A08 tesut si domeniu urban

NOTE CURS 09 09 TESUTURI SI DOMENII

SURSA PRINCIPALA: CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer Traducere, adnotari RADOSLAV R

ŢESUTURI ŞI DOMENII Oraşele sunt exprimări spaţiale ale organizaţiilor sociale.

Ele sunt un ţesut al proceselor şi relaţiilor sociale.

Structura organizatorică a spaţiului este formată din funcţiuni_utilităţi, care au: o anumită dispunere în spaţiu, o anumită densitate şi o anumită calitate a elementelor de contact.

Alte caracteristici ale spaţiului sunt: elasticitatea, rezerva, strîmtoarea, calitatea închiderii, şi geometria dispunerii.

Domeniile şi ţesuturile sunt sisteme bipolare ale organizării spaţiale

Ţesutul este privit ca o anume opţiune, un anumit tip de organizare spaţială ce permite accesul la suprafeţe Domeniul este rezultatul legăturilor minuscule din interiorul spaţiilor definite de ţesut.

ĹŁesut_domeniu -Lincolm SUA

ACCESIBILITATEA la funcţiuni este determinată de:

de geometria ţesutului, de tehnica transportului, de orientarea în spaţiu, de capacitatea de absorţie a ţesuturilor şi a nodurilor.

Geometria ţesuturilor este greu de schimbat aşadar distanţele rămîn constante, ceea ce face ca doar schimbarea vitezei să fie posibilă şi aceasta datorită inovaţiilor din tehnica transportului

În interiorul ţesuturilor schimbările de capacitate sunt posibile în anumite limite, prin metode organizatorice sau constructive.

Orientarea este capacitatea de memorare a sintaxei urbane, ca atare a formei geometrice a organizării spaţiale.

ŢESUTUL DEFINIŢIE Ţesuturile sunt formate din fire liniare (străzi) care sunt legate între ele. Ţesuturile sunt sisteme de legătură şi de separare bidimensionale care închid domenii.

Dacă luăm în considerare ţesutul stofelor, acestea au firele materializate şi spaţiile dintre ele sunt imateriale.

Dacă luăm în considerare ţesutul urban străzile sunt imateriale şi spaţiile ce rezultă între ele sunt sau pot fi umplute cu clădiri sau utilităţi. În acest caz ţesutul este format din

ŢESUTUL URBAN La ţesutul urban contează distanţele între fire (străzi) şi dimensiunile lor nu contează dacă firele sunt drepte sau curbe.

De aici rezultă că: - o dispunere mai densă conduce la ţesuturi şi spaţii intermediare compacte, care sunt stabile şi greu de completat; - o dispunere lejeră conduce la ţesuturi şi spaţii intermediare mai puţin compacte, care se pot completa mai uşor ulterior

Mumbay tesut dens

Calcutta cca1840 tesut dens

SURSA: Branch M.C.(1972)- An Atlas of Rare City Maps –Comparative Urban Design 1830-1842, ed Princeton Architectursl Press- New York

TEORIA ŢESUTURILOR STRUCTURILE URBANE CA SISTEME DE SCHIMB INTERDEPENDENTE

- Amplasamentele localizate în spaţiul urban şi regional comunică între ele prin schimburi de informaţii, de persoane şi de materiale.

-Relaţiile de schimb au avut loc pînă la apariţia ţesuturilor electronice doar pe arterele de circulaţie, adică pe străzi.

-Sistemul de străzi şi drumuri prin care se accesează la aceste amplasamente, formează structura organizatorică spaţială a acestor relaţii.

-Amplasamente fără legături sunt imposibile.

STRUCTURILE URBANE CA SISTEME DE SCHIMB INTERDEPENDENTE Chiar şi amplasamentele izolate sau fără importanţă au nevoie de un număr minim de punţi de legătură cu sistemul de comunicare al oraşului sau al regiunii.

Dacă analizăm sistemul capilar al organismului uman putem constata analogii.

Ca şi în corpul uman, în corpul urban este vorba de un sistem liniar la care este conectat întreaga structură a utilităţilor organismului urban.

Dacă analizăm atent funcţia acestui sistem liniar putem face analize pe mai multe nivele şi anume: _în organizarea lineară _în organizarea ţesutului _în geometria ţesutului _în ierarhia ţesutului

ORGANIZAREA LINIARĂ Dimensiunea liniară este coordonată de puncte, parcele şi cvartale printr-o linie de legătură.

Printr-o deplasare pe o singură direcţie pe această linie toate elementele ei pot fi accesate.

Organizarea liniară este în fapt un sistem raţional de adiţie a funcţiunilor şi a acceselor la el.

Adiţia poate fi continuă sau discontinuă şi nu depinde de faptul că liniile sunt drepte sau curbe

Berlin propunere 1939 ORGANIZAREA LINIARĂ

Principiul adiţiei liniare de utilităţi funcţiuni Bucureşti dupa 1980 executat ORGANIZAREA LINIARĂ

SURSA:Concurs internatioanl de Urbanism BUCURESTI 2000, ed SIMETRIA, Bucuresti 1998

ISBN 97-397-9723-7

Principiul adiţiei liniare de utilităţi-funcţiuni Liniile fac parte deobicei din linii mai mari.

Prin apartenenţa la o organizaţie mai mare se poate mări numărul de funcţiuni la care se poate accesa deodată.

Astfel se măreşte şi importanţa fragmentului iniţial, pentru că el devine parte dintr-o organizaţie spaţială mai mare.

Informaţiile despre funcţiuni ne sunt relevate doar dacă ele ies în evidenţă prin diferite caracteristici exterioare sau prin oferte de informaţii.

Paris, vedere aeriana a Champs Elysees boulevard.

ORGANIZAREA LINIARĂ

Sursa: France, Europe. © Shutterstock.com

ORGANIZAREA ŢESUTULUI Ca în multe alte procese de mişcare care se pot realiza fără o limitare a direcţiei (mersul pe jos, înotul, mersul cu maşina) in ţesutul urban se realizează canale în care se desfăşoară aceste procese de mişcare.

Legătura dintre canale se realizează doar cînd în NODUL DE INTERSECTIE dintre două direcţii se pot prelua legături pe cel puţin o altă direcţie.

Dacă aceste intersecţii nu au legături nu avem de a face cu un ţesut ci cu o suprapunere.

Poziţia, forma şi capacitatea nodurilor alături de capacitatea liniilor stabilesc proprietăţileţesutului.

Din aceste caracteristici pot rezulta zone speciale, cu noduri şi suprafeţe care au poziţii speciale prin poziţia lor centrală sau periferică.

NODUL DE INTERSECTIE Shibuya Crossing Tokyo, Japan.

Toate vehiculele se opresc pentru pietoni.

Sursa:Š Shutterstock

Manhattan in New York City. USA. Manhattan, cu cea mai densa retea de tip grid are si cea mai inalta proportie de teren alocata strazilor (36%).

Planul din 1811 a avut prioritatea alocarii terenului pentru strazi, Strazi sub 15,24m latime au fost interzise NODUL DE INTERSECTIE

SURSA: Š Luciano Mortula/Shutterstock

MELBOURN propunere strada fara automobile NODUL DE INTERSECTIE

Sursa: Š HWT Image Library

NODUL DE INTERSECTIE Ciclisti Copenhagen, Denmark .

SURSA: Š Jaroslav Moravcik/ Shutterstock

IERARHII Cînd ţesuturile depăşesc o anumită mărime, legăturile liniare primesc şi ele proprietăţi ierarhice.

Aceste elemente care prin poziţia lor în geometria ţesutului, leagă alte elemente liniare între ele, sunt legături pentru domenii importante ale structurii spaţiale urbane sau regionale.

La nivel urban aceste elemente sunt: 1. străzile de tranzit, 2. străzile principale, 3. străzile radiale care conduc spre exterior şi 4. străzile de legătură din interiorul unui domeniu.

La nivel extraurban sunt centurile, autostrăzile, etc

Abuja road, Nigeria Metropolitan NIGERIA. Š http://autoportal.co.ke/gallery/spectacular-roads-of-theworld# sthash.X5w7l0CH.dpuf

ARTERE DE CATEGORIA I-II DUPA 1970 NU PATRUND IN INTERIRUL ZONEI CENTRALE (INELUL II) MASTER PLAN 2012 SE PRECONIZEAZA INTRODUCEREA UNEI MAGISTRALE RUTIERE (MARO) CE TAIE ORASUL IN DOUA ACEASTA PRESUPUNE COSTURI IMENSE DE INGROPARE PARTIALA SAU TOTALA PENTRU A RASPUNDE CONDITIILOR IMPUSE IN 2015 CONF EXEMPLELE URMATOARE Sursa:EXTRAS MASTERPLAN TIMISOARA 2012 DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE

ARTERE DE CATEGORIA I-II PROPUNERE 2014 BULEVARD RUTIER TRANZIT INGROPAT OLANDA MAASTRICHT sursa: http://www.west8.nl/projects/all/groene_loper_ a2_maastricht/

AUTOSTRADA SUBTERANA CARE PATRUNDE IN ORAS (DAR CARE ESTE INTERCONECTAT PRINTR-UN PARC) PROPUNERE 2014 BULEVARD RUTIER TRANZIT PARTIAL INGROPAT SUA DENVER sursa: http://www.i-70east.com/

IERARHII Astfel se crează în timp o ierarhie a sistemelor liniare datorită legăturilor de cartier, urbane sau regionale.

Ierarhia caracterizează gradul de diferenţiere şi gradul de maturare a ţesuturilor urbane sau regionale.

Aşadar ierarhiile privitoare la ţesuturi se stabilesc prin poziţia, direcţia, lăţimea şi lungimea străzilor.

Se pot realiza ierarhii prin accentuarea direcţiei ca în figurile următoare : tipuri de bază şi tipuri extreme de forme ale

ţesuturilor urbane a)legaturi paralele

b)Tesut minimal

c)Tesuturi minimale

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

tipuri de bază şi tipuri extreme de forme ale ţesuturilor urbane d)Tesut minimal complet

e)Forma de tesut: rectangular

f)Forma de tesut: nerectangular

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

Mexico city nerectangular

tipuri de bază şi tipuri extreme de forme ale ţesuturilor urbane g)Forma de tesut: bifurcatie

h)Forma de tesut;: cruciform

I)Forma de tesut: camp central

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

Cracovia / Nova Huta - tesut bifurcatie

tipuri de bază şi tipuri extreme de forme ale ţesuturilor urbane j)Forma de tesut: dublu ramificat

k)Forma de tesut: camp central

l)Forma de tesut: radiale

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

BARCELONA pe ORASUL ROMAN tesut radial

Sursa: Museu d’Historia de la Ciutat, Barcelona.

Street Network ending in broad boulevards in Barcelona, Spain.

SURSA: Š http://www.airpano.com/Photogallery-Photo. php?author=11&photo=494

Ţesuturi rectangulare complete Se pot realiza ierarhii prin lăţimea străzii sau prin dublare de străzi b, c, d a) Rastel patrat neutru

-

b)rastel patrat cu axe cruciforme

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

Mogadishu, capitala Somaliei in 1993. tesut ierarhizat prin dublare de strazi Source: Sharma, 2011

Brasilia legaturi paralele tesut ierarhizat prin dublare de strazi

Brasilia legaturi paralele tesut ierarhizat prin dublare de strazi

Ţesuturi rectangulare complete Se pot realiza ierarhii prin lăţimea străzii sau prin dublare de străzi b, c, d c)Rastel patrat cu strazi principale

-

d)Rastel patrat cu zona centrala

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

Ţesuturi rectangulare complete Se pot realiza ierarhii prin lăţimea străzii sau prin dublare de străzi b, c, d e)Rastel dreptunghiular

-

f) Rastel dreptunghiular cu zona centrala

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

Plan for the City of Athens designed by Kleanthis and Schaubert in 1833.

Source: http://www.eie.gr/archaeologia/En/chapter_more_9.aspx A view of Athens from Lycabettus hill. Š Alena Stalmashonak/Shutterstock

STABILITATEA ŢESUTURILOR Odată ce s-au format şi s-au realizat funcţiuni la marginile lor şi pe suprafeţele ce le definesc ţesuturile sunt foarte stabile.

Este foarte greu să schimbi caracteristicile principale ale ţesutului şi aceasta numai cu cheltuiele imense financiare şi organizatorice.

Acestă stabilitate hotăreşte efectele schimbărilor ţesutului în sine şi a funcţiunilor aferente.

Bucureşti 1988 adaptarea oraşului la noi nevoi prin bruscare cheltuieli imense schimbarea tesutului vechi stabil cu unul nou

SURSA:Concurs internatioanl de Urbanism BUCURESTI 2000, ed SIMETRIA, Bucuresti 1998

ISBN 97-397-9723-7

Balrampur India proiect de renovare urbană Petrick Geddes demolări minore pentru igienă şi trafic şi viaţă publică tradiţională cheltuieli minimale

sursa:KOSTOF S, (1991) THE CITY SHAPED ed A BULFINCH PRESS BOOK

STABILITATEA ŢESUTURILOR La ţesuturile regulate schimbările sunt aşadar limitate de logica ţesutului şi de scara lui.

Cu toate acestea sunt momente cînd apare nevoia de schimbare care este de cele mai multe ori din cauza strîmtorilor care se formează în noduri.

Schimbarea unui nod influenţează caracterul şi configuraţia structurii.

Deobicei cîştigurile de capacitate provoacă daune de configuraţie.

Din aceste motive corectura ţesutului se face foarte rar.

FACTORII DE OCOLIRE ÎN ŢESUTURI -Caracteristica cea mai importantă în ţesut este legătura dintre funcţiuni prin care se economiseşte timp.

-Dacă studiem evoluţia ţesutului urban sau regional, putem constata că apar modificări în ţesut care reduc distanţele prin noi legături şi care evită strîmtorile (autostrăzile şi trenurile rapide).

-Există o proporţie optimă între distanţele din ţesut şi viteza de deplasare pentru a ajunge în cel mai scurt timp la o destinaţie.

Prin geometria ţesutului se stabilesc distanţele între intersecţii.

FACTORII DE OCOLIRE ÎN ŢESUTURI Ţesuturile ortogonale au un coeficient de ocolire de 1,4. Într-un ţesut ortogonal prin introducerea diagonalelor se economiseşte cca 40% din centru la marginea urbană.

Aşadar ţesutul triunghiular sunt favorabile deplasărilor directe, dar au problema configuraţie parcelelor greu de mobilat.

Sunt numeroase ţesuturi urbane celebre care au diagonale (Washington, Paris-Arcul de Triumf)

Ţesuturile din altă scară precum sunt căile ferate sau cele aeriene sunt formate uzual din diagonale.

SAIGON TESUT CU DIAGONALE

PARIS TESUT CU DIAGONALE

Influentele bulevardelor franceze la Dakar.

TESUT CU DIAGONALE Source: Image Š 2013 DigitalGlobe

TIPURILE DE ŢESUTURI Ţesuturile pot fi complete sau incomplete.

Din prima categorie fac parte aşezările proiectate Din cea ce a doua categorie fac parte aşezările care au crescut organic, precum sunt cele ramificate.

Beijing 2008

TIPURI DE ADAPTARE A ORASELOR LA NOI CONDITII SCARA MARE 1 DISTRUGEREA FORMEI VECHI SI CONSTRUIREA UNEIA NOI TIMISOARA 1716

1734

BANAT TESUTURI COMPLETE

TESUTURI COMPLETE ROMANIA OLTENITA cca 1852 SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6

TESUTURI COMPLETE ROMANIA CALARASI cca 1875 SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6

TESUTURI COMPLETE ROMANIA CALAFAT cca 1900 SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6

Sources: jewishencyclopedia.com

ALEXANDRIA EGIPT TESUTURI COMPLETE retea grid

TIPURILE DE ŢESUTURI ŢESUTURI COMPLETE

Ţesuturile complete îşi împart spaţiul pe care şi-l organizează fără a păstra suprafeţe nefolosibile, incomplete sau neaccesibile. Ţesuturile complete formează parcele asemănătoare sau identice care se combină uşor şi nu rămîn suprafeţe nefolosite.

TIPURILE DE ŢESUTURI TESUTURI INCOMPLETE .

Din aceasta categorie fac parte aşezările care au crescut organic, precum sunt cele ramificate.

TESUTURI INCOMPLETE ORGANICE ROMANIA BOTOSANI 1895 SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6

TESUTURI INCOMPLETE ORGANICE ROMANIA GIURGIU cca 1900 SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6

TESUTURI INCOMPLETE ORGANICE ROMANIA BUZAU cca 1900 SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6

TESUTURI INCOMPLETE ORGANICE ROMANIA BIRLAD 1909 SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6

TESUTURI INCOMPLETE ORGANICE ROMANIA BACAU 1896 SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6

TESUTURI INCOMPLETE ORGANICE ROMANIA PLOIESTI cca 1900 SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6

TESUTURI INCOMPLETE ORGANICE ROMANIA BUCURESTI 1872 SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-9731872-34-6

Sources: https://sahcommunities.groupsit e.com/post/tahrir-squarefromcolonialism-

TESUTURI INCOMPLETE ORGANICE

to-postpostcolonialismkhaled-adham CAIRO EGIPT paternuri strazi organice

TESUTURI COMPLETE Prin continuitatea străzilor, liniilor, toate suprafeţele sunt legate între ele.

Aşadar se combină organizarea liniară cu legarea funcţiunilor.

Datorită accesibilităţii sistemului în întregitatea lui la toate străzile, este posibilă o circulaţie continuă, existînd astfel mai multe posibilităţi de acces la aceiaşi parcelă. Ţesuturile fără diagonală nu au un centru determinat geometric.

Ele sunt capabile să se dispună funţiunile liber.

TESUTURI COMPLETE 1811

inaintea de crearea masterplanului din 1811, Consiliul Local a aprobat construirea strazilor din Manhattan pe un grid ad hoc.

Odata cu cresterea populatiei un masterplan formal similar cu cel cel ad hoc a fost aprobat in acelasi an. S-a bazat pe un sistem de tip grid complet de strazi si avenue largi la 90 grade, diferit de Washington sau alte capitale europene.

Source: http://archrecord.construction.com/news/2011/12/Manhattan-Street-Grid.asp

TESUTURI COMPLETE Source: New York City Department of Transportation, 2012

sistemul de tip grid vechi de 200 de ani al Manhattanului a servit populatie New York ului si continua sa inspire urbanistii si arhitectii. Cu nenumate extensii in ultimii ani , reteaua se asdreseaza adecvat unei populatii de 1,6 milioane locuitorii; 16 milioane locuitori locuiesc in comunitati adiacente navetind zilnic din New Yorkul Metropolitan la care se adauga 50 milioane vizitatori annual .

ACCESIBILITATEA

La nivel naţional sau regional se pune accentul pe legături bune între spaţii mari, la care importante sunt trasarea liniilor avantajoase în urma căreia să se acceseze cît mai multe teritorii şi geometria este pe planul doi. În cazul la scară mare este importantă accesibilitatea la anumite puncte de activitate din teritoriu şi nu este important modul prin care se leagă suprafeţele adiacente sau dacă rămîn suprafeţe adiacente nefolosibile. În cazul la scara mică este importantă realizarea legăturilor între toate părţile unui oraş.

Accesibilitate Viena EXISTENT 2005 tren (studiu italian) legătură spre vest

SURSA:

Accesibilitate Viena PROPUNERE 2025 tren (studiu italian) TimiĹ&#x;oara este punct terminus sud est

SURSA:

ACCESIBILITARE FEROVIARĂ 2007 SITUAŢIE EXISTENTĂ

SURSA: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008

ACCESIBILITARE FEROVIARĂ TGV 2025 POSIBILITATE

SURSA: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008

MOBILITATE EXISTENTĂ 2007

SURSA: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008

MOBILITATE PROPUSĂ 2015

SURSA: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008

realizarea legăturilor între toate părţile unui oraş.

Timişoara zona mehala

New York 1840

SURSA: Branch M.C.(1972)- An Atlas of Rare City Maps –Comparative Urban Design 1830-1842, ed Princeton Architectursl Press- New York

Automobilele au cucerit strazile din Moscova.

Primarul capitalei propune reconstructia trenurilor suburbane, construind noi drumuri ca sa evite congestia rutiera. Š Pavel L/Shutterstock

Congestie Traffic in Dhaka, Bangladesh. Š www.bdtourplan.com

Congestie trafic in Beijing’s Central Business District, China. Š Hung Chung Chih/ Shutterstock

ŢESUTURILE COMPLETE

ŢESUTURI COMPLEMENTARE ORTOGONALE

Rasterurile ortogonale sunt avantajoase datorită împărţiri teritoriului pe două direcţii.

Sioux-Dakota

Tesut roman tip de tip ortogonal _plasa la Imola Italia ţesuturi complet ortogonale folosite la lotizarea terenurilor agricol datorate uşurimii prelucrării acestora

.

sursa:KOSTOF S, (1991) THE CITY SHAPED ed A BULFINCH PRESS BOOK

Tesuturi rectangulare complete fig b există străzi principale care conduc la centru (cardo şi decumanos).

•

a) Rastel patrat neutru

b)rastel patrat cu axe cruciforme

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

În

2 axe paralele TIMISOARA 1912 ing Szilard

ĹŁesuturi rectangulare regulate Planul orasului Nara (Japonia), sec. 6-8 I.C

sursa:KOSTOF S, (1991) THE CITY SHAPED ed A BULFINCH PRESS BOOK

bogota

Tesuturi rectangulare complete În fig c există străzi principale şi secundare intercalate, ceea ce presupune amplasamente cu calităţi diferite •c)Rastel patrat cu strazi principale d)Rastel patrat cu zona centrala

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

Tesuturi rectangulare complete În

fig e există parcele prelungite care măresc numărul de intersecţie pe o direcţie, creind cvartale mai avantajoase. În fig f. există trei tipuri ierarhice de străzi care crează legături de •

trei tipuri de grade de acces. e)Rastel dreptunghiular

f) Rastel dreptunghiular cu zona centrala

•

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

tesuturi rectangulare regulate b)Planul propus de John Nolens pentru San Diego ţesături regulate ierarhizate după lărgimea străzilor şi după poziţionarea amplasamentelor

.

SOLIDARITATEA ŢESUTURILOR REGULATE

Ţesutul ortogonal este întîlnit cel mai des la aşezările proiectate.

Cauza principală este raţionalitatea care este folosită în împărţirea terenului şi ulterior subîmpărţirea lui fără pierderi.

Acest tip este folosit încă din Mesopotania, sau Egipt.

Hippodamus a creat cardo şi decumanos.

Marele avantaj al acestui tip de ţesut este posibilitatea de evoluţie ulterioară prin adăugiri.

Oraşele coloniale din America de Sud sunt de tip ortogonal avînd la bază aplicarea “Legilor Indiene” emise de regele Spaniei din 1573 SANTIAGO del Leon (Caracas).

SURSA : Benevolo

Brasilia are un plan ortogonal regulat

Brasilia- piaĹŁa celor trei puteri-catedrala la dreapta

2.3.2.3. PUNCTELE SLABE ALE ŢESUTULUI REGULAT Ţesutul ortogonal regulat este fără cusur în organizarea şi planificarea spaţială dacă terenul este plat, deci în oraşele de cîmpie.

Apare însă monotonia.

Dacă pe teren apare o topologie variată cu rîuri, lacuri aceast ţesut începe să aibă probleme. În primul exemplu este ocuparea mlaştinii, în celelalte două este vorba de străzi în trepte pe dealuri.

San Francisco

SURSA :

Punînd în balanţă avantajele cu dezavantajele, logica avantajelor lotizării este covărşitoare, ceea ce face ca să se depăşească orice obstacol.

(Timişoara, San Francisco. Lisabona)

• Cerinţele terenului natural neregulat individualizat sunt acoperite de regularitatea sistemului economic de evaluare a terenului.

• Din cauză că mediul natural îşi pierde caracteristicile se formează astfel un spaţiu neutru, o unealtă în lupta pentru concurenţă economiei de piaţă a epocii industriale

În Timişoara 1720 s-a folosit un rastel peste un teren neregulat mlăştinos, loturile dreptungiulare au ignorat terenul natural, fără a ţine cont de diferenţele de nivel, de rîuri, mlaştini, păduri, care le stăteau în cale

Lisabona 2014

ŢESUTURI NEORTOGONALE COMPLETE Ţesuturile neortogonale regulate sunt rare deoarece configurează unghiuri nefavorabile. Ţesutul c) a fost folosit de Woodword la Detroit sau în anumite părţi în jurul lui 1900 a Koln. Şi la Cambera s-a folosit Acest tip de ţesut se foloseşte rar deşi are avantajul că absoarbe bine denivelarea terenului dar are greutăţi la utilizarea parcelelor rezultate

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

Canberra – Australia.

Arh. Griffin

SURSA :

Camberra

2.3.4 ŢESUTURILE ORTOGONALE COMPLETE CU DIAGONALE

• Dacă ţesuturile ortogonale sau neortogonale nu au ierarhii este dificil a stabilii centrul.

• Pentru depăşirea acestui impedimen începând cu sec 18-lea s-a început introducerea de diagonale şi de inele pentru crearea de ierarhi, respectiv de zone privileagiate.

2.3.4 ŢESUTURILE ORTOGONALE COMPLETE CU DIAGONALE Astfel de exemple sunt Karlsruhe, Barcelona, Philadelphia.

• Ex. a) New York-ul prezintă o singură diagonală fără fixarea unui centru, ci doar la o concentrare a circlaţiei de scurtare.

• Ex. d) este Indianapolis unde se concentrează circulaţia în centru.

• Prin introducerea unui inel în jurul zonei centrale acest impediment dispare (ex Timişoara).

• Ţesutul regulat cu inele este utilizat în Chicago, • în Milano în 1934, care este un exemplu de suprapunere de ţesuturi organice la bază cu altele din alte filosofii.

• Bucureştiul din 1906 este un alt caz de suprapunere de ţesătură organică cu inele.

Karlsruhe 1876

SURSA :

Introducerea de diagonale

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

New York 1916 Washington

Diagonale-a)Madison b)Yorkship Village

CHICAGO

MILANO

2.3.5 ŢESUTURI COMPLETE NEREGULATE

• Ţesuturie neregulate sunt compatibile cu particularităţile terenului.

• Străzile curbe sunt greu de realizat, dezavantaj ce poate fi surmontat prin faptul că o curbă se poate diviza într-o formă poligonală.

Ele formează ţesuturi cu mare varietate şi sunt greu de revizuit.

Neregularitatea poate fi totală sau parţială ce rezultă din combinaţia cu ţesuturi regulate (Milano) sau Bucureşti (ex plan)

Milano

BucureĹ&#x;ti 1906

ŢESUTURI INCOMPLETE Sistemele cele mai răspîndite astăzi sunt cele care nu umplu total spaţiu.

Ele se bazează pe principiul ramificării, a străzilor care întretaie ţesutul, a principiului “dinţilor de piaptăn” Aceste ţesuturi cer funcţiuni fără a avea o ordine geometrică de tipul celor studiate anterior. Ţesutul încetează să se mai dezvolte dacă funcţiunile sale sunt satisfăcute.

ţesuturi incomplete Aceste ţesuturi nu au scopul de a împărţi raţional suprafaţa şi de acorda fiecărei funcţiuni un teritoriu propriu ci de a lăsa funcţiunile să se dezvolte creîndu-şi amplasamentele, de forme şi mărime diferită după nevoile fiecărei funcţiuni.

Pentru terenurile pe care se amplasează noile funcţiuni se vor crea legături cînd va fi nevoie.

Este filosofia creşterii organice, pas cu pas, a schimbărilor previzibile născute din nevoile prezentului şi nu dintr-o planificare spaţială de durată.

Ele s-au format din legarea domeniilor izolate.

ĹŁesuturi incomplete Bruges 1552

ţesuturi incomplete •

Ţesuturile rurale ( ex. ) şi cele autodeterminate, cît şi extinderile de astăzi ( ex.... ) • Ţesuturile neregulate şi incomplete sunt favorabile pentru aşezările care se află pe terenuri complicat topografice, unde principalul scop nu este de împărţire în suprafeţe drepte ci în subordonarea unor teritorii mai mici, greu accesibile.

• Este vorba de acele aşezări unde principiile geometrice nu ar fi productive, fiincă cerinţele mediului sunt superioare în alegerea soluţiei ţesutului. Aşezările de pe terenuri mlăştinoase, de pe dealuri, de pe văi, de pe malul apelor, ( ex..... ) de pe malul mărilor_oraşele port ( ex...), de pe zăcămintele miniere, (Hunedoara, Reşiţa) etc au adoptat astfel de ţesuturi. Oraşele arabe (ex...) respectă acest tip.

ลขesuturi incomplete

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

SLUMS

Kampung, Jakarta, Indonesia Source: Š UN-Habitat, 2012

Zopadpatti, Pune, India

Comunitate Informala, Bissau, Guinea-Bissau

Favela, Rio de Janeiro, Brazil

LIPSA STRAZILOR SI A SPATIILOR PUBLICE IN ZONE PROIECTATE SAU NEPROIECTATE IN RIO DE JANEIRO Rocina, sud Rio de Janeiro, Brazil. © Tony Campbell/ Shutterstock

2.4 LEGAREA DIFERITELOR GEOMETRII ŞI SCĂRI ALE ŢESUTURILOR

• Datorită disipării în teritoriu a diferitelor tipuri de ţesuturi şi a problemelor născute din problemele topografice se nasc probleme de conectare a unor noi domenii la ţesuturile existente.

• Ţesuturile complete nu au această problemă pentru că în cazul lor este doar o problemă de extindere după regula deja stabilită, prin o dezvoltare continuă. Apare totuşi în acest caz problema monotoniei şi a orientării care se pot rezolva parţial prin proiectarea de arhitectură.

PATZI DHS 2005 ţesuturile existente

SURSA: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008

PATZI DHS 2025 conectare a unor noi domenii la ţesuturile existente

SURSA: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008

hunedoara

SURSA: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008

spaţii de articulare •

În cazul oraşelor mari apar domeni şi elemente uşor de reţinut.

• În cazul în care ţesutul nu se întrerupe, trebuie să apară elemente unde diferitele tipuri de ţesuturi se pot conecta.

• Elementele de legătură se pot realiza fie prin continuarea unor străzi fie prin amplasarea unor spaţii verzi unde conecxiunea să se petreacă.

• Este vorba aşadar de spaţii de articulare, de străzi largi, după cum urmează: a) spaţiu triunghiular ca spaţiu tampon între diferitele ţesuturi cu orientări şi scări diferite, b) stradă largă ca spaţiu intermediar, c), şi d) prelungirea unui multiplual scării unei părţi din ţesutul existent, f) formarea unei zone tampon în jurul unui centru vechi (Timişoara)

Solutii ale problemelor de conectare a diferitelor geometrii ale tesuturilor

• •

a) Piete si elemente de trecere

b) Benzi liniare de distantiere ca elemente intermediare

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

Solutii ale problemelor de conectare a diferitelor geometrii ale tesuturilor

• •

c) Adoptarea unor reguli de impartire

d) Adoptarea unor reguli de impartire

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

Solutii ale problemelor de conectare a diferitelor geometrii ale tesuturilor • •

e) Conectarea unor strazi principale f) Spatiu de distantiere ca intermediar al scarii

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

TRANSFORMAREA ŢESUTURILOR

Ajustările din interiorul unui tip de ţesut se pot rezolva prin schimbări de scară sau de unghiuri, ceea ce presupune păstrarea caracteristicilor fundamentale

Transformarea ĹŁesuturilor

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

SUPRAPUNEREA ŢESUTURILOR

•

Posibilitţile de închidere spaţială în cazul ţesuturilor regulate sunt multiple.

• Dacă studiem planurile oraşelor vechi putem constata că s-a apelat la acest mod de umplere a spaţiului prin suprapunere datorită faptului că în fiecare epocă s-a folosit un alt tip de ţesut.

• Pentru diferenţierea ţesutului, pentru o continuare a ţesutului existent, pentru a delimita domenii diferite s-a folosit suprapunerea şi întreprătrunderea diferitelor ţesuturi.

SUPRAPUNEREA ลขESUTURILOR

SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer

FRAGMENTAREA

• În oraşele care s-au dezvoltat după 1950 ţesuturile omogene sunt schimbate sau întrerupte prin adosarea altor ţesuturi.

• S-a ajuns la un amalgam de ţesuturi diferite care pot fi mari sau mai mici, de tip insulă, sau doar resturi din ţesuturile anterioare. Apare şi o mare varietate de construcţii care în fapt sunt rezultatul unei mai mari libertăţi şi flexibilităţi în oraş.

• A strica un ţesut bine stabilit este în principiu destul de greu de realizat şi nu este necesar să-l distrugi prin construcţii cu alte stiluri (ex Timişoara)

milano

ĹŁesut fragmentat de calea ferată -Buttgen

EVOLUŢIA ŢESUTURILOR

• Extinderea oraşelor este un fenomen care se petrece continuu . În zilele noastre se adaugă periferiilor noastre cartiere formale. Planificarea spaţială care să prevadă marginile, limitele oraşului nu au apărut în ultimul secol. (Timişoara AUT) În America • Prin suburbanizarea continuă forma clară a marginii oraşului nu a putut fi stabilită. De fiecare dată se încearcă pentru fiecare nouă dezvoltare să se relaţioneze mai bine părţile oraşului.

• Un exemplu este implantul Versailles din sec 17-şi18 lea unde se pot vedea uşor adăugirile izolate care încearcă să se armonizeze în timp. Distanţa dintre locaţii este atît de mare încît la început ele erau domenii descentralizate care cu timpul vor fi înghiţite de oraş.

• Un alt exemplu este San Francisco care în evoluţia sa a ocupat întreg teritoriu.

EVOLUŢIA ŢESUTURILORA STUDIU DE CAZ TIMISOARA scenariu 2005 Scenariu I de dezvoltare spatiala radiala pe penetratii majore a Aglomerarii Urbane Timisoara 2025 –etapa I- varianta cu centura sud cuprinzind si Mosnita, cu albastru extinderi in curs 2005, lunca Timisului culoar ecologic

Sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;

EVOLUŢIA ŢESUTURILOR STUDIU DE CAZ TIMISOARA scenariu 2005 Scenariu I de dezvoltare spatiala radiala pe penetratii majore in sud pina la culoarul ecologic verde albastru al riului TIMIS a Aglomerarii Urbane Timisoara 2025 –etapa II- varianta cu centura sud cuprinzind si Mosnita

Sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;

EVOLUŢIA ŢESUTURILOR STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2005 Scenariu I de dezvoltare spatiala radiala prin completare in sud pina la culoarul ecologic verde albastru al riului TIMIS a Aglomerarii Urbane Timisoara 2025 – etapa III- varianta cu centura sud cuprinzind si Mosnita

Sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;

Scenariu II de dezvoltare spatiala a Aglomerarii Urbane Timisoara centura sud fara Mosnita – etapa I extindere pe penetratii

EVOLUŢIA ŢESUTURILOR STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2005 Scenariu II

Scenariu II de dezvoltare spatiala a Aglomerarii Urbane Timisoara centura sud fara Mosnita – etapa II extindere pe penetratii pina

la centura.

Sursa:-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH studies for territorial development, urbanism and urban design”) – coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010,

Scenariu II de dezvoltare spatiala a Aglomerarii Urbane Timisoara centura sud fara Mosnita – etapa III extindere pina la centuta apoi pe penetratii

EVOLUŢIA ŢESUTURILOR STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2005 Scenariu II

Scenariu II de dezvoltare spatiala a Aglomerarii Urbane Timisoara centura sud fara Mosnita – etapa IV extindere pe penetratii Sursa:-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH studies for territorial development, urbanism and urban design”) – coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010,

• MULTUMESC