de aur l-am traduce noi) au fost afectate în principal de pre¡urile de valorificare a produc¡iilor.

“Ne-am aprovizionat din toamnå cu tot ceea ce trebuia, îngrå¿åminte ¿i pesticide, bugetându-ne culturile pe o previzionare a unei scåderi de pre¡uri nu atât de pronun¡atå pe cât s-a realizat.

Ne a¿teptam la minim 1,2 lei/kg la påioase, 2 lei/kg la floare ¿i rapi¡å, 1

Cheltuiala medie pe hectar a depå¿it 6.000 de lei. ªi-atunci, cu 90 de bani/kg de grâu, la o produc¡ie medie de 6 t/ha, cheltuielile nu se recupereazå. Produc¡iile cele mai mici le-au ob¡inut fermele din Tulcea ¿i Constan¡a. Pierderile au fost ¡inute sub control prin faptul cå ¿i cheltuielile au fost men¡inute acolo sub 5.000 de lei.

“Am realizat, din toamnå, cå nu e cazul så facem investi¡iile obi¿nuite. Am redus cantitatea de îngrå¿åminte la jumåtate. Dar tot nu am reu¿it så generåm profit”, recunoa¿te Såvoiu.

Produc¡iile medii, a¿adar, sunt: 6 tone la grâu, pe 4.000 ha, 6,2 tone la orz, pe 1.500 ha, 3 tone la rapi¡å, pe 2.000 ha (cu varia¡ii de la 2 tone/ha în Constan¡a-Tulcea, la 4,4 tone/ha în Olt), 2 tone/ha la porumb, pe 300 ha, 1,5 tone/ha la floarea-soarelui, pe 400 ha.

“Avem în Olt o fermå cu fertirigare prin picurare la porumb, pe 52 ha. Acolo intråm la recoltat în câteva zile. Anticipåm o produc¡ie de 16 tone/ha. Care va fi profitabilå, chiar dacå pre¡ul la porumb, azi, este 0,77 bani/kg”.

Rapi¡a a fost semånatå (pe 1.800 ha), dar nu e råsåritå. La momentul discu¡iei era spre finalizare ¿i campania de la påioase. S-au påstrat suprafe¡ele de anul trecut.

Pentru anul agricol 2023-2024 noutatea e extinderea tehnicilor conservative de lucrare a solului.

“Minim till foloseam de regulå la culturile de toamnå, acum folosim ¿i la cele de primåvarå. Trecem ¿i la no-till pe terenurile u¿oare. Fiindcå semånatul direct, în opinia mea, nu se potrive¿te pe terenurile grele, argiloase”.

Såvoiu vede o mare provocare în respectarea deciziei europene de a se låsa pârloagå pe 5% din suprafa¡å.

“De ce pârloagå ¿i så nu cultivåm suprafa¡a respectivå cu leguminoasenu în¡eleg”.

Soiurile ¿i hibrizii care fac produc¡ii în anii considera¡i dificili sunt mândria oricårei companii. În ceea ce prive¿te rapi¡a, Corteva vå propune så da¡i o ¿anså hibridului PT303 Sclerotinia Protector, care a confirmat printr-o productivitate ridicatå.

PT 303 este un hibrid rezultat în urma a 10 ani de cercetare, care a uimit încå din faza de testare prin tot ceea înseamnå dezvoltarea plantei ¿i toleran¡a la Sclerotinia, dar mai ales prin productivitatea ridicatå.

“Anul acesta, PT303 Sclerotinia Protector a fost vedetå în lanurile de rapi¡å din întreaga ¡arå, iar fermierii care l-au ales au avut rezultate nea¿teptate la proba cântarului”, spunea Maria Cîrjå, marketing manager Corteva.

Datoritå lui, o multitudine de fermieri au avut produc¡ii de top, de campioni, cum le spun cei de la Corteva. Pe unii dintre ei i-am prezentat în cadrul reportajelor locale, pe al¡ii vå invitåm så-i cunoa¿te¡i pentru cå ¿i-au împårtå¿it experien¡a în rândurile de mai jos.

“PT303 a oferit titulatura de fermier campion unei serii importante de agricultori, pentru cå, din Bihor la Cålåra¿i, din Ia¿i în Teleorman, din Timi¿ la Gala¡i, nu a existat zonå în care acest hibrid så nu ofere produc¡ii uimitoare, chiar ¿i în condi¡ii grele de culturå. De aceea suntem mândri ¿i vrem så îi asiguråm pe to¡i colaboratorii Corteva cå mereu le vom pune la dispozi¡ie cele mai bune solu¡ii pentru a le face afacerea profitabilå”, a conchis Maria Cîrjå.