Fraudă alimentară de proporții

Jumătate din mierea importată e falsă. Un raport al Comisiei Europene dezvăluie fraude masive cu siropurile de zahăr făcute din orez, grâu sau sfeclă de zahăr. Cea mai mare parte a mierii sintetice provine din China şi Turcia.

Din cele 320 de loturi de miere testate de către Centrul Comun de Cercetare, laboratorul oficial al Comisiei, 147 s-au dovedit a fi frauduloase, reprezentând 46% din probele analizate! Potrivit lucrărilor de prelevare şi monitorizare efectuate de organismul cu sediul la Bruxelles, aproape 50% din mierea din ţările extraeuropene este alterată prin utilizarea de siropuri de zahăr din orez, grâu sau sfeclă de zahăr. Raportul confirmă suspiciunile grupurilor de consumatori şi ale apicultorilor din Europa, care s-au trezit în competiţie cu afluxul de miere importată la preţuri mult mai mici.

Adaos De Aditivi I Coloran I

Orice adaos la miere este interzis de reglementările europene. Cu 175.000 de tone de miere importate pe an, UE este al doilea cel mai mare importator de miere din lume după Statele Unite. Cea mai mare parte a mierii false este adusă din China (66 din cele 89 de probe analizate, adică 74%, dovedindu-se a fi contrafăcute) şi Turcia (14 din 15, respectiv 93%). Cercetarea mai arată că anumite ingrediente utilizate în trecut pentru extinderea cantităţii de miere, cum ar fi siropul din amidon de porumb sau cel de trestie de zahăr, au fost înlocuite. Pe lângă adaosul fraudulos de siropuri de zahăr, raportul alertează şi despre prezenţa aditivilor şi a coloranţilor, precum şi falsificarea informaţiilor de trasabilitate.

Oportunit I Atractive De Fraud

Diferenţa importantă de preţ dintre mierea autentică şi siropurile de zahăr explică de ce frauda în miere este foarte profitabilă. Cifrele vorbesc de la sine: valoarea unitară medie a UE pentru mierea importată a fost de 2,32 euro/kg în 2021, în timp ce siropurile de zahăr din orez sunt disponibile la aproximativ 0,40-0,60 euro/kg. JRC a aplicat un nou set de metode avansate de testare a mierii. Află mai multe despre acest subiect, scanând codul QR!

61% SOLURI DEGRADATE

Un nou instrument de la Observatorul European al Solurilor (EUSO) a evaluat şi cartografiat cu succes starea de sănătate a solurilor europene. Un prim pas spre noua legislaţie a solului este aşteptat în acest an.

Rezultatul este însă unul cât se poate de îngrijorător: peste 60% din suprafeţele utilizate pentru agricultură sunt în mai mică sau mai mare măsură degradate. Această nouă hartă se bazează pe 15 indicatori ai degradării solului, inclusiv eroziunea, poluarea, pierderea de carbon sau a biodiversităţii. Pentru fiecare dintre aceşti indicatori au fost stabilite praguri pentru a determina dacă solurile pot fi considerate sănătoase sau nesănătoase. Harta indică faptul că dintre toate modurile de degradare, pierderea de carbon organic din sol rămâne cea mai gravă (53%), urmată de pierderea biodiversităţii solului (37%) şi riscul de degradare a turbăriilor (30%). Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă îndeamnă la prudenţă cu aceste cifre din cauza lipsei recunoscute de date privind multe alte probleme de degradare a solului, cum ar fi contaminarea. Scanează codul QR şi citeşte raportul JRC despre noua metodă de stabilire a sănătății solului în UE!