Bani europeni pentru gestionarea dăunătorilor

Ministerul Agriculturii a cuprins în PNS un pasaj dedicat Gestionării Integrate a Dăunătorilor (GID), menționând intervențiile prin care acest obiectiv poate fi atins. Care sunt aceste intervenții?

Gestionarea Integrată a Dăunătorilor este legiferată prin Directiva 128/2009 a Parlamentului European și a Consiliului, care a fost transpusă în legislația internă abia în 2012, prin OUG 34/2012, după ce România a fost amenințată cu deschiderea procedurii de infrigement.

CARE ESTE DEFINIȚIA GID?

OUG 34/2012 este încă în vigoare și reprezintă baza legală privind utilizarea pesticidelor în România, inclusiv responsabilitățile instituțiilor implicate.

În acest document, GID este definită astfel: ”Analizarea tuturor metodelor disponibile de protecție a plantelor și integrarea ulterioară a unui ansamblu de măsuri adecvate, destinate să inhibe dezvoltarea populațiilor de organisme nocive și să păstreze utilizarea produselor de protecție a plantelor și a altor forme de intervenție la niveluri care sunt justificate din punct de vedere economic și ecologic și care reduc sau minimizează riscurile pentru sănătatea umană sau mediu. Gestionarea integrată a dăunătorilor pune accentul pe creșterea unor culturi sănătoase prin metode care afectează cât mai puțin agro-ecosistemele și încurajează mecanismele naturale de control al dăunătorilor”.

un articol de STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

3 PREVEDERI: CE TREBUIE

SĂ FACĂ STATELE MEMBRE?

Ce scrie în directivă, documentul de bază? Art. 14 este dedicat exclusiv GID. Selectez câteva pasaje:

2. Statele membre instituie sau susțin crearea condițiilor necesare punerii în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor. În special, statele membre se asigură că utilizatorii profesioniști au la dispoziție informații și instrumente pentru monitorizarea dăunătorilor și pentru luarea deciziilor, precum și servicii de consultanță privind gestionarea integrată a dăunătorilor.

1.

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru promovarea gestionării dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, acordând prioritate, oricând este posibil, metodelor nechimice, astfel încât utilizatorii profesioniști de pesticide să treacă la utilizarea practicilor și produselor disponibile pentru remedierea aceleiași probleme a dăunătorilor, care prezintă cele mai mici riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.

Gestionarea dăunătorilor cu un consum redus de pesticide include gestionarea integrată a dăunătorilor, precum și agricultura ecologică.

3. Totodată, statele membre instituie măsurile necesare de stimulare a utilizatorilor profesioniști în vederea punerii în aplicare a unor orientări specifice pentru anumite culturi sau sectoare cu privire la gestionarea integrată a dăunătorilor, pe bază de voluntariat.

Autoritățile publice și/sau organizațiile care îi reprezintă pe anumiți utilizatori profesioniști pot elabora astfel de orientări. Statele membre fac trimiteri la acele orientări pe care le consideră relevante și potrivite în cadrul planurilor naționale de acțiune.

Interven Ie Care Sprijin Gid

În lumina obiectivelor Pactului Verde de reducere a utilizării pesticidelor de sinteză

AgroFinanţare

››› 8 ... cu 50% și de dezvoltare a agriculturii ecologice, GID capătă o și mai mare importanță. De aceea o regăsim menționată în PNS, documentul în baza căruia va fi finanțată agricultura, din bugetul european și cel național, până în 2027.

MADR precizează în Planul Național Strategic care vor fi intervențiile cu ajutorul cărora ar putea fi respectată Gestionarea Integrată a Dăunătorilor.

În primul rând, intervenția de agromediu și climă pe terenuri arabile va contribui la promovarea dezvoltării durabile și la gestionarea eficientă a

CÂT DE MULT POLUEAZĂ AGRICULTURA UE?

Deși emisiile de gaze cu efect de seră (GES) generate de agricultură au scăzut cu aproape 21% între 1990 și 2020, agricultura era responsabilă de 11,4% din toate emisiile de GES generate în UE în 2020.

Emisiile totale de GES din Uniunea Europeană între 1990 și 2020, au scăzut cu 32%, arată Raportul Eurostat privind lanțul agroalimentar din UE, ediția 2022. În 2018, UE depășise deja obiectivul de reducere de 20% a GES, care a fost stabilit pentru 2020. Obiectivul propus pentru 2030 este o reducere a emisiilor nete de GES cu 55% față de nivelurile din 1990.

Scanează codul QR și vezi care sunt sursele de poluare din agricultură!

resurselor naturale. Astfel, limitarea sau interzicerea utilizării îngrășămintelor chimice și a pesticidelor contribuie la îmbunătățirea gestionării nutrienților, la reducerea scurgerilor de pesticide, la menținerea și îmbunătățirea stării ecologice şi chimice a apelor, precum și la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apă și Directivei Nitrați.

AGRICULTURA ECO VA CONTRIBUI

LA RESPECTAREA GID

În al doilea rând, agricultura ecologică promovează, de asemenea, metode de gestionare a dăunătorilor bazate pe reducerea utilizării, contribuind la punerea în aplicare a prevederilor Directivei 128/2009 privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Extinderea/menținerea suprafeței agricole înregistrată în sistem ecologic va contribui la reducerea cantităților de produse de protecție a plantelor și îngrășăminte chimice utilizate.

Așa cum este precizat la capitolul 2.3.3 din PNS, România a stabilit prin Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice o țintă națională pentru creșterea suprafeței înregistrate în sistemul de agricultură ecologică până în anul 2030, de 8-10% din suprafața agricolă totală. Această țintă națională va contribui la atingerea țintei UE care urmărește ca 25% din terenurile agricole la nivel UE să fie destinate agriculturii ecologice până în 2030.

Scanează-mă!

Cine și câte pesticide consumă în Uniunea Europeană și unde se află România?

Optimizarea Lucr Rilor La Nivel De Exploata Ii

În al treilea rând, intervențiile de la nivelul exploatațiilor agricole DR 12 - DR 18, DR 20, DR 30 au în vedere investiții care integrează agricultura de precizie prin soluții de optimizare a lucrărilor și tratamentelor localizate.

România și-a asumat că va tine cont de ajustările și completările standardelor europene, de modificările legislative în materie de mediu și climă și, în acest sens vor fi aduse actualizări și precizări prin versiuni revizuite ale PNS, acolo unde este cazul, în vederea asigurării coerenței legislative.