Paralizia facială Dr. Ionela Tămăşan, Dr. Sonia Tănăsescu (Timişoara) Definiţii: Paralizie facială: paralizia, de regulă unilaterală, a musculaturii feţei. Paralizie facială periferică: paralizia musculaturii etajului superior şi inferior al feţei, cauzată de afectarea traectului periferic al nervului facial. Paralizie facială centrală: paralizia musculaturii etajului inferior al feţei, cauzată de afectarea nucleului cranian al nervului facial. Etiologie (Tabelul 1): 1) Idiopatică (paralizia Bell), cauza cea mai frecventă (aproximativ 60%), are debut acut, este diagnostic de excludere, există unele argumente (controversate) pentru rolul patogenetic al infecţiei cu virusul Herpes Simplex 2) Congenitală: a. traumatism obstetrical (compresiune pe sacru în cadrul naşterii dificile, aplicare de forceps); b. microsomia hemifacială; c. sindromul Mobius; d. distrofia miotonică; 3) Simptomatică: a. infecţii: – frecvent: otită acută medie, otită cronică (de obicei cu colesteatom), otomastoidită; – rar: boala Lyme, infecţie herpetică, mononucleoză, virus citomegalic, virus coxsakie; b. traumatism cranian c. postvaccinare (antipolio, antigripal, antirabic) d. tumori: – intracraniene (astrocitom, gliom, tumori neuroectodermale); – extracraniene (tumoră de parotidă, sarcom, leucemie); 348
Protocoale de diagnostic şi tratament în PEDIATRIE
e. cauze metabolice: diabet zaharat, hipercalcemia idiopatică, porfiria acută; f. cauze imunologice: – sindrom Guillain Barre; – periatrerita nodoasă; – scleroza multiplă Tabelul 1. Principalele cauze ale paraliziei de nerv facial la copil Idiopatică: Paralizia Bell Infecţioase/Inflamatorii: Otita medie/mastoidita, meningita, monucleoza infecţioasă (infecţia Ebstein Barr), infecţia cu Mycoplasma Pneuomonie, boala Lyme, parotidita, tuberculoza, vasculite (boala Kawasaki, purpura Henoch-Sconlein), sarcoidoza. Traumatisme/compresiuni ale nervului facial: traumatisme prinatale, fractură de os temporal, creșterea presiunii intracraniene, histiocitoza. Neoplasme: tumori intracraniene, tumori de glandă parotidă, leucemiile. Congenitală: sindromul Moebius. Genetică: sindroamele miastenice, distrofia miotonică. Cauze metabolice: diabetul zaharat, hipotiroidismul, hiperparatiroidismul. Alte cauze: hipertensiunuea arterială, hemofilia, sindromul MelkersoonRosenthal.
Manifestări clinice • dureri retroauriculare sau faciale; • asimetrie facială (trăsăturile feţei coborate de partea bolnavă, deviate spre partea indemnă); • în mişcarea de arătare a dinţilor, se ridică numai partea sănătoasă; • ştergerea şanţului nazo-labial; • lagoftalmie, chiar şi în somn („ochi de iepure“); • de partea afectată globul ocular este rotat în sus şi în afară (semnul Ch. Bell); • epipfora (lăcrimare excesivă); • uneori ulceraţii ale corneei (lipsind clipirea); • hiperacuzie; • alterări ale gustului (2/3 anterioare ale limbii). Explorări diagnostice 1) Hemogramă, VSH, glicemie, anticorpi pentru boala Lyme (doar în zonele endemice) ALTE PROTOCOALE
349
2) Examinarea ORL a. Otoscopia: poate evidenţia vezicule (în caz de zonă zoster otică), polipoză, otită medie acută/cronică (perforaţie de timpan, otoree, colesteatom), b. Audiograma poate evidenţia hipoacuzie (prin paralizia de muşchi strapedius), modificări evocatoare pentru neurinom de acustic. 3) Investigaţii imagistice: a. CT, RMN cerebral, indicate în următoarele situaţii: – pareza are evoluţie lent progresivă; – pareza persită mai mult de 4 luni; – simptome vestibulare accentuate, cu pierdere de auz; – sunt afectaţi mai mulţi nervi cranieni sau se asociază şi alte modificări neurologice. Tratament a) igieno-dietetic: 1. prevenirea complicaţiilor cauzate de uscarea corneei (ulcere corneene): – lacrimi artificiale pe parcursul zilei; – utilizarea unor bandaje, uncvent oftalmic în timpul nopţii; – ochelarilor de soare pe parcursul zilei. 2. îngrijirea cavităţii bucale prin eliminarea alimentelor care stagnează pe partea afectată şi consumul de alimente moi, fragede. b) tratamentul medicamentos al paraliziei Bell: 1. Prednison: • 1-2 mg/kg/zi, în 3 subdoze, 7-10 zile; • efecte foarte bune dacă corticoterapia se aplică precoce, efectul benefic al tratamentului este predictibil pentru prognostic favorabil (recuperare completă în 2-3 săptămâni); • evaluare după 5-6 zile: dacă nu se înregistrează ameliorare evidentă: – sunt necesare investigaţii de electrofiziologie (măsurarea velocităţii conducerii nervoase) pentru estimarea prognosticului; – şansele recuperării complete sunt mici; – se va reconsidera diagnosticul de paralizie Bell. 350
Protocoale de diagnostic şi tratament în PEDIATRIE
2. Acycolvir oral – rezultate nesatisfăcătoare • tratamentul fizio-kinetic • masaj extern • exerciţii de mimică Evoluţia şi prognosticul paraliziei Bell Evoluţie favorabilă, cu remisie spontană la 85% dintre cazuri în câteva săptămâni. Aproximativ 6% dintre cazurile netratate rămân cu sechele importante: disfuncţii musculare, diskinezii. Recuperarea fără sechele este mai rapidă şi mai frecventă la copiii cu vârsta mai mică de 10 ani. Prognosticul este nefavorabil când simptomatologia persistă peste 3 săptămâni, apar dureri faciale, afectare a gustului, modificări lacrimale şi repetarea episoadelor de pareză.
2012
ALTE PROTOCOALE
351