A03 planningul strategic vs planning spatial

NOTE CURS 03 03a PLANNING STRATEGIC vs PLANNING SPATIAL 03b URBANISM COMPARAT

traducere&adnotari Radoslav Radu FAUT UPT 2014 Surse:

03a. Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank - Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com 03b. Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA

Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania mircea_enache@yahoo.com

1) SUNT PROBLEMELE IN DEZVOLTAREA URBANA SI TERITORIALA din ROMANIA ?

Va rog sa le notati in cele doua rubrici

URBANA

TERITORIALA

Rezulta o multitudine de probleme

PLANNINGUL STRATEGIC a) Diferenta intre Planingul Strategic si Planingul Spatial O distinctie clara trebuie facuta intre Planingul Strategic si Planingul Spatial.

PLANINGUL STRATEGIC este coordonarea politicilor: 1) economice 2) sociale 3) ecologice Obiectivele acestor politici trebuie sa se supuna unui sistem guvernamental in acord cu limitﾄビile bugetare si administrative PLANINGUL SPATIAL (Fizic) este transformarea politicilor celor 3 componente in spatiu.

Precum politicile spatiale participa la luarea deciziilor din Planingul Strategic, Planingul Spatial va extinde, va integra si va dezvolta politicile spatiale decise in Planificarea Strategica.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANNINGUL STRATEGIC

a. Regulile Sociale si Economice nu putem avea un Plan Spatial fara prioritizarea problemelor strategice sociale si economice.

Elementele spatiale ale Planului Strategic vor structura elementele in mod bazic El nu va avea elemente de detaliu (cu exceptia detaliilor strategice).

Detalierea elementelor se efectuaza in Planul Spatial Cind Planingul Strategic nu stabileste prioritati si cereri circumstantiale Planului Spatial, el va include in prima faza un exercitiu de planning strategic in care politicile rezultate vor deveni directive pentru deciziile Planingului Spatial. b. Translatia Spatiala Stabilirea directiilor pentru politicile economice si sociale trebuie traduse si gasit un suport pentru ele in politicile fizice si in investitii.

Planingul Spatial poate juca un rol important in dihotomia social-ecomomic.

Pot rezulta solutii coordonate sau care sa stabileasca efecte multiplicative.

Beneficiile includ atit reducerea conflictului cit si promovarea eficientei duble.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANNINGUL STRATEGIC Exista doua tipuri de Planuri Strategice Planingul Strategic este coordonarea politicilor economice, sociale si spatiale sub un cadru al limitărilor guvernării a. Strategizare cu ajutorul cifrelor b. Strategizarea cu ajutorul discutiilor

Dihotomia dintre obiectivele economice si căile de adoptare trebuie discutate si echilibrate.

Prioritatile si compromisurile trebuie discutate si echilibrate.

Discutia poate fi efectuata fie in afara conceptelor si calculelor tehnice, fie impreună sau separat.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

a. Strategizare cu ajutorul cifrelor Abordarea cea mai tehnica va calcula tendintele economice si nevoile sociale.

Se va face o prognoza a potentialităţilor şi al riscurilor.

Se vor produce politici care vor avea cel mai efficient, echitatbil si echilibrat rezultat.

Se vor selectiona actiunile cu cele mai bune rezultate in concentrarea eforturilor bugetare si administrative.

Se vor cuantifica acelea in termenii exigentelor bugetare si.

Se vor programa actiuni alocindu-se fonduri fiecarei componente a structurii socio-administrative Metoda cere un mare numar de expertise si poate avea un cost mare.

Implicarea părţilor interesate este limitată, dupa cum discuţia este facuta in termeni cantitativi rationali in care implicarea opiniei publice este limitata. implicarea opiniei publice fiind in afara de deciziei politice asupra echilibrului prioritatilor si politicilor (economic vs social) Cazul strategiei economice Regiunea de vest Romania De discutat Cele 4 directii economice vulnerabile : Agricultura, Automotive, Confectii, IT Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

b.Strategizarea cu ajutorul discutiilor Abordarea este focusata pe capitalul social şi va dezvolta un dialog intre păţile interesate şi factorii de decizie ai oraşului, judeţului, regiunii în cadrul Planningului Strategic.

Acest dialog va fi structurat pentru a acoperi problemele consistente si pentru a evalua prin analize in urmatoarele etape: (1) discutia (2) analiza actiunilor alternative, (3) selectarea acţiunilor ( 4) alegerea programelor de implementare.

Discutia se va baza mai mult pe concepte decit pe cifre, desi fiecare dintre participanti va cunoaste cifrele reprezentative, deoarece ele sunt importante pentru sectoarul respectiv.

In cazul a celor 6 milione locuitori a unei metropole, maximum 20 persoane pot sa echilibreze discutiile in jurul mesei de discuţie, la fel ca factorii de decizie la cele peste 400 de regiuni din sectoarele si nivelele guvernamentale economice, sociale.

Acest tip de planning este mult mai ieftin, cit timp oamenii participanţi nu sunt implicati direct ci este implicat doar nivelul inalt al factorilor de decizie, şi cetăţenii participanţi nu vor fi implicati nici in primirea de recompense.

Rezultatul acestui tip de Plan Strategic nu va fi précis in programare, dar va avea puterea consensului strategic pe care il are “capitalul social” ca efect de multiplicare.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

Concluzii PLANNINGUL STRATEGIC Cele două abordari trebuie combinate.

Este dificil, pentru că realizarea consensului nu urmeaza aceiasi metodologie ca discursul cantitativ.

Imbinarea procedurilor poate fi dezvoltata, dar la sfirsit una din ele va fi pe locul intii ocupind locul principal al metodologiei.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

DIRECTOR vs OBLIGATORIU Planingul poate fi director sau obligatoriu Obligatoriu trebuie relationat cu capacitatea de a “ordona” Director trebuie relationat cu arta “conducerii” (a conduce sau a influenta prin capacitatea intelectuala sau politica).

Capacitatea de ordonare este limitata in domeniu, dar este efectiva in implementare daca are o capacitate efectiva.

Capacitatea de conducere este mult mai larga, dar ca sa fie efectiva trebuie sa fie incarnată in mecanismul jucatorilor ca si capital social.

Societatile latine derivate din Legile Imperiului Roman sunt mult mai inclinate spre Planul Obligatoriu, Societatile anglo-saxone si germane derivate din Legile Comunale tribale sunt mult mai inclinate spre Planul Director Planingul director s-a dovedit mult mai eficinet in economia de piata a societatilor moderne, ca raspuns la atomizarea puterii economice si sociale printre partile interesate si jucatori.

Oricum fiecare din ele are un cimp de integrare efectiva.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

DIRECTOR vs OBLIGATORIU Strategicul este INTOTDEAUNA DIRECTOR Planingul strategic este director.

Numărul de sectoare, de scări, scurgerea timpului implicate nu pot fi tratate printr-o singură regulă.

Planingul obligatoriu in acest caz este aproape imposibil, dar poate fi rezultatul unor îndelungi acorduri, consensuri sau a unui dialog deschis.

Poate fi obligatoriu pentru administratie ca sa stabileasca cadrul (tema program) planului strategic ca o dovada a credibilităţii sale si avind ca scopuri pe cele ce trebuie sa rezulte din el.

In nici un caz nu poate fi obligatoriu pentru altii , ci doar pentru administratiile si agentiile implicate in politica globala rezultata din process.

Propiul lor angajament va depinde de acest cadru obligatoriu.

Planul strategic trebuie sa fie director, chiar daca întocmitorii lui decid ca el să fie acceptat ca obligatoriu.

Suveranitatea va ramine sfîntă in acest domeniu.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

DIRECTOR vs OBLIGATORIU In planificare este important cum abordam politica de implementare.

Avem in Europa 2 mosteniri in conformitate cu 2 sisteme: cel Roman cu legile romane si cu codul lui Napoleon si cel Anglo-Saxona cu mostenirea venita din legile evului mediu englez.

a. Latinii vs anglosaxonii Legile Planingul Roman sunt bazate pe principiile obligativităţii ce leagă sectorul public de cel privat.

Legile latine cer “securizarea formei administrate” pentru evitatarea abuzului discreţional al politicienilor, cerindu-se controlul discretional al autorităţilor locale, din cauza că de cele mai multe ori autoritatile au venit sub forma numirii directe si inexplicabil pentru oamenilor de rind si „nelegitim” in termenii democratiţei de azi.

Legile Latine se bazează pe procedurile unui mecanism complex şi indelung exersat si oferă securitate, este obligatoriu şi executoriu pentru oamenii de rînd şi pentru autorităţi.

Legile Anglo-Saxone vin din sistemul tribal medieval prin sistemul de drept comun.

Puterea politică este responsabilă faţă de populaţie si ca atare este legitimă.

Membrii grupului votantiilor, controlează imediat discreţionalul sau orice rău făcut.

Legile Anglo-Saxone sunt bazate pe discreţionalitate (puterea cu care este investită o instanţă sau un reprezentant al ei de a lua din proprie initiativă hotăriri sau măsuri ce pot să depăşescă cadrul legal).

Ele ofera flexibilitate si adaptabilitate la schimbarile circumstantiale Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

DIRECTOR vs OBLIGATORIU b. Privat vs public Lumea moderna cere schimbări rapide ale ritmului.

Trebuie sa fi capabil să te adaptezi la schimbarile economice, sociale, climaterice si la circumstantele ştiinţifice.

Planingul nu poate fi o misiune impovoratoare pe termen lung impusă societăţii sau unui oras, chiar dacă este nevoie de el, pentru că pe termen lung planingul poate nu este o viziune corectă.

Dialogul dintre sectorul public si privat este foarte necesar.

Nu mai este cazul ca administratia sa impună sectorului privat, (Vezi legea spatiilor verzi) cum s-a intimplat în perioadele nedemocrate.

Este mai degrabă un dialog guvernamental proiectat să atingă cel mai bun rezultat in termenii cresterii economice, echitatii sociale şi păstrării echilibrul mediului pentru intreaga societate.

Dar si Discretionalitatea are defectele ei.

Daca nu se aplică fără dublu control şi dacă este intr-o manieră opacă şi non colegială apare CORUPŢIA. Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANINGUL URBAN Planingul URBAN (Fizic) director sau obligatoriu este important. (vom dezvolta această idee mai tirziu).

In acest punct trebuie doar mentionat ca la scările mai mari, sunt implicate cele mai multe institutii, agentii si guverne.

Asta face ca Planurile Regionale/Metropolitan să fie radical diferite de Planingul Urban

Planingul Urban este un contract intre administraţiile municipale si cetăţeni.

El defineste drepturile si datoriile terenurilor si cladirilor în proprietate private.

Desi defineşte si angajamentul autoritatilor locale pentru investiţiile publice, scopul principal al Planului Urban Local este de a defini drepturile sectorului privat.

Este astfel un dialog si o definire a limitei dintre public si privat.

Implică atît autorităţile locale cît şi cetăţenii.

Dialogul dintre părţi trebuie sa fie public.

Viitorul municipalităţii poate fi discutat (deşi el a fost stabilit înainte în Planul strategic) DAR odata ce decizia a fost luata ea este obligatorie atit pentru privat cit si pentru public.

Nimic nu poate fi exceptional (in acest caz trebuie sa fie abordate proceduri exceptionale) .

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANINGUL REGIONAL/METROPOLITAN din contra nu trebuie să implice cetăţenii decit la nivelul secundar.

Desigur rezultatul final este în beneficiul cetăţenilor si ei trebuie să fie conştienţii de asta şi să-l cunoasca, participanţii direcţi ai planurilor regionale/metropolitan sunt insa institutiile, organizatiile, etc care au responsabilităţi pe teritoriul regional/metropolitan sau care au responsabilitati sectoriale de baza in regiune.

Planingul Regional este un dialog intre institutii si agentii in scopul de a atinge o strategie comuna pentru o dezvoltare echilibrata (social, economic, de mediu) a regiunii.

- OBIECTIVUL Planingul Regional ESTE DIALOGULNici o agentie nu poate să se impună în faţa alteia.

Rezultatul dialogului,, nu poate fi decît director, chiar dacă anumite agenţii decid acorduri obligatorii Un contract nu poate niciodata semnat de 400 de institutii posibile, si chiar dacă ar fi aşa, poate să fie o decizie obligatorie pentru unii, dar directoare pentru alţii.

Suveranitatea deciziei ramine in institutiile ce participă la acest act.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANIGUL SPATIAL FIZIC, Spunind asta, trebuie sa intelegem ca Planingul Fizic, defineste fizic cu preciziie drepturile si datoriile asupra terenurilor, şi că el trebuie sa se supuna drepturilor legale ale proprietarilor.

Trebuie sa fie consultati si odata decizia luata, ea trebuie sa fie aprobata adecvat si apoi intarita.

Planningul spatial- fizic trebuie sa fie obligatoriu. dar trebuie sa fie si alte aspecte ale Planingului Fizic ce se cer sa nu fie obligatorii (ex: propuneri de investitii pe termen lung pentru a da proiectia unei dezvoltari pe termen lung a orasului) si să permită astfel o oarecare siguranta a abordării Directoare.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANIGUL SPATIAL FIZIC cuprinde mediul natural si mediul urban.

Scopul este dezvoltarea sustenabilă si servirea dezvoltării sociale si economice în dimensiunea spatială.

A. Sectoarele planingul fizic trebuie să integreze toate aspectele si toate sectoarele dimensiunii fizice.

Sistemul Spatial este format din cite subsisteme doreste planificatorul.

Dar sunt 5 subsisteme majore - mediul, -transportul- locuirea-activitatile productive- facilitatile sociale.

SUBSISTEME (SECTOARE): A1. Sistemele continue – mediul (infrastructura verde) – transportul (infrastructura gris) sunt legate in retea intr-un mod continuu.

Presupun fluxuri continue.

Ele sunt in permanent conflict intr-un teritoriu si au trasee suprapuse.

Evitarea si rezolvarea acestor conflicte este problema majora a proiectantului.

A2 Sistemele discontinue – locuirea -activitatile productive -facilitatile sociale.

Sisteme formate din unitati ce pot fi amplasate in teritoriu intr-un mod discontinuu.

Daca sunt in conflict ele se pot deplasa pt evitarea conflictului.

B.Integrarea planurilor spatiale au o anumită structură pe o regiune sau tara, ghidată de guverne regionale sau ministere.

Coordonarea si integrarea se face la scara mare şi la proximitate Integrarea sectorială = presupune conducerea, directionarea, calibrarea, aprobarea, monitorizarea Planului Spaţial Integrarea trebuie luată la nivele superioare ale piramidei.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

TIMPUL planurile de nivel mai mari sunt pe termene mai lungi 30-40 ani, cele de nivel inferior se pot revizui des.

Planingul pe termen lung si programele pe termen scurt.

Planingul pe termen lung trebuie sa fie flexibil si adaptabil, ca sa fie corectat si redirectionat.

Implica consensul evoluţiei.

Programele scurte implică un mandat.

Responsabilitatea unui buget se află numai sub un mandat si programele trebuie să urmarească exact capacitatea institutiei.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

CIND VIZITATI UN ORAS CE DORITI SA CUNOASTETI? VA ROG SA COMPLETATI TABELUL

2014 Care este primul lucru care te intereseaza cind vizitezi un oras?

Total nr studenti chestionati 75 arhitectura: 55 geografie: 10 management: 10 Centru orasului: 25 Spatii verzi: 25 Pietonale: 20 Muzee, filarmonica, opera: 17 Arhitectura noua si veche: 16 Obiceiurile, mincare, cultura locului : 12 Piste biciclete: 10 Mijloacele de transport in comun puncte cheie : 10 Comert specific: 6 Boulevard: 5 Locuri ascunse: 1 Dotari sportive : 1 Infocentru: 1 Puncte inalte de ghidaj: 1 Comportament oameni : Cazare Gara Sursa: RADOSLAV RADU 2014

4 3 1 5

3 3 1 4 3

4

1 1

1 1 1

32 31 22 22 20 19 10 10 6 6 2 1 1 1 1 1 1

60%

DEZVOLTAREA INTEGRATA a. cum se integreaza obiectivele NU poate avea loc o dezvoltare economica fara o dezvoltare sociala.

Sistemul de guvernare presupune echilibru intre: crestere vs echitate; eficienta economica vs justitie sociala; dezvoltare vs protecţia mediu; dispersie vs concentrare cresterea vs prezervare;

El trebuie sa se bazeze pe cei 3 piloni si anume economic-social-mediul fizic.

Aceste obiective nu sunt integrate in planificarea spatiala.

Instrumentul guvernamental pentru planul integrat este Planul Strategic. b. cum se integreaza procesul planificarii Planul Strategic vine primul, apoi vin subsistemele.

Planul Spatial (Fizic) nu poate fi intiiul.

Planul Strategic se face cu ajutorul discutiilor si/sau cu ajutorul cifrelor.

O metoda fără cealelaltă nu merge (la cel cu vorbe-cuvinte- este nevoie de 2-4 ani).

Planul Strategic cu ajutorul discuţiilor costa 1/20 din Planingul Spatial Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

DEZVOLTAREA INTEGRATA Capacitati Capitalul Social si Resursele Umane orasul construit =orasul hard populatia =orasul soft Resursele Umane formeaza banca de date Capitalul Social formeaza programe fiecare societate are 4 active capitale: mediul construit, mediul natural, resursele umane si capitalul uman

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

DEZVOLTAREA INTEGRATA cresterea prin eficienta cunoasterii conduce la cunostiinte; prezervarea prin constiinta sociala conduce la integrare; cunostiintele prin imprastiere conduc la integrare

Resursele Umane: acumularea de cunostiinte ale societăţii.

Ele au un efect de aditionare cu cit ai mai multă educaţie ai mai multe resurse umane.

Capitalul Social: capacitatea populatiei de a lucra impreună pentru a produce un plus.

El are efect de multiplicare, nu o suma.

Daca o societate are un capital social bun, populatia sa va fi capabila sa interactioneze pozitiv pentru a multiplica rezultatul pe care-l atingeau individual.

Capitalul Social poate avea efecte positive sau negative.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

DEZVOLTAREA INTEGRATA c. guvernarea Guvernarea este parte din capitalul social.

Planificarea Spatiala investeste in Capitalul Social.

Ajuta liderii din diferite cimpuri de cunoastere si responsabilitate sa gindeasca si sa vorbeasca impreuna si sa integreze Viziunea in viitor.

Fiecare din ei vor impartasii rezultatul viziunii in mediul sau.

Beneficiile cele mai mari ale Planului Strategic nu este rezultatul unui raport, ci consensul ce se filtreaza prin actiuni la toate nivelele societatii, ce intaresc si imbunatatesc Capitalul Social.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

VIZIUNE TRIDIMENSIONALA A DEZVOLTARII

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

ORASUL HARD vs ORASUL SOFT Planificarea Spatiala are de a face cu materiale solide: drumuri, spitale, locuirea, scoli, industrii, copaci, etc.

Poluarea si efectele mediului sunt clar parte a aspectelor de mediu ale Planingului Fizic.

Planificarea Spatiala are de face cu hardware ul orasului.

Dar cel mai valoros nu este hardware intr- un oras ci software.

Sunt oamenii: resursele umane si capitalul social Software vs hardware Daca distrugeti hardware (in al doilea razboi mondial in Europa) si daca mai aveti software se poate inlocui hardware in 10 ani si puteti lucra ca inainte (cazul Germaniei).

Daca ar fi ca in Haiti dupa cutremur daca distrugeti hardwarwe nu se poate face nimic.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

VALORILE CAPITALULUI SOCIAL (REVENIRE CURS 02) normele care produc capital social trebuie să includă în mod substanţial virtuţi precum cinstea, reciprocitatea cumpătarea sinceritatea, îndeplinirea obligaţiilor şi reciprocititatea. etc Lipsa acestor valori conduce la Delicventa, destramarea familiei, lipsa de incredere În China şi America Latină, familiile sunt puternice şi unite, dar oamenii se încred cu greu la străini, iar nivelurile la care se află cinstea şi colaborarea în viaţa public sunt mult mai scăzute.

De aici nepotismul şi corupţia larg răspîndite în viaţa public.

INTEGRAREA FACTORULUI TIMP Sistemul de planning trebuie să ţină cont de consens pe o perioadă lungă.

Nu este vorba de consensul in momentul aprobării lui.

Pentru că acesta, consensul trebuie să fie sustenabil. el trebuie să fie testat prin trecerea timpului.

Consensul Sincronic Consensul sincronic este atins la un moment dat.

Consensul planingului trebuie atins intre sectoare (mediu, transport, locuire, activitai productive, facilitate sociale) la toate nivele (european, national, regional, judetea, si orasenesc).

Consensul se obtine prin impărtăşirea telurilor comune prin discutii continue.

Cind nu există un nivel ierarhic de medierea, disidentul trebuie izolat în dizidenţa sa, astfel incit ceilalati să nu il agreaze, lucrînd astfel impotriva lui.

Atunci el fie se va alatura trendului principal al planului strategic, fie va dispărea.

Consensul Diachronic Planificarea pe termen lung trebuie atinsă in timp lung.

Consens intre institutii si manageri si cu viitorii plămăditori urbani şi de amenajarea teritoriului.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

INTEGRAREA FACTORULUI TIMP Modul de a atinge consensul cu viitorul are 2 cai: prin atitudine si prin tehnici.

Prin atitudine inseamnă că planul nu trebuie impus.

O atitudine de dialog astăzi este deschiderea unui atitudini de dialog pentru viitor.

Contrariul nu va fi ceva fezabil. din cauza factorului timp trebuie introduse mecanismele de schimbare si de adaptare ce vor dovedi ambelor părţi că există este o atitudine favorabilă de a incorpora consensul in viitor, si a permite planului să se adapteze fără a se rupe.

Aceste tehnici se numesc a. Geometri Variabile respectiv b. Schimbarea Orizontului

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

INTEGRAREA FACTORULUI TIMP a. Geometri Variabile Introducerea capacitatii de schimbare in structura planului inseamna a avea o structura ce permite “Geometriei” Planului sa se schimbe.

Aceasta se poate atinge avind o structura a planului in parti ce prin coordonare pot fi modificate prin efot minimum sau prin controlul impactului cu alte parti ale Planului.

Desigur că schimbările introduse intr-una din părti vor interactiona cu efecte ce trebuie studiate, pentru ca alte parti vor fi afectate.

Feed-backul acestui process nu va atinge niciodata starea de echilibru.

Aceasta va fi rezultatul adaptarii continue a Planului.

Interconectarea partilor este necesara – acesta este esenta Planuluidar aceste interconectari trebuie să fie intersanjabile.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

INTEGRAREA FACTORULUI TIMP b. Schimbarea prin “Rostogolirea Orizontului” Planingul pe termen lung este condamnat să aibă erori de prognoză.

Nu trebuie sa fie foarte précis in cuantificările finale, ci trebuie sa permită o anumită elasticitate.

Trebuie să se bazeze mai mult pe principiile reactive decit pe cele specific cantitative.

Ori de cite ori divergenţele din cadrul unei prognoza o cer, propunerile trebuie recalibrate.

Această operaţiune trebuie făcută ori de cîte ori apar nevoi noi, dar trebuie periodic să se verifice si să se monitorizeze situaţia de fapt.

Planul funcţionează correct, daca este implementat correct si daca rezultatele sunt confirmate de indicatori.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

INTEGRAREA FACTORULUI TIMP 20-30 de ani vor acoperii 5-7 mandate administrative.

Este pertinent ca fiecare nouă administraţie politică să se poata analiza Planul, ca să fie capabilă sa-l adapteze in functie de propunerile politice aprobate de rezultatele electorale.

Reviziile desi minore, trebuie efectuate la inceputul fiecărui mandat.

Revizuirea este făcută ţinind cont de orizontul de timp fixat de ultima revizie, care a vut loc acum 4 ani.

Un scop de 4 ani nu este un plan, este un program, dar fără specificaţiile unui program.

Program nu este asta, ci totul altceva.

Pentru a mentine un Plan să fie un Plan, orizontul de 20-30 ani, oricare ar fi el, trebuie menţinut constant.

La fiecare revizie orizontul Planului trebuie rostogolit cu numărul de ani de la ultima revizuire care a fost efectuată pentru a menține constant la orizont.

Aceasta este rostogolirea orizontului Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

INTEGRAREA SCARILOR Integrarea scărilor este una din problemele cele mai importante dintr-un Planning.

Planul National trebuie sa fie integrat cu Planul regional, şi subsecvent cu cel Judeţean si Orăşenesc.

Fiecare scară necesită un set de discipline, cunoştiinte si instrumente.

Ele trebuie să filtreze decizia în jos la următoarea scară şi să le facă compatibile si consistente.

Pe de alta parte, scara inferioară trebuie să fie si ea capabilă să comunice efectiv nevoile şi asteptarile sale nivelului superior.

Altfel procedura empirica este ca scara superioară să domine scara inferioară, scara superioară nu trebuie doar sa fie superioară scării inferioare, ci trebuie să fie suficient de elastică şi flexibilă ca să permită manevre corespunzătoare.

O precizie inaltă a scării superioare este o greşeală mare.

Precizia, in acest caz nu este necesară, pentru că scara superioară nu va fi capabilă să extindă această precizie tuturor aspectelor referitoare la plan.

Daca anumite aspecte ale scării superioare cer totuşi precizie, atunci ele devin Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

INTEGRAREA SCARILOR Proiecte Strategice sau Programe, au obiective si bugete specifice.

O viitoare dezvoltare a dialogului interscări va necesita adaptabilitatea mecanismelor scării superioare dacă nevoile scării inferioare sunt strategic relevante si cer schimbarea celui superior.

Planingul la nivel Regional si National (Strategii Directoare) Dupa cum am spus scara superioara nu trebuie sa fie precisa.

Ea trebuie sa fie flexibila, să intre in dialog cu scarile inferioare.

Ea trebuie sa fie Strategic Directoare si aspectele spatiale ale Planului Strategic trebuie sa fie diagramatice (mai degraba decit prin hărţi) pentru a permite flexibilitatea in luarea deciziilor in locatii specifice la scari inferioare ale planingului.

Daca Proiectele Strategice sau Programele necesita sa fie implementate direct, dialogul cu scara adecvata a interventiei trebuie facuta in mod specific.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

INTEGRAREA SCARILOR

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

INTEGRAREA SCARILOR sursa CCUPT Dr arh MORAR T

Sursa: CCUPT Morar T (2014)

PLANINGUL de FOND vs PLANINGUL PROCEDURAL Sunt 2 tipuri de focalizare a planingului: procedural si de fond a. Planingul de fond se focuseaza pe ceea ce va fi facut: ce este in fond bun sau rau pentru oras si pentru societate.

Se ocupa de obiectivele si telurile planingului.

Orice proiect este vazut in termen de efecte rele sau bune.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANINGUL de FOND vs PLANINGUL PROCEDURAL b. Planingul procedural se focusează pe administrarea si pe metodele legale de ce trebuie făcut pentru a fi aprobate si implementate.

Are de a face cu aspectele administrative ale planingului.

Deseori planingul procedural a fost făcut din ce in ce mai complex prin “introducerea obiectivităţii” si prin “a face procedura egală pentru fiecare” ca o scuză.

Cu cit procedurile au devenit din ce in ce mai complexe, a crescut excluderea unei abordari de fond in luarea deciziilor, care a inlocuit mecanismul procedural.

Deasemeni si-a pierdut scopul etic al planingului.

Si pierzind scopul etic la transformai in unul ne-etic.

Problema pentru politicieni si pentru proiectanti nu mai contează dacă este bun sau rău pentru oras, ci mai degrabă dacă este legal sau nu.

Legalitatea nu presupune că este etic sau bun.

Totuşi este nevoie de un spaţiu pentru un compartament etic in interiorul legalităţii.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANINGUL de FOND vs PLANINGUL PROCEDURAL Doar teocratiile impun moralitatea ca regula.

Democratiile nu.

Deciziile facatorilor de orase, domeniul politicilor locale, trebuie vﾄホut ca bunul interes al orasului inainte de lege.

Daca planingul se focuseaza pe proceduri si pune fondul pe plan secundar, cum a facut-o deseori , isi pierde legitimitatea, dupa cum s-a intimplat deseori in raport cu populatia, cind s-a focusat pe aprobarea proiectelor in conformitate cu legea, dar desigur in opozitie cu bunul interes al orasului.

Fondul trebuie pus pe primul loc.

Acesta este tipul de discurs ce trebuie promovat sub fondul strategic director si prin planning spatial procedural obligatoriu.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

Profesiunea de planner include ocupatii ce trebuie sa colaboreze

colaboratori: de mediu, de probleme sociale, de conservare, de specialisti in economie, de IT, de voluntari, de experti in regenerare urbana, de istorici, de antropologi, de experti in cultura populara, de GIS, de geografi, de psihologi, de educatori, de politie, de lucratori in sanatate, de oameni de afaceri, de oameni din media, etc Sursa RADOSLAV R 2014

REPUTATIA PLANINGULUI in ROMANIA Planingul si-a dobindit in timp o reputatie proasta.

Aceasta datorita: -planingul a fost in principal spatial, cu doar o mica concentrare pe efectele sociale si economice ale planingului spatial si fara a indeplinii toate rolurile sale ca vehicul al nevoilor economice si sociale.

-procedurile Planingului Spatial sunt impovaratoare, incete si statice.

Nu este permisa flexibiltatea pentru schimbari circumstantiale si aceasta lipsa de agilitate a fost vazuta deseori ca o greutate pe nevoile societatii atit in termeni sociali cit si economici.

Planingul Spatial a devenit un inamic atit pentru antreprenori cit si pentru politicieni, daca nu asupra intregii populatii.

Daca la virf Planingul Spatial a fost obiectul unor loby de grupuri si interese speciale, ( vezi traseul autostrazilor Romania) el si a pierdut credibilitatea profesionala ca metoda procedurala. .

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

REPUTATIA PLANINGULUI in ROMANIA c. Rigid, Obligatoriu, Fizic Metodele procedurale sunt rigide.

Ele cer proceduri lungi admistrative.

Ele obligă la evitarea greselile, dar aprobarea lor necesită mult timp, chiar 4 ani.

In 4 ani criza economică poate veni sau pleca.

Nevoia de a se adapta crizelor s-a dovedit imposibila din cauza rigiditatii Planingului.

In consecinta, orasul sau judetul a pierdut potentialul de adaptare si de a iesi din criza devenind mai lipsit de competitivitate in lumea globala, fără nici o salvare.

Planingul in acest caz a devenit piedică pentru dezvoltarea economică şi socială.

Aspectul obligatoriu necesită un lung proces pentru revenirea la o flexibilitate necesara.

Limitele abordării fizice, deseori oarbe la nevoile si fortele economice si sociale, a devenit in final inamicul acestor sectoare.

Deasemeni, abordarea fizică a deposedat planingul spaţial de la orice bună reputaţie de la criticism, impingindu-l la marginalizare.

Planingul spatial trebuie schimbat, incorporind astfel toate aspectele de fond etice, scopurilor economice si sociale, viziunii strategice, flexibilitatii, agilitatii, adaptabilitatii, si dialogului.

Va fi el capabil sa se adapteze?

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANURILE LOCALE Planurile locale sunt rezultatul unui Contract Social intre Administratie si Populatie.

Ele definesc drepturile si datoriile proprietatii private in contextul telurilor sociale a proprietatii private definite de Constitutiile Europene (spre deosebire de Constitutia Americana).

Ele definesc drepturile si datoriile proprietatii private, dar definesc și angajamentele asumate de acțiune publică în ceea ce privește orașului. a. Definirea sectorului privat (controlul externalitatilor) Abordarea Planingului Spatial Local catre sectorul privat este dubla.

Incearcă să maximizeze controlul si externalitatile positive, dar si implozia si interzice externalitatile negative.

Făcînd asta el defineste cele mai bune atribuţii pentru folosirea terenurilor private si incearcă să facă în asa fel incît să maximizeze beneficiul public fără a reduce posibilităţile pentru dezvoltarile private dincolo de pragul de fezabilitate.

Este o discuţie dura dacă sectorul privat incearcă doar să maximizeze beneficiile şi să externalizeze efectele negative.

Aceasta este lupta Planului Spatial Local.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

Sursa: POTENTIALUL INFRASTRUCTURII ECOLOGICE IN DEZVOLTAREA COMUNEI DUMBRAVIATA lucrare diploma FAUT UPT 2014- autor KOSS Timea, Mentori Graf R, Radoslav R

(controlul externalitatilor)

SURSA:-“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9

DREPTURILE PROPRIETATII USA vs Europa Diferenta principala intre constitutia Americana si cea Europeana este ca in Constitutia Europeana proprietatea privata trebuie sa serveasca scopului social.

Nu este la fel in cea din USA. Inerent vs subventie Anumite scoli si institutii ale sectorului privat argumenteaza ca dreptul la dezvoltare este inerent terenului si proprietatii lui.

Administratia are datoria de a reglementa, dar nu de a limita potentialul de folosire a terenului.

Alte puncte de vedere subliniaza ca valoarea terenului pentru dezvoltare nu este inerenta, ci este un rezultat al elementelor si investitiilor produse de zona inconjuratoare, si deci nu al valorii individuale.

Drepturile si beneficiile pentru dezvoltare sunt asadar ale colectivitatii si ea poate administra subventiile acestor drepturi.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

EXPROPRIERILE Dincolo de dezbaterile conceptuale, aceasta problemă are efecte practice care trebuie expuse: Dacă dreptul de dezvoltare este doar inerent, administraţia poate doar să limiteze dezvoltarea in termenii prevenirii efectelor negative ale externalităţii.

Administratia poate doar preveni sau cere compensaţii pentru externalităţile negative, dar nu poate prevenii beneficiile maximale incasate din dezvoltarile terenului privat.

Orice este permis.

Doar externalitatile trebuie să fie compensate.

Dificultatea problemei este legată de faptul ca externalizarea poate fi calculată pe termen scurt, dar este imposibil de făcut pe termen lung.

Intr-o dezvoltare haotică poate nu se produc externalităţi pe termen scurt, aşa că pare că nu avem nici un cost.

Dar se poate produce un cost imens in 100 de ani (ex. dezvoltarea pe verticala din sec 19 lea, Roşia Montană, gazele de şist, etc) Dacă drepturile dezvoltării sunt subventionate, atunci produsul administratiei ca plusvaloare prin infrastructura, favorizează valoarea terenului si este indreptăţit să impartaseasca aceasta valoare.

Este clar ca implicatiile politice si economice sunt imense si problema trebuie pusă în discuţie.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

SECURITATEA ADMINISTRATIVA (dreptul roman vs cel comunitar) Cind proprietatea private este implicata, drepturile administratiei trebuie clar statuate pentru a evita abuzurile autoritatilor publice.

In special cind populatia nu participa direct (datorita pasivitatii sau daca este impiedicata) in procesul de cunoastere al relatiilor administratiei, aceasta opacitate poate deschide poarta pentru taieri discretionale (prioritati politice) sau direct coruptiei.

In acest caz cadrul legal si sistemul planingului deriva din legislatia Romana.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

b. DEFINIREA SECTORULUI PUBLIC (angajamentele lui) Planul Spatial deasemeni defineste investitiile care servesc sectorul public pentru a oferi bunuri complementare sectorului privat necesare pentru promovarea dezvoltarii.

Aceste angajamente trebuie sa fie obligatorii, fiindcă şi limitarile sectorului privat sunt obligatorii.

Multe decizii de investiţii din sectorul privat sunt făcute complementar investitiilor publice.

Dezvoltarile de a lungul autostrazilor sunt exemplul tipic.

Cu toate acestea angajamentele din sectorul public sunt făcute pentru a atrage credibilitate, nu doar dacă au fost planificate , ci şi dacă au fost doar iniţiate.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

LEGILE BUGETARE Sunt 2 aspecte ale angajamentelor sectorului public: TERENUL SI BANII Terenul poate fi definit de Planul Spatial, dar el nu poate deveni real pina cind sectorul public nu incepe negocierile sau expropierile/pe domeniu/expropiat.

Este nevoie in ambele cazuri de bani.

Transferul drepturilor de dezvoltare si de permutare a terenurilor au venit ulterior prin ocolirea limitarilor financiare ale autoritatilor locale.

Ele au lucrat uneori foarte bine ca valori substitutive pentru bani.

Finanţele depind de bugetul autorităţii locale.

Si bugetul este măsura cea mai performantă pentru autoritatea locală.

Va determina obiectivele reale si suveranitatea ei, emanate din votul democratic al alegerilor.

Aceasta libertate a deciziei nu poate fi redusă de nici un document de rang inferior.

De asemenea un Plan nu poate impune un buget pe 20 de ani in viitor, si bugetul este suveran să condiţioneze sau nu, propunerile dintr-un Plan.

Obligatiile Sectorului Public in Planul Spatial devin directoare si nu obligatorii.

Este doar credibilitatea Autoritatii Publice si liderii ei vor asigura subventiile sectorului privat pentru a include investitiile lor in angajamentele sectorului public, care nu sunt inca realitati.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

REGIONAL/ INTEGRARE NATIONALA Planul Strategic National trebuie construit ca o abordare a unor sectoare de baza.

Aspectele spatiale ale Planingului National sunt construite din resursele nationale de mediu, ce trebuie prezervate si intarite prin retelele de transport national.

Doar Reteaua Nationala de Transport este facuta in minte ca o coeziune teritoriala interna, si ca legaturi internationale prioritare, in termenii legaturilor politice si economice, celalalte sectoare vin sa se implice in system.

Cea mai bună utilizare a resurselor naturale, precum energia si materiile brute, si cea mai bună utilizare a resurselor sociale în termenii de capacitate, de avantaje competitive, de pozitionare economica internationala, vor determina sectoarele ce vor fi intărite si eforturile de investitii aferente, apoi vor urma sectoarele de inovatie si de educatie.

Avuţia si pregătirea populatiei trebuie să intilneasca aceste nevoi si să beneficieze din recompense ca apoi se pot stabili facilităţile sociale ce vor fi promovate.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

TERITORIUL REGIONAL vs SECTORUL DE BAZA NATIONAL Planingul National Procesul nu este asa de simplu.

Dihotomia dintre eforturile economice si problemele sociale nu se rezolva asa de usor intr-un context de resurse limitat si a competitiei internationale.

Luptele interne intre cele două (regional vs naţional) pot influenta procesul de luare a deciziilor.

Regiunile cele mai in nevoie pot beneficia de regiunile cele mai eficiente.

Este dificil pentru Planul Natioanal sa rezolve aceste antagonism fara lupta politica.

Pe plan international vedem deseori o incapacitate a guvernelor nationale de a aproba Planuri Nationale Integrate.

Ele si-au dovedit incapacitatea de a rezolva acest conflict.

Foarte putine Planuri Nationale Integrate exista.

In loc vedem Planuri de Baza Sectoriale precum cele economice, de transport, de facilitati de educatie sau de sanatate, care insa nu indraznesc sa se confrunte cu intreaga problema, ci doar să atingă aspecte ce nu vor crea nemultumiri generale.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANURILE NATIONALE fiind greu de aprobat, sunt substituite cu Planurile Sectoriale de Baza.

Insumarea acestor Planuri Sectoriale de Baza pot oferi o privire natională consistentă, dacă nu cuprinzatoare, integratoare.

In termenii viziunii naţionale Planul se limitează în general la sectorul de transport, ori la o privire pe termen lung ce este prezentată ca satisfacatoare pentru fiecare, chiar dacă capacităţile financiare nu sunt capabile sa le finanteze.

Programarea pe termen scurt va selecţiona priorităţile unui plan integrator.

Pentru a evita conflictele, Planingul Rational este inlocuit cu Programarea Bugetara.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANURILE REGIONALE Planingul Regional este usor de realizat.

Fortele ce se luptă in interiorul Planului Regional nu sunt in stare să destabilizeze intreaga imagine.

Planurile Regionale se pot dezvolta cu o dimensiune strategică sau spatială din criteriile stabilite in Planurile Sectoriale Nationale de Baza.

Daca Planurile Regionale sunt coordonate de departamentele centrale (Ministere), ele pot oferi ghidaje ale strategiei nationale şi pot să preieie in discutie aspectele coordonarii intre regiunile vecine, Şi în acest caz insumarea acestor Planuri Regionale fac Planul National Territorial.

Planurile Nationale sunt Sectoriale de Baza, pe cind Planurile Regionale sunt teritoriale, dar insumarea ambelor ofera o imagine cuprinzatoare a Planului National.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANURILE JUDETENE Scara joasa de detaliere Odata ce integrarea Planurile Nationale si Regionale s-a realizat, este foarte usor să cobori scara orientărilor strategice de la ambele la nivelul judetean si să completezi imaginea cu o mare precizie teritorială.

Planurile Judetene vor dezvolta orientările specific naţionale si regionale pentru judet, detaliind aspecte pe care nivelul superior nu le poate angaja.

Participarea judetelor si oraselor relevante la Planul Regional poate tine cont de dialogul asupra discrepantelor in termenii misiunilor strategice nedorite ale judetului.

Antagonicele nu trebuie să permita investitii ce vor izola si vor fi necoordonate la alte nivele aducind riscul ineficientei la nivele foarte ridicate.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

CERINTELE EUROPENE

a. Interese individuale vs obiective strategice Fondurile europene au ca obiectiv sa fie alocate proiectelor cu obiective raţionale pentru dezvoltare si nu pentru proiecte decise de liderii locali pe baze de prioritati politice obscure.

Banii europeni nu sunt pentru sustinerea carierelor politice personale, ci pentru suportarea dezvoltarii cuprinzatoare.

Astfel UE cere ca orice proiect sa fie sustinut anterior de un Plan Strategic care sa justifice propunerile.

Bazate pe un astfel de plan Europa poate decide doar dacă proiectul este efectiv, integrat intr-o viziune generala, pentru Bunul General (Interesul General) si atunci va aproba pentru a fi finantat prin fonduri europene.

Europa a fost confruntata deseori cu proiecte propuse de politicieni locali fără nici o justificare in spate.

In astfel de context fondurile europene pot sa nu sprijine ceeace nu este Interesul General.

Factori ce nasc deciziile politice Factori ce nasc deciziile politice OMUL DE STAT ADEVARAT OPOTUNISTII

PARTIDELE POLITICE

POLITICIENII PROFESIONISTI

1. INTERESUL GENERAL 2. INTERESE ELECTORALE 3. CLIETELISMUL 4. LOBBIUL 5 PARTIDUL 6. INTERESELE DE GRUP 7. CARIERELE PERSONALE

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

LEGITIMITATEA DEMOCRATICA vs RATIONALITATEA TEHNICA Politicienii iau decizii bazate pe mai multe nivele de interese: 1. Interesul General; 2. Interesul electoral; 3. Interesul electoral de partid; 4. Interesele de loby; 5. Interesele de partid; 6. grupul de interes de partid; 7. interese personale; rezultatul acestui mixt are o ratiune, dar el nu este neaparat rational.

Europa declara in politica sa de fonduri că obiectivul de a aloca fonduri este Interesul General si nimic altceva.

Lipsa strategiei Interesului General in spate pentru multe proiecte prezentate de guvernele nationale spre finantare prezinta un conflict intre democratie (prioritatile oficiale ale alegerilor) si rationalitate ( justificari tehnocratice)

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

c.PLANURILE STRATEGICE CUPRINZATOARE pentru urmarirea INTERESULUI GENERAL

Puntea de legatura dintre cele două este găsită in “ Planul Strategic cu ajutorul Discutiilor”, ce este legitimat de implicarea socială si de procedurile de guvernare.

Este o viziune larg răspîndită ca o singura propunere a guvernului facută de un politician de top să se considere că reprezintă interesul general.

In absenta “ Planul Strategic cu ajutorul Discutiilor”, care sa aiba legitimarea guvernamentala (desi corporative) Europa cauta un “ Plan Strategic cu ajutorul Cifrelor” ce va oferi rationalitate si va deschide argumente pentru propunerile de investitii. “ Plan Strategic cu ajutorul Cifrelor” ii va lipsi legitimitatea guvernarii, dar ofera legitimitate tehnica ce este cel de al doilea argument de bine pentru investitii.

Daca nici unul din aceste 2 planuri nu exista, Europa incearca sa ceară un post argument, pentru a justifica alocarea fondurilor: analize Cost- Beneficiu, evaluari de impact de mediu, si alte tehnici alternative de evaluare care sunt cerute citeodata proiectului.

Ele sunt cele mai bune alternative in lipsa unui plan strategic.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

LIMITAREA PRESIUNII: DISTRIBUTIA BUGETARA Europa cere guvernelor nationale sa prezinte astfel de antejustificari pentru cererile de fonduri.

Rareori se intimpla asa.

Lupta intre presiunile locale sau prioritatile politicienilor si rationalitatea Europeana are o limita: bugetul European.

Sumele predefinite de fonduri sunt alocate natiunilor, indifferent de justificarile rationale ale proiectelor prezentate.

In absenta fundalului rational fondurile vor fi alocate grosier oricum.

Procesul se naste intr-o lupta in care Europa cere justificari extra pentru proiectele prezentate si la sfirsit le accept pe cele ce au gradul de rationalitate cel mai ridicat

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

RASPLATA PLANULUI STRATEGIC In acest context, daca autoritatile locale (regionale, judetene, municipale) pot prezenta proiectul intr-un context a unui Plan Strategic preexistent el are o mai mare sansa sa fie aprobat si sa ajunga primul.

Este acesta o buna investitie pentru autoritatile locale fi rasplatite sa produca “ Planul Strategic cu ajutorul Cuvintelor�, (mai ieftin decit unul cu figuri) prin atribuirea fondurilor europene

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PRESIUNEA TIMPULUI

Presiunea timpului lucreaza impotriva planingului strategic cu ajutorul cuvintelor Scurt: aprobare vs lung: discutii Planul Strategic cu ajutorul cuvintelor cere timp pentru discutii si pentru a construi consensul.

Beneficiile Planul Strategic cu ajutorul cuvintelor sunt limitate la concluziile rezultate.

Acestea sunt deasemeni gasite in implicarea deciziilor facatorilor din regiune, iar introspectia procesului va dezvolta capitalul social al regiunii.

Procesul este parte din success.

Si procesul nu poate dura mai putin de 1 an.

Ar trebui sa dureze 2 ani, dar dureaza si 4 ani pentru cele mai bune rezulate.

Or poate fi un process continu de a monitoriza rezultatele.

Un Plan Strategic cu Imagini se poate prezenta relativ rapid pentru că doar imaginile disponibile sunt folosite in deciziile de a construi.

Rezultatul ii va lipsi credibilitatea, la fel ca si legitimitatea, dar se poate face.

Scurt: impunere vs guvernanta si participare Planul Strategic cu ajutorul cuvintelor cere construirea consensului.

Consensul este mai greu de construit cind are un termen limita pentru el (mai ales cind vrei sa ai spijin).

Participarea nu poate fi grabita din cauza pericolului de distrugere care poate avea o mare viteza.

Plan Strategic cu ajutorul Imaginilor nu necesita consens.

El este rezultatul unei analize rationale.

Rezultatele sunt bazate pe cunostiinte si rationalitate.

Rezultatul poate fi impus intellectual in scurt timp daca structura intelectuala nu este contestata.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

presiunea timpului Scurt: consistent vs lung: sprijinul partilor interesate Planul Strategic cu Text va avea puterea sprijinului partilor interesate.

Procesul negocierilor poate dura insa ceva timp si intra in obiective si politici conflictale care pot avea impact adinc asupra consistentei rezultatului.

Puterea suportului social poate fi cu greutate impotriva inconsistentei anumitor rezultate.

Plan Strategic cu Imagini poate fi si el consistent daca echipa tehnica este capabila sa il faca intr–un timp scurt.

Echilibrul nu va conduce necesar la inconsecventa rezultatului.

Planul Strategic cu Text are radacini si beneficii mai puternice, dar cere timp (in loc de bani) si nu poate fi improvizat.

Trebuie sa fie un proces de lunga durata ca parte a mecanismnului guvernamental.

Nu poate fi o solutie grabita chiar daca exista o anume justificare de urgenta.

Trebuie sa fie parte dintr un system standard de plan care sa aiba un effect consistent necesar.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

CULTURA PLANINGULUI

Planingul necesita mai mult decit Legii si Regulamente.

Necesita deasemeni si Resurse Umane si Capital Social capabil sa implementeze planul.

Copiind sau traducind legi bune care functioneaza in alta parte este o cale gresita.

Legile sunt ca sa fie adaptate unor circumstante particulare unui context national, si o parte importanta a acestui context este capacitatea de a o implementa. a. Instrumentele planingului Diferitele tipologii de planuri sunt Instrumentele Planingului.

Planurile Regionale, Planurile Structurale, Master Planurile, Planurile de Delimitare a Terenurilor, Planurile Speciale, Planurile Partiale, Ordonantele, Cataloagele, etc toate sunt Instrumentele Planificarii.

Elementele Standard utilizate in ele pot fi complexe precum: POT, CUT si modul de calcul a lor poate deveni foarte complex in scopul de a fi echitabile si de a se adresa tuturor situatiilor posibile si a tuturor drepturilor mandatelor. b. Procesul Planificarii Procesul este deseori mult mai important decit rezultatul.

Un Plan parasutat poate deveni imposibil de aplicat deorece intra in conflict cu cultura locala de planning sau din cauza ca intra in coliziune cu capacitatile resurselor umane.

Ele devin astfel hirti colorate in sertare.

Planingul este un process de integrare de eforturi si dorinte.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

CULTURA PLANINGULUI c. Acceptarea Planingului, Punerea in aplicare a Planingului Planingul implica cele mai multe forte sociale si economice ale societatii.

Daca se implementeaza trebuie sa fie intelese si acceptate de aceste forte pentru a fi implementate correct.

Se poate ajunge la confruntari directe daca ele nu reflecta raspindirea lor de catre aceste forte.

Se confrunta activ de cei putini si se confrunta masiv cu cei pasivi.

Daca procesul de planning nu se intrupeaza adinc in structura societatii in care trebuie implementata (cunostiinte, capacitate, agreere, consensualitate) este greu sa aiba success chiar daca sunt puse in aplicare de capacitati posesoare.

Multe aspect ale Planingului nu pot fi puse in aplicare si sa se ceara sa fie intelese si sa aiba capaciatea de a fi implementate. d. Puterea functionarului din administratie Puterea functionarului din administratie este unul din activele importante de resurse umane.

Un plan de implementare complex nu poate fi impus unui grup de functionari civili care nu au fost antrenati pentru acea complexitate sau de un grup de functionari cu sarcinile depasite.

Anumite tari care au o traditie puternica de planning (UK) si aici autoritatile locale au peste 15 profesionisti de a planifica si de a implementa, unde altii au doar un profesionist.

Complexitatea planingului este in accord cu cultura planingului.

Instrumentele Planingului trebuie sa fie simple, atit cit sunt resursele umane capabile sa le implementeze.

Legile perfecte de planning sunt in general de neimplementat.

Regula este: daca nu se poate implementa nu o aplica. Greseala nu este in text, ci pe teren.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

CULTURA PLANINGULUI

e. Dar Capitalul Social (cu efecte multiple) este mult mai important decit Resursele umane (efectele de insumare) Acumularea de experienta intr-un system poate lua multi ani de experienta profesionala.

Odata acumulata experienta intr-un system (indiferent daca sistemul functioneaza sau nu) este greu ca sa se treaca de ea.

Este cazul pentru sistemul current de planning. Este un capital “fix� dificil de depozitat sau de schimbat.

Pierderea va aparea la prima investitie.

Mecanismele procedurale fac planificarea greu de implementat.

Oricine intelege problemele aparute.

Problemele procedurale pot deveni opace pentru implementare, nascind inechitate sau coruptie.

Problemele de fond trebuie sa aiba un process deschis nonierarhic collegial de aprobare pentru a evita implicarea discretioanala.

Atit Resursele Umane (cunostiintele si experienta) cit si Capitalul Social (procedurile guvernamentale si interactiunea sociala) sunt necesare pentru a face un system de planning lucrabil.

Sistemul de planning poate fi designat in accord cu aceste Capitaluri.

Trebuie sa fie designat din interior si nu poate fi importat.

Faceti-l cit se poate de simplu atit cit capacitatea de implemetare va va permite.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANURILE LOCALE vs PLANURILE STRATEGICE Dupa cum am discutat anterior Planurile Locale si cele Strategice sunt diferite ca natura.

Intre ele Planul Structural joaca rolul de intermediar. a. Planurile Locale Planurile locale trebuie sa fie precise si obligatorii asupra utilizarii terenurilor, definind drepturile si datoriile proprietarilor private.

Asupra problematicii determinarii datoriilor publice exista intotdeauna un pierzator. i. Angajamentul public: investitiile publice si rezerva bugetara Desi legile bugetare nu pot fi impuse Planingului Spatial prin implementarea partii publice a Planului Spatial se vor face ca investitiile private sa multiplice succesul investitiile publice. Credibilitatea si efectele benefice ale investitiilor publice vor face mai degraba credibilitatea politica a implementarilor decit angajamentul specific al planului. Ne intoarcem la importanta implementarii in contrast cu continutul formal al Planului. ii. Investiții private stimuleaza: Credibilitatea și conducerea acțiunii publice Investitiile private necesita investitii publice pentru a completa eficienta investitiilor pentru ca nu exista nici o modalitate de a internaliza externalitățile pozitive care nu pot fi făcute de către sectorul privat, cu toate acestea ar trebui facute.Daca sectorul public nu le face capacitatea de dezvoltare este limitata atit economic cit si social.

Investitiile publice sunt un multiplicator al investitiilor private.

Pe de alta parte investiiile private primesc externalitati pozitive de la investitiile publice.

Ele sunt legate impreuna printr un dialog pentru schite si aprobari mai degraba decitpentru implementare.

Impreuna ele fac un final de succes pentru Planul Spatial Local.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANURILE LOCALE vs PLANURILE STRATEGICE b. Planurile Strategice: Planurile Strategice se focuseaza pe coordonarea problemelor economice, sociale si spatiale.

Ele sunt elocvente pentru natura. i. Public vs Coordonarea Privata Odata ce sectorul public prezinta sunet si o viziune sigura, sectorul privat, in special daca a fost implicat si listat in process, va urma directia si va produce un effect multiplicator cu feed-back pentru sectorul public.

Interactiunea dintre cele 2 aduc o dezvoltatre sustenabila.

c. Planurile Structurale: Planurile focusate Spatial si Planurile Strategice focusate Economic si Social sunt legate de Planurile Structurale.

Abordarea spatiului intr-un mod structural, ofera o structura spatiala pentru teritoriu, dar nu detaliind, nici impunind determinarile formale obligatorii ale Planului Spatial i. diagrammatic si directoare Abordarea Spatiala a spatiului din Planurile Structurale este diagrammatic in modul ca strategiile spatiale sunt directoare dar nu indica prĂŠcis pentru a crea drepturi si datorii, nici asteptari precise de la proprietarii private ai terenurilor.

Ele totusi creaza ghiduri atit pentru investiiile publice regionale si judetene, atit ca schite pentru mult mai precisul Plan Spatial Local

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANURILE LOCALE vs PLANURILE STRATEGICE. Proiectele si Programele Strategice Planurile Strategice nu necesita sa steie intr-un domeniu al cuvintelor. Ele pot deveni actiuni: Planingul ia masuri immediate in viziunea unui cadru de lunga durata.

Aceste actiuni pot fi Directe (Proiecte) sau Indirecte (Programe) i.Proiecte: investitii directe in locatii specific Planurile Strategice pot selecta un numar limitat de proiecte cheie cu effect strategic si pot decide dezvoltarea acestora ca o faza secundara a Planului. Aceste proiecte pot fi localizate strategic, cerind achizitii de teren si investitii in infrastructura.

Consortiile sunt facute pentru aceasta (Agentii Special Publice sau PPP) ii.Programe: investitii indirect directionate.

Daca propunerile strategice nu au o locatie sau o actiune strategice ele pot implica alti jucatori cheie ca actori intermediari.

In aceste cazuri Programul Strategic va desena actiunile ce trebuie avute in vedere de acestia si finantarea directionata pentru aceste actiuni fara implicare directa.

Monitorizarea este essentiala in acest caz pentru evaluarea rezultatelor directionate.

Politica nationale de locuire este deseori in acesta categorie atunci când acestea sunt efectuate În locuri specifice prin niveluri intermediare ale guvernului, sau ale regiunii sau locale.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

PLANURILE LOCALE vs PLANURILE STRATEGICE e. Planurile Speciale Planurile Speciale implica citeodata probleme Spatiale.

Ele sunt focusate in rezolvarea unei probleme specifice si nu sunt limitate la o locatie specifica, sau chiar la orice locatie in anumite cazuri. i. Planurile Sectoriale Planurile Sectoriale sunt acelea care se adreseaza unor sectoare intregi sau unor subsectoare de dezvoltare. Transportul, Energia, sau Mediu sunt printre cele mai comune in Planurile Sectoriale, dar problema speciala defineste specificitatea.

Structura Planului va determina nevoia problemei la care se adreseaza.

Planurile Sectoriale trebuie sa fie in accord cu nivelul superior al Planului Multidisciplinar Strategic, Structural sau Local.

Planurile Speciale pot fi definite si effectuate ca derivate ale deciziilor planului superior. ii. Problemele multi-sectoarelor speciale Cind problema necesita o abordare multisectoriala complexitatea interventiei diferitelor agentii sau organizatii pot face din el un fel de Plan Strategic.

Dar ramine focusat pe o problema speciala ce nu poate fi adresat cu eficienta pe intregul Plan Strategic si necesita un eford directionat mai mare f. Instrumente minore Multe alte instrumente de planificare sunt valabile.

Valabilitatea si pertinenta este relationata cu nevoile si problemele specific locale Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

ALOCATIIL BUGETULUI PUBLIC Schitarea bugetelor este esenta managemnetului politic. Planingul are de face cu ea ca o problema centrala. Chiar daca planingul nu califica cererile de investitii prin deciziile sale aceasta ignorant nu previne faptul ca aceasta este exact ceea ce face Planingul.

Modul prin care este infiintat sistemul planingului predermina modul prin care se stabileste raspindirea si alocarea fondurilor financiare.

Raporturile Bancii Mondiale pot legitima decizii ce trebuie facute in aceasta directive de govern a. Politic vs Tehnic Lupta pentru alocarea resurselor finaciare incepe cu procedura luarii unei decizii.

Poate fi una tehnica si justificata in termini rationali sau politica si justificata prin echilibrul intereselor? i.Social vs Economic Prima dihotomie accentuata este intre eficienta economica si echitatea sociala.

Sunt multe instrumente pentru evaluarea eficientei relative a investiilor pentru intarirea dezvoltarii economice.

Sunt multe mecanisme de evaluare a distrubutiei corecte a facilitatilor sociale pentru a atinge cea mai buna distributie a bogatiei prentru populatie.

Nu sunt mecanisme tehnice sa stabileasca impartirea obiectivelor economice si sociale.

Doar echilibru politic poate echilibra asta. Modul prin care acest echilibru politic atinge impartirea eforturilor bugetare si se face prin guvern si este extreme de specific locului. ii.Central vs Local Parte a sistemului guvernamental este de a imparti responsabilitatile centrale si locale.

Diferite administratii impart competentele in interiorul aceleiasi teritoriu intrind in conflict.

Centralizarea, Regionalizarea, Descentralizarea si Transferul sunt aspect diferite si gradient ale procesului ce nu trebuie sa fie confuz. Diferitele pc de v. ce reprezinta diferite focusari a diferitelor responsabilitati sunt necesar a fi legate diferit. Democratia face ca sigur ca confruntarile sa aiba loc.

Dar democratie este si cind fac sigur ca mecanismul dialogului si decizia ultima sa fie posibila si un sfirsit mort sa fie evitat.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

OPINIA ELECTORATULUI Deciziile bugetare sunt parte a unui “ program” de actiuni, nu chiar “planingul” lor.

Discutam deasemeni despre diferenta dintre un planning lung si o programare pe termen scurt.

Deciziile bugetare sunt parte a unui program scurt de 1 an.

Diferenta intre planning si programe este ca Planingul cauta Interese Generale in timp ce Programele pot urmarii interesul electoratului.

Planingul arata pentru beneficiile sicietale a generatiilor viitoare, in timp ce Programele( aprobarea bugetului) este rezultatul dorintei electoratului.

Nu este intotdeauna clar cum se articuleaza un dialog intre cele doua.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

DISCRETIONALITATEA si CORUPTIA i. constiinta populara: actiunea comunitara Una din caile de a implica de jos in sus in planificare si in mod special in Planingul Strategic este sa fie implicata actiunea comunitati.

Participarea este bine stabilita in Planingul Local, desi procedurile trebuie revizuite pentru a incorpora o reala participare si nu una doar formala.

Participarea nu este stabilita in Planingul Strategic in afara de organizatiile intermediare care pot fi reprezentate. Daca nu este integrat si implicat adecvat in planul strategic si este deschis doar deciziilor si facatorilor de opinii putem cadea intr-un tip de guvernare ce este mai aproape de corporatism sau de Democratie Organica decit Democratie inorganic.: acest mod trebuie evitat.

Comunicarea si transparent ajuta mult. i. Olanda 46%, Spania de la 8% la 36% Nu este numai de a impartasi competente. Impartasirea bugetului public este importanta.

De la 46% cheltuieli publice facut de guvernele locale din Olanda la 6% sau mai putin in alte tari decalajul este mare. Planingul de jos la cel de sus este o parte din dilemma sistemului de planning.

Folosirea discretionarului conduce la coruptie. Alternative este de a aplica mecanisme procedurale in luarea deciziilor. Acestea conduc la rezultate oarbe care nu sunt conștientizate sau ignorate subtil și conduc necesar la aspecte discretionale.

Discretionalitatea are de face cu forme de fond. Procedurile au de a face cu forme mecanice.

Amindoua sunt utilizate si necesare dar in problemele Planului Strategic sunt probleme de fond principale si astfel se are de face cu discretionarea, introducind riscul coruptiei.

Acest risk trebuie limitat si controlat.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

DISCRETIONALITATEA si CORUPTIA a. Valorile politicienilor & populatiei ( Capitalul Social) Coruptia nu este o problema exclusiva a politicii. Politicienii sunt parte dintr-o societate si sunt cufundati in valorile si procedurile lor. Coruptia politica deseori este doar un tip de atitudine de coruptie ce se raspindeste in sectorul privat si in comportamentul individual (Capitalul Social). Este acest sistem privat de valori ce in final va infecta comportamentul politic si nu va fi penalizat de electorat care-l gaseste normal.

Coruptia politica este deseori subtila si dificil de dovedit. Justitia nu o poate dovedi. Este mai degraba electoratul care prin reflectie la noul rezultat electoral va elimina politicianul sau partidul respectiv. Daca electoratul nu reactioneaza tare si definitiv atunci inseamna ca coruptia este gasita normala si parte acceptabila de sistem. Numai prin consolidarea si imbunatatirea sistemului social se poate reduce coruptia. b. Discretionalitatea Discretionalitatea poate gazdui coruptia si totusi sunt citeva proceduri tehnice de a preveni coruptia. i. Transparenta, dezbaterea Deciziile trebuie luate prin argumente deschise si credibile. Lipsa dezbaterilor sau ipocritic facute previn deciziile ce trebuiau luate.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

COMUNICAREA instrument al planingului i. Deciziile Comitetului Reprezentativ (colegiului) Discretionalitatea nu poate fi luata doar de o singura persoana; trebuie luata de un grup, un comitet.

Membrii acestui comitet nu trebuie sa fie legati intr-o majoritate absoluta de una sau doua institutii de sub un lider politic. In acest caz comitetul va reprezenta autoritatea in luarea decizilor si va fi indirect personal. Reprezentatrea va fi diversa cu contraste posibile. ii. Responsabilitatea: efectele electorale -media Opiniile publice si electoratul trebuie sa stie deciziile si argumentatia lor. Acest mod va fi evaluat prin valorile lor si argumentele ascunse vor fi descoprite. Ele vor avea efecte relevante in procesul viitiarelor alegeri.

Media joaca un rol important in aceste descoperiri in evaluarea mecanismelor.

Media trebuie sa fie libera de suspiciuni de coliziune de interese.

Aceasta trebuie sa fie evaluat de electorat. Daca nu este asa, este un risk ca Capitalul Social sa fie un risk.

Transparenta si comunicarea sunt parti a controlului dezbaterii pe fond a problemelor.

Participarea publicului este o alta latura relevanta a procesului.

Planingul Spatial este bazat pe aplicarea lui obligatorie. Este nevoie de un mic support pentru o astfel de implementare. Este regula puterii administrative si a legii. Consensul si agrementul usureaza aprobarea, legitimizeaza rezultatul si usureaza implementarea prin reducerea rezistentei. Regulile obligatorii nu trebuie sa ocoleasca dialogul. Lipsa dialogului nu trebuie sa aiba loc. In Planingul Strategic dialogul nu este un beneficiu, ci este o obligatie.

Planingul graitor (indicative) trebuie sa aiba un support general ca sa fie implementat. Ceea ce este necesar este bine si pentru sectorul privat. Si suportul privat il sustina dublu.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

COMUNICAREA instrument al planingului a. Cu populatia: doua sisteme la fel Populatia trebuie sa inteleaga si sa sustina Planul. Ea este parte a implementarii. Ea poate sa sustina procesul de implementare daca intelege scopurile strategiilor si traiesc cu ele, daca inteleg deciziile relevante administrative si politice. Daca nu este asa, Planul va fi un element pentru noua dezbatere electorala. Opozitia va apuca oportunintatea de a schimba directia.

Daca populatia nu intelege sau nu agreaza Planul, ea va adera la propunerile opozitiei. Pot sa spun ca daca electoratul este de accord cu opozitia, aceasta este calea de decadere pentru partidul la putere.

Electoratul trebuie sa fie de accord si sa sustina Planul Strategic, si nu este cale mai buna pentru ea decit sa fi participat prin doua cai de sisteme de comunicatii intre Plan si populatie.

Dispozitivul comunicarii trebuie sa fie parte din mecanismul Planului Strategic. b. Implicarea partidelor (politicienii vs profesionistii) Pe de alta parte facatorilor de decizii din sectorul corporative privat si public trebuie sa ieie deciziile sociale si economice in accord cu Planul. Nu vor face astfel daca nu sunt de accord cu el. Cind Planul are sufficient support si a fost implementat in consens chiar cei care nu au fost de accord cu el, vor fi in interesul lor. Nu pot sa inoate impotriva curentului.

Procesul generalizat va intarii Planul prin multiplicarea efectelor si va sprijini multiplicarea acestora. Este calea spre success. c. Liderul Politic Suportul elitelor economice si sociale ca si cel al populatiei in general fac Planul strategic mult mai mult ca un instrument essential pentru dezvoltare cum a fost descris in raport. Integrarea obiectivelor si policilor economice, sociale si spatiale intr-o guvernare echilibrata fac deasemeni un instrument exceptional al liderului politic.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com

traducere&adnotari Radoslav Radu FAUT UPT 2014

CURS 03b :URBANISM COMPARAT DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENULUI : Franta – dreptul roman instaurat dupa revolutie(drept de proprietate individual si absolut)Concept rigid dar precis (dominium), opozabil in justitie Marea Britanie – dreptul feudal(proprietatea asupra terenului: “shared bundle of rights”, ca relatii proprietar - teren si proprietar - terti)Concept flexibil de “tenure” (inchiriere), supus negocierii Coroana - singura cu drept absolut asupra terenului.

IMPLICATII IN PLANIFICAREA URBANA Franta: urban law - system de “zoning”: Plan local d’urbanisme (PLU) Loi relative a la solidarite et au renouvellement urbains (SRU) Legea si administratia au putere absoluta de interventie urbana:Parisul lui Haussmann .

Marea Britanie: urban law – planificare urbana “discretional” si procedurala, cu caracter indicativ si nu normativ Rezolvari “de la caz la caz”, permis de dezvoltare/ construire conditionat, etc Accent pe procedura, rezolvari in tribunal prin crearea de precedente.

Exproprierea “absoluta” este evitata, expropriere de la caz la caz prin legi ale Parlamentului.

Mari dezvoltari urbane prin sisteme complexe de negocieri si crearea unor “agentii de dezvoltare”, ca entitati legale. Ex: Londra: Docklands, Canary Wharf, King’s Cross Railway Station Project Sursa: Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania mircea_enache@yahoo.com

PLANIFICAREA URBANA IN S.U.A Traditia si cadrul legislativ britanice in context federal Planning vs. Zoning Drepturi si ingradiri stabilite in tribunal (creare de precedent) Curtea Suprema si tribunalele statelor Mari dezvoltari urbane prin sisteme complexe de negocieri si crearea unor “agentii de dezvoltare”, ca entitati legale. ex:Baltimore: Inner Harbour,; Washington: Union Station; Orase noi (planned communities) Elvetia – similar cu Franta, dar in sIstem federal Planificare urbana prin “referendum” la nivel de canton DIFERENTE FILOSOFICE FUNDAMENTALE Originea planificarii urbane este aceeasi: regulamente urbane pentru protectia sanatatii publice (densitate, lumina, ventilatie, accese, securitate, etc).

Scopul insa este diferit: Franta (si Europa in general): binele publicAccent pe societate Implicatii urbane: densitate, dezvoltari compacte, dezvoltari mixte, transport public, dezvoltat, dotari cultural sistematice si ample Marea Britanie si SUA: drepturi si oportunitati egale. Accent pe individ Implicatii urbane: zoning restrictiv, segregare pe clase si nivel de venit, transport individual (automobile), urban sprawl, dotari culturale “incidentale” (chiar este nevoie?...) .

Sursa: Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania mircea_enache@yahoo.com

ACTORI SI INSTRUMENTE IN PLANIFICAREA URBANA Marea Britanie 1968 – 2004 De la Planuri de structura la Planificare spatiala integrata Town and Planning Country Act 1947 Planning Advisory Group 1963 recomanda in 1967 o noua ierarhie de planuri: Planuri structurale ca documente de planificare strategic Guvernul conservator Margaret Thatcher: Planurile structurale abolite, Greater London Council desfiintat, planificarea urbana nu este buna decat pentru a sustine economia de piata si capitalismul Guvernul laburist Tony Blair: Planificare strategica la nivel regional – Regional Spatial Strategies (RSS) Districtele (administratia locala) trebuie sa elaboreze si sa aprobe Local Development Frameworks (LDF), care contin o inovatie majora: Statement of Community Involvement (SCI) Planning Policy Statements (PPS) Planning and Compulsory Purchase Act (2004) Noul guvern de coalitie John Cameron (2010) Viitor incert pentru planificarea urbana in Marea Britanie si pentru relatia cu Europa

Sursa: Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania mircea_enache@yahoo.com

ACTORI SI INSTRUMENTE IN PLANIFICAREA URBANA Franta 1967 – 2000 De la Loi d’Orientation Fonciere la Loi Relative a la Solidarite et au Renouvellement Urbains (SRU) Schema Directeur d’Amenagement et d’Urbanisme (SDAU) in 1967 Plan d’Ocupation des Sols (POS) la nivel comuna Coefficient d’Ocupation des Sols (COS) Zone d’Amenagement Concerte (ZAC) – mai flexibila Descentralizare teritoriala in 1983

Loi d’Orientation sur la Ville – 1991 – accent pe politici urbane si nu numai utilizarea terenului Loi Chevenement (1999) – cooperare intercomunala Loi Voynet (1999) – dezvoltare strategica si administratie locala Loi Relative a la Solidarite et au Renouvellement Urbains (SRU) – 2000 Schema de Coherence Territoriale (SCOTT) – document de planificare strategica Plan Local d’Urbanisme (PLU) Projet d’Amenagement et de Developpement Durable (PADD) - Conceptul de “proiect urban” ca viziune a intregii dezvoltari a zonei

Sursa: Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania mircea_enache@yahoo.com

ACTORII DIN PLANIFICAREA URBANA Autoritatile locale in parteneriate public – public si public – private Contrats d’Agglomerations- instrumente de definire a repartitiei spatiale a activitatilor ca negociere intre regiuni si Communautes d’Agglomerations (sindicate intercomunale) Profesionistii Royal Town Planning Institute; Conseil Francais des Urbanistes (CFDU); Office Professionel de Qualification des Urbanistes (OPQU) Agentiile de dezvoltare In Marea Britanie ele sunt create de guvern create pentru operatii de regenerare urbana In Franta sunt responsabilitatea administratiilor locale Agentiile au o anumita autonomie si nu sunt supuse controlului public ele furnizeaza servicii tehnice administratiilor locale (Federation Nationale des Agences d’Urbanisme) La Loi Chevenement (1999) a dus la multiplicarea lor Societes d’Economie Mixte (SEM) sunt utilizate pe scara mare de administratiile locale pentru programe de renovare urbana si dezvoltare de “business parks” Societe Centrale d’Equipement du Territoire (SCET) ofera servicii profesionale si conseiaza peste 200 SEM-uri Dezvoltatorii (promotorii) In Marea Britanie – sunt foarte dezvoltati; House Builders Federation; Lucreaza strans cu administratiile locale si cu populatia In Franta – au mai putina influenta, sunt mult mai mici si faramitati, interventia se face prin lotizari Federation Nationale des Promoteurs-Constructeurs; Association des Constructeurs des Maisons Individuelles Sursa: Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania mircea_enache@yahoo.com

PLANIFICARE FIZICA SUA – GERMANIA – ELVETIA

SUA

Protectia individului si a locuintelor unifamiliale ca mod de viata Subventii pentru locuinte unifamiliale Absorbtia externalitatilor cauzate de automobile Zoning se elaboreaza la nivel local: Standard State Zoning Enabling Act – Hoover Rezultate in forma urbana dezvoltatorii pot “evada” din intravilan si construi orice vor in hinterland, raspunzand nevoilor pietei si maximizand profitul

Sursa: Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania mircea_enache@yahoo.com

GERMANIA SI ELVETIA Subordonarea individului – accent pe viata sociala si comunitate Guvernul are control total asupra dezvoltarii fizice (amplasament, volum, forma)

Structura administratiei este unitara si ierarhizata Statele (Lander) si cantoanele au planuri detaliate de utilizare a terenului Administratiile locale elaboreaza planurile de zoning si controale ale dezvoltarii Federal Land Use Law (Bundesraumordnungsgesetz) Planificare la nivel de stat (Landesplanung) Program de dezvoltare (Landesentwicklungsprogramm) pe un orizont de 15 ani Control foarte strict asupra intregului teritoriu, inclusiv Aussenbereich (hinterland si zona exterioara municipalitatilor) Fiecare municipalitate este obligate sa elaboreze planuri de utilizare a terenului (zoning) Flachennutzungsplane La nivel de detaliu (lotizari) – Bebauungsplane Planurile locale sunt elaborate pe o perioada de 5 ani Toate planurile trebuie sa fie aprobate de nivelul ierarhic administrative superior Legea si practica urbana in Germania reprezinta un consens asupra ceea ce constituie un model de viata urbana buna Sursa: Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania mircea_enache@yahoo.com

ELVETIA Amendament constitutional in 1967 care imputerniceste Federatia Elvetiana sa implementeze politicile nationale de utilizare a terenului (planificare fizica) Cantoanele elaboreaza regulamentele de zoning, care trebuie aprobate la nivel federal Legislatia nationala urbana: Budesgesetz uber die Raumplannung (RPG) – 1979 Sachplane - planuri pentru anumite politici urbane Cantoanele elaboreaza programe de dezvoltare (Richtplane) pe un orizont de 10 ani Municipiile elaboreaza planuri de detaliu (Nutzungsplane) sub coordonarea cantoanelor Zonele principale sunt: Zonele de construire (Bauzonen) Zonele agricole (Landwirtschaftszonen) Zonele protejate (Schutzzonen) Regiunile si comunele din fiecare canton au un rol important in planurile de utilizare a terenului Comunele se grupeaza in asociatii in scopul elaborarii planurilor detaliate de zoning si lotizari Comunele au obligatia sa construiasca infrastructura de strazi si edilitare pentru dezvoltarile aprobate

Sursa: Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania mircea_enache@yahoo.com

OBIECTIVELE COMUNE ALE PLANIFICARII FIZICE IN GERMANIA SI ELVETIA Mentinerea stabilitatii sociale prin controlul migrarii populatiei pe scara mare Prevenirea dezvoltarii fizice urbane necontrolate Protejarea naturii si patrimoniului valoros Protejarea terenului agricol a dus la crearea unor termeni legali: Aussenbereich (Germania) si Landwirtschaftszone (Elvetia) Populatiei trebuie sa i se asigure locuinte, locuri de munca si servicii EFECTE SI IMPLICATII ALE POLITICILOR URBANE SI SOCIALE DIN GERMANIA SI ELVETIA Procent scazut de locuinte unifamiliale si ridicat de locuire cu chirie Densitate mare a locuirii, functiuni mixte Transport public foarte dezvoltat, servicii si dotari Libertate individuala mai mica decat in SUA (prin subordonarea individului vietii si scopurilor comunitare) Libertate individuala mai mare decat in SUA prin beneficiile sociale si de dezvoltare personala “subventionata” CONSTITUTIA FEDERALA Constitutia germana: Germania ca stat social, care are ca obiectiv atingerea unei egalizari (Ausgleich) sociale Articolul 72, para 2: Guvernul federat trebuie sa isi foloseasca autoritatea in scopul crearii de “conditii de viata echivalente” in intreaga federatie (inclusive mijloace financiare) Constitutia federala si efectele migratiei pentru munca Implicatiile urbanistice ale “conditiilor de viata echivalente”: conditii minime de infrastructura, mediu, munca (disanta rezonabila de locul de munca), bunuri si servicii IERARHIA URBANA IN GERMANIA Walter Christaller (1930) si apoi August Loesch - pionierat in “teoria locurilor central” (Zentralorte) Fiecare tip de centru urban trebuie sa aiba un anumit nivel de servicii si dotari (prin legea statelor) Landliche Zentralorte Unterzentren Mittelzentren Oberzentren Sursa: Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania mircea_enache@yahoo.com

SURSA: Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania mircea_enache@yahoo.com

MULTUMESC