Revista NEUMA nr.3-4/2024

INVITAŢI

SPECIALI:

Gheorghe Grigurcu

Mihail Gălățanu

Kocsis Francisko elena abrudan  în dialog cu

INTERVIU

Gheorghe Glodeanu

r a d u

ANIVERSARE

ȚuCulesCu

PROZĂ

dana Banu  Vo Chi Nat

EVENIMENT

Concursul  rețeua literară. laureate Neuma

www.revistaneuma.ro

EDITORIAL

AndreaH.Hedeș

NR.03-04(77-78),2024

Pavilionulpentruprivitluna

INMEMORIAM

NicolaeManolescu

APARIŢIINEUMA

CURSIV

HoriaGârbea

Condițiadenemuritor

INMEMORIAM

DanCristea

CornelUdrea

INVITATSPECIAL

GheorgheGrigurcu

„Subiectivitateaduratei”

MihailGălățanu

KocsisFrancisko

EVENIMENT

TriplălansareNeumalaBrașov

IuliusCezarlansatla

UniuneaScriitorilor

Poezieșiproză–lansaredublă AntologiaFilialeiBucurești

PoezielansatălaC.S.ArculdeTriumf

PoeziemarcaNEUMA

lansatălaBucurești

OseratăElstarculansareNEUMA

EVENIMENT

ConcursulNaționaldeLiteratură

Rețeaualiterară

PremiulRevisteiNEUMApentrupoezie

LaviniaZamă

Email: redactia@revistaneuma.ro AsociaţiaCulturalăNEUMA

www.revistaneuma.ro; www.edituraneuma.ro

PremiulRevisteiNEUMApentruproză GeorgianaTonefFilip

ConcursulRețeauaLiterară2024

POEZIE CarmenSecere IoanaGreceanu CameliaArdelean EllaLeynard SorilMiavoe VasileToma MirelLazăr

SanduFrunză

PROZĂ

DanaBanu, AdaKaleh RodicaBretin, Sorcova,vesela... CosminAndreiTudor, Azi

TEATRUELISABETAN MirunaDrăghici Mafie,erosșipolitică RobertGreene

FrateleBaconșifrateleBungay

ESEU

IulianBăicuș

CriticaliterarădinRomânia,ierișiastăzi

ISTORIELITERARĂ

IulianBitoleanu

Scriitoruldegeniușicreștinismul

CORESPONDENŢĂ

IoanHolban

Farmeculscrisorilordealtădată

POEZIEPERSANĂ

SaraEsterabadeyan, Inimafărăhotare Hafez,unoracolaliubirii

STUDIICRITICE

GheorgheGlodeanu, EugenIonescu–portretalartistuluilatinerețe

APARESUBEGIDAUNIUNIISCRIITORILORDINROMÂNIA

Director: AndreaH.HEDEȘ

Redactori: FlaviaAdam,FloricaBud,IoanaDiaconescu, GheorgheGlodeanu,AlexandruJurcan,NicoletaMilea,GeorgeVolceanov Redactorasociat: HauKieuBich(Vietnam),ErsinEngin(Turcia) Corector: DanaBota; PrezentaregraficășiDTP: GeluIordache

Autoriicaredorescsătrimitătextepentrurubrica„TeenSpirit“ suntrugaţisătrimitătexteleculesecudiacritice,înformatelectronicla:redactia@revistaneuma.ro; RevistaNEUMApromoveazădiversitateadeopinii;responsabilitateaafirmaţiilorcuprinse înpaginilesaleaparţineexclusivautorilorarticolelor;RevistaNEUMArespectăgrafiaautorilor. Revistaîșirezervădreptuldeaselectamaterialeleprimite

Pavilionul pentruprivit luna

Dinmartiepânăînmaiestevremeacireșilorjaponeziînfloare. Sakura, (numelejaponezalfloriidecireș),esteprilejdesărbătoare.O sărbătoareaprimăveriidiferitădemodulîncaresesărbătoreștela noiacestanotimp,încareieșirealaiarbăverdeînseamnăgrătar,mici,cârnați șibere.Rubricilemeteoniponeprezintăhărțialeregiunilorîncareînfloresc cireșii.PrimeleflorisedeschidînSudulJaponieipentrucaînflorireasăcontinue spreNord-Estiar,maiapoi,ajungândînHokaido,ceamainordicăzonăa Japoniei.Suntprezentateșicelemaifrumoaselocuriîncarefloriledecireș–sakura potfiadmirate,deoareceurmându-leînflorirea,sedesfășoarăși sărbătoarea Hanami,cuotradițiedeomiedeani,încareoameniimergla picnicsubpomiiînflorițipentruaadmirafrumusețeaflorilordecireș. Sakura suntflorimici,deunrozpal,deofrumusețedelicată,surprinzătoarefărăafi ostentativă,suntfloricare„trăiesc”doarzecezile,fărăafaceînsăfructe. Japoneziileadmirăfrumusețea„gratuită”,fragilitateașiefemeritatea,sărbătoarealorfiindprilejdemeditațieasupraviețiișiamorții,asuprafrumuseții existenței,fieeașideoclipă.Șilanoiînflorescmagnoliile,salcâmiisauteii,dar nuaucreatvreodatăunvaldeemoție,unprilejdeadmirațiesaudemeditație asupraunorproblemeesențiale,precumînsășiexistențașirostulei.Celmult, magnoliile,auduslaelanuriinstagramabile,așadar,cuofinalitatepragmatică. Estevorba,desigur,deodiferențădeculturășidesensibilitate.

ExistășilaClujcâțivacireșijaponezicareauînflorit.Ammersîmpreună cucopilulmeușii-amadmirat,i-amimortalizat.I-amvizitatdupăo săptămânăși,într-adevăr,florilesescuturaseră.Poatecâțivacireșinu suntsuficiențipentruacreaoemoțieșiaaduceoamenisubramuriletinere, dar,îngeneral,culturaeuropeană,nudoarcearomânească,nuafavorizat aplecareasprefrumusețeadedragulfrumuseții,artadedragulartei,lanivelde masă.Nuavemaceastăsensibilitateînareceptașiapreciafrumusețea„timidă”, trecătoaredarcuatâtmaiprețuite,aviețiivegetale,extraordinareprin cutezanțadeafipurșisimplu,fărăvreunaltscopșiînciudasfârșituluiapropiat. Lanoi,oastfeldeemoțiearfi„deflorilemărului”,cualtecuvinteinutilă,fără scop,fărăfinalitate,cutoatecăflorilemăruluidaufruct,încăunulîncărcatde profundesemnificații.

Totînculturașisensibilitateaunorpopoareasiaticeaapărutși „pavilionulpentruprivitluna”,oconstrucțieanumecreatăpentru admirareaastruluinopții.Eraacestaunrafinamentspecificnobililor careaveautimp,posibilitățișiculturanecesarăuneiastfeldeîndeletniciri?Și oameniisimplii,șipoeții,ceimaimulțisăraci,dintrecut,augăsitclipe,în zbuciumata,uneoriamarlorexistență,pentruaprivicuadmirațieluna.Chiar

https://ovidiubujor.ro/

șiastăziastrulselenaresteadmirat,maicuseamăînmomentulde„lunăplină”. Princomparație,lunaestetratatăcutotuldiferitlanoi.Osnoavăpopulară precum Nărodulșiluna asociazăprostiacuastrulnopții:„Într-onoaptetare seninășiculunăplină,unnărodtreceapemargineaunuilac.Cumeraapa liniștitășilimpede,zăreștechipulluniiînfundullaculuișiundeîncepesăstrige câtîlțineaubăiereleplămînului:«Săriți,măi!Sărițicăs-aînecatluna!»”1 Mai elevat,Shakespearedespicăfirulîntreișidecretează:„Lunaticul,îndrăgostitul șipoetul/Aucamacelașifelderătăcire.” 2 Săobservămcumlunatic,înlimba română,înseamnăsomnambul,iarînenglezăomcumințilerătăcite.Sămai remarcămșicălunaarenaturăfemininășiduală,personificatădeceledouă zeițe:SeleneșitemutaHecate.Dinnou,omarediferențădeinterpretareși raportare,înacestcaz,laastrulnopții.

Poateceamaimarediferențăînsăconstăîndesființarea,înducereaîn derizoriuatotceeacenuducelarezultatepalpabile,măsurabile, materiale,pecuniare.SăneamintimdeFabulaluiLaFontainepecare oînvățaucopiiilagrădiniță: Greiereleșifurnica.Întimpcefurnicaharnică munceștezidevarăpână-nseară,greiereleeunpierde-varăpentrucănuface altcevadecâtsăcânte,câteziuadelungă.Prinurmare,eunmuritordefoame ceajungesăseumilească,(așa-itrebuie),laușafurniciicareaavutgrijăsăîși umplecămara.Imagineagreieruluiprăpăditșiafurniciidestoiniceesteșiea răspândităînîntreagaEuropășimaideparte,StudiourileDisneylansândșiun scurtfilmdeanimațiecuaceștidoieroi.Înculturanoastră,greiereleeste simbolulcreatoruluideartă,nudeconținut,(darpoateșiastaeoformădeartă înacestevremurialesocial-media)carepierdetimpulfărăfolos.Unlunatic,pe acăruimuncă,îndeobște,nusepunepreamarepreț,cuexcepția,desigur,a celorcâțivaiubițideZeițaFortuna.DoarG.Topârceanu,în Baladaunuigreier mic,maireabiliteazăpuținbietulgreiere,acuzând-opefurnicădezgârcenieși bârfepeseamaartistuluiînfrigurat.

Floriledelicate,deunrozpal,care,pedeasupra,nicinuleagărod,au puțineșansedesuccesîntr-o formamentis încarepânășirobusteleflori demăr,fructparadisiac,suntconsiderateinutile.Sprelunăprivescdoar poeții,caresunt,desigur,niștelunatici.Câtdespreefemeritateavieții,cineare timpsăsegândeascălaașaceva,cândtoțitrăiescdeparcăarfiveșnici?Înacest context,condițiascriitoruluiesteunaînghesuitășiaproapeinoportună.Înplus, parcăaflațisubosteadamnată,oseriealcătuitădinuniidintreceimai importanțioamenidelitereaiculturiiromâne,adispărut,s-atrecut,s-ascuturat precumfloriledecireș.Aînceputîndecembrieanultrecut,laCluj,odatăcu disparițiaregretateiDoinaCetea,urmatădealuiCornelUdrea,acontinuatla BucureșticuAlexȘtefănescu,NicolaeManolescu,DanCristea.Televiziunilei-au învrednicitcuomențiune„peburtieră”saucuoștiredemicăîntindere,încazul domnuluiPreședinte.Înschimb,autransmiszileînșirimaginidelapriveghiul unuiinterlop.

Dacăînaceastălumeviațaunuiscriitorvaloreazăcâtfloriledemăr, poateîncealaltă,aceastăușurătatenuvaatârnalacântaratuncicând înbalanțăvastapanaZeițeiAdevărului.Șipoateacolo,înpavilionul pentruprivitluna,ceicareaucreatoviațăîntreagă,asemeniumiluluigreiere,își auloculcuvenit,alăturideNemuritori.

1 Nărodulșiluna. Snoavepopulare.SelectateșirepovestitedeMarinBuga, EdituraTineretului,1967

2 Tezeu,inVisul...V.1din Lunaticul,ÎndrăgostitulșiNebunulsaudespre personajeleluiShakespeare,HoriaGârbea,EdituraNEUMA,2018

NicolaeManolescu

UniuneaScriitorilordinRomânia anunțăcuprofundădurere încetareadinviațăaacademicianuluiNicolaeManolescu,președinteleUniuniiScriitorilor,directoralsăptămânalului„România literară”,criticșiistoricliterardemarereputație,unadintrecelemai maripersonalitățialeliteraturiiromâne.

NicolaeManolescu s-anăscutla27noiembrie1939,Râmnicu Vâlcea.Părințiisăiaufostprofesorideliceu.Înanul1953,după arestareapărințilordinmotivepolitice,afostînfiatdebunicul maternșialuatnumeleacestuia.În1956,NicolaeManolescua absolvitstudiilepreuniversitarelaLiceulGheorgheLazărdinSibiu. În1962adevenitlicențiatalFacultățiideFilologieaUniversității dinBucurești.AobținuttitluldeDoctorînLiterecuteza Operalui TituMaiorescu laUniversitateadinBucurești,înanul1974.Tezade doctoratastatlabazacărțiisale ContradicțialuiMaiorescu.Afost cadrudidacticalUniversitățiidinBucurești,Facultateadefilologie, numităapoiLitere,din1963.Nefiindmembrualpartiduluicomunistadevenitprofesortitularabiaîn1990.Afostcronicarliteraral revistei Contemporanul din1962pânăîn1972,apoialrevistei Românialiterară din1972pânăîn1989.Acondusaceastărevistă din1990pînăînultimeleziledeviață.În1997adevenitmembru corespondentalAcademieiRomâne,ulteriormembrutitular,în 2013.

■ AfostpreședintealUniuniiScriitorilordinRomânia,timpde aproape20deani,alespentruprimadatăîn2005,fiindpersonalitateacareaocupatcelmaimulttimpaceastăfuncție.

■ Între1997-2000arealizattalkshow-ulcultural Profesiunea mea,cultura,laProTV.În2006afostnumitînfuncțiadeambasador alRomânieilaUNESCO,pecareaocupat-omulțiani.

■ Adebutateditorialcuvolumul Lecturiinfidele înanul1966.A publicatnumeroaselucrăridecriticășiistorieliterară,cașide memorii,precumșistrălucitoareletableteintitulate Teme,adunate înșaptevolume.Rămânfundamentalecărțilesale: Contradicțialui Maiorescu,Sadoveanusauutopiacărții, ArcaluiNoe.Eseudespre romanulromânesc.Operasaceamaiînsemnatăoreprezintă Istoria

Lacesuntbunecărţile?Îmivinesărăspund:latotulşilanimic. Poţitrăifoartebinefărăsăciteşti.Milioanedeoamenin-audeschis niciodatăocarte.Avreasăleexplicicepierdetotunacuaexplica unuisurdfrumuseţeamuziciiluiMozart.Încemăpriveşte, mănumărprintreceicarenupottrăifărăcărţi.Suntunviciosal lecturii.Amnevoiesăcitescaşacumamnevoiesămănâncşisăbeau. Hranapecaremi-ooferălecturaîmiestelafeldeindispensabilăcaşi aceeamaterială.Resimtfiecarezifărăocartecapeozipierdută.

Experiențadelecturășiteorialiterarăne spuncăcentruldegreutatealromanuluiclasic îlconstituiepersonajele.Atâtea,memorabile. Numeleunoradevenitesubstantivecomune sauadjective.Toțimariiromancieri dinsecolulXIX,cândromanul acunoscutogloriefărăprecedentși, îmiasumrisculdeaafirma,fărăourmare pemăsură.Personajelederomanaudevenit numedereferințămoralăpentrumajoritatea cititorilor.Niciunaltgenn-afurnizatatâtea referințe,fiepozitive,fienegative. Toțimariiromanciericlasiciaupropusprin personajelelorilustrărialecomportamentului, alenaturiiumane,alecalitățilorsauale păcateloroamenilordintoatetimpurile.

criticăaliteraturiiromâne-5secoledeliteratură (2008,edițiaadoua revăzutăapărândîn2020).Activitateadecriticșiistoricliteraralui NicolaeManolescu,acoperindpesteșasedecenii,aexercitato influențăimportantăasupraliteraturiiromâne,începânddinanii 1960șipânăastăzi.Generațialiterară‘60îidatoreazăînbună măsurăimpunereaeiînliteratură.Încalitatedecoordonatoral CenacluluideLuni(1977-1983,cândafostdesființatdeautoritățile comuniste)afostesențialăpentruschimbareadeparadigmă literarăadusădeGenerația‘80.

■ Îndomeniulpolitic,NicolaeManolescus-aimplicatimediat dupărevoluțiadin1989.AfostmembrufondatoralAlianțeiCivice. AfostpreședintealPartiduluiAlianțaCivică(PAC),diniulie1991. PartidulsăuafostmembrualConvențieiDemocrateRomâne,pe listelecăreiaNicolaeManolescuafostales,înseptembrie,ca senatordeSibiu,înlegislatura1992-1996.ÎncadrulAlianțeiNațional-Liberale,afostdesemnatcandidatlapreședințiaRomâniei.

■ Pentruactivitateasa,afostdecoratcuOrdinulNațional„ServiciulCredincios”înrangdeMareCruce,cuOrdinulNațional „SteauaRomâniei”înrangdeMareCruce,ceamaiînaltădistincție astatuluiromân,șicumedaliașititlul„Officierdel’OrdredesArts etdesLettres”,dinparteaMinisteruluiEducațieiNaționale,ÎnvățământuluiSuperiorșiCercetăriidinFranța.

■ AfostnumitProfesorEmeritalUniversitățiiBucurești.AdevenitDoctorHonorisCausaalUniversităților„Ovidius”Constanța, UniversitățiideVest,Timișoara,„VasileAlecsandri”dinBacăușial altoruniversitățidințară.Dindatade14ianuarie2017adevenit DoctorHonorisCausaalUniversitățiidinBălți,RepublicaMoldova.

■ NicolaeManolescus-aidentificatculiteraturaromână,afost înpermanențăîncentrulliteraturiivii,afostîndrumătorasutede studențișidoctoranzi,caprofesor,precumșialtinerilorscriitoridin maimultegenerații.Caompoliticșiziaristdeatitudineamilitat pentrudemocrațieșilibertate.

PrindisparițialuiNicolaeManolescu,culturaromână suferăogrea,ireparabilăpierdere.

Condi\iadenemuritor

HoriAGârbeA

Oîntrebarepecareși-opunprobabiltoți scriitoriișifoartepuținidintrecititoriiloreste aceealegatădecondițiascriitoruluiînlume șiînsocietate.Dupăcelepetrecutecubreaslanoastrăîn ultimultimp,așzicecăscriitoriitrebuiesăpriveascătot mairesemnațicondițialordeființemuritoare.Aceasta arprimaînfațaaltora,artreceînainteasensuluidea (mai)scrie,răsplateioferitepentruomuncăpreaadesa depreciată,dilemeisuccessauvaloare,comoripecuniare sauavuțiiadunateînstimacriticiișiașamaideparte, lucruriștiuteșidezbătute.

Darprivindlucrurileșidinaltunghi,poatepreaoptimist,credcăunscriitorarede„luptat”saumăcarde asumatconștienttocmaicondițialuidene-muritor. Luîndîncalculculuciditatefinitudineaexistențeipămînteștișifragilitateavieții,concentrateîntruismulzicalei „aziești,mîinenumaiești”,creatorultrebuiesăse gîndeascășilafaptulcăoperasa,cîtăseadună,vaexista volens-nolensșidupăcepămîntulvaprimipartealui materialășimuritoare..

Scriitorul,pictorul,compozitorulspredeosebirede alțicetățeninusepoatelimitasă-șichivernisească existența.Trebuiesăfacăanumiteacțiunișiînvederea post-existenței.Saulepoatelăsa,curiscurilederigoare, peseamaposterității.Șiînacestdomeniuscriitoriisînt demaimultefeluri.Uniiîșipregătesccumultăgrijă încrustareaurmelorpealeeanemuririi.Unconfrate bucureșteanși-apuscuanticipațieplacamomorialăpe imobilulîncarealocuitcîndva,spreindignareavecinilor, carenucredeaucăvreoautoritateavizaseacestgestde auto-pietate.Baașisemnat-o„UniuneaScriitorilor”,deși venerabilainstituțienuluaîncăîncalculasemenea omagiu.Alțiautorisîntcompletnepăsătorifațăde eforturilepecarecercetătoriiviitoruluivortrebuisăle facăpentruelucidareadetaliilorviețiișiopereilor.

Înceeacemăprivește,considercălucrullacareun creatorînsensullargșiunscriitorînspecialartrebuisă fieatentarficalitateaînsinearezultateloractivității sale.Valoareatextelor,desăvîrșirealor,aducereacîtmai aproapedeperfecțiune,pemăsuraputeriiautorului,este ceamaisigurăinvestițieîndăinuireapestevreme. Donațiilecătremuzeeșibiblioteci,legareaurmașilorprin testamentedetaliateșialteasemeneamăsurinuvor aveanicioizbîndă,bachiarvordeveniridicole,prilejde ironiiprinanișidecenii,dacăoperaînsine,princalitatea ei,nulejustifică.

Condițiadenemuritorpretinderesponsabilitateîn constituireasinguruluimonumentcare–dacăeste–poatefiluatîncalculcuseriozitatedeoameniiviitorului: operaînsăși.

Inmemoriam

UniuneaScriitorilordinRomânia anunță cuprofundătristețedeosebitădisparițiadintre noiacriticuluiliterar DanCristea,directoralrevistei Luceafăruldedimineață

DanCristeas-anăscutla10noiembrie1942, înBucurești.Înanul1965aabsolvitFacultateadeLimbașiLiteraturaRomânăaUniversitățiidinBucurești.În1992aobținutdoctoratul(Ph.D.)înliteratură comparatălaUniversitateadinIowa(SUA).

AdebutatpublicisticînrevistaContemporanul,în1964.Afost redactor-șefal Luceafărul (din2008)apărutăapoicunumele Luceafăruldedimineață fiinddirectoralacesteia.Adebutateditorialînanul1974,cuvolumulUnandepoezie(EdituraCartea Românească).Esteautorulanumeroasevolumedecriticășiistorie literară:Arcadiaimaginară(1977),Faptuldeascrie(1980–Premiul pentrucriticăalUniuniiScriitorilordinRomânia),VersionandSubversion–TheAutobiographiesofBenjaminFranklin,HenryAdams andMichelLeiris(1996),Versiuneșisubversiune–paradoxulautobiografiei(1999;editiaaII-arevazută,2012),Autorulșificțiunile eului(2004–PremiulAsociatieiScriitorilordinBucurești),Poezia vie(2008), Citindcărţiledeazi (2014), CaiiluiAhileşialteeseuri (2016). CroniciledelaSnagov (2017), AltecronicidelaSnagov (2020).Ultimulsăuvolumaapărutînacestan: NoilecronicidelaSnagov.

Pentruoperasadecriticliteraraprimitnumeroasepremiiși distincțiiîntrecarePremiulCarteaAnuluialRevistei Românialiterară (2014),PremiulNaționaldeLiteratură(2019)și OrdinulNațional ServiciuCredincios îngraddeofițer.

PrintrecereaîneternitatealuiDanCristea,literaturaromână suferăoireparabilăpierdere.

UniuneaScriitorilordinRomânia anunțăcu adâncătristețeîncetareadinviațăascriitoruluiCornelUdrea (27martie1947,Gheorgheni–11aprilie2024,Cluj-Napoca),cunoscut poet,prozatorşidramaturg.AabsolvitLiceul „MihaiEminescu”dinCluj(1964)şiFacultatea deFilologie,secţialimbaşiliteraturaromână,a Universităţii„Babeş–Bolyai”(1969).Afăcutpartedinredacţiilerevistelor Amfiteatru (1965–1967)şi Echinox (1969–1971).Alucratca redactorlaStudiouldeRadioClujdin1970,afostautordespectacolederevistă,deteatrupentrucopii,deteatruradiofonicşide televiziune.Apublicatomasivăantologie–înpremierămondială –deprozăumoristicătipărităînalfabet braille (Clepsidracuminutare,I–II,1997).Dintrevolumelesale: Iasomia,1972; Cualtecuvinte…,1975; Respiraţiaceasornicelor,1975; Obiceiuridenuntăla canguriişchiopi,1979; Duminicălaiarbăverde,1985; Mersulpejos, 1988; Verişoriisiamezi,1994; Marelezidchinezescgerman,1995; CufărulPandorei,1997; TranssiberianuldeFeteşti,1997; Reproducerea labufniţeleîmpăiate,1998; Deserviciuînclepsidră, 1999; Lapascu deltaplanul,1999; Lebădamahmură,2000; Româniedragă,Elveţia mea,2003; S-aîntâmplatieri,2003; Umflaţi-lpeMozart,pianul rămâne,2003; Cufațalaperete,2004; Cuspatelelascenă,2004; De cinesetemeVirginiaWoolf?,2008; Aut,Caesar,ofsaidnihil,2008; Vișinatăcuafine,2008; Ciupercipotabile,2009; Oamenideunicăfolosință,2009; Chiarelaspuscumânalui,2019; Portavionulcu cauciucuridevară:prozăumoristică,2023.

PrindisparițialuiCornelUdrealiteraturașiteatrulromânesc suferăogreapierdere.

Aiubiînseamnăaintuiunsoidedăruitoarepermisivitateînființaiubită.Ofamiliaritateastfelîngăduităînlocul admirațieiproclamativeoriaprosternării. Iubireanueocedare,cioîmbrățișarede sorgintedivină.

Atrăicliparealmenteînseamnăaavea simțământulcătepoțiîntoarceoricândla aceaclipă,căeas-astatornicitînființă pentrutotdeauna.

Îndemnpecarecinevami-aspuscăil-a datunpreot,laspovedanie:sătefacică nu-țiobservimicileslăbiciunilaterale,greșelileminorealeființeipentruanupierde totalîncredereaîntine,trebuitoarepe drumulesențialalpurificării.Otacticăa lumiinoastrepecabile.Dumnezeutepoate iertapentruceeace,pânălaunpunct,crezi căîțipoțiiertatuînsuți.

Unimaginaratașatunormomenteale satisfacțieioridecepției,cumoreacțiecolaboratoareaspiritului.Momenteledeindiferențăsedispenseazădeimaginar.

Unvisnueniciodatăpedestru,ciplutitor,dinmotivedesecuritate.

„Eroareacamobil,casursădeenergie. Miseparecăzărescunprieten.Alergspre el.Decevamaiaproapeîmidauseamacă celsprecarealergeunaltul,unnecunoscut.Lafelfacematuncicândconfundăm relativulcuabsolutul,lucrurilecreatecu Dumnezeu.Toatemobilurileparticulare sunterori.Energiacarenuprovinedelanici unmobileunicaenergiebună:atesupune luiDumnezeu,adică,înmăsuraîncare Dumnezeuîntrecetotceeaceputemimaginaoriconcepe,atesupunenimicului. Ceeaceeimposibilșinecesartotodată–cu altecuvintesupranatural”(SimoneWeil).

Senectute.Amânarea:ofațăcaritabilăa imposibilului.

Unuiprietenîipoțifaceoriceconfesiunedorești.Unuiamicdoarunacareise

potriveștecumoperechedepantoficuun anumitnumăr.

★★★

Dificultățiledecareaiavutparteîn tinerețelepoțiintegraacumînproprialor imagine,cașicumaipriviuntabloucarea suferitavariide-alungultimpului,restaurat decurând.

★★★

„Răutatea,unanumittipdelașitate” (Cehov).

★★★

„Uneoriîmiînchipui,celpuțin,căatunci cândvasosiJudecatadeApoișicândmarii cuceritori,oameniilegiișipoliticieniivor venisă-șiprimeascărăsplata–coroanele, laurii,numelegravatepentrutotdeaunaîn marmuranepieritoare–Atotputerniculse vaîntoarcecătrePetrușivaspune,nufărăo anumeinvidie,văzându-necumneînfățișămcucărțilesubbraț:«Iată,aceștianuau nevoiedeniciorăsplată.Aicinuavem nimicsăledăm.Lorle-afostdragsăcitească»”(VirginiaWoolf).

★★★

Trecutuladeseapurificator,similarunui dezinfectant.

★★★

Complicitateaangelicăazâmbetului, complicitateadivinăaplânsului.

★★★

Amiazăcaniculară.Vântulumflăgrațiospateticfrunzelecopaculuipecareîlprivesc, apoiseopreștebrusc,apoiarboreazăiarăși unelanjuvenil,nesătuldesineînsuși, asemănătoruneiființe.

★★★

Senectute.Amneziecrescândă.Uitând ceeaces-aîntâmplat,uițiceeaces-armai puteaîntâmpla.Unbeneficiu? ★★★

Scriptor.Îțidaiseamacompasionalcă viațarămâneîntr-oîncăperedosnică,asemeneauneislugi,încasatextului.

★★★

„Frumosultrebuiesărămână înafară Existăpelumeaastanebunice-șiînchipuie căsuntfrumoși;chiarșieiînsăștiucănupot fidecâtpedinafară.«Frumusețealăuntrică» esteocontradicțieînsine.Oglinzileauadus

maimultăfrumusețepelume;chiarși îndepărtareasereflectăînele;obunăparte dinfrumusețeaceastrăvechearputeaprovenidintr-oprivirearuncatăpestesuprafața apei.Daroglinzileauajunssăfieprea numeroase.Astfelelenumaioferăîndeobștedecâtlucrurileașteptate”(EliasCanetti).

A.E.:„Oaversăpasionalădevarăcumo ejacularecelestă”.

★★★

Destine.AutorulXmaicunoscutpentru cătrăieșteînCapitală,autorulYmaicunoscutpentrucătrăieșteînprovincie.

★★★

„«Cinesepoatemândricăarfifost înțelesvreodată?Murimtoțifărăsăfim cunoscuți.»Iatăvorbafemeilorșiascriitorilor”(Balzac).

★★★

Stareadeodihnă„perfectă”nueuna favorabilăscrisului.Înmomenteleacesteia scriptorulsesimteprecumarstaîntinspe plajă,subosolaritatecaresuprimăorice umbră,într-unegotismpasiv,captivalunei nuditățideopotrivătrupeștișimorale.Viața eastfeloeuforiedespotică,nemaiavând nevoiedeexpresie.

★★★

Existențaîșiexperimenteazăpetine efectelecumaleunuimedicamentmereu nou.

★★★

„Omulcivilizatafăcuttrăsură,dara pierdutuzulpicioarelor.Sesprijinăîncârje, darîilipseștesprijinulmușchilor.Areun ceasornicadmirabildinGeneva,înschimb nuareiscusințadeacunoașteoradupă soare.(…)Notițeleîislăbescmemoria,bibliotecileîisupraîncarcăspiritul,societățile deasiguraremărescnumărulaccidentelor șieoîntrebaredacămașinărianuîlstânjenește,dacăn-ampierdutooarecare energieprincultură,ooarecarevigoarede virtuteprimitivăprintr-uncreștinismîndrăgitdeinstituțiișiforme”(Emerson).

★★★

A.E.:„Constatareaslăbiciunilorunui marecreatortepoatetonifiauneoriînmai maremăsurădecâtceaacalitățilorsale”.

Scriptor.Enecesarăoarmonizareîntre ceeaceștieșiceeacenuștie,întreceeace doreșteșiceeacenudorește,întreceeace poateșiceeacenupoateface,cuma notelormuzicale,subbaghetaunuibun dirijor.Cutoatecănuodatăatragatenția înspecialdisonanțele…

„Gânduricarecadnecoaptedinpom” (Wittgenstein).

Scriptor.Brodeazăzilnicdetaliipeun veșmântcares-arputeasăfiealnimănui.

Subiectivitateadurateitefereșteadeseadecompromisurilelacareteîndeamnă disciplinatimpuluigeneric.Telegitimează pentruateacceptaîncuibultăuindividual.

„Unstudiurecentaluneiechipede criminologibritaniciaarătatcăOxfordul medievaleraunloccuadevăratsângeros. Nudoarcărataomuciderilorera,înveacul alXVI-lea,de50deorimaimaredecât astăzi,darnumărulomuciderilorerade vreocincisaușaseorimaimarelaOxford decâtlaLondrasauYork,orașecupopulațiemultmaimare.Dintreucigașiiprinși, 75%eraustudențiaiUniversității,cunoscuțipeatuncidrept«clerici»(lasingular «clericus»).Șidintrevictime,72%erau«clerici».Astaînseamnăcăstudențiaoxfordianăeraunsportpericulos.Studențiide atuncieraunumaibărbați,cuvârsteîntre 14și21deani,careseasociauînfeldefel deconfreriiceseconfruntauîntreele” (Dilemaveche,2023).

A.E.:„Spaimateapropiedeviață,amice, satisfacțiatedesparteprofilactic”.

Halientică:artapescuitului.

Laradio,peomelodie,unpragmatism melancolic:„fietotullatimpulpotrivit.”

A.E.:„Scriptor:credințaînpropriulsău scris,dureroasă,nescutitădedubii,nu altminteridecâtcredințaînDumnezeu. Blasfemiesaurevărsareasacralității?”.

„Chiarșiînmediileconformisteale religieiinstituționalizate,numeleluiDumnezeupoateprovoca,într-unsufletde altfelsincer,unrefleximediatdeplictiseală.Frumoasamediocritateacelorcare «gândescbine»,șiseiauînseriosimpune stilulapăsătoralregulilorșialconstrângerilorșimentalitatealorexprimatăprin discursuriedificatoareșipredicialecăror formulegoaledeconținutsuntetalateîn

mijloculinflațieiverbaleuniversale.O viațăreligioasădomestică,socializată, democratizatădănașterecelormaipuțin atrăgătoareaparențe.N-auafirmat,oare, PărințiiConciliuluiVaticanII,înmodclarvăzător,căcelmaimarevinovatpentru ateismulmodernestecreștinătateaînsăși, cuteologiaeiscolastică,cupredicaei arhaică,cucatehismuleineadecvatla obiect?”(Evdokimov).

★★★

Ajunspestâncăasemeneaunuivultur,numaipoatecoborîasemeneaunui om.

★★★

X,unpoetalcăruiexclusivfactorde inspirațieeoluciditatecare,precumo lamă,taiebucățidereal,inclusivdeființă. Anafectivpetoatălinia.Perspectivasa amintinduneletablouriînstilcubist, lipsitedeatreiadimensiune.

★★★

Dimineațașiseara,stăriledevisale zilei.

★★★

Avisaînseamnăateaflaîntr-unimaginarpecareți-ldăruițieînsuți,astfelcum unautorîșidăruieopaginăascrisului propriu.

★★★

„Chinaaemisoficialprimacertificare dinlumepentruuntaxizburătorautonomșielectric,aanunțatcompaniaproducătoare,semnaluneipotențialeautorizăriiminenteprivindexploatareacomercialăaacestorvehiculeînîntreaga țară,informeazăAgerpres”(Click,2023).

★★★

Scriepentruaseaflaconcomitentîn staredeființășideobiect.Paginascrisă, condițiasecundăa„omuluidehârtie”.

★★★

Senectute.Existențatadecaptival sfârșitului,precumauneiînvoiripecareo capătăuninscudomiciliulforțatpentrua ieșiînoraș,delaoracutarepânălaora cutare. ★★★

„Pisicile,femeileșicriminaliiaucevaîn comun:reprezintăunidealinaccesibilși auocapacitatedeaseiubipesinecare nefacesănesimțimatrașideei”(Freud). ★★★

Raportarealarealgrațiemetaforei,un episoddeeliberaredincaptivitateaacestuia.

★★★

Primăvara:oadolescențăacerului. ★★★

„Eseară.Mătotgândesclace-amscris azi-dimineață.Da,dacăavemconștiința separăriinoastre,epentrucăamfost

(cuvintele«amfost»suntinexacte,fiindcă exprimătimpul,cânddefaptevorba despreatemporalitate)neseparați,sau maidegrabăfaptulcănesimțimseparați eoconștiințăiluzoriesau«temporală», darînrealitatenuîncetămsăfimunacu întregul(înlimbajreligiosastaînseamnă căînnoitrăieșteDumnezeu).Această separareșinesepararesimultanănedăruieputerea,libertatea,atotputernicia,ne dăruiescviațașibineleei.Prinurmare, moarteaedoardistrugereaconștiinței iluzorii,temporaleaseparării.Nuștim dacăeavafiînlocuităcuoaltăconștiință, nuputemștișinutrebuiesăștim,pentru căaceastăștiințăardistrugelibertatea viețiinoastre”(Tolstoi).

★★★

Naivpentrucănuecapabilafirău.

★★★

Senectute.Unelecomplexitățimai treacă-meargă,simplitățilerămânireconciliabile.

★★★

Imposturauneiumbrecares-arstrăduianumaisemnalacorpuldelacarea pornit.

★★★

„Miseacreșterepededeprieteni.Când ținlaeipreamult,îidetest,cândnumaițin eilamine,îidisprețuiesc.Nu-sbunde nimic,nicisănumăportcaunproprietar, nicisădaudepomană.Câtdespretalentul meu,cesămaivorbim.Edestulopagină dinSaint-SimonsaudinFlaubertcasă roșesc.Imaginațiameaesteosticlă,un funddeflacongol.Cuunpicdeobișnuință, unreporteraregalaceeacenumesc, dându-miifose,stilulmeu”(JulesRenard).

★★★

Poeziastrăzii.Peunperetealunui localcărbuneștean,înprezentînchis,o inscripțieculiterede-oșchioapă:„Locde oftat”.

★★★

„ÎnMarsilias-adeschisopiscinăpentrusireneîncarepoțiînvățasăînoțicao sirenă,purtândocoadăartificialăasemănătoarecuceaaunuipește”(Dilema veche,2023).

★★★

„Geniuletotdeaunaunposedat,un posedatdepropriulspiritcadeunspirit străin”(Blaga).

★★★

Afifericiteinclusivoașteptarecare nueconștientădesine.

★★★

Nunumaimistereleseascund,ciși simbolurile,acelealtarepreaadeseaneluateînseamălacareoficiazămisterele.

-suntemdouăcoropişniţebătrînesuntem două

coropişniţebătrîne

într-unmormînt oarecare

într-unmormînt depoet dincare mîncăm roadem încet îiciugulim oasele capeversuri capedouăversurifrumoase carei-auintratînsînge

-opt-

optmierosdemucenici. stenografiatdecoapse. opt.optculcatpejumătate-n cristalelichefiate.

optfemeistăteauculcate straniu într-oinimăcebate.

optfemeistăteauculcate. oraoptorniculbate.mîinisubcap.sîniadorabili.

cutoțistăm întinşipespate.optbărbaţi,încuburisparte, leiubeau,învis,petoate.

siluite-nvis,cutoate.

optfemei stăteauculcate într-oinimăcebate

Singursublună

Întimpceeuîncămaicînt, totmaibătrînşimaibolnav șimaisingurşipebrîncă, sublună,ea mămaisărutăîncă

Eafăcuseordinesublună, Pusesebuchetederazeîntoatevazele Turnasevinnegru,uleios,întoateulcelele, întimpceeumaivedeam deunele,decelele.

Adevărulecăopriveamgoală-puşcăsublună Cumfulgerădinseninşicumtună Sublunăcîntam, şi-osărutamsublună.

Mihail G=l=]anu

Întimpceeuîncămaicînt, totmaibătrînşimaibolnavşipebrîncă, sublună,ea mămaisărutăîncă

-reportajlafereastraunuizgîrienoriluiGil

unbărbatsingur fumînd

înobscuritatea, însemiobscuritateaadicăamvrutsăzic uneiîncăperi(cadru kitsch).obucătărie goală–osingurămasă cusingureleei patrupicioare lacarestă

şi fumul

creşte caopisică ascuţindu-şighearele deproeminenţelefeţei

lovituraaceea dekarate înjugulară aînvăţat-odemult darnuşi-omaiaduceaminte.delaetajulzece sevăd

douăpuncte ţărăncuţelecupicioarelegoale careauscăpatrata

trecşetredevişiniarşi, peşoseauacomunală liseşterge urma-nzăpadă caobală

degeaba fugţigăncuşeledespletite tinere

cutorbepline cutinichele şicositor săprindăurmaaurarilordealtădată parcăi-a-nghiţitpămîntul

fumulserisipeşte calademonstraţiedeprotest.fumigena sestinge. decorulpăleşte.

autostradavuieşte. petardamucigăieşte.şinu explodează. grenada setrezeşte fărăcuiulsău zisşialluipepelea.înmîinile unuijune sergentgrenadier.fumulsedizolvă. şiseurcă lacer.

rămîne săsevadă desluşit unbărbattînăr fumîndlafereastră. lafereastraameţitoare aunui zgîrie-nori

Amiubitsimultan,caunșahist (variantă)

Amiubitsimultan,caunșahist, toatefemeile carem-auiubit simultan.

Amfostîndrăgostit detoatefemeile lumii, amiubit dragostealor, iarele,toatele, aufostdisperatdeîndrăgostite dedragosteamea, care, adeseori, aluatforma unuipoem.

Amfăcutdragoste cuele,toatele-tustoatele, deodată.

Amiubiteternulfeminin capefemeiaideală.

Cefemeiepoatefi maiideală caeternulfeminin, care, cuminteșiblând, țiseașează înpoală...

Corpul

Corpuldoarînmicămăsurăsunteu, corpulsingurnuştiecăexistă, căareformă,căldură,emoţii,plăceri, suferinţe,sănătate,boală,durată,

corpulnu-idecâtparteavizibilă pentrucelelaltecorpuridinpreajmă, nu-idecâtformaîncaresecunoaşte stareingratăcustareingrată,

nu-idecâtonebunieuniversală imaginată-nalcătuiritrecătoare, nu-idecâtformaabstractăîncare nemuritorulcredecămoare.

DevorbăcuArtaud

îlascultpeArtaudvorbinddespreconştiinţaînnebunitoare,desprecumteceartăvoceadedincolo decortinelegreleşimurdaredeprafulstrânsîn aniilungidecândteatrulaînceputsădecupeze figurihieraticecureflexevioletedintărâmulnumit cuîngăduinţăşirealitate,adicăloculîncareşivorbelesebatînsăbii;

stămşiaşteptămdeundevasinesteziirafinate,dar nuavemdecâtsentimentulcăvăzduhulselasă pestenoicaunstolîntunecat,seprăbuşeştepeste pământulîncarene-amînglodatcrezândcă ridicămaltare;teatrulrepetăpsalmiipăgâni,odele altorzei,şinucredeînblasfemie;

ispitatăceriinupătrundeînclădire,scenanu poate,nuarevoiesătacă;dupăceuşilese-nchid, dinculiseiesepoporulpieselorjucateşiîşicontinuăviaţadupăreguliscriseînalteacteşitestamente;întredouăreprezentaţii,senaşteşiapune olume,laînceputafostcuvântul,lasfârşitvafi ţipătul,cutoatenuanţeleşiînţelesurilesale.Afi ometeatru.

stausubarcadăcuumbraluiArtaud,lângămerii îndrăgostiţidetoamnă;fructeles-auîmbujoratla coajă;o,câtăpudoare,toategăuriledevierme suntpeparteanevăzută

Kocsis Francisko

Fioricugheare

Unschitdetăcere,ochilielocuităde-opărere esearafăcutădinţăndărideluminăstinsă; încănu-ibeznă,edoaroclisurăcernită princareseretrage-ngrabăoştireaînvinsă atrudeidinzorişipânălachindiagrăită de-otoacăbătută-nritmdeinimăgonită; primabătaiedeclopotînaintedefurtună punetonurigraveînacalmiadejacănită şidăfioricughearevoinţeideafiviu într-olumeînfelşichipşirostrănită.

Convenţie

Celperfectinvizibil poatefinumitoricum, poatefioricine,deoriunde şideoricând;poatefiom, poatefinăluciredezeu, poatefifantasmă orichiarspeciedezmeu; (îiomitemdinşirulacesta peceidoirivaliomniprezenţi);

şicutoateacestea, celceatrecutastăzipeaicin-afostVoltaire, oricâtdemultsemănacudomnulcuperucă depecopertauneicărţigroase deînţelepteconvorbiripseudo-amicale, elnus-arfistăpânitsănuarunce niştebârfedesprecezarşiamante şialtepicanteriidesprefeluriomeneştideafi; puteafi,debunăseamă,Cantemir, puteafişiSwift,poateDanielDefoe,CarlLinné, orivreundeghizatpuspeglume, da,puteafioricine,darnuVoltaire, peelnu-lpotpuneînsituaţiiatâtdebizare, ateulşi-aratatconvenţiadeînviere.

Tripl[lansareNeumalaBra§ov

Ladatade15februarie2024,unevenimentNEUMAs-a desfășuratlasediulFilialeiBrașovaUniuniiScriitorilor, într-uncadrureceptivșientuziast.Bucuriaafostsporită deprezențainvitațilorspeciali-scriitoriiHoriaGârbea,Evelyne Croitoru,RodicaBretin,IulianCătălui,VirgilBorcan,deprieteni venițidinafaraBrașovului–precum,LuminitaZahariașiCodrut Radi.Aufostlansatevolumele: Ziuacaretocmaiatrecut (prozăde CătălinaHașotti), Elementeprovocatoare (poeziedeCarmenTania

Grigore)și IuliusCezar (EdituraNEUMA,2024),repovestiredeHoria GârbeadupăpiesaluiWilliamShakespeare,traducereaversurilor LuciaVeronașiHoriaGârbea,ilustrațiiMirunaDrăghici.Lafinal,un grupmuzicalalLiceului„GeorgeMoroianu”dinSăceleaoferitun scurt,daraplaudatrecital.

Auparticipatnumeroșiscriitoribrașovenișiunpublicdeosebit dereceptivcareacreatunevenimentcaracterizatdeceiprezenți caemoționant,deneuitat.

IuliusCezarlansatlaUniuneaScriitorilor

UnmarenumărdeautoriNEUMA,de colaboratoriairevisteinoastre,darși alțiscriitoriauparticipat,înziuade 28februarie2024lalansareavolumului Iulius Cezar (EdituraNEUMA,2024),repovestirede HoriaGârbeadupăpiesaluiShakespeare,traducereaversurilorLuciaVeronașiHoriaGârbea, ilustrațiiMirunaDrăghici.

Volumulafostprezentatdeprof.George Volceanov,coordonatoruledițieiîn16volume „UnShakespearepentruMileniultrei”șipoeta EvelyneCroitoruunuipublicdistinsșifoarte amical.Ceitreico-autoriaicărțiis-aureunitși auamintitdecelelaltevolumedinacestăserie derepovestiri: Visde-onoapte-nmiezulverii și NegustoruldinVeneția.

Poezie§iproz[–lansaredubl[

Olansareextremdereușităaavutlocmiercuri,6martie2024,la UniuneaScriitorilor.Aufostprezentateunuipublicnumeros douăvolumeapăruterecentlaEdituraNEUMA.Autori:Luminita ZahariașiCostinelPetrache,cucărțilelorrecentapărute …etDieucréale chat (poezie)și Întoarcerealumii (prozămemorialistică).Scriitoriiaufost prezentațiemoționantdeEvelyneCroitoru,TudorCălinZarojanușiLiviu Vișan,plusHoriaGârbeacamoderator.MulțumimautorilorNEUMAșituturorcelorcareaufostprezențilaacestfrumosevenimentdeprimăvară.

AntologiaFilialeiBucure§tiPoezie

lansat[laC.S.ArculdeTriumf

Joi,14martie2024,aavutlocunevenimentexcepționalal FilialeiBucurești-PoezieaUniuniiScriitorilordinRomânia. LansareaAntologiei Orașul,întresuneteșităcere,apărutla EdituraNEUMAcusprijinulCaseideCultură„I.L.Caragiale” Ploiești.Auparticipatpeste40depoețidintrecei63prezențiîn antologie.Mulțumirideosebitesecuvingeneroaselorgazde:CentrulSportivNaționalArculdeTriumf.Mulțmiricolegilorimplicați înorganizare:GabrielaAndrei,CostinelPetrache,GeorgeDaragiu șituturorcelorprezențipersonalsauparticipanțicuversurila acestvolum,alșaseleadintr-ofrumoasăserie.Mulțumirisecuvin șipoețilorcareauparticipatcutextelarealizareaantologieiși maialescelorcareauvenitlasărbătoareafilialei.

PoeziemarcaNEUMAlansat[laBucure§ti

Înziuade20martie2024,lasediulUniuniiScriitoriloraavutloclansareaa douăvolumedeversuriapăruterecent laEdituraNEUMA: Rapsodiilesoarelui deVictoriaMilescuși Bluespentruunhidrantroz de PetreIoanCrețu.Volumeleaufostprezentate totdeautoriNEUMA,înposturadecriticiliterari:EvelyneCroitoru,NicoletaMilea,Emil LungeanușiHoriaGârbea.Aufostprezenți numeroșipoețișiprozatori,autoriaiediturii șicolabratoriairevisteinoastre,unpublic avizatșireceptiv.Fotografiileaufostrealizate depoetașirealizatoaraTVEvelyneCroitoru căreiaîimulțumim.

Oserat[ElstarculansareNEUMA

Vineri,5aprilie2024laCâmpinaaavutlocSerataElstarNr.92,lacare afostlansatvolumul Pretextepoetice,microeseurișicronici,apărutla EdituraNEUMA,în2024,ocartescrisădepoetulșiartistulplastic CodruțRadi.Ointeracțiunesensibilăîntrearte,poezie,muzică,pictură,înaccepțiunea,,FlowerPower“aautorului,șiacelorcareaurezonatlareprezentarea spirituluilibers-aedificatîncunoscutalibrăriedincentrulorașuluiCâmpina. DupăceautorulafostprezentatpubliculuidecriticulChristianCrăciunșipoeții DianaTrandafirșiFlorinDochia,tînărainterpretăTeodoraDenisaFodacafost aplaudatădepublicpentrureprezentațiasamuzicalăspecială(chitară).

cinefacemizerieîntr-ocameră încarenustănimeni

evorbamereudesprecefacicumești nușidesprecâtecuvinteaiscrisieripecreierîntrebându-te undeducigolultăuzilnic

luminanutemaiîncălzeștecuacelașisoaredespicat inimanu-țimaisupravegheazăviațacopaculnumaiține umbrărușinii refuzisătearățitrenuluicarevinepeprimalinie

drumulemaiscurtcândmergicucineva nuneapăratcredibilniciinsensibil ‘validareaemoțiilor’unchiriașîntr-ogarsonieră undereceptorulelampastricată depescaunulcareînsoțeștepatul într-unperimetrunou

glasulnumaiareacelașisunetcândplânge ochiiacceptăcevaînplusîninteriorullorfațaseumezește obanalăproblemăpsihicăunde corpulabandonează

cumtesimțiaziunosscăpatdinguraunuicâine lăsatpemasăprivitcudisprețînțelesgreșit mâncatpejumatestricatpecealaltă eusuntbinetucumtrăiești

cumesămorifărăsătefinăscutaici

îndouăuși seprinddouăurmedetinerețe unaîndoităînvârstă îțivarsăuncântectulburat perochiaalbă

unîngerseprindedetine șitepunesăteînchini îngălăgie pentruafisigur căeștiviu

ofemeieîșipăzeșteinteriorul undeunghemdeoase atacatedeviscere urmeazăsăvadălumina pentruun1minut distanță

acums-aînmulțitraiul darnucuunsimpluprunc cicuundarsfânt lecuitderău

oimaginevăzută depepatulunuitrengol

ogălăgieinterioară într-uncorpnecaptatdeatenție mașinaparcurgedistanțaimpusădewaze dintr-odată oumbrăîțifurăpeisajulși îțitrânteștepegeam opicăturădefugăpentruanufivăzut te-aiîntrebatcumaratăoliniefărăcapăt sauundedisparnoriidepecerdupăceînchizilumina

copiluldintineseabținesănu-icearăîncăoporție mameide‘viațăsimplă’

rămâicugândullatrenurilepărăsitepemarginealiniei undeaufostpurtațicriminaliîmbrăcațiînrozsauprințese cucățeiîncușcă

undes-aufăcutpariuripecuvinteșidespărțiripebani s-afăcutdreptatemereu aufostlăsațiliberiiareleînrugină

pecolțulgeamuluiedesenatăofetițăcubebelușuleiînbrațe sepoateînțelegecâtdemults-alipit lipsadeinteres

petineîncătemaimirăcuvinteledepesuteledeziduri scrisecuurăfațădeceiiubițiunde ‘oameniisefacdor‘

AcasălaMaria,dupăieşireaînclub

Afostozilungă,daremoţionantă.MariaaadormitimediatiarMoşEnei-aadus unvisminunat.

SefăceacăeraAnulTigruluideFoc.Ea,Maria,eraunpuidetigrucepăşeaagale printemplu.DeodatăseaudacordurifinedemuzicăFengShui.Cucâtseapropiamai multdecamerademuzicăcuatâtmaimultiseaccentuaudungiledepeea.Odată ajunsăîncameraminuneazăritunbărbatfărăvârstă,cuprivireseninăşiochicăprui. Nuelcânta,însăpăreacăeldirijasunetele.

CufiecarepasfăcutmaisprecentrulcamereitigrulMariasimţeacumsetransformă.Numaieraunpuidetigruciodomnişoarăcutrăsăturisuave,darcorpolentă. Purtaunkimonodinmătasecuunimprimeubogatînfloridecireş.

Unevantaideunbleucielochemădinmijloculcamerei.Evantaiuleraînmâna lui.Cupaşimărunţiamerssăîlia.Dupăceaîntinsmânacătreevantaişiaridicatprivireacătrebărbatoconexiunes-aprodus.

Seninătatealuiadevenitşiseninătateaei.Muzicaaprinsasemişcaprincameră şiparcăîispuneapeundesăpăşească.Încet,încetaînceputsădansezeiarmirosde floridecireşsesimţeaînurmaei.

Oglinziinvizibilepânăînacelmomentseivescpeicişicoloparcăanumepentru asevedeadansândşia-şivedeazâmbetulşibucuriadeatrăi.Paceainterioarăîiera ocompletareacum.Cedacăeracorpolentă.Cedacăeratravestit.Nueraupăcate.Erau urmealevieţiipământeşti.Înaltăviaţăafostgazelălacurteaunuisultanarab.

Deodatăasimţitcummătaseadepepieptdispareiarsâniiîisuntiaracoperiţide dungilespecificetigrului.Dansulacontinuatminuteînşir.Sauaufostore?Cânda obositavrutsăseaşezejosdarcorpulparcănuoascultă.Cumişcăridefelinăseîndreptăagalecătrebărbat,privindfixînochiiluicăprui.Ajunsăînfaţasaşi-auatins frunţilecutandreţeşis-aaşezatdinainteasa,darcuprivireatotînochiilui.Afostîmbrăţişată,mângâiatăşicomplimentată.Apoi,aluat-opeocaleneumblatăîncă.Pe caleamuziciicătreochiilui.

Deşieramarelaînceput,cumvaaîncăputtoatăpeundelemuziciipânăîncentrul ochilorlui.Odatăajunsăacoloavăzutopajiştetomnatică.Frunzearămiziişicâţivacopaci îşiscuturaufrunzelerele.Iarbăde„Număuita”şiirissălbaticîncămaicreşteausemeţpe icişicolo.AmaifăcuttreipaşişiasimţitcumaajunsACOLO.Fixîncentrulatenţieiluişi fixîninimasa.Ea,ceanepermisă.Ea,ceanefirească.Ea,amanta.Daracumnuointeresa nimicdintoateacestea.Doreasăprofitedetoamnă,dedesfrunzit,dedezblănit.Acum aveasăîşischimbeblanapentruEL.Dinpuiuldetigrucrescutpelatempleaveasădevinăpisicaaceeaminionăşidrăgăstoasă,numaibunădeiubitşiîngrijit.

Undevaprin2019…

Esteundecembrienormalînşirulcelordinultimuldeceniu.Zăpadaselasăaşteptatădarsărbătoriledeiarnănu.Mariaaplecatlaunsupermarketpentruultimele cumpărăturidesfârşitdean.Nuseagităeapentrumasadesărbători.ŞtiecăELva treceînvizităpentrutradiţionalulschimbdecadouri.

Vordorisăpetreacăîmpreunăcelecâtevaminuteşinicidecumstândlamasă despărţiţideunplatoucucârnaţişiostrachinădelutcusarmale.Acelealegăseşte acasă,lanevastă.Poatecelmultoprăjiturăcupuţinăfrişcășiaromădeciocolată.

AjunsăînstaţiadinfaţacentruluicomercialMariaîşitraseglugapecap,aşacum maivedealacâtevapersoanemaiînvârstă.Preferăsăfieluatădreptobătrânicăşisă treacăcâtmainevăzută.Nuerapreaaranjatăatunci.Aveanumaimanichiurafăcută înnuanţecalme,tomnatice.Pefaţăşi-adatcuocremăBBiarpebuzepurtaun strugurelhidratant,puţincolorantcuaromădecireşe.

Parcursecei500demetridinstaţiadeautobuzpânălacentrulcomercialcucăştile înurechi.Ascultămuzicăderelaxareşicurăţaredeenergienegativă.Descoperiseacest gendupăoconversaţiecuMirela,nouaeiprietenăvirtuală,dinAmerica.Ocunoscuse peforumul„lor“.Dar...

Mirelanuestecaea.MirelaestecâtepuţindintotceîşidoreştesăajungăMaria. DarceeaceapreciazăcelmaimultMarialaMirelaestefaptulcăestescriitoare.Are câtevacărţiscoaseînAmerica.ÎntimpullungilorconversaţiiMirelai-atotrepetatMarieisăîşipunăînscrispovestea,darsănuspunăesenţialul,celmultlafinalulcărţiisă menţionezecategoriasexualădincarefaceparte.

Parcareacentruluicomercialeraplină.Mulţitinerieraugrăbiţi.Uniicucărucioare pline,alțiicarevâneazăcărucioarelegoale.Nu-inimic,ealuaseuncoşmic,dinacela roşu.

Intrareaîncentrulcomercialeradecoratăcumultebaloanecalaopetrecerede copii.Arfivrutcaînlocullorsăfiegloburidesticlăuriașe.Sau...arvreacaoperioadă detimpviaţaeisăfieîntr-unglobdesticlă.Săfieferităderăutatealumii,dediscriminare,detrecereatimpuluişidesenzaţiadefoame.SăfiecuELînglobpentrumai multde2-3ore.SăvadăunfilmromanticpeNetflixşiapoisăadoarmăînbraţelelui.

Mirosuldecozonacoscosesedinvisare.Bine,şitantiaiagrăbităsăînşface5cozonacipentrueaşiprobabilpentruîncăovecină.Mariatreceadealeeaplinădeciocolățuridesezonşidedecoraţiunipentrubucătărie,specificesărbătorilordeiarnă. Făceadejaslalomprintreclienţişicopii,apucasedinmersceaveanevoiedinrafturişi sepoziţionaselaocasă.Coadădenedescris.Zarvăcalatârg.Colindepefundalşireclamaţiilafiecarecoadă.Telefonulsunăşirăspunsedininstinctdelacăşti.De,defect deserviciu.Binecăîntr-uncallcenternusevedepersoanadelacelalaltcapătaltelefonului.

–Alo?

–Bună.Măgândeamsătescotlaocafeamică.

Surprinsădevoceaceluicesunasenurăspunseimediat.

–Deranjez?Vreisărevincuuntelefon?

–Nu!săriicaarsăMaria.Suntlacoadăsăplătesccumpărăturile.

–Şi...câtdemicăsăfiecafeauaaia?

–Câtsătestrângînbraţeşisăcumpărămcafeauapecareoîmpărţimîndouă,ca deobicei.

–Şi...undevreisănevedem?

–Alegetulocul,darsăgăsimuncolţundesăpotsăteînghesuipuţin.Vocealui eratareplăcutăcândspuneaasta.Nueraunperversşiniciunulcaresăintreîncategoriaexhibiţioniştilor.Purşisimplusesimţeaînvocealuidorinţadeasimţiiînbraţele saletotcorpulMariei.

–Binepisi,plătesccumpărăturileşiîţidaumesaj.

ÎnacelmomentMariaîşidoreasăgăseascăcelmaimareglobdesticlăcolorată caresăaibăşiacelcolţpecareîldoreşteEL.

ConcursulRe\eauaLiterar[2024

CentrulEuropeanPentruExcelențăCulturală&Rețeaua literară,înparteneriatcuEdituraTracusArte,subegida PENRomânia,auorganizatceade-aVII-aedițieaConcursuluiRețeauaLiterară(debut)–secțiuneapoezieșiproză.

PremianțiiConcursuluiRețeauaLiterară2024 PROZĂ:

Premiul1-MariusPădurean(Danemarca)

Premiul2-IlincaStroe(București)

Premiul3-NicPopescu(București)șiLuizaAlecsandru (Timișoara)

Mențiune-AndreeaSepi(Germania),AdrianBercea (Japonia),MihaelaIonelaBădin(Ecuador)

POEZIE:

Premiul1-AndreiPeptine(Brașov)

Premiul2-IoanaPătulea(Târgoviște)

Premiul3-BiancaVilichi(Sebeș)șiAnaMirea(Italia)

Mențiune-BriseisStan(București),AndreeaLuiseStana (Arad)șiRăzvanStoicovici(Timișoara)

Îndatade21martie,cuocaziaZileiMondialeaPoeziei,CentrulEuropeanPentruExcelențăCulturalăînparteneriatcu PrimăriaBistrițașiCentrulCulturalMunicipalGeorgeCoșbuca organizatGALAPREMIILORREȚEAUALITERARĂlapalatulCulturiidinBistrițaundesalaafostarhiplină(toatecele340delocuri aufostocupate)

EvenimentulaavutîndeschidereșiunConcertExtraordinar cuNouaOrchestrăTransilvană:AnotimpuriledeVivaldi.LaGala PremiilorarostituncuvântdedeschidereIoanTurc,primarul municipiuluiBistrița

InvitatulspecialafostscriitorulMirceaPricăjan,redactorșef alrevisteiFamilia,președintealjuriului,celcareadeschisplicurileșiaanunțatcâștigătoriiConcursuluiNaționaldeLiteratură “RețeauaLiterară”–edițiaaVII-a,concursorganizatdeCentrul EuropeanPentruExcelențăCulturalăînparteneriatcuPrimăria Bistrița,CentrulCulturalMunicipalGeorgeCoșbuc,Muzeul NaționalalLiteraturiiRomâneșiEdituraTracusArte,subegida PENRomânia.

LafinalulGaleiPremiiloraavutlocunrecitaldepoeziededicatZileiMondialeaPoezieicu:AndreiPeptine,IoanaPătulea,

BiancaVilichi,BriseisStan,AlexiaPlăcintă,RobertaPoepscu, MateiGrămescu,ȘtefaniaCostea,Anapasanciuc,AmaliaMayer. GeluVlașin.

JuriulConcursuluiafostcompusdinscriitorii:TudorCrețu, GabrielaFeceoru,DianaGeacăr,CosminPerța,MirceaPricăjan, MoniStănilă,GeluVlașin

MariusPădureanșiIoanaPătuleavorbeneficiadepublicareagratuităaunuimanuscrislaEdituraTracusArte,lansarede cartelaTârgulGaudeamusșiunsejurgratuitînTabăradeliteratură„ÎntâlniriledelaTelciu”carevaavealocînlunaaugust2024. Deasemeneaaufostacordateșiurmătoarelepremiiînbani,atât lasecțiuneapoeziecâtșiproză:

Locul1=1.000lei;Locul2=500lei;Locul3=250lei

MulțumimPrimărieiBistrița,domnuluiprimarIoanTurc,CentrulCulturalMunicipalGeorgeCoșbuc,directorGavrilȚărmure, EdituriiTracusArte,directorNinaLupu,PENRomânia,președinte RuxandraCesereanu

Mulțumimdeasemeneacelorlalțiparteneridincadrulacestuiproiect:MuzeulNaționalalLiteraturiiRomâne,BibliotecaJudețeanăSorinTitelTimiș,RevistaTimpul(Moldova),Revista Familia,RevistaMișcareaLiterară,ProPolitica,RoZoomPress,RevistaVatra,CasadePoezieLightokInk,InfoBistrita,Observator BN,AsTvBistrița,TimpOnline,SăptămânăOnline,Răsunetulcultural,RevistaTimpul(România),AgențiadeCarte,Revista NEUMA,PaginadePoezie,ALECART,ObservatorCultural,Contemporanul.

MulțumimvoluntarilorCentruluiEuropeanPentruExcelență Culturală:IoanaPop,MariaHondrari,AnaMariaGrad,ArloPop, KincsesElliot,MădălinSebastianșitoțiceilalți.

Coordonator deproiect, GeluVlașin

Cumstaulucrurile

Câteodatăebinesănusimți nimicnuîțistăîngâtnimicnuteobligă săcauțirăspunsurisausăînțelegicumstaulucrurile ceasuldinpereteanunțăprimulfrig unelemomenteîntâmplătoare s-arputeasă-țischimbeviața așacumesteposibilsăauziadăpostiți-vă altfelvommuri

șinuvarămânenimeni

caresăneîngrijeascămormintele

totcen-amspuspânăacumdevineatâtdeclar îngândulăstacareseleagănădelustră caunspânzurat

suntematâtdeobosițiîncâtnetrăimuitarea neseparămdeoamenidenoiînșine apoialergămbezmetici

catoținefericițiidindragosteîngropândfluturii cares-ausinucis

unpaleontologm-aanunțatcăadescoperit resturidinmine

cetristesăcaziatâtdedepartedinRai

Liniisecundare

Pringărimaisoseștecâteunmarfar cuvagoanelegoaleîncare altădatăîndrăgostițiiseîmbrățișau

măplimbrotund imituninelșiînchidjurăminte

difuzoareletac azi-noapteamvisatolume farăvocidecopii

întreșinelereciaurămascâtevamargarete zdrobiteîntr-ocatastrofăferoviară

nimeninupleacă nimeninuvine

seaprindsemnalele ineluleocauzăpierdută

trenuri

trenuripentrutotdeauna

Ogroapăpentrusoare

Vomfinevoițisăalergămprinlumină șisănecăutămcumâinile.Totcuele vomprindepeștifărăsolzi, pecare-ivomaruncade-alatul. Noapteanevaprindesubvulturi șinevomprefacecădespărțimapele. Vomsăpaogroapăpentrusoare, sănesufle-nceafă.Vomstrângenisip încârpe,apoivomorbiferestrele. Iarnavomcroșetamânecic-unochipedos. Iarcândfricasevaghemuiîntrenoi, săneținădecald caunanimaldecompanie,abiaatunci vomînvățacums-așezămpietre peinsulanoastră.

Pecolțulmeseisecoaceunmăr

Ușaeîncuiată.Dincolo,femeilefug mânatededestin.Măprivescîngeam. Geamulareamprenteleceleidinainte. Vorbescsingură.Doarfericițiitac.

Schimblocul.Unzgomotîmiîntoarcevorba. Tăcereaseînvațăgreu. Măscuturdetoatăfurialumii.

Cevascârțâie.Pecolțulmeseisecoaceunmăr. Recapitulez:

Ușaeîncuiată.

Dincolo,femeilefugfărăniciolumină. Îngeamaparedoarconturulumărului. Nueștialmeu,maimultdecâtsunteu ata.

Mărulserostogolește.

Mărisipescîntoțioamenii

Cartografiezloculdelageam. Aiciamrâsultimadată.

Măgândesclaînălțimi,apoilaHimalaya șilacâtdeveselisunturmașiiluiAlexandrucelMare, mușcânddinpâineahunză.Totfeluldeciudățenii venitepestomaculgol.Deieriamopritceasul.

Distanțaeorazăcaremăîncălzește,deși printrecearșafurileîntinselauscat, vădnumaicuochiiînchiși.

Lanoaptevoifacenoduriduble, săpotcoborîpânăîninimadininimă.

Măsornemăsurabilul,taicolțuldrept șiînroșescsemnuldebunăpurtare. Mărisipescîntoțioamenii.

Oameniimergîntoatedirecțiile. Cobor,urc,cobor,urciar.

Hartădupăhartă,dupăhartă. Începcudreptul.

Piatradinpumn

Plouă.Toarnăcugăleata. Cuastaarfitrebuitsăîncep.

Sau,poate,cugardieniicarepăzescporțile, fărăsăaibăhabarcăpeinsulăse-ajungedoarzburând. Locuiescîntr-ocamerăcutavanulcojit.

Înainteamea,cinevasiguraînălțatunzmeu, strigânddebucurie,întimpceoreleerau niștebulineroz.Nuștiudecândsuntaici, darștiudecâteoriamprivitpefereastră.

Amosingurăfereastrăpecaremi-amaruncatprivirea, cuminecutot,de14.600deori.

Știicâtesuntdeînvățatdelaofereastră?

Lumină-întuneric,afară-înăuntru, cer-pământ,somn-veghe,aproape-departe, bucurie-tristețe,viață-moarteșipiatradinpumn. Plouă.Toarnăcugăleata.

Sănuîntârzii!Amaprinslămpilepeinsulă, săcospelerinepentrumelci.

Săpăstrămordineaplanetelor

Îmivorbeștiprinfereastracujaluzeleorizontale. Teaudîntrerupt,darclar.Vinefrigul șiodatăcuel,iernileîșiducmaidepartepedeapsa. Pentrusiguranță,ampăstratordineaplanetelor șiunineldinSaturn.Înperetelevecin unșoarececautăresturi.Măgândesclael calaunprieten.Avemamândoiobiceiuriproaste. Îmilipescobrazuldegeam.Deparcămi-aifi, deparcăîțisunt,deparcăeternitatea arcontamaimultdecâtclipa. Întindmâinile.Mâinilemelenusuntaici. Împodobescbrazipeoinsulă. Șoareceleeamnezic.

Taci!

Haisănejucămde-adragostea!

(Dintr-unvolumînpregătire)

Amănuntullumiiestenumele

"Fieblagoslovitdetreioricelcare-ncântecullui vaaduceunnume:Împodobitcuunnume,cântul/ Trăi-vamaimultdecâtaltele"

OsipMandelstam

Știunumeleunororașepecaredoarl-amvisat știunumeleunoroamenipecarenui-amintâlnit niciodată

darpecarei-amiubitnespus

cândiubeștiplecidelaunomireal cândscriiîncepidelacevaireal

aicinespunempenumeledeoamenivii șiscriempoeziidespremorți aicisemăcelăreșteînpoezie sesângerează semoaredeviu niciunpoemnuestenevinovat

moarteaestemereuproaspătăînpoezie întimpcenumelepoețilorseînvechesc

numecareaufremătatcândvaînviscerelecuiva numedecopiicareaucrescutcafrunzeletufișurilor primăvara

pentruhranacaprelor,pentruumbră,pentruascundere pentrupândamorțiicuochifărăpleoape

darnumelepentrudublu? citeștecuatențienoteledesubsol

numeletăuafostbucurie acumestenumeleunuidispărut cares-aîntors:unchiriașalcorpuluitău

țis-auschimbatluminaochilor,mirosulșimersul cumașputeacredecăte-aiîntors?

așvreasă-țiatingfața caîntr-unarmistițiu,darnu tumărunțeșticuvinteparazitare:unaliaj pentruomascădinceîncemaiactivă

darjoacă-țirolurilepecarelemaiaidejucat cuceaiîmprumutatdeladispăruți acellustrualțestei

acelebrățăridecarnenecunoscutăpeoaselebrațelor joacă-tecucreierulmeu

zăpadazvâncneștepecreierulmeudecălugăriță căciesteanotimpulalb-negru anotimpulîncordăriidintrecarneșigheață cenumesăstrig?

deoamenicumâinilecalde șiapoireci caieșitedinascunzătorideșerpi

ceicareîțiuitănumele:șiaceastaînseamnămoarte ceicareîțischimbănumelecualaltcuiva: șiaceastaînseamnămoarte ceicarenuaucurajsă-țispunănumele: șiaceastaînseamnămoarte ceicarenu-țimaispunpenumedemult: șiaceastaînsemnămoarte

amănuntullumiienumele cauzagâfâielii,anerăbdăriienumele cauzamorțiienumele

ceiarșiperugpentrunume ceitrașiperoatăpentrunume ceidecapitațipentrunume ceicărorale-aufostschilodițicopiiipentrunume înnumelemeusunteu? Doamne,tumăsmulgi, mătragiafarădinnumelemeu?

Întimpcenuscriu

Întimpcenuscriu,nuexist existădoarunculoardetrecere existădoipariaiuneiporțilipsă oramăaunuitabloufurat urmapepereteauneifotografiiaruncateîntr-unsertar doarfereastra,nușipeisajul doarinstrumentul,nușimuzica șiniciobrazuldecares-asprijinitinstrumentul nicisemnuldepeobrazundeaapăsatacesta

iartoateacestea,dacănule-areținutnimeniînscris suntdoarinventate

obrazulesteunobrazinventat peobrazseprelingeolacrimăinventată eușterglacrimacuomânăinventată

cândoumbrălungășiascuțităseîndreaptăsprepiept cânddegetularătătorindicădirecția șiconcomitentoșterge

eusuntînaintedeaîncepeoricedirecție eusuntprogramatăantidirecție

cândselasănoaptea,toatedirecțiilesunturmesinuoasedeșerpi

șipentrucăesteîntuneric,eabsurdsăspuicăcineva vinenoaptea,pentrucănu-lvedeșinu-laude nimenivenind

corectez:dacăvineîntăcereșidoar cuțigaraaprinsăîngură,caomicăluminămișcătoare cândavăzutlumina,femeialipsitădesperanță atresărit

timpîncareluminițaseîndepărteazășiplutește sprealtcineva dardeceseîndreaptăîntr-acolo cutoatecăestecuneputințășăștiidacă fiindnoapte,isevadeschide deșis-arputea,pentruaisedeschide,săisespună: întreabă!

șidacăvaștiiîntrebarea,vaștiișirăspunsul: aceastaeste ometodăvechederecunoașterepetimpdenoapte caresebazeazăpeperspicacitateacelui careacceptăsăîntrebe,fărăavedeagura carecere:întreabă!

nutrebuietrecutăcuvedereaexaltarea dincuvântulîntreabă,specifică celorsingurișidisperați:niștefluturidenoapte atrașidelumina uneilămpiaprinse

petimpdenoapte osingurătateatroceleîngheațăsângeleînvene cașicând,dejurîmprejur,arurla precumlupiiînsășinoaptea

Divinapoezie

Cupaşitimizi,dinzâmbetulcelest, Coboarădiafanapoezie, Cu-alaiuleideflorişifantezie, Tivităpeuncolţdepalimpsest.

Setatăpesuspinşireverie, Dinpiscdenourface-unsimplugest–Coteşte-ndemânaticăspreest Şicade-ncupameacuabulie.

Cândzaciîncarapaceaderegrete, Subgânduljilavcarete-ncovoaie, Şicreşte-ntine,magic,un„burete”,

Ce-absoarbe-ngrabăceţurişinoroaie, Aştepţicurâvnăverbulsăte-mbete; Dinslavă,iambiisedeşiră-nploaie.

Bătrânapanănumaielamodă

Bătrânapanănumaielamodă–Slăbită,cocârjată,s-aretras, Căcilebăda,aflatăînimpas, Consideracernealaincomodă.

Consoanele,opritelataifas, Se-nghesuiepetastaceacomodă, Săprindă-unloclastraniametodă, Cegreuimprimăsufletuluiglas.

Cândmuzelese-ncaieră-ntabletă Şiparcă-ţivezitrecutu-nhologramă, Maifacilamonitoropiruetă,

Sperândcaverbulsătebage-nseamă, Tepierzidetotpemagicaplanetă; Auzimorfemesângerânddeteamă.

Singurătăţitransparente

Singurătateameaetransparentă–Eofereastră-ncaremăprivesc, Unde-mirânjeşte-unpersonajgrotesc Oriundeumbra-milasăoamprentă.

Singurătateatae-unvid“firesc”, Cândnepăsareamârâie,latentă.

Se-ntoarcespleenul,leneş,înplacentă; Dingânduristerpe,aşchiirăbufnesc.

Singurătateanoastră-ipurgatoriu, E-otemniţăcuroldecaltroian; Nescrietimpulunrechizitoriu, Suntemsorbiţiînhăulsubteran. S-adesfi’nţatEdenulprovizoriu; Înaşteptărisestingeunvulcan.

Ceasorniculdingarăatăcut

Ceasorniculdingarăatăcut, Multpreabătrânsănumeresecunde Şiobosit,în“schemele”-irotunde, Săseadapedinnecunoscut.

Sătuldecritici,arplecaoriunde, Avândpezeultimpuluidreptscut–Duşmanulcedinhaoss-anăscut, Casănejoacevieţileînrunde.

Nevolnicicălătoripierduţideşine, Purcedemînturneefărăceas, Uitândcăolianănesusţine

Deasupraunuitainic“bun-rămas”; OarcăfărăNoeneconţine Şitragemprafulvremilorpenas.

Dinminte-mipleacăvisele-ngalop

Dinminte-mipleacăvisele-ngalop, Cutotcugratiişicutotcumine, Cutotcumuguri,florişicustamine, Cutotcusloveşicutotcuop.

Hienasolitudiniirevine–Î(m)icurăţmascagridemizantrop, Dinzâmbete-miadununsfertdesnop (S-ausinucisşiaurămaspuţine).

Dinamforacustelenumaigust, Decândsedauşirazelepeporţii; Maiamlapurtătorunpaiîngust, Princaresorboculpădeproporţii; Măcertîngândcuzeulcelinjust, Căstaularândlamarginilesorţii.

ȚaraPădurilordeSmarald

Vântuldetace,audfrunzeletalefremătândpringânduri, Privindu-te,dorulmeudetinetotmaiaprigvreasăîlsimt, Secetăcânde,plânglacrimidulcisăîțiumplucueleprunduri, Înpodultăucufânierneazămarileiubiricenumămint.

Teiubesccuodragostefărămăsură,cumeiubirea. Capătnuare,dararegesturiampledeîmpărăteasă Careeîntoateșidinele,printimpîmizideștefirea, Primitădintaineatâtdeadâncișinicidecumaleasă.

Coboară-nmiezulverilor,cerulnopțilordemisterșivis CarulcelMaresădescalece-ncurteapalatuluide-argint. Pentrutine,iubireatuturorcurtenilor,Timpulaînvins, Petoatecudorleîmbrățisează,eleîneasecuprind.

Aiprimitdarulunuipământcuapeviibinecuvântat, Casmaraldulierbiișialpădurilormereusă-țisporească, Gloriataînfieceanotimp,rămânădeneuitat, Viitorulanilorceinoi,smaraldregalsă-țistrălucească.

Povesteafoculuidinviitor

CântulI

Cobzarulcelbătrânînochicustelestinse

Cântăpovesteaîndrăgostițilordinnoapteafoculuialbastru Cândluna,privindsprestele,eaînsășiseprelinse Însprecolineledinviitorbătute-nalabastru.

Undenicigândsăsefinăscutîncăgândul, Căcinicicuvântulnuseștiaîncăpesine, Niciîntăcerenueracuprinsîncăpământul Șinefiind,nicinuputeafirisipitînlumistrăine.

Cânddoartăcereeraîncuvânt

Iarcuvântulașteptasimplu,fărăsăaștepte. Eravremeaneruperiiniciunuilegământ, Neexprimate,celenecreateerauînțelepte.

CântulII

Cândnechemareadoarseauzeachemând Dintainițaascunsăochiuluiîncănenăscut. Doaraerulseauzeadincândîncândoftând Pentru-aliubiriidorîncănestrăbătut.

Într-ozicalmăacuvântuluiașteptându-sepesine Cândsoareleabianăscutsearăta,zâmbindduios, Deschizândcăicenuseștiauîncăhaine, Nenăscut,gânduldeîndoielinueraros.

EllaLeynard

Vântuldetace,auddorulmeudeneînvinspentrutine, Cândteprivesc,smaraldulfrunzelortaletreceînochiimei, Înfireledeiarbăvădviitoruldesmaraldcevine, Crescândînochiiverziainenăscuțilorșiaprigilorzei.

Eprimăvară,vădfrunzeleprintrunchiuricareparuscate Cumcresc,dintr-unbobnevăzutseînalțăcoroanădesmarald Șipecolțuridepământce-aufostdeiarnășidetimpprădate, Se-adunăverdeledintotdeaunaatâtdecrudșicald.

Delatineamînvățatrăbdareaîncareneclintită Rămasăeștisăaștepțisăsenascăfiecareanotimp Smerităaștepți,frunzelede-țicadsaucueleeștigătită, Lasărbătoareasmaralduluidinveșnicultăutimp.

Nuesteveșniciade-ajunsdegeneroasășidelargă Șiastfelalegecafrumusețeatasăodăruiască, Cânteculpădurilorînbucuriaviețiisăîncapă Aducândlumiiomuluifrumusețeatadumnezeiască.

Vântuldetace,audfrunzelecrescându-ținuanțeledeverde Întrunchiuri,înpământ,înlujeri,înochiialbaștridefete, Înașteptareasoareluicelveșnicdornicsăîldezmierde, Uscându-seînfânulauriu,pe-ndrăgostițisăîiîmbete.

Oscânteiecarecrește,toatelecuprindecaunduh, Enevăzută,neauzită,intuitădoarînnenăscut, Seînalțășicuprindetotnecuprinsuldinvăzduh Iarroduleicoboară-ntoatecauncântprelung.

CântulIII

Pentruurechinăscutepentrueașiochis-o-mbrățișeze, Căcieacreșteașitoatele-adunacaoprimăvară, Depretutindeni,covordeverdețese Smaralddebogățiesăardă-naveriidulcepară.

Dinadâncullui„afi”,dinmiezulmisterului, S-aivitfărăsăse-audă,fărăsăsevadă,clipa Iubiriicareinimacreatuluiovaînvălui Văzduhulbinecuvântându-lcuaripa.

Deeaatinse,toateauprimitsemnsăsezidească Cuochisăvadă,inimăsăsimtă,mintesă-nțeleagă, Văzduhulșipământulîmpreunăsălecrească, Doargândulbunsăîlprimeascășisăîlculeagă.

CântulIV

Cuvîntulfiindde-acumivit, cândziuase-nnoptas-auîntâlnit, Chiarpesilabaluidemijloc, fărăsăseobserve,s-auașezat, Cumîntr-unadăpost,oricecălător,deodatăobosit, Detrudacăutărilordezișinoapte,odihnași-aaflat.

Noapteșizi

Aflare,regăsiresubboltaunuivis, Undecapitolulneînceputnuedeschis, Undeașteptareaesteînsășiexistență, Parfumultrecutuluiadevenitesență. Darparfumulnuselasădescris, Cumnicivisulînsușinusevreaatins, Sentimentulîngenuncheazăclipa, Gândulînzbor,îșicreștearipa. Boltasporeștespremaideparte, Atingeriivisuluiseîmparte, Întrecerenelinișteasefrânge Speranța,umbreleșilestrânge.

Setulburăvisulcaapavărsată Într-ocapcanăîncarenuveziotravă. Printregenelenopții,orazăscăpată, Lumineazărealitateamultașteptată. Sărisipeascăalvisuluiparfum, Înpropriulbagajsă-lporneascăladrum, Darcuunsingurbilet,doarpentrudus Pearipafrântăagândului,pus.

Urcândpecer,lunarămase-aprinsăonoapte-ntreagă Iubireasăle-oluminezeșifiecăruia,cuvântul: ,,Cedragîmiești!”,ochiiîșivorbeau, ,,Șitumie,cedragă!”

Iarcelelaltecuvinteleletăceaujurământul.

Foculalbastruîntreeiurcadinscântei, cuvintele-ncântări

Demelodiineauzite,deculorinemaivăzute, urcaupecerstele

Șifiecarecuvânt,odatărostit,lega-nneuitări Alelumiiiubirișialelortainicemistere.

CântulV

Ceidoi,șiei,înneuitareprinși,de-atuncis-aucăutat, De-atunciprintreatâteasoiuribune, mereucreșteneghină, De-atuncipământulînbuneșiînreles-atotinventat Lângăceablândă,creațiași-ainventatoinimăhaină.

Căderiaufost,aufostatâteavise,paceșirăzboaie, Căderivorfi,elenusevoroprinicicând, Nule-asperiatniciunîngheț,nicioarșiță,nicioploaie, Căcitimpuli-aruptomuluiperândoricarelegământ.

Darnușialiubiriiaprigrugpecareșiaziîncăarde Flacărăroșieșiverde,darșialbăafoculuialbastru Înelnuvaputeanicicândsăardăaiubiriicarte Scriindu-seîntrecolineledinviitorbătute-nalabastru.

Carpetazilei

Azie18.05.2022

-portulSulinaesteblocatdenavele ucraineneîncărcatecucereale -cliniciledinRusiarămânfărăbotox -dosarulColectivaluatfoc -fostministrualdezvoltăriișiturismului așteaptăînBulgariaextrădarea -primarulgeneralalBucureștiului reținutînGrecia -fostuluipreședintealțării iseretragdrepturile nord-coreenilorlis-ainterzissărâdătimpde11zile milițiaîicautăpeceicarenusuntsuficientdetriști cuaceastăplasădesârmăghimpată neînvelimînaceastăseară prineaintrăbucățilerecialenopții strivimîntredinți miezullorcrocant

neajutăsăadormimliniștiți chiarșistândînpicioare

Carpetacuclopote

Searapedealcândvechileamintiri iesdinceațăcanișteturledecatedrală chiarșiclopotelefărălimbă seaud

pânălaultimulThule

trecamintirilecaapa dintr-ostareînalta fărăsăoboseascăniciodată pânăcând

întunericulseașeazămoale înloculîncarem-amdespărțit pentruultimaoară decopilărie

Carpetacuștiri

Știriletvdepefront aerullorînecăcios fetițaucisădeunfluturepetrecereadepietoni copiiirămașifărăpărințiicareauars laoreledecurs acesteasuntspicele dinfăinalorsecoacepâineaceadetoatezilele așasimțicumbrusccreșteîntineunbulgărespinos

cumsimtefemeiatânără omișcarenemaicunoscută încorpulei atuncicânddescoperăuimităcăeînsărcinată Carpetacocoșilor

Cântatulcocoșilorsfâșieimplacabil perdeauasubțireanopții dinzdrențeleeiîmpletescfrânghieși fărăsăclipescmălaspezidînjos pânăundetălpilemeleîntâlnesc piatrareceșialunecoasăaștirilordedimineață unbărbatdinMehedințiestecăutat pentrufurtulunorcaserolecupiftie șisarmale

unursfurănoaptedenoaptealimentele dinfrigidereleuneitaberedecopiiorfani

unavionjaponezs-aîntorsdindrum dupăceunpasageramușcatostewardesă(vai, mărulcunoașteriiseumflășidevinenorotrăvitor cândtreceavionulprinelsespargeșivăzduhulîntreg eînțâțeleei)

câtepoveștiatâteanavescufundateîncer dupăcareștirista -cașicumi-arficăzutdinpăroagrafăseapleacășileașeazăînordine pefiecarelazâmbetulei

Corpulsingur

Nu-țilăsanicioclipăcorpulsingur nuieșidinelnicimort riștisănumaiaiundeteîntoarce uncorplăsatnelocuit seprăbușește

Carpetacupreoți

Altealtareaceiașipreoți geamrămasfărăfluvii floricarnivorecareîmironțăie gândurile saușimaiși cânteculcarilordingrindaascunsă leagăonoaptedealta cocoșiigălăgioși carenuștiusăcânte decâtatreiaoară atâtdedesșidetareîncât clopoteleîncepsăbată chiaracoloundePetrus-aretrasrușinat înaintedeasefaceziuă

TEVOIAȘTEPTA

Tevoiașteptaacoloundemarea sepierdeîncer(saupoatecerul înmare),acoloundeniciunadevăr nuestemaiimportantdecâtaltul: încioculvulturului și-nspinultrandafirului.

Tevoiașteptacuîncrâncenarea celuiceacunoscutdeznădejdea șisetrezeșteaproapebătrân, cutăcereasublimbă.

Tevoiașteptapânăcânddorința vabiruiresemnarea,iarțipătul inimiivaspargeclepsidra, pânăcândlacrimilevordeveniunrâu, iarrâulvafacepietrelesăcânte.

Deveiveni,voimulțumicerului (saupoatemării?)căsperanța arenumaidimineațășicăveșnicia nupoatefiniciodatăcopil!

TECAUT

Tecautcutoatesimțurilemele și,dacănutegăsesc, pânășiluminamăîntunecă.

Tecautfărăodihnă,chiardacă stolulrotitoralberzelor îmiaminteștedepâlniatimpului, chiardacăsingurătateamăîmbiecaomarelegănătoarecuunsuperbnaufragiu.

Dacăn-arfisperanțasaupoatevisulpoatecăn-așcunoaștenicicând aripiledebasmalefericirii; fiindcădescopărcâtdeamară elipsata-acum,când pânășiuitareamădoare.

Cândtevoigăsi, clipelevoravea buzeletaledemiere...

VasileToma

ARGUMENTE

PoatecăRaiul nu-idoaracealumină maiduioasăcaLuna, ciarechipultău,dragoste, cuirizărideperle... O,nu-igrădină săcântesubploaie maiînsufleţităcatine; pentrucătu eştisorăcuploaia, cumarea,cuLuna şichiarcunoaptea; pentrucătu eştiţărmuldefoc undeviseazăşiplâng înfioraţiidesingurătate; pentrucătucaominunedivinăfacidinsufletulmeu ofărâmădezahăr încafeauadestinului!

OINIMĂ

Dacăașfiprivighetoare așputeabrăzdatăcerea caLunaînnoapte; sauașputeaînvățasăcânte veșniciașipietrele.

Dacăașfitrandafir așputeaînvățalumea săplutească pevaluridemiresme; sauașputealuciînamintire calacrimauneicorăbii peobrazulmării.

Dareunusuntdecâtoinimă ceviseazăsăfie privighetoaresautrandafir pentrutoțiceicenuvăd șinuaud desinguricesunt!

SINGURĂTATE

Nimeninuefericit cândesingur; de-aceeacauțimereu companiacuiva,nucontează, potfinoriisaucâinii, licuriciisaustelele.

Nimeninuefericit cândesingur; șicurândveidescoperi căsingurătateadevineuneori omiereamară, căinimaegutuiadingeam căzutăînseară, cuvintelesesălbăticesc precumvițadevie, întimpcecrucile predicăînpustie.

Rămâncutinedoaramintirile fluturândhotărâte să-țiprefacărănileînflori...

CAPTIVIÎNTIMP

Fiindcă-lprivimcujindcape-unmărrumenitdesoarepământulneținecaptivi prinpoftelenoastre;pecând timpulnecuprinde înindiferențaluideoglindă, înabsențasufletuluisăuel,carecurgeprinnoișicunoi pemăridevisare, dedeznădejde,dedragoste; el,carenu-idecâtsărutul dintresunetșilumină, dintremireasmășifruct, cevaîntrefreamătulzorilor șilinișteaamurgului... Cumsăputemevada dinmrejeleluicândtimpul etotceneatingeșinuputematingeasemeniunuicântecdepasăre?

Amtrecutgranița

Verdeleparcăîntinscucuțitul deunpictorînvervă serupedintr-odatăși niștecaseurcatepedeal faccumânacelordinvale Unachiarlezâmbește cubuzerujateintenscumușcate șipetunii,prețde-unbalcon Ceidinvalen-autimpsărăspundă Drumulloracotitpelângă câmpuldefloareasoarelui cucapete,toate,plecate,supuse Sentințaafostpronunțată șiedefinitivădeacum Încâtevazilevafisăvârșităși toate,toatevorfidecapitate într-unmasacrunebun;de-capitulate dacămisepermitesăspun

Drumulnuștieastaori poateștiedarn-arecefaceși coboarădomol,parcărușinat cătregraniță Graniță?

Cepoatetreceîntrestejar șistejarulde-alături,întredealul depecarecaselefaccumânași dealuldepecarecaselefaccumâna? Întrevalulrâuluișivalulurmător ridicatînurmădepietreșivânt? Granițelesuntînmințilenoastre și-nafaralorcașidumnezeu (cumammaispusundeva) n-aunicioputere

Amtrecutgranițașinicin-amsimțit Nicimăcarungrănicer, înalbastrusauverdesaualb căăștia,șiuniișiceilalți, suntînShengen...

Așa,fărăoîncrucișare desăbii

Suntghemuitînmine adânc,atâtdeadânccă

numaiamundecoborî înăuntrușiniciafarăsăies Așteptșicautputereacemi-arămas Rumoareaajungepânăaicidedesubt Nuvafiniciofiarăînarenă niciunleuhămesit,niciunurs, niciunuriașcaresmulgecopaci Doarunsufletfrustratșiobidit defemeie–niciunuldinnoi,deaici, nu-șidoreșteoluptăcaasta Lasă-tebiruit,lasă-tebiruit, aspusAugustul, întrecerepeaicimaidevreme Veiprimilibertateași100dedenari deargint;n-ammaidatniciunuia, pânăacum,100dedenarideargint! Ah,darm-ammailăsatbiruit, m-ammailăsatșilibertatea, undeelibertateaprea-Puternicule?

Zgomotulrăzbatepânălanoi scandează,tropăienegreșitdinpicioare, totulvibreazăpânăaicidedesubt.

Suntghemuitînmineadânc, numaiamîncotro,decisuntpregătit Așteptsăcurgăclepsidrarânduită șipășescînarenă

Darîntribunenu-iniciunsclav, niciunplebeu,patricieni,niciatât. NiciAugustulnuecualaiullui delingușitorișimetrese Pezei!Undeerumoarea carezbârnâiaînauz?

Cinetropăiadinpicioare,devibra șandramauapânălanoi,dedesubt? Ambiruit,oare, sauamfostbiruit?

Așa,fărăoîncrucișaredesăbii, fărăsăizbim,măcarodată, scutuldescut...

Mersulpejos

Nuspuinimicdoarasculți. Poategândești lacâtes-auschimbat înultimavreme. Poateți-aipărăsittrupul

acoloșiaiplecatsăvezi dacăauînfloritcastanii,ori dacăparculîncarecreșteau maiexistă.

Discutădespremersulpejos, căerecomandat, căfacebinelasănătate. (Oh,darastaafostdemult: cam6kmdimineața ladus,copiațipedos cândveneaidelaslujbă. Atâtdedemult,că aproapenicinu-isimțeai.) Cinemaimergeastăzi pejos?

Dinparcarepân’lapiață, pânălamarket,lamall. Înmallmergicelmaimult, cuochiipevitrine,pefirme, chiaresteobositor. Binecăauscărirulante șicâteobancăici-colo.

Totușisemergepejos. Delafântânadinvale pânăînvârfuldealului lacasacuprispă depământbătucit. Cugăleatacarevrea săsmulgăbrațuldinumăr. Camjumatemerge înjgheabuljoianei șiocanălapăsăret, iarunamaimicălaazor încastron.

Pesearămaitrebuieuna, săfie,acolo,pestenoapte. Câteodatăploaia împingenoroiulpestegumari oriseîmpotrivește înverșunatăzăpada, șigăleatanumaieplină cândajungepeprispă.

Însăcinesemaigândeștelaasta cândlumeastăbușească dejurîmprejur?

Celmaiiubitdintrefii

Nucredeaicăveiînvățavreodatăiubirea Nuvedeaicumiarnate-adăruitlumii

Sprebucuriablocurilordinorașulîmpodobit cuozăpadădeașteptărișidevise Spregerminareacopacilorceteașteptau săînmugurească

Spreaficelmaiiubitdintrefii cuînsingurăriletaleșicuveseliata debăiețandrualergândprinlanul decânteceduioase

Nucredeaicăveiînvățasăiubeștivreodată

Cufundatînexistențaarcanizatăîn filosofie Șinuîmiamintescdece copaciiplângeaulaceasdetoamnă iartânăracuulciorpeumăr îșipurtașoldurileunduioasă

Atâteavorbeaveamdenespus Pânăcândpecărărilenoastre aînceputsăcreascăiarba Șieumiroseamapământ Pânăcânddinsteles-ascurslumina pentruultimadată pecasaceafărădecasă

Pânăcândomânăinvizibilă ți-aluatinima Șiapus-opealtarul întrebărilorfărărăspunscaochii uneicandidefete ces-alăsatuitată

Precumpoetul,nucredeai

Murmur

Uncântecdedragoste purtavoceaei călătorindprinmunțiișivăile, pestebraziișipeste freamătulizvoarelorîngânând zeiiceumpleaudeculoare peisajulinterior

SanduFrunz=

Însoțitădevibrațiavesel-melancolică achitareiera voceaei caredezvăluiacă

sărutulesteorostireasufletului careaînfloritîntr-untrup oîntoarcereamâinii cemodeleazălutul esteoricemângâiere

orespirațieultimăeste oricedor careîșicautămenirea voceaei caunmurmur alviețiifărădesfârșit

Mângâierepaternă

Dincândîncândîmipare Cătristețeanutemailasă Săajungilamaluldedincolo decandidelesuferințe caremăsoarătinerețea custeleleeicăzătoare cupicăturideîntunericroditoare

Sătemângâipaternașvrea așacumTatălpeAdam l-amângâiatcuiubirea Sănuîifiepreamaresuferința cândchiardedragullui i-acreatdincoasta-ismulsă peceacareaveasăîiamintească întoateclipeleînsoțiriisale fericirea

Fiicăataineișiabucuriei deatrăite-așvrea Încântecdezurgălăi să-țiscriipovesteaiubirilor seninlăsateînurmă dimineața capeunînger cândîncădormea

Peuncovorzburătorsăcobori înluminacreației semănatăîntine

Săuițicăaifipututfi doartristețeata

Fotografia

Gherasim Prietenulmeuneîmblânzit detrecereatimpuluiîmitrimite Fotografiacopilului caremăpurtaprinlume învremuridedemult caocandelăîncare ardeatămâiecumirosuriîmbietoare

Unabislafeldegreuprecummoartea mădespartedeel Oranădeschisăîmipare bucurialuioglindităînsufletulmeu Nicieunicidumnezeun-amgăsitrăspuns laniciunadintreîntrebărilelui Mi-eatâtdestrăinînexaltările care-lduceaucândînraicândîninfern Chiardacăalergarealuiînlanuriledeflori crescutepânălabrâumăfascinează caunmânzsălbaticgalopând îniubireaunuizeu

Stângăciaiubirilorluimămaibântuie rareori

Înregistruldiurn alinexplicabilelorcandori

Stămuneorilaodistanțăpotrivită pentrurostiridetaină pentruaneputeaumplereciproc paharelecuvin

eltoarnămaimult,eumaipuțin îmiaduceamintedefataceafărădechip celuamereuînfățișareaversurilorîncare elîșicântaiubireacoborâtădincer

Cutoateacestea

Poatedeteamă,poatedeînsingurare nu-lmaipotîntâlninicicuvoluptatea trăiriloraduseînprezent nicicunostalgii

Încerulpoezieisăzburde alăturidemuzeșidezei vreausă-lascund Darîlmaipăstrezovremeaici dedraguliubiriiinvestiteînel depărințiimei

AdaKaleh

-fragmentdinromanulînlucru,,Ultimiiani”dAnAbAnu

Acestcapitolsededicăoamenilorcares-aunăscutșiautrăitîn AdaKaleh,înaintesăajungăpribegiprinlume.

PeDunăreînaniiaceiapluteauncoșcuflori.AdaKalehse numea.Oinsulăcareaveasădisparăînghițitădeapeînanulîn careAutoareaacestuiromansenăștea.

Totînaniiaceia,prinPlacedelaConcorde,câtevafemeiînpantalonifăceausăseridicesprânceneleșicolțurilegurii.Sausă coboare.Depindedeinteligențașieducațiaprivitorilor.

Înurmătoarelecapitolevompriviprinocheanulnostrucolorat, șiinsulaprecumuncoșdefloridepeDunăre,șipantaloniitinerelorparizienecocheteșivesele.

Ceuneșteacestedouăimaginisuntpersonajelenoastremereu înmișcare.

LișcașiVania/Haralambie,cuaniilortineripeumerișiscântei deiubireînochiilargdeschișiînsprelume.

IliașcelalăturideLișcaînfiecaremomentalvieții.

LarisaceadepartedeVavaalei.Mereuprintrestrăiniamândoi gândindu-sefărăîncetareunullacelălalt.Căutându-seșiașteptândreîntâlnirea.Îivomaflașipeeiîntr-uncapitolseparatînspre sfârșitulcărții.

CăpitanulCyriladusdinSiberiacumaregreutatedeprietenii luiIliaș.Vompovestipelargdespreel,înparteaadouaaromanului,într-uncapitolîntregdedicatdoarviețiiluicălătoare.

LișcașiaieiseaflaulaOrșova,gatasăplecespreAdaKaleh. Vaniaauzisedeinsulășivoiasăovadă.Deasemenea,Rada,doica Lișcăi,aflasedespreNeriman,ocroitoreasădeluxdepeinsulă. VesteadesprerochiileșimantourilecroitedefemeiaaceeaajunsesepânălaBrăila.ChiarșipelaBucureștiLișcaauzisevorbindu-se despreei.

IstoriilevechipovestescdesprecumHerculearfiluatdepeinsulaceafrumoasămăslinulcucareaîmpodobittemplulolimpian alluiZeus.

SaudespreMiskinBaba-descendentultimaluneidinastii uzbece–careîlprimiseînvisulsăuîntr-onoaptepeprofetulMahomed,acestaporuncindu-isăseretragăpeinsuladepeDunăre.

MiskinBabas-aretras,urmându-șivisul.Nuarămasînsăniciunadinprofețiileșiscrierilesale.ToateaupieritînapeleDunării.

ArmaifișipovesteavechededragostedintreDragomirHaiduculdinOlteniașiAișe,fiicasultanului,careauzinddefrumusețea insuleiaprimitpermisiuneadelatatăleisăoviziteze.

Povesteaceavechenespuneșidesprenopțilededragosteale celordoi,îniataculdepeinsulăalAișei.MaispuneșidespresfârșitullortragicpemalulDunării.

Haiduculafostîmpușcatînfațaochiloriubiteisaleîntr-o noapte,destrăjilecarei-auurmărit.

UnglonțdeargintapuscapătviețiiluiDragomirHaiduculdar nușiiubiriiAișeipentruel.Fatas-aaruncatînapeleDunării,urmândtrupuliubituluisău.Amuritalăturideel.

Legendaceavecheșigrăniceriisârbicuimaginațieînflăcărată povestescpânășiazi,întimpurilenoastre,cumcăînfiecare noapteculunăplinăpoțivedeaobarcăfantomaticăalunecând peoglindaapei.Chiarpeloculîncarecândvaseînălțavieșiplină deveselieșiculoare,insulaAdaKaleh.

Omuzicăturceascănespusdedulceseaudeîmpingândbarca celordoiiubițisprelumeacelornevăzuți,spungrănicerii.

Istoriilecontemporanecupersonajelenoastre-anii30mai precis-povestescdespredulceațadesmochineșirahatuldin trandafiri,desprecafelelelanisipșimătăsurileadusetocmaidela Istanbuldeturciiinsulei.

PestâncadegranitdinmijloculDunăriiautrăitoameniculuminăînochi.Printretrandafiriidefoc,măslini,smochineșivițade viebogatăs-auîntâmplatiubirișitragediișilucrurimărunte.

Pașiușori,grăbiți,apăsați,pierduți.

Insulaînconjuratădeapeînvolburate-cubazarul,zidurile acoperitecuflorideguraleuluișicafeneleleei-aprimitșipersonajeleacesteicărțipentrucâtevaoreprintreoameniiei.

Pemalulstâng,haltaAdaKalehi-avăzutcoborânddintrenpe ainoștri.I-avăzutapoiurcândînbărcișiajungândladebarcaderul dinamonteleDunării.Administratorulșigrăniceriile-auverificat acteleșii-aulăsatsătreacă.

Unullângăcelălalt,demână,LișcașiVania/Haralambie,urmați deLarisașiIliaș,auurcatundâmbmic,pavatcupiatrăcubică.Au statunminutsăîșitragăsufletulsubboltaprimeiintrăriîncetate. Autrecutapoipesub3porțișiauintratadâncîninsulă.

Castaniidelamargineadrumuluile-auzâmbit.Miroseaaceai șiacafea.Bărbațiiîșifumaunarghilelelacafeneleșiîisalutaudând dincapprimitori.

Prăvăliilemiculuibazarorientalerauîncărcatecutotfelulde mărfuricareîichemausălepipăie,săcântărească,săpriveascăși săiadinelepentruacasă.

Negustoribătrânicusurtuc,fescuciucurelșișalvaricolorați făceautemeneleșiîșimângâiaumustățileturceștinegre-abanos. Mulțidintreeiplecaudimineațaculotcileîncărcatecumarfăde-a loculuișiseîntorceaucubani,spreseară,sauchiarcupește.

Femeiînferegeledefumpregăteauprinbucătăriileinsulei sarailiișifierbeautotfeluldeșerbeturi.

Cucâțivaaniînainte,prin1927,grațieprim-ministruluiAverescușiadeputatuluiIoanid,seconstruisepeinsulăofabricăde țigarete,patronatădeRegiaMonopoluluiStatului.Fabricaproducetotfeluldețigăridefoișivreo17sortimentedețigarete.Tutunuleprelucratmanual.Nicihavanelecubaneze-desprecare guralumiipovestitoareșiplinădefanteziespunecăarfirulatepe pulpedefecioare-nulefăceaufațățigărilordefoidinAdaKaleh.

Iliașși-acumpăratatunciproviziipentrumulteluniînainte.ÎnsușiregeleCarolalII-leașideasemeneașimembriiaiCaseiregale britaniceîșiluauțigăriledefoidinAdaKaleh,atâtdebuneerau.

Eraucelebremaialesțigările„Cabinet”.Scumpe,rafinate,de lux.Prinanii50comuniștiiluiDejle-auînlocuitcuproletareleși mediocrele„Carpați”dincareșiAutoareaacesteicărțiaapucatsă fumezeînadolescențășiprimaeitinerețedinplin.

Ainoștrisuntbucuroșisădescoperecăloculnuedezamăgitor ciechiarlaînălțimealegendelorpecarele-autotauzitșicititdespreel.Aufăcutovizitășiprinatelierul-școalădecovoare.Au cumpăratapoivreo2covoaremari-unulpentrucasadela CișmigiușicelălaltpentrucasadepeStradaMareaBrăilei-din bazarulluiMithatAliKhadri.

Autrecutpuținșiprinparculcutrandafiricareadăpostea Uzinaelectrică.

Insulaerachiaruncoșcuflori.Înfloritoarede-adreptul.Fusese decurândînvizită,fărăsăanunțedinainte,însușiCarolalII-lea, împreunăcuNicolaeIorga.Și-abăut,taremulțumitdeceagăsit peinsulă,cafeaualanisip,dinaceeașiceașcădincaretatălsăuFerdinandIabăut-o.

Regelei-ascutitatuncipelocalnicideomulțimedetaxeșia declaratloculstațiuneclimaterică.I-aasiguratpeinsularicăvorfi pânălacapătîngrijalui.

Turiștiiauînceputsăvinăînvaluriuriașe,atrașinudoarde renumecișidebunătățileinsulei:celebrabragăpreparatădinfasolefermentatăînapă,lokum-renumitulrahatcualuneturcesc, halvițapentrucaresebăteaucopiiimahalalelordintoatățara,și nunumaiei.Acadele,dulcețuridesmochineșitrandafiri.O mulțimedezaharicaleșilucrurinespusdefrumoasecreatede mâinilepriceputealeoamenilorlocului.

Caseleeraunoișifrumoase,bineîntreținute.Hotelulgăzduia obibliotecăpublicășinudoardedecor,locuitoriierauoameni citițișiinteresațidelumiledincărțilebibliotecii.

Pealeeaprincipalăainsulei,Ezarziapenumeleei,prăvălioareleseîntindeauguraliveșiispititoare.

Maiexistășiînzilelenoastre,desecolXXI,prinparteaanatolianăaIstanbulului,unvânzătorbătrâncarepreparăbragădupă rețetadinAdaKaleh.S-arputeasăfieultimul,numaiareurmași.

Asemeneainsuleisuntșioameniieiaruncațidecomuniștila întâmplare,foartemulțidintreeirăuprimițiprinorașeleîncare aufosttrimișiforțat,înaintedescufundareainsuleidin1970. Unorale-audatpașaportdeTurciaiareiauplecat.Nuauavutîncotro.Auîncercatsăsepotriveascăunorlocuricareleeraustrăine.

Seaudpânăazilanoi,suspineleșivaietuldeatuncialdezrădăcinațilorrupțidecaselelorșiaruncațiînvălătuculistorieișial lumii.

Oameniizgonițidepeinsulalorcubrutalitate,lăsațideizbeliște,chinuiți,încovoiațidenecazurișidisperare.Pribegilamâna destinului.Amvăzutmulțipribegi,refugiați,înultimiiani.Numai cinepriveșteînochiiunuiastfeldeompoateînțelegedurerealor.

Darsăneîntoarcemînanii30lapersonajelenoastre.LocalniciidinAdaKalehhabarn-aveaucelevarezervaviitorul.Slavă Domnului!Măcaratât.Fericireadeanuîșicunoașteaniipecare urmeazăsăîitrăiascăîifacepeoamenimereuplinideputereși siguripeei.

Augăsit-opeNerimanCroitoreasastropindu-șimușcateledin fereastramiciisalecăsuțealbedelângăparculcutrandafiri.Femeiale-aarătatmantourileșirochiilecusutedeea.

Înîncăpereapudratăculuminideaurșismaralddelapietrele desticlăcoloratealecandelabruluidintavan,Lișcas-aprivitun momentînoglindauriașă,orientală,cumarginisculptatebaroc.

Șiparcăeraînvis.Saupoatechiarera,căcitoțiceicareautrăit peinsulă,indiferentînceanișicâteanotimpuri,autrăitparcăun vis.

Insulaadispărutcutotul,zecideanimaitârziu.

Visularămas.

ImagineaLișcăiîntr-ooglindăoarecare.GesturilecucareVania îșiaprindeoțigarădefoișiIliașîșibeacafeaualanisip.Ovocepe stradăchemândtrecătoriisăcumperebragă.Untrandafirdinparc așteptândsăîivinăvremeasăînflorească.Unceascucapac,la buzunarulunuitrecătorgrăbit.

Miciimaginicareparfărăvreoimportanță.Elerecompuno lume.Unvis.AdaKaleh.

SORCOVA, VESELA...

Vărulmeunumăluaînseamă.Eramfatăşicudoi animaimică–într-uncuvânt,neinteresantă.Fără săfierăutăciossauegoistdinfire,Sorinerala vârstalacarebăieţiicredsincercăeişifetiţelesuntcaapaşi uleiul,n-aucum,nicidecesăseamestece.

Mamelenoastreerausurorişiîmpărţeamaceeaşibunică –aiciputeamtrageliniepentruceaveamîncomun.Cât desprediferenţe...Sorinerauncopil debloc,nucrescuseîn primiianilaţară,camine.Nu-şimurdăreahaineletăvălindu-sepriniarbă,nicinuaduceaacasăoricepisoijigăritîi ieşeaîncale.Găinivăzusedoarlaaprozar,iarvacisauporci înpozeledincărţiledeşcoală.Mâţelenu-iplăceau,leconsideranişteprefăcute,iardecâiniseţineadepartedecândîl muşcaseunul.Nus-arfiextaziatînainteaunuimuşuroide cârtiţă,n-arfiluatînpalmăunmelcbălos,descântându-l pânăceîşiscoteacoarnele, n-arfiadunatciuperci nebuneşti casăileducăbuniciipentrutocăniţă,n-arfiplimbatoraţă încărucioruldepăpuşi,nicin-arfisuflatîntoatepăpădiilede peLuncă,venindacasăcupărulalbdelapuf.

Sorinaveaîntotdeaunaunghiilecurate,fiindcănuîşi băgamâinileînpământdupărâme,oriînbaltăsubmătaseabroaşteidupămormoloci,nicinudescojeatoamnanucile verzicarelăsaupetetrainicepepiele.„Decenueşticuminte cavărultău?“măîntrebamamacândmăîntorceamdela Vlădenicupurici,căpuşesaucuaceimicrobipecareeaîi vedeafărămicroscopşi,defiecaredată,trebuiasămă deparaziteze frecându-măcuburetele,periaşifaimosul săpun Cheia cefăceapuţinclăbuc,înschimbmiroseaaleşie.

Chiardacănusedădeaînvântdupăviaţalaţară,lui Sorinîiplăceaupăsările–celecântătoaretrăindîncolivii–şi peştiicareîşifluturaucozileşiînotătoarelecapenişte voaluri.Cumpărinţiiluinuîşipermiteausăcumperevreo zburătoareexotică,nicin-aveaulocdeacvariuînapartamentuldebloc,ţineacâţivacaraşiauriiîntr-unfostborcan demurături.Seuitalaeicudrag,îihrăneaşileschimbaapa cuundevotamentpecarenuîlînţelegeam.Cefoloscă lunecauneobosiţiîncercuriîntrepereţiidesticlă?Cumsă mângâiunpeşte,să-lieiînbraţe,să-llipeştideobraz?Mă duceaucugândullaplăcuţeledelaGrădinaZoologicădin Noua.„Uitaţi-vălaanimale,însănupuneţimânapeele.“ Peştiiluiscoteauuneoricapuldinapăcasăîiatingăpe creştet,susţineaSorin–daramdecissăcredastacândvoi vedeacuochiimei,ceeace,pânăastăzi,nus-aîntâmplat.

Maimultdecâtpăsărilesaupeştii,Sorinîndrăgea fotbalul–săîljoacecubăieţiiînfaţablocului,orisăprivească meciurileîmpreunăcutatăllui,pestadionuldinBartolomeu orilatelevizor.Ţinmintecum,laungoldatdeechipa lui,de bucurieţâşnisedepecanapeapânălalustradinplafonulnu foarteînaltşispărseseunglob.Eranormalsă-iplacăsportul, aşacumfirescarfifostcaeusăadorpăpuşile.N-amavut

decâtuna,decarem-amplictisitrepede,exilând-oînmagazie.

Preferamsămăjocde-aindieniisaumuschetariişiîmifăceam singurăarcuri,săbiisauflinte,defabricaţieartizanalăşinuprea arătoase,însădemarefolosînambuscadelecurţii.

Probabilaşfiînvinsîntr-unduelcufloretadinlemndealun dacăfiulmătuşiis-arfidedatlaasemeneaîndeletnicirirăzboinice.Sorinalegeaînsă întrecerileminţii ,pecarelecâştiga întotdeauna.Cândneduceamînvizitălaei,peStradaHărmanului,deveneagazdădevoie,denevoieşitrebuiasăseocupe deverişoaralui.ScoteaatuncicutiacuRemisaupachetulcu cărţidejoc.Pierdeamdefiecaredatăşi,decâteorirămâneam cuochiilapieselemeledesperecheate,oriînmânăcuPopa Prostu’,îmipromiteamsăîmiiaurevanşaodatăşiodată,după obiceiulindienilorcarenuuităînvecioinsultă.Şiiatăcă,odată la365dezile,veneaşiceaarăzbunării.Erachiarprimadin ianuarie,aAnuluiNou,cândîmiplăteamdatoriilecuvârfşi îndesat.

Sorinerapoliticos,ascultător.Înafararăbufniriideentuziasm cândfaultaselampadintavan,nuspărgeageamuri,cumingea oricupraştia,nusebăteacualţibăieţi,veneadelajoacăînainte catantiSuzisă-lstrigeadouaoarăşidormeadupă-amiezelefără săprotesteze.Unsingurcusuravea:eramofturoslamâncare–scobeapânăşifeliiledeşuncăoridesalamdacăzăreavreun punctişordegrăsime.

–Uită-telaSorincefrumosmănâncă!seminunamama.Tu decenupoţi?

Ce-iînlingurătotacoloseduce,oricumaibăga-oîngură, spuneaprivireatatei,darceacareîmiluamereuapărareaera mătuşamea.

–Aretottimpulsăînveţe... –Numaisăvrea!

Mamaştiacespune,duceademultăvremeluptedetranşee cuîncăpăţânareamea–maicâştigameu,maipierdeaea.Pentru tantiSuziînsă,careşi-arfidoritşiofetiţă,osurioarăpentruSorin, eramcaofiică.Delaeadeprinsesemtotfeluldelucrurifolositoare–săînchidoumbrelăşisăostrângfărăsăîişifonez pliurile,săîmpăturescfrumosobatistăsausă-miîmpletescîn păr cozideşoricel înaintecamamasămi-ltaieiarăşiscurt, băieţeşte.

Mătuşamărăsfăţacapeoprinţesă,poatefiindcăşieavenea dintr-opoveste,aCenuşăreseidinVlădeni–însăfărămama vitregăşisurorilecelerele–măritatăcuun prinţ venittocmai dinBanat.

Cândcomuniştiiîntorseserăistoriapedoscapeohaină purtatăcucăptuşealaînafară,familiaunchiuluisestrămutase laBraşov,lăsândînurmătotcefuseserăallorşinumaiera–pământul,lanuriledegrâu,pădurile,livezile,turmeledeoi,vacile derasăSimmentalşicaiidingrajduri–,darnuşitrecutulcare,ca uncâinebătrânşicredincios,aveasăîiurmezepestetot.

Cânds-aînsurat,Tiberiuaveanumaihaineledepeelşi dragosteapentrumătuşamea,ceeacearfitrebuitsăfiede ajuns.

ÎnsăînRomâniaaceloranibasmeleeraucaunfilmnedevelopat,undealbulenegruşinegrulalb.ŞcolitînAustria,fiul mariidoamne învăţaseIstoriaşiDreptul,adicălucruricarenu-i foloseauacumlanimic.Cen-aveaînschimb? Originesănătoasă. Înlocsăajungăavocatsaujudecător,nenorocosulmeuunchise mulţumeacusingurelemuncicareîierauîngăduite.Acăratsaci şilăzicucârca,descărcândmarfălaoAlimentara,afostşoferpe maşinadestrânsgunoiul,omdeserviciulaoşcoalăprofesională. Aspălatsticleşiborcane,le-arăzuiteticheteleînstaţiadin Răcădău,apoi,fiindcăeraprintrepuţiniideacolocareştiausă

scrie,l-aupussăfacălistedeinventarcuambalajeleceveneau murdareşiplecaumaimultsaumaipuţincurate.

Cunoi,ceidinfamilie,unchiulTibieraplindevervă,trecând cuuşurinţădelacurseledemaşinilazborulspreLună,fărăsă facăparadădinfaptulcăleştiapetoatemaibinedecâtoricine. Cualţiiînsă,deveneaunaltom,denerecunoscut.Îlvăzusem odatăînRăcădău,cândtantiSuzişicumineneduseserămsăîl luămdelaserviciu,dupăterminareaprogramului;acolovorbea altfelculucrătorii,mai pelimbalor,îiascultafărăsăîicontrazică, râdealaglumelelornesărateşileînghiţeagrosolăniile.Voia,cu disperareaproape,săseintegrezeîncolectiv,poateaşalumeao săuitecăaveanuuna,cidouălicenţe,într-ovremecândoricine scoteacâtdecâtcapuldinturmăeraprivitcususpiciune.Îşi făcuseun scutcameleonic,mi-azisodată,uitândcăsuntla grădiniţă.Însăpavăzaastanupreaţinea,răzuitoriideeticheteîl mirosiserăimediat:vorbea,seîmbrăcaşisepurtacaei,darnu era de-allor.

Nu-ibai! arfizisbunica,adicănu-icusupărarecândlumeaîţi întoarcespatele,atâtavremecâtîţirămânaităi.TantiSuzioavea pesoraei,cumineşicutatalapachet,ceidoicumnaţiseînţelegeaudeminune,familiileîşipetreceauîmpreunăconcediile, sărbătorileşimaialesnoapteaAnuluiNou.TantiSuzişicumama vorbeaudesprerochii,reţeteşiromanesiropoase,tataşiunchiul desprerăzboiulpecareîlfăcuserăunullaVânătoriideMunte, altullaBlindate,iaramândoiscăpaseră caprinurechileacului de prizonieratullaruşi.Dacăceimariseînsufleţiseră–aruncându-şi cuvinte-mingipestemasapecareselăfăiauplatouricusalată deboeuf,răciturişiplăcintecubrânză–,Sorin,cadeobicei,mă ignora.Număsupăramînsă,fiindcăştiamceosăurmezeadoua zi.Ştiaşiel,de-astadeveneatotmaităcut,abiarăspunzândori clătinânddincapdecâteorieraîndemnatsămaiiaoporţiede ouăumplutesausarmale.

Şi-aşaamîngropatanulcelvechi,cubune,curele,ridicând paharelepentruvenireaceluinou,patrucuvinspumosZarea, iardouăcusiropdezmeurăpecaresifonulîltransforma, miraculos,într-oşampanieroz...Înnoapteadintreanicopiiinu erautrimişilaculcaredupăTelejurnal,iarprogramulseriise prelungea.Ne-amuitatîmpreunălaRevelion,euşiSorinmai atenţilacuvinteleschimbateîntrepărinţiinoştridecâtla televizor.Amaţipitîntimpceuntarafdemuzicăpopularăse dezlănţuisepemuţeşte–laastaşilapluguşoarelerăcnitedin toţibojociiunchiulTibiseridica,dândmaiîncetsonorul;arfi fostbunăotelecomandă,darnimeninuîşiînchipuiacăvaţine vreodatăînmânăocutiuţăcucaresăschimbeosutădecanale fărăsăseclinteascădinfotoliu.

Nu-miamintescsăfivisatcevaîncerămăsesedinnoapte, dupăcetatam-apurtat,pejumătateadormită,sprepatulmeu; însăzoriinouluianm-augăsitînpicioareşigatadeacţiune.Ziua deîntâifăceapartedintresărbătorilemelepreferate,imediat dupăSfântulNicolae,cânddescopereamdarurile moşului puse depărinţiînghetuţelelăsatesubbrad.Acumveniseunalt momentîndelungaşteptat.

Aveamtotceîmitrebuia.Douăsorcovefrumoase,cufloridin hârtiecreponată,vopsiteîntoateculorile,ştiampoezioaracare să-miumplecoşulcubomboane,moşi-gerilădeciocolată,felii decozonacşifursecuri.Luamveciniilarând,fărăsăîmiscape niciunul,caunadministratordemoşieceadunadăriledela arendaşi.Eramsingurulcopilalcurţii–peDragoşnu-lnumăram, fiindcătatăllui,inginerulateu,ignoracubunăștiințăritualurile plebeiene,păgânesaureligioase–,iarveciniisevădeauîntotdeaunageneroşi,întrecându-sesăîmiîndesedulciuriîncoşuleţulcâtopaporniţă.

Deci,laSorcovit!Ştiamcum,unde,aveamcuce.Însă,ca-ntotdeaunaseiveaoproblemă.Veciniiceidarnicierausuperstiţioşi.Doamnefereştecaînnoulansăletreacăpragulîntâio femeie,astale-arfiaduspagube,ghinioaneşicineştiecealte nenorociri.De-astaaveamnevoiedeunbăiatlângămine,un viitorbărbatcaresăvirezekarmatuturorcapecârmădecorabie îndirecţiaceabună:câştigurilaLozînPlicşiceîşimaidorea fiecare.Primaoarămăîntorsesemcucoşulgol,dupăceciocănisemzadarniclauşiînchise,deşiceidinăuntrun-aveauundesă fiedecâtacasă.Dinanulurmătorîmischimbasemstrategia.

Sorinerabăiat,nu?Cedacănu-iplăceasămeargădinuşăînuşă? Eramverişoaralui,iarrudelefacsacrificii,maialesunulmărunt caacela.Nul-amîntrebat,ştiindcarearfifostrăspunsul.M-am dusdreptlatatăllui,cuceledouăcrenguţeînflorateşicuo rugăminte.

–ÎllăsaţipeSorincusorcova?

Cumnuputeasăîşirefuzenepoata,unchiulmil-aînchiriat peSorinpentruodimineaţă.Vărulmeusefăcusepalidşiarunca priviridisperatespretantiSuzi.Mătuşa,inimădemamă,s-arfi înmuiatcusiguranţă,uitândcăeramfetiţapecareşi-arfidorit-o, darnuîşicontraziceaniciodatăsoţulcânderavorbadeeducaţia fiuluilor.

Sorinaluatsorcovacudouădegete,deparcăl-arfiars, porninddupăminecupaşiiunuicondamnatduscătreeşafod. Întreobiceiuluratuluişiamergelacerşiteraodiferenţă,darnu înochiilui.Şice?MieîmicădeabinecândpierdeamlaRemi, MoarăoriPăcălici?Aşacum,înRomaantică,clepsidralumiise răsturnade Saturnalii –cândsclaviierauslujiţidestăpâniilorfără crâcnire–,aveamşieumomentulmeuglorie;nicichiarbomboaneledeciocolatăumplutecualunenusecomparaucu dulcelegustalrăzbunării.

Zecefamiliiînafarădenoilocuiaupeatunciîncurteanoastră şine-amduspelafiecare,euîntr-unmarşdetriumf,Sorinde parcăurcaoGolgotăaruşinii.Sunamlauşişimădădeamlao parte,ceidinăuntruvedeauprinvizororiprintrefaldurile perdeleiunbăiatvenitsăleaducănorocşisegrăbeausă deschidă.Îllăsamsătreacăprimulpragul,dupăcareagitam baghetamagicăasorcovei,rostindcuînsufleţiredescântecul ritmat.Întretimp,vărulmeuîncremeneacastatuiaunuiNeptun ceuitasesărespiresubapăşiaveaomăturăînlocdetrident.Ne luamobolulcuvenitîncoşulpecaretotSorinîlpurta,unalt simbolalumilinţei,apoitreceamlaurmătoareagazdă,unde scenetaserepetaidentic.

PeDragoşl-amlăsatlaurmă.Voiamsă-mivadăcoşulplin, săînţeleagăcepierdusefiindcănuisedădeavoiesămeargăcu sorcovitul.Deşierauîmpotrivadatinilornăscute,ziceauei,din superstiţiişiignoranţă,ailuinusezgârceauladaruri,căci,nu-i aşa, obrazulsubţirecucheltuialăseţine.Dupăscurtamearepre-

zentaţie,amrămassinguricuDragoşcasănearatejucăriile primiteşisăselaudecuele:unelicoptercuelicedinlemnde balsa,omașinuțădepompiericuscarăceseputearidicașiun bombardierpictatîncamuflaj.Deşivoiasăneimpresionezepe amândoi,seuitamaimultlaSorin,cerându-ioboluladmiraţiei.

–Tatălmeueinginer-şef,construieşteavioane,aspus.Altău, ceeste?

Eradoaringiner,fărăşefînainte,aşacumlaICAGhimbavse făceauplanoare,nuavioane.Înaintesăpunlucrurilelapunct, l-amauzitpeSorinrăspunzându-i.Arfipututsăzicăorice,tata etotinginer,avocat,doctor,profesor.Şicecredeţicăi-aieşitpe gură?Adevărul.

–LucreazăînRăcădău,laCentruldeAmbalaje.

Amrămascaladentist,euşiDragoş.Eu,fiindcăînaceaclipă l-amvăzutpevărulmeualtfeldecâtpânăatunci.Sorinnu minţiseniciodată,aşacumnueracunasulpesus,ciuntimid căruianuîiplăceasăsedeaînspectacolînfaţanimănui.Mi-a părutrăucăîlfăcusemsătreacăprintoatecercurileiadului,dar maialesmi-afostruşine–pentrumine,pentruDragoş.Între timp,băiatuldeinginerîşirevenisedinuimireşiacăscatiarăşi gura:întâiaieşitunhohotderâs,apoivorbe.

–Spălătordesticle?Răzătordeetichete?Cefrumos!

UnchiulTiberiufăcuseşiasta,daracumscriaîntr-unregistru intrărileşiieşirilelăzilorcuambalaje.Arfifostmultedespus,însă eu,caredeobiceiaveamreplicălaorice,amrămasmută.Primul meugândafostsăiauomânădedrageurişisăileîndeslui Dragoşpegură–eraşiăstaunrăspuns.Arfiînceputsăurle, părinţiiluiarfivenitîngoană,ieşeauncircîntreg...Daraltceva m-aoprit.Dupătotceîlsilisemsăpătimească,nuputeamsă-l târăscpeSorinşiîntr-unscandal.

I-amzâmbitaşadarluiDragoşîntr-unfelcarei-aşters mulţumireadepechip. Tunuplecinicăierişinicieu.Iaranulabia aînceput,spuneaprivireamea,promiţându-icăvaplăticuvârf şiîndesatvictoriadeastăzi.Dragoşaînţelesmesajul:trei săptămâninus-amaiarătatprincurte.

În1972,cândeuîncepusemclasaaşapteaiarSorintocmai intraseînanulîntâilaLiceulMeşotă,tatălluişi-ascosdiplomele delanaftalină,reuşindsăseangajezelaunbirounotarial,deşi n-apututsăurmezeocarierădemagistrat,cumîşidorise.Însă pentruunchiulmeusuişurilesaucoborâşurileerau de-alevieţii valuri şiatât.Aveaosoţieiubitoare,înochiicăreiaarămasmereu unprinţşiunfiuceîicălcapeurme,unmiclordcenuputeasă mintă,săscuipe,săînjure,orisăsebatăcualţibăieţi–şipecare nul-ammaitârâtvreodatălasorcovit.

Nicieunum-ammaidusdinanulacelaşinudoarfiindcănu aveamcucine.

Nuştiudece,însătotfarmeculpierise.

Mi-aluatovremepânăsămă apucsăînșircuvinteleacestea aici.Laînceputnuaveamde gândsănotezcevaanume.Măgândeamsă păstrezînmemorieîntâmplarea.Poatecu timpulvafiuitată.Indecisăfiind,amamânatdeschidereacaietuluiacestacucoperți albastre.Știamcăvăzusemuncaietprin birou;defapt,credcăîninconștientulmeu știamprecisundeseafla,darampierduto jumătatedeceascăutându-l.Apoi,ammai pierdutojumătatedeceas(deciunceas pânăacum)săfacstiloulsămeargă.N-a maifostfolositdemulttimpșis-auscat cernealaînpeniță.Amerspânălaurmă. Mi-amturnatîntr-unpaharnufoarteînalt puținvinroșu,câtsă-mideacuraj.Acum înșiracestecuvintecarenuintereseazăpe nimenidoarcasăamânșimaimultmomentul.

Înfine,aziamieșitdincasă.Numai simțisemcăldurașiluminasoareluidefoartămultăvreme,poatepreamultăvreme. AmstatatâtaînchisăîncăsuțadepeCalea Griviței(încălocuiescaicidupătoatecâte s-auîntâmplat;edemirarecănuamînceputsă-mipierdmințile)încâtamuitat completcămaiexistăolumeîntreagădincolodeferestrelecaresemurdăresctotmai multpezicetrece.Mieînsămiîmiplaceprafulcares-acuibăritici-colo,îmiplacpânzele depăianjendelacolțuri.Of,uitasemcă existășialțioameniafară;dulceafost aceastăuitare!Săuițidetoți!Asta-icelmai bine.Sănutemaidoarăcăocasădesecol XIXestelăsatăînparaginădoarpentruase prăbușisingură,doarpentruafideclarată ruină,doarpentruafirasădepefața pământului,doarpentruaficonstruitun mallpesteoseminteleei,mallsauunbloc desticlăîntr-uncentrucaresevreaafiistoric.Sănutemaidoarăcălocuințelemarilornoștrioamenisunttransformateîn restaurantechinezeștisaumaiștiueuce.

Darastapoatecăestefiresc.Înspecialla noi.NunevorbeșteBlagadesprespiritul nostrumioritic?Nuneîndepărtămnoiperiodicdeistorie,câteodatăatâtdemult încâtnumaiavemsaunumaifacemistorie?Îmiimaginezaceastătrecereanoastră printimpcapeoînșiruirededealuri.Când suntemînistorie,cândnumaisuntem.Iar poatecăacestprezentalnostrunuaparține istoriei.Daramdivagatpreamult,măvoi întoarcelaplimbareameadeastăzi.Am luat-opeGrivițeipână-nVictoriei.Amfăcut dreaptașiammerspânălapodulcetrece pesteDâmbovița.M-amîntorsșiamintrat înCișmigiu.Ampetrecutaiciovreme,privindporumbeii,lacul,florileșipomiimari încarem-așficățăratcopilărește.Poate

dupăooră,celmultdouăore,demerspe aleileparculuim-amașezatpeobancă verdecunegru.Luminasoareluiîmicădea pefațăși-isimțeamcălduramângâindu-mi pleoapeleînchise.Amațipit.

Luminagalbenăpecareovedeamșiîn vissestingeadinceîncemaimult,luându-i locultotfeluldenuanțespreroșu.Cândam deschisochii,soareleapuneașiînroșea câțivanoricarenuaveaucecăutapecer într-ozicaaceasta.Darm-ambucurattotușideprezențalor.Stândașacucapulîn nori,amauzit:

-Christine!

Uitasemcăamunnumeînclipaaceea atâtdeplăcutăîncaredulcifosfenegalbeneșiroșiiîmigâdilauretina.Uitasemde restullumii,uitasemtot.Maremi-afostmirareaauzindacestnume.Îndreaptamea stăteaofatăpiciorpestepiciorcarefumao țigarăneagrăSobranieșisuflafumulalb spregriarcuindu-șibuzeledatecuunruj stins,aproapedenevăzut.Mi-aîntinspachetulelegantcuțigărinegreșifiltruauriu. Amluatuna.Mi-aaprins-oșiamfumat amândouăliniștite,neluându-nepreamult înserios.Fumulprindeașielotentăroșiatică.Îlurmăreamcumseduce-nsus,seestompeazășiîncetulcuîncetuldispare,luat îngoanavântuluidornicșielsătragăun fum.Tutunulerapeterminate.Amstins amândouățigărileșile-amaruncatîntr-un coșdegunoi.Eum-amridicatsălearunc. Cândi-amluatchiștoculampututsăo privescpuținmaiatent.Tunsăscurt,păr blonduț.Areoalurăinteresantădeînger androgin,deparcăarfismulsădintr-un tablourenascentistșitrecutăprinmâinile unuifrizercontemporan.Primacaremi-a săritînochiafostandroginitateaei.Ochiiîi ghicesccafiindalbaștrisauverzisauocombinațiedintreunalbastrucerescșiunverde marin.

Purtablugișiobluzăvaporoasă.Albă.

Cuunrâsștrengarmi-aspuscăo cheamăLucyșicămăașteaptădemult. Știetotuldespremineșivreasăfimprietene.M-ainvitatlaoplimbarenocturnă „chiaracum”prinoraș.Amacceptat.Ceva măatrăgealaea.Feluleideavorbi?Cuun zâmbetomniprezentsaucelpuținogrimasă.Simțeamcăvreasămăcucerească. Șiaeruleichiarmăfăceasă-icadînmreje. Ne-amridicatdepebancă.Soareleseas-

cunsesedecevavremeșiașteptasăfie găsit.

-Maivreioțigară?,măîntrebă,întinzându-mipachetuldeSobranienegrucu filtruauriu.I-amspuscănu-mișadebinesă fumezîntimpcemerg.

-Eucredcăaiarătaminunat!Îmiscoate eaunașimi-oîntinde.Intruînjoc.Mi-o aprindșitragprimulfum.Unvaldecăldură șiocaldăbețieîmiinundăpieptulpentru câtevasecunde.Expirfumulșinevedemde drumspreieșireadinparc.

Ne-amplimbatcâtevaceasuribune. Dupăceamterminatțigărileaceleam-a luatdebrațșiammersastfelspreCaleaVictorieișiapoispreDâmbovița.Nu-midădea drumullabrațdecâtatuncicândîșiaprindeaoțigară.N-ampreavorbit.Lunaurcape boltacereascășicreauncadruromantic. Primaoarăcândmi-atrecutprinmintecuvântulacesta„romantic”amcrezutcă mi-ampierdutmințile.Aldoileagândmi-a confirmat.Întorcându-neundevapeCalea Moșilormi-atrecutfulgerătorprinmintecă m-așputeaîndrăgostideea,cutoatecănu scosesedecâttrei,patrufrazetoatăseara.

Tăcereadrăceascăerade-adreptulseducătoare.Privireacalinășiangelică.

Launmomentdat,începusesămă enervezetăcereaei.Nu-mispusesenimic. Nicicineeste.Nicicevrea.Nicidecemăține strânsdebraț.Darmi-atrecutrepedeacest gând.Înfond,eramatâtdecurioasăsăvăd undevaduceaceastăplimbare.Num-așfi miratdelocdacămi-arfidat,launmoment dat,drumullabrațșiarpleca,dispărândpe oaleeîntunecatăpentrutotdeauna.Era foarteposibil.

Undeva,pelamiezulnopții,începusem sămăgândesclanumeleei.Dacănu-mi vorbea,puteammăcarsă-miținmintea ocupatăcuceva.Lucynupareunnume foarteromânesc.Poatefioporeclăsauo prescurtaredelaLucia?Luciana?Lucreția? Lucifer?Amrâsînsineamea.

Deodată,m-aîntorsspreeașim-asărutataprinspegură.Amrămasîmpietrităcao statuiedepiatră,nudebronz.Împietrireaa fostgenerală.Mușchiinumaivoiausăse miște.Oaseles-aublocatînarticulații.Articulațiiles-aucimentat.Pieptulnuvoiasă mairespire.Inimacredcășieaaluato scurtăpauză.Daraceastăstareaduratun timpinfim.Doarcâtsărealizez.Doarcâtsă treacăungând.Câtunfior.Amacceptat sărutulșiamrăspuns.

-Credcăștiuunmagazindeschisîn apropiere.Aspusdezlipindu-șibuzelede alemeleșitrecându-șilimbapesteele.Am cumpăratosticlădevinșiîncăunpachet dețigărinegreșine-amîndreptatsprecasa meadinCaleaGriviței.

Oușoarăploaies-apornit.Picăturilese auzeaulovindcâteunacoperiș.Vântulse întețeașiel.Deceoareacestelucruricreeazăuncadruromantic?Dacăarfifostși lunapecer?Saușimaibine:săfifostluna pecerulîmpistruiatdestele(lanaibacu Olbers!)deasupraunuilacîncares-arfi răsfrânt?Decearficevaromantic?Doar pen-trucăauscrispoețiidesprelunăși steleșizefirșilacșicâteșimaicâte?N-au scrisșifizicieniidespreaceleașilucruri? Cumdeocartedefizicănueromantică? Măpierd.Revin.

Amajunslamine.Amintratîncasa goală,luândșivântulcunoi.Ploaiaseopriseșisemaiauzeaudoarpicăturilecare cădeaudeprinvreunburlanșicaresăpau gropițemiciîncaldarâmuljilavîntr-unmod atâtdechinezescîncâtsimțeaidurereaasfaltuluisaucimentuluisauosului.

Amadusdouăpaharepentruvinșio scrumieră.Ne-amchinuitsăscoatemdopul deplutăcuuntirbușorvechișiruginitcare parcăîșinegascopulpentrucareafost făcut.Săscoatădopurideplută.Nuvoia. Amreușitpânălaurmășiamturnatlichidul acelaroșuînpahare.Amciocnitșiambăut. Ne-amaprinscâteoțigară.Fumam.Nuprea aveamcenespune.Amândouăștiamlace sevaajungeși,credeu,nepregăteamînliniște.Nuștiunimicdespreea.Nueramsigură deceștiaeadespremine.Nu-miveneasă credcăsuntatrasădeofemeie.Maimult: misepăreacăsărutuldemaidevremefusesenumaiunvis.Darcevisesteacela care-țilasăungustatâtdeplăcutpebuze? Șiodorințăatâtdemarepentruîncăunul? Lafel?Poate.Poatenu.Lafelnicinumai poatefi.Astaafost.Nuvommaiputea recreaacelsărut.Niciodată.Oricâtdemult arplângebuzelenoastrepentruîncăunul. Nusemaipoate!Nusemaipoate,buzelor! Plângeți!Fumulgri-albăstruiseridicadin țigărilenoastreparcăîntr-unritmdejazz. Vorbeaînloculnostru.

Îșistinsechiștoculînscrumieradesticlă șiluăogurădinlicoareaaceearoșiecasă-și curețeguradegustuldetutunșisămă sărutebruscpegurăprețdeoclipită.Râdea.Erafrumoasășirâdea.Seridicădepe canapeauaîncarenesorbeamvinul,țigările,mințile.

Lampadincolțulcamereicuabajurși beccufilamentdewolframîșiaruncaluminagalbenășileneșăpetrupuleicare rămăsesedoarînlenjeriaintimădedantelă verdeVS.

Credcăfilamentuldewolframestecel maipotrivitpentrumomentecaacestea.

Mi-aîntinsmâinileșim-aajutatsămă ridic.Zicicăeramfăcutădinpiatră.M-aajutatsămășidezbrac.

Știucăacestjurnalnuvaficititdenimenișiștiucăprobabilvaardeînvatraunei casesauvaaprindeungrătar,darnupot intraîntoateaceleamănuntecareauurmat dintr-ociudatăpudoarepecarenuopot explica.Mi-erușinefațădemine.

Voipovestitotușiunepisodcarem-a făcutsăteoretizez.Ciudatmomentmi-am alesșieusăfacteorie.Darpoatecănuîmi amintesccumtrebuieșim-amgânditla astamaitârziu.

Înoricecaz,mângâiereaeim-aduscu gândullafrumos.Îngeneral,mâinilebărbațilorsunturâte:cupieleatareșicubătături;șinuștiuadezmierda.Înplus,mâinile bărbăteștinuaurăbdare.Eaaveamâinile micicudegetesubțirișimoi.Netede.Asta m-aduscugândullacespuneaEdmund Burkedesprenetezime.Căplace.Atât ochiului,câtșipielii.Căesteunmotivîn pluspentruadesemnacevaafifrumos.Și deaiciamajunslaideeacăactulnostrude dezmierdareesteunulfrumosșifiresc.

Amcontinuatsăidentificfrumosulcu bineleșibinelecuadevărul.

Unsingurlucrumăneliniștea:finalitatea.Teleologia?Actulnostrumaiputeafi

frumos,bunșiadevăratdacănuaveaun sfârșit?Sigur,nuaveaunulbiologic,darcâte nuamgăsitșicaresănuseintersectezecu biologia!

Acestasăfiesingurulmotivcaresăcondamne?

Nu!

Nu!

Nu!

Mi-amamintitcăamcititîntr-ocartede OlgaTokarczukurmătoareaidee:scopul evoluțieiestepurestetic.Câtdemultm-a bucurataceastăamintire!

Înasemeneacondiții,dragosteadintre douăfemeiarfiatâtdefecundă!N-așputea spuneacelașilucrudespredragosteadintredoibărbațicumâinilelorbătătoriteși carenuștiusăiubească.

Dacăîmipermițisăfiulirică:dragostea adouăfemeiarnașteîngeri!

Vorbeamcujurnalul.Înnebunesc.Sau măîndrăgostesc.

Fragmentdinromanul Christine aflatîncursdeaparițielaeditura CarteaRomânească

MAGIE,EROS ±I POLITIC{

mirunAdrĂGHici

EstegeneralacceptatfaptulcăsursaprimarădeinspirațieapieseiluiRobertGreene FrateleBaconșiFratele Bungay oconstituieolegendămedievalăanonimă,de pela1555,intitulată TheFamousHistorieofFryerBacon.Într-o formăromanțată,cuaccentepseudo-biograficeșicomice, aflămdinaceastacăînvățatulBacon,deșiversatînartele oculte,nureușeștesăconstruiască,asemenealegendarului Merlin,unzidmetalicdeapăraredejur-împrejurulBritaniei, însă,cuajutorulconfrateluiBungay,vameșteriuncapde aramă,înzestratcudarulvorbiriișiprevestirii.Caînoricelucrare detipmagic,estenecesarădepășireaunorîncercări–înspeță, ceaasomnului,lacareînsăsavanțiinoștrieșuează.Drepturmare,idolulmetalicnuesteauzitșiînțelesdecreatorulsău, care,învinsdepropria-islăbiciune,vaabandonapractica arteloroculte.Înversiuneaoriginală,capulmetalic,dupăce grăieștepentruultimadatămisterioasele-icuvinte,explodează într-unvacarmteribil,rămânânddoarbucățisparte.Înpiesă, prinutilizareaprocedeului deusexmachina,cumânaapărută dineter,înarmatăcuunciocan,caredistrugemonstruozitatea metalică,vedemconcepțiacalvinistăaprezențeidivinepecare insuficientacapacitatedeînțelegereamințiiomeneștinuo poatedesluși.Greeneadoptăastfeloatitudineiconoclastă destuldeinteresantășicurajoasăpentruvremeasa,avândîn vedereOrdineleRegaledin1559,ceinterziceauînfățișarea unorsceneșisubiectecucaracterreligiosîndramaturgie.

Oaltăposibilăsursădeinspirațieoconstituielucrarea De RebusGestisRegumAnglorum,acălugăruluiWilliamdeMalmesbury.Conformcelorrelatate,eruditulGerbertdeAurillac(viitorulpapăSilvestrualII-lea),învățândarteleîntunecatedela unsarazindinSpania,Baconconstruieșteuncapdebronz,care răspundecudașinulaoriceîntrebare,avândputeridivinatorii.

FaimosulcapdearamăesteunlaitmotivpopularînEvul Mediușiîșiareorigineaînpovestirilearabe,aduseînEuropa devaluriledecruciațiîntorșidinOrient.Celmaicunoscutidol alvremii(desprecarecinevacaGreenearfipututaveacunoștință)esteinfamulBafometalcavalerilortemplieri,unadintre pieselederezistențăînrechizitoriulcarele-aaduspieireape rug.Perioadădefermentațiecultural-istoricădeosebită,Evul Mediuvalorificășireuneștedouătradițiidivinatoriideorigine antică.Primadintreacesteaesteceaastatuilorcaresemișcăși vorbesc,miraculoasecreațiialepreoțiloregipteniaimisterelor. Dinaceeașispeciesuntșiautomatele(azile-amspuneroboți) deaurfăuritedeHefaistos.Adouatradițieesteceaatigvelor umaneînzestratecuputeriprofetice.Leîntâlnimînlegendalui Gawain,încompilațiaarabă Fihrist (Ibnal-Nadim,988),cerelateazădespreconservareacapetelorumanetăiatepentruutilizareînscopuridivinatoriisaulegendadesecolalXIII-leaa unuicruciatenglez.Acestadinurmă,dorindsăafleveștidin țaranatală,angajeazăuntânărceînvățasemagielasarazini,iar acestadezgroapăotigvăcareîivorbeștedesprerăzboiullui HenricalIII-leașivasaliisăirebeli.

PentruconturareapersonajuluiliterarBacon,Greenefoloseștedreptsursemajoredeinspirațiedouăfiguriistorice:Roger

BaconșiMichaelScot.CâtdesprepersonajulistoricBacon (cca.1214–1292),călugărulfranciscanestecunoscutdreptunul dintrepredecesoriimetodeiștiințificeexperimentale,astrolog, matematician,filosof,filologșiinventator,adversaralscolasticiimedievale,numeroaselesaleînclinațiiatrăgându-isupranumelede Doctormirabilis .Dinpropria-isumarăbiografie, aflămcăBaconîșiconsiderăviațacafiindîmpărțităîndouă mariperioade–cealaică,marcatădeactivitateadidactică,desfășuratăpânăîn1257,atâtlaOxford,câtșilaUniversitateadin Paris,urmatădeperioadaecleziastică,încadrulOrdinuluiFranciscan.Din1260îlregăsimdinnoulaParis,într-unposibilexil, dincauzaopiniilorsaletotmairadicaleșicontrarepreceptelor scolasticeoficiale.Abiaîn1278seîntoarcelaOxford,pentru a-șipetreceurmătoriidoianiînarestladomiciliu:Jeromedin Ascoli,conducătorulOrdinuluiFranciscan(viitorulpapăNicolae alIV-lea)îlcondamnădincauza„anumitornoutățisuspecte”, caresegăsescînlucrărilesale.Baconeracunoscutcafiindsuperstițiosșicredul,lăudărosșiemfatic,dar,maiales,virulentla adresacelorcenu-iîmpărtășeauopiniile.Imagineapopulară dinvremeadinastieiTudoresteceaaunui praestigiatorac magusnecromanticus .OcartedemagieaflatăazilaFolger ShakespeareLibrarynespunechiarcă,înanii1580,numelelui Baconerafolositpentruconjurareaspiritelor.Greeneexploateazășiîngroașăatâtdemultacestetrăsăturialepersonajului istoric,încâtclericulsetransformăînpropriulsău nemesis întunecat,vrăjitorul.Însăacestadinurmăestecelcaresuscităinteresulșiplăcereapublicului,controversafiind,dintotdeaunași pretutindeni,orețetăartisticădesucces.

Celmaispectaculosșiscandalosaspectalpersonajuluieste datdepricepereasaînartanecromanției,Greeneinspirânduse,celmaiprobabil,dinfigurasolomonaruluiscoțianMichael Scot(1175–1232),celmaicunoscutteoreticianșipracticantal divinațieiprinintermediulmorților.AstrologșiprotejatalîmpăratuluiFredericalII-lea(elînsușiacuzatdeafifostpracticant alartelorîntunecate),MichaelScot– MagistrulSuprem, esteun eruditeducatlaOxfordșiParis.ȘiScotcerceteazășiscrieîn domeniulastrologiei,alchimiei,fiindconsideratșiîntemeietorulstudiilordefizionomie.Înprivințaartelordivinatorii, descrieprocedurileprevestitoarealeaugurilorșiscrieversuri profetice.Conjurareaspiritelordecedaților,darmaialesademonilor,precumșiaservireaacestora,estemijloculprincarese potrealizafapteaparentimposibilesaucâștigacunoștințedintrecelemaitainice.LegendeledespreScotrelateazăcăacâștigatunduelcudiavolul,forțându-lpeprințulîntunericuluisă-l servească.Formulasadeconjurareademonilorestepăstrată într-ocolecțiedemanuscrisenumită Occulta

EvulMediuinvocatînpiesaluiGreeneestemarcatșide figuraluiEduardPlantagenet(1239–1307),moștenitorultronuluienglez.CronicilesecoluluialXVI-leaîldescriupeEduard Lunganul cafiindunprințcrud,inteligent,viclean,bravșieficient, participantdefrunteînturnirurilecavalerești,cruciat,mereu prezentpecâteuncâmpdeluptă.Camonarh,EduardIeste piosșicultivat,însăapetitulsăupentruconflictpareinsațiabil:

Teatruelisabetan

îialungăpeevreidinAnglia,poartăcampaniisângeroaseîn ȚaraGalilor,Franțași,maiales,înScoția,undecruzimeasaîi atragerenumelede Scottorummalleus. Paregreudecrezutcă oasemeneafigurăsăpoatăficonvertităînpersonajdecomedieromantică,însăGreeneîncearcăacestlucru,ignorândtocmaitrăsăturaesențială,înplanerotic,aluiEduard–fidelitatea îndragostepentrusoțiasa,EleanordeCastilia(senumără printrepuținiimonarhicarenuauavutlegăturiextramaritale saucopiinelegitimi).Înschimb,autorulvalorificălaturasaturbulentă,concretizatăîntr-ofervoareeroticădebordantăa tânăruluiprințpentruMargaret,defapt,așacumvomdescoperi,oproiecțieidolatrădefacturăpsihologică.Însăcele douăimperativecontrare–pasiuneailicităpentruMargaret,pe deoparte,șiacceptareacăsătorieiimpuse,înnumeleonoarei șidatorieifațădetron,pedecealaltăparte–suntcelecareconstruiesctensiuneadramatică.

Intrigaerotică,bufoneriile,voalatapropagandăpolitică sunttemedeosebitdepopulareîndramaturgiaelisabetană;la acestea,Greeneadaugăspectaculoasatematicăocultă,alcărei potențialdramaticesteînplinăascensiune.Personajele,exponentealestereotipurilorvremii(bufonul,fermierul,savantul, nobilul,prințul)seaflăîntr-odinamicăîncaredistincțiilede clasăsocialăsuntrăsturnatesauîncălcate,pentrualivrapubliculuiatâtlecțiamoralăsubiacentătextului,câtșidozade amuzamentșiescapismpecarelepresupuneartadramatică. Unuldintremeritelepieseiconstăînutilizareaclișeelorsocietățiienglezeelisabetaneînintegralitatealor,autorulalcătuind opanoramăavremii,încarecontrasteledialoghează:motivul magicseîmbinăcucelistoric,peisajulbucoliccuceldelacurte, senzațiiledeteamăcusituațiilecomice,cunoaștereaacademicăcuslăbiciuniledecaracter.

Abordareapercepțiilorșiatitudiniloridolatre,încontextul epociielisabetane,esteunadintrecelemaiinteresantetematici propusedeGreeneînpiesasa.Fascinațiașiîncredereaoarbăa luiBaconîncapulmetalicșiputerileacestuiaconstituieunvectormoralizatorînsemnat,pus,deasemenea,înslujbapoliticilor oficialealestatului.Într-oevidentăpoziționareanti-catolică, doctrinaprotestantăînfiereazăconcepțiilepotrivitcăroraun obiect–așadar,unidol,arputeafiînzestratcuputeriintrinseci. Eșeculacestuitipdegândiremagico-religios,concretizatîn spectaculoasadistrugereaidolului,sedoreșteafiunactde trezire,deabordareraționalăarealului.PrinfaptulcăBaconnu vedeacestmoment,fiindprizonieralsomnului,Greenetransmiteunavertismentasuprapericolelorșislăbiciunilorspirituale carefragilizeazățesăturasocialăaepociisale.(...)PentruadevenicuadevăratviitorulconducătorviabilalAngliei,Eduard estechematsărenunțeladorințaobsesivăpentruMargaret–Venusasa–princanalizareacorectăapasiuniieroticeînplanul realitățiiobiective,cătrecăsătoriacuEleanordeCastiliașiproducereaunuimoștenitor.Bacon,larândulsău,pentrua-și recâștigaverticalitateaspirituală,vafinevoitsăacceptedistrugereacapuluidearamășiaoglinziimagice.Aceștiidoli,fie căsuntdesubstanțăpsihologicăsaumaterială,stauîncalea realizăriiarmonieiînplanulrealității.Urmândacestimperativ, înultimăinstanță,piesaluiGreenepledeazăpentrudistrugerea idolilorminții,ailuziilorproiectatedepropriiledorințeșiambițiiscăpatedesubcontrolulrațiunii.

Câtpriveștereprezentareascenică,dupăcumaflămchiar depepaginadegardăaedițieidin1594,piesaesteinterpretată deservitoriiMaiestățiiSale, referireafiind,desigur,latrupade teatruTheQueen’sMen(OameniiReginei).Trupaesteînființată

în1583decătreSirFrancisWalsingham,consilieruldemareîncrederealregineiElisabeta,șifavoritulacesteia,RobertDudley,contedeLeicester.Actoriisuntaleșidinaltedouăcompanii preexistente,OameniiluiLeicesterșiOameniiluiSussex,iar pânălaînceputulanilor1590daureprezentațiiregulatela Curte.Totuși,trupaîșidatoreazăpopularitateamaialesturneelorefectuateînțarăpânăîn1603,lamoarteareginei,ance marcheazășidesființareacompaniei.DeșieclipsațideOamenii LorduluiAmiral,fărăabeneficiadevreopiesăamarilordramaturgiprecumShakespeare,MarlowesauJonson,Oamenii Regineiseremarcădreptuninstrumentprincaremonarhul acționeazăatâtîncapacitateasapolitico-socială,câtșiîncea demecenat.Beneficiinddeprotecțiaregală,trupapromovează politicilecurții,printr-oidealizareaprotestantismuluimoderat, glorificareanaționalismuluișiaistorieienglezesauomagierea, maimultsaumaipuținvoalată,areginei.Ambalateîndozele comicesolicitatedeaudiență,numeroasepieseauprotagoniști regaliprecumHenricalIV-lea,HenricalV-lea,RichardalIII-lea sauregeleLeir.

Dinactualaperspectivăliterară,amputeaafirmacă Fratele BaconșifrateleBungay esteunprecursorîndepărtatalliteraturii science-fiction, peundrumlungșisinuos,delacapulde aramăalcălugăruluiBaconpânălaroboțiiluiAsimov. Fratele BaconșifrateleBungay transmiteparfumuluneiepociapuse,în careputemdeslușifrământărileșitribulațiileceînsoțescșiazi proiecteledeviitoraleomenirii.Nefrapeazășineîncântănaivitatea–uniiarspunechiartrivialitatea–epociielisabetane,în abordareacreațieiartificiale,făuritedemânaomului,înzestrată cucaracteristiciumaneșiputerisupraomenești.Măîntrebce-ar spuneacumomuluneiepociîncareputereaștiințeișiaprodusuluisăumajor–Mașina,abiaseiveaulaorizontulconștiințeisociale,cearspuneGreeneastăzi,dacăarvedeacă întregulviitoralomenirii(nudoarcelalunuiprințșialuneilăptărese)suntpecaledeafimodelatedeomașinărie,ointeligențăartificială.Iarodatăcustingereazâmbetuluiprovocat denăstrușniciilepersonajelor,nevomgândinoioarecăamfi pututevitasănepredămdestinul,însă,însomnolențanoastră, nuștimcăacel timpatrecut?

ROBERTGREENE

FRATELEBACON±IFRATELEBUNGAY

traducereșiprezentare:GeorGeVolceAnoV

(fragment)

Î

nistorialiteraturiiengleze,RobertGreenerămânecelebru,înprimulrând,pentruatacullansatînseptembrie1592, înpamfletul AGroat’sWorthofWitBoughtwithaMillionofRepentance (Mintededoibanicumpăratăcuunmilionde căințe),împotrivaluiShakespeare,pecareîldenunțăcapracticantalcămătărieișipecareîldescriedrept„unparvenit, ocioarăînfrumusețatăcupenelenoastre,care,cuasainimădetigruînvelităîntr-opieledeactor,îșiînchipuiecă-iînstare săscrieunversalbbombasticasemeneacelormaibunidintrevoi;și,fiindundesăvârșit Johannesfactotum,sesocotește, cuînfumurare,singurulscutură-scenădinîntreagațară.”Înafaraacestuipamflet,peGreeneîlleagănenumăratealtefirede operaluiShakespeare:s-anumăratprintrecoautoriitrilogiei HenricalVI-lea,alăturideMarlowe,Nashe,Kydșialțiiluștridramaturgielisabetani;romanulsăuintitulat Pandosto (1588)stălabazapiesei Povestedeiarnă;înfine,delaGreeneaînvățat Shakespeareartacaracterizăriipersonajelorfeminine–frumoase,inteligente,dârze,inventive,loiale.Piesa FrateleBaconși frateleBungay vaapăreaîntr-unvolumdinseria„ContemporaniiluiShakespeare”,laEdituraTracusArte,alăturide George-a-Greene,străjeruldinWakefield șidefeerialuiGeorgePeeleintitulată

SCENA6

IntrăfrateleBaconîncameraluidelucruîmpreunăcuPrințul Eduard.Baconîlconducepeacestaîndreptuluneioglinzimagice.

BACON: Eduard,bine-aivenit,chiliaasta Eloculunde-mițininvențiile Șiundețincudiavoliiconsiliu, Cudiavoliicemise-nchinămie. Tu,înoglindaastafermecată, Aisăvezicese-ntâmplă-nFressingfield ÎntreîncântătoareaPeggyșiLincoln.

PRINȚULEDUARD: Măbucursincer,frateBacon, Astăziamsătestezloialitatea LuiLacyfațădestăpânulsău.

BACON: Iastaicoleașiuită-te-noglindă.

(Prințulseuităînoglindăși-ivedepeMargaretșifrateleBungay cufundațiîntr-oconversațieserioasă.)

Cevezi,stăpâne?

PRINȚULEDUARD: Frumoasafiică-apădurarului, Strălucitoarecaiubitalui

Marte,-nsoțităde-uncălugărvesel.

BACON: Nutemișcașiuită-te-noglindă.

(Silueteledinoglindăîncepsăvorbească.)

MARGARET: Darspune-mi,frateBungay,cumsepoate Catânărulacelaarătos Careziceacă-ifiudefermier

SăfieLacy,conteledeLincoln?

BUNGAY: Peggy,e-adevărat,peviațamea; Denu-iașa,magiameanuface Doibani;iarPrințulEduardl-alăsat Aicisă-țicucereascădragostea; Străinu-nverde,carete-a-ajutat Laînchegatulbrânzei,estePrințul.

MARGARET: N-aredecâtsăfie,elnuvrea Decâtsă-șisatisfacăpoftele.

Da-iplaceluiLacydebiataMargaret, S-arînsuraelcuoțărăncuță?

Umilăservitoareeui-așfi Șicurespectulmeul-așrăsplăti.

BUNGAY: Darce-icutine,Margaret,îliubești?

MARGARET: EmaifrumosdecâtmândriaTroiei, Celcarearăpit-opeElena.

Agerlaminte-ișiplindeumor, CavechiiînvățațiaiGreciei, Curtenitorșiveșniczâmbitor.

Crede-mă,îliubesc,destulți-amspus; EdecâtrestulAnglieimaipresus.

BUNGAY: Nutenumesctoțiceiceteprivesc FrumoasatânărădinFressingfield?

MARGARET: Așa-i;deaDomnulcașidrăgălașul Decontesăgândeascătotașa.

BUNGAY: Nu-țifacegriji,căci,prinmagiamea, Amsă-latragînmrejeleiubirii.

PRINȚULEDUARD: Călugărul,mătem,îifacecurte Frumoaseidomnișoare.Presupun Că-iunmârlanși-undesfrânat.

BACON: Privește.

(ÎnoglindăapareimaginealuiLacy.)

Lagurasobei

2024

Teatruelisabetan

PRINȚULEDUARD: Să-nnebunesc,uite,apareLacy!

BACON: Alteță,șezi,priveștecomedia.

BUNGAY: Uite-lpeLacy,Margaret–ascunde-te.

(OtragepeMargaretîntr-oparte.)

LACY: Dafne,carel-asubjugatpePhoebus

Custrălucireaei,nui-apărut LuiApolloatâtdeminunată

Pecâti-eMargaretconteluideLincoln.

Lacy,ia-țivorbaînapoi,căcitu

Eștiprietenulsecretalprințului, Alessăocurtezepentruel, Șiteîncumețisă-țitrădezistăpânul?

Iubireanufaceexcepțiinici

Cândvinevorbadeprieteni;prințul, Încazulăsta,-iomcașiceilalți.

Onoareateîndeamnăsă-iții-nfrâu Poftatrupească;elnu-ifacecurte S-oiadesoață;vreadoars-oseducă.

Lacy,tuoiubești,nutolera

Asemeneaabuz,ia-odesoață Și-ndură-apoimâniaprințului... Maibinemoridecâts-ovezidezonorată.

MARGARET: Lasă-mă,frate,să-ialungmâhnirea.

Cemaifaci,dom’le?Pariîngândurat.

Doamne,șite-aisculatcunoaptea-ncap. DinBeccleste-aipornitașadevreme?

LACY: Îndrăgostițiin-ausomn,lisefrânge Odihna-ntruna.Peggy,delatârgul DinHarlestonsimtcăm-amîndrăgostit Detinepânăpestecap.

MARGARET: Loialule, Încă-mifacicurtepentruomu-nverde?

Măminunezcănuvinechiarel Sămăcurteze.

LACY: Peggy,la-nceput

Eupentruelamvrutsăîțicâștig Favorurile,darcândți-amzărit

Înfățișareamândră,dragostea M-asăgetatîninimă,făcând Dineaaltarulînchinatdoarție.

Îndură-tedeminechiarde-snumai Fiudefermierșin-amdeoferit Averi,cidoariubireamea.

MARGARET: Preate

Grăbești.Iubirea-icasămânța,trebuie Săîncolțească-ntihnă;cerăsare Pretimpuriudegrabăputrezește.

BUNGAY: Deushic; faceți-ilocși-unuifrate!

Cum,tânăruldinBecclese-mpreună Cufiicapădurarului?Ebine. Spuneți-mi,știțicemaienou?

LACY: Nu,frate;care-snoutățile?

BUNGAY: N-ațiauzitdemesageriicecitesc Printârguriproclamațiaregelui?

LACY: Spune-ne,frate,despreceevorba.

BUNGAY: N-aiauzitacestevești,deși Vorb’aia,locuieștiînBeccles?Lacy, ContedeLincoln,afugitrecent DelaCurte,dinWindsor,deghizat,

Se-ascundepeaici,esuspectat C-arfitrădatperege.Deaceea, Aproclamatcăcine-lcapturează Primeștedouăzecidemiidegalbeni.

LACY: Cum,conteledeLincoln?Eștinebun! Lamijloce-ogreșeală,nusepoate! Nu-ivorbadespreconteledeLincoln!

MARGARET: Da,foartebine,domnule,căcitu Eștiel...iarfiicapădurarului Te-aluatostatic;lasă-mă,lordLacy, Să-țifiuodată-nviațătemnicerul.

PRINȚULEDUARD: Uite-icefamiliarisunt,Bacon,zău!

BACON: Nute-agita,priveștecontinuarea Poveștiilordedragoste.

LACY: Înseamnă

Că-sprizonierultăudedouăori. Hai,măpredau.–Veștile-aufostofarsă?

MARGARET: Ofarsăpentrutine,însăgrave Încazulmeu,căcinedreptateaasta Îmifrângeinimalagândulcă

Nobiliviclenisuntpușisămăgulească Niște-amărâteîntr-unscopmurdar.

LACY: Crede-mă,scumpo,-sconteledeLincoln, Nuneg;amvrutsă-țicuceresciubirea Purtândacestestraiedețăran.

MARGARET: Cedragoste-iaceeacenuduce Lacununie?

LACY: Fatădragă,jur, Chiaramdegândsăteiaudesoție.

MARGARET: Nusecoboar’unconte-atâtdejos.

LACY: Devrei,tefaccontesăpân’s-adorm.

MARGARET: Baslujnică,să-țisatisfacăpofta. Soațăcunumele,defapt,oslugă Cenucrâcnește-nfațata.

LACY: Veifi ContesameadeLincoln;chiaracum Pecetluimlogodnac-unsărut.

(Ostrângeînbrațe.)

PRINȚULEDUARD: Sămoreu,sesărută!Îiomor.

BACON: Fiicalm,Alteță,asta-iooglindă!

PRINȚULEDUARD: Văzându-ipe-ăștiadoiîmbrățișați, Furiam-afăcutsăiauaceste Imaginidreptfăpturalorreală.

BACON: Ți-artrebuiunpumnaltarelung,Alteță,săajungă dinOxfordpână-nFressingfield;calmează-teșivezicemai urmează.

BUNGAY: ContedeLincoln,dacăv-ațiunit Iubirile,iarcugetulșilimba Îșidauconsimțământul,confirma-voi Unireavoastră,preîntâmpinând Oricediscordie;îmiiauEvanghelia Șivăcununaici;apoi,înpat Pecetluiți-vădorințele.

LACY: Frate,-sde-acord.Peggy,tuce-aidezis?

MARGARET: Cevreastăpânulmeușimie-miplace.

BUNGAY: Dați-vămâna,iareumi-aduccartea.

(LacyșiMargaretîșidaumâna.)

BACON: Alteță,cemaivezi?

PRINȚULEDUARD: Îndrăgostiții

Staumână-nmână,iarcălugărul, CuEvanghelia,-igatasă-icunune. Suntterminat.Bacon,ajută-mă, Dacămagiataafuncționat Vreodat’;opreștecununiaasta Cudraciișinecromanțiata, Șiamsă-țidaupatruj’demiidegalbeni.

BACON: Nu-țifacigriji,l-împiediceupefrate Să-șibălmăjeascărugăciunile.

(ÎndrăgostițiiașteaptănerăbdătoricaBungaysăînceapăceremonia,darelnueînstaredecâtsăîngaime„mmm...mmm... mmm...”)

LACY: Decetaci,Bungay?Hai,citește-ne.

MARGARET: Frate,paritulburat,năuc,terog, Dacăeștimut,arată-neprinsemne Ces-a-ntâmplatcutine.

LACY: Chiarcă-imut. Bacon,cudraciilui,l-afermecat; Saul-apălitoboală,-apoplexia, Dar,Peggy,cenupoateelcucartea Vomreușinoicu-alenoastreinimi.

MARGARET: Nemernică-sdenuvafiașa.

PRINȚULEDUARD: Dece-iașabuimacfrateleBungay?

BACON: I-amluatpiuitulși,dacăvrei, Ți-lvoiaduce-aicidinFressingfield, Săiacinacunoi.

PRINȚULEDUARD: Osămăbucur Dacăfaciasta,Bacon.

LACY: Margaret, Arfipoliticosdinparteanoastră Să-lducempefratelatatăltău, Să-ideaosupă,poatereușește Să-lreaducă-nfire.

MARGARET: Amfihaini Dacăl-ampărăsilaananghie.

(ÎnoglindăapareundiavolcareîliaîncârcăpeBungayșiiese cuel.)

Vai,ajutor!Undrac,undrac,stăpâne! Uite,-lcarăpeBungayînspinare! Haisăplecăm,că-iloculbântuit DediavoliiluiBacon.

(Imaginiledinoglindădispar.)

PRINȚULEDUARD: Zău,măstric

Derâsvăzândcumcălăreștedracul, Iarconteleșimândraluioșterg Defrică.’NdatăceajungeBungay LaBrasenoseși-osădiscutămcuel, OsămășirepedlaFressingfield, Și-osă-iplătescluiLacycudobândă Totrăul,pânănuepreatârziu.

(Ies.)

Criticaliterar[dinRomânia,ieri§iast[zi

iuliAnbĂicuș

Înmodevidentcriticaliterarăiaexact caapaformapaharuluiîncareafost turmată,dacănereferimlaceitreizecideanipecareartrebuisă-isărbătorim înacestan,parcurșidelaRevoluțiadin 1989careaschimbatcompletmediul socialșipoliticdelanoi.Caîntr-unjocde fotbalîncareapărătoriifacunpasînainteși îilasăpeatacanțiiechipeiadverseînofsaid, criticaliterarăs-amodificateași-aschimbat oarecumforma,s-aadaptatnoilortehnologii,datfiindfaptulcăobunăpartedin presaliterarăs-amutatînvariantaonline, nudoarlanoiciîntoatețărilelumii,unii specialiștisaudoarbloggeriși-aufăcut blogurisauaurenunțatlacriticadeîntâmpinareșiautrecutcâtepuținlacriticauniversitară,saulacercetarealiterară,distincțiaîntreceledouăaripialecriticiifiind introdusăînFranțachiardinepocaluiAlbertThibaudet.Criticauniversitarăaatras totmaimulțipracticanțiaicriticiiunrecord caaceladeținutdeN.Manolescudeaface cronicăliterarătimpdetreizecideanifără întreruperefiindactualmenteînlocuitde necesitateadeascriedouăarticoleISIsau deatrecepesteexamenuldeabilitare pentruaconducetezededoctorat.Oricum esteciudatpentrucăcriticaliterarănua fostniciodatăsupusăunorreglementări similare,nuapututfievaluatăprinpunctajesaugrileimpusedenouareformăde proveniențăoccidentalăaclasificăriiuniversităților.Oricâtamprotestaîmpotriva acestorcerințenuavemcumsămodificăm acestsystemdeevaluarebazatpearticole indexateîndiferitebazededatecarefuncționeazămaibineîncazulștiințelorexacte camatematicasaufizica,etc.Înarticolulde fațăvoiîncercaocartografiereacriticiiliterareuniversitare,situatăazilaconfluența criticiieuropene,engleze,francezesau germanecuceaamericană,caredomină oarecumdomeniulștiințelorumanistedin lumeacontemporană.

Înaniiaceștiacriticiicares-auformat înaintedeperioadademocratică,adică înaintedeRevoluțiadin1989aucontinuat săactivezedarîncondițiilecevamaimodificatealenoiiliteraturi,astfelîncâtau apărutnoitemededezbatereșianume literaturaexilului,cuexemplulcelmai vizibilDicționarulexiluluiliterarromânesc, scrisdeFlorinManolescuînperioadasade

lectoratlaUniversitateadinBochum,un proiectpecaredomniasal-atransformat într-unextremdeutilauxiliarpentrucei carevorsăabordezeoataretematică.Pe lângăacestvolumaumaiapărutdiverse cărțiextremdeinteresanteconsacrate exiluluiliterarromânesc,semnatedeMirceaAnghelescușideCornelUngureanu, autoruluneiIstoriisecretealiteraturiiromâne,ajunsădejalaedițiaadoua,lacare autorullucreazădecâtevadeceniișiîncare chestiunilelegatedeexilsuntdejaprivite cuunsoideechilibruinterior.

DealtfelgrupuldinTimișoara,Mircea Mihăieș,unanglistșiunamericanistcarea

abordattemedeliteraturăcomparată,s-a ocupatdeanalizaopereiluiWilliamFaulkner,dândadouamonografie,dupăcea structuralistăaluiSorinAlexandrescu,publicatăîndeceniulalșaseleaalsecoluluiXX. CeamaivaloroasăcontribuțiealuiMircea Mihăieșrămâneînsăanalizaromanului UlisedeJamesJoycepecarel-aanalizat într-unnumărdepaginicaredepășește romanulînsuși,urmatdeuneseudespre Molly,OzicuMollyBloom,unuldintre personajeleromanuluiUlise.

După1990auexistatmaimultetentativedeadaliteraturiiromânemaimulte dicționare,Dicționarulscriitorilorromâni, celalluiMirceaZaciu,MarianPapahagiși IonSassu,scrisînaintede1989darinterzis decenzurășipublicatdupăRevoluțiadin Decembrie89,dinnefericireedițiaadoua afostîngrijitădoardeIoanSassu,deoarece primiidoicoordonatoriaudecedat.Cel de-aldoileadicționar,Dicționarulgeneral alliteraturiiromâne,extremdeimportant estecelalAcademieiRomâne,ajunsși acestalaadouaediție,iarînonlineexistă unDicționardescriitoripeWikipedia,pe uniii-amscrissaueditatșieu,subpseudonimulMayuma.

Oaltătemăfoarteimportantășiimportatălanoidincriticaamericanăde ambasadorulacesteia,profesorulVirgil NemoianudelaUniversitateaCatolicădin Washington,esteceaabătălieicanonice, impusălanoideprofesorulMirceaMartin, celmaiimportantteoreticianalliteraturii, celcarealuatîntotdeaunapozițieînadaptareaunorconceptecritice.Deasemenea, AdrianaBabețișiCornelUngureanusunt preocupațipotrivitdeclarațiilorpropriide redactareaunuidicționaralliteraturiiMitteleuropene,iaraceastădeterminarea geografiiilorliterareesteextremdemodernășideactuală,dacănegândimla teoriilecercetătoareiitalienePascaleCasanova.DoamnaAdrianaBabețiatradus șiacontribuitlaimplementareateoriilor luiRolandBartheslanoi,celcareaschimbatcriticaliterarășiareaduseseulinterbelicîncentrulatenției,măreferaicila câtevacărțialeluiEugenSimion,darșila volumeledeTemealeluiN.Manolescu, desprecareAlexandruMateiuităsăvorbeascăîncarteasarecentădespreinfluențaluiRolandBarthesasupracriticii

literaredelanoi,RolandBarthes,mitologiiromânești.

Criticaromâneascădinaintede1989a produsmaimulteideiliterareautohtone, măreferlatrinomulDoric,Ionic,Corintic dinadmirabilasintezădespreromanul românescdinArcaluiNoe,semnatădeN. Manolescusauexpresivitateainvoluntară, dineseuleponimalluiEugenNegrici,darși celeșaptevolumedinseriaBibliografia ideeideliteratură,îngrijiteșiredactatede AdrianMarinopotconstituitotatâtea tematicidecercetareșiatragdupăele atențiacercetătorilormaitineri,totmai multetezededoctoratîșiasumăcercetareaacestorcâmpurideschisedeacele teme.După1989maitoțiceicareerauși profesorideliteraturănudoarcriticiau doritsă-șivalorificeviziuneaoriginalăși experiențadepredareînmaimulteistorii literare,DumitruMicuasemnatIstoria literaturiiromânedelafolclorlapostmodernism,NicolaeManolescuadusla bunsfârșitIstoriacriticădelaoriginipână înprezent,celmaiambițiosproiectde dupăIstorialiteraturiiromânedelaorigini pânăînprezentaluiGeorgeCălinescu,ce-i dreptexistaotentativă,ceaaluiIon Negoițescu,daracestaasuferitdeoboală șinuși-apututîncheiaacestproiect, Scurtaistoriealiteraturiiromâne,care poartăsubtitlulPanoramaalternativăa literaturiiromâne,deMihaiZamfir,din careauapărutdoarprimeledouăvolume, darîncareconciziaacoperăunspiritcritic extremdeoriginalșicareesteextremde concentrată,șisintezaluiIoanHolban, consacratăcriticiișieseului,poezieisau prozei.Înprimaedițieeas-anumitchiar Istorialiteraturiiromânecontemporane daredițiaadouas-arezumatlapoezieși prozășis-anumit,Literaturaromânăde azi.Poezia.Proza,șiaapărutîn2013autorulanunțândcăcelde-aldoileavolumva fipublicatînedițierevăzutășiadăugită cândvafiterminat.

Sigur,nutrebuiesăuitămniciceledouă cărțilatemăaleluiEugenNegrici,Istoria literaturiiromânesubcomunismșiocarte careastârnitmultereacțiinegative,este vorbadeIluziileliteraturiiromâne,deși carteaafostdestuldeprostcititășiinterpretată.Ambeleauajunslaadoua ediție,revăzutășiadăugită.Există,însăși cercetăriparțiale,măreferlaOistorie literarăavinuluiînRomâniadeRăzvan Voncu,Literaturaluciferică,Oistorieocultă aliteraturiiromâne,deRaduCernatescu, Istoriacontemporanăaliteraturiiromâne, aluiAlexȘtefănescu,șidecenu,Istoria literaturiiromâne,deazipemâine,de

MarianPopa,destuldecontroversată,căci separecăautorulși-ainclusîncarteși uneleturnătoriilaSecuritate.

Oaltătemădecercetareafostși rămânerelectura,careîncepelanoiodată cucelebruleseualluiG.Ibrăileanu,încare acestapovesteștecumarecititromanullui LevTolstoi,AnnaKarenina,defaptladouă vârste,latreizecișilacinciazi,defapteste vorbadesprecartealuiMateiCălinescu, profesoramericandeorigineromână,la UniversitateaUrbanaIllinoiscareadatîn Re-reading,ofișăcvasicompletăadomeniului.

ÎnClujNapocaexistăungrupdespecialișticareseocupădestudiularhetipurilorsauaimaginarului,estevorbadespre profesoriiCorinBraga,RuxandraCesereanușiȘtefanBorbélycareausondatzona analizeiarhetipalesauapsihocriticii.În capitolulintroductivalcărțiisale,intitulat chiarArhetipologiacametodăcomparatistă,criticulliterarclujeanCorinBraga,un animatoralunuifoarteinteresantnucleu decercetarealimaginarului,vaclasifica arhetipurileînmetafizice,psihologiceși culturale,iarperspectivaușorpreaistoristă estedeosebitdeauspicioasăpentruoricine doreștesăînțeleagăevoluțiaarhetipologiei însecolulXX.

Casărevenimlachestiune,laUniversitateadinCluj-Napocaexistăungrup decomparatiștisaucriticiliterarimaitineri, înspecialceigrupațiînCentruldeCercetarealImaginaruluialUniversitățiiBabeș BolyaidinCluj-Napoca,Phantasma,modelatdupăuncentrusimilarexistentla Paris,șiproveninddinpepinierarevistei Echinox,șiîinumescaicipemereutinerii cercetătoriCorinBragacuZecestudiide arhetipologie,șiDelaarhetiplaanarhetip, primafiindocartedeeseuripetemede psihanalizăjungianăaplicatătextelorliterareînvremeceînaldoileaCorinBragava lansaaltedouăconcepte,unulcarear trebuisăsemulezecaomănușăpeste caracterulanarhicalpostmodernității,adicăanarhetipul,șiunaldoileacondiționat maicurândgeografic,eschatipul,dinnefericireceledouăconceptenuauprins rădăcinișinusuntutilizatedespecialiștii domeniului,datfiindbazalorteoretică destuldesubțire,fiindclareclipsatede teoriainconștientuluicolectivșiaarhetipurilorluiCarlGustavJung,lacareseva adăugaînaceastătoamnăEseurilede arhetipologie,culesedemineîntr-oantologie,darșipeRuxandraCesereanucu ImaginarulviolentalromânilorsauȘtefan Borbélycueseuriledinvolumul Visullupuluidestepă

Sănu-luitămnicipeMirceaCărtărescu, dedataaceastacuunvolummaivechi, Visulchimeric,tributarstudiuluiluiGilbert Durandprivindregimuldiurnsaunocturn alimaginațieișiimaginarului,dinvolumul Structurileantropologicealeimaginarului, darșidinstudiilemaivechialeunorcritici literaricaIonNegoițescusauMateiCălinescuprivindimaginarulpostumeloreminesciene.Nucleulacestorpreocupăridea studiaimaginarulpoeticeminesciandin operasapostumăcoboarăpânălapolemica,dejacitată,dintreG.Călinescuși MirceaEliadedinperioadainterbelică. Existăunasemeneacentrudecercetarea imaginaruluișilaBucurești,dinpăcate nu-misuntcunoscuterezultatelecercetării acestuia,faptabsolutparadoxal.Sigur modelulacestoranalizepoatefiGilbert Durand,cuoperasaintegrală,șiuncritic literaractual,JeanJacquesWünenburger.

UnaltspecialistalFacultățiideLitere dinUniversitateadinClujNapoca,UniversitateaBabeșBolyai,șioamintimaicipe IoanaBoth,estepreocupatăderecuperareamoșteniriidoamneiIoanaEm.Petrescu,autoareauneiadincelemaimai interesantesintezedecercetareaopereilui MihaiEminescu,estevorbadespreEminescu,Modelecosmogoniceșiviziuniipoetice,siguraceastaaadusconceptulde postmodernismdinSUAșil-aaplicatasuprapoezieiluiIonBarbu,darniciea,nici soțulei,LiviuPetrescunuaureușitsă înțeleagăacestconceptprincaresă-idea unimboldsuficientdemarecercetăriicăci ceimaiimportanțiteoreticienisuntaziIon BogdanLefter,sauMirceaCăr-tărescu,cu tezasadedoctoratPostmodernismulromânesc,careaducedestuleideioriginale. IoanaBothascrisuneseuextremdepersonaldespreoperaeminescianăcarese numeștechiarEminescu,explicatfratelui meu.TotdincategoriastudiiloreminescieneașmenționașistudiulEminescula BerlinalIlineiGregori,unadincelemai interesantecontribuțiilaparteabiografică acercetăriloreminesciene,completând celebrabiografieromanțatăViațaluiMihai Eminescu,scrisădeG.Călinescu.

Unaltdomeniufoarteimportanteste hermeneuticaliteraturii,sigurcelmaiinteresantexempluestecelduslacapătde PaulCornea,celcareprinvolumulsăude sinteză,Interpretareșiraționalitatedarși unvolummaivechialluiAdrianMarino, HermeneuticaluiMirceaEliade,darșimai multecărțipublcateînSUAdefosta noastrăcolegăAndreeaDeciu,petema relațieidintreoperaluiPaulRicoeurși hermeneutică,dealtfelîntezadedoctorat

aluiMirceaCărtărescu,Postmodernismul românesc,existăonotițăîncarePaul Corneaatacăafirmațiilecelebruluicritic american,SusanSontag,inclusînvolumul Împotrivainterpretării.

Sociologialiteraturiiadatlanoioaripă interesantă,evidentderivatădinmantaua luiPaulCornea,carefieestelegatăde teorialecturii,fiedeteoriileluiPierre Bourdieu,aplicabileunorzonecarenuau nimicestetic,șiaicimăreferlaproletcultism,undenuareniciunsenssăaplici niciunadinteoriileliterareexistente,căci nupoțidescoperinimic,măreferlao istoriedevalori,sprecaremulțidintre criticiiliterariseîndreptau.Unaltexemplu deutilizarealsociologieiliterarepoatefi consideratstudiulluiIulianCostachedespremituleminescian,Eminescu,Negociereauneiimaginidarșiutimulvolum publicatdeMirceaVasilescu,Culturaromânăpeînțelesulpatrioților,darșiînteza sadedoctorat,Iubitecetitoriule.Lectură, publicșicomunicareînculturaromână veche,darșilatezadedoctoratalluiLiviu Papadima,Literaturășicomunicare.Relațiaautor–cititorînprozapașoptistăși postpașoptistă.

Sănuuitămsausăscăpămdinvedere nicicriticatematistă,ceadinvolumulmai vechialluiEugenSimion,Dimineațapoeților,deceadinmonografiacevamai recentăaluiIonPillat,CelălaltPillat,scrisă drepttezădedoctoratdeAlexandru Cistelecan,decenușilaaltecărțideacest tipdinbibliografiaunuicriticclujeanmajor careaabordatcuegaltalentpoezialui LucianBlagasauNichitaStănescu,darși celcareadatAvangardeiromâneștiuna dincelemaiimpotantesinteze,Avangardismromânesc,carepoartăuntitlu schimbatînadouaediție,Avangardaliterarăromânească,deasemeneaiarpe urmelesalecalcălanoicolegulnostrude departamentPaulCernat,înAvangardași complexeleperiferiei.Unaltcâmpal preocupărilorsaleestecelalliteraturii interbelice,decarem-amocupatșieuîn câtevavolume,înModernismulretroîn romanulinterbelicromânesc,șiExistențialismulromânescinterbelic.

Înperioadapost-revoluționarăsau post-comunistăaapărutunnouconcept, estevorbadespreliteraturadesertar,pe carecriticaliterarăaînceputsăoabordeze inițialîncroniciliterare,darpemăsurăcea trecuttimpulauînceputsăaparășiopereledesinteză,tezelededoctoratdespre IonDesideriuSârbu,scrisădeDanielCristeaEnache, UnomdinEst.Șidecenu, lucrareadedoctorataluiGeorgeArde-

leanu,NicolaeSteinhardtșiparadoxurile libertății.Deasemenealiteraturacare respectăașanumitulpactautobiografic, inventatdeunspecialistdinFranța,PhillipeLejeune,afostpredominantădin acestmotivdiferițicriticiauabordatchestiunea,printreaceștiasenumărășiEugen SimioncuGenurilebiograficuluișiFicțiuneajurnaluluiintim,oamplălucrareîn carecriticulseapleacăasuprateoriei jurnaluluiintimșialceluiromânescsau străin,evidentcriticulfaceoselecțiepersonalăpecareopropunedreptcanon,din carefacînsăparteautoriisăipreferați.De faptaicipotficitateșidouăstudiialelui MirceaMihăieș,estevorbadeunstudiu maivechi,Devegheînoglindă,șidecenu, Cărțilecrude.Jurnaleleintimeșisinuciderea.Criticulliterarapromiscăvadao Istoriealiteraturiiromânedelaorigini pânăînprezent,caresevaconcuracucea aluiG.CălinescușiceaaluiN.Manolescu, Istoriacritică.Euînsumiamabordatperioadainterbelicăporninddelaceledouă axeprincipale,ProustșiGide,înDublul NarcisșiEntrechienetloup,iarînmicromonografiaconsacratăopereinubiografieiluiMaxBlecheramîncercatsăstudiez existențialismulcărțiloracestuia,înMax Blecher,UnarlechinpemargineaNeantului,otrimiterelatratatulfilosoficallui JeanPaulSatre,FiințașiNeantul.

Dacănegândimlanouagenerațiede critici,aceștiapășescpeurmelecelorcare le-aucondustezelededoctorat,așspune cădecelemaimulteoriaceștiaabordează fiecronicaliterarăsaueseulliterar,darauși monografiipetematicaunoranumițiautori,interbelicisaucontemporani.Unprofesorde-alnostruMihaiMorarufiindîntrebatdeprofesorulcareîiconduceateza dedoctoratcumsedescurcăi-adatunrăspunsdinFiziolog,șianumecăpuiulFilului, adicăalelefantului,calcăpeurmelesigure aleceluimatur,șiastfelnuisepoateîntâmplacevarău,înfondacestaesteodefiniție arelațieidintremaestrușiînvățăceiilui.

Dinnouagenerațiedecriticimaifac parteșiAndreiTerian,autoruluneimonografiifoartedetaliateaopereiluiG. Călinescu, G.Călinescu,acinceaesență,și aluneicrestomațiiacriticiiromânești postbelice,Criticadeexport,șialuiRadu Vancu,autoraluneimonografiiaoperei luiMirceaIvănescu,caresenumeșteMirceaIvănescu:Poeziadiscreţieiabsolute, saudetineriicriticidinIași,caresunt AntonioPatraș,ceadatonouămonografiealuiG.Ibrăileanu,dealtfelacesta esteșinumelecatedreisaudepartamentuluideStudiiLiteraredinFacultateade

LitereaUniversitățiidinIași,dupăcea destuldedatatăcareaparținealuiAlexandruPiru,Ibrăileanu,Cătreoteoriea personalității,sauBogdanCrețu,celcare seocupădedistopiiledinliteraturaromână,înUtopianegativăînliteratura română,iarceadeadouacartefiindconsacratărecitiriiopereiluiDimitrieCantemir,InorogullaPortileOrientului.BestiarulluiDimitrieCantemir.

Sigur,dacăînaintescriereauneiteze dedoctoratputeadurași20deani,noile regulamenteimpusedeUniuneaEuropeanășiconvențiasemnatălaBologna privindorganizareaînvățământuluisuperioraceastăperioadas-aredusladoar patruani,incluzândșiceidoianidemasterat,astfelîncâtsepierdeacelaerde exhaustivitateșidoctoratuldevineunal doileaexamendelicență,datfiindfaptul căvârstalacareîțipoțiluadoctoratula scăzutfoartemult,șiînuniversitățileeuropenedarșiînceleamericane.

Îngeneral,dupăceatrecutuntimp suficientcriticiiliterarideobiceipotabandonacriticadeîntâmpinareînfavoarea celeiuniversitare,careprinpunctajeleei teobligăsăîțireducipierdereadetimpla minimum,pemăsurăceînainteziînvârstă aitotmaipuțintimpdepierdutșiîțialoci dinceîncemaimulttimppentruopere decriticăliterarăcaretrebuiesăreziste treceriiinexorabileatimpului,dacăse poatevorbidespreasta,șidacăcriticanu esteașacumvedeaE.Lovinescu,doar niștesimplipașipenisip.Metaforaaceasta careadatdenumireaunuivolumdecronicisepoatereferilacronicileșieseurile scrisedupămodelulprécisalimpresionismuluiinterbelic,înrealitateadevărata șiunicacriticăestedoarceacareutilizează diverselemetode,racolatedinceleenumerateaici.ChiaroperaluiE.Lovinescua evoluatîndirecțiaaplicăriiunormetode, estevorbadeuneleîmprumutatedin sociologialiteraturiișidindomeniulistorieiliterare.

ÎnRomâniadinperioada1965-1989 interesulpentruliteraturaromânășicritica literarăeramultmaimare,datfiindfaptul căoameniinuseputeauimplicaînpolitică șicănuaveaucesăurmărească,datfiind faptulcăliteraturașilecturapreseiliterare nueraconcuratădecutiacușuruburi,cum denumeaMihailSebastiantelevizorul,sau chiarmairău,odatăcuinventareainternetului,careanăscutodatăcuelgenerația căutătorilorpeGoogle,careausenzațiacă suntstăpâniiUniversuluișicăștiutotul desprenimic.

Scriitoruldegeniu§icre§tinismul

iuliAnbitoleAnu

Eminescu,publicistulșicreatorul,s-aaplecatadeseori asupracreștinismului,curezultatesurprinzătoare.Ne-a asiguratIoanSlaviciînmemorialisticasa,în Amintiri (EdituraMinerva,1983)deplasareareligiosuluiînpaginilescrise aleprietenului, maipresusdeoricedemersintelectual.Argumentul: posturaunuidevoratordecărțidinbibliotecilemănăstirilorvizitate,precumșiasimilareadoctrineihristologice,asoteriologiei, puncteazășiPetruRezușîn MihaiEminescu (CarteaRomânească, 1983).Mostreminimale:poeziile Dumnezeușiom,Colinde,colinde, Tutwainasi(Acela/aceeaeștitu), articolulpascal Cristosaînviat. Adăugândși Rugăciune, precumșioseriedetextejurnalistice,vom reflectamaiprofundlaopiniaunoracuprivirelacompetențele întruangelogieoridemonologie.Exagerări,realism,exuberanță gratuită?Dereținutdecătrescepticioricontestatariigazetărieică redutabilulredactorcetraumatizasepresaliberală-șinunumaicăinstituțiaecleziasticăacontribuitmajorlaculturalizareapoporului(Cf.IulianBitoleanu, Eminescu,jurnalistulculturalcomplet,Ed. InstitutulEuropean,2019,pp135-145).AnegapeDumnezeueo absurditate,omonstruozitate(M.Eminescu, Texteesențiale,Ed. ScrisulRomânesc,1997,p.57).Acestaesinonimcu,,apavieței”, ,,pâineapeveci”(ibidem,p.51).Deaicipânălaepitetulde teist pare ungestdiscutabil,hazardat,dacămemoriacolectivănuefasează celebradefinițieareligieidecătrerevoltatuloratordin Împăratși proletar,,,ofrazădedânșiiinventată,cacuaeiputeresăvăaplece-njug”.Cutoateacestea,,,Dumnezeușiadevărsuntidentici”,se gloseazăundeva(ibidem,p.25).Filase,,întunecă’’laconstatarea disparițieiautonomieibisericii.Ceacareaveavaloare,autoritate delegepetimpulluiMateiBasarabșiVarlaamînzbuciumatulEv Mediu,avândsemnificațiade,,maicăspirituală”aneamului.Pe deasupra,ironiacă,,(…)Varlaameraunprost.Înzilelenoastre,nici măcarmembrualAcademiein-arputeasăfie”,remarcatotPetru Rezușînstudiulsău,lapag.351,capitolul Cugetareasacră.

Prininvocareadivinitățiiseîntăreșteinima,trupulsuportămai ușornecazurile,,,biciul”social,suferința(M.Eminescu,op.cit.,p.57; Mss2275B).Apropodeultimultermen,scriitorulfrancezunanim decretatdrept creștin, maialesprin Unepoèteregardelecroix/Un poetpriveștecrucea,PaulClaudelconsideracăDumnezeunua venit/descinspepământspreaalungasuferința,șiimplicit, nefericirea,ci aoumplecuprezențaSa,enunținterpretabil, decodabilînfelșichip.

Revenindlaalnostrucreator,săneamintimșidereflecția/ constatareacăomulsimplușicultarpreferamersulînCasa Domnuluidecâtcafenele,cercurihedoniste(ibidem,pp.47-48).În acestmod,opinămnoi,secristalizeazăantitezaîntrereticența eminescianăfațădescaunulpapalșiprețuireaRomei(culturale) antice.Cititorfervent-cumșimărturisea-,intelectualuldenivel europeanacumpăratnumeroaseexemplaredinBiblietălmăcite înlimbistrăine,nucaunmoftsaudinpedanterie,cidinpasiune, dinmotivegnoseologice,dincomparatismeficient.

DupăDostoievski,numaiprinsmerenie,umilință,asumarea propriilorgreșeliseajungelatransfigurarealăuntrică,lamiracole degenulcapodoperelorînseriealeinegalabiluluiprozatorrus, condamnatullamoarteladoar30șicevadeani,dariertatin extremisdinordinul,culmea,alțaruluicontestat.Însășiviața

autorului FrațilorKaramazov paredecupatădinfilme,neverosimilă, cureprizedeepicureismlajunețe,depatimidupăjocuridenoroc oriteribileaccesedeepilepsiePentruuniiexegeți,religiozitatea luiGoetheesteunacontroversată,cașiadagiul,,Lumină,câtmai multălumină/Licht,sehrlicht”,bachiarnuaraveanimiccreștin …Uneleafirmațiipersonaleosusțincuprivirelamarelescriitor menționat,lafelșicaomdecultură,doarcă,dinpunctdemoral, individulperisabil,trecătorprinlumesesolidarizeazăcutranscendența,nuocontestă,îirecunoaștevirtuțile/atributelecalitative…LaBlaga,religiozitateaconstituieo,,manifestarede cultură”.Pânășisacrulsealiniazălaetalonulreligiozității,consideră RudolfOtto.

Întâmplătorulpoatedeclanșacauzalități,evenimentecapitale înexistențatelurică.Cotiturisufletești,atitudinale,cuconsecințe minunateîntr-alescrisului.La26deani,înRusia,unscriitorprea puținformat(Dostoievski), unrevoltatșiunantițarist,apărătoral drepturiloriobagilorvafiarestat,alăturidealți29decamaraziși condamnatlamoarte,numaicăProvidențaalucratlamentalul celordinfrunteastatului,anulându-sedeciziaînultimasecundăși comutându-seîn10anidedeportareînSiberia,mulțipenitențifie auînnebunit,fieaucapitulatpsihic,fizic…Însușiscriitoruls-aales cuepilepsiageneratoaredetragism.Bibliastrecuratădeonecunoscutășiobancnotăde25derublereprezentaualdoileasemn deîngăduințăaInstanțeiUniversale,iarpesteundeceniudezvăluireacristicășimesajulevanghelicaucâștigatunromancierși oființăpentrueternitate.Valențeleliterares-au,,copt”,prolificitatearomanescăs-atradusprin4operedeexcepție, Frații Karamazov,Idiotul,Crimășipedeapsă,Demonii, cuambasadorii actanțialiaicrezuluiauctorial,delaAleoșașiMîșkinlastarețul

Zosima,învederândortodoxismullacoteînalte,faptcel-a determinatpecriticulNikolaiBerdiaev(1874-1942)să-ldeclarepe FiodorDostoievski,,unapostolalcreștinismului”,unfilosof,un dialectician…Dupăacelașiprozatorabațial,ruperearelațiilorcu cerulaprodusnumaianomalii,durere,oadâncireaprăpastiei dintreorizontuliubirii,albinelui,alfrumosuluișicelaldemonicului,alplăcerilor,curecompensădelaAntihristpentru încălcareaporuncilordivine.Devizadostoievskiană,,Iubițitoată zidirealuiDumnezeu”fluturăcaunstindardalarmoniei,al consensului,alraiului,recte,mântuiriidacăvomaveagrijă, milă/pietatefațădeoricefrunzuliță,plantă,animal,făptură,firicel denisip…Doarașa,iadulvafiblocatîntimp,încremenit.Nuo dată,conceptuldecreștinisms-asubstituitreligieilibertății, omenosului.Salvareaporneștedelazonasentimentelorpozitive, purificatoarelazămislireasublimuluiartistic,asavurăriicelui naturist.

Dacăla36deani,untitanalromanuluieuropeanîșiclama încredereaînHristos,iatăcăpesteunveacșipesteOcean,în Brazilia,la34deani,unaltconfrate,întreprimii10ceimai vandabilicreatoriepici,recunoștearăscrucea,înnoireainterioară, lepădareadeomulvechi,cuvicii,droguri,rebel,nonconformist, hippist,șianume,PaoloCoelho,și-adeclaratadeziuneatotla creștinism,autointitulându-seun catolicadevărat.Treiaufost motiveletransformării,aleabandonăriiunuitipdetraișimorală: cărticicadespreTerezadeLisieux,oferitădecinevalaMadrid,la unbar,înfond,osfântăprețuitășidecătredefunctamamăa scriitorului;discuțiacuunstrăin(membrualRAM-ului,ogrupare catolicădatândde500deani)laAmsterdamșiintențiaacestuiade ajutorareasemenului;vizitarealagărelordeconcentraredela AuswitzșiDachau (DialoguricuPaoloCoelho deJeanAurias, EdituraPhilobia,2011,p.129)șiretrospectivaafectivăcumiilede suferinzidepemapamond(ibidem,p.143),dedecedațiînrăzboaieinutile(ElSalvador),demuncitorinecăjiți,chiardințara natală,cașidinArgentina…

Ceecredința?Cevapersonaldiferitdepărereacolectivă,cu raportare,desigur,laIisus,Buddha,Allah…șilaintermediari,sfinții, facilitândcontactulcutranscendența.Nuneapărat,respectareași punereaînpracticăadoctrinei,cât adorarea, fluxuldeafectivitate,

empatiacuaproapele...PentruPaoloCoelho,credinciosulpareun explorator,unpelerinalunorcăi,drumuri,poteciinedite,cu surprize.Coelhoareconvingerea,dovezileperemptoriică divinitateal-a ajutat,inclusiv,mariajulultim,alpatrulea,pela34de ani,cupictorițaCristina,alăturidecareși-aedificataltstatutîn societate,beletristică,încâtadeschisofundațiepenumele propriudarmanageriatădeconsoartă,cucinciobiectivemajore, virândanual300.000-400.000dedolari,cudestinațianefericiții străzii,abătrânilorneajutorați,lipsițideresursepecuniare,părăsiți, acopiilorneeducați,abuzațietc.Deasemenea,generosulscriitor vasprijinipeceicutalent,finanțându-leformareaprofesională, perfecționarea…

Ocarteaproapeautoreferențială,cu11capitole,caremaide caremaicaptivant.Citămcâteva: Semnele (depildă,panaalbă apărutădinseninîncurteasapoartăsemnificațiauneinoilucrări desucces), Ospiciul,închisoareșitortura (ibidem,capitolul3,pp. 47-66), Politicașietica (ibidem,cap.4), Parteafeminină(ibidem,cap. 5), Magia,Drogurile (ibidem,cap.6,pp.127-136), Convertirea (ibidem,cap.8,pp.137-146),(ibidem,cap.9), Scriitorul (ibidem, pp.147-170).Câtpriveșteconcepțialiterară,deneuitatcăartistul eșieluncălător-cașicredinciosul-peuntraseudelocfacil,cu capcane,neliniar,căelareroldemodel,reper,modelatorde conștiințe.Dinpăcate,încănus-aeradicattipulumandenebun, mizerabil,nicichinuitoralaproapelui…

Înconcluzie,untabloucuopțiunireligioasemaipregnanteori discrete,oricum,existenteîndiferitecolțurialeplanetei,demonstrândcămulțiautoridevaloareuniversalănul-auexcluspe Dumnezeu,nuauplătitributindiferentismului,dimpotrivă,au integratdivinitateaînforulintim,iaraceastanuarămasdatoare. Măcarpentruceiceîlrespectă,ceiauînconsiderareSfânta Scriptură.Dinnou,PaulClaudelîșisurprindecolegiiprinaserțiunea căDumnezeuesteuneliberatordin,,temnițamorții,apăcatului” făurindunpodalprieteniei,nualdiscordiei,factordesolidaritate, decoagulareauneialteumanitățidecâtceaproclamatăLiberă, stăpânăpeunivers.Căreianu-ipasădeDumnezeu,căcil-adetronat,optândpentrusinelecelarogant.Oareprelungindvoalat ecouldostoievskianiubireașifrumosulsăgarantezemântuirea?

Farmecul scrisorilor

ioAnHolbAn

În Destinatar: CorneliuȘtefanache. Corespondenţăinedită (EdituraJunimea,2023),poetulLucianVasiliuvalorificăexemplarmoştenireaculturalăaprozatoruluiCorneliu Ştefanache,decedatîn2009;directoralEdituriiJunimea,i-atipăritromanulpostum, Spovedaniaunuivalet,unuldintrecele maibunealeprozatoruluiieşean,înrevista„Scriptor“iseconsacră,adesea,evocărişisefacpublicefotografii,multedintreele fiindrealizatechiardeLucianVasiliu,unpasionatfotografalevenimentelorşipersonalităţilorliterare,iaracum,totla„Junimea“, publicăopartedincorespondenţainedităafostuluiredactorşefalrevistelor„Cronica“(1966-1972)şi„Convorbiriliterare“ (1972-1976).

Sîntemînanii1970-1990,într-ovremeîncăascrisorilor, poşteiromâne,pliculuişitimbrului,ascrisului demînă,întoate emoţiilepecarelepoatedezvăluiacesta;„impersonalul“faxera puţinsaudelocfolositîncorespondenţaprivatădeatunci-prea multălumeaveaacceslamesaje,nu-iaşa?-,iare-mail-uleîncă într-unviitornecunoscut.Apoi,„tehnica“aevoluatpuţinşifoarte greu,lanoi;calculatoareleși-aufăcutloccugreupepiaţăşiîn caseleoamenilor,uniidintreaceştiaaurefuzatsăînveţemanevrelecumirabilul mouse,astfelîncîtcomunicareaprine-mailîncepesădevinăoobişnuinţăspresfîrşitulprimuluideceniual nouluimileniu.ScrisorileprimitedeCorneliuȘtefanachedela treizecidescriitori,delaN.Balotă,G.Bălăiţă,AugustinBuzura, MirceaCiobanu,ŞtefanAug.Doinaş,Al.George,MirceaIorgulescu,laAdrianMarinoI.Negoiţescu,ConstantinNoica,Al.Paleologu,MarinPredavinînbirouldinstîngaintrăriiîncasadin CopoulIaşilor,undes-auadunatmulte„ahturişiofuri“omeneşti alescriitorilorcareerauinvitaţisaudoreaucolaborarealarevistele„Cronica“și„Convorbiriliterare“,CorneliuŞtefanachefiind autorulceleimaivaloroaseseriidedupărăzboiavenerabileirevistejunimiste.

LucianVasiliuorganizeazămateriavolumuluiînordinealfabeticăşi,îninteriorulfiecăreilitereşilatoţiautorii,încronologia scrisorilor:eramodalitateaceamaisigurădeadesfaceoarhivă atîtdeveche,deşidintrecutulrecent,cuautoridispăruţi,între timp,alecărormărturisirinumaipotface„rău“nimănui.Nutoate epistolelesîntinteresante;uneleprivescamănuntelegaledecolaborarealaceledouăreviste(FlorenţaAlbureclamăcenzura unuipoem,N.BalotăfaceuitatunepisodinconfortabilînschimbulpublicăriiunuitextdespreG.Călinescu,G.Bălăiţăetelegrafic, Const.CiopragașiAl.Dimatrimitscrisoridedespărţire,Al.George vreasăpubliceunarticoldespreProustetc.),sînt,însă,şicorespondenţeconsistente,cumulteepistoleşiexplorăriînadîncimeaunorrelaţiideprietenie:LaurenţiuFulgaşiavatarurile primiriiînUniuneaScriitorilor,MirceaIorgulescu,cuceamai amplăcorespondenţă,din1968pînălasfîrşituldeceniuluinouă, cuscrisoritrimisedepestetot,delaBucureşti,Paris,München, AugustinBuzura,cuscrisorifoartesemnificative,cureferinţela viaţaliterarăclujeanăaanului1969,despredecepţiilelegatede receptarearomanului Absenţii,despredificultăţilecucenzura, numită„aceainstituţie“,despredemagogieetc.Poateceamai importantăcorespondenţăeaceeaprimitădelaMirceaIorgu-

lescucareacuzămereuîmprejurărilecelpuţinbizare,cînd„agresiuneaesteatîtdeputernicăşideevidentă“,darmereuafectuoasăcu„dragul“Corneliu,povestindîntîmplăridin„cotidianul mlăştinos“alBucureştilor,sfîrşindcuexplicaţiaabruptăaplecăriiînOccident:„M-aşfisinucisdacănuplecam.Șin-amplecat«la maibine»;amlăsattotînurmă,totpuţinulstrînsîntr-oviaţăde om,şiaiciamluat-o,efectiv,delazero.Nuaveam,cîndamrămas, decîtoperechedejeansşiunşort,iarînpicioareniştebascheţi şiniştesandale(eram,doar,într-ocălătorieturisticăşinuplănuisemsărămîn;darnum-ammaipututîntoarce).Amstat9luni într-uncăminpentrurefugiaţi.Amcumpăratdelalinguriţepînă lafrigiderşitelevizor,tot,totdelazero.Cîndamgăsitapartamentul(undelocuimşiacum),amdormitpe...saltelepneumatice(leaveamdinfostacălătorie),vremedevreotreisăptămîni. Aşacăamoanumită(!)privireasupravieţii...Șicăîncheicapitolul:de-arfisăspăltrotuare,totemaibine(sufleteşte)decît«componentalelitei(sauclasei)literareromâneşti».Punct“.

CuorăcealăevidentăscriuI.Negoiţescu,ConstantinNoica, MarinPreda,pentrucaalţicîţivaautorisăcaute captatiobenevolentiae,cumfaceSergiuAdampentrucare„Convorbiriliterare esingurarevistădeliteraturădinţară“;şiastaîn1974! Destinatar:CorneliuȘtefanache Corespondențăinedită,oferă,generos,ceeaceaşteptamdelaunasemeneavolum:arhivalui CorneliuȘtefanacherestituie,prinscrisorile demînă aleunorprotagonişti,oimagineposibilăaepocii.

Inimaf[r[hotare Hafez,unoracolaliubirii

Flacăraiubiriiaizbucnit Diniubire Universulîntregafostzămislit.

ShamsalDinMohamadHafez(1325-1390)aducelaudăiubirii subtoatechipurileșiînfățișărileei.Elestepoetulreprezentatival culturiipersane,remarcându-seprincapacitateasadeacuprindeșideaintegranenumărateleformealeiubirii,ceamistică șiceaerotică,cealumeascășiceadumnezeiască,în„inimafără hotare”deîndrăgostit.

Daruldivin,pecarecerulșipământula-lcuprindenuaufostîn stare,

Mi-afostdatmie,căcidoarinimaîndrăgostituluiefărăhotare.

EbineștiutfaptulcăSaadidinShiraz(1209-1291),predecesorulluiHafez,apătrunsînadâncurileiubiriiumaneprinopera sa,iarMolanaJalalAl-Din(1207-1273),cunoscutdreptRumiin occident,aatinsculmilecelemaiînaltealeiubiriidivine.Care esteatunciloculluiHafezînpeisajulliteraralpoezieiclasicepersane?

Loculceisecuvineestechiarîncentru,înspațiulundesacrul șiprofanul,văzutulșinevăzutulsecontopesc.

Hafezcomunicăprintr-unlimbajmultifațetatcarecreazăo puntecătresferalăuntricăasufletului.Stihurileluiactionează precumcuvinteleunuioracolcareoglindescafinitățile,predispozițiileșicalitățileceluiceleascultă,invitându-lsăîșicontempleființaînoglindacunoașterii,căcicelcesecunoaștepesineîl vacunoaștepeDumnezeu.VersulluiHafezesteinseparabilîmpletitcutoatetradițiileșiobiceiurilestrăvechialepoporuluiiranian.Încădintimpulvieții,poeziasaatingeainimipretutindeni șilefăceasaînflorească,dinShirazpânăînSamarqand,dinIsfahanpânăînKashmir.

Poatechiardatorităimpactuluisăutransformator,oamenii auîncercatconstant,de-alungulsecolelor,săîlîncadrezepe Hafezîntr-ocategorieprecisă,într-unsistemdecredințe,oreligie,otradițiesauoparadigmăspecifică.Însădefiecaredată inimasaeliberatăși-aîntinslargaripileșis-aridicatdeasupracoliviilorîngustecreatedindorințairezistibilăaomuluideanumi nenumitul,deaîngrădinemărginitul.

DecândcondeiulSăuaîmpletitpletelecuvântului

Nimenin-adezvăluit,precumHafez,chipulAdevărului

UnadintrecelemaivechisărbătoripersanesenumeșteNouruz,tradusliteralcanouazi,cemarcheazatrecereaînnoulan conformcalendaruluisolar,folositîncădelaînceputurilecivilizațieipersane,întradițiazoroastriană,Nouruzsecelebreazăla echinocțiuldeprimăvară,atuncicândnatura,ceaexterioarăși ceainterioară,setrezeștelaviațășisereînnoiește.Decâtevasute deani,persaniidinlumeaîntreagăsărbătorescNouruzul,deschizândcartealuiHafezcapeunoracolaliubirii,pentruaprimi îndrumareînnoulan.

DingrădinaPreaiubituluiadiebrizaNouruz-ului, De-ninimăprimeștidivina-Irăsuflare,aprinzifăcliasufletului.

OaltăocazieidealăpentruodivinațiecuDivanulluiHafez esteîncăosărbatoareancestrală,alecăreioriginisepierdîndepărtăriletimpului,numităShab-EYaldasaunoapteanașterii,un altceremonialdeoriginezoroastrianăceareloclasolstițiulde iarnășicelebreazănaștereasoareluidinpânteculnopții.

Azinoapte,sprezori,mi-amsimțitinimaizbăvităderobiatristeții,

Dinconsistențaadânculuiîntunericalnopții,ațâșnitapavieții.

Înaceastănoapte,ceamailungădinan,semănâncărodiiși mereroși,casimbolalfoculuicestrăluceșteînîntuneric,sestă treazpânăînzoriși,desigur,sepracticădivinațiacupoemeleîmbătătoarealeluiHafez.

Printraducereaînlimbaromânăauneiselecțiidinopera acestuiîndrăgostitcuspiritliber,învolumul„NectarulIubirii, Ghazal-urialesedinDivanulluiHafez”,Amurmăritsăîmpărtășesc cupasionațiideculturășiliteraturăpersanăclasicăunstropdin nesecatulizvordedulceatăpecarevorbitoriiacesteilimbifascinanteîlsavurează,atâtînanumitemomentedeosebite,câtșiîn mijlocultumultuluiviețiidezicuzi,pentrua-șiîntăricredința, pentrua-șihrănișisusțineființa.Deșiritmicitateaaparteastihurilorșisubtilitățilesensurilormaiadâncidinlimbaoriginală nupotfiredateprintraducere,amintenționatsăînsuflețescversuriletălmăciteînlimbaromânăcuoscânteiedinacelfocprimordialdesprecareHafezspunecăadatnaștereîntregiicreații: foculiubirii.

Hafezascrisaiubiriiodăfărăasemănare CândmânaTauniversull-aadusîntruființare

EugenIonescu–portretalartistuluilatinere\e

GHeorGHeGlodeAnu

Îndatade28martie2024seîmplinesctreideceniidelatrecereaînneființăaluiEugenIonescu(1909-1994),scriitorul carearevoluționatartadramaticăasecoluluiXX.Deșioperelesalemajoreaufostredactateînlimbafranceză,textelepublicateîn„țaratatălui”sedovedescimportanteprivindviziunea viitoruluiomdeteatrudespreliteratură.Dejaeseurilereuniteîn volumul Nu (1934)rămânsemnificativepentruîntreagacreaţiea scriitorului,deoareceimpuneauunspiritalnegaţiei–specific avangardei–decareautorulnusevamaideziceapoiniciodată. Totocartecutitluemblematicesteşi Războicutoatălumea (1992), ceareunitpentruprimaoarăpublicisticascrisăînlimbaromână decătreEugenIonescu.Incisivitateaşiprofunzimeaacestorpagini reuşescsăcircumscriepersonalitateacomplexăşinuodatăcontradictorieaeseistului.Numeroasetexteauvaloareprogramatică, relevândconcepţiadespreartăascriitorului.Estevorba,îndeosebi, desprestudiilereuniteîncapitolulintitulat Articoleşieseuri. La acesteaseadaugăoseriedeinterviurişiderăspunsuriladiferite ancheteliterare,toateoglindindaceeaşipoziţieparticulară,adeseaviolentrebelă,înproblemaliteraturii.Dejacriticiiliterariai anilor’30auînceputsăvorbeascădespre„fenomenul”,despre „cazulEugenIonescu”şisăatragăatenţiaasuprafaptuluicăeste vorbadespreunveritabil„copilteribil”alliteraturiiromâne.Scriitoruleraconsideratunadolescentnonconformistşineastâmpărat, gataoricândsăseialaharţăcuoricine.Înconsonanţădeplinăcu ceilalţireprezentanţiaiavangardeiliterareinterbelice,foiletonistul constatăcăvechilestructuriliterares-auperimat,motivpentru careelrefuzăînmodviolenttradiţia.Inteligenţaacestuispiritde excepţiesfideazăînmodsistematiccoduriledepăşitealearteisau lesubmineazăprintr-oironiemuşcătoare.Dupăcummărturiseşte scriitorulînsuşi,într-oprimăetapă,els-aapropiatdeliteraturăcu oimensădragoste,iarliteraţiiaufostmariisăiidoli.Dinpăcate însă,eforturilorsalelis-arăspunscuun„nu”categoric,iarapropiereasaulterioarădeliteraturăs-afăcutcuură,dinnevoiadease răzbunapeceicarel-aurefuzat.Lucruriles-auschimbatînsăradicalînmomentulîncarescriitorulnuamaiiubitliteratura,i-adispreţuitsincerpeliteraţişiaînceputsăsecomporteasemeneaunui vanitos.EugenIonescucredeîninutilitateaşiîngratuitateaartei, carereprezintăofugădinlanţurilenecesităţiişialepoliticului. Epocaîncaretrăieştesedovedeşteînsăpreapuţinfavorabilăartei, caurmareexistărisculcaoameniideliteresăfiesacrificaţipealtarulpoliticului.

Eseistulproclamăposibilitateaevadăriidinsferaconvenţiilor socialeprinintermediulrefugiuluiînsferaesteticului(Eliberareprin estetic).Viaţasocialăesteconsideratăfalsă,axatăpeconvenţii,în timpceartaînseamnădesprindereadeclişeeşiregăsireaindividualităţiinoastreprimordiale.PreluândopinialuiJ.Bendapotrivit căreia„ideilesuntmotivărilesentimentelornoastre”,tânărulEugen Ionescuoferăodefiniţieadiscuţieiobiective,desorgintesocratică: „Printreformuleledecirculaţiecotidianăşinemaicontrolate,este şi discuţiaobiectivă,deoriginăsocraticăşiidealistă.Eaimplică credinţaîntr-unadevărexterior,absolutşiirevocabilraţional.Dar adiscutaînseamnăamilita.Afiavocatşipărtaş.Înseamnăate limitaşialuptacondus.Aapăraoidee,aatacaalta:bătălieîncare

dezinteresulesteinoportun.Ideeameamăreprezintăpemine: măexprimăpemine,determinatădemine.Esteoforţăcaretinde săsubjuge;vreasănufiesubjugată”.Înviziuneacriticului,ideile nusuntrealităţiplatoniciene,absolute,intangibile,cisedovedesc vii,asemeneasentimentelorsale.Viaţaideiloresteconsideratăo formăparticularăavieţiiafective.Poeziaestedefinităprincomparareaeicuofemeiecaredisplaceatuncicândteobișnuieșticu ea,şialcăreifarmecdispareîntimp,rămânândosimplăamintire (Banalizareapoeziei).Deaiciconcluziacănuexistăpoezieeternă deoareceideilepecareealeexprimăsedevalorizează,întimpce imaginiledevinunbuncomun,sebanalizează,transformându-se înclişee.Deaceastăcoroziuneatimpuluinuscapănicielementele detehnicăpoetică,ceseacademizeazăşiele.EugenIonescuare oatitudinemaipuţinobişnuităşiînprivinţaepigonilor,carenu suntcondamnaţiîntrutotul.Rolullorestevăzutînimpunereavalorilorautentice,amarilorindividualităţiartisticeşiînperimarea inovaţiilor.Unpoetmareesteconsideratcelcaresedovedeştea fiunînnoitoralmijloacelortehnice:ritm,metrică,imagini,vocabular.Criticulvorbeştecuintransigenţădespresărăcialiteraturii române,alimentatădoardefoartepuţinipoeţiautentici,spre deosebiredeliteraturaoccidentalăundenumărulvaloriloreste incomparabilmaimare.

Exegetulmiliteazăînmodstatornic Contraliteraturii. Cutoate acestea,definiţiapecareodăarteiseaseamănăextremdemult cuceaoferitădeTudorArghezi,autorulpecareEugenIonescuîl desfiinţeazănecruţătorînvolumul Nu. Acestautentic homofaber distrugemitulromanticalmareluiscriitor,văzândliteraturacaun meşteşug:„Concepliteraturacapeosimplăocupaţiesocialăşipe literatoricaosimplăbreaslă,cumsunt:cizmăria,legătoriadecărţi, avocatura,politica,tâmplăriaetc.,etc”.Asemeneaautorului Cuvintelorpotrivite, EugenIonescupuneunaccentdeosebitpe elementeledetehnică,demecanicăpură.

Criticulestedepărerecă„estebanal,înliteratură,ceeaceeste exprimatfărănoimijloacedeexpresie;cumetodetehniceutilizate deînaintaşiimeiliterari”(Banalitateaartistică).Oaltăopiniesurprinzătoareesteaceeacămodelulsupremalarteinuesteviaţa, literaturareducându-selaosimplăexperienţădenaturăestetică, detehnicăartistică,viaţaalcătuinddoarunpretextalartei.

Observatorulfinşiintransigentalvieţiiliterarenuuităsăse pronunţeşiînproblemaromanului.Într-operioadăîncareîntrebareaobsedantăacriticilorliterariera „Decenuavemroman?”, EugenIonescuanticipează Moarteademâinearomanului. Foiletonistulconstatăfenomenulmetamorfozelorneîntreruptea formelorliterare,decăderealiteraturiifiindurmată,înmodfiresc, depierdereatreptatăaprestigiuluicriticiiliterare.Într-oepocăde maritransformărisociale,cândtineriişi-auînsuşitritmulspiritualităţiimoderne,genurileliteraretradiţionaleauînceputsă decadă.Înmodtreptat,epopeeaafostînlocuităcutragedia,iar loculacesteiadinurmăafostpreluatderoman,pentrucaapoi vechiulgenalromanuluisăfiesubstituitcureportajul.Exegetul estedepărerecăaceastăultimămutaţieaavutlocdatoritărevoluţieitehnico-ştiinţificedelaînceputulveacului:„Astăzi,călătorim,umblăm,vedem,suntemzguduiţidetransformărilesociale pecareletrăimşiacestelucrurineobligăsăneapropiemdeele şisăleexprimămînfelulpecareeleni-ldictează”.Schimbărileinterveniteînplansocialauimpusapariţiaunornoilimbajeartistice,înmăsurăsăexprimecumaimultăfidelitateceeacese petreceînlumeaînconjurătoare:„Gazetele,fotografiile,cinematografulnumaiputeaulăsaartasăfieaşacumera,înformele eivechi.Calapoadeles-aulărgit.S-auspart”.Crizaliteraturiiafost declanşatădeimpunereareportajuluişiajurnalului,schimbările intervenitefiindatâtdemariîncâtpânăşiconceptulde„literatură” s-aperimat,adevenitimpropriuşiirelevant.În1934,Eugen Ionescuconsideracăromanulvadispăreaîntr-unrăstimpdezece ani,dovadaceamaielocventăfiind,înacestsens,caracterul schematicalcreaţiilorceapăreauîncontinuarepepiaţă,opere careaudecăzutînmanieră.Romanul,teatrulşipoeziaaumurit deoareceelenuîimaipotspunenimicnoucititoruluiveacului XX.Odatăcudispariţiaacestorgenuritradiţionaleasistăm,cao consecinţăfirească,şiladeclinulcriticiiliterare.„Astăzitrăiescreportagiul,fotografiaşicinematograful”,afirmăeseistul,deoarece acestenoimodalităţialearteireuşescsăreflectecumaimultăfidelitatedinamismulvieţiicotidiene.AsemenealuiGeoBogzaşiîn deplinconsenscuavangardaliterarăatimpului,EugenIonescu estedepărerecăreporterultrebuiesăfie„literatultipicalzilelor noastre”.Eltrăieşteînmiezulfierbintealevenimentelor,seaflăîn permanentcontactcuacesteaşilevorbeştecititorilorsăidespre peisajulmecanic,industrialîncareîşiduceexistenţaomulmodern.Autenticartist-seismografcerefuzăimaginaruldedragul plonjăriiînmiezulfierbintealrealităţii,reporterulestecelcareintuieştesensulvieţiişicarepoatesubstituiprintr-unlungarticol oriceroman.

Peacelaşitonviolentnegativeseistulproclamă Decesulcriticei, consecinţăfireascăadispariţieiliteraturii.EugenIonescuvorbeştedespresubstituireacriteriuluiesteticînapreciereaopereide artăcucelalactualităţii,„pentrucă«frumosul»înseamnăoizolare deviaţă,oneutralizareavieţii”.„Devinsaunudevinfrumoase cărţilecareastăzisuntactuale”,afirmăeseistulînprelungirea aceleiaşiidei.Criticaliterarăşi-apierdutobiectultocmaidatorită faptuluicăpreocuparealiteraturiinumaiestefrumosul,civiaţa, realitatea.Caurmare,stabilireaunorierarhiiînfuncţiedevaloarea esteticăaoperelorreprezintăoactivitateanacronică,situatălaperiferiaproblemelordestringentăactualitate.

Mareiubitordeparadoxuri,foiletonistulEugenIonescuafirmă cănuaspirăsăfacăocarierădecriticliterar,ceeacenuîlîmpiedică însăcasăneofereportretul-robotalacestuia:„Uncriticesteun domncare,aproapeprindefiniţie,esteobligatsănusecontrazică; săfiereprezentantuloficialaluneiatitudinisimpleşidreaptă,cao liniedreaptă”(Dintr-un«falsitinerarcritic»).Spredeosebiredeopiniileaceloracareafirmaucăunexegetcaresecontraziceîşipierde autoritateaşiîşirateazăcariera,autorul Jurnaluluiînfărâme este depărerecă,dimpotrivă,atecontraziceînseamnă„încercareade arefera,deacuprindetoatedimensiunile”.Lafelcaînvolumul Nu, EugenIonescunuestedeacordcufaptulcăinterpretultrebuiesă admitădoarvalabilitateauneisingureipotezeci,dimpotrivă,el susţinecătoateipotezelesuntverificabile.Cărţilesuntconsiderate nişteuniversuriautonome,careîşiimpunpropriilelorlegişiproprialorscarădevalori.Deaiciconcluzia:„Nuexistă,încritică,uncriteriugeneralvalabil.Fiecarecarteareuncriteriualei.Există,prin urmare,oinfinitatedecriterii”.

Oposibilăjustificareaacestuinihilismferoceputemîntâlniîn opiniileextremdenefavorabilealefoiletonistuluidespreliteratura română.Făcândbilanţulliteraralanului1934,EugenIonescu afirmăurmătoarele(contrazicândcunonşalanţăopiniileconfraţilorsăi):„Cărţiledeliteraturăromâneascăapăruteanulacesta, acumdoiani,acumtreiani,acumpatruaniş.a.m.d.suntaşade relevantproaste,înimensa,imensalormajoritate(dela1920încoace,nuştiudacăamputeareţinezececărţiliterareşicincisprezecepoezii),încâtcriticulesteneapăratnevoitsă-şistabilească uncriteriuminor,oscarădevaloriinferioară,bunăpentrucultura românească.Altminteri,porninddelauncriteriucearţineseamă deposibilităţileuniversal-umanederealizareartisticăşiavând prezente,dreptmodele,nuchiarcapodoperele,daropereleliterareuniversale,uncriticnuarputeafiînRomâniadecâtnegativ” (Anulliterar1934şiceilalţiani).Înciudaacestoropiniivirulentnegatoare,EugenIonescusevedeobligatsărecunoascăfaptulcă„apar, înRomânia,dinceîncemaimultecărţideliteratură”.Spredeosebiredeceeaceseîntâmplaînurmăcucâţivaani,exploziadeopere esteatâtdemareîncâtcriticulliterarnumaiarerăgazulnecesar pentrualeparcurgepetoate.Dinpăcate,aceastăproliferarecantitativăacărţilornuafostdublatăşideoexplozievalorică.Dacăîn trecutexistauoseriedecriticişideteoreticieniliteraridarexistaşi oadevăratăpenuriedecreaţiivaloroase,înmomentulredactării studiului Înlocdecronicăliterară (1936)situaţiaerarăsturnată, EugenIonescuproclamândnecesitateaapariţieiunorcriticidevocaţie,înmăsurăsăimpunăvalorileautentice.Dealtfel,exegetul credecă„româniinu«înţeleg»literatura,cioconfundăcumorala, osubsumeazăfilosofieisauteoriilorpatriotico-culturale”(Înlocde cronicăliterară.Despre«generaţiaînpulbere»). Petânărulautorîl exaspereazăşibanalitatealimbajuluicritic,cares-auzat.Deaici concluzia:„Esuficientăpuţinăatenţie,puţinăluciditate,casă-ţidai seamacâtăsărăciedeexpresie,decidesubstanţă,deviaţă,seaflă încriticaliterară.Despreooperăşiunautorsespuncâtevalucruri, invariabileşimonotone:sensibilitate,hipersensibilitate,puterede caracterizare,lipsădeputeredecaracterizareapersonagiilor,eroii suntsaunusuntvii;stilaspru,stilnud,stilgreoi,stilînflorit;compoziţiereuşită;compoziţiedezlânată;imaginaţie;putereintrospectivă;puteredeevocare;veridic,nemotivatetc.etc.Vocabularulcriticuluiesteepuizatîncâtevaformulecepotfinumărate pedegete”(Vocabularulcriticei).

Prinîntreagasaoperă,EugenIonescurămânescriitorulcarea îndrăznitsăgândeascăaltfeldecâtceilalți,devizăproclamatăîn volumul Antidoturi.

Genuri§ispeciiliterare

1.Carevisepargenurile„laputere“aletimpuluinostrușicarepotficonsideratedesuete?

2.Cegenuri/speciiliterarepreferațisăabordațicaautorșipecareleconsiderațiîndepărtate șistrăinedemoduldumneavoastrădeaabordaliteratura?

RodicaBretin

Dintreceletreigenuri,liric,epicși dramatic,număpotreferidecâtlacel pecareîlabordez,epicul.Acesta,la rândulsău,arcuprindeîncreația popularălegenda,baladașibasmul,iar înceacultăfabula,epopeea,schița, povestirea,nuvelașiromanul.

Genurilepreferatedescriitoriide azisunt,dupăopiniamea,povestirea șiromanul.Nuvelapoateficonsiderată unromandedimensiunireduse,fiindgrefatăpeaceeașistructură. Lagenuridesueteaștreceepopeea.Operedelargărespirațiegen Iliada și Odiseea,epopeilehomericesau Eneida luiVergiliunumai scrienimeni,fiindcăcititoriideazinupreaaurăbdareșirăgazcasă citească.Genuldispărusedejadinliteraturalumiicândafostpublicată Țiganiada luiBudai-Deleanu.

Casăîncepcucenumisepotrivește,num-așîncumetasăscriu balade,nicifabule,legendeșicuatâtmaipuținepopei.Amscris însăde-alungulanilorschițe,povestiri,nuveleșiromane,fantastice șirealiste,cuîncărcăturăistoricăsauautobiografică.

DupăoclasificareacriticuluiliterarNicolaeManolescuexistă treicategoriideromane:„doric romanulrealist-naturalistcuunnaratoromniscientsituatînafararomanului; ionic,romanul,de asemenearealist-naturalist,încarenaratorulesteunpersonaj,martorsauparticipantlaacțiune,fatalmentesubiectiv,șiavândo perspectivăpsihologicălimitatăasupraîntâmplărilorsaupersonajelor; corintic, romanulcarenuintrăînacestedouăclaseșicarenu ținelacaracterulplauzibil(social,moral,psihologic)alsituațiilorși alpersonajelor,deșinu-lexcludîntoatecazurile“.

Amexperimentatdoardouădintremodalități,romanul doric și ionic.Primulareavantajuldeaurmăriacțiuneaprinochiimai multorpersonajeledeodată,autorulputândjonglacucadreleși momenteleacțiunii.Unsingurpersonajemaigreusăfiepestetot, înacelașitimp.Romanul ionic oferăînsăoperspectivăintimă,implicată,intensășiparticipativăasuprasubiectului,tehnicănarativă careîlajutăpecititorsăseapropiedemesajulopereișisăîlînțeleagămaiprofund,cuinima,nudoarcumintea.

Ceeaceconteazăînsăpânălaurmăestepovestea,înoricare formăarfispusă.IstoriculYuvalHarrarioconsideră,nufărătemei, dreptprincipalulmotivpentrucare homosapiens aînceputsăse transforme,cușaptezecidemiideaniînurmă,dintr-ospecienu foartepromițătoaredinpunctuldevederealcapacitățiidesupraviețuire,într-unacareaajunssădomineplaneta.Omenireatrăiește șievolueazăprinpoveste.Nuareatâtarelevanțămodulcumo spunem,învorbesauînscris,lapersoanaîntâisauatreia,cimesajul adresatcititorului,directsausubliminal,ceeacepovestimdespre lume,despreviațășimoarte,desprenoiînșineșidespreceilalți. Majoritateaoamenilorlasăînurmăcopii,nepoți,caresăleducă maidepartenumeleșisămoșteneascăceauagonisit.Prozatorul lasășielcititoriloragonisealaluidetrăirișiexperiențe,pusăîncu-

vinte.Darulsăucelmaideprețpentrugenerațiilecevorvenieste înpaginileuneiasaumaimultorcărți,închisîntrecoperțidecarton.

Scriitorulîșilasăînurmăpovestea.

NicoletaMilea

Adouanoastrăviață,literatura–ca reprezentareadresatăcugetuluișinu simțurilor-iseoferăcititoruluicao transfigurarearealitățiiînimaginiartistice,accesândresurselestilisticealelimbii.Pentruadasensșisemnificație operei,nusuntsuficientedarulșiharul creatorului.Maiestenecesarșimeșteșugul,pentruîmplinireadinunghi adecvatatemelorșimotivelorsubordonatedominantelorcreației, înfuncțiedegenulabordat(epic,liricsaudramatic).Ceeacepresupune:aciti,aciti,aciti….

Experiențalecturiispecializateneajutăsăidentificămîncapacitateacuvântuluiforțacreatoareaomului,autorsaucititor.Îmi vineînminteacumafirmațialuiConstantinNoica,potrivitcăreia, deșielementnecuvântător,„cuvântultrăieșteasemeneaființei umane,iaresențasatreceprinavataresuccesiunidetimp”.Pornind delaaceastăideeșiraportându-nelaconsiderenteleteoreticepropuseaici,respectiv genurișispeciiliterare,putemspunecăfiecare operăîșioglindeștepropriultimp,reflectăuniversulartistical zămislitoruluisău,darconcepțiadesprelumeșiviață,eterogenitateaprocedeelorșiatehnicilordelucruîidiferențiazăpeautori. Impununstilaltextuluisauvariantedestiluri,înfuncțiedemicro saumacrostructurileartistice:gen,specie,curentliterar/categorii estetice,raportulrealitate-ficțiune,instanțelecomunicăriiartistice, teme,coordonatespațio-temporale,confruntareaființeiumane cueaînsăși,prinactivareaunordimensiuniinterioareexistențiale sauconfruntareacuceidinjur,tipuridestructurișistrategiidiscursive,mărcidistinctive,etc.

Cacititor,agreeztoategenurileșispeciileliterare,decalitate, atâtalepredecesorilorcâtșialecontemporanilor.Astăzi,„laputere” sevreaafi„epicul”-iarcaspecieliterarăromanul,,chiardacănu mărămpedegeteactualiicreatorideromanautentic.Nuselasă maiprejosnici„liricul”(nupunemaiciîncalcul„versificatorii”).Pe loculdinurmă,dupăopiniamea,seaflăgenul„dramatic”,funcțiile esteticealedialoguluidramaticfiindmaidificildeatins.

Teribilecontrasteînlumealiterară,cașiînviațanoastrăceade toatezilele!

Totuldepinde,înfond,decumalegemșicealegem,căci,în ciudanaufragiuluipeticitalcontemporaneității,maisuntcreatori deexcepțiecare,întumultulprezentului,re-compunlumi,recreeazăomulșipropriilesalemituri,atâtdenecesare,caoraportare permanentădelaautorlacititor.

VoChiNhats-anăscutșiacrescutîndistrictulCuChi,HoChiMinhCity.Și-aînceputoficial carieradescriitorîn2013șiestemembrualAsociațieiScriitorilordinOrașulHoChiMinhdin 2017.În2016,și-alansatprimulromanistoric,apoiși-amutatatențiaasuprascrieriidepovești polițiste,ceeacesealiniazăcucarieraaleasă.Elcredecăunscriitorartrebuisăscriedesprece știecelmaibine.Înprezent,finalizeazăseriadecărți„Intermediarulșicrima”cupersonajul centralpolițistaHa„Chili”.Ha„Chili”înfățișeazăuncolegadevăratcareare„pieleadeciocolată” șio„vocecaolingurăcarezgâriefundulunuicastron”,darposedăopasiuneautenticăpentru domeniulmundanalinvestigațieicriminale,careesteadeseavăzutcanepotrivitpentrufemei. Numelesău,Ha,înseamnăînlimbavietnameză„apă”.Lucrărilesaleaufosttraduseșipublicate atâtînrevistenaționale,câtșiinternaționale.

Scrum §i cenu§[

traducereadinlimbaenglezășiprezentareAndreAH.Hedeș

1.

Cueforturiconsiderabile,LeThanha găsitunlocbunînTapioca,unmicstandde mâncarecumâncăruritradiționale,cumar fitapiocaaburităînapădecocos,igname fiartăînmuiatăînsareșichili,cuobăutură gratuitădeapădecocosthailandezăalături șiservireimpecabilă.Așezat,nuapierdut timpulcomandând,avândchipulgrăbit,ca șicumarfiproprietarullocului.

Tapiocaerasituatăpestradaa8-a,în spateleunuipanoupublicitarcudouăbanneregiganticeșicolorate,avândimprimate peeleofemeieblondă;aveaofarfuriecu tapioca,purtând-oînmânăcapeoreclama SonyGramophonecareerapopularăînanii ‘80.LeThanhmoșteniseaceastătarabăde mâncaredelatatălsău,întimpcemamasa lucracamanagerșicontabilprincipal, pentrucafiuleipreferatsăaibătimppentru propriilepasiuni.

–Bunădimineata,tinereșef.Ațiașteptatmult?

–Bunădimineaţa.Abiaamajuns.Ialoc.

SeîntoarseșitraseunscaunpentruHa înaintedea-șiaranjahainapestespătarul scaunului.Haîncepuodiscuțiesuperficială pentrua-lînsuflețipeThanh,deoarece acestasescărpinaîncapfărăoprire.Faptul căelavenitlaîntâlnireîntimpcearătaașa afăcut-opeHa„Chili”foarteiritată.

–S-amaiîntâmplatceva,șefu?Aîntrebatea.Niștepuicuțev-audatpapucii? Problemedeafaceri?

LeThanhavrutsăspunăceva,darnua reușitdecâtsăfacăomutrăridicolă.Și-adat părulpespateînaintedearăspunde:

–Nu.Afacerilesuntînplinăexpansiune, așacămăpotconcentradoarlamisiune. Nuexistăobătaiedecapmaimarepentru

noi,polițiștii,decâtocrimăînzonă,nu? Aveampromovareaînbuzunaranulacesta, dars-aîntâmplatocrimă,ăsta-inorocul meu,nu?Ațivăzutincidentulacelade aseară,cuincendiereacamionetei.LaȘtirile deseară,incidentuldepestrada8,nu?

Întreagațarăartrebuisăfiaflatdespreasta pânăacum.Hași-aarătatempatiașiadat dincapcaunporumbelcareciugulește semințeșiazâmbit:

–Dacăn-arfifostasta,num-aifitârât aici.Nu-iașa,găgăuță?

Eabătucupumnulînmasădeparcăar fitestatlemnul.

–Bine!Comandunuldintoate.Pune-le lapachetdacănulepottermina.

LeThanhrâsecupoftă;deșisepoate spunecăafostîncântat,cliențiidinjurullui nuaufost.Adecissăreducătonul:

–Cecaz.Omulțimededetaliineclare, amnevoiedeajutorultăusăleanalizez.

–Atuncispune-mitotuldespreele. Spune-mișituceaifăcut.

Haridicăprivirea,și-afrecatbărbia, apoiși-asprijinitcoatelepemasă,caun studentlaoprelegere.

–Aseară,laora18,aavutlocunaccidentdecirculațiepestrada8.Uncamiona pierdutcontrolulșis-aizbitdeunstâlpde curent;pescaunulșoferuluierauncorp înnegrit,denerecunoscut.Conformplăcuțeideînmatriculare,ceasuluidemânăși cheilor,amidentificatvictima.CaoTuan,51 deani,160decentimetriînălțime...Președintealuneifabricidehârtiedincomuna PhuocThanh.Dinordinulsuperioruluimeu, anchetapeacestcazafostextinsădeoareceamgăsitmultedetaliisuspecte,daram pututafladoarcâtevainformațiidebază desprevictimăînultimele24deore.

–Decicaresuntdetaliilepecaredorești săleclarifici?aîntrebatHa.

–Purșisimplu,corpulvictimei.Aarsca otorță,edenerecunoscut.Poatecăaceasta esteocrimădeghizatăînaccident,darnu amgăsitsuspecți.

–Undetectivmarenulasăpiatrăneîntoarsă.Înprimulrând,artrebuisăverifici dacăexistăpersoanedispărute,apoisăfaci niștecercetăriamănunțiteînzonă...Celmai important,săaflicelemaidebazăinformațiidesprevictimă.Vreausăștiuundese ducea.

–Conformsoțieisale,înfiecareweekendconduceamașinapânălaTayNinh pentrua-șilucracâmpurileșiîntretimp discutadespreafacericupartenerulsăude acolo.Înunelesăptămâni,nicinusemai întorcea.Câtdespreextindereaanchetei, amcercetatzona,unlocfoarteretras,cu doarcâtevafelinarepetimpdenoapte,așa cănuneputembazapecamereledesecuritate.Înapropiereesteuncimitir,paznicii suntunbețivfărăunochișiungrădinar amărâtcaretrăieșteîntr-ocasădărăpănată. Acumaceastaesteparteacarenedădureri decap.Cumîivomtransformapeceidoiîn suspecți.

–Astaedificil.Ceauspusbătrânulchior șigrădinarul?Vreausăaudfiecarecuvânt dinmărturialor.Haalăsatfurculițajosșis-a încruntat,părândmaiconcentratăînciuda parfumuluiirezistibilaltapiocei.

–Grădinarulafostsincer.Asusținutcăa statîngrădinaluitoatăziuașinuavăzutpe nimenipierzândvremeaprinincintade caretrebuiasăaibăgrijă.Întretimp,pazniculCimitiruluiCasuarinaaspuscăavăzut osiluetăalbăplutindprintrevechilemorminteînaceadupă-amiază.Arătacaun

tânăr,înaltdeunmetrușaptezeci,darnu ampututgăsiindicii.Esteunbețiv,așacă s-arputeacaochiisă-ijoacefeste.De asemenea,și-apierdutochiulstâng,așacă oastfeldemărturienuestefoartecredibilă.

–Într-adevăr.Trebuiesămăgândesc maimultlaasta.Cumafostanalizatcorpul victimei?

–Dupăceaufostluateluatprobelede țesut,echipadecriminalisticăareturnat cadavrulfamilieisale.Mi-auspuscăvorface maimultecercetări,darmi-eteamăcănu sevamaigăsinimic,tipic.

Hapufniîntimpcecoleguleiîșimestecabețișoarele.Eavăzuseastademulte ori,eunticnervos,elarenevoiedoardeo singurădirecțiepentruaourmapânăla capăt.Separecăîncercasă-șiamintească cele75decursuridecriminalisticădin Academie.Trecutulunuistudentlapoliție esteîntotdeaunaspecial.

–Înprezent,anchetanumergenicăieri. Cuexcepțiacazuluiîncareexistăodescoperirecunoipotențialepiste,altfelmi-e teamăcăajungemîntr-unpunctmort.Cu asta,clătinădincapînfrânt.

–Nuneapărat.

LeThanhtresări,sprânceneleiserelaxară.

–Aigăsitpistenoi?

–Hmm...Dacăpriveștiopovestedin unghiuridiferitevaduceînceledinurmăla cevailogic,dartottrebuiesăpornimdela celemaisimpleaspecte.Indiciilenuvin singurelatine,așacătrebuiesăajungitula ele.Decenuvăpunețiînloculfamiliei victimei?

–Ce?Deceîntrebi?Ceareastade-a facecuanchetanoastră...?segândiovreme laasta

–Eibine,familiavictimeiestecusiguranțătulburată.

Haacontinuat:

–Decideceauceamaimarenevoie acum?

–Confort?

–Exact.Credcătrebuiesăfacemo excursie,mâinedimineață.Amcâtevaîntrebăripentruei.Acum,transmiteîntrebarea astalegiștilor:„Găsițicevaîngâtulvictimei?”

2.

DupăînmormântarealuiCaoTuan,Ha șiLeThanhaumersdirectlaCimitirulCasuarina,laaproximativ15kilometridistanță.Eraozicaldășiînsorită.Hapriveaînzare, departe:

–CimitirulCasuarina,daresteînmijloculunuicâmpdetapioca,trebuiesăaibă unhectar.Presupuncăatuncicândau întemeiatcimitirul,înacestloccreșteau mulțiarborideCasuarina.

–Existășiuncraterdebombăpuțin maideparte.Autrecut45deani,dar

craterulnuafostastupat.Deaceease spunecărăzboiulestecelmaimareeșec alumanității.Darvreisă-icunoștipe amândoi?Începsămăplictisescdeastfel deîntâlniri!Nuamprimitniciodatăinformațiinoidelaei.

–Da,vreaudoarsă-miverificpresupunerile.Veiprimiosurprizămaitârziu,pe cuvânt.

–Ei,astaeinteresant,șoptieldistrat.

ErauacumînfațaCimitiruluiCasuarina. Caîntotdeauna,bătrâniiarboridecasuarina selegănauîntăcereînvântcapărullungal uneifecioare,ofecioarăsingurășităcută carecutreierămereuorașulcuoprivire mohorâtă.De-alungulanilorșide-alungul vieților.Haaobservatîmprejurimileînainte deatrecepelapazniculcimitiruluicare trăgeaunpuidesomn.Aveasubpicioare câtevacutiidebere,resturidepeșteșialte feluridesticle.Hanuseașteptasăscoată preamultedelapaznic.Acestadormeacu unziarpefațășisforăiadecevavreme.

–Aha.Acestatrebuiesăfieprimul suspectîncazulnostru.Aigrijăcuguraaia ata,paredificil,aavertizatHa,deșiștiacă Thanhs-aîntâlnitcupazniculpentrumărturialuidecelpuțintreioriînainte.

–L-aimaiîntâlnit?–șoptiThanh.

–Nuenevoie,punpariucăafostsoldat. Uite,areocascășiohainămilitarăatârnate pepereți,felulîncareîșiaranjeazăîncălțăminteași,deasemenea,ochiullipsă.Trebuiesăfifostoschijărătăcităîntimpul războiului.AiuitatcăoameniidinCuChi sunttoțirevoluționari?Tovarășiiluitrebuie căseodihnescînacestcimitir.

Hal-avăzutpeLeThanhrâzând,darnu i-arăspuns.Cupazniculînsomnadânc,ea aîncercatoîntrebare:

–Domnule,putemintra?

Paznicularuncăopriviredesubziar,se ridicăîntr-osecundă,gărgărițelemâncau dingreupatuldebambusîncareplictiseala îiaduseunsomnlungșiodihnitor.Atâtde sătuldefețeletriste,deghirlandeledeflori degălbeneleșidetămâie,deoamenicare seapropiaudeelșiîicereaupermisiunea cuovocestinsă,pazniculdoarfăcuungest cumâna.

–Intrațiodată.Ceatâtatevatură!Pentru astatrebuiesămămaideranjați?Maiîntâi poliția,apoivoidoi,nupoateomulsătragă unpuidesomn?

Apois-aîntinsșiaadormitdinnou imediat.Hanupoatedecâtsăstrângă pumnii,dezamăgită.

–Nuși-aamintitchipultău.Acumgândește-te.Avăzutpecinevadeunmetru șaptezeciînălțimedeundestăacum,cuun ochilipsă,așacăacelmormânttrebuiesă fieînarialuidevizibilitate,adicăuninterval de60degrade.Trebuiesăfiepeaici,săne despărțimșisăîlcăutăm.

–Săcăutămce?Amdatpracticacest locpestecapînultimele2zile.

–Habarnuamcesăcăutăm,dar sună-mădacăgăseșticevaciudat.Orice.Să trecemlatreabă.

Has-aplimbatapois-aopritînfațaunei pietrefunerare,apoiaalteia,apoiaalteia. Le-averificatcuatențiepefiecare,apois-a opritînfațaunuisingurmormântnou, printrecelelaltevechi.Afostsăpatrecent, fotografiadepepiatramormântuluiînfățișa unbărbatslabdevârstămijlocie,cupielea deschisă.Haastrănutat,apois-așterscuun șervețel,aîngenuncheatsăapuceobucată depământșiaînvelit-oîntr-opungăde plasticînaintedeaverificacelelaltemorminteșiînaintecatelefonulsă-isune.

–Ha,Ha,aici...

Erașefulei,așacăHaamersîntr-acolo. Lângăopiatrăfunerară,eaagăsitosticlă pejumătategoalădevindeorezșia învelit-oîntr-opungădeplasticpentruao ducecuea.

–Cecrezidespresticlaasta?

–Cinevaabăutvinuldeorezpejumătate,s-aîmbătatșiaaruncatsticla?Nueste șipazniculunbețiv?aspusHa.

–Probabilașae.

–Hai,nuîțimaidacupresupusul, trebuiesăvizitămunaltloc,apoiîțivoi spunelacemăgândesc.

3.

Auzindmotorulmașinii,grădinarula știutcăvinecineva.Aatârnatsemnul„Fără vizitatori”șiaprivitînaltăparte.Afostînsă undat,deoareceerahăituitdepolițieîn ultimele2zile.Mărturiipestemărturiișitot atâteaproceduri.Aaruncatcoșulcufructe pemasadebambusdingrădinalui,apoia luatunscaunpentruaseurcaîntr-uncopac caomaimuță.

–Bunădimineața,domnule!–strigăo vocecunoscută.

Ha„Chili”l-aîmpinspeLeThanhdeoparteșiapășitînaintecurepeziciune:

–Bunădimineața,domnule,suntem polițiștidelaInvestigațiiCriminale,suntem aicipentrumaimulteinformațiidespreincidentuldepestrada8,celdealaltăieri.Vă rugămsăcooperațișisănespunețiceștiți.

Haseuităatentlacolibamicăîncare locuiagrădinarul;operechedepantaloni derochiedecolorațimaimaridecâtmărimealuiactuală,acoperițidenoroișipraf.În ciudacuvintelorei,grădinarulnuacoborât dincopac.

–Decemaiaveținevoie?Nuv-amspus totceștiu?Asta-itot,chiardacăm-ațiinterogadeoduzinădeori,totașrăspundela fel.

Hași-aîncrucișatbrațeleșiaexplicat: –Terog,nufisupărat,prietene.Nuar duramult.Trebuiecănuaiideecinesunt,

altfelnumi-aivorbipetonulăsta.Deci,de câttimplocuieștiaici?

–Demaimultde2ani.

–Cumesalariul?

–Câtevamilioanepelună.Vezi,domnuleofițer,esteotreabăușoarășiîncăsunt singur,nuampreamultepecaresă cheltuiescbanii.

–Deciundeeraișicefăceaiînziua incidentuluișiaiunmartorcaresăconfirme spuseletale?

–Ce...dupăcumv-amspusînainte, dupămuncăm-amculcatdirect,nuștiu despreniciuneveniment.Trebuiesăam grijăsingurdeaceastăgrădinămare,iar proprietarulvineraraiciînvizită,așacăcine să-mifiemartor?

–Așadeci,darcezicidemărturiataîn fațapoliției,cumcăaivăzutuntânărdeun metrușaptezeciînălțimeplimbându-sepe aicila2dimineațaînziuaincidentului?

Fațagrădinaruluis-aînroșitrăsucindu-selastânga,apoiladreapta:

–Cemărturie?Nuamspusniciodată asta!

–Bada,aispus.Aispuscăaiauzitpași greiladouădimineațaînaceazi,așacăteaidecissăvezidespreceevorba,nu-iașa?

Toatălumeaștiecăgrădinariicatinetindsă aibăunauzbunșipotfitrezițidinsomnde celemaislabesunete.Apoiți-aiaprins lanternaasuprafiguriișiaistrigat,dar pentrucăaicrezutcăedoarunpierde-vară, nui-aidatimportanță.Nuestecorect?

–Prostii.Doamnăofițer,văînșelați! Grădinarulaclătinatdincap,apoiasărit înjos,întorcându-sesprepădureadeasă dinspatelecolibeisale,deparcăi-arfi fostteamăcăarficinevacarezăbovește acolo.

–Deci,nu?Haseuitălaunelteledegrădinăritstivuitecugrijăpemasadebambus înfațaei.Toateacesteasuntaletale?

–Da.

Haaalesoprunăroșiechiardinfațaei:

–Vreisă-midaicuțitulăla?Haarătă spreuncuțitmic,ascuțit,detăiat.Aterminatcucuțitul,l-areturnat.Pune-ldeoparte,estepericulossăfoloseștiuncuțit aici.Larevederedomnule,scuzepentru deranj.

–Larevedere,doamnăofițer.Spersănu nemaivedem...

–Desigur!

Cevamaitârziu,LeThanhaîntrebat: –Cepărereaidespremărturialor?

–Unuldineiminte.

–Darcine?

Hastăteaînpicioare,înfațaluiLe Thanh.Îșipusemânapeumărullui,undeel aveasăcâștigeîntr-ozioaltăstea,șișopti, doarcâtsăaudăel:

–Airăbdareșinu-țifacegriji.Veiprimi aceapromoțielatimp.Cucâtmaimulte

steleveiavea,cuatâtmaimultăresponsabilitateveiavea.Ucigașulîmipareacum maiclar.Cineeste,dupăpărereata,mai demndeîncredere?Unbețivmorocănos sauuntânărdelațară?Darnu,sănunemai jucămde-aghicitul.Odihnește-te.Înseara asta,îțivoioferiunspectacolbun.Nuuita săaducilanterneșiarmeșisăfacicevoi spuneeu.Locultăuvafi...

4.

Înaceanoapte,înjurulorei23:00,o siluetăminusculă,cacinevaghemuit,a apărutdinpădureadelângăcolibagrădinarului.Purtaocascăcuhainămilitară, arătândextremdesuspicios;dacănuarfi fostsfatulluiHa,LeThanhs-arfimișcat atuncipentruarestare.

–Deceaivenitabiaacum?Grăbește-te șipleacă,polițiștiisuntpemine.Pleacă departeacum,saumăveitrageînjoscu tine.Spusegrădinarul.

–Nuecașicumașputeasă-țiaduc baniiînmijloculzilei.Șinuamnevoiede grijiletale.Încâtevaore,doarcuunbinoclu măvorputeavedeapolițiștii.Spusebărbatulcucoif,cuovoceascuțitășirapidăca, intenționatcelălaltsănu-lpoatăînțelege bine,apoiaaruncatunsac.

–Cheltuieștecuînțelepciune...Lasă lucrurilesăselinișteascăînaintedea dispărea.Aiînţeles?

–Mulțumesc,pentrugenerozitateșefu. Cumașputeavreodată...

Grădinarulaluatsaculcubanișia băgatmânaînăuntrupentruaverifica,dar nuaduratnicimăcarofracțiunedesecundăpentrucasunetulmetalicsă-iarate ceeraacolocuadevărat.Ocătușă.Caun șoim,Haazdrobitcascaînfațagrădinarului,l-adoborâtpespate,apoiși-aapăsat genunchiipemijlocullui,înaintecaLe Thanhsă-iaruncetorța.

–Deciafostgrădinarul!Bastardul! strigăLeThanh.

–Ceînseamnăasta?Ajutor,ajutor! Hoții!Grădinarulțipă,darHal-alovitîn gât.Întimpceeaaîncetatsăseghemuiascășis-aridicatlaînălțimeaeiadevărată,putereapumnuluieiacrescut odatăcuea.

–Bine,continuăsățipișispune-le tuturorcumprofanareademorminteîțiva aduce3anidupăgratiișiîncă3anipentru fraudăînasigurări!Hachicoti.Te-ambănuit dejadeprimadatăcândne-amîntâlnit. Ogrămadădeminciuni.Eștidreptaciși tocmaiacumailuatbaniicumânadreaptă. Întretimp,seceraagățatăîngrădinăeste pentrustângacișiaispuscălucreziaicide 2ani,folosindaceleuneltedegrădinărit. Maimultdecâtatât,văddoarcăeștipotrivit pentruolipitoare,așacăcumnaibaești grădinar?

Grădinarulamârâit,și-aridicatfațași astrigatcuvocetare:

–Atuncidecenum-aiarestat?

–Hmm.Trebuiedoarsăjociîntregul rol,nu-iașa?Știilacem-amgânditprima datăcândsubalternulmeudeaicimi-a spusdespreunaccidentcuovictimă? Asigurare,cevadesprecareceilalțipolițiștiauuitat–HaseuitălaLeThanh–Presupuncăvoi,băieți,vețitrebuisă verificațidouăpachetedeasigurare:pentrumașinășipentruasigurareadeviațăa domnuluiCaoTuan.Cinevabeneficiade moarteasa,conformcontractului?De asemenea,amvrutsăverificdacăștiai despreplanuldeafurauncadavruîngropatșidea-lfolosicaînlocuitorpentru accident,apoiaifuratasigurareadeviață saunu.Șiștii,așacumeradeașteptat. Dupăestimareamea,pachetulvalorează aproximativ18miliarde,nuunnumărmic înniciuncaz.

OchiiluiLeThanhstrălucirăcândîși dăduseamatotul:

–Deci...căCaoTuannuamurit,iar cadavrularsdepemașinăafostdoarun înlocuitor.Afostarspentrucapolițiasă nu-lpoatăidentifica...DeciundeesteCao Tuanacum?

Ha„Chili”arâs:

–Decenu-linteroghezipetipulăsta? Elestecompliceleînacestcaz,așacă trebuiesăștietotul.ElșiCaoTuanau profanatunmormânt,apoiaupuscadavrulînmașinăpentruasimulaunaccident.Perfect.

–Deci,întimpceprofanațimormântul,voidoiațibăutaceasticlădevinde orezpecareamgăsit-olacimitir?Arfi trebuitsăștiudelaînceput.LuiThanhîi veneasă-șitragăpalme.

Adouazi,Haaprimitmulțumiridela colegulei:

„–Așacumeradeașteptat,l-amgăsit pefăptuitorșil-amscoslalumină.Am săpatacelmormântși,într-adevăr,nuam găsitniciuncadavru.CaoTuannumai aveacumsămintă,așacăamărturisit. Aveaodatoriemarede10miliarde,chiar șivânzareacompanieiaproapefalimentarenuoputeacompensa.Pânăsă moară,familialuivamoșteniautomat18 miliardedebanideasigurare,dinpachetulsăudeasigurărideviațăde200de milioanepean.Cemagicianăești,Ha „Chili”.”

Citindmesajul,Haazâmbitșii-a răspunstânăruluieicoleg.„Fărămagie aici,trebuiadoarsăîntrebcriminaliștii.Nu augăsitscrumșicenușăîngâtulcadavrului,așacăputemdeducecănuopersoanăvieaprovocataccidentul,pentruca maiapoisămoarăîninteriorulmașinii.

,,Nuîmiplacefragmentarismul.Aproapetoate c[r\ilemelesuntmonografiisausinteze”

GheorgheGlodeanuestecriticliterar,eseistșiunuldintrefondatoriirevistelorPoesis, ArcheusșiPleiade.Profesordeliteraturăromânășidecan(2012-2016)laFacultateadeLitere aUniversitățiideNorddinBaiaMare,GheorgheGlodeanucolaboreazăcustudiișicroniciliterarelarevistedeculturădințarășidinstrăinătate,iarîn2003afostfondatorulrevisteiNord literarșidirectoralacesteiapânăîn2020.Apublicatcărțidecriticăliterarășieseudedicate unorscriitoriromânirelevanțișiaprimitnumeroasepremiipentruactivitateasadecriticliterarșieseist.PrinactivitateasaprofesionalășipublicisticăGheorgheGlodeanucontribuiela dinamismulviețiiculturalebăimărene,fiindînacelașitimpunimportantcriticdeproză.

dacăarfisănegândimdoarlaactivitateadecriticși cronicarliterar,lacareseadaugăceadeuniversitar, înțelegemcăavețioactivitateintensă,desfășuratăpe maimulteplanuri.cumaratăziuadumneavoastrăde lucru?

Înpestepatruzecideanideactivitateliterarăs-auadunatfoarte multelucruri:28decărțidecriticăliterară(sintezeșimonografii), materialeînzecidevolumecolective,numeroaseprefețeșipostfețeșisutedearticolepublicateînrevisteledespecialitate.

Înceeacepriveșteprogramuldelucru,amavutnoroculsămă ocupmereudeliteratură.Înanii 80amfostprofesorlaunliceu dinSatuMare,apoiamdevenitcadrudidacticlaUniversitateade NorddinBaiaMare.Aceastăactivitateși-apusputernicamprenta asupramunciimeledecercetare.Multedintrecărțilemeles-aunăscutdinnecesitățididactice.MaiîntâiafostpasiuneapentruMircea Eliadeșipentruliteraturafantastică,unsubiectlacarem-amîntors mereu.Apoiauvenitstudiiledespreroman.Cândîn1990profesorulIonVladmi-apropussăurmezstudiiledoctorale,amevitat literaturafantasticădeoareceeramconștientcănupotdao definițieinfailibilăafenomenului,caresănufievulnerabilăînfața comisieicareîmivaaprecialucrarea.Așacăm-amgânditlapoetica romanuluiinterbelic,propunereacceptatăcuentuziasmdereputatulteoreticianliterar.M-amopritlaromanpentrucăeram,cu predilecție,uncititorderomane.Amdebutatîn1981înrevista Tribuna dinClujcuunarticoldespreromanul NoapteadeSânziene de MirceaEliadelarubrica„Alpha”coordonatădeprofesorulLiviuPetrescuși,înscurttimp,amdevenitcronicarulliteraralrevistei;un cronicarceviza,cupredilecție,cărțiledeproză.AmavutșansaextraordinarăcalaUniversitateadinBaiaMaresămăocupdeceeace îmiplacecelmaimult:prozainterbelicășicontemporană.Înanii ‘80ampublicatînrevisteprecum Tribuna,Steaua,Familia,Vatra, Contemporanul,Luceafărul, iardupă 90amcontribuitlaapariția unorpublicațiidinSatuMareșiBaiaMare.Celemaiimportante sunt Poesis și NordLiterar. Darpelângăacesteaaufostșialtele,care nuaurezistattimpîndelungat.Amavutprivilegiuldeafaceceea ce-miplace,adicăsămăocupdeliteratură.

Înceeacepriveșteprogramulmeudelucru,acestaseîmparte întrezileleîncarețincursurilaFacultateadeLiteredinBaiaMareși

zileleîncaremăpotdedicastudiului.Pentruaficâtmaieficient, abordezcâteotemădeactualitatecaremăatrageșiodezvolt într-ocarte.Înfelulacestas-aunăscutcărțiledespreMirceaEliade, celedespreliteraturadiasporeișiadisidenței,studiilededicateromancierilorinterbelicișicontemporani,poeticiijurnaluluiintimetc. Suntlucrăripecareapoile-amvalorificatîncursurilepecarelețin laniveldelicențășidemasterat.

Vărogsănevorbițideoexperiențădeviață,sauoîntâlnireliterarăcarev-amarcatprofundșipoatev-amodelatdestinuldescriitor?

Întâlnireacarem-amarcatcelmaiputernic(eraînadouajumătateaanilor‘70,întimpulstudiilormeledelicență)afostdescoperireaopereiluiMirceaEliade.Oîntâlniredecisivă,într-o perioadăîncarescrierilereputatuluisavantșiscriitoreraufoarte greuaccesibilelanoi.PuţinelelucrăriadusedinFranțadecătreprofesoriicareauavutșansasăajungălaunlectoratcirculaumaimult pesubmână.Dinfericire,amgăsitmultăînţelegerelacâţivaimportanţioamenidecultură,caremi-auîmprumutatcâtecevadin tezaurulspiritualdecaredispuneau.EstevorbadespreEugen Simion,LeonBaconskyșimaialesMirceaHandoca.Acestadin urmădețineaoveritabilăcomoarădelucrărișidemanuscrise aparținândluiMirceaEliade.Cumnui-amtrădatniciodatăîncrederea,aavutcurajulsăîmiîmprumutemultedintrescrierilepecare ledeținea.Desigur,datorezmultșicâtorvadintreprofesoriimeide laFacultateadeFilologiedinCluj-Napoca.ÎnprimulrândreputatuluiteoreticianliterarIonVlad,carem-aluatladoctoratîn1990, oferindu-miastfelposibilitateaaccesuluilaocarierăuniversitară.

otrecereînrevistăaopereișicariereidumneavoastră sugereazăcăpreocupărileprofesionalesesuprapun într-omaremăsurăpesteactivitateadecriticliterarși publicist.Vărogsanedezvăluițicâtevaaspecte,încercări șireușiteînactivitateadumneavoastrăîncadrulFacultății delitereauniversitățiidenorddinbaiamare.

Înceeacepriveșteactivitateameapublicistică,eunumaisunt demultăvremeuncronicarliterartipic.Nuîmipotpermitesămă

risipescscriinddespretoatecărțilecareîmiatragatenția.Deregulă, lucreztematic,pregătindunproiectmaiamplu.Subacestaspect, observațiadumneavoastrăestepertinentă.Existăocontinuitate fireascăîntrepreocupărileprofesionaleșiactivitateadecriticliterar. Odemonstreazăsimplatrecereînrevistăacărțilormele,dintrecare maimultes-autransformatînveritabilemanualeuniver-sitare. Timpîndelungat,pevremeacândstudiiledelicențățineaupatru saucinciani,mi-ampututpermiteca,pelângăcursuriledebază dedicateromanului,săținșiuncursopționalconsacratluiMircea Eliade,cares-abucuratdemaresucces.Apoi,dupăceaufostinauguratestudiilemasterale,amînființatunmasteratdeLiteratură românășimodernismeuropean.Aicimi-ampututdiversificaactivitateaprincâtevacursurinoi:Istoriaromanuluimodern,Literaturafantastică,PoeticajurnaluluiintimșiLiteraturadiasporeișia disidenței.Măbucurcă,laînceputulanilor2000,ampututcontribuilaînființareaȘcoliidoctoraledefilologiedelaBaiaMare.

Apăruteconsecutivșiladistanțămicăîntimp,volumele decriticăliterarășiarticoleleapăruteînrevisteledeculturăv-aumarcatdevenirea.carearputeaficriteriiledupă caresepoatereconstituitraseuldumneavoastrădecritic literar?

Dacăprivimcărțilemele,putemconstataexistențamaimultor temelacaremăîntorcmereu.Oprimătemăafostliteraturafantastică.Amdebutateditorialîn1993,dupăoașteptaredezeceani, cuvolumul FantasticulînoperaluiMirceaEliade. Auurmatmonografiileconsacratealtorautorideprozăfantastică: Avatarurileprozei luiEminescu (2000),PoeticamisteruluiînoperaluiMateiuI.Caragiale (2003),MaxBlecherșinouaesteticăaromanuluiromânescinterbelic (2005) Înultimii2-3ani,m-amreîntorslaacestsubiectfascinant princâtevaamplelucrăridesinteză: Orientăriînprozafantastică românească (2014), Întrerealșiimaginar.IncursiuniînprozafantasticăfrancezădinsecolulalXIX-lea (2020)și Rătăcindprintrehimere.O panoramăaprozeifantastice (2020).

Oaltăpreocuparevizeazăproblemeleromanului.În1998 mi-amtipărittezadedoctorat,intitulată Poeticaromanuluiromânescinterbelic.Oposibilătipologiearomanului. Dupădefinitivarea lucrării,amconstatatcăamrămascufoartemultematerialecare meritausăfievalorificate.Înfelulacestaauapărut LiviuRebreanu. Ipostazealediscursuluiepic (2001)și AntonHolbansau„transcrierea” biografieiînoperă (2006).Dintrecelelaltesintezededicateromanuluiromânescșiuniversalmerităsămenționez Dimensiunialeromanuluicontemporan (1998), MăştileluiProteu.Ipostazeşiconfiguraţiialeromanuluiromânesc (2005)și Romanul.Aventuraspiritualăauneiformeliterareproteice (2007).

După1990,recuperareaexiluluiaconstituitopreocuparemajorăacriticiiliterareromânești.Subiectulm-apasionatșipemine, motivpentrucarei-amdedicatlucrareaintitulată Incursiuniînliteraturadiasporeișiadisidenței (1999).

Dupăcem-amocupatîndeaproapedemarilecreațiialeliteraturiiromâne,s-atrezitînmineinteresuldeaaflatotmaimultdespreomulaflatînspateleoperei.Demulteori,autoficțiunilenu suntcunimicmaiprejosdecâtcărțiledeimaginație.Dimpotrivă. Existăautoricareaurămasînistorialiteraturii,cupredilecție,prin jurnalelelorintimeșiprinmemoriilelor.Înfelulacestas-aunăscut altelucrări: Narcisșioglindafermecată.Metamorfozelejurnalului intimînliteraturaromână (2012)și Scriitori,cărți,muze.Ipostazeale discursuluiamorosînliteraturaromână (2017).

M-apreocupatșirelațiadintremitologieșiliteratură.Încemăsurăcredințeleancestraleauinfluențatevoluțialiteraturii.Maniera

încaremarilemituriaufostoglinditeîncadruloperelordeimaginație.Tragediileanticeșimetamorfozeleromanuluieuropeanilustreazădinplinfaptulcămitologiaaconstituitunimportantsubiect deinspirațiepentruscriitori.Carodalacestorcercetăriaapărut amplulstudiuintitulat Mitografii.Incursiuniîntr-obibliotecămitologică (2021).

Amobservatcăavețitendințadeafaceocercetarecât maicuprinzătoareasupraoricăruisubiectpecare-labordați.caurmare,volumeledumneavoastrăsunttemeinice șiauunnumărmaredepagini.spredeosebiredestilul postmoderncareselecteazăsauaglutineazăfragmente, dumneavoastrăparecăîncercațisăanalizațitoateaspectelereferitoarelachestiuneasupusăochiuluicritic, atitudineceținemaimultdenevoiamodernădeadalucrăriexhaustiveșidesintezăasupratemelor,operelorși autorilordintr-oanumecultură.Putețisădetaliați?

Nuîmiplacefragmentarismul.Considercăoculegerede croniciliterarenupoateconcuraomonografiesauolucraredesintezădedicatăuneiprobleme.Acestlucruexplicădeceaproape toatecărțilemelesuntmonografiisausinteze.Pedealtăparte,am încercatmereusăabordezsubiectedeactualitatecumarfiopera luiMirceaEliade,literaturadiasporeișiadisidenței,corespondența dedragosteînliteraturaromână,poeticajurnaluluiintim,literatura fantastică.Suntlucrăricareaunecesitatofoarteserioasămuncă dedocumentare.Cândoanumităproblemămi-atrezitinteresul, i-amdedicatocarte.Dinfericire,lucruriles-auschimbatînmod radicaldupă1990,iarbibliografiastrăinăinterzisăatâtatimpadevenitaccesibilă.De-alungulanilor,amreușitsăachiziționeznumeroaselucrăriconsacrateconceptuluidefantastic,egoficțiunii, corespondențeiintimesauezoterismului.Înesență,cărțilededicateromanului,fantasticului,jurnaluluiintim,corespondențeide dragostesunttotatâteaistoriidedicatecâteunuigenliterar.

celmairecentvolum,,incursiuniînimaginarulezoteric” (2022)acâștigatdeopotrivăadeziuneacriticilorșiapublicului.totuși,dacăarfisăalegețidintrecărțilescrise pânăacum,sprecareseîndreaptăargumenteledictate derațiuneșicelesugeratedesentimente?

Într-adevăr,recentacartedespreezoterismatrezitunmareinteres.Tocmaipentrucăestevorbadespreunsubiectmaipuțin abordatlanoi.Darafostfoartebineprimitășicarteadespre Scriitori,cărți,muze.Ipostazealediscursuluiamorosînliteraturaromână. Num-auinteresatcancanurile,cioperele(romane,jurnale,corespondență)generatedemarilepoveștidedragoste.Altecărți,cum arfi Poeticaromanuluiinterbelic,MăștileluiProteu.Ipostazeșiconfigurațiialeromanuluiromânesc,Poezieșipoetică audevenitniște veritabilemanualeuniversitare,utilizatedenumeroasegenerații destudenți.Cumtoatecărțilesuntcopiiimeispirituali,toateîmi suntdragi.Mi-arfifoartegreusărenunțlacarevadintreele.Toate aufosttruditeîndelungșifiecarereprezintăunmomentdistinct dinbiografiameaspirituală.

suntețiunautorprolific.dupăscrierilemenționatedeja, tocmaiv-aapărutlaediturașcoalaArdeleanăunvolum consistent,,istoriaprozeifantasticeromânești”(2023). deșiesteoreluareastudiuluidin2014,,orientăriînproza fantasticăromânească”,nouasintezăbeneficiazăatâtde repereteoreticecâtșideanalizedetextconsacrate

celor49deautoriinclușiînvolum,darșideobibliografie actualizatăcunoititluriapăruteîndomeniulfantasticologiei.sintezaconsacratăfantasticuluireveleazămetamorfozeleîntimpșivitalitateacestuigenînliteratura română.ceproiecteeditorialeavețiacum?

Nuîmiplacesăvorbescdespreproiectelemeledecâtînmomentulîncareacesteas-aufinalizatîntr-ocarte.Dinfericire,nuam dusniciodatălipsădeidei.Amgăsitîntotdeaunaoseriedeproiecte carem-aufascinatșicareaufostmaipuțindezbătutepânăatunci. Literaturaoferăunnumărinepuizabildesubiectepentruun cercetătorautentic.

colaborațicurevisteliteraredinclujșidințară,iarîncalitatedefondatoralrevisteinordliterarcunoaștețidin interiorproblemelecucareseconfruntărevisteledecultură.cumvedețipanoramapreseiculturaleromâneștiși carecredețicăesteviitorulei?

De-alungultimpului,m-amatașatdecâtevareviste.Maiîntâi afost Tribuna dinClujlacareamdebutatșilacareamcolaboratîn modconstanttimpdeundeceniușijumătate.Înanii‘80,Vasile Sălăjan,redactorul-șefdeatunci,aîncercatsămăcooptezeîn redacție,darnuapututpentrucănuaveambuletindeCluj.Așa amrămasprofesorlaSatuMare,dupăcarem-ammutatlaUniversitateadinBaiaMare.După1990,amcontribuitlaaparițiamaimultorpublicații.Uneleaurezistatîntimp,înciudaproblemelorde naturăfinanciară.Esteunadevăratmiracolcăorevistădepoezie precum Poesis,careaapărutînprimeleziledin1990,areușitsăînfruntevicisitudiniletimpului.Dinpăcate,înultimavremeasistăm laundeclinputernicalpresei,caresemutătotmaimultpeinternet.Fenomenulnureflectăocrizăavalorilor,citrimitelaaspecte deordinmaterial.Estecunoscutfaptulcărevisteleliterarenuse potîntreținesingure.Dinfericire,multepublicațiiauprimitajutor delaConsiliileJudețene.Înfelulacestas-anăscutșirevista Nord Literar dinBaiaMare,careareușitsăsupraviețuiascădatorităfaptuluicăs-abucuratdeofinanțareconstantă.Dinpăcate,înultimul timpamasistatladisparițiacâtorvarevistedeunrealprestigiu.Mă gândesclaexcelentarevistă ProSaeculum, careși-aîncetatapariția anultrecut.Înanii 90,cândamlucratlacarteadedicatăliteraturii diasporeișidisidenței,amdevenitcronicarul Jurnaluluiliterar condusdeNicolaeFlorescu.Dupăpublicarealucrării,amrenunțatla aceastăcolaboraredeoareceamfostatrasdealtesubiecte.Înplus, trebuiasăfacfațăsolicitărilorvenitedinsprepublicațiilelacaream fostco-fondator.M-amreîntorslaaceastăprestigioasăpublicație dupăaproapedouădeceniipentruacolaboralaultimeletreinumereeditatedevăduvaluiNicolaeFlorescu. Jurnalulliterar esteo altărevistăimportantăcareadispărut.Șiamputeacontinuacunoi exemple.

Cadirectorfondatoralrevistei NordLiterar, amreușitsăcunosc dininteriorproblemelecucareseconfruntăpresaliterară.Baia Mareaveanevoiedeopublicațiedeculturăavândoaparițieconstantă.Deoarecene-ambucuratdesprijinulConsiliuluiJudețean Maramureș,revistaapututsăaparăfărăprobleme.Dupădouă decenii,dinvechearedacțienuamairămasnimeni.Uniis-austins, întimpcealțiis-auretras.Darrevistași-acreatuncercvigurosde colaboratori,așacămergemaideparte.Măbucurcămuncamea estecontinuatădecâțivadintrefoștiimeistudențișidoctoranzi. Pecareeui-amaduslarevistă.Dinpăcate,pornindladrumîn2003 cuonouăpublicație,atrebuitsărenunț(dinlipsădetimp)lacolaborărilemelelarevisteledinClujșidinBucurești.Ceeacepentru minepersonalaavutșinumeroasedezavantaje.

Viațaliterarădeaziestefoartebogată.Deciestenevoiederevisteleliterare.Elevorputeasupraviețuipânăcândvorgăsifinanțareanecesară.Dinpăcate,multedintreeleauînceputsăapară doaronlinesauauoaparițiehibridă.Separecăacestaesteviitorul. Chiarunulapropiat.Canumăr,revisteleliteraresuntfoartenumeroase.Dinpăcate,elenumaiauecouldeodinioară.Tirajelelor suntdestuldemici,iardifuzarealasădedorit.Exceptândcâteva maripublicațiidetradiție,impactulrevistelordeculturăestemai multlocalsauregional.Darșiacestlucruestefoarteimportant.

Fațădeefervescențapreseiîncepândcu1990,acumse cumpărădestuldepuținerevistedecultură.majoritatea revistelorșiziarelorauvarianteonlineșiparecăcitimmai multconținuturiînpresaonline.cumcredețicăaafectat calitateapreseiculturaletrecereadelaprintlaonline,din perspectivascriitorilorși/sauacititorilor?

Credcăasistămazilamodificareaunorîndelungatetabieturi delectură.Aceicititoricares-auformatcucarteaînmânănuîșipot imaginaactullecturiifărăcontactulfiziccupaginatipărită.Eitrebuiesăaudăfoșnetulhârtiei.Recunoscfaptulcășieumănumăr printreaceștia.Preferrevisteleșicărțiletipărite.Suntconvinsînsă cănoilegenerațiiauoaltăatitudineînacestsens.Sănuuitămcă aparițiileonlineprezintănumeroaseavantaje.Eleprivescatâtproblemafinanțării,câtșiceaadifuzării.Tocmaidatoritădifuzăriimult maibune,numeroaserevistepreferăaparițiilehibride.Atâtpehârtie(într-untirajdestuldemodest),câtșionline.

Ațifondatșiațicondusoperioadămaretetimprevista nordliterar.Vărogsănevorbițidespreroluldirectorului uneipublicațiișialmanageruluidepresă,lanoi?

Manageruldepresăpoateaveaunrolfoarteimportantîn coalizareauneiredacțiișipoateimprimaodirecțiepublicației.Este ciudatînsăcăfoștiidirectoriaufostsubstituițicumanageri.Parcă nueacelașilucru.Managementulținemaimultdeparteaeconomică,întimpcedirectorulseocupa,deregulă,dedimensiunea spiritualăapublicației.Decelelalteaspecteseocupa,înmodfiresc, contabilul.Trăimînsăniștevremuriîncareprimeazăproblemele economice.

Putețifaceuntop5alrevistelordeculturădințară?

Egreudefăcutunasemeneatop.Oricum,elarfisubiectiv,iar ierarhiiles-arschimbadelaunnumărlaaltul.Nutoatenumerele uneipublicațiisuntlafeldeconsistente.Considercăestefoarteimportantcăaparîncontinuarerevisteledetradițieprecum România literară,Luceafărul,Convorbiriliterare,ViațaRomânească,Tribuna, Familia,Vatra,Contemporanul.Ideeaeuropeană șialtele.Elesunt însăconcurateputernicdepublicațiileapărutedupă1990.

existăotendințăascriitorilordeasegrupaînasociațiiale scriitorilor,cenacluri,cercuriliterare.esteimportantă viațaliterarăinstituționalizatăpentruviitorulliteraturii?

Asociațiile,cenaclurile,cercurileliterareaufostșirămânimportante.Maialescândunautorestelaînceputdedrum.Cenaclul poatedeveniunlocalformării,alafirmăriișialschimburilordeidei. Autoriicumaimultăexperiențăpotghidapașiiceloraflațilaînceputdedrum.Vineînsăovremecândtrebuiesătedesprinzide maeștripentruaputeagăsipropriultăudrum.Actulcreației

presupunesolitudine.Încazulcriticuluiliterar,retragereaîntr-obibliotecăfoartebinegarnisită.Nuîntâmplător,câțivadintremarii scriitoriși-auimaginatparadisulsubformauneibibliotecifabuloase.Darîntâlnirileperiodicedintreconfrațisuntabsolutnecesare.

suntețimembrualFilialeiclujauniuniiscriitorilordin românia.cumvedețiviațadeasociațielacluj,ceaduceîn plusapartenențalaacestgrupdeoamenidecultură,față deîncercareadea-țiconstruisingurocarierăînlumealiterară?

SuntmembrualFilialeidinClujaUniuniiScriitorilordeunsfert deveac.DecândlaconducereaeisegăseșteIrinaPetraș,asociația adevenitextremdedinamică.Ceamaiviedințară.Săptămânalse petrecevenimenteinteresante.Lansăridecarte,conferințeetc.Deși unelemăintereseazăfoartemult,regretfaptulcănupotparticipa așacummi-așdorilaacesteîntâlniriextremdeprofitabiledinpunct devedereintelectual.AvânddomiciliullaSatuMareșiavândlocul demuncăînBaiaMare,demulteoriîmiestefoartegreusăajung laCluj.Existăacesthandicapaldrumului,pecareîlresimttotmai acutodatăcutrecereaanilor.Filialareprezintăunlocîncarepoți prezentarezultatelemunciitale,daresteșiloculîncareîțipoțireîntâlnicolegiidebreaslă.Travaliulartisticpresupunesolitudine,dar nucredcăocarierăliterarăsepoateconstruiînsingurătate.Este nevoiedeungrupcaresătesusținășiînmijloculcăruiasăteafirmi. Înplus,unasemeneagrupputernicprecumceldelaClujîțioferă nișterepereșiteajutăsăconștientizezicamundetegăseștiîncomparațiecuceilalțiconfrați.

Gândindu-nelacolegiideFilială,observămcăuniisunt clujeni,alții,cașidumneavoastră,locuiescînalteorașe dintransilvania,daraustudiilefăcutelaclujsauchiarîn altecentreuniversitare,însăauoptatpentruFilialacluja uniuniiscriitorilordinromânia.credețicăexistăunspecificalscriitorilorclujeni,sauardeleni?

Estelesnedeobservatcămareamajoritateaabsolvențilorde ClujopteazăpentrufilialadinurbeadepeSomeș.Credcăexistă unspiritalClujuluicaretemarcheazăpeviață.Unspiritînsușitîn perioadastudiiloruniversitare.Înceeacemăprivește,Facultatea deFilologiemi-aoferitposibilitateaîntâlniriicuoseriedemodele remarcabile.Estevorbadesprecâțivaprofesorideexcepție,precum:IonVlad(careadevenitapoișicoordonatorultezeimelede doctorat),MirceaZaciu,IoanaEm.Petrescu,LiviuPetrescu,IonPop, MirceaMuthușialții.Dincolodemareapasiunepentruliteratură, realizărilemelesedatoreazășiacestormarimodele,careaucontribuitlaformareameaspiritualășicaremi-auimpusunstilde muncă,ometodădecercetare.

trăimoperioadăcomplexăcuprovocărișischimbări rapidecarepretindopoziționareaindivizilorfațădetrecutșimaialesfațădeviitor.credețicăestenecesarăimplicareasocialășipoliticăactivăaomuluidecultură,a scriitorului?

Dacăscriitorulsimtenevoiasăseimpliceînviațasocialăși politică,atuncida.Merităînsăsăîțisacrificioperadedragulangajăriipolitice?Greudespus.Înmodnormal,politicaartrebuisăfie făcutădeoameniicares-aupregătitpentruacestdomeniu.Deoamenipricepuți.Improvizațiile,amatorismulserăzbună.Vedemcă scriitoriiromâninupreaaufăcutcarierăpoliticădupă1989.Poate căeiartrebuisăselimitezedoarlapoliticileculturale.Partidele

politiceaudezamăgitînsăatâtdeputernicdupă1990,încâtimplicareascriitorilorpoateaducecevanou.CamilPetrescuavisatlao clasăpoliticăalcătuitădinelitaintelectualăatimpului.Văzândceea cesepetreceînjurulnostru,credcănuagreșit.

Întotdeauna,înoriceepocășiînoricespațiucultural existăoameniprovidențialipentrudestinuluneianumite culturi.Putețisămenționațicâțivascriitoricareaumodelatevoluțiaculturiiromâne,după1990?

Poatesintagma„oameniprovidențiali”estepuținexagerată.Cu toateacestea,viațaliterarăromâneascădedupă1990afostdominatădecâțivascriitoriimportanți,precumNicolaeManolescu, EugenSimionsauMirceaCărtărescu.Lorliseadaugăînsănumeroasealtenumesonore,precumNicolaeBreban,AnaBlandiana sauAugustinBuzura.Desigur,numărulcelorcareauinfluențatviața literarăpostdecembristăestemultmaimare.Nutrebuiesăuităm faptulcă1989aînsemnatșiînceputulrecuperăriimarilorscriitori dinexil.Chiardacămulțidintreeinuaumaiapucatsăseîntoarcă înțară,opereleloraupututfirecuperateșiacestlucrureprezintăun imenscâștig.Măgândesclaoseriedeautori,precum:MirceaEliade,EmilCioran,EugenIonescu,VintilăHoria,PaulGoma,Monica Lovinescușialții.Reintroducereaacestoraîncircuitulvalorilor autohtoneareprezentatunimenscâștigșiainfluențatputernic viațaliterarăpostdecembristă.

suntmulțitineriacumcareîșiîncearcăforțeleînpoezie șiproză.seciteșteșisescriemultăliteraturădupă1990. Aapărutnunumărimpresionantdecercurișicenacluri literare,careauambițiadeacontribuilaformareatinerilorscriitori.Putețisăalegețitreicărțicarev-auimpresionat,carev-auplăcutsaupecareleconsiderați importantepentruviațaliterarăclujeană,înultimiizece ani?

Ebinecăsescriemult.Cititoriideaziaudincealege.Aparși numeroasetraduceriexcelente.Ofertadecarteestefoartebogată. Pelângănumeroaselecercurișicenacluriliterare,aparițiașcolilor doctoraleaoferituncadruexcelentdecercetareșideexprimare pentrunumeroșitineridornicideafirmare.Credcăs-avorbitdestul depuțindesprerolulcatalizatorjucatdeșcoliledoctoraleumaniste (șinunumai)după1989.Euînsumiamavutocaziasăcoordonez maimultelucrăriexcelente,dintrecareuneleaufostrăsplătitecu premiuldedebutalfilialei.

Dacăarfisăvorbimdesprecărțiledereferință,eleaparțin,totuși,cupredilecție,generațiilormaivechi.Așsemnalaromanele FlorineiIlis,esteticașistudiiledesprebalcanismaleprofesorului MirceaMuthu,studiiledesprepoeziamodernășidespreavangardă aleacademicianuluiIonPop,lucrărileluiIonSimuț,cărțiledespre imaginaraleluiCorinBragașiașputeacontinua.Estefoartegreusă măopresclatreicărțișinuarficorectsănedreptățescpecineva prinomisiune.Dintreautoriitineri,mi-aatrasatențialucrareadespreezoterismpublicatărecentdeConstantinaRavecaBuleu.ExcelentelevolumelecolectivepublicatedeIrinaPetrașreflectădin plinpotențialulcreatorextraordinardecaredispunefilialaclujeană.

dacăvrețisămaiadăugațiceva,caresăvăreprezinteca scriitorclujean?

Nupotdecâtsăspercă,princărțilemele,amadusșieuomodestăcontribuțielacircumscriereaacestuispiritallocului.

IntroducerelaVisulluiFlaubert:Ocartedesprenimic miHAibArbu

Theimperfectisourparadise. WalaceStevens

Suntuncinefilînrăit,câtevaminuteîmisuntsuficienteca să-midauseamacă-ivorbadoarde WhatToFuck-urica sătrec,imediat,laoaltăofertă.Dacăfilmulnu-ifoarte prostmăambiționezsăgăsesc,vorbaunuivechișiuitatcronicar cinefil,D.I.Suchianu,măcarvreocâtevaunitățidefrumusețe, printremulteleșistufoaselelorbălării. SubsoareleToscanei o eroină,actrițăminorădepescenavieții,îlciteazămereupeunul Fefe.CăFefe-nsusșiFefe-njos.Căelarfisfătuit-ocătrebuiesă trăieștisferic.„Cumadică?”,s-amiratprietenaei.„Adicăînmai multedirecții”.Și,amaizisFefe,„nutrebuiesă-țipierzientuziasmulcopilărescși-țivamergebine”.(Apropos,știțicineeFefe?Ei, cine?FedericoFellini!)Anticiieraumultmaisimplișimultmaidirecți:„Nelipseșteîndrăznealanupentrucălucrurilesuntdificile cilucrurile-sdificilepentrucănoinuîndrăznim”.„Știțidecenu ajungoameniiînvârf?(Inthetop,carevasăzică...)Pentrucănu suntsuficientdeflămânzi!”Aicinuevorbadealpinism,deHimalaiasaudevârfulMoldoveanu,cidoardesofisticatabucătărie thailandeză.Acoloundeun chef îifaceacestreproșdurunei femeicare,pânănudemult,lucra,împreunăcufamilia,laun bufetspecializatîn streetfood șigăteadoarbucatetradiționale.

Din Yellowstone,amaflatcăînVestulamericanviațanueatâtde complicatăpecâtcrezi.„Oripleci,orimi-otragi”,i-azisfemeia.El aalesvariantaadouașis-afăcutderahat.Ceciudat,aconstatat ea:„Dece,oare,îmiaminteamcăapetitultăusexual(amfolosit uneufemism...)eramultmaimare.Bănuiesccăsuntonostalgică” Din Rațiuneșisimțire,neparvineunposibilrăspunsde pesteunoceanșidintr-unalttimpistoric:„Noinunepermitem săfimromantice.”Adicăsănemăritămcuălapecare-liubim.E maiprofitabilsăgăseștipeunulcuavereșisă-țimaipermiți,din cândîncând,săvisezifrumos.„Dintretoțioameniipecarenu-i iubesc,îlpreferer,fărăastamultpegânduri,pesoțulmeu”. MadamedeStaeldixit.Nuesimplu:„Istoriaeuncoșmardincare încercsămătrezesc”,ne-atransmisdinDublin,JamesJoyce.V-ați fiînchipuitcăMisterBeanarputeafiunsentimentalincurabil? Iatădovada:„Îmiplacesămergpeploaiecasănumăvadăoameniicumplâng”.(Mulțiși-auatribuit,întimp,aceastăziceredar luiMisterBeanisepotriveștecaomănușă...)Dintr-unseriala căruiacțiunesepetreceîntr-unținutînghețatdinnordamaflat cădiferențadintreobstacolșioportunitateemică.Înțelepții, potrivitluiMachiavelli,letransformăpeambeleînavantaje.Anul încareodoamnăsuedezăaînceputsăsemasturbezeafostunul oarecare:2022.(Separecă,pentruea,și2024arputeafilafel...) Înacelan,Eaafostpărăsitădesoțînaintedeafiîmplinitfrumoasavârstăde40deani.Oprietenăosfătuieștecă,însfârșit,a venitvremeasă-șipunăsexul,prinautosatisfacere,peprimulloc înviațaei,Eaîiurmeazăsfatulșisetransformăîntr-oaltăfemeie. Deaceastănouăfemeiesereîndrăgosteștechiarsoțulei.Happy end.JacquelineBisset,la79deani,aajunslaconcluziacăpentrucafericireaîncuplusăfiedeplinăainevoiedetreivieți:una pentrutine,unapentrueașiunapentrucuplu.Peunpoddin

ținutulMadison,elîispuneeicădoarodragosteimposibilă poatedurapentrutotdeauna.Deaceiaseșidespart...Înziuaînsurătoriisale,HermanMelvilleagăsituntrifoicupatrufoi.Ultimasacartei-adedicat-osoțieisale,Lizzie,născutăElisabeth Shaw,după44deanideviațăcomună.Aceastăcartenuafost, însă,MobyDick.D.H.Lawrenceazis,aproposde MobyDick,căse îndoieștefoartetarecăHermanMelvilleaștiutce-ascris. Asta facemareasagrandoare! Cântărețulcehoslovac(așaerapevremealui...)KarelGottapovestit,într-unfilmautobiografic,căuna dintemelesalepreferateafostceacupăsările.PoetulchinezLi PoascrisdesprenișterațesălbaticecarezburaudeasupraMareluiZidchinezescșioluauînspreWest.Poetulleurmăreacu privirea,apoiși-așoptitînbarbă:„Așvreasăpotmergeșieucu ele..”.TextierulluiKarelapreluatșielacestetemecupăsăriși zboruriinterzise.Amurit,ladoar30deani,într-unstupidaccidentdemotocicletă...Dintr-unfilmbulgărescamaflatcelmai frumoscomplimentadresatuneifetemaridepemeleagurile noastremioritice:„Amauzitcăoromâncăși-avândutvirginitatea pentru10.000deeuro!Țiseparemult?”,aîntrebat-oel.„Sigur că-miparemult,euamfăcut-odoarpentru200devotcă!”Șivan Goghafostunomextremdepăgubos.Tablourileluis-auvândut abiadupăceamurit.Unsingurom,cetățeandin LasFierbinți,a fostintrigatdeaceastăsituație:„Cinesăcumpere,mă,tablouri delamorți?”Cucărțileeacelașiparodoxnenorocit:„uniicitescca săadoarmă,alțiicitescșisetrezesc”.„Știțiundeamcrescuteu?”, îlîntreabăBernardTapiepeprocurorulcareanchetauncazde corupțieînfotbalulmare.„LaMulhouse!Deacolopoțievada doarîntreifeluri:cuunPeugeot,jucândfotbalsautrecândpela morgă”.Procurorulnuafostdelocimpresionatși-ltrimitedupă gratii.(AcolițiiluiJeanPădureanu,Lordul,dinfaimoasaCooperativă-avândcreierullaGloriaBistrița-careafuncționat,nestingheritădenimeni,înfotbalulromânescpânălaapariția Omeniei,s-audistratfoartetarepeaceastătemă.Peeinui-aprins nimeni,niciodată...)Casărămânemlafotbalulfrancez,potrivit luiEricCantona,DomenechafostcelmainulantrenordupăLudovicalXVI-lea.Directoareadinmusicalul Matilda eofostăcampioanălaaruncareaciocanului.„Euaplicosingurăregulă,înviața noastrădelașcoală.Viațaeominge.Învațăs-oaruncicâtmai departedarsănudepășești,niciodată,margineacercului”.Ai înțeles,Bernard?ȘtiațicătriburiledinAmericadedinaintea veniriieuropenilor,copiiinuprimeau,atuncicândsenășteau, niciunnume.Nimic.Nothing.Nada.Copiiiaveauunsingurțelîn viață:săaibăpartedeunnumepecaresă-lmerite.Toată copilăriașiadolescențalorseluptaupentruunastfeldenume/ renume:Normic,Bizon,SittingBull,Genunchiulrănit,Blackfoot, Mojave,Senecas,Dakota,Adriel,WanetasauYapa.Viațaîțialege numele.Oameniipecareîiîntâlneștiîncale.Încercărileprincare treci.„Eunum-amnăscutBernardTapie.Amdevenit.Măcarasta amreușit”.Ceicarebeaucasăuitesuntrugațisă-șiplătească înaintetotceeaceconsumă!Punctuldeplecarepentruorice povesteerealitateadareatrebuiereinventată.CeidinNapoliau unmodamuzantdeareinventarealitatea.Așaafăcutregizorul PaoloSorentinounfilmdespre MânaluiDumnezeu.Ceideprin

părțilenoastrenusecomplică:eiiau,purșisimplu,realitatea pestepicior.Defapt,nuseîntâmplănimicnou.Suntaceleașiși aceleașiistoriitrăitedealțișialțioameni.„Care-ihobby-uldv, domnule007?”„Resurection!/Înviereadinmorți!”„Laceservește literatura,domnuleJoseSaramango?”„Lanimic.Laabsolut nimic.Luațitoatemarilecărțialeomeniriișiosăvedețicăn-au schimbatniciovirgulăînistoriabarbarieiumane”.Știțicaree mesajuldocumentaruluidespre Viațapeplanetanoastră? „Cei careseadapteazămairepedevorizbândimereu”.Unsfatdezinteresatdin Portugal:„Fiifericit!Șiîntr-obisericăgoală,și-ntr-una plină!”BoxerulRockyBalboaștiecespune:„Nimeninulovește maitarecaviața!”PoetulUngarettianuanțat:„Viața,prietene,e artaîntâlnirii.”Doamna,stăpânacasei,îșiinstruieștepersonalul înaintedeîncepereabanchetului:„Dacăspargețiceva,comportați-văfiresc.Vinealtcinevasăfacăcurat.”(Laefermedaddel domingo)LaultimelealegeridinRepublicaMoldova,patrucandidațilafuncțiadeprimarn-auluatniciunvot.Nus-auvotatnici eipeei.Eclarcăn-auvăzutmusicalul Chicago:„Minte-ișidescurcă-tecumpoți!Dă-lecevacaresăleiaochii/Amețește-i, păcălește-i,copleșește-i,buimăcește-i,uluiește-i/cumsămai audăadevărulînatâtagălăgie?”Șitotdin Chicago:„Eucredcă noidouăn-osăcântămniciodatăîmpreună!”„Dece?”„Pentrucă teurăsc!Într-osingurăindustriedinlume,înshowbiz,chestia astanuareabsolutnicioimportanță.Purșisimplu,nucontează!” „Cumemaibine?Săfiavutunlucrubunșisă-lfipierdut?Sauera maibinesănu-lfiavut?”(Ateîndrăgostilaprimavedere)„Știicare afostultimullucrupecarel-aifăcutînaintedeanepărăsi?”,o întreabăChiarapemamasa,dupăanișianidelaaceadespărțire. „Nu!”,i-arăspunsmama.„Te-aifardat!”(Eternaduminică)Șitotdin acestfilm:„Numelecelebredistrugviațamultora.Binecăte-ai dussăveziniștefilmebune...”Unneamț,înJurnalelesale,zicecă atuncicânderadepresiv,EugeneIonescoîidădeatelefon,de câtevaoripezi,luiEmilCiorancasă-șigăseascleacșialinarepentruproblemelecareîlcopleșeau.Iatăsubiectuluneipieseabsurde,întredoidepresivicarediscutăpentrua-șivindeca angoasele,pecare,însă,mareledramaturgn-apus-oînoperă. Păcat,amfiavutopiesăionescianăcueroidepeDâmbovița. Pentruafiechidistant,casoț,Hemingwayadedicatcâteun romanpentrufiecaredinnevestelesale.Astfel, TheSunAlsoRises adedicat-oprimeisalesoții,ElisabethHadleyRichardson, Death intheAfternoon -PaulineiPfeiffer,adouasanevastă, Forwhom thebellstolls -celeide-atreia,MarthaGellhorn.Apatracarte, AcrosstheRiverandintheTrees,areodedicațieplinădeiubire, cădoarastaeratradițiacasei,pentrunevastanr.4. ToMary,with love sunabinedarmesajuleraunulmincinos.Pentrucă,înacea

vreme,AutoruleraîndrăgostitdeAdrianaIvancich.Hemingway afostrecompensatcuPremiulNobelpentru Bătrânulșimarea. CinevaazisdePhilipRothc-arfimeritatșielNobel-uldarcă,în general,nusepremiazăadevărul.Deobicei,dacălumeanuprea știeceePoezia,iatăcă,uneori,cinevaarecâteorevelațieșine spuneceePoetul.Unuldintreei,ClaudeNougaro-uncantautorfrancez,chiaranimerit-o.Așadar,potrivitluiNougaro, Poetul ecelcaretransformăoplângereîntr-uncântecdedragoste. Darcel care,de8martie,făcândpegalantul,îșiduceiubitalaunrestaurantdefițeundei-apusînfațăuntatakidetonlagrillcususan șiierburiservitcualiolideghimbir,unpieptderațăcrocantcu millefeuillesdepăstârnac,vanilieșireducțiedearmagnacșiun monkfishgătitlatemperaturămică,cuierburișiunt,servitcu risottodecartofișisosdelămâieșiean-aînțelesnimicdinceea ceaveaînfață.Iaroplângerecaaei,cavalerulsăuarputeas-o transformeîntr-opoezie?„Vântulierniicuibăritîntr-unviitor răstignitocroteștepovesteadeiubireînsăilatăînstropideveșnicie,întrefărâmedesecundeînmurmurulinimiiromânești”.(Ați citituntextcompus,fixînziuade15ianuarie,deoprofesoarăde română-fostăingineră,specialitatearoțidințate-delaColegiul CarmenSylva.)TatălluiNeilArmstrongaziscănufiulsău,primul omcareapășitpeLună,eîndreptățitsăfie OmulsecoluluiXX ci omuldeștiințăWernervonBraun.Elecelcareapuslacaletoată aceafantasticăaventurăaumanității,delaconstrucțiarachetei SaturnV,pânălaaselenizareșilaîntoarcereaacasă.Modest,von BraunadeclaratcăfărăabilitatealuiNeil,pilotulmodululuilunar, acestas-arfiprăbușitșimisiunea Omulpelună arfifostuneșec răsunător.AdevărulecădacăArmstrongnuarfipreluatcomandamanualăamodululuilunar,lacâțivazecidemetridesol, acestan-arfipututaselenizaînsiguranță.Pedealtăparte, ofițerulenglez,celcareadirijatbombardamentulrachetelor nemțești,s-afelicitatcă,atunci,întimpulrăzboiuluinul-a nimeritșipeWernervonBraun.Înaugust1943,engleziiau omorâtmaimulțiinginericarelucraularachetelenemțeșteV2. În1969,dupăaselenizare,englezulDuncanSandysi-atelegrafiat luivonBraun: Suntfericitcăilustradv.carierănus-aîntreruptbrusc înurmăcu26deani! Toateacesteîntâmplăris-aupetrecutînsecoluluiXX.Cineera,dintreceitrei,celmaiîndreptățitsăfieconsideratomulsecoluluicare,deaproapeunsfertdeveac,s-ași sfârșit?

Iatăcă,laoscarămultmaimică,amîmplinitșinoi,dupăfiravelenoastreputeri,VisulluiFlaubertticluind Opovestedespre nimic. Etimpul,acum,săneluămlarevedere...

TudorDumitruSavu- 70 Unprozatoruitat

ioAnHolbAn

Cândmoareunomşicândse naşte,judecătorul,notarulsau oricinearfiacolotrebuiesăconsemnezefaptele“.Iatăexplicaţiaalegerii vocilor(avocatul,grefierul,judecătorul, procurorul,notarul,martorul)carenarează celeşasepoveşticealcătuiescvolumulde debutalluiTudorDumitruSavu, Marginea Imperiului (1981).Naraţiunilesalenusunt nicibasme,darnicinuvele;camodalitate deconstrucţie,eleseaseamănăcuistorisirileŞeherezadei,undeelementelefantasticesegrefeazăpeocoordonatătemporalăverificabilă,verosimilă,adică:vremea luiHarun-al-Raşid,califulBagdadului.În aceastaconstă,defapt,specificitateapoveştii:easeapropiedebasmprinapariţia fantasticuluidarseîndepărteazădeelprin plasareaacţiuniiîntr-uncontextverosimil. PoveştisuntşiprozeleluiTudorDumitru Savu:întâmplăristraniidispariţiiciudate, metamorfozekafkiene,personajebizarecu puterioculte,fiinţefantastice,acţionând, însă,într-unspaţiureal,acelaţesutde drumurileluiPatacheîntreGurileDunării, Mahmudia,Babadag,Vama,Cantacuzina, Mila33,MargineaImperiului:Fluviul,Delta, oDobrogedelegendăconstituiespaţiul naraţiuniiîncarteadedebut,caşiînvolumeleulterioare, Treizecişitrei (1982), De-a lungulfluviului (1985)şi Fortul (1988).Dacă în 1001denopţi coordonatatemporalăintroduceominimăconvenţieaverosimilităţii,în MargineaImperiului dimensiunea spaţialăesteaceeacarescoatetextuldin sferabasmuluipentrua-lplasaînaceeaa poveştii.

TudorDumitruSavufacepartedinacea categoriedeprozatori(pecalededispariţie)pentrucarecalitateaesenţialărămâne povestitul;dealtfel,personajulcentralalnaraţiunilorsaleesteistorisireaînsăşi,subiect şiobiectalscrisului(vorbitului)atâtpentru autor,câtşipentrupersonajul-narator.Totul depindederaportulcaresestabileşteîntre instanţa scriiturii şiaceeaamemoriei;povestitorul,celcarere-creeazăpovestea,nu arenevoiede„talent“ci,dupăcumspune Herembas,el„trebuiesă-şiaducăbine aminte,săscrietotceştie,totcei-arămasîn memorie“.Celcarepovesteşteîşidefineşte statutulexistenţialîntre efortuldea-şi

aminti (personajeledin Augusta,Gramatopoldin Casacuetaj)şi plăcereadeastăpâni amintirile altora;grefierul,personajul-naratordin Ceasornicul, depildă,declarăcă„îmi placesăstăpânescşiamintirilealtoraaşa parcăaştrăidedouăori“.Imperiuleste spaţiulpoveştii,iarmarginealuiînseamnă scriereaistorieisale,oprireaproliferării „minciunii“basmuluiprinfixareaeiîntr-un spaţiureal(coaladehârtie);rememorarea schimbădestinulpersonajelor(Gheorghe Combatantul,deexemplu,alegecariera armelordupăceacititBiografiailustrului săuunchi,generalulMargea)şiconsacră definitivexistenţa„adevăratuluiprocuror“ careestepovestitorul,stăpânul„adevărului adevărurilor“.Aceastăcorelaţiedintrescriiturăşimemorieîşiprecizeazăsensulevoluţieiprinintermediulunuiraportinterior caresecreeazăîntremomentulpovestiriişi timpulrelatatdeaceasta.Alexandru,interlocutorulavocatuluidin Augusta,simte cuvintelepoveştiiveninddinpendulă,„nevăzute,hoţeşte,strecurându-seprintoate ungherele“;grefieruldin Ceasornicul arată celuicareîlascultăunceascareeste„miezul uneiîntâmplăriadevăratepetrecutela Orbu“şialecăruilimbiîncepsăserotească invers;„subteranii“din Casacuetaj,oamenii îmbătrâniţiprearepedepentrucă„îneise aflăpreamulteîntâmplări“,începsăpovesteascăşi,astfel,întinerescîntrucâtei „dauafarătimpuldinei“:amintireaşipovestireaei(memoria„dincap“şiaceeadin „vârfuldegetelor“)suntresorturilecare întorcaceleceasornicului,dovedindtriumfulPoveştiiasupraTimpului.

Învolumul Treizecişitrei,caşiîn De-a lungulfluviului,TudorDumitruSavucontinuăexperimentuldin MargineaImperiului, texteledinacestedouăcărţiputândfi încadrateînceeaces-anumit realulmiraculos,osintagmăcareprecizează,înprimul rând,statutulliteraral poveştii întrecelelalte speciinarativecircumscriseprozeideficţiune;substanţaepicăsehrăneştecuîntâmplărişipersonajefantastice,darspaţiul săudedesfăşurareesteunulreal,plasatîn limiteleunorcoordonategeograficecunoscute:straniapovesteabrădişuluide DeltăseconsumălaGurileDunării,laMila 33.Înaintedetoate,TudorDumitruSavu

esteunpovestitoradevărat,istorisirea însăşifiindpersonajulprincipalalnaraţiunilorsale;asemenierouluisău,Agachi Gherasim,naratorulsedefineşteprinceea ceaşnumi performanţapovestirii –capacitateadeaspunecâtmaimultîntr-untimp câtmaiscurt;aceastăperformanţăapovestiriieste,maiîntâi,rezultatul„comunicării“cuacel„zbucium“allucrurilor,un contractpecarepovestitorulîlsemnează culumeaînprezenţacititorului:cuvintele motto-uluidepeprimafilăaromanului reprezintă,înfapt,clauzaacestuicontract: „Toatelucrurilesezbuciumămaimultdecât omulpoatesăspună;ochiulnusesaturăde câtevedeşiurecheanuseumpledecâte aude“:povestitorul–„ochiul“şi„urechea“–trebuie săspună acestzbuciumallucrurilor, cualtecuvinte,săexprimeinexprimabilul, săfacăsăvorbeascăceeacenupoatevorbi. Acestuicontractiniţialisesupuntoate personajeleromanuluiluiTudorDumitru Savu,pescaridelaMila33confruntaţicu dimensiunileunei„metarealităţi“lasemnificaţiacăreianupotajungedecâtţesândîn juruleinăvodulpescărescalpoveştii.Iată, pescurt,fabulatextului:apeledelaMila33 suntinvadatedebrădişuldeDeltă,oplantă acăreiproliferarealungăpeştele,faceimposibilăancorareavapoarelor,punândaşezareaşioameniieisubsemnuluneidispariţiiiminente.ImagineaderizorieabrădişuluideDeltă,plutindpeapeleîndescompuneredinjurulMilei,consacrăuntimpal regresiuniivieţiişialinstaurăriiacelei„metarealităţi“;laMila33,„normalitatea“este înlocuităcuoadevăratătipologieaanormalităţii:senascgemeniiTeonaşiEfrem, aparDinŢiganulşifamiliasa, lumeas-a schimbat:toatepersonajeletrăiescnostalgiaacestui altădată,„vârstadeaur“(realitatea)rămânândpunctulluminosalexistenţeiîntr-untimpalderiziunii,al„vârstei defier“(metarealitatea).

În Treizecişitrei, caşiîn MargineaImperiului şi De-alungulfluviului,naraţiunea creştepesemnificaţiileparticularecucare esteinvestităistorisirea;eaareofuncţie catharctică,povestitorultrecândinterlocutoruluiîntreagasaexistenţăprinsimpla relatareaacesteia,firulpoveştiifiindtotuna cucelalvieţii;maimultîncă,celcareştieşi

spunepoveştile,„negustorul“AgachiGherasim,esteposesorulacelui„adevăral adevărurilor“despreoamenişilumealor, sosirealaMila33eliberândapeledeplanta ucigaşă: ce spuneşi cum spuneacestaalungăbrădişuldeDeltă:universulmisteriosal poveştilorconstituieacelcentruallumii undeviiişimorţiitrăiescînnemurire,este acelresortcareschimbăraportuldintreforţelebeneficeşimalefice.Caşi„negustorul“ săudepoveşti,TudorDumitruSavustăpâneştepedeplin„artapovestirii“,regizândcu subtilitateunfirepicantrenant,coerent, carestrăbateosubstanţănarativăproliferândînromanasemenibrădişuluideDeltă; dincolodefigurauşorconvenţionalăaunui personajsecundar(scriitorulTinnestedeo condiţiepreatransparent„pascaliană“),romanulluiTudorDumitruSavuseciteştepe nerăsuflateatâtînsecvenţelesale,impecabilconstruite(„scenafurtunii“dincapitolul 15alprimeipărţiesteunuldintremultele exemplecesepotdaînacestsens),cât,mai ales,înîntregulsău,structuratpeocoordonatăparabolică,oferind sensul poveştilor.

Cuceade-apatrasacartedeproză, romanul Fortul, TudorDumitruSavuseîndepărteazădelumeaFluviuluişiaDeltei, nuînsăpreamultdeariageograficăaunei Dobrogedelegendă(evenimentelerelatateînacesttextsedesfăşoarăpemalul mării)şicuatâtmaipuţindeformulaşi temelemajorealeliteraturiisale;proza realist-magicăaluiTudorDumitruSavuse circumscrieîncontinuare motivuluioglinzii şi temeilabirintului,structurândo„constelaţiesimbolică“fărăpretenţiideoriginalitate,într-unregistrualpovestiriicarerămâne,însă,inconfundabilînepicanoastră contemporană.Caracteristicăproza-torului estevoluptateapovestiriicarenupunenici unmomentsubsemnulîntrebării luciditateaconstrucţiei narative.Demicidimensiuni,romanulareaspectulunuimecanism perfectreglatcarenuadmitenicio„lungime“,respectândcustricteţedirecţiilede dezvoltarepresupusedeceledouănuclee simbolicealelumiipovestite.

În Fortul estevorbadespreparteaascunsăarealului,aceeacareprovoacăfrica princonexiunilebizarecesestabilescîntre fapteaparţinândunorpalierediferiteale spaţiuluişitimpului;oatmosferăapăsătoare,delaboratoralchimic,încareţi-efrică săşirespiri,învăluieevenimenteleciudate petrecuteundeva,lamalulmării,înpreajmaşiîninteriorulunuifortinexpugnabil careesteşinueste,undepersonajul-narator {indicerealist într-oprozădeacesttip) trăieşte unanumetimp,încearcăsăînţeleagăceeacenupoatefiînţeles,sehrăneştecuiluziacă,notândîntr-unjurnaltot ceseîntâmplă,vaputea ordona ununivers

cescapă,însă,determinărilorrealului.Iată, pescurt,intrigaromanului.Dierna,elevul maioruluiAdamTaussdelaColegiulMilitar, terminăstudiile,specializându-seîntactică şistrategie,esterepartizatlaFortulCardon, seprezintăcomandantuluiacestuiaşichiar dinziuasosiriisaleacoloîncepsăsepetreacălucrurideneînţeles:seculcăîncamera19darsetrezeşteînaceeacunumărul 26,întimpuluneifurtuniapareuncerbcu coarneleaprinseîncaretoatălumeatrage cuarmedetoatecalibrelefărăa-lrăpune, însă,pentrucaadouazisăiseexplicecă,în fond,nus-aîntâmplatnimic,despredrumurilecarevinşipleacădelaFortnupoate aflaniciunamănunt,întimpuluneitrageri denoapteDiernascoatedinapătrupulfără viaţăalmaioruluiTauss,fostulsăuprofesor detacticăşistrategie,îlaşazăînşalupă,dar adouaziisespunecăapescuitundelfin,la CardonîşifaceapariţiamaestrulîncatoptricăOttoKazakcaretrebuiesăschimbe sistemuldeoglinzialfarului,Diernaetrimis undeva,lamargineainsuleipentruanota exactfrecvenţarazeloremisedenoilelentile,totulînsădisparecaşicândn-afost,iar sublocotenentulDiernavaîntocmizadarnic rapoartecătreStatulMajorGeneralalŢinutului,încarerelateazăceleîntâmplate: superioriinuştiunimicdespreexistenţa FortuluiCardon,afostcândva,înurmăcu douăzecideani,opropunereaunuimaior AdamTausscare,însă,numaifigurează demultînefectivelearmatei:Diernanul-a pututcunoaşte,FortulCardonn-aexistat.

Rigurozitateanotaţiilorzilnicepecare lefaceDierna,jurnalulşirapoartelesale, maimultîncă,schiţafortului,carecorespundeperfectaceleiadinarhive,vechede douăzecideanişiniciodatăfinalizată–acesteasuntdatele„realului“care contrazic realitateatrăitădepersonajul-naratorîn timpulcelortreilunipetrecuteînficţiunea delamalulmării;ochiullucidcautăzadarnic logicalabirintului careorganizează lumeamagicăaoglinzii.TudorDumitru Savufoloseşteînromandouăsemnificaţii aleoglinzii,deosebitdeproductivesubaspectepic;oglindacare reflectă şiaceeacare multiplică,oglindacarerestituiefidelrealitatea(jurnalulşiraportulsuntipostazele sale)şioglinda„micinoasă“,aceeacareare o memorie asaşicarereflectă îninterior (într-oaltălume,deci)lucrulînfăţişat într-unşirneîntreruptdeimaginialeunui unic„icon“,deformându-ldefiecaredată pentru acrea unnouchip,descoperindfaţa cealaltă alucruluireflectat,dinaltedimensiunialetimpuluişispaţiului–iatăelementelepecarelefoloseşteprozatorulîn construireaedificiuluisăuepic;semnificaţii accesibile,sensuridemultfixatedecercetătoriimotivuluioglinzii(Baltrusaitiseunul

dintreei);Savudovedeşteîn Fortul eficienţa lorînconstituireaunuiansamblunarativ perfectlogic,coerent.Realitateaşimagiasa seregăsescînfiecaredetaliualpeisajului; totceîlînconjoarăpeDiernaşifiecare obiectfolositdeel–cerul,apa,lentilele binoclului,oglinziledinatelierulluiOtto Kazak,„omuloglindă“,alcăruinumerămâneneschimbatşicândseciteştedela dreaptalastânga–capătăaceastădublă funcţionalitate: areflecta şi acrea princeea ces-arputeanumi„reflectareareflectării lucruluireflectat“.Larigoare,romanul poateficititşicaocartedespreodoctrină militară;FortulCardon,inexpugnabil,o construcţiemilitarăimposibildecuceritde peapă,caşidepeuscat,seamănăcuuna dinficţiunilecarezăpăcescminţilecontemporanilornoştri,aceeaa„războiuluistelelor“,ascutuluideapărareplasatînCosmos: „Eştiînvingător–spunemaiorulAdam Tausselevilorsăi–numaiatuncicândnu poţifiatacat,atuncicândadversarulare revelaţiacăoriceatacesteinutil,căeste sortiteşecului.Armata,domnilorelevi,este oinstituţiechematăsăpromovezepacea, iarnuaventuravreunuispiritrătăcit.De aceeaestenevoiesăînvăţămsăimpunem paceaconstituindu-neoapărareinexpugnabilă,săimpunempaceadevenindinvulnerabili“;FortulCardon„trebuiesă rămânăinexpugnabil“,contribuinddecisiv la„strategiainvulnerabilităţii“:nualtfelvorbesc(gândesc)specialiştiicareproiectează ficţiuneamilitarădinirealitateaimediată.

Scriscuumor(lucruobişnuitla„homericul“Savu,daronoutateînprozasa),cuo mareeconomiedemijloace(elementele decorului,depildă,suntstrictfuncţionale, folositenumaipentruasusţineintrigaşia identifica,prinoglindire,faptulsenzaţional: „Soareles-apusîntr-odungăşisestrecoară piezişprinfereastraproaspătspălată“; „Pădurearespirărar,caolupoaicăbătrână“; „Linişteadeaiciareunţiuitciudatcare-ţi intrăpânăînmăduvasufletului“:acesta estetipuldedescriereprezentîncarte), Fortul esteunromandereferinţăalunui prozatorcare,atuncicânds-auîmpărţit haruldeapovestişiumorul,seaflaprintre ceidintâi.

Undiscursalunui„eu“esteromanul De-alungulfluviului; textulsăuseplasează însăînstrictalogicăapovestiriicăreiaîi respectălegileşiprincipiileneabătut,aşa cumafăcut-oşiînprecedentelecărţi;iată cumînceperomanulsinguruluipovestitor dingeneraţia’80:„Omulcareaveasăschimbeîntrutotulviaţapânăatuncidestulde tihnităaCantacuzineisenumeaNaceadis Cota.Venea–aşaziceael–delaGurile Dunării,dardupăfelulcumsepurtaşi,mai ales,dupăcumvorbea,trebuiecăeradin

altăparte,poatedemaijos,dinsudul DobrogeisauchiardeprininsulelegreceştisauDumnezeuştiedeunde.Ţinbine minteziuacândavenitpentrucădeatunci amînceputsăvăd.S-oiaucuînceputulşi săîncercsănuîncurclucrurilecasăpoţisă înţelegi“.Întreprozatoriipromoţiei’80, TudorDumitruSavueste,incontestabil, singurulcareaadoptatmanierapovestitorului,scriindu-şicarteacapeopânză depăianjen,prinselînsuşiînmijlocul faptelorcăroraleurmăreşteobedient dinamicaşimecanica,sigurcădeaiciseva ivişisemnificaţia;romaneleluiTudor DumitruSavuaudeaceeaunfarmeccu totulparticular:eleîncântăprinsimplitateastiluluişiprinaceastăconvingere, exprimatăşiîncărţileanterioare,conform căreia„duhulpoveştii“esteformade rezistenţăauneicomunităţişiafiecărui membrualacesteia.

Estecurios,apoi,cumunprozator trăitorînpodişultransilvanpoatescriecu atâtadezinvolturădespreunspaţiudela celălaltcapătalţării;imaginaţiafreneticăa scriitorului,pasiuneapentruapelefluviului şiperspectivametatextualăfacdinacest roman–cumobservăLiviuPetrescu–un textdeexcepţie.Dacălumeafabuloasăa Deltei,întâmplărileşimodulpovestiriilor atrag,structuraderezistenţăacărţiise constituiedintreitemefundamentale: aceeaanaratoruluiînsuşi,singurulcare vede şicaredeţinelogicaascunsăaunor întâmplărialtfelabsurde;temapovestirii caunitatesemnificativămereurepetabilă, într-oînşiruirecaredăconturcircularităţii şicicluriloristoriei;înfine,motivullumiica spectacol,dezvăluitdescenacirculuilui NaceadisCota,omulcare–cumsespunea laînceput–aveasăschimbeviaţaCantacuzinei.Dacăprimeledouătemesereferă, maicuseamă,laistorialoculuişiacolectivităţiioraşuluidepemalulfluviului, naratorulşipovestireaselectândacele fapteşiacelesemnificaţiicedescoperă forţaînexprimareaeiceamaiviolentă, motivullumiicaspectacoldezvăluieceea ceunpersonajnumeşte„adevărulvieţiide om“:Anastasatu,Kanazis,RumeliuSosipatru,Dafnula,Halichiasuntpersonajecare sedefinescprinraportulinteriorcuofantasmă(ştiucaregalăWandaWilhelmina sauambarcaţiuneascufundatăHaricleea) şicuopovestespusădeoŞeherezadădin vremurilenoastre.Aşteptândsoroculaltor întâmplăride-alungulfluviului,Tudor DumitruSavuscrieistoriaCantacuzineicu osiguranţăşiomaturitatecarefacdin acestromanunadintrecărţileexponenţialepentruoanumedirecţiededezvoltareaprozeigeneraţiei’80.

PsoniAelVireAnu

orninddelapremisacăceeacegândimșiscriemîșitragesevadinopereleși gândireaaltora,GeluNegreaîșielaboreazăcugetăriledespreaspectealeontologiculuișimetafiziculuidinlecturilesale,reunindu-lecurealăbucuriedeliber cugetătorîn Gândurirăzlețe (EdituraNeuma,2022).GeluNegreanepropunesprelectură ocartedereflecțiidespreaspectemultiplealeexistențeiumane,extinzândperimetrul preocupărilorsaleliterare.Dupăcumnesugereazăprintitlu,iarlecturaodovedește,autorulneoferăgândurilesalenestructurate,interpretărilesale,fărăpretențiade-aimpune cititoruluijudecatasașifărăsă-lîncarcecuteorii.Dimpotrivă,îideschidecaleacugetării, îlpuneînposturaderaisonneur,demonstrându-irelativitateaadevăruriloremisedeoamenirenumițide-alungulistoriei.Nuexistăîngândireaumanăunadevărabsolut,doar pretinseadevăruri,interpretabileșicontraziseîntimp.

Într-olibertatetotalădegândire,GeluNegreamediteazălaaspecteexistențialeconsemnateîncărțioriobservatedeelînsușiînpracticacotidiană.Punctuldeplecareeo aserțiunecarei-astârnitinteresul,preluatăcacitatdintr-ocarte,pecare-ocomentează dintr-operspectivădiferită,unevenimentistoricîndepărtatoricontemporan,ostarede fapt,oparabolă,actualitateapoliticăromânească,ostatistică,unproverb,unexperiment delaboratorcareîlpunpegânduri.

Autorulîșiinvităcititorullaoimersieînvariatedomeniicarei-austârnitcuriozitatea, consemneazăcitateșileinterpretează.Cugetărilesaleoferăaltefațetealeunoradevăruri enunțatedealții,punfață-nfațădouăpunctedevedere,unulvechi,altulnou,stimulând judecatafiecăruia.Neplimbăprinliteratură,teorieliterară,filozofie,religie,fizică,politică, psihologie,sociologie,geneticăetc.,dezvăluindu-neorizontulsăucultural.

Reflecțiilesalecurgliber,nusuntordonate,conservăfluiditateagândurilordiscontinue,răzlețe,cumlenumeșteautorul,într-oexprimaresuplă,inteligibilă,fiindcănuteîncarcăcudate,raționamente.Autorulevităformaeseuluipentruanuseciocnide constrângeri,nicimăcarformale.Tepoțioprioricânddinlectură,darnuofaci,fiindcăceva teîndeamnăsăcontinuipentruadescoperiaspectediferitealeunorlucruricunoscute livrescsauprinexperiență,puseîntr-oluminănouă.

Privitedincontemporaneitate,cugetărileșiteoriiledintrecutparfragile,contradicția germineazăînele,doarsăodescoperi,noulîșiarerădăcinileînevaluareavechiuluiîntr-o permanentădinamicăaschimbării,evoluțieiîngândireșipractică.Numeconsacrateîndiversedomeniisuntreaduselarampă,afirmațiilelorpusesubsemnulîndoielii,fiindcă graduldecunoaștereealtulînsecolulXXI.

GeluNegreanudărăspunsurilainterogațiilesaledesprecugetărilealtora,doarpropriasacugetare,îiplacesăreflecteze,deșinuefilozof,asupracunoașteriialtora,nucuintențiade-adeconspiralimite,cipurșisimpludedragulmeditațieicaretescoatedin somnolență,teîntregește,îțisporeștecunoașterea.

IntersantesuntreflecțiilesaledespreepisodulbiblicalîntâlniriiluiIsuscuPilat,despre Iuda,faptedinEvanghelii,emoțiaestetică,frică,spaimaexistențială,Logosuldivin,muzică, sacrificiuldindragoste,vârstamatusalemicăaomuluidinBiblie,desprereguliînevoluția societățiiumane,democrație,ipocrizie,antinomii,lumeacealaltă,postumitate,relațiadintreliteraturășiputere,istorie,personajedinopereliterare,expresii.

Uneleaserțiuniemisedeliterați,filozofi,lingviști,evangheliști,fizicieni,sociologi,psihologi,cercetătorisuntconsemnatecamemorabileprintranscriereacitatelor,altelesunt comentatesuccintorimaipelargdeautor,darinterogândadevăruldezvăluitîntr-un dialogcusineșicititorul.Astfelseîntreabăînvirtuteaunordescoperirigeneticedacăva fiposibilă„MareaÎntoarcerelavremuriledintâialeereidivine”(p.40).Alteoricugetândla fricaexistențială,afirmă:„Filozofia,morala,religiașiartasuntreacțiiformalizatespecifice deexorcizareaspaimeiexistențialecareaînsoțitdintotdeaunașiînmodegalomulprimitivșiomulzilelornoastre”(p.81).

GeluNegreafiltreazăprinprismagândiriisalecugetărileunoriluștriînaintași,interpreteazăfapteconsemnatedeEvangheliidiferitdeteologiacreștină,deschizândcalea sprereplică. Gândurirăzlețe, ocartedecugetăriagreabilăcalectură,invităcititorullao aventurăcognitivănesofisticatășilareflecție,survolândaspectevariatealeexistențeicu ironiaunuispiritludic,amuzatderelativitateaunoradevăruriemisede-alungultimpului.

Dacăn-amînnebunitcutoțiiîncă, siguramintratîntr-oerăasminteliilente,darinexorabile,lafinelecăreiarezultatulseprofileazăafi, pardondeimpresie,camacelași.Căoameniiauluat-orazna,astanumaiedemultșipentrunimenivreonoutate.Dar că,subpresiuneaschizofreniceicorectitudinipolitice,acelașilucruprindesăse întâmpleșicuprogrameledeinteligență artificială–recte,IAînlimbanoastrămaternăsauAI,respectiv,artificialintelligencepeamericănește–estedenatură săneîngrijoreze,dacănucumvadirectsă neînspăimânte.Maialesatuncicândele suntdezvoltatedeaplicațiicelebreși (pânănudemult)demnedeîncredere–dovadăfrecvențașinumărulmarealcelor careauapelatșiapeleazăîncontinuarela serviciilelor.Măreferlaarhicunoscutul Googleșilaprogramulsău,GeminiAI,de lacare,ceicareauavutdecurândcuriozitateasăsolicitesoluțiilacâtevachestiuni nevinovate,auprimitrăspunsuride-adreptulbulversante.Lacerereadeafurniza imagineaunuipapă,deexemplu,Gemini AIalivratfotografiauneipersoanedesex femeiesc(iarnu,cumspunmulți,degenulfeminin:aceasta-icategoriegramaticală!),cuovestimentațieadecvatășio culoareapieliiindecisă–mulatră,celmai probabil–purtândlagât,ce-idrept,ocruciulițăcreștineascătradițională.Pepost de GeorgeWashington –unuldintrepărințiifondatoriaiStatelorUnitealeAmericii–programulamintitaoferitchipulstandardalunuinegru...pardon:alunuibărbat deculoare,îmbrăcatasemeneaunuișefde tribdinAfricaecuatorială,avândlagâtun medaliondeproveniențănebuloasă.

Superlativulînmateriedeaberație mie,unul,mis-apărut,însă,altul.Citițiși minunați-vă:cerându-i-seobanalăreprezentareauneipâinialbe,GeminiAIafurnizatoimagineîncareopersoanăde culoaremușcadintr-opâinealbă.Nicimai mult,nicimaipuțin!

Astami-aadusamintedeoîntâmplarepetrecutăînURSS,înplinăepocă stalinistă–celmaiprobabilînanul1937 cândsecomemoraîmplinireaunuiveac delatrecereaînneființăapoetuluinaționalalrușilor, AlexandrSergheeviciPușkin,unfelde Eminescu slav.Autoritățile culturalealevremiiauorganizat,cuacest prilej,unconcursdepicturădedicatmemorieimareluidispărut.Câștigătoarea fostdeclaratăolucrareînfățișându-lpe Stalin cuocarteînmână.Titlultabloului: IosifVisarionoviciStalin citinddinopera lui Pușkin!

Cumserepet[ istoria

Mutatismutandis,istoriaserepetă, într-adevăr...

***

ÎndouănumereconsecutivealeRomânieiliterare, NicolaeManolescu apublicatrelativrecentuntextintitulat Dezvăluirireferitoarela1989.Remarcabilprin corectitudineaevocăriiunormomente importantedinRevoluțiadindecembrie, prinluciditateașiechilibruljudecăților–întotul,oanalizăsineiraetstudioaevenimentelor,așacumne-aînvățat Tacit că trebuiesăfieoricescriereconsacratăistoriei,articolullui NicolaeManolescu a avutunsingur,dardeneiertatcusur: scurtimea.Ceeaceseanunțaunserialnu doarcaptivant,cișiînmăsurăsălimpezeascămăcarcâtevasecvențeîncăînvăluiteînceațăaleacesteinebuloaseore astraleanațiuniiromânecontemporane s-aterminatsubit,omorândînfașeceea ceanunțaunremarcabilanalistpolitic. Păcat...

PS:Însearazileide23martie,cândam aflatdemoarteacriticuluișiistoriculuiliterar NicolaeManolescu,notademaisusera scrisă.Primulimpulsafosts-odeletezșisă renunțlapublicareaei:numisepăreapotrivităcugravitateamomentului.Ulterior m-amrăzgândit:nu,nueranepotrivită,era doarsăracășilacunară.Lipseaoprecizare fundamentală,cucareîieramdatormareluidispărutșifărădecareniciopropoziție scrisădespreelnuputeafipedeplinadevărată.Îmifacdatoriadeaoconsemnaîn numelemeușialgenerațieimeledefilologi:

Amfostunomnorocos:amavutprivilegiulsătrăiescpevremealui Nicolae Manolescu

***

BlaisePascal:

„Agândibineesteînceputulmoralei”. Într-adevăr!

***

ConniePalmen (scriitoareolandeză, n.25noiembrie1955):

„Însemnămcevadoardacăalțiivorsă nedeaosemnificațieînpovestealor...În singurătateanoastrăsuntemcevainsignifiant,lipsitdesubstanță,lipsițidevoce.La milașilainvențiaaltora.”

Discutabil.Nuștiucesemnifică,de exemplu, DanteAligheri înpoveștile contemporanilorsăi,fieeiguelfisaughibelini.Siguresteînsăcădinpersonalalui singurătates-anăscut Divinacommedia...

Dacăsus-zisasingurătateproducedoar repetatereprizedesomnsoldatecuvisări decaiverzipeperețiatunciefirescsărămânemlamilașilasilaaltora... ***

Afostnevoiedemaibinedetreizeci deanipentrucagraficadeuzcurent(aceea dinpauzeleemisiunilordepeposturile noastredeteleviziuneunulmainațional caaltele)săseschimbecâtdecât.Întimpulăstaauapărut,audispărutșireapărut nuștiucâtecanale,câteseriale,vedete, talkshow-uri,nuștiucâțipatroni,miniștri, foștipușcăriașidevenițianaliștipolitici, foștianaliștipoliticidevenițipușcăriași, comicivestițiaimiculuiecrandeveniți standup-eri,standup-erideveniți(aproape)comici,SergheiMizil,foșticomentatoridehandbaldevenițispecialiștiîn fotbal,foștispecialiștiîndetoatedeveniți specialiștiînșimaimulteșiașamaideparte.Doargraficadesprecarevorbeam șiAndreeaEscapăreauîncremenitepentrutotdeaunaîntr-unulșiacelașiproiect... ***

Dupăniștedeplorabiletestenaționale lalimbaromână,hlizealătâmpădelicean satisfăcutcăvaapărealatelevizor:

– Blaga n-aauzitdemine;eudecesă auddeel?Hă,hă...

Avemde-afaceaici,înaparență,cuo banalănerozieobraznică.Sau,mărog,cu oimpertinențăimbecilă.Dupăpărerea mea,însă,neaflămînfațaacevamultmai gravdecâtatât.Șianume,înfațaunuia dintrerezultatelepoliticiistupideșiprofunderonatedinpunctdevederepedagogicdeaconfericelordinbăncidrepturi superioarecondițieiloralumne.Laînceput,astaîifacesăsecreadăunfeldeegali aiprofesorilorcucareajungrapidsăse tragădeșireturi,bachiarmairău(suntcunoscutecazuriledelovireacadrelordidacticedecătregolaniidinbănci...).

Pasulurmătorîlreprezintă,iată,comparația(glumeață,mie-mispui...?)cusomitățiledincărți:aldeBlaga,Eminescu, Newton,Einstein...Cănicieinusuntaltcevadecâttotoameni!Iaroameniisunt cutoțiicumnusepoatemaiegaliîntreei, nu-iașa?

EmilCioran:

„Ocarteesteosinucidereamânată”.

Posibil.Întrebareaeste:pentrucine? Pentrucelcareascris-o?Pentrucelcareo citește?Pentruamândoi?

Scriitoare,jurnalistășitraducătoare,MarianaGorczycaadebutatcu Versuripentrupauzamare, în2003,însă,ulterior,s-aimpusatenției publiculuiprinromaneșiprozăscurtă.Activitateasaculturalăînregistreazăpelângăvolumelepublicate,șinumeroase participărilaevenimenteșidezbateriliterare,oprezențăpublicisticăprestigioasă șiconstantă,precumșiimplicareaînrecuperareauneipaginideistoriecontemporană–fenomenuldeportărilordedupăAl DoileaRăzboiMondial.Înclimatulheteroclitalultimilorani,cărțileMarianeiGorczycaîșiaflăunculoarpersonalizatatât prinsubiecteleabordate,câtșiprinvizibilitate:sunttraduse,premiateșicomentatecuvariiprilejuri.Romanele Chefulnu seorganizează,vinedelasine (2005), Cadențăpentruunmarșerotic (2010), Parcurs (2013), Dincoaceșidincolodetunel.1945 (2019)orivolumuldestudii Săfacem totul...,revisteliterareșiideologiecomunistă (2007)sunttitlurilecarestabilescunitinerarsusținutșiritmicalcăutărilorșial răspunsurilor,darșialreușiteloreditoriale.

Continuândtematicfenomenuldislocării,abordatînprecedentulroman, Rubla,loculfărăumbră (EdituraȘcoala Ardeleană,Cluj-Napoca,2022,cuoPostfațădeViorelMarineasa)estecarteadeportațilordinBanatînCâmpiaBărăganului,acoloundeclimaasprăparesă șteargănunumaidepefațapământului, cișidinmemorianoastră,urmeleuneiistoriirecente.Implicit,demersulautoarei, dincolodeconvențiileformuleinarative alese,esteșiunulmobilizator,atrăgând atențiaasupraunorultimemărturiiale memorieinoastrecolectivedinanii’50. Premisacărțiiesterigurosprecizată:„Potrivitdocumentelor,înRublaaufostdeportați246degermani,147deromânibănățeni,39debasarabenișibucovineni refugiațiînRomânia,11macedoneni,19 turciși8sârbi.MulticulturalitateaBanatuluifuseserefăcută,princâteuneșantion etnic,înRubla,unadintrecele18localități ridicatedelazero,în1951,înimensitatea Bărăganului.Înaniicares-auscursdupă obsedantuldeceniu,sateleacesteaaproapecăaudispărutînîntregime.Amputea transferatoatăvinaperegimulcomunist, carenuaveaniciuninterespropagandistic

înapăstramărturiiatâtdedureroaseale acțiunilorsale.Mătemînsăcănicidupă 1989nus-aîntreprinsmarelucruînasalva caselerămaseînpicioare.”

MarianaGorczycaîșidocumentează atentromanul,printr-obunăcunoaștere azoneiinvestigate,princălătoriișimărturiidirectealeultimilorsupraviețuitori,ca șiprintr-oreiteratănevoiedeîmpăcarecu energialocului,cutristețeadepărtăriide origini,desineleprofund,contopitosmoticînmirosulpământuluideacasă. Fenomenulalienăriiatâtdeacutînaniidin urmăesteprivitacumdinaltunghi,reconstruindorealitatedramatică,într-o cernealăfermășitulburătoareprincumululdesemnificații.Impresionantrămâne acelinstinctalsupraviețuiriiîncondițiiabsolutminimale.Înplus,întreguldecore secondatdeoteamădifuză,imprecislocalizată,deoexasperantăincertitudine, imprimatăcucertăperfidiedecomunism. Înaceastăatmosferădescindfamiliilede refugiați,sositedupăocălătorieistovitoarecutrenulșiprimindîncreștetulcapuluinudoarvesteadomiciliuluiforțat,ci șirazelefierbințialesoareluidevarădin Bărăgan.Unsentimentaluimiriișinedumeririiestompeazăreacțiilecelornou sosițicareîșiiauînprimirenoulnumărde casă,maiprecisdețăruș,caseleurmânda leconstruidinchirpiciulterior.

Numelesatului,caoironieadestinului,esteRubla,dupăoîntâmplarealui ConstantinCiolac,refugiatdinBasarabia carevoisesăplăteascăunsacdeardei grașicuorublă,rămasădecândfusesela muncăforțatăînKazahstan.Separecă trecereaPrutuluinu-lscapădefinitivde pericolulbolșevicșinicidemetodelesistemuluisovietic,doarloculdeimplementareeradiferit.Seobservăcumfelii deviațăreală,autenticăseinsereazăîn roman,construindbiografiicaredecare maicredibile.Povesteasatuluicreșteodatăcuoameniicareîlpopulează,alcătuind dosaredeexistențășiprinzândînfluxulistorieifrânturiderealitateșificțiuneîntr-o convențieromanescădetippostmodern. Cătoatăaceastăcontrautopieedemnăde Orwellne-oconfirmăprezențaluiEric ArthurBlair(numelerealalscriitorului), caresuportăstigmatuldomiciliuluiforțat, scriindclandestinînjurnalulsău.Episodul

trimiteriimanuscrisuluiînstrăinătate,cu totsuspansulaferent,îșiaregenezaîntr-o seriedesituațiipecâtdereale,peatâtde riscante.Totoaparițiememorabilă,deși fulgurantă,esteceaaluiCorneliuCoposu, caretrimitelarându-ispreistoriadeținuțilorpolitici,venițișieisăumplecasele dechirpicicândacesteas-aueliberatde primulvalaldeportaților.

Regăsim,așadar,concentrateîntrepaginilecărții,episoadeșisituațiispecifice acelorani,unmozaicaldureriișialrezistenței,darșialrelațiilorinterumaneapăsatedesuspiciuneșiteamă:bibliotecara AnaBugeleturnatălapolițiede„nășicaei” căreiaîiceruseajutorul,moraruleucisde activistuldepartidcaresetemealarându-ideamenințărileacestuia,adulțiise fereaudeurechilecopiilor,activistulMarin PopescuezităsăoiadesoțiepeînvățătoareaVeraTilger,pentruanu-ifipericlitatăascensiuneaetc.NumaiHassancu inconștiențavârsteisearuncăînapele Dunăriipentrua-șisalvacolegul,sfârșind amândoiînadâncurile-imisterioase.

Înarheologiacărțiiîșifaclocfragmentedescrisori,însemnăridejurnalsau chiarunmetaromanceajungesăvadăluminatiparuluilaLondra,ducândmaidepartepovesteadeportațilordinRubla, „satulfărăumbră”:„Voiacumvasăatragă atențiacititoruluiasupraAbsenței,n-ai umbrănuexiști.”Unastfeldefenomena fostdeportarea,unuldenimicire,deștergeredepefațapământuluiaunorneamuriîntregi,cutotceaveausaureprezentauacesteadinpunctdevederematerialșispiritual.Prinacestromance dozeazăinspirataportulafectivcucelreflexivșitranscrierearealuluicuficțiunea, MarianaGorczycaneatrageatențiacănu avemvoiesăuităm,căintrăînresponsabilitateaviitoruluisărespectememoria trecutului.

Filosof,eseistși,deanultrecut, debutantînpoezie,cuvolumul Iubireacaunvisinfinitdăruitunei clipe (Editura Eikon),SanduFrunzăpublică, în2024,oadouacartedeversuri,laEditura NEUMA. Dulceameatoamnă,oproiecție liricămaidegrabăașezatădecâtîndrăzneață,așputeaspune,apunctelorîncare seintersecteazăpropriileconvingeridespreiubire,sacralitate,cuvânt,concepte filosoficesauemoții,reprezintăuncumul deduioșie,fragilitate,timiditate,speranță, simplitate,luminozitate,credințănețărmuităînbine,îndragosteaaceeaprimordială,încăneatinsădesuflareaneantului, carepoatetranscendetenebrelemorții. Dacă,înmitologiagreacă,morțilorleera pusăcâteomonedăîngurăpentruaîși plăticălătoriapesteAcheron,încazulpoetului,iubireareprezintăaceamonedă prețioasăcareîivaînlesniaventuroasatreceredincolodelumeapământeană,ochii femeiiiubitedevenindferestreleprincare poetulareputereadeacontempla,într-o deplinălinișteșistaredecalm,alunecarea înneființă,conștientfiindcăiubireanu moareodatăcutrupulpământesc,cicontinuăsăînveșniceascăsufletulîncareși-a găsitpentrutotdeaunaadăpost: vaveniiubirea/frumoasăcaochiităi/(...)eavafi bănuțuldeaur/cucarevoiplăti/trecerea anevoioasă/prinfrontierelemorții (Transcenderea).

Trecândprindragostecaprintr-omare deanotimpuri,autorulîiconferăacesteia unparfumfeeric,idilicchiar,unaerdevizibilăbeatitudine,încarecoloritulsezonier specificfuzioneazăcureflexiilemetaforizatealeamprenteipercepțieipersonale înlegăturăcutotceeaceținedefemeia asupracăreiaserevarsăîntreagasaadmirațieșipasiune: Parcăcerulți-aînfloritîn păr//(...)Înbucuriata/Caoamforăplinăde dorințe/alergispremine//Nimicnupoatefi maifrumosdecât/glezneletale/mângâiate deiarbă (Șiglezneletaleîniarbă), Vaveni toamnașivaaveachipultău/Vavenitoamnașivaaveatrupultău/Vavenitoamnași

Iubireaarechipulpoeziei

veifinumaitoamnă (Vavenitoamnașiva aveachipultău).

Învăluitînmrejeleiubiriicaîntr-un imensnăvodprintreochiurilecăruiaare impresiacăînsușiorașul,odinioarăoconstrucțiedebetoane,pareasescufundaireversibilînmagiapoveștii,poetulselasă pradăreveriei,desprinderiiinvoluntarede realitateacotidianăanostă,privatădeculoareșideceeaceestecuadevăratvaloros: Orașulîntregîmipărea/oscoicăîncare/ creșteoinefabilăperlă/Olacrimădebucurie/ prelinsădinochiialbaștri/aicerului (Sufletul tău).

Celebrândfemeiaînîntreagasasplendoare,uneleversurialeacestuivolumau cevadinmuzicalitateașiauravibrantăa PsalmilorsauaCântăriiCântărilor: Maiarmonioasădecâtunduirea/cedrilorLibanului/(...)MaiveselădecâtsurâzătorrâulSăsar/ ne-arcuprindeîncurgerealui//(...)coboară/ liniilemiraculoasealtetrupuluitău/Între palmelemele/plinedeașteptareata (Ocelebrareaiubirii).

Iubirea,bețieatuturorsimțurilor,experiențăsenzorialăcomplexășidiversificată,deținătoaredeformă,textură,gust, sunet,staredeagregareșisemnificații conexe,implică,înprocesulderelevarea nuanțelorsale,întregulsistemsenzorial, stimulândsimultanorganeledesimț,intelectulșiemoțiile: Unfaguredemiere/ încinsdelumină/deasupramea/bucuria mea//Luminatasescurge/prinmine/caun valdeblândețe//(...)Șitrupultău/înseninat/ cucaresehrănesc/toțiporiimei//Trupul tău/delunășimiere/jertfarumenă/hrănind unvis (Caunfaguredemiere),intensitatea iubiriifiindconsideratăegalăcuintensitateatrăiriipoeților,întimpulactuluide creație,precumșisimilarăunuiprocesde arderecompletă,depurificare: Neiubimcu acceașiîncrâncenare/cuaceeașifervoare/cu careardpoețiiîncuvintelelor (Neiubim).

Imagineapioasăaiubiteirugându-se îngenunchi: Genunchiităiamorțind/pepodeauabisericuțeidelemn/Oofrandăcucare amfostfericit (Genunchii), Prinperetelesubțire/caredespartelumilenoastre/Prinperetelecaremădoare/Îțiaudvoceacoborâtă înrugăciune (Peretele)seîmpleteștecu imagineasenzualăaiubitei: Șiguraeicaun trandafirarzândînploaie/Șigâtul/Șitrupul eicaozidevarădrăgăstoasă (Extaz),creând

untabloualcontrastelorparțialsuprapuse, însăîncarefiecareelementdesinestătătorpoatefiînrămatînpropriapoveste,fără carespectivasepararesădiminuezesensul întregului.

Atuncicândautorultrăieșteunactde introspecție,traverseazăaceastăexperiențădeviațășideautocunoaștere,fărăa aveafixateodirecție,untraseusauobiective,transformându-seîntr-ovictimăa irosiriipropriilorresurseinterioare,arătăciriiprinsine: Coboramîngolînlumeamea, întimpce,decealaltăparte,iubitaîșicontinuănetulburatăfireascaascensiune: Pașii iubiteimeleurcau/pânălaLună,rămânând, totuși,resortulmotivaționalcaremenține inimaautoruluivie: Coboramînlumeainterioară/Eaerabătaiainimiimele (Călătorie).

Prezențadivinăparesăiachipuriși formeneașteptate,realesauireale: Încâtîți vinesăteîntrebi/dacănucumva/închiariubireasa/dincândîncând/Dumnezeu/se lasăispitit/șinemângâie (Trecerea),înlesnindtrecereadinlumearealăînceaavisului: Nuarelumeaatâteanopți/câtpoteu visa (Ia-măînbrațelerugăciuniitale)șiîntărindcredințaautoruluiînputereadătătoaredeliniștearugăciuniiiubitei,dincolo decarepalpităoîntreagălumeascunsă priviriisuperficiale: inimamea/caopasăre sălbatecă/zboarăpedeasupra/liniștii/în careseascunde/lumeatoată (Tueștilinișteamea).

Procesulînfloririiestetangentcreșterii spirituale,cicluluirepetabilalvieții,transformăriidintr-oformădeexistențăînalta: temaivăd(...)/prinvisulfantasmatic/al tânăruluipoet/(...)înmintealui/tunumai eștidecât/unflautcare/aînceputsăînflorească (Temaivăddincândîncând)sau: Trupulmeuașvreasăfie/pământulîncare/ Trupultău/eternitateaîlvaînflori (Trupul meu).

Citindsianalizândacestvolum,am decissăpoposescasupraacelorversuriîn careamsimțitemoțieșipotențialvaloric, cusperanțacăautorulSanduFrunză,aflat acumdoarlaînceputdedrumpeorbita creațieisalepoetice,vaperseveraîngăsirea celormaiadecvateformedeexprimarepoetică,înlăturânddetaliileinsignifianteși axându-sepesimplitateacare,celmaiadesea,edeefect.

Poeziaaexorcizatsuferin\a

Colaboratorstatornicalrevistei Neuma,AdrianCostachepublicălaedituracuacelașinume Ultimeleelegii,pecareleconsideră„ourmareșioîncheierefireascăa Elegiilorpodgorene”,volumapărutîn2021.

Legăturacuacestaesteevidentămai întâiînevocareacopilăriei,pelocurile căreia–satulPodgoria,cedădeatitlul volumului-poetulîncercasezadarnicsă regăseascăvârstadeaurpăstratăînamintire.În Ultimeleelegii,părăsireaacelui spațiuîiaparematuruluicaoieșireinconștientădinparadis,împinsdedorința deaști,deacunoaștelumealargă:„Când amplecatdinparadis/Eun-amștiutcă plec/Șinicideundeplec.”(Cândamplecat...)ÎlchemaointuițieaMareluiMister: „Șipriveamcerulînstelat;/Eracevacare nechemaacolo,/Uncevaneînțeles/Cât unmuntedemare./Stăteamașaovreme -/Contemplațiesechema/Capulnostru ridicatspre/Cer!”(Copilărie...)Dupăoviață întreagă,misteriosesteacumEdenul primilorani,ceseînfățișeazăsubformade neînțelesarunelor,motivblagian.Încercândsăregăseascăînsinecopiluldealtădată,poetuladreseazătragicaîntrebarea condițieiumane:„Doamne,/Cinenepoatevindecadetimp?...”

Tragiculestegeneratnunumaidevremeacareîldespartepeeulliricdecopilărie,cișidesuferințaboliișidecontemplareamorțiiposibile.Expresiadureriise concentreazăîntr-ocromaticăacontrastelorcecaracterizeazăspitalul:„Rezervae toatăalbă/Doarsuferințelesuntaici/ Roșii/Șigalbene![...]Rezervaalbăucide uneori/Cualbulei.”

Sobrietateanotațiilorceînregistrează senzațiilebolnavuluiînpoeziiprecum Amețeală și Tulburare implicăafectivcititorulmaimultdecâtarface-olamentația, iarlinișteastrăbătutădeomuzicăabia auzităsugereazătrecerea:„Doarradioulse auzeaîncet/Întărindliniștea–unmortar pecărămizi/Nevăzute,/Eraaltăfațăa lumiișieu/M-amestecam/Înmortarul miraculos/Almuziciiaceleia...”(Notație)O puternicămetaforăaposibileicălătorii spretărâmulcelălaltesteceațacarenuse ridicădepechip,înciudasenineidimineți însorite.

Elegiileraporteazăsuferințaumanăla natură;pasăreaoprivește,aparentfărăs-o înțeleagă,darînclinândtotușicapul(Tu, pasăre...).Înschimb,pasăreaneagrăapare caunsimbolalmorții,care,tulburător, preiapersonalitateaceluiaflat„înmarea trecere”:„FrumoasapasăreneagrăîmiluaseGraiul,/Șivorbeacugraiulmeu”.Versuri amintinddestihulluiRilke:„Dă,Doamne, fiecăruiasamoarte”.Toamnaesteometaforăasfârșitului,darșiasperanțeiîn reînvierea„timpuluideaur”princontopireadintreeușinaturășiprinrefacerea unitățiieului(Frunzeuscate).

Suferințapersonalăconsunăcusentimentuluneilumiperceputecadesacralizatășidezumanizată,alcărei„simptom maigeneral”este„amețeala”(Efectesecundare).Nuîntâmplătordouăversuri trimitlaargheziana Duhovnicească:„Ce toamnăgoală,cetoamnăgrea/Asclipitîn ochiu-mibolnavostea.”Înepocaactuală, încaretehnologiaeste„noulnostruDumnezeu”,comunicareaesteperformantă, darinautenticășiconvențională,provocându-ieuluiliricreacțiideoironieamară: „Cinevaîmitrimitezilnic/PeWhats-App/ Veștiîncurajatoare/Despremineși/Fericireamea.[...]I-amspusîncăodată/Să nu-mimaitrimită/Nicicuvinte,niciimagini/Despreziuademâine/Carelamine/ Eziuadeieri!/Căciștiubinecumaratăazi/ Fericireameaceaplinăde/Suferință...” (Cineva...)

Divinulesteotemădin Elegiilepodgorene cerevinecumaimultăintensitate învolumuldefață.Respinspealocuride intelectcafiindoiluzie(Imperfecțiuni), Dumnezeuseimpunecaoincontestabilă prezență.Elvine„caoalbastră/Presimțire” (CândDumnezeuvine...)șipășește„desculț/Peasfaltul/De-ocaldăblândețe” (Aceastaeduminicamea...).Eleste„fărâmițatprinclipele/Acesteizile”,estecânteculcareîl„îngânăsurd”pestihuitor „searădeseară”(Suferință).Credințaînvingeîndoialacugetătorului,gândul„cel timid”îngânând„veșnicia/ȘipeDumnezeu”:„Amin,Rostesc/Fărăvoie!”(Elegia bucuriei).Suferințaînsășiîiaparepoetului caunmodprincareDumnezeuîlîndeamnălacompasiuneumană:„Darpoate/Nu-i pentrumineaceastăsuferință-/Dum-

nezeuleștiepealelui/Șimi-adat-oacum laînceputdeseară,/Casăștiucesimteși celălalt”.

Durereașiperspectivasfârșituluiaproapecăsecătuiescizvorulpoeziei.Textele liricecareexprimăautentic,fărăpatetism, aceastădramăsuntprintrecelemaipregnantedinvolum.Raportarealauniversul poeticseschimbălacapătuldrumului vieții:„Desprecesămaiscriu?!.../Toatelucrurileși-auîntorsfațadela/Mine”(Nu maipotscrie...).Eulliricobservăcăi-au „mairămaspuținecuvinte”din„alfabetul magic,/Pierdutal/Începutului”(Artăpoetică)șicăîntreagaumanitate„numai face/Altceva/Decâtsăscrie/Ces-amai/ Scris...”Aparentdramaticăaceastăconstatare.Așspuneînsă,îndepărtându-mă acumdeviziuneapoetului,căavemo consolare:aceeașiconstatareofăceaLa Bruyèrecupestetreisutedeaniînurmă. Șicâtes-aumaiscristotușideatunci!...

ÎnsușiAdrianCostachenurenunță,din fericire,lascris.Remarcabilestepoemul Cinemaiștie...,meditațieprofundăînsimplitateașifioruleideautenticitateasupra esențeipoezieișiaproprieiopere:„Cine maiștie/Ceesteazi/Poezia./Aproape toatălumeascrie/Poezie,/Azi[...]Euînsumiscriupoezie/Subforma/Unor/Texteîncercări/Încarecaut/Resturidelume/ Oglindindu-seînmine./Uneoriîlcautși pe/EL,/Dumnezeulderezervă/Alcelor rătăciți,/Desprecaresespune/Mereu/Că echiar/Lângănoi-//El,vecinulnostru însingurat,/Eternitateanoastrăratată”.

Înciudasuferințeișiadeziluziilor, speranțamaitrăieșteprinpoezieșiprin dragoste.Estesemnificativfaptulcăpoemulcareîncheievolumullasă,princonjuncțiașipuncteledesuspensiedintitlu (Și...),posibilitateauneicontinuărișică estededicatdragosteiprinevocareamomentuluiauroraldintinerețecândaînceputiubireadeoviață,concentratăîn metaforaochilor:„Șinuvedeamdecâtcu ochiiei/Caremănășteau/Lanesfârșit/În acel/Amfiteatrual/tinereții.”

Putemnădăjdui,așadar,căpoeziaa exorcizatsuferințaprincatharsisșică, dupăcumnoteazăHoriaGârbea,„frumoaseleelegiidinacestvolumnusuntultimele”.

Laoprimărăsfoire,dincuriozitateaimediată,acărții Tangoîn braille,semnatădeGabrielAlexe, apărutălaedituraPimdinIași,în2021,cu oprefațădeGelluDorian,mi-amziscănu voiaveacesăspundespreea,întrucât carteaînsășiparesăspunătotul.Dar,știindu-lcâtdecâtpeautor,multmaicomplexdecâtaparențascrieriilui,amrevenit asupratextelor,considerând,înaintede orice,căîndemnuldeadesluși,,braille" ceeaceesteconceputînacelașilimbaj adaptatpoetic,poatefiodezlegarela eventualulpăcataldragosteitactile.Iar poeziarezultatăesteoconstrucțierepetatăînjurulunuipersonajmaidegrabă fictiv,într-undecorrealfantasticdecele maimulteori,saupoatedoararmonizat caatare,pentruveridicitateaemoțieipropuse.Acestpersonajl-așnumi„prezența feminină",pentrucănureprezintăfemeia caatare,doardeterminanțiiei,poatecele șasesimboluriale„orbilorîndragoste",pe careautorullefoloseștelauneltireapoeziei.Buze,sâni,fese,coapse,pulpe,glezne, iauformegeometriceînaccepțiuneapoetuluimatematician,construindcaîntr-un puzzlepoemelevolumului,lăsându-ne nedumerirealoculuiundeapusversurile carearfipututfipuseoriunde.Invariabil însă,elesuntproiectateînamplulspectru alnaturii,cuasocierispectaculoaseșimetaforeîndrăznețe,înciudainfuzieisenzualeinerente.

Consideratăpoeziededragoste,fărăa fiapologiaei,estepoatenumaioviziune aei,unpretextpentruautordeafiartistul senzațiilorposibile,nupuține,doardeclarate.„Levitezpesteraiulapatic",spune autorul,levitațieimposibilămatematic, nicimăcarpusăînvreoecuațiecunecunoscutelevămidincoacedecareseregăseștepoetulGabrielAlexe,înaintedease întoarceînvis,într-unvisce-ipermanentizeazăstareapoetică.Nupeînțelesulcuvintelormizeazăel,cipeefectullorîn context,indiferentdecontrariilealăturate înăuntrulfiecăruipoem.Contextul„stării deveghe"carecurățămintea,maidegrabăoabsolvădeamintirileșivedeniile care-iîncalcă,precumumbrele,perimetrulexistențialîngăduitoralpoeziei.Trebuiesărămânălocpentruformeleși

formuleleeroticeadaptabilesimțurilor apriorice,cașicumeventualamuzăinvocatăobsesivarfieaînsășioinspirațieîn afarasimțurilorobișnuite,naufragiatăpe oinsulăpoetică,fărăsăștiecăautoruleste singurulsupraviețuitoralviselorlui.Depe aceastăinsulăelevadeazăpermanent, într-unjocalresentimentelor,nimicdin ceeacearînnobilafemeia,camotivație, nuseîntâmplă,nicimăcarnuseîntrevede,înpoezialuiGabrielAlexe,doarelse retragediscretcașicumn-afostimplicat înscurta-iintrospecție.Celecâtevaversuri cupricinanudilată,nicimăcarpoetic,timpul,bamaidegrabăîldizolvă,într-oneutralitatecaresfideazăoriceprogresie aritmetică.

Carteaaceastaoare„deciudă"săfifost scrisă!?Măîntrebeu,extrapolândunvers poatenuîntâmplătorstrecuratdeautor într-unepilogdepoem.Estepoatecelmai galantdinvolum,iarspasmele,altfelridicatemaimereularangdeemoție,suntestompatecudesăvârșire,într-omângâiere cuminteaversului.Oîntâmplare,lafelcu altecâtevapuține,printrereluărilegeometrieifeminine,formeextraseevidenței dinmatricealororiginară,pentruaserefaceîntr-uncorpcomun,propusdeautor aproapeperpendicularpesingurătatea androgină.Înreplică,poate,la„plictisulîn doi",caorăbufnireînplanorizontalamasculinitățiidevoratoaredemiturifeminine, consacratesauimaginate.Cugrabadea fisaudeafifost,darneapăratdeasepetrece,unrăzboideclaratîntrebărbatșifemeie,dincolodejoculnevinovatalplăcerilorposibile,într-unteritoriudeterminat.Esteadevăratcăuneoripoemelevolumuluisuntatâtdescurteîncâtfemeiași implicitdialoguldestarenu-șimaigăsesc locul,nicimăcarprintrerânduri.Esteși cazulpoeziei Pseudopsalm,ceamaifrumoasădinvolum,dupăopiniamea,nu

neapăratpentrucăestealtfel,fărăurmă defemeieșideerotic,darnicimăcar psalmulinvocatnupareatâtdefals,este undescântecalvieții,dezlegareaecuației existențialepecarene-opropuneautorul, nusuntsigurcășilui,punândînbalanță frustrărilerezolvateintrasenzorialaltfel decâtașteptărilecititorului.„Lamalulmăriiviațaîncănus-arăcit/lacerseridică cinecoboarădincer/înpământcoboară cines-aridicatdinpământ/numaițărâna urcăprinsevăpânălamir".

Unconglomeratdeconcepte,mistice maidegrabă,fiecareversunpoemîn parte,amintindpasiuneapoetuluipentru poemeleesențializate.Pentruanudereglasensulsimțurilordejasensibilizate, GabrielAlexerevine,maipuținagresivîn parteaadouaavolumului,latempoulpoeticinstaurat,pândatăceriisuspendată întreviseleșisomnulpoetului,fărălibertatedetrezire,decinicideinterpretare. Doarlumeacreatădeel,adeseaparalelă, aaceleimuzecareîlțineînviațapoetică, prinsemnelespecificecreațieișisusceptibilesimțurilordedinainteapercepției, princarecompuneșirecompunepoemelefărăaportretizaanume,fărăadelimitaobiectulcreației.Nicinuaravea rost,înactualulcontextalvolumuluide față,iarsugestiarespectivăesteoricum compensatădereflecțiișiconcluziiimpersonale,uneorichiarprealipsitedesentimente.Este,parcă,oconstantăavolumului,paradoxalăcumva,improprieunei cărțidedragoste,convenităcaatare. Ludicșinarcisist,cucomplicitățilivrești,în compensabileproporții,GabrielAlexene puneevidentînfațauneidileme,provocatoaretotodată,deapercepefărăsăatingem(afostnumaidreptullui)mesajul acesteicărți.Faptuldeafipututsăodeschidemșisăorăsfoim,afostșirămâne singurulnostruprivilegiu.

Întrep[mânt§icer...iarba

PetronelAAPoPei

„Oameniinusîntmereu/veselișibucuroși/uneoriauotristețenelămurită/și atunciebununpoet//copilulaînțeles/ poețiiîifacveseli/peoameniitriști/așacum facclovnii//-aproapeaiînțelesamzis/dar einvers/oameniitriștiîiîntristeazășipe poeți/șidacătristețeaseîmparte/emai lesnedesuportat”esterăspunsul(dinvolumul„De12leiiarbă”,apărutîn2023,laEdituraNEUMA)vociiliriceapoetuluiHoria Gârbealaîntrebarea:„-lacesîntbunipoeții/ m-aîntrebatuncopil”,provocândastfelcititorullaoprivireintrospectivă,laautocunoaștere,darșilaraportareaacestuiaca individlalumeaînconjurătoare.

Atențiarămâneconcentratăasuprapoetuluișiroluluiacestuiadeaintermedia legăturadintreom(teluricul)șidivinitate (cerul),volumulfiindconceputîntreipărți, orealălegăturăîntreminte(„uneltede scris”),trup(„amintireșiuitare”)șisuflet („desprecer”),Trinitateacarestălabaza viețuiriiomului.

Extremdebinegândit,volumuleste creațiaunuiminuțiosexpertîntr-alecuvântului,HoriaGârbeafiindunscriitorplurivalent(dramaturg,poet,eseist,criticliterar, traducător),unabildescoperitoralsufletuluiomenesc,autocunoaștereafiindpiatra detemelieaprocesuluideființarepoetică.

Devoalareasufletuluipoetuluiseface cuunfirescbinestructurat,precumopiesă deteatru(înmareparteunmonologceîmbinăceletreigenuriliterare)încaresejoacă douăsceneaflatepetalereleuneibalanțe.

Eostrategieuluitoaredeoareceteafli mereuînposibilitateadeavedeașiate vedeaînoglindapropriesimultan(unfelde tehnicăa„oglinzilorparalele”),fiindcăfiecareomareaceledouăpărțidefinitorii:cea romantică(parteastângăacreierului)șicea practică(parteadreaptă),sau,dupăsemnificațiilesimbolistice,jumătateastângă verticalăacorpuluireprezentândîntunericul,subiectivitatea,iarjumătateadreaptă, lumina,obiectivitatea.

Iarfrumusețeaacesteistrategiinuse opreșteaici,cicontinuăcuoseriedeprovocăricareașazăcititorulînfațaunuivolum excepțional,deomarefinețeartistică,dar maialesconceptuală,poetuluzitânddeo mulțimedesimbolurimenitesăatragă atențiaasupraefemeritățiiomului,darși asupraideiidecreațieveridică(„cîndîn

sfîrșitoamenii/auînțelescăunele/stelesînt mișcatedeîngeri/iaraltelefixe/.../toțiau spus/dacăei–aceia–seînmulțesc/șiîșiînvațăcopiii/sădeaslavăluidumnezeu/înseamnăcălumea/ecuadevăratminunată” –înțelegerea)șinemurireaacesteia(„de aceeasănuîmi/punețideasupra/olespedecenușie/pecaresăscrieți/unversîndoielnic/cisăplantațiiarbăverde/toate pisicile/dinîmprejurimi/sîntinvitatesă vină/șisăpascăpegratis”–de12leiiarbă).

Delocîntâmplătoareesteaceastăalegereacifrei12cereprezintăunitateașiperfecțiunea,areoriginidivine(Cinaceade tainăare12apostolialăturideIisus),având diversesemnificațiireligioase,esteocifră cosmică(multipliilui12suntfolosițipentru exprimareatimpului,darșiaspațiului), conținemistere,puteristrăvechi,darîn pofidaacestoraesteunnumărpozitivcare sprijinășisusțineomulțimedeteoriiuniversale.

Lesnedeobservatesteșifolosireacifrei 6carearedreptsemnificațiespiritualăcondițiaintermediarășidetranzițieaființei umane(omulapareînGenezăînziuaa șasea,înainteaperfecțiuniicreațieidinziua așaptea).

Totacestnumărșaseesteîntruchiparea inimii(poetulîlareîndatasadenaștere) reprezentândiubireanecondiționată(„-tu crezicăveiînviașitu?/-desigur/doartoți sîntem/fiiiluidumnezeu//-atuncidragosteata/osăsupraviețuiascășiea/odatăcu tine?/-exact/tocmaiasta/ți-amspusmai devreme”–lateatru)șicapacitateadea sprijini,hrănișivindeca.

Esteoforțăputernicădeempatieși compasiune,speranță,iarrolulsăuestede a-șifolosiinimașisufletulpentrusemeni (aiciesteomulHoriaGârbea).Totaicipoate fimenționatșiromantismulpecareacest șaseîlpoartăcuel,iaromulcareîlposedă munceștedingreupentruacrearelații pașniceșireciproceșivorbeștefluenttoate limbajeleiubirii,fiindfericitcândcealaltă jumătateasaestefericită.

IatăcumprinacestvolumpoetulHoria Gârbeafaceocartedevizităasa,apoetului,acreatoruluidefrumos(„veniseîngerul/ veniseînvis/așacumsoseștemereu/și l-amîntrebat/ceîmiporuncește//mi-a răspunscă/nuporunceștenimic/niciodată/atuncipoatevrea/să-mideaunsfat

HORIAG}RBEA

–poezie–

și/oîndrumare/.../darsuntatâtdefericit/ căeșticumine/eivezi/m-aluminatîngerul/acumștiideceamvenit”–undialogcu îngerul),aomuluicareafostînzestratcu putereaCuvântului,caremerităafiacolo printrezeiicreației,volumulfiinddeofrumusețecovârșitoareșideoînțelepciunepe carenumulțimuritorioposedă.

Marecreatordetablouridefrumusețe lirică,HoriaGârbeaaduceînscenășidouă exponentealeregnuluianimal:pisica(un animalYin,lachinezi)șimaimuța,fiecare reprezentândaltceva(seobservăpredilecțiapentru:parteastângă,parteadreaptăa omului;cifrele6,12).

Pisicaestemisterioasă,năzdrăvană,cu uncomportamentimprevizibil,legatde creativitate,șicareinduceunmesajlegat decreativitateapecareartrebuisănuo neglijămînevoluțianoastrăpersonalășică faptulcăavemputereadeanunelăsapradăiluziilor,ignoranțeișicăputemajungela oautenticăînțelegerealumiiapelândla înțelepciuneanoastrăinterioară,îndrumându-neastfelsăneorientăminimile,mințile șisufletelenoastre,îndemnându-nesăcredemînnoiînșinepentruaajungelamiezul sauesențalucrurilor(„pisicanorilor.unvis cucezar”).

Maimuțasimbolizeazăposibilitateade agăsisoluțiișiideicreative(„șideaceeaeu mărăzbun/scriinddespreoameni”–malul râului)bazându-sepeobservațieșiimitație, câtșipeinstinctepentruaevalua,șiapoia alegedrumuldeurmat,iarlachineziea reprezintăsiguranță,curajșiinteligență („șasemaimuțe/scriupeșasecomputere/ șasemilioanedeani/.../amînțelesmai târziu/acelemaimuțe/îșidoreaucuardoare/săgăseascăpeundeva/șasecomputere/cuclaviaturiprimitoare/pentrua scrieîngrabă/propriilelorfantezii”–șase maimuțe).

Născutdiniubire,trăitorîniubire,poetulHoriaGârbeaareîngerulsăupăzitor(„și trecereaîngerului/vaficaunsigiliu/peste versul/pecareîlvoivisa”-semnulîngerului)șicreator(„dă-miolacrimă/numaio lacrimădeata/mi-acerutîngerul/numai una/.../vreaudoarolacrimă/arepetat

îngerul/numaiuna”–unvisînnoiembrie), știedoarsăcreeze:„pentruplăcereavoastră/lespusepictorul/amsăpictezuncer detoamnă/spreapus/cucâțivanori/darți cuprimelestele/pentrucă/dragiimei/voi încănuațiînțeles/cerulestefăcutpentru plăcere/edesfătareaprivirii//șidacăpeel/ vatreceșiunînger/plăcereavafiîncămai mare”(desprecer).

Inebranlabilînscriiturasa,HoriaGârbea creeazăartă,liricasadepășeștegranițele modernisteșipostmodernistealescriiturii, stârnindsufletulcititorului,făcându-lsăvibrezeînaltregistrudecâtcelobișnuit,pentrucăfiecarepoemesterealăpoezie, transmite,luminează(„cîndînsfîrșitavenit îngerul/eramobositderugăciuneșifrică/ n-amînțelescemi-aspus/n-amînțelespe cemi-acerutsăapăs/amlovitcumîinilela întîmplare/poatenuamnimeritundetrebuia/darvădcălumeaîncămaiexistă/șie plinădecuvintelemele”–aminventato armă),deșiparetemător(„nuamfost/un poet/talentatșiprecoce”–vîrstele),nedreptfiindcupoetuldinel(„umbrelemele/ nu-miseamănă/numărecunosc/atunci cândlevăd”–umbra),darputândficontrazisoricânddelectori(„vădluminilecolorate”)pentrufinețeașiprofunzimeapoemelorsale.

Plindeviațășitrăire,poetuloferăoadevăratăoazădelumină,iararspoetica„scara” („totcoboramcoboramcătremare/șifiecaretreaptămăîntinerea/întârziamoclipă lafiecare/sănuamețescsănucaddepe ea//totrosteamîntrunacuvinte/șifiecare vorbămăfăceamaisenin/încercamsăle ampetoateînminte/sălescriudupăcele rețin/.../m-amașezatpeultimatreaptă/ câțivaoamenim-auprivitșiauspus/haisă facempentruăstaofaptă/săîlducemnoi pânăsus/nu-llăsațisăzacăîndrum/este caldamuritcharacum”)faceoricecititorsă contrazicăversurile,deoarecepoetul„e cald”,darn-amurit,știesărămânăîninimiși sădăinuiedincolodegranițeșidevremuri... aceastaemenireapoetuluișiaopereisale.

Cutotsufletulseobservăcăîntrepământșicerseaflăiarbacreației,arenașterii, areînvierii,iarbăpecarepisicile(șinunumai)opotsavura,pentrualefibinesau dupăcumspuneaGrigoreVieru:„Suntiarbă,maisimplunupotfi”.Deiarbaaceea careaduceprimăvarașisănătateaînsuflet avemnevoie.

Postmodernistînvers,unicînscriitură, uncreatordeadevăratepoemelirice,deintarsierisufleteștifărăegal,HoriaGârbease înscriecusufletulșiinimaîngaleriamarilor creatoridefrumosailiteraturiiromâne.

Poezia,laeaacas[!

nicoletAmileA

Onouăîmplinireîncurgerea vremii!FilialaBucureștiPoezieaUniuniiScriitorilordin România- Orașulîntresuneteșităcere Poezie.AntologiecoordonatădeHoria Gârbea.EdituraNeuma2024.

Esteașaseaaparițieeditorialăantologică,după: Cestradăeasta?, 2017; București – dincolodetimp,2018; Noaptea statuileîntineresc,2019; Orașul.Amintire șiuitare,2021; Deasupraorașuluieste cerul,2023.

Recentaantologie,cuotemăomonimătitlului,esteocartescrisăde63de autori,carecredcufervoareînIdeeșiîn Logos.Ocartepecareoparcurgem trăinddinplinbucurialecturiișiidentificândatâteaviziunipoeticecâțicreatori aucontribuitlarealizareaei.

Volumulsedeschidecufragmente ilustrativepentrutemapropusă,selectatedinoperaunorpoețicareaufost membriaifilialei,caunomagiumeritat. Lorlisealăturăaltenume,înmemoria căroraaufostscrisepoeme:ValeriuMirceaPopa,ClaraMărgineanu,MarinIfrim, Kavafis.

Întrebucuriileșitristețilevieții,cred cănumaipoețiiîșitrăiescemoțiaîn toatefelurileimaginaruluiposibil,într-unlimbajcândeliberat,cândvoitarticulat/dezarticulat:„Nuzăbovicuumbrapoetului/Easetopește-n/strânsoareacuvântului,ștergelumina,strecoarăntăcere/hotarulamurgului./Și,maiales, nurâde/depălăriadeviseapoetului/ Eaține-nechilibru/silabelelumii.//Poetultearepetineînsine”(EvelyneMaria Croitoru, Definiții)

Realitateainterioarăapoetuluimarcheazășipotențeazăcurajulconfruntăriicuoricefeldestări,conștientfiind departicipareametaforicălaactuldemiurgiei:„Numaipoetulelfurulare dreptulrostirii/poemuluiscrisîntr-o noapte/maidegrabătrimisdeundeva denicicând”(LuciaNegoiță, Utopiiurbane)

Nenumăratevalențealecuvântului deschidnoicăidereceptare,delasimplulepitetlastrălucitoareametaforă,de lainsolitulimaginiilapatosulditirambicetc.,pentrucă,pânălaurmă,poezia

„nuesteuntext,ciometodă”:„Atingi clapeledurerii/înarmoniibizare/pe carenulerecunoști”(ElenaLilianaPopescu, Acordurineașteptate).

Artacombatesentimentulcontrariului.Ineditulinițiativei,duhulinovației suntprintreprimiipașicătrestârnireași întreținereainteresuluiprinmanifestărilespirituluiînfaptpoetic.Chiarprimul poemalveteranuluidevârstășidecondei,ConstantinAbăluță,esteedificator înacestsens:„Întresunetșităcere/stau eu/încăviu/scriucuvintecarenu-s/ altcevadecâtprietenimorți/înaintede vreme”(ConstantinAbăluță, Asterisc)

Dacăarfisăreconstituim,dintitluri, definiri/identificărialeorașuluiurmând actulpoetic,perspectivasemioticăeste ceamaiînmăsurăsălegrupeze:CarmenFocșa– elegiepentrusuneteleșităcerileorașului;FlaviaAdam- Subpleoapaorașului,ofloaredemac;Mihaela Aionesei– Orașulsângerăîntăcere;MihaelaRoxanaBoboc– Orașuldeschis; PetreIoanCrețu– Orașul:zigzagurișihuruitdelinișteînorb;AngiMelaniaCristea – Orașuldolomit;MarianDragomir–Orașulrâu;MirunaDrăghici– Simfonia orașului;AnyDrăgoianu– Orașul;AugustinIoan– Orașuldeîngeri:Aegyssus(cel mailungpoemdinvolum); FevroniaNovac– Fotografiialeunuioraș litoral;DanielPișcu– Orașulmeu;Ofelia Prodan– bloculmeudinorașulîncare locuiesc;IonBogdanȘtefănescu- Tăcereamelodioasăaorașuluișipictorulcu douăsprezecesimțuri;GeluVlașin– Orașulacesta.

Însuflețițideelanulstilisticinterior, viușiactiv,nicioreticențănulasăsăse întrevadăînabordareapoeziei,cadiscursunificatoralvoințeidelibertatecu ceaderigoare,cauzalprocedeelorunei retoriciproaspete.Acesteașiîncăaltele suntdovadacăorașuluinu-ilipsește nimicdintensiuneaîntrevoluptateși disperare,exaltareaviețiișinostalgiea morții,pecareletransmiteprinspiritul zămislitordevalorioriginale:Ramona Muller– Pulsațiiurbane;LuciaNegoiță–Utopiiurbane;ViliaBanța– Sunetșilumini;GabrielaFirea– Poetulurban;Dan IoanIstrate– Condoleanțeurbane.

Întresunete-delaceamaijoasă pânălaacutavibrație-șităcere(pânăla muțenie),suntatâteașiatâteasonuri cărora,prinintermediulorașului,lisedă posibilitateapoețilorsă-șiexerciteharul cuotranscendențăpecarealtegenuriliterarenuopotrealizacuatâtaîngăduință:„Tăcereaorașului/cândosialumii seopreșteoclipă//Liniștea,împărtășanie cosmică.VuietulluiDumnezeusubpragulaudibil/călătorindîntregalaxii”(Ioana Ieronim, Subpragulaudibil)

Deladorințadeatraversatotulcu seninătate,pânălaîmplinire,nu-idecât unpas,câtunmaredar:„..prinveneleși arterelemele/Curgeunmaredar/Un amestecdinDraguldeviață/șiDorulancestral/deatraversacuseninătate/și surâsulblând/celecincilumi/șiarămâne pepământ,/înlumeaaceasta,/înorașul acesta,/plindesunetșiculoare/însărbătoare…”(ElenaArmenescu, Credîniubire).

Meditațiesuperioară,carelămurește sufletulșiîlînalțăprintalentulscriitoricescunitcuînsușirilefilosoficeale spiritului,poemuldevinepartedinsistemulgândiriioriginaledespreîncercări șilimitelecunoașterii:„Lumeaepecâtîndrăznești/șidacăgăseșticalea,niciprin/ Vis,niciprinregularități,poateprincuvânt,/dacăvorbireaenumărare,/Lirică repetare,lumeacreșteșițisedă.”(RomulusBrâncoveanu, Versurineîncepute).

Ohermeneuticăasunetului,cașia tăcerii,leoferăpoețilorposibilemotive preferatealereveriei,precumșialtelenoi, pentrucă,esențial,pânălaurmă,nueste sensul,citransfigurareasa:„suntregele somnului,hălăduiescprinoraș/preschimbrealitățileînabsențe/voceaîmi sună-nfundat,cașicum/țincapulsub apă/suntregelesomnului,vădoameni săltând/caniștelăcusteuriașe/femeipe carenulepotalunga/audegetele-ncleiate/desămânțacumirosdeiarbăstrivită”.(VarujanVosganian, Fotografulde vise)

Înarenaideilor,fenomenuldeasimilarealacorduluipoetuluicusineînsuși estetotatâtdejustificatîncazulSimoneiGraziaDima:„Noapteanevarăpicurând/ înaltălumeșin-amtrăit/pânălacapătul putinței/noastredeviață,vedemdisperați,/nicin-amstrigat…banu,îngerul știece-amspus,/înmuțenieșibeznă, deasupravâltorii./Odamnațiuneînfond fericită,fiindcăprinsomnvomauzi/sunetultrâmbiței,clamândc-amtrăit,fapt știutnouăsaunu,prinpoezie,/chiardacă taifunulne-asmuls/dinmânăhârtiile și-amrămas/doarcubrazdelespintecate/

deeleînaer”(Simona-GraziaDima, Trâmbițadevis).

Întemeindlanivelullimbajului,dublu marcat,legitățiproprii,princapacitatea sadealeîncorporaexistenței,IonCocora, răspundeîncelmaioriginalmodliricii contemporane,prinilustrareasimultaneitățiișicontributivitățiilamatriceastilistică:„trăiescîntr-oresemnareperversă/ca oriceomcuscaunlacap/știucăînfața noroculuinuenimeniegal/decesă plângșisă-ireproșezluidumnezeu/că n-afostîntr-atâtdebuncumine/sămă facăreclamălatelefoanelemobile/pentruanu-milăsaiubitele/săseofileascăîn insomniisaupeceleinfidele/sălepunîn situațiadeasefacefocșipară/cândbat înușipânăîșiiesdințâțâni/nedându-le răgazsă-lascundăpecelălalt/înșifonier șisăstrigecaapucateisterice/„binemăi omuledecenusuniînaintesăvii/aiuitat cănuneplacesăteprimimnefardate?” (IonCocora, Nopțișizile).

CuuntitlușocantvineVictoriaMilescuautoareaunuipoemceființeazăun spațiumiraculosalorașului,într-undiscursliricinconfundabil.Dininterferențaa douăplanuri,unulreal,celălaltimaginar/fantastic,uneori,larândullorsupraetajate,celalconștiințeiliricedezvăluieo realitateinterioarăcareființeazăîndurată subiectivă.Evenimentecomunicate„îndirect”alterneazăcucele„analitice”,încare suntradiografiatestări,cemotiveazăîn planartisticieșireadintimpulobiectivși intrareaîncronotopulpsihologic:„Orașul meuînpieledecrocodil/îmizâmbește dinpoșetele,geamantanele/aruncatepe fereastradintrenulOrientExpres/uneori strigădinsandaleleelegante/cutoccui, receșiascuțitînfipt/încarneatrotuarului docil,mutșisurd/orașulmeuînpielede

crocodil/danseazăpefrânghiadintre douălacrimi/unaalui,cealaltăaunui anonim/înaplauzeletăceriicareafost cândvauragan/nimeninusetemecăs-ar puteaîntâmpla/cevaepocal”(Victoria Milescu, Uncrocodiltrecestrada)

Înbinerecunoscutu-istilclasic,Florea Burtan,vinecuunpoemconstituitîntr-o confesiuneliricăcesedetașeazăprinexuberanțasentimentuluidescris,remarcabilsusținutprozodic,într-oarmonie per-fectă,dublatădeocopleșitoaremuzicalitate:„O,cedragîmiesăte-nchid într-unvis,/Săte-alint,așacummereu ți-ampromis,/Săuitămcândiarnăsau vară,/Dinzodiatasănuiesniciodată afară.//Hai,iubito,sămergemlaseratade joi,/Întrăsuradecriniînflorițipentrunoi. Îmbracă-teînrochiastrăvezieșilină,/ Dupăcareochiiorașuluizadarnicsuspină!”(FloreaBurtan, Dulceademenire)

Evidențadiversitățiideopțiuni,aduce cusineșipeceaaparticularitățilorstilistice,generândsubtileșicontrastanteconstrucțiideidei:„lângăblocul/încare mi-ampetrecut/ofărâmădinviață/un dreamsclubamericanizat/răsucește noaptedenoaptecuțitul/întristeleruine dinjur//înfiecaredimineață/îivedeam ochiiobosiți/golițidetoatevisele/pe careleîmpărțisecudărnicie/celorveniți să-ijefuiascăsplendoarea”(LiviuCapșa, DreamsClub).

Eterogenitateastilisticăaacesteiantologiiestedatădemodalitățiledeabordarealefiecăruipoet,iarvolumuldevine, înacestcontext,oparabolăaomuluicu lumeașimediulînconjurător:MihailGălățanu, CamceseacriaînBabilon;LidiaLazu, Înfiecarenoapte;NoraIuga, Tango;Eliza Macadan, pecereraustele;GeorgeA.Daragiu, Reîntoarcerea ;CorneliuVasile, La ferestredeschise;LaurențiuBelizan, abinitio ;CarmenFiran, Tăcereaesingurătate ; MariaPostu, Seducătoareatăcere;Gabriel Burlacu, Florăreasa;ViorelDinescu, Caleidoscop;CostinelPetrache,Tăcereauitării; NicoletaStăvărache, Tăcereagândului nerostit ;MarinDumitrescu, Nostalgie ; AșerNegoi, #silențiumrespirator;Mihaela Stanciu, adi-e-re; CosminAndreiTudor, Timpanulmeuîțibateșiacumpașii;Stoian G.Bogdan, Nu-țifacniciunrău,doarîmi placedetine;

Unelepoemesuntautentice„feliide viață”închegateîntr-unfelcareleeste propriu,recunoascătoarerămânându-le semnatarilor:„telefonulmobilîiesteorișicuiîngerulpăzitor/deși/ flip/nusemai știecinepăzeștepecine/șipentruce//o populațiedetelefoanemobile/patru-

Editura NEUMA 2024

leazădisciplinatprinBucurești/alungă negreșittăcerile/restaureazădomnia cantității/încorseteazăSUNETULcaunic împărat…”(EugeniaȚarălungă, înoricesituație)

Cuotransparență,demnădetoată admirația,avăzuluiscrutătorpetema vecinătății,HoriaGârbeacultivădezinvolt parabolacepuneînluminădependența întresuneteșiproducători,însădeosebite/deosebițiînmaterialitatealor:„toți veciniidelatoatescările/auvoiesă plângă/isăaibăstăpâneaceastaeviața/ lablocsauchiarfărăbloc//așvreaca într-onoapte/săfimsolidarinoivecinii/și sălătrămcutoții/împreunăcucâinii noștri/strigândmăcarodată/căviațae preacrudăcunoi/lablocfărăblocpe străziînparcări//toatălumeași-araminti/ onoaptecaasta”(HoriaGârbea, vecinade lascaraB).

Vizatălanivelul gândului ,antologia conducelatrăireaspiritualăvizibilsincronizatăcuînaltacugetare:„Omuldureazătotdeaunamaipuțin/Decâthaina pecareopoartă”(DanielBănulescu. Mă pregătescsăplecnicăieri);„Plângând:nu-s pe-nțelesultuturora”(RaduCange, Condițiazeului);„…înliteraturăașaseintrăîn linișteșiîntăcere/cufoile–operalavedere/șitrupullasupraveghere”(Dumitru IonDincă( Lacrimapegulerulcerului ); „Zgomotulesterp/Tăcereaefecundă” (FlorinDochia, Dicteuautomatpetemaaltădată );„Înplinmers/orbițisuntemcu toții/cadeoluminăpreamare”(Ioana Greceanu, StradaLabirintului );„soarele provoacăfebra./nuamdeundesăiau altălume”(MirceaTeculescu, lucrarea ; vacarm–tăcere–zgomot„Șidacăacel vacarmalorașuluiedefapttăcere/iar zgomotulesteînnoi?...”(DanaOpriță, Mă-ntreb)

Indiferentdecodurilefolosite,bivalențatratăriitemeipropuse,dininterior șidinexterior,esteevidentă,seconstituie caocaledecunoaștereadaruluișiharuluicreatorilorimplicațiînrealizareaantologiei,lucrândcuorâvnăegalășidovedindu-sevrednicidememoriaînaintașilor.

Împlinireaacestuiproiectliterarnuar fifostposibilăfărăsprijinulCaseideCulturăI.L.Caragiale,directorMarianDragomir,laatreiacolaborare,șialAsociației CulturaleNeuma,dinCluj,directorfiind poetaAndreaH.Hedeș,promotoareași susținătoarea,pentruașaseaoară,prin EdituraNeuma,laaparițiaantologiei anualeaFilialeiBucurești-PoezieaUniuniiScriitorilordinRomânia.

Rapsodiilesoarelui

nicoletAmileA

RecentulvolumalVictorieiMilescu, Rapsodiilesoarelui.EdituraNeuma 2023,esteedificatorînacestsens. Înviziuneaautoarei,literatura/poezianu înseamnăaltcevadecâtfrumusețeaprefaceriilumiiîntr-untărâmcarevadăinuiprin putereacuvântului:„Soarelescrieversuri/ petrupulmeu/azipareinspirat/scrijelește puternic,adânc/sângelemeuseamănă acumcualsău/luminosșinecruțător/când măelibereazăplutindprinlume”(Soarele poet)

Întemeietoareaunuiuniversliricoriginal,cerăspundeexistențeiobiectivecareo înconjoarășineînconjoară,VictoriaMilescu trăieșteacutnevoiasăevadezedinlumea multpreastrâmtăaconvenționalismului cotidian,pentruaseregăsiînsuflulrealitățiloreterne.Dincolodeaceastălume văzută,esteoalta,pecarenoiobănuimsau nu,darpecarepoetaosimtecuadevăratși, dezinvolt,ne-oîmpărtășește.Aceastălume oprovoacă,odeterminăsăreflecteze,să filosofezeasupraei,dezvăluindu-iesențele.

Înpoezie,cașiînfilozofie,poțiplecade oriunde.Asumându-șiîntrăirecuvântul, VictoriaMilescuestedovadaviearespirației șiîntr-unaltunivers,ceținedeordineainefabilului,darșidedorințanoastrădeaoînsoțiîndeschidereaspretranscendent, pentrucă,pânălaurmă,cinecautăaceastă cale,aicioaflă,înpoezie.

Rapsodiilesoarelui contopescîntitlul volumuluichintesențaelementuluisoare,al căruisimbolism,este„totatâtdeplurivalent pecântdebogatăîncontradicțiiesterealitateasolară”(JeanChevalier,AlainGheerbrant, Dicționardesimboluri,vol.3,p.236)și cuvântul rapsodiile,carenedevorălaolaltă, datăfiindsugestiamuzicală,firescul,naturalul,existenteînmenționatelesubstantive, cenefacsătrăimlaotensiuneînaltăpoemeleșisăintuimcheiaîncaresălecitim.

VictoriaMilescuaredarulșiharul,tot așacumpășeșteprinviațăînfiecarezișiîn fiecarenoapte,gatasătransformerealitatea imediatăînpoezie:„Zilelenuseamănăîntre ele/fiecarevinealtfelîmpodobită/înlumină,înbiruință,înpromisiuninerostite/ fiecareziareosurpriză/pregătitădemiide ani/niciozinueînplussauînminus/are clipeleeiprogramate,cumisiunispeciale/ uneleimposibile/noapteaesteoziînveșmântatăînluminăneagră/casănute

sperie/vinecusuitaeidesteleaurii,argintii/lunaeprintreele/peeaopoțiprivicu ochiulliber/eunsoaremaimic,maiblând/ scriepoezii/cutimiditateaceloraflațilângă mariititani.”(Zile)

Atitudinetaxonomicășijudecatăde valoaretotodată,realul.canucleudeclanșatorpentruficțiune,esteaiciunargument fundamentalînfavoareaoperei,îngeneral, șiaCreației,înmodspecial:„soareleîșistudiazăcreația/iadistanță/epretențios,perfecționist/mâinevaștergejumătatedince ascrisazi/poimâinenuvamairămâne nimic”(Soarelepoet)

Rapsodiilesoarelui conferăseducătoare perspectiveinterpretării.Temeleșimotivele propusepunînluminămultipleșiadesea imprevizibilesensurinoi,celmaiadesea prinantinomie.Șiacestvolumdepoeme, ne-oredescoperăpeVictoriaMilescuînversurideosensibilitateșiodelicatețeremarcabile.Totcevede,totceaudetreceprin filtrulpropriu,purificator,transformăspațiul fizicînsentiment,orizontalsufletului.Oriundene-amopri,înoricaredinpoeme,observămcăelementeleselectatedinreal dobândescvalențenoiînspațiulafectiv, suntașezatearmonios,ca-ntr-untabloual unuipictor,dotatcuunrafinatsimțalechilibrului:„Soareleîmipredălecțiidemers/să nu-mifacumbrapepământ/hidoasă,diformăsăținspateledrept/subgreutatea aripilor”(Viațacaunpoem).

Imaginivizualeșiauditiveparticularizeazăansamblul,luminișiumbreprobeazănoiroluriîntr-unspațiunelimitat,se urmărescreciproc,timpulpoartămăști,ne incomodează,neobligă,suferădepropria-ifluiditate.Vibrațialiricăseamplifică, transformăspațiulrealînspațiulăuntricși, dintr-odată,sufletulrăstigneștecuvinte. Așe-zatelaloculpotrivit,acesteaoferăo expresivitateapartepoemelor,dovedindu-neastfel,câtdeimportantestefiecare detaliuînochiieuluicreator,conștientcă perfecțiuneaeundat,iardesăvârșirease obține.

Toposulprofannefiindu-isuficientîmpliniriiîntruideal,poetarecurgelaochiul lăuntric,princaresevedeproiectatăîntimp, îșivedeidealul,neținândcontnicideservituțiletimpului,nicialetrupului:„Amtrecut/ pelângătrecutulmeu/cemaifaci,l-amîntrebat/bine,mi-arăspuns,dar/eunusunt

trecutultău/acelaatrecutdemultpelângă mine/m-adepășit/mergeaiute,grăbit,însoțitde/tineriexuberanți/cuefecteaudiovideo/acumsiguraajunsviitor/eraun trecutambițios.”(Untrecutdesucces)

Scrisecuosuperioarăînțelegerea creației,reinterpretândviața,poemeleVictorieiMilescu,purificatoare,universalizate, așezate,conformproprieigândiri,într-un „întreg”binedefinit,nuanțeazăcelemai finesubstraturialecuvântului,cereflectă naturașistructuracreației,Totulproiectat într-ununiverscosmocentric:„Viațaeoinvențiebună,folositoare/pentruinsecte, plante,animale/darmaialespentruom/ea

l-aajutatsăconstruiascălucrurimărețe/sau abjecte”(Invenția).

Convinsăcărealulsepoatemodelaîn ipostazenoi,fărăputințădetăgadă,identificămputereadeproiecțieagândiriisale libere:„Nusuntdeaici/amrăspunscând cinevam-aîntrebat/cumsăajungpeCalea Lactee/nusuntdingalaxiaasta/navamea m-apierdut/eramobacterievechedemii deani/peoplanetăcoloratăinspirat”(Nu suntdeaici).

Firecontemplativă,înzestratăcurareși cultivatecalități,care-ipermitsărăzbatăcu acuitatepermanentelefrământăriumane, săcontrapunăefemeruluieternitatea,în

căutareadrumuluisprearmoniacosmică, VictoriaMilescutrăieștesentimentulsolidaritățiicutotceexistă,convingându-necă orizontulsalvării,casubstanțășisens,este poezia,pentrucăeaarecapacitateadea transcenderealul,condiționatdecandoareasimțămintelor.Astfel,restituireaeului prinpoeziedevineo„aventurăaconștiinței desine”încunoaștere:„Uniispuncăpoeții vorînnebuniprimii/alții,căDumnezeuva salvapoeții/poețiispuncăeivorsalva lumea/carenuedecâtunpoem/scrisde Dumnezeu/înclipeleluidesingurătate.” (Poemulsingurătății)

Dint[ceri seîntrupeaz[ aurapoeziei...

AuraluiSebastian,noulvolumalluiSebastianGolomoz, apărutlaEdituraNeuma(2023)estealșaseleadupă Un romanticincurabil (2012), ScrisoarecătreAlex(t)andra (2014), Subzodiavisării, Coduliubirii (2016)și Buze-ntemplul dimineții (2018).Imaginarulpecare-lcircumscrienus-adefinitivat, eunulînexpansiune,unulcareîșicăutănoispațiiîn/princarespiritulpoetuluisăafleîntregulpotențialdeexprimareartistică.

Temadominantășiobsedantăapoetuluioconstituie poezia –definireadomeniuluieiînrelațiecuaspirațiile,cuașteptărileaurorale,cucapacitateadeailecuprindeșiexprimaînimaterialitatea cuvântuluiinefabil,acelacaresăexprime,înconcretețefragrantă, întregulfreamătalființei.Misticaaceastaaînțelesului,dincareceva rămânemereuneexprimat,nerevelat,întrucât,aflatînrelațiecuinfinitatealumii,impenetrabilăcaîntindereșicasens,sedeschide mereusprealte(ne)înțelesuri,cevarămânândmereu(de)necuprins,mențineambiguitateaexpresieipoetice,condiție sinequa non,conformluiH.Friedrich,a structuriiliriciimoderne Poeziaomonimă, AuraluiSebastian,numeleceleide-atreia secțiuni,după Buletininterior,prima,și Felinemozartiene,adoua, concretizează,înimaginarpersonal,relațiadintreEușiSine,cași relațiaEu-Tu,caaspirațiedeclarificarearaportuluicomplexcusine, culumea,cutranscendentul,raportaredincomplexitateacăreiase naștepoezia.

Tablouldesenatdepoetareînvedere,inițial,cerculconcentric allumii:„chiardacăeseară,soarele/se-ncăpățâneazăsăagonizeze/ pecer”,pentruacoborîînterestritateacare-iînlănțuiepeoameni, atinșidedramaincomunicării:„peoameninukilometriiîidespart/ cităcerile...”.

Poetulimagineazăo îmbrățișare,existentăînvirtualulaspirației, așteptândclipadegrație,când,străbătândspațiuldintreEușiTu, acelTuînnăscut,complementar,darșicelălalt,lumea,societatea,se vorputeaîntâlniîn„poemulseducției”,toposulimaginaralarmoniei,încarestăpânabsolutestepoetul.Prinochiilui,înopoziție cu noi:„pentrunoi–fluturisociali”,lumeasevededominată,ideal, deiubire:„pentrueliubireaareochiiverziși/nimicnu-ipoatecenzuraimaginația/sauuniversulvocalelordincarne”.Ochiiluicoincid cu„ochiiluiPessoa”,unreper,un punctumsaliens livrescpentru sebastianism,căciîn„ochiiluiPessoa”:„surâdesebastianismul”.Ima-

ginarulluiestetărâmultuturorposibilităților,lăsândlocdemanifestareacțiunii basmuluiființei.Din fântânadorințelor îi facecu ochiul „peștișoruldeaur”,care-lclarificășiresponsabilizeazăasupra luiînsuși:„poetul–vânătordematefore/iaasupraluiranacâto țară/simțindvindecareala/unversdistanță//noaptea,înabsența femeiiiubite/îlîmbrățișeazăPoezia,/fiecarecuAuralui!”.

Așadar, AuraluiSebastian este Poezia luiSebastianGolomoz, aureolăîncarepoetulvedetotulînsimulatneitateaoriginarăa creației,stadiuleiprimar,cândființanusedesfăcusedinneființă, iartimpulaveaosingurădimensiune,conținând,coincident, prezentul,trecutulșiviitorul.

Ambiguitateaimaginiifacecasensulsăalunecespresugestia feminității,printreceredeladenotație(aura)laconotațiamultiplă: Aura,poeziașiiubita,deopotrivă.Este auraideală,„floareameanemuritoare”,culabilitateasensuluidelafemeie,laiubitășipoezie, pentrucarerelațiasestabileșteextrinsec,încomplexitatearelației Eu-Tu,încareTueste anima,unalterego,ipostazăfeminină,care-l completează,pentruaputearefaceunitateaoriginarăacuplului primordialandroginic:„...eusuntadevăratulprinț/croitdupă calapodul/inimiitale”.

Jumătățiles-auregăit–înplanuman,prinposibilaaflareaiubitei– anima caresăformezecuplularmoniosalăturide animusulpropriu,și,înplanideal,alaspirațieiromanticespreunînaltideal decreație,prinsperanțaaflăriipatrieiregăsiteapoeziei.Așa,poetulsepoateconsidera răsfățatulmuzei,ceacare„răspundedoarla tăcerilemele”,căcidintăceriseîntrupeazăcuvântulcareconstruieștelumiimaginarecompensatorii.

Ușile„ce-așteaptăsăfiedeschise”,s-audeschis,iarpoetul,„vânătordesuperlative”,care„s-asemnatprimul”,pe trupulpoeziei, dobândind„untransferdefrumusețe”,îșipoateconsemnatriumful. ÎnviziunealuiSebastianGolomoz,creațiaînseamnă iubire,oiubire îndublaipostază,dionisiacășiapolinică,iubirepecareomărturisește:„Noaptea-iprielnicădovezilordeiubire/Euoiubescîn toatecuvintele/Eamăiubeșteîntoateculorile/Noineiubimîn toatenotele...”.

Întrefinitudineapoezieișiinfinitateaiubirii(„Poeziasetermină aici/Dragosteacontiună...”),poetulSebastianGolomozașază aura proprieipoeziicarelumineazălumeașiîlilumineazăpeel.

Întoarcerealumii

Volumuldepovestiri Întoarcerealumii,autor,CostinelPetrache,aapărutanulacestalaEdituraNeumadinCluj-Napoca într-oedițierevăzutășiadăugită,cuosuperbăcopertărealizatădeGeluIordache.Este,dupăcumafirmăchiarpecopertapatrua volumuluiGeorgeAstaloș,„ungrandiosimnalinocenței,oinițiereîn erotică,eroticanaturii.”Volumulactualbeneficiazădeprefațaprimei ediții,ceadinanul2001,realizatădeNicolaeBoghiancareafirmaatunci cădramatismulpusînscenădeCostinelPetrache„nuestedoarunsimpluelementdenarațiune,citocmaiinvocareauneisfereexistențialecare sespargeînmiidecioburipecarenimenialtuldecâtpersonajulnule poaterefaceîntrusemnificațiaesențială.”

Citindcarteam-amîntorscugândulșilapoezialuiCostinelPetrache, latoatevolumelepecarede-alungultimpuluile-amcititșiamconstatat căînprozăsauînpoezieCostinelPetrachearecapacitateadeadeschide largievantaiedenuanțestilisticeșilexicalescrierilorsale.Avândvibraţia marilorînțelesuri,cuvântulsăuesteadeseaumbritdeadevărurilecenu selasăpătrunseşinusepotrostipemăsuratrăiriilor.Întreelanultrăirii, alrealităţiicesedesăvârşeşteşisensuleideardere,scriitorulcautăatât semnificaţia,cât,maiales,desluşireaprocesuluiinterior,dramaconştiinţeilimitărilor.

Învolumul Întoarcerealumii sepoateconstataunechilibrualformulărilor,luminoasesauaspre,analizeleprofundecupăstrareatextelor într-ozonăstilisticăsensibilă,liricădarșicudarulcaracterizăriifiziceși moraleapersonajelor,notațiaplinădelirismșiculoareapeisajului,aoamenilor.Carteaestestrăbătutădeclocotultensiuniloromeneștipefirul roșualamintirilor.Dinclipaprimeiînțelegeriaviețiișichiardinaintea acesteia,autorul-personajfixeazăexpresiasentimentelorșitrăirilorsale încelenouăpovestiri,dovedindolibertatespiritualășioamplitudine neobișnuităasugestiei.Povestirileparcurgmaimultepraguridetimp: untimpfizicșiunulpsihologic,untimpalsuferințeișiunulaltrezirii,un timpalîndrăzneliiurmatdeuntimpaldevenirii.Textelepoartălumișiexperiențediferite,curgătoareînsăunadintr-altașiurmărindtemavolumului,dându-iconținutșiîndreptățire-fundamentalzidiriisensurilor.

Alăturândperspectivelemoralealeportretelorminuțiosrealizate, stratuluiadâncalpredestinării-pecareautorulîlinvocăadesea,avem realitateaefectelor.Fizionomii,caractere,destine–decelemaimulteori încheiatetragic–iauformauneinarațiuniepicecareemoționează;experiențaspiritualăfaceposibilăregăsireaadevărurilorprofunde.Accentelepeisagistice–uneoridelicate,alteoriînfricoșătoare-inducideeade eternitateanaturii,naturăîncareomulestefragil,trecător,supustimpuluișipropriuluidestin:„nuvezice-afăcutmânialu’Dumnezeu?Nu vezic-ascostoțimorțiidinrânduialalor,șieatotdumnezeiască,denu maiștiicevorsăfacă?DacăDumnezeu,fărănicioclintire,ne-aducecimitiru-nsat,nuvezi,fă,cămai-maideni-lbagăîncurțiși-ncase?”Echilibrul,judecatadreaptăalumiimateriale,orânduialașiînțelepciunea, toatesuntsupuseurgiilornaturii;eaîntineazăpânășicugetulomului.

CostinelPetrachesemișcăîntr-unspațiugramaticalșistilisticbine construit,cuacumulareșiconcentraredeimaginișifapte–maialesde imagini–preocupareaautoruluipentrusemnificațiifiindprezentăconstant.Conducându-șicuabilitateșitalentemoțiapeuntărâmalrealităților,Autorulpoartăpearipapovestiriitrăirileomenești,cubuneși rele,invitălameditațieasuprarostuluivieții.Ideile,semnificaţiile,structuraşimecanismeledealcătuire,dar,maialesmesajeletulburătoare,alcătuiesc,împreună,zonadeinteres.CostinelPetracheîşidirijeazăcu precizieşitalentprozelestrecurândnelinişte,nostalgie,obsesiapericolului-pealocuri-şiastfeloferăunvolumcarebulverseazăobişnuinţeledegândireşistârneştecititoruluiinteresulpentrulectură.

eVelynecroitoru

Lumini\aZaharia...

Pisicile,trebuies-orecunoaștem,ocupăînviața noastrăunlocspecialși,decelemaimulteori,ne cucerescpurșisimplu.Așadar,nuedemirarecă prinfrumusețea,șireteniașimisterullorpisiciledevinadeseastăpânelenoastre.Literaturaabundădepoeziișipovești hazliicușidesprepisici,dacăarfisănegândimdoarla câtevadintrecelemaicunoscuteșiîndrăgite,cumarfi,de pildă,fabula Șoareceleșipisica aluiGrigoreAlecsandrescu, saupisiciledincopilărialuiIonCreangă,jucându-secu motoceii delastâlpulhornului,saula Cheshire,motanullingușitordin AliceînȚaraMinunilor deLewisCarrol,orila CartealuiMoșOposumdesprePisicilePoznașe deT.S.Eliot –încare Mefistofelis sau TantiPisi-Poznă suntpersonaje pisiceștiabsolutdelicioase.

Dinperspectivaomuluicarestudiazăatentlumeacuvibraţiileei,dar,maialespropriilevibraţiialecărorlegiîncearcăsăleridicelaranguldeprincipiicuvalabilitate universală,LuminiţaZaharia,construieşte,cufiecarecarte, scenarii-metafore,alegorii,încaresejoacăde-arâsuplânsu.Autoarefoarteharnică,arepublicate22devolume depoezieșiproză.AmprimitmultedintrevolumeleLuminițeişiamconstatatcuplăcerecăa-icitiscrierilepresupuneointeresantăgimnasticămentală.Esteliteralmente unslalom,cusalturişizigzagurilingvisticeîndrăzneţe,în caresubtextulpolemicpotenţeazăunjocalspirituluicu subtilesugestii.Dorinţadeafirmareaeuluiliric,spleenul, aspiraţiaspreideal,refugiulîntr-orealitatespiritualăpropriesunttemelepredilecte.

LuminițaZaharianepropuneacum,cuacestnouvolum deversuri, etDieucrealechat, apărutrecentlaEditura NeumadinCluj-Napoca,ointeresantăconstrucţieludică, dedicatăneamuluipisicescpentrucă,nu-iașa,„cândai nevoiede-unprieten/cândți-airămastuînsuțimic,/când lumea-njurseprăbușește,/ia-țiunpisic!//cândcasagoală te-ntristează/șiuițicafeauaînibric,/cândfrigcumplitți-ela picioare,/ia-țiunpisic!//cândtimpullibernuseumple,/n-ai cuisăcroșeteziilic/iartelefonulmutrămâne,/ia-țiunpisic!” Este,defapt,unpretext-cumdealtfelne-aobișnuitșiprin cărțileanterioare,unpretextpentrua-șietala/dezvăluiîncă odatăfantezia,spirituljucăuș,inventivitatea,verva.

Carteailarecapersonajcentralpe Brutusadoratu’, pisoiul–companionuliubitalpoetei,căruiaLuminițaZahariaîidedicăunnumărconsistentdepoezii,luându-l partenerdedialogîncelemaiinteresanteipostazedelacea deconsilier heartstorming pânălaceade ghostwriter. Ființa obișnuită,ceacarenuatinsîncăperfecțiuneacatifelatăafelinei,omulamprentatdeangoasele,dorințele,bucuriileși speranţelesaleesteșielmotivpoetic:„săpovestimo poezie/narațiuneasăfrizezeabsurdul/metafora–colbinutil/săfiemăturatăfărămilă/parabola–aceastăstruțocămilă/săfieșieamazilită/pentrucăsepoartăacumpoezia frustă/caoranăînsternfărăcrustă”adaugăLuminițaZaharia,poetacarenedăruieșteacestnoudemersliterar avândrostuldeanedescrețifrunțiledarșideaconcentra atenţianoastrăsprestimularearezistenţeisufleteştiprin evadareadintr-orealitatecenușie,neprietenoasăspreuna luminoasă,dătătoaredesperanță.

etDieucréalechat

Cuosugestiesubtextualălacelebrulfilm,din1956,alluiRoger Vadim, EtDieucréalafemme,LuminițaZaharia, homoludens,secopilărește șisefoloseștedecreația– ludens,îndubla eimanifestare– ludică,incluzânddozade gratuitate,și agonală,competitivă,ocompetițiecueaînsăși,pentruaseelibera,prin jocșijoacă,depoverilesufleteștiapăsătoare.

Pisica,ceamaimicădintrefeline,o capodoperă,cumoconsideraLeonardoda Vinci,pecareDumnezeuacreat-opentru LuminițaZahariaeste,deopotrivă,ființăși fantoșă,omarotă suigeneris,avândsimbolismulmilenarinclus–beneficșimalefic,îndozeimperceptibile.LuminițaZaharia,carerezoneazămaimultcusimbolismulegipteanalpisiciizee,pareșieao Madonacupisica,animalulpreluându-i, pentrualeexorciza,toateneliniștileșiangoasele.

Poeziiledinnoulvolum, etDieucréale chat,EdituraNeuma,2024,parsăacopere odisperareexistențială.Scriiturapareo terapie,uncatharsis,unmoddeapune înainte,pentrumobilizareinterioară,un scopcetranscendecondițiaefemeră,precară,șideceleazăunsensceaspirăspre suprasens.ÎnformulaluiMartinBuber,a relațieidintreEușiTu,relațiecareinclude relaționareaintrinsecă,subiectivă,înraportcupropriaființă,șiextrinsecă,EuAcela,înraportculumea,societatea, figurateobiectivînAcela,pisicaeste,pentruLuminițaZaharia,simultan,unTu–proiecțiefantezistăaEului,șiunAcela,materializare, înafară,apoverilorsufletești,pe care,recunoscându-le,leexorcizează, eliberându-seșiputând,astfel,privicuoptimismînviitor.

Poeziaomonimă, EtDieucréalechat, unfeldeprefață,darșipoartădeintrareîn imaginarulsufletescalpoetei,desenează liricimagini,plasându-leîntr-un illotempore almemoriei,aspațialșiatemporal, sugeratprinadverbulrelativ când,plasat laînceputulenunțului,pentruaconcentra atențiaasupraacestuitimpimemorial,timpullacaredoarprinimaginațiesepoate ajunge:„cândomulnuștiasăzboare/să cruțe,dineden,ofloare/cânddeatâtanejoacăsepricopsise/cuunplatfusvăditsufletesc/șinuîșimaișopteanicisieșite

iubesc//cândviețuitoareletoate/sesimțeaucaîncaprivitate/sărăcitedecomunicareasimplă,/tactilă,telepatică,delaînceput/cândunpăcats-arfiiertatprintr-un sărut/dacăaflaiunpanaceus-alunge frica...”.

Așadar,eraînlumeoabsență,oneli-niște,iarDumnezeuaumplut-ocreând Pisica,personajmiticșilegendar.Saltulde laanonimatulsubstantivuluicomun(pisica, lechat)laintrareaîncategoriemitizantă, sugeratprinsubstantivulpropriuPisica, estesaltuldelaparticularlauniversal,dela individuallageneral:„într-unmomentde inspirațiefantastă/pentrunoitoți–și-n ciudatuturor!/DumnezeucreăPisica...”.

Prezențăpermanentăînțesăturaimaginarului,fantomapisiciiapareîntr-opoezieautoreferențială, Deseptembrie,septembrie,„lunamea”,spunepoeta,când „soarelenumaiareputere”,și,înrelațiedirectăcuacestdeclincosmic,stareapsihică: „disperareadevineblândătristețe/sau, poate,resemnare”.În„echilibrufragil”,în balconulapartamentuluișialproprieivieți, seridicăîntrebarea„deceacreatDumnezeupisica”.Anonimizatădinnou,devenităsuprarealisto„pisicăalbastră”,pisica seconfundăacumcueaînsăși,iseintegrează,redându-iechilibrul:„echilibrul devinedintr-odatăstabil”.Întrebareaascundeundramatism,seadreseazăindirect sieși,alunecânddepepantageneralului (deceafăcutDumnezeufemeia)spreparticular,personal: decem-afăcutDumnezeu pemine

„Eu,iarăși,copil”,conchidepoetaLuminițaZaharia,iaraceastă copilărire ocaracterizeazăîntotceeacevisează,aspiră, reușeștesăînfăptuiască.Apăstra,ațineîn viațăcopiluldintineesteoperformanță.E punctuldincarepoateîncepeo evoluție Femeia-pisică,precumonouăBastetîntr-o lumecare„eunpisoimaidanez,„lumea asta/carenusemaiștiecee”,așadar,în vagabondajeternizat,îșiclameazădreptul lasolitudine,lapropriulspațiuvital:„eu vreauunpătrățeldinhabitatultău”,și credea-laflaînpoezie,Edenulei:„poeziao ascundînbuzunaruldelapiept./tu,semenulmeumaideștept,/cucearmemă veiataca?”...

Fluxulliricesteîntreruptdeinserțiilea douăeseuri– Amprentaiubirii și Mdela

Mișu,careparlipite/introduseartificial, deșiimagineacareletraverseazăestetot apisicii,înscrise,deci,întematicagenerală avolumului.LuminițaZahariatindesă-și explicitezealegereapisiciica portebonheur,aducetușeîntabloulgeneralîncare evidențiazămodulîncare,pentruasalva lumeași,implicit,peeaînsăși,deladisperareșisingurătate,eaînsăși,dupămodel divin,acreatpisica.

Cutoateintențiilelavedere,totuși, acestvolum,atâtdetransparentînareleva,pedeoparte,șicamufla,pedealta, infernulsufletescalpoetei,infernpecare sestrăduieștesă-lacopere,pânălasufocare,cupuzderiedeimagini,desene,fotograme,pentrua-lanihila,înregistreazăo ușoarăinvoluțieînmoduldeexprimare artistică.

Monocord,inegal,părândolungădefulare,oieșiredinplasagreașideasăa neîncrederiiînoameni, EtDieucréalechat seconstituiecaolafeldelungăalegorie încareLuminițaZaharia,luând,printransfigurare,hainapisicii, sepisicește pentruașiascundelacrimile,șicomunică,indirect, stări,trăiri,înfulguranțașievanescențalor, făcând,totodată,observații,aprecieri,nu șijudecăți...,încareumorulesteaparent, unhazdenecaz(„luminițălafocmic/dependentăde-unpisic/decafeaualaibric/ șidelozulfărăplic...”),pentruaieșicumva laluminasperanței.

Transfigurareauneistăridedisperare existențială, EtDieucréalechat estemodul încareLuminițaZahariaoînfruntă,căutându-irostul,dându-iunsens,sensulcreativității,princareomulpoateieșidin timp,creându-șipropriadurată,propria eternitate.Lafinal,rămânevisuldecreație: „...visezsăscriuromanulsuprem/fărădefectedestil,fărăfisură,/fărănicuningredientomis/carteapecareoașteptațide veacuri/așacummie,încădinorazero, mi-ampromis”,iarpesteacestunivers imaginar,caoleoaicăînminiatură,„exact atunci,alene,fărăveste”, sătreacăopisică prinpoveste

Vedereaperiferic[

AlexAndrucAzAcu

OpoeziesituatămedianîntreexpansivitateaconfesionalăaAnneiSextonșicalmulimplozivalSylviei Plath,propune FlaviaAdam încartea„Anotimpuri impare“.Volumul,acăruititlucaun clind’oeil trimitelaversuri eminesciene,afosteditatdeeditura„Neuma“ dinApahidaîn anul2022şibeneficiazădeoprezentareaautoareipecoperta patrarealizatădescriitorulHoriaGârbea.

Temeleșisubtemepoeticesemanifestăcuoincisivitate temperată.Eleaparînangrenajulpusînmişcaredeunexcurs intelectualmenitsăgestionezeopierdere.Amintirilesuntdense avândotendințămarginalădeabsorbțieacoordonatelorlirice darnupreiaucontrolulasupraprezentului.Echilibruleului actorialîmpiedicăocedareînfațaunuidesantdesuvenirebine concentrateînversurice-șidezvăluieintențiileacaparatoareprin incipituripercutante:„acumcăînsângelemeu/exișticâtsănu spunc-aimurit/câtsămaicredcă/dacăașbatedinpalme/s-ar scuturatoțisalcâmii//acumcăte-asemeniunuioraș/cuturnuri/și acoperișuriplinedeporumbei/șieuîmiingăduisăfiuaceazi/în careploaianucontenește//acumcăpotplutideunasingură/cât aripileîngeruluimeuse-odihnesc“ („noapteacaomare“).

Poemeleparcăpăstrează,nuurma,cimaidegrabăluciditatea uneitraume.Realitateavizibilăsesuprapunepesteceainvizibilă şitrăităacutîntr-untoposurbanundedilemeleşirevendicarea înspiritualabiograficuluisefacesilenţios„șidacăuitareaealtceva decâtabur/decâtotoamnădincarepăsărilepleacărănite/ca dintr-omareiubire“(„vremeapotrivită“).Motricitareaversului contribuielamesajulacestuiaîntr-un flowofideas ceaminteştede abordarealuidecătrepoetuluisârbVaskoPopacualsău„Înnoi esteuncermaibun“.Infrastructurasimbolicăşifundamentuletic, aflatmereuînspatelecortineilexicale,ajutălaechilibristicadintre vulnerabilitateşicuraj,dintrefilonulpasionalşialcătuireacerebralăaexistenţei:„celemaibunezileîncepmaitârziu/șidacănuîncep/ nuînseamnăcăsuntemdefecți//suntemblânzi/suntemfragezi/și atâtdeaproapedeadevăr//și-atâtdefericițicăîncămaiplângem/ cândtoțiceilalțiseabțin/săofacă“ („singurulcereînnoi“).

EseistulfrancezFrançoisJullienrelataîn„Lestransformations silencieuses“depremodulîncareîntâmplărileproducfracturipe caresuntemnevoiţisăştimcumsepotasuma.Seanalizeazăîn paralelculturaeuropeană,careesteunaaevenimentului,cucea orientalăcareesteunaavegheipregătitoarepentruconfruntareacuneprevăzutul.Cătreaceastăadouasoluţiepareaînclina poetaconfruntatăcudramauneiabsențeasumateșitrăitefără trucuricompensatorii.Notațiileliricenusuntniciofensivenici defensivecigrevatedeoconcizieînasugeraspectrulsenzațiilor decantateşirezultatedinconjugareaîntâmplărilorlatimpul trecut.Condițiaumanăliminalăesteredatădestins:„te-amașteptatatâtatimpîncâtnoaptea/numaicontează//încurândsevor aprindeluminiledeCrăciun/fredonez sitevas/rememorezprimul zborsprecasă//fulguieștemălipescdefereastră/undevauniepure adoarmeîniarbă/undevarâsultăustrălucește/așacumosingură datăamvăzutstrălucind/unbobdenisip“(„întunericulserepetă laintervaleincerte“).

FLAVIAADAM

Staturisedimentatealeconștiințeiconduclaasocieriinedite lanivelulimaginaruluiundetemperaturaridicatăamesajului esteasiguratădedialecticaabsenţeicetorsioneazăinvizibildar sfâşiitor:„Cândîțivorbesc/fricasefacemaimică//alergmăpierd printrecase/șipieleamisescaldăînsare/șiguramiseumplede vânt//înjuroliniște-naltă/unîntuneric/precumalrănițilorce înțeleg/cănusevormaiintoarceacasă“(„cânteclarăsărit“). Obiectivitateaseamestecăcuprofundaaderenţălaacea discretionofdespair binenegociată,nelăsatăsăpreiaprim-planulunei sceneminimalisteunderecuzitasensibilitățiiautenticedevine actorulprincipalalpiesei.Imagisticapoezieinuestefortificată deabundenţametaforelorcimaidegrabădeoeleganțăstilistică aregistrelordeexprimareaflatemereuîntresinceritateși rezervă.Trecuteprinhistrionism,elereuşescsăoferecontinuitate şisperanţă:„măodihnescînsingurătate/cumseodihneșteopasăre încânteculei/cândtresar/îminumărbătăileinimii/cândrâd/ ajustezniveluldefrică//încăonoaptes-adus/laprimaoră/lumina e-omascăperfectă/pecare/dac-oapliccuregularitatepefață/par fericită“(„masca“).Prezențaautoficționalăşiglisajulcătreun fantasticafincusuprarealismulcinematograficoferălectorului instrumentarulnecesarpentruaempatizacuexerciţiulcăutărilor desinealeautoarei.Undemersdelocconfortabilînprezentdar calitativîntrudevenire:„Măavântînmareadeoameni/șifricamă părăsește/șifrigulseîndepărteazădemine//înlocuiescviațamea/ cuviațaunuinecunoscut/sfârșitulmeucusfârșitulcuiva/caredeja a-nceputsămăuite“(„trupnou“).

Referindu-selaraportuldintregenezaversurilorsaleşi întâmplăriledificile,nupuţine,cei-aumarcatparcursul,Alda Meriniafirmatranşant:„Nondiscuteremaidacheparteveniseil male,l’hoaccetatoediventatounvestitoincandescente,ediventato poesia“.PentruFlaviaAdam,capentruoriceartistautentic, vorbelepoeteiitalienereprezintăun modusoperandi,cepermite augumentareauneivederiperifericecareareputereasăîndupleceşisăfiltrezeraţional,afectivşiliricparteaimparăaoricărui anotimp:„ nimicnuvaficaacum/cândcuvinteleseînșirărotund/ șidincolodefereastră/unpumndepăsăritulburăcerul//șinimic nuvaficaacum/cândstrânglapieptacestcorp/pecareniciodată/ nul-amsimțitmaistrăin//cândplecareatanu-idecât/oconfirmare afaptuluicăîncătrăiesc“(„cubic“).

Editura NEUMA 2022

„Lotusulînflore§teînversuri dedragostenesfâr§ite”

AnAArdeleAnu

ntotdeaunaamperceputVietnamul,ȚinutulDragonuluiZburător, cafiindunspațiugeograficșiculturaldeprofundinteres,deunautentic exotism,cuoamenipreocupațidearta de-atrăiprinrespectuldeplinaltradiției și-allucrurilorarmonioase,care-iîmplinescspiritual.Amavutcertitudineașicredințacăasiaticiiauunorganalsensibilitățiiînplus,auopercepțiediferită,înraportculumeaînconjurătoare,pecareo abordeazăcudiscreție,abținereșinuîntrunmodfrust.Nudezbracăobiectulobservației,alcontemplării,nu-lexpun,nu-l radiografiază.Seapropiedeelcuprecauție,discrețieșiînțelepciune,pentrua nu-lcopleșicupropriaprezență,pentrua nu-lvulgarizapringesturiextreme,respectându-ipuritatea,fragilitatea,urmărindu-idevenirea.Subiectularedreptprotecțieînțelegerereaomuluiinteligent,cu oînaltăfilozofiedeviață.

Autoarea,deoriginevietnameză,Kieu BichHau,afosttradusărecent,carteai-a fosttipăritălaEdituraNeumadescriitoareașieditoareaAndreaH.Hedeș,carea dăruitversurilorsalefrumusețea,emoția, muzicalitatealimbiiromâne.Iatăimpresia lăsatădepoeziaautoareivietnameze, asuprascriitoareiAndreaH.Hedeș:„Kieu BichHaucredeînfeminitateșiînputerea femeii,aDivinuluiFemininșiatingeprin acestcrezforjatînpoezieofrumusețeși unadevăratâtdediferiteși-atâtdebineveniteîncontextulcontemporanalmișcăriifeministe,cutușeleeigroaseșinuanțelelipsitedesubtilitate.”

Volumuldepoemepoartătitlul„Când înfloreștelotusul”.PoetaKieuBichHauface trimiterelaaceastăfloare,aspiritualitățiiși renașterii,adivinitățiișiiluminării,ofloare caovictorieasupralucrurilorși-aunei lumiprofundmaculate,carearecapacitatea,proprietateade-aseînălțavictorioasă,neîntinată,avândmenireade-ane inspirași-aneinsuflabucurieșisperanță, încredereîndestinuluman.

Autoareaesteocunoscătoareprofundăaproprieiculturi,darșiaculturilor lumii,creândpoeziaunuitimpnou,în

carefemeiaestedeținătoareauneiimbatabileforțeinterioare,aremotivațiași cutezanțadea-șiexprimasentimentele, darșicredințaîntr-olumeaechitățiiși adevărului.Autoareaaspirăladragostea cuvenităfemeii.Simțimclar,înpoemele sale,pulsațiaiubirii,acutanevoiedeîmplinireprincelălalt,darșireversul,adică pierdereaiubirii,aceastăciobireasufletului,care-istricăarmoniașiechilibrul: ”Acum,aici,teiubescșitesmulg/Umbra femeii/Ascunzându-teînăuntru/Eștiaici sauacolo?/Eștitu/SaudoarEu?//Doar copertelerămase/răsucite/Rupte/Scâncind//Adâncînmizerie/Șiultimadezamăgire/Sufletelepierdutepentrutotdeauna.”(Necunoscutul)

Trăirilepoetei,croitedințesăturădelicatăaneacceptării,oridicăpestelumea lacrimilor,pentruavedea,contempla, poate,salva„umanitateaînfrică”.Poetase întreabă:”Cineestesuficientdeputernic/ Pentruanesalvaviețile?”Săfiepoetulîngerulsalvatoralplanetei,erouldragostei, aceainimădeluminășipacedestinată uneilumiîncaresentimenteleșidragosteasepotdesăvârși?

Libertateapoetuluisăînsemnenemărginireaiubirii,înnemăsuratimpului? Câtdefrumoasăelibertateanumaipoetul știeșiversulsăucunoroc.Oareiubirea poatefiegală,putemiubiegal?Iubește mareamaimultdecâtmuntele,femeia maimultdecâtbărbatul,miercureamai multdecâtduminica,viațataconținemai mulţifaguriaiiubiriidecâtviațaceluilalt? Iubireadepindedegeografialocului,asufletuluicaresemântuieștecufrumusețea ei?”Sănuaparțiinicicândnimănui/Sănu controlezinicicândpenimeni/Decâtnesfârșituldorcândsuntemdeparte/Decât minunatelesăruturide-alunguldrumului…//(Iubireinegală).Emaifrumosdorul decâtastâmpărullui,emaifrumosdrumuldecâtsfârșireasa!

Iubireaarefațetediferite,fiinduneori răvășitoare,înarmoniesaudizarmoniecu așteptărilepoetei,custructurasufletească și,desigur,culiricasa,careîncearcăsă ilustrezebinefacerile,darșierorile/ororile

KIEUBICHHAU

sale.Femeia,cândvaîngeruladulat,întruparea/întruchipareafrumosului,acumsupusăunorartificiipentruareprezenta idealulpentruceliubit,îșipierdedrumul, sepierdepesine,se”ruinează.””Ceseaflă înlăuntrultău,femeie?/Odragostenevinovată?Sauunaromantică/unaeternă,/ Cumultecuvintedulci?/Și,deasemenea, multeeforturiridicule/Deafidincolode tine:/Unsetartificialdedințiperfecți,/O perechedesânifalși/Toatelucrurilecare suntmaibune/Nusuntsuficiente/Pentru dragostea/Unuiprost…”(Ceseaflăînăuntrultău).

Suntsituații/reacțiideomaresimplitateasufletului,încarepoetulajunge într-unmomentdesaturație,într-unmomentderespingereaomenirii,preaagresivășioprimantă,când,pusfațăînfațăcu sine,lavremeaadevărului,recunoaștecă nuîiestebine,numaipoatezâmbisuperficial/artificialși-atunci„seîmprieteneștecusingurătatea,purificându-se/ mântuindu-seprinscris.„Nu-mipasă/ nu-mipasă/nuvreausăîntâlnescniciun om/Nuvreausăvădomenirea/Nuvreau săzâmbesc/Superficial/Doareu/Stând într-uncolț/Împrietenindu-măcusingurătatea/Înîntunericulspiritual/Scriu scriuscriu/Scriucugreu/Scriuîndelung/ Scriunebunește…”(ScrieScrieScrie).

Oarescrisul,poeziasăfieunsinonim albunătății,algenerozității?Poetul,prin metaforasa,prinsufletulsăuașezat,cao floaredecolț,înfereastraluminii,face lumeamaibună?

Poețiisăfieîngeriicare,prinaripilelor strălucitoare,daubucurieșifrumusețe acestuipământ?Existăocontrabalanțăa tăceriicuvântuluitransfigurat;voceatare, dominantă,impunereaeiprinforță,con-

Traducerea§iinterpretareadinenglez[: ANDREAH.HEDE±

Editura NEUMA 2023

trastândputerniccuvoceapoeziei, voceabunătății,afrumosuluișipăcii, careartrebuirevărsată,încâtpoetulsă nuseretragăîntăcereasa,renunțândla grațiapoeziei.”Cândnimeninuvreasă scrie/Bunătateatace/Cugreuvoiscrie/ Cândcuvinteletac/Șiînafaravociinoastre/Voceatare/Domină/Punestăpânire pecuvinteletăcute/Înecateadâncînsuflet/Șiacolo,bunătatea/zburândpe bunătateacuvin-telor/pentrualegăsi pecelepotrivite/Șitu/Dedeparte/În tăcere/Singur/Tastaturaînsingurată/Și cuvintelefaclinii,/facmiracole/Îmiești mieprezent.”(Tăcereabunătății).

Poetaneaminteșteanumitenorme, preceptedeviață,atitudinimoralebinefăcătoare,caresăducălaarmonie,săne aducăechilibrulinterior,sădeascop viețiinoastre.Poetapareafioactivistă aflatăînslujbabinelui,sprefolosulacesteiplanete.”…Mănâncămaipuțin/ Munceștemaimult/Urăștemaipuțin/ Iubeștemaimult/Loveștemaipuțin/ Mângâiemaimult/Maipuțineștirideultimăoră/Maimultepoezii/Maipuține arme/Maimulțicopaci/Maipuținconsumerism/Maimultăcurățenie/Săsalvămlumea/SOS.”

Nuconteazăloculocupatînsocietate sauloculgeografic,conteazăfelulîncare îțimarcheziexistența,ceoferi,sprefolos, omenirii,utilitateafaptelorși-agândirii, căroraledaiexpresie,corporalitatepe paginileexistențeitale,cucecontribui laoperațiadeadunareafaptelorbune. Lasăfaptelesăvorbească,înloculființei tale,aceastaarfiadevărataînțelepciune! ”Staiîncelmaijosloc/Fă-țimisiuneaîn celmaiînaltnivel/Păstrează-țienergia pentrumisiuneadebază/Sarcinaistorică esteînmânata.”(Înțelepciune).

PoeziascrisădeKieuBichHaueste unadeatitudine,deînvățăturășicontemplare,deadeverireaiubirii,poeme despreesență,desprenevoiaomului de-aevoluaspiritual.Oricepoemare clipasadeînțelepciuneșiadevăr,lăcrimatăîntr-unzâmbet,într-ofloareaspiritului,înrădăcinatăadâncșicurostîn existențanoastră:”Dragosteaesteparfumul/Cândîlfoloseștimulttimp/Îi pierziaroma/Sufletulestecaparfumul/ Cândîlfoloseștimulttimp/Dispare/De fapt,iubireașisufletulsuntîncăîntine/ Doarabilitateadealesimțiopierzi.”

Atâttimpcâtexistăpoezie,există speranțăpentrutoate,existăunadevăr pentrutoate.

Da,„Lotusulînfloreșteînversuride dragostenesfârșite”.

„Terapiecuîngeri”

AnAArdeleAnu

Iubitorșipăstrătordetradițiipopulare,poetulMenuţMaximinian, prinvolumulsăudeversuri”Ultimulînger”,tipăritlaEdituraNeuma,ne introduceîntr-olumeapurității,explorândplenarteritoriulimaginaruluiși-al miraculosului.Scriereasareprezintăo pledoariepentruraiulpoezieiși-alîngerilorceîlviețuiesc.Poetulîșigăsește identitatea,seaflăpesine,cuadevărat, înaceastălumemirifică,pecareoilustreazăfolosindu-sedemijloaceartistice variate,darșidecelespirituale,alecredinței,cadeozestreceis-adat.Poezia esteîngerulce-iînsoțeșteviața,îiîndrumămâna,odedăfaptelorbune. Credeînîngerișiîntradițiileromânești, înmatcasa,elînsușimenitsăfieînger, săținăsubaripilepoezieiolumede poveste,sprecurățeniașisfințireasufletuluisăuși-alsemenilor.Simtedivinul, esteunpăzitorallucrurilordesfântă taină,fiindmodelatastfeldebuniiși străbuniisăi,îndrumatsprelucrurilecare stimuleazăpozitivgândireaomuluișio conducsprepercepereaceloreterne,a iubiriideDumnezeușidepământul sfântalstrăbunilor.”Ocrucecreștedin pământ/dreptspreÎnaltulCerului/Cao mănăstirezveltădinlemn/Pemăsurăce bunaAnaodeseneazăînfațaicoanei/ Împreunândtreidegeteșispunându-mi/ SuntTatăl,FiulșiDuhulSfânt/Șiîțispui ”Îngerașul”așacumte-amînvățat/Chiar dacăacumeștiommare/Șinumergi dincasăpânănuîțifaciSfântaCruce/Îi semnulbiruinței…”(Ocrucecreștedin pământ).

MenuțMaximinian,scrie,eminamente,opoeziedeprofundînțelesși adâncăspiritualitate,aidomauneirugăciuni,opicteazăîncuvinteșiopoartă prinlocurilegendare,atâtdedragiinimii sale:”Printrerâseteleiernaticealecopiilor/depeulițaluiCoșbuc/Șicolindele dincasaînvățătoruluiHerdelea/ascultatedeIonalluiRebreanu”(Îngerulmeu ebibelou).Versurilesuntdestinatecelor vii,câtșicelorplecațispresfinteletaine aleceruluișiaproapecănuînțelegide undeizvorășteatâtacredințăîninima lui.Poemelesuntimpresionanteprin revărsareacuvântuluicurat,prinmesajul purtat.

Ultimulînger

Menu\Maximinian

Celceexerseazăîndelungcuvântul, căutândsădescoperetoatenuanțele fericirii,alefrumusețiișibineluiabsolut, estepoetul,doarelarepermisiuneaintrăriiînrai:”Doarpoețiiaupoartadeschisă/dupăceîșirostescversurile/toate seumpludelumină.”

Pestetotsuntîngeri,încerșipe pământ,luminițepurtătoaredebune vestiri,îngrijitoridetaină,carenecurăță detotrăulșineinsuflăsperanță.Observămcumîngerulcapătădiferiteidentități.Asemeneaoamenilor:”Șiîngerul aremamalui/Careîlplângecândmerge prinlume…//Într-uncolțderai/Stă mamaîngerului/Seroagăneîncetat.”Alteoriîngerulreprezintăimagineatatălui său,trăsăturile,fermitateaatitudinii, forțadea-itrasmitevalorilemorale: ”Cândîngerulvorbește/Seamănăcu tatălmeu/Areovoceputernică,iute/De omcarenuaîmbătrânitniciodată/Cu palmelemuncite/dartrupuldreptpeste vremuri…”Darseamănășicupropria-i mamă,esteechivalentulfemininalfrumuseții,gingășiei,aregenerozitatea,bucuriadea-șidăruisufletul,prinzâmbetși eternadragostematernă:”Îngerulare unrâsviucolorat/Caalmamei/Carenu auitatniciodatăsăzâmbească/Cusufletulochiișifața”.

Editura NEUMA 2023

Versurilepoetuluiîntruchipeazăun coralîngerilor,însoțindpermanentinimilebune,princuratemărturisiri.În oricesuflareexistăunînger,suborice clipireșioricerespirațieapoetului.Lumealuiesteunarurală,cutoateelementeleceocompun,unloccarerefuză modernitatea,aceleschimbăricene-ar puteaînstrăinadepropriulsuflet,de propriaesență.Loculundetrăieștepoetul,almoșilorșistrămoșilorsăi,esteunul binecuvântat,doaraicisesimteprotejat, aicipoatepurta,cusiguranțășisinceritate,steagulpecareesteimprimat îngerullibertății.Îngerulpoatefiunalter ego,parteabună,luminoasăaființei umane,carenupoatefiînvinsă,îngenuncheată,nupoatefiînlăturată,negată.Estebineleetern,fărădecareaceastă lumenuarmaiexistașinicientitatea numităOM.

Poemeledinvolumul„ Ultimulînger ”, cândgrave,cânddiafane,secitescîngenunchi,plecatpestelacrimaceade toatezilele,curatășieliberatoare,unde sufletulîșirevarsăbelșugul,preaplinul simțirii.Volumulesteopledoariepentru înseninare,esteunacorddefrumusețe șilumină,deacceptareabineluietern, semnatcuopanădeînger,înmuităîn aurulcerului.

Celmaifrumosșideacceptatasediu, întrucredințășiiubire,esteasediulîngerilor,subcarem-amaflatpeparcursul întregiilecturi.Elmi-aoferitobunăstare amințiiși-unbelșugdeiubireșisimțire pentruinimă!

Îlștiudincopilărie

Edeasupraușiibisericiibunicilor Aceacăscioarăcucruce Undeîncapetotsatul

Cuaripimariînconjuratdevița-de-vie Iarstruguriiîistoarceînpotir Esențăavieții

Hristosedinnoupemasaaltarului Închipnevăzut

Capâineaviețiicoaptădebunicaîncuptor

Îngerulareomantiemare Subcareseadăpostesc Împărațiipreotulșipoporul Șiaripiocrotitoaredeschisepestelume Deasupracer

eVelynecroitoru ZIUACARETOCMAIATRECUT

Dacătrecutulestecelmaibun profetalviitorului,așacum afirmacândvaByron, atunci estefirescsăfimpreocupațideinterpretareasa,printoateunghiurileposibile,consecințeletrecutuluiîndepărtat saurecentfiindrodulmoduluinostru actualșiviitordearaționașideaacționa.Experiențelecelemaisemnificative,transfigurateînliteratură,suntde asemeneașirodulimaginațieidarșial talentuluiunuiscriitor.Esteșicazul CătălineiHașottipecareamcunoscut-o maiîntâiprincărțileeidepoezie,cărți încareorizontulmetafizic,trăirileprofundeșisimbolisticasuprarealistătransmittensiunileuneilumicareaupătruns adâncînexistențialuluman.Profunzimeafilonuluiideaticșidelicatețea transmiteriiluiorecomandășicaprozatoare.

CătălinaHașottiarecolaborărivaloroasecueseurișiprozăînrevistede prestigiualeUniuniiScriitorilordinRomâniasauaflatesubegidaacesteiaRomânialiterară,Caligraf,Libris,Banchetul.Acum,CătălinaHașottiseprezintăînfațacititorilorcuunvolumulde prozăscurtă, Ziuacaretocmaiatrecut, apărutînanul2023laEdituraNeuma dinCluj-Napoca.

Fiecareprozădinvolumesteomică lume,cudiferitepersonajeșisubiecte,

unmixîntrepovestireşijurnal,cujudecățidevaloarecristalizândretrospectiva,actualitateaşianticipaţia.Într-oproporţiebinedeterminatădesenzorialitateşispeculaţieintelectuală,experienţe,fapteşiîntâmplări,seîmpletescîntr-undiscurscuosintaxăuneori declarativă,alteoriexplicativă:„Săvrei singurătateașisănu-țifierușinecăești singur.Bachiarsăfiifericitașa.Noi,oamenii,nevomschimbaînbine.Vatrebuisăintrămcutotulînvirtual.Nu-mi cunoscmamacumtrebuie,darovoi cunoaștefoartebinepefacebook.Vom schimbapăreri,îivoidalike-uri,ovoifelicitadeziuaei[…].Sexualitatea?Ce estecuea?Așacumnevomschimba feluldeastrănuta,deasaluta,deane îmbrățișa,oschimbămșipe-asta.Vom strănutaînpliulcotului,osănesalutăm cajaponeziiși-osăneciocnimvârfurile pantofilordreptîmbrățișare.Animalele vorcontinuasăștiesăse-mbrățișezeși săse-mperechezeașacumofacdemilioanedeani.Noi,nu”.Personajeleprozelorsuntcredibile,interesantedin punctdevederealevoluțieilor,prezentateînmediullornatural,senzațiade autenticfiinddatădeatmosfera,stilul șilimbajullor.

CriticulliterarAnaDobrecaracterizeazăatmosferageneralăavolumului cafiindmarcatăde“tonalitățilegravității,tensiuneageneratădeimplicarea afectivăaprozatoareiînproblematica asupracăreiameditează.”

SepoateafirmafaptulcăprinprozeleacestuivolumCătălinaHașottiproiecteazăneliniștitrecutespreunviitor incert,texteleputândaveașifuncția unormijloacedeexplorareșideconservarealeunortrăiricomplexealeautoarei.Volumul Ziuacaretocmaia trecut esteunpuzzleinteresantîncare prozatoareapracticăadeseamonologulinterior,mediteazăasupralucrurilormăruntedarșiasupraființei,a firii.Undemersîncareîntâmplăriobișnuiteaudevenit-prinimaginarulartistic-unprodusconștient,elaborat,condusdeointeligențăclară,atentăla mesaje.

Elementeprovocatoare

Sferadeveniriiscriitoriceștiestedeterminatădeceaaexistenței,aexperienţeipersonaleșidinacest punctdevedere,așacumampututconstatadincărțilepecareile-amrecenzat pânăacum,CarmenTaniaGrigorearenu numaiexperiențeinteresantedeviațăciși capacitateadealetransfiguraliric.Este,desigurșimotivulpentrucareaintratcu dreptulînCasaPoeților–șiaicimăreferla UniuneaScriitorilordinRomâniaFiliala Brașov.

Poezia,caexpresieaîmpletiriideterminărilorcuvântuluicuviziuneaestetică, presupune,pelângăjudecăţi,imaginidizolvateşireconfigurate,momente,trăiri, caregenereazăstareadegraţie.Sentimentulestecelcarepoartăimaginilelucrurilor, iarobiectivareasentimentului,impulsulde a-ltransfiguraîntr-odeplinăformăoriginalăestelegatăsubtilderealitate.Fără rădăciniînrealitatenuexistăpoeziede substanţă.Problemelerealealevieţii,sunt abordatedepoetădirect,spontan,eleconstituindsubstanţăliricăapoemelor.

CarmenTaniaGrigorearenouăvolume publicate–treilaEdituraNeuma-șinumeroasepremiicareîidovedescvaloarea literară.Poeziaeipoartăpeceteaautenticuluideschizândcititoruluiunspaţiualîntrebărilor,uneoriretorice,încaresperanța

saudeziluziasuntmesageriaipropriilor trăiri,florialeunuisufletsensibil,dornicși capabildea-şidezvăluinaturalirică.

Înacestnouvolum,alzecelea– Elementeprovocatoare,EdituraNeumaClujNapoca2024,inovaţiaestereprezentatăde receptareadiferită,maiintensăarealităţiichiarșiîniubire-carepoatefităioasă, aspră,ascuţităşitocmaiaceastăreceptare diferităgenereazăreliefullimbiipoetice:iubireaesterostogolităîn„scrâșnetulorelor lapicioareledistanței”.Formeledemanifestaredobândescomaimareprofunzime “înstraturideașteptareguraleuluipoatefi floaresauclește”.Simțurile,inteligența emoționalăsuntracordatelamodernitatea exprimării:„fiorultaieinimaînfeliiinegale”, întâmplărișisenzațiidevin,prinoriginalitatealimbajului,poezie:„vîntulrostogolește/amintiriprincartier/darniciun prieten/peaproape/săadunefragmente/ deviațăbulversată.”Coerenţavolumuluia foststabilităîntr-unplanlogicalcurgerii textelor,planulfiindantrenatchiardecomplementaritateaacestora,pluralitatelor sinuoasăîmbrăcândformeinfinite,mereu diferite,dar,înacelașitimpcongruente, provocatoare.

Buchetulîncarepoetaaprinsoîntreagăpaletădesubiectevalorizându-le liricseconstituieîntr-oinvitaţieladesco-

Singur[tateaeuluiliric

iuliAncĂtĂlui

ApărutlaapreciataediturăNEUMA în2023,încolecția„Arca”,volumuldepoezii Elementeprovocatoare reprezintăceade-azeceacreațiea scriitoareiCarmenTaniaGrigore,nouacreațieliricăporninddelaunmottosemnificativ,unversdinpoetaAngelaMarinescu: “singurăcumineînsămiînfațatuturorlucrurilorceși-aurecăpătatforțadeafi”,care conțineîntr-unfelesențacărțiiautoareibrașovence.Chiarprimulpoemal Elementelor provocatoare,„Apartenență”,seînscrieîn arealulpoeticmarinescian,astfel,alterego-

ulautoareisaueulpoetic,cutoatecă,seaflă într-orelațiefericităcusinelesău,esteros, frământatdedeznădejde,disperare,derăni sufletești,strigătedealienareantonioniană, nuesteclintitădenimicșinuoseparăde linișteaceavigilentă,darcareieselaliman, pânălaurmă:“Deznădejdeamăroade,/e tolerantcustrigătulmeu/sprecer/îmi soarberănile/cândsângerezînconcluzii”.

CarmenTaniaGrigorefoloseștefoarte abilproblematicadefensivă,deferireaintimității,catapultând„elementeleprovocatoare”pentrua-șiobnubilasaucamufla

perireaunorsonorităţiproaspete.Melancoliceșivizionare,poeziileTanieiCarmen Grigoreinvitălameditaţieasupravieţii.Bucuria,amărăciunea,ironiajovială,onestitatea,solidaritateaumană,sunttemepe careautoarealeabordeazăcusinceritateşi deschidere,unindvârste,gusturi,sensibilităţi,toateîntr-odegajareaparentăceascundeoprofunzimereală,oforţăşio diversitateremarcabile.

„Vârstaîșipregăteștetacitonouăstrategieasortatădorințelor”,afirmăpoeta. CarmenTaniaGrigorearedejaostrategie, ceaaexpresieipoetice.Spaţiuleiliricinvită ladeschidereaspiritului,laîmprospătarea vorbiriișigândirii.Suntcâtevaconcluziipe carele-amdesprinsparcurgândvolumul Elementeprovocatoare.

propriile-isentimente,trăirișiidei.Aceste elementedeconspirateîncădinincitantul titlu,suntîngemănateoricontopiteînmod persiflantsauironic,dezvăluindînceledin următainelescriituriiaparteapoetei.Efectulîntretăieriialtmanienesaucarverieneale acestoraduceineluctabillaunfeldehegemonieaprozaicului,darșiagândurilorsinelui,înaproapeîntregulvolumgrigorean, cumarfiînpoemul„Stareaaceea,specială”: „Cândscriu,/oadierevenită/deniciunde/ împrăștiesingurătatea/înanatomiaaltei femei,/cuvintelealeargă/lamine/avide

CarmenTania

răsfăț/.../Mânuțeleloragităaerul/stătutal cotidianului/neștiindcâttumult/produc/ înimaginațiamea!”

Ermetizându-șisentimenteleșimeditațiileliriceînspateleparavanelor„elementelorprovocatoare”,CarmenTaniaGrigoreîși ducepoemelelaocompactețeevidentă,cu unlimbajdestuldeapropiatpsihologizării șisondăriiabisaleasineluioriființei,șirepudiind,într-oprimăfază,mundanul,contingența.

Stenahoria,plictisealașisingurătatea euluiliricsuntconfigurateînmaimultedin poemeleeisubformaunorsurseclarede ermetizare,cunuanțepost-expresioniste darșipost-surrealiste,cuvarietățimeditative,decareînsănuabuzeazămontalean pentruasemetamorfozaîncevacutotul ininteligibil.Unexempluconcludenteste poemul Înțelegere:“Amcugetulliber/dar suntținutăînfrâu/desinelemeu,/douăzeci șipatrudeore/supravegheatăde/gardianulbinelui/.Amrestricțiilatristețe,/la plictiseală/șilaaltederapaje/instinctuale”. Deasemenea,înnumeroaselepoeziidin acestvolumcomplex,CarmenTaniaGrigoreîncapsuleazămisterulprintr-unmod particularsaupropriudeapriviviața,lumea dinjur,actualitatea.

Unmotivliterarșifilosoficimportantal volumului Elementeprovocatoare estefericirea,careeste,însensulcomun,ostare emoționalăplăcută,echilibratășidurabilă, încareseaflăcinevaceconsiderăcăaatins satisfacereaaspirațiilorșidorințelorpecare leconsiderăimportante1,individulpercepându-șipropriasituațieîntr-unmodpozitivșisimțindunsentimentdeplinătateși seninătate,dincarelipsescstresul,grijileși tulburările.Întratatulsău IlConvivio,marele poetDantecautăsăsegândeascălaoper-

fecţiuneafericiriipământeşti,pecareoîmparteîndouă,ceamaiînaltăfericireeste aceeaaviețiicontemplativecăreiasededicăînțelepții,darceaaviețiiactiveasigură totușiadevăratafericire,pentruceicarenu autimpullibersăsededicecontemplării. Dacăacestefericirisuntînsineierarhice, „toatălumeapoatefifericităînaceastă viață”,deoarecedorințaumanăsemăsoară înfuncțiedeceeaceputemrealiza.

Înpoemul Scenariuimprevizibil,Carmen TaniaGrigoreconsiderăcăfericireanuse lasăvăzută,maialesatuncicândteafliîn căutareaeicapeunpotiralSf.Graalșicalea tepoartăîntr-unscenariupresăratcusurprizeoricususpansîncarepoțisăfacioimersiuneînlaculdeșertăciuniiorisăajungila deșertăciuneadeșertăciunilor:„Într-unfinal eștinevoit/săplonjeziîn/laculdeșertăciunii/fărăsăbănuieștică/peneașteptate/ ajungidinlacînpuț,/directînciutura/unui modeldeanduranță”. PentruImmanuel Kant,căutareafericiriiesteotrăsăturănaturalăaomului,darpentrucăceeaceîiface peoamenifericițiestecontingent,acțiunile careduclafericirenupotfiformulatecaporunci,bazându-sepesenzațiisenzualeși suntdiferitepentrufiecarepersoană.Iată deceKantnumeșteimperativeleipotetice carevizeazăfericireasfatulprudenței:„sfârșitulfericiriiestecert,darmijloacelenecesarepentruaoatingenusunt”.Înpoezia Aicișiacum,CarmenTaniaGrigorecredecă omultrebuiesăfiefericitaicișiacum,ca într-unfelde„carpediem”actualsau„trăiește-țiclipa”álaSaulBellow,dinvremurile noastretumultuoase:„Fiifericitacum/când emoția/necoasepedinăuntru/sentimentelescumpe/lavedere,/încurândvom avea/nevoiedecineva/caresăneaducă/ poezialapat/șisăarunce/zațulzilei/în

adânculuitării”.Dacăînpoemul Înumbra cuvintelor,fericireaestepurtatădeeulliric caunfeldenăframădelaofereastrălaalta înumbracuvintelor,cuneputințadea mângâiaunrăspuns,înpoeziacutitlusartrian Cuvintele,fericireaestepurtatădelao întâmplarelaalta,fărăasestrătăiaorisuprapune,cuneorânduialaîmbulzealacotidi-ană,atuncicând„zburdalnicaideea iubiriiaajunslamaturitate”.Cutoateacestea,poeteiîirămândoarcuvintelecareduc maideparteundelefigurilordestil.

Lipsadepodoabeinutileaexpozeului dinvolumul Elementeprovocatoare,totuși ermetizant,scoateînevidențăeconomiade tipungarettiansaumarioluzianamijloacelordeexpresie,caînpoemul Orizontincandescent:„Soareleabăgatmânaînfoc/ pentruumanitate/nueînceputul/șinici sfârșitulacum;/întotacesttumultmisterios/existăunînțelessimplu,/multdeasupraalbastrului,/foarteaproapede/o grădinăsecretă”.

Caoconcluzie,fiorulbănuitalalienăriiși alangoaselordetotfeluldirijeazătoscaninianrostireasauelocvențapoeticăpecalea unormeditațiisaureflecțiicugustamar, unadinconstanteleacestuivolumallui CarmenTaniaGrigore.Elocventestechiar ultimulpoem, Amurgnelocuit:„Aerulîmpingetristețea/învăzultuturor,/omânăde cuburide/gheață/potoleștepulsuldramatic,/.../așteptândacestpoem/dincarenumeletău/acăzutînuitare/șidupăel/ecoul durează/câtoridicaredeumeri,/atât”.

1 Cf.Définitionintroductiveélaboréeà partirdecellesduCentrenationalderessourcestextuellesetlexicale(CNRTL),de Dicophilo, du Larousse etdu Littré.

Cărțipeunderadio. Înfiecarevineri,delaora19.30, încadrulemisiunii SerileRadioCluj, emisiunerealizatăde DanMoșoiu și DoinaBorgovan văinvitămsăascultațirubrica Eu,tușiocarte, pentruaredescopericlasiciiliteraturiinoastre înlecturascriitoarei AndreaH.Hedeș.

Maideparte, scrie-ncarte!

www.radiocluj.ro/asculta-live/

AndreaH.Hede§

A

ceastămisterioasăpovestededragoste desfășuratăpedouăcontinente,delaGraz laHanoi,ridicăîntrebăritulburătoaredespreviață, credințășiiubire,despreceeacenefacecu adevăratoameni.

Pasionatădepoveste,AndreaH. Hedeșexploreazăcuaplombși harmituriînformulenarative variate:povestire,basm,roman.Dela poveștileparabolădin Povestiridepe malulcelălalt, lafabulosuldinbasme(A fostodatăcaniciodată),lafantasticullivrescdinromanul Oîntâmplarepestrada Hazard,mitologiculrămânesursade predilecțieșiînnoulsăuroman,diferitca inspirațieșiviziune.

În Mareaefrumoasăcatine (Neuma, 2023), prozatoareaîncearcăonouăformulăromanescă,lafeldereușităcaaceea dinprimulsăuroman,reluândcâtevaprocedee:structurarearomanuluiînformă circulară,îmbinareadintrerealșifantastic, suspans-ul,creionareaunorfizionomiiori decoruridincâtevadetalii.Însăaicirealul prevaleazăasuprafantasticului,fărăa-l elimina,încorporândcâtevaelementede straniucareîntreținmisterul.

Romancieraîșialegepersonajeledin lumeacontemporană,dinspațiișiculturi diferite,europeanșiasiatic,privindu-le dinperspectivărealistă,princontraste: austeritateaspațiuluiaustriacșiexotismul celuivietnamez.Imagineazăopoveste verosimilădespreprietenie,artă,iubire, credință,rivalitate.AustriaculLeanderși vietnamezulBaosuntmaiapropiațiautoarei,maiușordecreionatdecâtalegoriiledescinsedinmiturișilivrescdin romanul OîntâmplarepestradaHazard. Amândoisuntpasionațidelegendarși mitologic.LeandercerceteazăistoriaTeatruluidePăpușipeapădelacurtearegală

Rescriereaunuimit

dinVietnampentruolucrarededoctorat. ÎncălătoriasalaHanoicautăurmeși poveștidespreacestsubiect.Seîntoarce laGrazcuundarsurprinzător:oveche marionetă,uzatădetimp,dezmembrată, lucratăcumareartă.

Pentrucontrastcaracterialșisocial, autoareaîlintroducepeteologulConstantinJager,punândfață-nfațădestine, caractere,profesii.Dezvăluiedeopotrivă fireadualăaluiLeander,antropologși poet,sedusdeperfecțiuneaartei.Acesta munceșteneobosit,pânălaepuizare,urmându-șipasiunile,finalizareacercetăriiși restaurareapăpușii.Dupăoprealabilă inițiereînartarestaurăriiobiectelorde artă,reușeștesărefacăsplendoareade odinioarăapăpușii,ocapodoperă,de careseîndrăgosteștecaPygmaliondin mitulgrec.

Caîntr-uncreuzetsubbaghetaunui alchimist,autoareatopeșteînromaningredientedinzone,domenii,spațiișiculturidiferite,pecareledescoperădirectori prindocumentareadesprespecificullocurilor,teatruldepăpușidelavecheacurte regalădinVietnam,artaceasurilorelvețiene,restaurareaobiectelordeartă,religie,fizică,medicină,mitologiegreacă. Intruziuneaunorelementedefantasticîn realîipermiteîntreținereamisterului,iar invențiafizicianuluiTesla,spectaculoasa metamorfozădinfinal.

Autoareaaredarulde-aimprimasuplețeșiritmalertnarațiunii,nuocomplică,nuosufocăînamalgamuldedate preluatedindocumente,cumfacuniiro-

mancieripentrua-șietalacunoștințele. Dimpotrivă,păstreazădoarcâtevașileîncorporeazăcunaturalețeșifarmecîntext, optândpentrusumarenotedesubsol pentruexplicații.Astfelsemenținfluiditatea,suplețea,claritateafrazei.

Incipitulșifinalulromanuluirămânîn zonamisterului.Romanulîncepecuun evenimentintensmediatizat:descoperireaautomatonuluirealizatdeuncelebru ceasornicarelvețiandinaltsecol,oadevăratăbijuterie,lafelcapăpușaadusădin Vietnam,douăoperedeartădinculturi diferite.Romanulseîncheiespectaculos șienigmatictotodată,cuodublămetamorfoză.Celegăturătainicăexistăîntre automaton,antropologșipăpușărămâne sădescifrezecititoruldupălecturaromanului.

PefonduluneilumirealedesecolXXI, refăcutădincâtevadetaliidecontrast (orașe,vegetație,gastronomie,transport, artă,limbă),AndreaH.Hedeșrecreează mitulluiPygmalionșialGalateei,îmbinândcutalentautenticșiartăacompozițieiromaneștimitulgrecculegenda faimosuluiautomatonelvețiandinsecolul XVIII,legândastfeltimpurișispațiidiferite într-untotarmonios,cueleganțașisuplețeastilisticăspecificeprozeisale.

AndreaH.Hedeșnepropuneunromanheterodiegeticpalpitantdesprepasiuneapentruartă,lucratcumigalăși finețedearhitect,oțesăturănarativă suplă,cuparfumexoticșifireepiceenigmaticecarenuselasăușordescifrate.

Colectia HORATIO

NoulvolumdeprozăalscriitoruluiTeodorSărăcuț-Comănescu, intitulat Labrațcudestinul,a văzutluminatiparuluilaprestigioasaeditură Neuma.Amintratînposesiaacestui volumcucevavremeînurmă,daracum i-avenitrândullalectură(mărturisesccă nu-lcunoscpersonalpeautor,doardin lecturidespreviațașiactivitateasa).

Dupălecturareacelordouănuvele, amconstatatcănusuntlegate,aproape deloc,deoareceacțiunilesuntplasateîn perioadediferite,cadrediferite,personaje diferite,mediișiemoționalitățidiferiteetc. și,totuși,auunelementcomun: Drumul.

Dacăînprimanuvelăcititorul„se trezește”cudouăpersonajecareparcurg un drum (lapropriușilafigurat)delacomunismspredemocrație,înceade-a douaîntâlnește undrum străbătutdeo tânărăcusaculdegrâu/făinăînspate,un druminițiaticdela,,robie”cătreeliberarea presupusăprincăsătorie, undrum spre fericire.Înmodlogic,șilaprimanuvelă, putemafirmacăîntâlnimoasemeneacoordonată:ieșireadin„robia”comunistăși eliberareaprindemocrație,doarcădrumulesteunuldelacelpersonallacelcivic, social(Neputemîntrebacareestecel principalșicarecelsubsidiar?)

Amrezonatcuautorul,gustulamarși neputințade„aînțelege”,deaeticheta această,,democrație”,puținelecuvinte, puseînguraluiTudor,ne-aumairămas poatepentruanudasocotealăînfațadivinității:„Procesulceaușeștilordinaceazi deCrăciunîiproduseluiTudorostarede greaţă,amestecatăcufurieșicudezamăgire.Numaidorisăaflecesimtceide lângăel,cisecufundăîngroapaistorieica să-șimaiatenuezedezamăgirea,însăse trezicuorăbufnire,pecareparcădivinitateai-otrimisecaunrecullagândullui:–Dece,Doamne,n-aivegheatlapăcatul acestuipopororopsitșiblestemat,sănu-și omoareconducătoriiînziledepraznic?!

Înnoapteaaceearămasemulttimp pironitcuochiiîntavan.Filosofaînmintea lui,punându-șifeldefeldeîntrebări,la celemaimultenegăsindniciunrăspuns. Aveasăselămureascămultmaitârziu,că nufusesedecâtunpionrătăcitînhazardulunuimomentdinistorie.(DelaVest... laEst!)”

Pentrumineafostoîntoarcereîn timp,destuldeciudată.Dacăprofesorul deromânăafostmarcatcenzurând,spre finalulnuvelei,decrimauneinațiuni,reproșândchiardivinitățiicăafostdeacord cuasta,eumăînvinovățescdebucuria trăităînacelezile.Copilfiind,îiauzeampe mulțirăsuflândușurațicăvomaveapâine laliber,bachiarnuvommaisuferide nimic.Mda,cevisuricopilărești!

DelaVestlaEst reprezintăși drumul individual,inițiaticpecaretrebuiesăîlparcurgăunprofesordelimbaromână,împreunăcusoțiasa,Maia,pentrua-șirecuperalucrușoareleadunateîntr-unapartamentdinGalați,undetrăiserăovreme, dupăcarecumaregreutateveniseodetașareînapropieredeCehuSilvaniei.Cei doipornescladrumcândpoporulstriga ,,libertate”,neștiindcăînțarăchiarseîntâmplăoschimbareradicală,fiindconvinșicăsuntdoarzvonuri.

Evenimentelesuntprezentateuneori intenționatvagdeautor,alteoricudetalieri(întânireacuocoloanămilitară),sau poatealăsatvoitcititoruluidediferite vârste–martorsauaudient,novice–săse aștearnă„fațaproscrierii”peacelezile,ca lanoitoți,maipuținpentruceicareau avutdesuferitpierderiteribile,rănilelor nusepotînchidechiarcutrecereatimpului.Aicinueinteligibil.Eventualsărenunțămlaceemarcatcugalben.

După600dekilometridecontroale, gloanțe,obosealășiemoții,eroiiajungla Galațiundesestrăduiescsăgăseascăun vagondemarfăcasăîșiîncarcelucrurile, uneledintreelefoartedragi,primiteca dardenuntă.Lucrurileaufostîncărcate cugrijășidupămultezile,uneleauajuns ladestinațielafelcadupăorevoluție.InteresantșimotivatamplasatăînconstrucțianuveleioreprezintăfiguracăpitanuluiMitruț,ounealtă„vie”derepresiune aregimuluicomunist.Sinuciderealui duceideaticlamoarteaunuiregimtotalitar.

Cititoriitineriaizilelornoastrearputeaspunecăesteocartecuamintiriîn carelumeadeazinuseregăsește.Dinpăcate,da,lumeadeazi…

Ceade-adouanuvelă: Nudoardouă destine…,esteplasatăînainteșidupăun război(războiuleundezastruoricând…),

nusespecificădesprecareestevorba,iar tonulrămânelafeldetrist.

Dupăunsecoldeevoluție,nimeninu maipoatefideacordcuacelevremuri. Chiarafostoevoluție?

Alucrurilor,da.

Aomului?

Săcomparămpuținșisătragemo concluzie!

Douăpersonajemasculinedinpovestire,DumitrușiPetricăauavutîntipăritîn mintecătrebuiesăfacătotceestenecesarpentrua-șiapărapatria,respectiv,familia.

FloricașiGafița,femeicufricăde Dumnezeu,cuminteasănătoasășiînclinațiisprepăstrareatradițiilorvorfi labraț cudestinul pecareardorisă-lfacămai supus.

Da,lumeadeatunciaveavaloricreștine,patriotice,tradiționaliste,olumeîn careDumnezeueraprezentîncapulgrădiniilângățăranulcare-șiascuțeacoasa, gândindu-secăduminicaîșivatragepe sinecămașabunășivamergelabiserică săîideaslavăluiDumnezeupentrucăa fostbinercuvântatcuonoră„îngerdefemeie”:

„—Doamne,cemândrăarfifostMăriucamea,dacăarfifostînviață.Labiserică uniidinleatulluiîifăcurăcomplimente legatedenoualuicămașă,iarel

nuconteneasă-șilaudenora:—Ne-a binecuvântatDumnezeucuunîngerde femeie,căn-aiaveacesă-ireproșezi.”

Da,așputeasăonumesc,,ocartede aducereaminte”aomeniriicareîncămai respiraaeruldivin.

Ceicarevețiciticartea Labrațcudestinul vețificucerițidebunătateasufleteascășidesimplitateaacțiunilorpersonajelor,conturatecaîntr-ooglindăatrecutului,darșicapersonajesimbolpentru ceeaceînseamnăstimadesineșirespectulpentrueternelevaloriumane.

Unbildungsromancaptivant

GelUneGReA

NăscutlaOravița(Caraș-Severin) în1987șistabilitlaaceastăoră înAustria,laGraz,autorașase cărțidepoeme,membrualUniuniiScriitorilordinRomâniadin2012,prezentîn maimulteantologiiliriceautohtoneșibalcaniceprecumșiînrevisteliteraredepe variimeridianedelaParislaDhaka(Bangladesh),RaulBribetesurprinderecent printr-unvolumdeprozăinsolit–celpuțin privitdinperspectivavârsteitimpurii(literarvorbind)aautorului.Formula„jurnalde facturăatipică”,cucareelîșidefinește,în particular,ultimaaparițieeditorială,este deaceeamaicompletășimaiadecvată decât„jurnal2019/2022”,subtitlulcomun alvolumului SemnulChvostek publicatla EdituraEikonîn2023.Defapt,termenul „jurnal”figureazăînambelesintagmeîn modoarecumfraudulos.Acestextremde interesantdocumentliterarșiexistențial nureprezintăocrestomațiedeînsemnări zilnice.Nicimăcarideeademensualitate–pecare,formal,oindicăîmpărțireapecapitoleatextului–nusedovedeșteuncriteriuperfectcoerentșiomogenînstructurareacărții.JurnalulluiRaulBribetedebuteazăabruptcunotațiidinlunamartie alui2019șiseîncheie,firesc,cuceledin decembriealeanuluirespectiv;2020este acoperitintegralcuînsemnări,pentruca 2021săfiereduslanumaitrei(ianuarie, maișiaugust),iar2022launasingură: martie.

Estedificildeintuitdacăexistăsaunu osemnificațienumerologicăanumeînselectareaanumaitreianidinspațiulbiograficpecareautoruldecidesă-laducăîn fațacititoruluiporninddelaexactatreia lunăaanuluișiîmprejurareacăRaulBribeteestenăscutînziuadetrei.Lafelde greudepătrunsesteînțelesulapariției sporadiceacâtorvanotațiidejurnalveritabilcucareneîntâlnimîn SemnulChvostek,celedeordinmeteorologic,gen:„cer senin,temporarnoros,26o C”etc.Cuatât maimultcucâtelesuntdoarînnumărde șaseîndouăzecișișasedeluni.Multmai transparente,maisugestiveliterarșimai sedițioaseemoționalserevelăalteînsemnăridinaproximativaceeașigamă,precumaceeadelapag.29:„Oduminicăde finaldemai.Soarecoleric”.Astfeldenotațiiscăpărătoaresuntșielelacunareraportatelaansamblultextului.

Numultmailămuritorînprivințaintențiilorauctorialesevădeștetitlulcărții, înmedicinăsemnulChvostekindicândo hiperexcitabilitatenervoasălastimularea nervuluifacialprincarepoatefidiagnosticatăspasmofilia(unsimptomaldeficitului decalciudinorganism)saudispneea(respirațiagreaorisenzațiadelipsădeaer)–afecțiunidecareautorulsesuspecteazăla unmomentdat.Episodpitoresc,darfără legăturăfundamentalăcusubstanțași morfologiapropriu-zisăavolumuluicare, dupăpărereamea,esteunbildungsroman minimalist,înveșmântatînstraiejurnaliere. CartealuiRaulBribetenuînfățișează inextenso procesuldeformareșimaturizarea protagonistului,așacumcereînchiptradiționalunbildungsroman.Înmartie2019 –datadelacareîncepsăcurgăînsemnărilecarecompunjurnalul–,autorulaparcursdejacuvizibilebeneficiiculturaleprimeleetapealedeveniriisale.Estefamiliarizatcunumeșiconcepteimportanteale spiritualitățiinaționaleșiinternaționalede ierișideastăzivizavidecaresepoziționeazăcuosubiectivitatedeconcertantă, uneori:Harpocrate(zeultăceriilagreci), Eminescu,Enescu,Celan,Flaubert(Salammbô îldezamăgeșteprofund,cași Serotonin aluiHouellebecq),Goethe,Herman Hesse(pecareîladoptăca„spirittutelar”), Tolstoi,ThomasMann(MoartealaVeneția îitrezește„repulsia,plictisul,exasperarea“, Bach,T.S.Eliotș.a.Nusuntem,așadar,părtașilatraseuletapeiinauguraleacălătoriei inițiaticeaprotagonistului(autorulînsuși) înspațiulmariiculturiaumanității,ciplasațidirectînipostazadesagacemartori într-oescalăavansatăaacesteiaventuri fărăsfârșit.Pentrucăimpresionantăînvigoareaimpulsuluiceprofileazăagenda existențialăaluiRaulBribeteceldin SemnulChvostek –saucelaartistuluilatinerețe,cumarspuneJamesJoyce–este năzuințadeaexpandaîncontinuareorizonturilearealuluisăucomprehensiv,în „dorințamărturisitădeapătrundeSensul UltimalUniversului”.Ogeneroasăaspirațieromanticăasumatăspiritual,nucasimplăformădecunoaștere,îlpuneînfața unormereuînnoiteprovocări,obligându-l laînălțăriamețitoarecarealterneazăcu prăbușirilăuntricevecinecudisperarea sauoferindu-itemeiuridenelimitatăîncredereînsineurmatedeamarnice,dure-

roaseîndoieli–totulsuccedându-seîntr-o freneticăsarabandădeexperiențesufleteșticardinale,sinonimecuînsășiviața.O viațădesprinsăînsădinano-din,dinmediocritate,perpetuu„favorabilăacumulărilor”.Multilateraldimensionată,detip renascentist,așspune,arogatădeplinși conștientcaatare:„Măgândescserios să-midiversificlecturile,sămaistudiezși cărțilegatedespiritualitate,medicină, economie,pentrucădeobunăbucatăde timpîncoacecitescmaimultăliteratură. (...)Altfelacesteariscăodezvoltaredisproporționatăasemenicorpuluiunuihalterofilcareși-amuncitlasalăbrațelecutenacitate,lăsându-șipicioarele,dinleneșiindisciplină”.

Egolatrușiautocriticînacelașitimp, autorulsurprindenuodatăprinbrutalitateacontradictorieaunorfrânturidemărturisireireconciliabilelaprimavedere(capitolulconsacratluiiulie2019,depildă): „Impresiilegrețosdebunedespremine, gândul(dedataasta)angoasantlamoarte. [...]Foameadeerudițieșiplictisulcrâncen depeurmadiscuțiilorsavante.Vidullăuntric.[...]Iluziapregnantăapalpabilitățiiviețiisauceamonstruoasăafalseiposibilități deaocontrola.[...]Iritatacumdesentimentulproprieisuperiorități.[...]Totușiam creionat(minune!)câtevaversuriabsolut redundante,deomediocritatedecaremă crezusemincapabil.”

Sintezaunorastfeldestăriantagonice esteadesea,înpofidaaeruluideabstract, deconceptualizareexcesivă,unacopleșitoare,depateticăexpresivitate:„Amzile cândpurșisimplunuexist;astăziesteuna dintreele...”;„Trăiescîntr-unspațiuintuitiv pur,care-midelimiteazăpersonalitatea, trecând,înacelașitimp,cumultînaintea ei.Estespațiuldintredouățârâituridegreiere,lipsitdeinterferențadisonantăaoricăreigândiri.Aicimăîntâlnesccuceilalți, darînspecialcumine,celdeastăzi”;„Plimbăriscurteprinceațapregnantă,decopertăminimalistă.[...]Preferplimbările solitareînultimultimp.Deoamenisunthipersătul”.

BildungsromanulluiRaulBribeteeste profundînsubstanțășiexcelentscris,oferindolecturăcaptivantășimultipluprofitabilă.

FOLCLORULCOPIILOR–CARACTERISTICIGENERALE

TeODORSĂRĂCUȚ-COMĂneSCU

Folclorului,caşiculturiipopulare,îisuntspecifice oralitatea,existenţaprinvariante,anonimatul,caracterulcolectiv,sincretismulşicaracterulformalizat.Estedeaşteptat, astfel,caînfolclorsădominefuncţiileutilitare,practicesuspuse orizontuluideaşteptarealcolectivităţii,darşideimpunereaunor modeleprincaregrupuldobândeştestabilitate,coeziuneşistimă desine.Dinpunctdevedereaxiologic,folclorulvavalidaexperienţecolective,impunândnormecomunegrupului,relevândun anumeconformism.

Folclorul,lafelcaşinoţiuneade cultură asuportatdestulde multeconturărişidefiniţii.Problemadefiniriicâtmairiguroasea faptelordefolclorestepreluatădeunlingvist (R.O.Jakobson)şiunetnograf(P.G.Bogatârev),careaurecurslaocombinareaperspectiveifuncţionalistedominante,launmoment dat,înantropologiaculturală(Boas,Malinowski,Radcliffe-Brown),cuteorialingvistică aluiFerdinanddeSaussure,carereuşeasă punăînevidenţăspecificitateafolclorului,distingerealuidealtetipuridemanifestăriartisticeşi,înprimulrând,deliteraturacultă,„de autor”.Esteimportantdeamintitcăînacest studiu,distincţieilingvisticesaussurieneîntre langue şi parole isegăsesccorespondenţeîn planulcreaţieipoeticeorale, raportuluioral-scris înoperafolclorică,punândînevidenţăşirolulpragmaticalcreaţiei: „Operafolcloricăesteextra-personală,caşi langue,şitrăieşteoviaţăpur potenţială,nueste,înceledinurmă,decâtuncomplexalcunoscutelornormeşiimpulsuri,canavauatradiţiiloractualepecareinterpreţii(cititorii)oînsufleţesccuaportullorparticular,cumfaccreatorii de parole faţăde langue.Înmăsuraîncareacesteinovaţiiindividualealelimbii(saualefolclorului)răspundexigenţelorcomunităţii şianticipeazăevoluţiaregulatăalui langue (sauafolclorului)elese vorsocializaşivordevenifaptede langue (sauelementealeoperei folclorice). [1] Într-uncuvânt,sepoateafirmacă,atâtînfolclorul adulţilor,câtşiîncelalcopiilor,suntconfirmatenumaiacele formecarepentrucolectivitatearespectivăsuntpotrivitedin punctdevederefuncţional,existenţauneioperefolcloricepresupuneexistenţauneicolectivităţicaresă-şiasumeoperasausă osancţioneze.

Legitimitateafolcloruluicopiilor–trăsături,caracteristici,opinii

1867acolecţieiluiI.C.Fundescu,aproapecompletă,distingând treigenuricuspeciilelor: „ I.Genulpoetic ,încareînglobează: 1 .cânteculbătrânesc; 2.doina; 3.colinda; 4.hora; 5.vicleemul; 6. descântecul; 7.oraţia. II.Genulaforistic cu: 1.proverbe; 2.idiotisme; 3.ghicitorişifrământăridelimbă; III.Genulnarativ cu: 1.tradiţiunea; 2.anecdota; 3.basmul.”, [2] nusuntamintite,dinfolclorulspecificcopiilor,cânteculdeleagăn,„cânteceledecopii”,cântecele unorobiceiuri(paparudă,scaloianetc.).B.P.Hasdeu,în Prelegerile deetnopsyhologie (cursuriuniversitaremanuscrisdin1892-1893), varevenişivarealizaonouăclasificaredupăvârstabiologică, undecopilăriei–denumită„divină”–îicorespund4specii:cântecedeleagăn,versuriîntrebuinţatela jocuri,frământăridelimbă,basme. [3]

DesigurcăpeHașdeuîlinteresafenomenuldemasălanivelnaţional,dar ceeaces-apublicatreprezintădoaro partedinacestproiectalsăuşicarenu vizadecâtaccidentalacestsegmental folcloruluiliterarspecificcopiilor.

I.Muşlea,oprindu-selachestionareleluiHașdeu,faceoremarcădeosebităînlegăturăcuacesttipdecreaţiişi anumecă „Jocuriledecopiivinsăarate înprimulrândrăspândirealordeatunci cuobogatăterminologiecarelecaracterizează”,semnalândşiaspectulineditalunora. [4]

ExistăomărturievaloroasăînacestmaterialalluiHașdeuîn momentulcândatrecutla folclorulliterarpropriu-zis şis-aocupat devaloareadocumentarăşivarietateatipurilorlajocuriledecopii, ladansurileşilainstrumentelemuzicale.Serecunoaşte,chiar dacănuprintr-oaccedereştiinţifică,unicitateaşidiversitatea acestortipuridecreaţii,ineditullor(cuatâtmaimult,cucâterau reprezentatedinmaimultde700delocalităţi).

Cronotopic,îndrumulacestaspreizvoarelefolclorului,trebuiesăneoprimlacâtevamărturiicare,deşipuţine,atestăsâmburelecreaţieifolclorice:

ÎnprimajumătateasecoluluialXI-lea, LegendaSf.Gerard,episcopdeCenad,mortîn1047,vorbeştedecânteculjalnicaluneifemei ceînvârtearâşniţa–cântecauzitîntr-onoaptecândapopositlaun cneaz.Dinnefericire,nuniseaminteşteîncelimbăafostcântat.

CronicarulbizantinM.Dukas(înintervalul1396-1402)aminteştefaptulcăvalahiiprizoniericântaucânteceînlimbalor,pentrua-idelectapesultanulBaiazidFulgerulşipevalahi.

Cutoatecăfolclorulreprezintăfântânamereuvieaoricărei culturi,studiileasupraelementelorsaleesenţialeaufostnunumai anevoioase,darşiconfuze,adeseabasmeleeraupoveşti,baladeleeraulegendesaucântecebătrâneştietc.

PânălaB.P.Hașdeuserealizaserădoarclasificărisporadiceşi fragmentare,cureferiredoarlaunelespeciiliterare,iaraltelenici măcarnuerauluateînseamă.Aşas-aîntâmplatşicu creaţiile specificevârsteicopilăriei careerauprivitedoarca„jocuride copii”.DeşiHașdeurealizeazăprimaclasificare,încăînprefaţadin

UndocumentdelaMarienburg(1septembrie1399)aminteştedeun„WalachischerSpielmann”,un„muzicantvalah”,dar fărăsăsedeaamănunte.

Letopiseţulmoldovenesc (1497)„pomeneşte”deospăţullui ŞtefancelMare,carenusedesfăşurafărăcântec(epic).

De-abiaînsecolulalXVI-leamărturiiledevinmaifrecvente (Deex.,în ÎnvăţăturileluiNeagoeBasarabcătrefiulsăuTeodosie se aflăaceapildăcuturturica,pecareoregăsimulteriorîntr-uncântecpopular,sauvestitulcântecalfeteideromâncareşi-apierdut oileşicapreleşilecautăplângândprinmunţi).

Certestefaptulcăactulcreaţieiafostcontinuu,înmasă,iar modalităţiledeinvestigare,cercetare,clasificare,valorificareetc., aufostlimitateatâttemporal(şiaicineputemgândişilanumărul restrânsdecercetătoriavizaţi),câtşitehnic.

Câtpriveştefolclorulspecificcopiilor,putemspunecăprimeleculegeripublicateaucuprinsmaimult cântecedestea care eraudestuldecunoscute,maialesprinexersareaaspectuluilor oral.Laîntocmireaacestoraaustatcâtevainiţiativedidacticeexprese,şianumeaceleadea-idacopiluluicâtmairepedeocarte pentruspecificulvârstei,dar–dinpăcate– „elesuntcreaţiiculte şi,princuprinsullor,versificateînformăpopularăpentruafiaccesibilestraturilordejos.Caatare,publicareaacestorproducţiisemipopularenupoatefisocotitădeterminantăpentruînceputurile folcloristiciiromâneşti.” [5]

Recunoaştereaexistenţeifolcloruluipentrucopii(înlimitele exprimateanterior)aduslaostimulareapublicăriidecărţişiculegeripentrucopii,lărgindu-se,înprimulrând,domeniuldeinvestigaţieşicelalmijloacelordeexpresiecuomaiacută penetrareînuniversulintimalcopilărieişichiaraladolescenţei.

Nutrebuieuitatfaptulcăîncaseleboiereşti,înpalateledomneşti,înafaraunordascăliangajaţipentruiniţiereaînunelediscipline,creştereaşiîngrijireacopiiloreraîncredinţatăunor oamenidinpopor–doici,dădace,însoţitorietc.–careletransmiteauastfelopartedinfrumuseţeasufletului,gândiriişivorbiriipopulare(vezicânteculdeleagăn,proverbele„populare”, strigăturile,zicătorile,ghicitorile,colindeleetc.).

Şilanoimomentulacestaalconştientizăriinecesităţiivalorificăriicreaţiilorfolclorices-amaterializatdestuldetârziu.Dela „momentul”VasileAlecsandrisaualteledestuldecunoscute: AntonPann,GeorgeBaronzzi,TudorPamfile,NicPauleti,Artur Goroveietc.,carecuprindeaufolclorliterarfragmentar,trebuie săaducemînprimplanuneleculegericareinsereazăşifolclorliterarpentrucopii.Înacestsens,ocontribuţiedeosebităoaufolcloriştiiardeleni,deşinus-auocupatînmodexpresdeacest aspect.

Între1876-1879,eleviaişcolilorblăjeneaurealizatculegeri ineditedefolclorîncareregăsimşicreaţiicuspecificpentrucopii. DimitrieRadu,unuldinstrăluciţiieleviaiBlajului,dacănuarfi fosttrimispentrustudiilaRoma,poatearfidevenitunuldintre ceimaiimportanţifolcloriştiromâni,fiindunfidelculegătorde folclor.Spredeosebiredeceilalţiculegătoridefolclorîncolecţia lui „semnalămşiuncântecdinfolclorulcopilăresc (t.2) [6] şiunfragmentdintr-ocunoscutămulţumitădecolind” (t.3). [7]

Unapropiat(colaborator)alluiB.P.HașdeuesteşiIosifHoraţiuLiţacare,încursulanului1878,realizeazăocolecţieintitulată: „Versuripopularitriste,eroice,/Anecdote,hore,descântece/ Proverbia,poveşti,gâcituri,/Strigărişichiardelimbăfrânturi,/Şi altăliteratură/Dinapoporuluigură,/Adunatecucăldură”,semnificativăpentruoparteafolcloruluiliterarspecificcopiilor,şicare trădeazănunumaitalentulautoruluidebunversificator,cişi preocupareapentruacestsegmentalfolcloruluiîncănecunoscut.

NuputemtrececuvedereaculegerealuiP.Ispirescuîncare găsimpelângăproverbe,zicătorişighicitori,dejadestuldecunoscute,şi„jocuridecopii”. [8]

După1900,vorapăreaşiculegeriîncareseregăsescşicreaţii dinfolclorulliterarpentrucopii.PrimaediţieaculegeriigălăţeanuluiTudorPamfilecuprinde JocuridecopiiadunatedinsatulŢepu (1906) şiprezintă „maiîntâi70jocuridecopiipropriu-zise,apoi numărătorilecucele19tipuricunoscuteacolo,urmatede29jocuri cupăcăleli.[...]Urmeazăcapitoluldescriptivaljucăriilor,apoicânteceledecopii,frământăridelimbăetc.” [9]

SecolulXX,maialesînadouajumătate,vafidestuldeconfuzpentruacestsegmentpecare-lreprezintăfolclorulliteraral copiilorşipentrucopii,neexistândculegeri„serioase”cuspecific,dinmotivelesnedeînţeles,iarcercetărileprivindcaracteristicile,trăsăturile,specificităţile,ineditulcreaţiilorliterare, maialesalecopiilor,suntextremdepuţine,incompleteşiunidirecţionale.

NOTE:

1. NicolaeCONSTANTINESCU,1986, Lecturatextuluifolcloric,Bucureşti,Ed. Minerva,p.5.

2. I.MUŞLEA,Ov.BÎRLEA,1970, Tipologiafolclorului(dinrăspunsurilelachestionareleluiB.P.Hasdeu), Ed. Minerva,Bucureşti,p.23.

3. Ibidem,p.24.

4. Ibidem,p.53.

5. Ov.BÎRLEA,1974, Istoriafolcloristiciiromâneşti,Ed.EnciclopedicăRomână,Bucureşti,p.52.

6. Vezi Poeziipopolare, colectatedeDimitrieE.Radu,septiman–T.2–„Lună,lună,fărgălună/Ţinesearaculumină,/Căse-nsoarăPăducel/ŞiiafataluiCercel,/Cucăruţaraiului/Cucaii-mpăratului”.

7. VirgiliuFLOREA,1994, Folcloriştiardeleni (colecţiiineditedefolclor),Ed.TransilvaniaPress,Cluj-Napoca,p.82.

8. VeziPetreISPIRESCU, 1885, Jocurişijucăriidecopii, Sibiu,p.88.

9. Ov.BÎRLEA, lucr.cit.,p.404.

Radu|uculescu-

Unscriitorgăseşteofotografieveche.Faptbanal.Un grupdeadulţi,sevedecă-sprieteni.Undeva,înjosul cadrului,uncopil..Numaiebebeluş,dararetrăsuri energice,sănuspunbătăioase.Scriitorul,arevârstacelormaimaturidingrupuldeadulţidinfotografie.Îlsimţimprivindintens imaginea…

Unatarefragmentarputeafiînceputulunuiroman.Cinematografic.Imagineadinfotografieeprivităprinvaluriletransparentecaresugereazăadâncireaîntrecut.Personajulcarese priveştepesinecopilareaceeaşifireconcentrată,energică.Din adânculapeivăluriteelaudeovocedecopil.Parevoceapuiuluide omcare,înimagine,priveşteconcentratgrupuldeadulţi.Atunci, înmomentulsurprinsdeimagine,tăcea.Descifra,înminte,cevorbeauadulţii.Ceeaceaudeacumepropriavoce,laaceeaşivârstă, darlaaltmoment.Poatecopiluldinfotografie,urmărindconcentratcevorbeauadulţii,îşiaminteacespuseseelînsuşi,nucumultă vremeînainte,dusdemânădemamalui,prinoraş.

TocmaimuriseStalin.Manifestaţiioficialedupăprogram,dar lanivelulpopulaţieisevorbeaînşoaptăspredeloc.Copilulsetrezi cântând,petextpropriu,inventatpeloc: Stalin,cusapa-nainte, umblăveselprintremorminte. Mamaluisesperie.Îlluărepede acasă.

Uitaseepisodul.Cineţineminteoîntâmplareînfondanodină decândavea4ani?Privindfotografia,dinmemorieizvorîsenzaţiasperieturiimamei.

Pe1ianuarieScriitorulaîmplinit75deani.Nuştiudacă-şimai aminteştemomentulcândprivind,cuaproape60deaniînurmă, aceafotografiecare,prinreflexulasociaţieideidei,îiaduseseexploziv,peecranulmemoriei,năzbâtiosulcântec.

Adouaetapămajorădinviaţaluicascriitor,începeacudoar câţivaaniînainte,cândpublicaromanul Poveştilemameibătrâne CarteaRomânească,2006.Înclasificareazodiacalăchinezească, aniversareaceamairotundăe60deani.12animalex5elemente.

Fărăafinicipreocupat,niciconştient,îşisărbătoreşteciclulvital majorpublicândurmătorulromanalacesteiepoci.Intitulat… Stalincusapa-nainte. Înaintedeaintraînconţinut,săobservăm căpecopertaneagră(numainumeleSTALINescriscuroşu,cu corpmare)ereprodusă…fotografiacucareamînceputportretul aniversar.CuretroversiuneaîngermanăaluiPeterGroth–titlul Stalin,mitderSpatenvoran!EdituraMitteldeutscherVorlag–va participa,în2018,latârguldecartedelaLeipzig.Romanulafost tradusşiînitaliană– Stalin,conlazappainspalla,versiunede DanilodeSalazar,EdituraAracne,2013şiînmaghiară–versiune deSzőcsImre,edituraTypotextşilansatlaBudapestacusprijinul ICR.

Darsăneîntoarcemlaînceputuri.OriginardinTg.Mureş,fiual mediculuiDumitruŢuculescuşinepotcolateralalpictorului omonim,acrescutlaReghin.Undesestabilisefamilia.ŞcoalaGermanădinReghin(1956-1963),clasaaVIIIlaLiceuldemuzicădin TgMureş,LiceuldeMuzicădinCluj(1964-1968)apoiconsevatorul GheorgheDimadinCluj(1968-1972)secţiavioară.Jurnalistla RadioCluj,delaabsolvirepânăîn1985(desfiinţareastudiourilor teritoriale),violonistlaFilarmonicadinCluj.În1990reînfiinţează,

alăturidecâţivacolegi,studioullocalderadio,apoistudioullocal deteleviziune,undeactiveazăpânălaîncheiereaperioadeisalariale.Între1967şi1974conduceCerculdeteatrușipantomimă „Atelier”,montândpiesedinautoriclasicișicontemporani(între alteleodramatizaredupăGabrielGarciaMarquez)precumșipiese proprii.După1990aparticipatlanumeroasefestivalurideteatru, naţionaleşiinternaţionale.Între1990şi1995,încadrulunorburse destudii,aactivatînstudiourideradioelveţiene.Ocaziicucarea tradusşipublicatlaedituriromâneştivolumealemaimultor prozatorişipoeţielveţienideexpresiegermană,experienţade genaveasăfiemultiplicatăşiînalteţărieuropene.

ntre2007şi2014aorganizatunoriginalfestivalmulticultural internaţionallaReghin,subegidaAsociaţieiCulturaleArsMaris, pecareaînfiinţat-oşicondus-o.Unflorilegiucareaadunatinvitaţi dincelemaidiferitedomeniiartistice.Uniisculptoriauîmbogăţit oraşulcuoperepersonale…Caunexemplu,înediţia2013aFestivalului,scriitoruluiDanilodeSalazar(UniversitateadinCalabria) i-afostdecenatTrofeulARSMARIS.

L-amcunoscutcu50deaniînurmă,la…Şcoaladeofiţeride rezervădinRadna-Lipova.Înurmătoriianipublicaînrevisteculturaletransilvăneneocolecţiedeprozecare-şiaveausursaînexperienţaarmatei.Stilulpropriueradefinit.Uneledinaceletexte, selectate,s-auregăsitînvolumuldedebut, Portocaleşicascadori (1978)produsdeedituraclujeanăDacia.

Aurmatalvolumdeprozăscurtă, Grădinasuspendată,mairafinată.

Primulroman– Vânzătoruldearipi -apareanulurmător.Personajulprincipaledepartedepersonalitateaeroilordemaitârziu. Darceseîntrevededelaînceputînoperascriitoruluieforţastilului.Dincolodecomiculcuumbredramatice,elsedovedeşteun maestrualgrotescului.Interesant,deşilaprimalecturănu-idai importanţă,înromanapareprimapisicăfantastă,suroridegen alecăreialevomreîntâlniînvolumelerecente.VeziRauna.

În1984apare,laAlbatros,romanul Orapăianjenului. Reeditat în2006deEdituraGalaxiaGutenberg.

Următorulroman,încămaiconsistent, DegeteleluiMarsias, apareîn1985,acumlaDacia.Eprimasacartecarevafireeditată cae-cartelaEdituraLiterNet.ro,în2004.Observam,înprezentarea redacţionalăaediţieionline,cătandemulcelordouăpersonaje centrale,flautistulTimoteiAlidorşidirijorulCarolVătan,reproduce,

fărăintenţiaprogramaticăascriitorului,altconflictdinfilmullui AndrzejWajda, Dirijorul. Semnificativecăacestaldoilearoman apareexactînanuldesfiinţăriiabuziveastudiourileteritorialede radio.

RevenimlaedituraAlbatros,undeapare,în1986,volumulde miniaturi Portreteînmişcare.Sepuneîntrebareadacărespectivele miniaturianticipeazăcumvabliţprozeledinultimiiani.Maidegrabănu,structuriletextelordiferă.

Primulromanpostdecembristeste Umbrapeneidegâscă, apărutlaDacia,în1991.Apreciatdecritică(eronat,aşzice)caun exerciţiudelecturăaromanului Numeletrandafirului alluiEco,e, maidegrabă,untablousimbolizantaltransilvanieidelamijlocul secoluluiXVIII.Oarecumîncontrastcuuniversulerotico-emoţional alromanuluiprecedent,soliditateaconstrucţieiesubliniatăde NicolaeSteinhardtpecopertaapatraaprimeiediţii.Reeditatîn 2007deGalaxiaGuttenberg.

Revine,cumva,laprozascurtă,cuvolumul Cuptorulcumicrounde-romanulunuiblocîn10secvenţehorror –Dacia1995.O adouaşirecentăediţie,revăzutăşiadăugită,este Lunagheboasă –EditurapentruArtăşiLiteratură,Bucureşti2023.

În2001apare,laEdituraParalela45,volumul Aventuriînanticameră–jurnale.

Liften, (prozăscurtă,Zalaegerszeg-Ungaria,1996,trad.Szlafkay Attila)

RaduŢuculescuascrismultteatruşi,cumspuneammaisus,a şicondustrupedestudenţicareaujucat.Darprimulvolumdramaticîiaparetârziu: Cedracuseîntâmplăcutrenulacesta? Editura Eikon,2004.EdiţieonlineînacelaşianlaedituraLiterNet.ro.

Autorulasusţinut,ovreme,cronicadramaticăla Observator cultural.Unvolumdecronicidramaticeselectateapublicatîn 2004laEdituraTribuna: Teatrultransilvanlaînceputulmileniuluial III-lea

Începenouaseriederomane.În2006,cumspuneam, PovestirileMameibătrâne. ofrescăazoneiruralemulticulturaletransilvane.Versiuneafranceză,datoratătraducătoareiDominiqueIlea–Mère-vieilleracontait -,aparelaedituraGingko,Paris,2012,versiuneacehă Staromanavypravi -EdituraDauphin,Praga,2015,iar versiuneasârbă, PricaStaramajke

În2008apareder Mikrowellenherd(derRomanEinesPlattenbausinzehnAufzuge)laEdituraLehner,Viena,traduceredeZorin Diaconescu.ÎnacelaşianaparelaBudapesta,laEdituraNoran,antologia Dilingo(zeceprozatoriromânicontemporani.

De Stalin,cusapa-nainte,amvorbit. În2010,apare BravulnostruMicşa –treipiesedeteatru.Aici trebuiesăadăstămpuţin.Versiuneaîncehăauneiadincele3 piese,datoratăluiLadislavCetkovski(traducătorulmaimultorcărţi aleluiRaduŢuculescu)sejoacăcusuccesdecelpuţin3anilaun teatrudinPraga.În2015aapărutoversiunemaghiară, Amiderek Miksank!-szinmuvek (EdGarabontzia,Tg.Mures).

ÎnacelaşianedituraclujeanăLimespublicăunvolumdepublicisticăalscriitorului,intitulat Românulerectil.Înconţinutsunt adunatemaimulterubricipecareacestale-asusţinutînpresă.

Altreilearomandinnouaserie,apărutin2012caîntreaga serie,laPolirom/CarteaRomânească,este Femeileinsomniacului. Iarurmătorul, Mierlaneagră, valorificăuneleelementebiografice aleautorului.

Ritmulromanelorseîntețeşte.2017apare MăcelăriaKennedy. Să-ispunemcomedie?Eşiasta.Să-ispunemromansocial?Eşi asta.eunmozaicdeexperienţeindividualetopiteîntr-ogalerie depersonaje,osarabandă,defapt,careanimăolumepestriţă. Lipseştedramatismulsubterandin Mierlaneagră şicuatâtmai

multaburultragicdin Stalin… oconstrucţieplenară.Odatămai multsepreteazălaprocedeulartefacticpecarel-amfolositîn cronicilealtorscrierialeautorului, cititorulneozeelandez.Provoacă, adică,unsporsubiectivdeamuzamentcititorilorcarerecunosc surseleunorpersonaje,dartablouleperfectcoerentînsinepentrucititorulneozeelandez.

Întreromane,oaltăculegeredeprozescurte, Uscătoriadepartid,blitz-proze. UnvolumpublicatlaedituraisraelianăEdIton77, întraducereînivrit,TelAviv2019.

Unromanspecial,eroiicăruiaficţionalizează,cuprilejulunei călătoriieuropene,reperefundamentalealeliteraturii(e.g.Kafka). Cuotramăpoliţistăinclusă.Prezenţeistoricemajorealeoraşului elveţianBasel.Aceeaşiediturăcarei-apublicattoateromanele, acumîn2020.Titlulchisnovatic,simbolizant, Femeiademarţipan. eadouascriereîncareaparecapersonaj,enigmaticapisicăRauna.

Deocamdatăcelmairecentroman, CrimadepepodulGaribaldi (2022)preiaşidezvoltăceledouăpersonajemajoredinromanul precedent.Plasate,personajele,acumpemalulSomeşului.Eun romanpoliţist?Desigur,şichiarunulreuşit.Dar…Dupăexperimentareatehniciipoliţisteînprecedentulroman,aiciscriitorulexplodează.Enigmaecondusăcuimpecabilăabilitate,daresenţae alta.DiferenţadefondîntreromaneleAgatheiChrstie(saualelui ArthurConan-Doyle),redusedefaptlaimpecabilalogicăaenigmeişipolicierulamerican,carepuneaccentpesocial,rmateria primăaacestuiromanalluiŢuculescueîmpletireadramelorsufleteştialepersonajelor.Înspateleacestordramee,parţial,tabloul socialantedecembrist.Fărăcalogicariguroasăadetectivilor(cele douăpersonajepreluatedin Femeiademarţipan)săsufere.

Douăvolumepublicateîn2023: LaumbramunteluiTabor–oamenişilocuridinŢaraSfântă şi Lunagheboasă,adouaediţieavolumuluideprozădin1995,revăzutăşiadăugită.Prozaînplus,cu titlulrespectiv,eorafinatăpovestirepoliţistă,subgendegustul căruiapareasefimolipsit.

Scriitorulîşiscrie,deregulă,romanelepemalulRinului,la Basel.Următorulvaapărea,probabil,în2024.Nu-icunosctitlulşi conţinutul.Darevizibilcuochiullibercădelaprimuldinnoua serie,romanelesaleparcurgundrumascendent.Amnotificat uneleediţiitraduseînlimbistrăine.Cănule-amprinspetoate–astacadeînrăspundereatextuluibiobibliograficaniversar.

Înaceştiultimianiaoferitpubliculuifermecătoarecărţipentru copii: InaşiariciulPit (2volume), AventurileliliaculuiVicoîn Mirabelia.

Acontribuitlamaimulteantologiideprozăromânească,mai vechişimainoi.Publicăîndiferitewebsiturionline(e.g.Literomania),înrevisteculturaletipărite(e.g.IzvorulSomeşului).

Afostpremiatdecelpuţin9ori,între1972şi2009.

Romancier,prozator,dramaturg,scriitorulmărturiseacuprilejullansăriiceleimairecentecărţi:„Suntmuzician,maimult,suntviolonist.Textulseagregăînminteameasubinfluenţastructurilor musicale”.

Amselectatdintrenumeroaseleecouricriticeunfragment dintr-ocronicăaCristineiBalinte,unuldincriticiimaitineri: „Traduse,romanele Umbrapeneidegîscă și Povestirilemamei bătrîne arconcuradepepozițiideforțăjucăriileesteticealelui MioradPavicși,maiales,romaneledeinteligentăpromovareaOrientuluiturcelaboratedeOrhanPamuk.TransilvanialuiȚuculescu, IstanbululluiPamuk,contureazăspațiișitimpuridincaredecurg poveștiexpusemăiestrit...RaduȚuculescuesteunautordetalie europeană.”Undiagnosticrezumativşiexact.

LaMulțiAni,RaduȚuculescu!

FIORULBASMULUI-pove§tilefra\ilorGrimm

MIRUnADRĂGHICI

Demult,foartedemult,laînceputurilelumii,cândDumnezeu mergeadincândîncândpepământsăvadăcemaifacoamenii,s-aîntâmplatca,într-oseară,obositfiind,sănu maipoatăajungeînRaiundelocuieșteel.

Lapestedouăsecoledelapublicarea poveștilorscrisedefrațiiGrimm,putem afirma,dincolodeoriceîndoială,căuniversulcopilărieiarfifostmultmaisăracși anostfărăacestea.Devenităunreperclasic alfolcloruluieuropean,culegerealuiJacob șiWilhelmGrimmesteprintreoperelecare auconsacratcanoanelebasmului,atâtca produsetnografic,câtșiliterar.Încontextul culturalalepociiromantismului,Jacobși WilhelmGrimmîntreprindoamplăoperă decercetarefilologicășifolclorică,menită aafirmarobustețeașifrumusețeatradițiilor germanice.Materialelecolectatesuntputerniceditate,pentruaconturaoviziune utopicăaspațiuluitradiționalgerman,în carebinele,dreptatea,curajulșivirtutea învingîntotdeauna,înciudatuturordificultățilorșiprovocărilor.Adunândpoveștile, rafinându-lecompoziționalînformăliterară,frațiiGrimmintenționeazăsăofere contemporanilorunsolidghidmoral,conținutîntr-ofabuloasăpanoplieaimaginaruluișiaventurilor.

JacobLudwigCarlGrimm(1785-1863) șiWilhelmCarlGrimm(1786-1859)senasc laHanau,într-oprosperăfamilieburgheză cunouăcopii:tatălestemagistratdistrictualiarmamaestefiicaunuiconsilierorășenesc.Decesulprematuraltatălui,în1796, aruncăfamiliaîntr-ostarematerialădeosebitdeprecară.Poateînsătocmailipsurile

șiluptapentruafirmaresocialăsuntcele careimprimăcelordoifrațireziliențașiconvingerilepozitivecarevortranspareîn scrierilelor,virtuțiîntruchipatedepersonajedevenitearhetipale.Petimpulstudiilor liceale,ceidoifrațisuntdenedespărțit,însă intervinedecesulbunicului,lipsindfamilia deultimulsprijinmaterial.Sănătatealui Wilhelmesteprecară,astmulșiscarlatina împiedicându-lsă-șiînceapăstudiileuniversitareînacelașitimpcuJacob.Însăfrații vorreușisădevinăjuriști,depășindtoate obstacolelematerialeșisocialeiviteîncale. Înacestproces,ceidoitinerisevordepărta multdementalitateaburghezieiprospere, trecândcătreoidealizareatipologieicelor defavorizați,nevoițilatrudășisacrificiisemnificative,pentrua-șicâștigaloculînsocietate.

LaMarburg,aniideuniversitateleaduc celordoifrațiîntâlnireacuistoriculFriedrich CarlvonSavigny,subacăruiîndrumareîși vorîncepemuncadecercetareîndomeniul folcloric.Posesoraluneiamplebibliotecide manuscrisemedievale,eruditulSavigny estecelcareîlprezintăpeJacobunuianumitClemensBrentano(cumnatulluiSavigny),poetșicolecționardefolclor,careva aveaunrolmajorînaparițiaopereicelordoi frați.OcălătorieînFranța,înanul1805,îi aduceluiJacobocaziadeastudiamanuscriselemedievaledinBibliotecaNațională aFranței.Astfel,povestirileluiCharlesPerraultvordeveni,larândullor,unadintre surseledeinspirațieutilizate.Dupăabsolvire,frațiiîșiextindariacercetărilor,învățândvechilelimbiscandinaveșiaccesând bogatatradițieconținutăînsagapopoa-

relornordice.1808esteunandeosebitde fast,căciJacobestenumitauditorîncadrul ConsiliuluidestatalregeluiHanovrei,grijile materialedispărânddinviațacelordoi.

Cercetărilerecenteauaruncatluminăîn privințametodeifolositepentruculegerea povestirilor.Pelângăceledinmanuscrisele medievalestudiate,separecămultedintre acesteaaufostauzitedefrațiiGrimmîn cercurileburgheze,chiaracademice,șinicidecumdirectdingurațăraniloranonimi, pitițiîntenebroaselesatealePăduriiNegre. Mulțidintrepovestitorierauhughenoți francezi,refugiațidincaleapersecuțieiregimuluicatolicfrancez.SeparecăfrațiiGrimm găzduiaupovestitoriilasesiunirepetatede expunereamaterialului,ceidoinotândcele auzite;Wilhelmchiarsecăsătoreștecuuna dintreacestepovestitoare,numităDortchenWild.Astfelsuntadunatesutede povești,devariante,multeneterminate.Se spuneșiastăzicăpoveștilefrațilorGrimm conținelementeterifianteșiîntunecate;cu toateacestea,muncadeeditareșiadaptare afostintensășideomareamploare.Varianteleneprelucratealeunoradintrecele maiîndrăgitepoveștisuntistorisirideo brutalitateșidevianțăcomportamentală carefrizeazăpatologicul-voiamintidoar scenedenecrofilie,violsaucanibalism, care,evident,aufostînlăturatesautransformatedeomanierăcaresăasigurelivrarea unuimesajputernicmoralizatorșipozitiv.

Pe25octombrieși15decembrie1810, JacobGrimmîitrimiteluiClemensBrentanomaterialulcarevaconstituiprimul manuscris.Scrisdemânăpe66defilede hârtiecudimensiuneade22x18cm,

acestaconține45depoveștișiosaga,fiind versiuneaoriginală,carenuafostdestinată lecturăriidecătrecopii.Frațiidistruseseră toateversiunileanterioarealematerialului colectat,poatetocmaidindorințadea mascaaceleaspecteatâtdetulburătoare, prezenteînsurseleoriginale.În1975,Heinz Röllekeestedepărerecă25dintrepovești aufostscrisedeJacob,14decătreWilhelm și7decătrealțiautori.Brentanonuva publicaacestmanuscrisiaratuncicând frațiiîlcerînapoi,nu-lvareturna.Lamoarteasa,în1842,manuscrisulrămâneîn posesiaabateluiEphremVanderMeulen, care,larândulsău,îlvalăsamoștenire mănăstiriiOelenbergdinAlsacia.În1953,la NewYork,MartinBodmer,uncunoscut colecționar,achiziționeazămanuscrisulde laMaryA.Benjamin,consideratăcelmai însemnatcomerciantdemanuscrise,din sec.XX.Înprezent,manuscrisulseaflăîn Elveția,înposesiaFundațieiMartinBodmer.

Crăciunulanului1812estedatalacare Kinder-undHausmärchen(Poveștidespus copiiloracasă)vedeluminatiparului.Pe lângăcele86depoveștialeprimuluivolum, aceastăedițieconțineșimaterialetnografic cuprinzândcercetărilefraților,putândfi consideratăreprezentativăpentruintenția acestoradearedalirismulspirituluipopular german.În1815estepublicatcelde-al doileavolum,cuprinzând70depovestiri. Carteanusebucurădesuccesulașteptat, nicimăcarlaceade-adouaedițiedin1819, destinatăcopiilor,încarepoveștilecapătă formașiexpresiadeveniteclasice.Urmează numeroasealteediții,încareseadaugă material,semodificăsituațiișipersonaje, într-unefortdeadaptareatextuluilagustul publiculuișilavalorilesocialealevremii. Poateșidinacestpunctdevedere,opera frațilorGrimmesteinteresantășivaloroasă, constituindomodalitatededialogliterar întreautorișipublic.Deasemenea,aceste adaptăriauavutdaruldeaevidențiamodalitateadereceptareșivalorificaresocialăa imaginarului,conformunorviziunimorale diferite,chiaropuseuneori,înfuncțiede epocaistoricășimediuldecirculație.Cu timpul,înspațiulgermanic,poveștilefraților Grimmdevinceamaiimportantăcarte dupăBiblie,așacumneindicaîn1944 poetulbritanicWystanHughAuden.

Anul1900marcheazăpublicareaîn limbaengleză,însăedițiadin1909este ceacarevafixapentrutotdeaunaopera încanonulliterareuropeanșimondial. Volumulare352depagini,laodimensiunede20x26cm,iardepepaginade gardăaflămcătraducereaestefăcutăde dna.EdgarLucas(AliceErichsen),pentru

edituralondonezăConstable&Company Ltd.

Acestaestemomentulîncareunalt marenumesevalegapentrutotdeaunade celalautorilor-ilustratorulArthurRackham (1867-1939).Edițiadin1909cuprinde55de ilustrațiialb-negruși39deilustrațiicolor,ce aveausăaducăbinemeritataconsacrare atâtatextului,câtșiaartistuluiilustrator. Acesteaaufosttipăriteseparat,pehârtie groasă,apoilipitepepagini,înaintealegării cărții.Tipărireaafostexecutatădupăgravuriînlemn.Volumulaveacopertădin materialtextilroșu,decoratcuoimagine executatăînconturauriu.

Marelesuccesalcărțiișiimplicitconsacrareapoveștilorsedatoreazăîmbinării organicedintretextșiimagini,ilustrațiile artistuluienglezfiind,larândullor,celecare vorfixacanonulgraficpentrugenulnumit fairypainting.TraducătoareaE.V.Lucasa numitacesteilustrațiidreptimaginiale „grațieișigrotescului”,iarstilulluiRackham vafistudiat,emulatșivalorificatdetoate generațiileurmătoaredegraficieniaifantasticuluișiimaginarului.Unaviddesenator încădincopilărie,tânărulArthurîșipetrece mareparteatimpuluilaBritishMuseumși MuzeulNaționaldeIstorie,undeschițează frenetictotceeacevede.Lavârstadeșaisprezeceaniurmeazăcursuriledenoapte aleșcoliideartăLambeth,petimpulzilei muncindcafuncționarîntr-ocompaniede asigurări.În1892sevaangajalaziarulPall MallBudget,underealizeazăschițecare ilustreazăarticolele.Înjurulvârsteide30de aniîncepesălucrezeșicailustratordecarte, fărăînsăapărăsiactivitateadindomeniul jurnalistic,deșiîidisplăceaumultschițele rapidepecaretrebuiasăleproducă,numindu-leo„mâzgălealădezagreabilă”.În perioada1893-1900realizeazăilustrațiile pentruMoartealuiArthur,RipVanWinkleși CălătoriileluiGulliver,precumșiprima versiunepentrupoveștilefrațilorGrimm, exclusivîncernealăneagră.Stilulsăuilustrativdinaceastăperioadăseinspirădin gravuraînlemn,avândcontururigroaseșio tușăsolidă.După1905,cândseînregistreazăprogreseîntehniciledetipărire, Rackhamvautilizaoadevăratățesăturăde liniifineînconstruireaunorformedeosebit deelaborateșidinamice,adevăratasa amprentăstilistică.Dinpropriilescrisori, aflămcăsetuldeimaginirealizatpentru poveștilefrațilorGrimmeraufavoritele artistului.

Rackhamfoloseștestiloulșicernealade Indiapentrua-șialcătuiilustrațiile.Fiecare dintreimaginiesteolumeînsine:detaliile, deoabundențăcovârșitoare,alcătuiesc

alternanțedramaticedeluminișiumbre. Umansauanimal,personajuldeprim-plan estevalorificatprinopozițiacuunfundal tenebros.PădurileșigrădinileluiRackham, cucrengicontorsionatelanesfârșitșipuzderiadefrunzemișcătoare,suntcelecare seteazătonulnarațiuniivizuale,încărcată defiorulaventurii,alpericoluluișinecunoscutului.Atuncicândaparelemente arhitecturale,acesteasuntîncărcatede luminișiumbre,avândroluldeasurprinde continualuptădintreforțelebineluiși răului,pecareoducpersonajelepoveștilor. PersonajeleluiRackhamsuntabsolutuluitoare:celenegativesuntplinedediformități,chipurileșitrupurileavândconturul contorsionatșigreoi,cașicumarfioprelungireapădurilorneguroase,bătrâneși acaparatoare.Personajelepozitive,maiales fetele,suntdeograțiediafană,părulși veșmintelealcătuindodinamicăfluidăși luminoasă,atâtdebinevenităîncontrastcu elementeleîntunecate.Lafelderemarcabilăesteșiimagisticadecorativă,încare chenarul,barocșidramatic,pulseazăde viață,iarvinieteleseinsinueazăîncâmpul vizual,avânddaruldeaneatrageîntr-oaltă lume.

Încădintimpulvieții,luiRackhami-au fostatribuitesupranumelede„maestrul goblin”și„pictoruldecurtealregeluiOberonșialregineiTitania”.Deșisuccesulnus-a lăsatașteptatîncarierasa,spresfârșitul viețiinotacuregretfaptulcăilustrațiade cartenuafostobiectivulsăuprincipal,ci maidegrabăpicturaînulei,pecarenua ajunssăopractice.

Ne-amputeaîntrebacerelevanțămai potaveaînepocadigitalizăriipoveștivenite dinepocapreindustrială,cemesajmaipot comunicaistorisirileizvorâtedinimaginarul colectivdefacturărurală,într-olumea urbanizăriiagresive.Privindtransformările ecologiceprincaretreceplaneta,șicele socialeprincaretrecespeciaumană,putem aflaunrăspuns.Cândva,basmuleraneprețuit,constituinduninstrumenteducativ debază,unfundamentpestecareacumulareaculturală,experiențașivalorizarea socialăașezaustraturilepersonalitățiila nivelindividual,darșicolectiv.Astăzi,în goanairaționalădupăprogresulșiconfortul asigurateprindezvoltareatehnologică, suntempecaledeadistrugePădurea,dea uitaPovestea,deamecanizaProvidența. Celmaiprobabil,lumeavirtualuluidigital vaînlocuiîntr-omăsurăcovârșitoareparfumulflorilorsaușoaptafrunzișuluiiar generațiileviitoarenuvormaiaflaceseaflă departe,departe,totmaiînafundulpădurii, undenumaifuseserăînviaţalor. ■■■

Porumbelulcareap[r[sitcolivia, „Cânt[rea\acheal[”§iumanizarea manechinelor, „Înfa\amor\ii”deStrindberg§iprovocarea incon§tientului, CarmenGalinprimit[deîngeri, Unavionspecialpentru

LuciaSturdzaBulandra, Odubl[întâlnirefabuloas[pentruAndrei±erban: cuOedipdeRobertIcke§iactri\aCeraselaIosifescu, Imagini

cuLuciaSturdzaBulandra,Andrei±erban,CarmenGalin înmaimulteipostazecuparteneridescen[, AntonTauf§iDorelVi§an

IOnCOCORA

26mai1981. DupăunturneudedouăsăptămâniînGermania deVestcuTeatrulNaționaldinCluj,neobișnuitdesolicitant,căcia presupusdeplasăriînorașeaflatelamaredistanțăîntreele,asosit șisearacândîngaradinMünchenașteptamnerăbdătorisăne urcămîntrenulspreViena.Obosealaeraevidentă,sevedeape fețeletuturor.Credcănimeninusegândealaaltcevadecâtsă-și ocupeloculșisăînchidăochii.Aceastacuatâtmaimultcucâta douaziaveampartedeoescalăînjurdepaisprezeceoreînvestita capitalăaustriacă.Ceeaceeraunbonusoferitcugenerozitatede organizatori,oșansăcepăreacăținemaidegrabădeutopiedecât derealitate.Atuncicânds-austabilitmijloacelededeplasare,dealtfel,s-aavutînvederedinstartposibilitateadeavizitaoziViena.Așa sefacecăs-apreferatcalaplecaresăsemeargăpânăînBerlinul redegistcuavionul,optându-sepentruonoaptedecazareîntr-un

hoteldinapropiereaaeroportului,iardimineațadevremesăse treacăînBelinuldeVestșideacolosăsemeargălaHamburg.În ceeacepriveșteîntoarcereaacasă,toatălumeaafostîncântatăde variantacutrenul,considerândcăeosoluțieideală.Cumsănuse profitedeoocazieunică,greudeanticipatdacăsevamaibeneficiavreodatădeea?Sosimastfelînzoriîntr-oVienăîncănetrezitădin somn,încareseanunțădinstart(noroc,nuglumă!)oziînsorită.În goananebunăatimpuluimăsuratînclipe,imediatdupăcene eliberămdebagaje,neavântămîngrupurișigrupulețesăluămcu asalttotceînmemorianoastrăeraureperedeneratat:Opera, Burgtheater,Hofburg,Stephansplatz,dominatădedomulce aminteșteîntrucâtvadeBisericaSfântulMihaildinCluj,Dunărea, neapăratDunărea,oplimbarepeRing,fabulosulPrater,ocafeneaîncaresebănuiecăobișnuiasăpoposeascăEminescuetc.Abia dupăceselăsasebineîntunericul,neîntâlnimcutoți,laorafixată, înWestbahnhof,dinainteaghișeuluidebagaje,grăbițisăintrămîn posesiavalizelorșisăurcămcâtmairepedeîntrenulviaBudapestaBucurești.Nicichiareunuamîntârziat,deșipeultimasutădemetri amsimțitnevoiasărămânsingur,sămădetașezdeceilalți.Paradoxulecăîntr-unconfortabilvagondeclasaîntâia,multmaipuțin aglomeratcaacelaîncarecuonoapteînurmăamcălătoritdela MünchenlaViena,mi-eimposibiltotușisădorm.Gândurileîmi zboarădelaunalaaltași-mirăvășescmemoria.Puternicmarcat afectiv,reparcurgpascupasitinerariulturneului.Așadar,Hamburg,

CarmenGalinșiDanPița

CarmenGalinîn OmulcelbundinSeciuan (regiaAndreiȘerban,1968)

Nr.3-4(77-78) ● 2024

Bremen,Karlsruhe,Köln,NürnbergșiRegensburgîmistăruieînamintirecaorașeîncareamfostcopleșițideemoții.Pesceneleunor prestigoaseteatrepecareauevoluatCarmenGalin,AntonTauf, MelaniaUrsu,DorelVișan,GeorgeM.Nuțescu,ClaraSobek,Mariana Popovici,GeluBogdanIvașcu,ConstantinAdamovici,PetreMoraru șiîncăalțicâțivacombatanți,toțicopleșițideemoțiișidornicisă atingăcelmaiînaltnivelalharuluilor,cumșiceiprezențiînîntre spectatori,dramaturgulD.R.Popescu,scenografulT.Th.Ciupe, câțivacritici,regizorulAlexanduTatos,autrăitintensîmpreună, decialăturideeișieu,exploziadeaplauzecarelasfârșitulspectacolelorcredeamcănusemaitermină.Aabsentatdelalungulșirde serifastuoase,refuzându-i-sevizadincauzăcăsoraîi„fugisedin țară”șis-astabilitînGermaniaoccidentală,MirceaMarin,regizorul spectacolului Woyzeck,jucatînnumaipuțindeșaseorașecuDorel Vișanînrolulprincipal.Dupăreprezentație,într-ogazetădinRegensburg,s-ascriscuentuziasmdesprecalitateainterpretăriiactoricești,desprescenografie,despreoriginalitateaviziuniișimetaforeiregizorale.Atrassigurșidefaptulcătextulaparțineaunui autorgerman,publiculaconstituit,deasemenea,osurpriză.A umplutpestetotsălileșiacreatoambianțăimpresionantă.După felulcums-amanifestat,adoveditnunumaicăi-aplăcutceeacea văzut,cișicăeavizat,cugustșireceptivlaartateatralămodernă. Cuacestpublic,darșicugazetariiprezențilaspectacole,trupaa purtatdeseoridialoguripertinentereferitoarelapotențialulcreatoralteatruluiromânesccontemporanșilaoriginalitatealuiîncotexteuropean.Turneuladebutatcu PasăreaShkespeare deD.R. PopesculaHamburg.Dinpăcate,spectacolulabeneficiatdoarde osingurăplanificare,deșisuntconvinscăarfimeritatmaimult,fiindcăfelulîncareafostreceptatadepășittoateașteptările.Profesionistdesăvârșit,conștientderisculdeateaflaînfațaunuipublic străin,înmajoritatealuinecunoscătorallimbiiromâneșinefamiliarizatcurealitățileromânești,cualuziileșireplicilecusubînțeles, regizorulAlexandruTatosarepetatîndelungpânăînsearareprezentației,aregânditșistructuratmeticulosfiecarescenă,concentrândlamaximumînspecialpasajelecuunpronunțatcaracter verbal.Areușitsăleconfereastfelunplusdecombustieșisă șochezechiarșipeceice-lvăzuserăînțară.Nupotsănumenționez, apoi,oîntâmplare,întotuluitoare,petrecutăsprefinal.Întrealtele,

dinrecuzitadepescenăfăceauparteșidouăuriașecoliviicuporumbei.Exacerbându-șitrăirearoluluipânălatransă,AntonTauf uită,launmomentdat,ușauneiadintrecoliviideschisă.După câtevareplici,unporumbelnunesocotește„incidentul”șipărăsește colivia,zburândlaînceputînscenășidupăaceeaînsală.Spectatorii nemțiaureacționatfiresc,amuzându-secopios,considerândprobabilcăevorbadeundetaliuinventatderegizor,oripoatechiaro indicațieadramaturgului.Noiînsăceicealcătuiamcolectivulde românii-amgăsitrepedeuntâlcinflamabil,plindesensurișialuzii, astamaialespentrucănuputeamsănuținemseamadecontextulîncareaavutloc.Credcănuaufostpuținiaceiaîncapulcărora povesteacuporumbelulsănuproducăunmomentdeluciditateși să-idetermenesăseîntrebedacănucumvaartrebuisă-iurmeze pildașisăevadezedincolivie?Dealtfel,laconferințadepresăde dupăspectacolD.R.Popescus-areferitșiellaporumbelulnăzdrăvan,acelaceprofitânddeoanumeîmprejurarenuapierdutocazia să-șiiazborul.Într-unlimbajcolorat,înstilulsăucaracteristic, evocândpânășiovizităcuoziînainteînfabultârgdepeștedepe malurileElbei,șiacestaunspectacolhalucinantșigreudeimaginat, autorul PăsăriiShakespeare înintervențialuiapunctatnevoiade libertateaomuluicontemporan,indiferentdedomeniulîncareactiveazășideloculundetrăiește.Artaadevăratăareobligația,de aceea,săprovoacepermanentladialogpeceicăroraliseadresează.Or,amconvingereacăartiștiiclujeniceeaceaurealizat,la propriușilafigurat,petoatescenelepecareaujucatafosttocmai faptulcănuauratatdialogul.LaKarlsruhe,laîntâlnireadintrerealizatoriispectacoluluișipublic,constituindotradițieafrumosuluiși modernuluiteatrudinoraș,cinevaaîntrebatdecesejoacăGeorg BüchnerînRomâniașiprinceesteinteresantăopiesăprecum Woyzeck pentrunoi?Răspunsuriledintoatepărțileaufostasemănătoare.„Fiindcăeoperăclasicăimportantă,cuoproblematică reprezentativăpentruomulcotemporan,cumesaj,careincităși provoacădialog”aintervenitiarășiD.R.Popescudeundevadinfundulsălii.”Așaeste!”i-adatdreptatecinevaînlimbagermnană: „Fărămesajșidialognupoateexistaarta”.Într-unfel,înclipaaceea, mi-apărutșimairăucănus-ajuatși PasăreaShakespeare.Așfifost tarecuriossăaflușialteopiniidesprelibertateșiadevăr,despre nevoiadepuritatemorală.Înfine,laNürnbergaavutloconouă

CarmenGalinșiȘtefanIordache

CarmenGalinșiDanCondurache

întâmplaresurpriză,firește,deoaltănaturădecâtaceeadelaHamburg.Întrespectatoriivenițisăvadă Woyzeck l-amzăritdeodatăîn holpeVladMugur,fostuldirectoralNaționaluluiclujean,funcție dincarepărăsisețaraîn1971.Amschițatungestdesalut,dars-a pierdutînmulțime.Nuamvăzutpenimenidintreceicareîl cunoscuserășilucraserăcuelsăseapropieșisă-iîntindămâna.Se speriaserăîntr-atâtîncâtseprefăceaucănu-lvăd.Cândamintratîn salăamobservatcălângăeleunlocliberșim-amgrăbitsă-locup. Întrenois-aînfiripatrepedeundialog.EraacelașiVladdinperioada clujeană,volubil,plindevervă,atentladetalii,spontanșifrancîn aprecieri,înreacții...Privindu-lșiascultându-lamavutsenzațiapur șisimplucătimpulparcăprintr-ominuneși-amodificatcursulșia începutsăsederulezeinvers.VladcelMarecutemperamentulși spiritulsăuinegalabileeraneschimbat.Așacumîlștiamșimăfascinasedeatâteaoriînurmăcuzeceani.

16decembrie1992.SigurfiecarespectacolregizatdeTompa Gabor,înceeacemăprivește,îlîntâmpincucuriozitateșimareinteres.Astacuatâtmaimultatuncicândestevorbadeunulcuun textprecum Cântărețacheală.Încădelapremieră(11mai1950) piesaluiEugenioIonescoafostconsideratăunaspecialășimaiales unacudestinciudatîntrucâtnus-abucuratdesuccesulscontat careîivafirezervatdeviitor.Înciudaunoreforturipublicitaredeosebite-cumulteoreînaintedespectacolactoriisetransformauîn “oameni-sandwich”șicutreieraustrăziledinapropiereateatrului parizian“DesNoctambules”,încercândcuoricepreţsăatragă atenţia-reprezentaţiaînpremierămondialăcupiesadedebutscenicaluiEugenIonescunuafostdenaturăsăîncurajeze,ajungând relativrepede,dupăolună,olunăşijumătate,săfiescoasădepe afiş.Cutoateacestea,nuatrecutneobservată,valoareaşioriginalitateaeifiindremarcatedemaimulţicriticiimportanţiaimomentului.Astfel,datapremiereirămâne,dacăeprivitădinperspectiva aceeaces-aîntâmplatcutrecereaanilor,memorabilăpentruistoriateatrului.Treptat,pascupas,poatespreexasperareaautorului, paradoxalvorbind,începesădobândească,multmairepededecât seaștepta,oaurădeclasicitate,deșitocmaiaceastanu-șidorea. Repetatelelecturiregizoraledelaoreprezentațielaaltaoaratăca fiindfoartedeschisăunormultipleabordăridefondșistil.Esteadevărat,caoricescrieredefrapantănoutate, Cântăreațacheală scapă logiciinormalului.Dincolodefaptulcăsubiectulsepăstrează aparentîntr-unperimetrualbanaluluicotidian,elsederuleazăsub bătăileuneipendulecealuat-orazna,indicânduntimpparcădin afaratimpului,înfățișându-secaoinsolităfotografieaviduluiexis-

tenţialAcțiuneaepusăînmișcaredecâţivainşitotalautomatizaţi, antrenațiîntr-unaberantdelirverbal,fărăsentimente,fărăgânduri, darnuşifărăoidentitate.Dramaturgulînsuşiaafirmatcândvadespreinsolitelesalepersonajecăreprezintă“unfeldemică-burghezieuniversală,miculburghezfiindomulideilorprimite,al sloganelor,conformistuldepretutindeni”.Odatăsugeratăoatare posibilăcheiedelectură,defelrestrictivă,premiseleeinuauputut săscapedinvederenicicondiţiaomuluidinţărileaflatesub regimuritotalitare.Fiindcănicăierimaimultdecâtaici“ideileprimite”şi“sloganele”nuaufăcutravagii.Regizoriiromâni,depildă,nu numaicăaufostfascinaţideposibilitateauneiasemeneainterpretări,cichiarşi-auasumat-ocucomplicitate,apelândlamultiple alegorii,simbolurişianalogii.Deregulăatitudineaadoptatădeei aurmăritsărelevedouăaspectesimultan:unulconstândînproducereaunui“transplant”deabsurdîntr-orealitateuşoridentificabilă,altulînscoaterealavedereaabsurduluidinaceasta.Rezultatul nuaîntârziatpreamultsăsearate.Emotivulpentrucare,cumbine seștie,pieseleilustruluiautoral Rinocerilor aufostaproximativ douăzecideaniinterziselanoi,semnificaţiilelorpoliticeşimorale fiindconsiderate“periculoase”,iarpublicul,deşiabialedescoperise, s-atrezitbruscprivindspreelecunostalgiacelorcâtorvaspectacole pecareaavutnoroculsălevadăsaudesprecareaauzit.Reîntâlnireacuteatrulionescianpesceneleromâneşti,dupădecembrie 1989,nuînseamnădoarundubluactdedreptate(pentrudramaturgşipublic),cişiomodificareradicalădeatitudineregizorală înabordare,aşacumaconvinsşiexcelentulspectacolcu Cântăreaţacheală alluiTompaGabor.Regizorulşiactoriirenunţăla lecturadetipactualizantşipreferăunadetipuniversal.Tratează textulcuolibertatedeimprovizaţieextremă,redescoperăabsurdul cuvoluptate,capeorevelaţie,darfărăsăcadăînextazulformeişi săignoresensul.Ieşiriledinspaţiulintrigii(atâtcâtsepoatevorbide intrigăîn Cântăreaţacheală)şidincelverbal(ăsta,da!,ocomponentădistinctă),contându-seînspecialpeceşicâtinventezi,producgagurişiefecteîncascadă.Însituaţii,replicişicuvintesefac breşeserioase,creându-seloccudezinvolturăşiingenuitatepentrutotşitoate:delaclovnerielaacrobaţie,delaparodielacaricatură,delamişcareairealădebaletmecaniclasceneoniricesau metamorfozebizare.Plăcereacucaresejoacăamuzăcopios,“magnetizând”pânăşispiriteleacademice,conservatoare.Egreusăspui desprepiesăcâteunpretextdespectacolşicâtuntexttranspusîn spectacol.Dar,înciudaaparenţelorşi,deopotrivă,aevidenţelor, metaforaregizoralăecaligrafiatăcumeșteșugdeartizan,cu metodăşioremarcabilăconsecvenţăstilistică.TompaGaborima-

CarmenGalin,talent,inteligență,farmec

CarmenGalinîn Electra (regiaAndreiȘerban,1990)

gineazăunstraniuritualalreîncarnării.Pleacădelapremisacăpersonajeleîn Cântăreaţacheală aucoborâtsublimitaalienăriişiautomatizării,căauîncetatdeamaifiniştereprezentărivii,identitatea lorreducându-selaaceeaaunorpăpuşiîngrămăditeperafturide bibliotecăsauîntr-oladăderecuzită.Înspectacolereînviatastfel ununiversmort,mecanic,populatdealcătuiristranii,careacţioneazăconformunordeducţiilogicetransformateînstereotipii,în clişeemintale.DupăoîndelungăconversaţiecuplulMartinajunge, într-oscenăantologică,laconcluziamaipresusdeoriceîndoială, darînacelaşitimpşiparadoxală,căsuntsoţşisoţie.Problema esenţialăpentruregizorşiinterpreţiafost,separe,aceeadeada credibilitateconvenţieipropuse,deaofacesăfuncţionezecaun mecanismfiresc,fărăstridenţeşiartificii,chiardacăînplanscenograficefectelesuntinverse.Puţineleelemente-semnepecarese bazeazădecorulsuntoperanteînideeadeaconştientizaspectatorulcăceeaceseîntâmplăsubochiiluiţineînexclusivitatede lumeateatruluişicănumaiînaceastălumesuntposibileîntâmplărilerespective.Ceeacesedoreștesăsedemonstrezeeclar.Piesa ilustreazăunprocesaldezumanizăriiindividului,făcânddinelun manechin,spectacolul,dimpotrivă,schimbăperspectivaşi-şi revendicăroluldeaumanizamanechinele.Pantomimahalucinantă dinfinal,atingânddimensiunidecoşmar,eaceeadincarerezultă atâtdereglareamecanismului,câtşisuficienţacelorasupracărora seexercită,dovedindcă“jocul”poatedevenipericulos.Actoriiînţelegperfectceeaceseceredelaei.Îşicompunpersonajeleîntr-o manierăstilizată,fărăexcesederealismsaunaturalism,darfărăsă eliminedetaliulcapabilsăindividualizeze,mizeazăcuprecădere peunumorsec,cuinsinuăridefinăironie,tipicclasiculuisalonenglezesc,pelimbajeșisoluțiiteatrale,peo“scriitură”înpeniţă.Cele douăcupluri,doamnaşidomnulSmithşidoamnaşidomnulMartin,suntinterpretatecudetaşare,nuanţat,auofizionomieurmuziană,înportretizarealorunaportînsemnatrevenindmăştilor. Fiecăserealizeazăprinmachiaj,fieprinmimică,mascanuse mărgineştenumailaexpresiachipului,cidefineştepersonajulîn ansamblullui:delacaracterlaticurideconversaţie,delareacţiila gesturi,deladeghizărişimetamorfozeşocante(cazuljupânesei) lasupralicitareacaricaturalului(înCăpitanuldepompieri),deaicila douăapariţiimuteinventatederegizor:unaipostazăamagicianului,posibilaregizoruluiînsuși,alta,sigur,aunuiarlechin-martor.

Printr-ofanteziedezlănțuită,nustrăinădeonotăuşorestetizantă, darcareîivinebine,spectacolulluiTompaGaborseconstituieîn tot,substanță,imagineşistil,ca„opicturătragi-comicăavieţii”.

20aprilie1993.Chiardacăspectacolelepecareleproduce suntinegale,controversatedeseori,Teatrul„AlexeiMateevici”din Chișinăusesitueazăcuevidenţăpepoziţiiavangardiste.Pescerna luiselucreazăcumijloaceexperimentaleşiseasumăriscuri. Înfaţa morţii deStrindberg,dincolodefaptulcăisepotaducenumeroase obiecţii,cumseîntâmplădeobiceicudestulemontăricareîncearcă săimpunăunstildejocnou,spectacolulregizatdeAndreiVartice defacturăpsihologizant-estetizantă,voitstridentşimonoton,întrucâtstridențașimonotoniaţindeometodă,fiindmostrede asumareconştientizată.Căelpoatepânălaunpunctfidiscutabil, orişirespins,astaeoaltăchestiune.Personajelesuntpusecubună ştiinţă,programatic,înrelaţiiostentative,lasăsăseînţeleagăcăse mizeazăpeartificiozitatecaefect,camodalitateposibilădeacrea iluzieteatrală.Întrereplicișiacțiuniseinsinueazăunspaţiude tăcere,unspaţiupentrustărişireacţiiuneoriabsurde,alteorinumai obscure,darnulipsitedemotivaţieșideacoperireîntext.Andrei VarticsimtecăînpersonajeleluiStrindbergmocnesctrăiriparoxistice,scăpatedinlogicanormalității,caredausenzaţiacăse plaseazălalimitapatologicului,cănusuntnişteîntruchipărireale, ciseconfigureazămaidegrabăcaproiecţiiînafarăaunorfantome ceaparţininconştientului,caechivalențealeunortensiunicoşmareşti.Mizanscenaareocaligrafiegeometrică,austeră,mişcarea interpreţilorparecăetrasatăcurigladupăunexasperantbaletde roboți.Odatăfixattiparul,casăzicaşa,imaginaţiasemanifestă sărac,nuexceleazăprinnimicînplanulvizualului.Scenografia (decor:TudorComan,costume:MarianaPăduraru)rimeazăşiea perfectcuconvenţiaregizorală.Ceeacedemonstreazăcăseintegreazăorganicviziuniişistiluluispectacolului.“Sforile”cedomină scena,cumvacuuntâlcsimbolicușordeperceput,pesubcarese mişcăpersonajele,nusearată,laoprimăvedere,aaveavreunrost, nuintrăînrelaţiecuele,parmaidegrabăsăintrigepringratuitate, suntînfondniştepânzedepăianjen,oricândgatasăsepunăîn mişcareşisăledevore,saunişteplasedepescuit,sugerândimposibilitateaomuluideaseeliberadinmrejelepropriuluidestin. SevedededepartecăAndreiVarticgândeşte,căpropuneceva,că eobsedatdeceva.Actoriiriscăpemânalui,mergcuelcudevotament,cufidelitate.BorisBechetînDomnulDurandeunuriaşcu sufletdecopil,întunecatşiluminos,pur,deschis,darşiintrovertit, disperat,tenebros,uneoriascunzându-șidramasubomascăîmpietrită,deoinexpresivitatecedăfiori.Actoruldovedeşteoforţă interpretativăneobişnuită,areoremarcabilăintuiţieadetaliului psihologicrelevant,reușindsăfienormalşinaturalpânăşiîn

AndreiȘerban,vizionarul

DorelVișan,unactorcuharșivitalitate

artificiu.DomnulDuranddevineunpersonajcuunconturferm, spercănumăînşel,caurmareaciocniriidintredouălocomotive: cerebralulşiîncăpăţânatulAndreiVarticşinativulşiîncăpăţânatul BorisBechet.Celetrei“graţii”,fiiceleluiDurant,Adele(douăzeciși șaptedeani),Annette(douăzecișipatru)şiTherese(optsprezece), suntinterpretateînmanierateatralizantăaîntreguluispectacol, darnufărăaccentede“isterii”,“capricii”şi“duioşii”tipicfeminine,de VeronicaFiniti,LudmilaButnaruşiLilianaCorpeniuc.ÎnAntonio, locotenentdecavalerie,evoluează,caparteadaptatălastil,Victor Istrati.Credcălacapătulacestorînsemnăriamgăsit,însfârşit, apreciereaceamaiexactăpentru Înfaţamorţii.Eunspectacolcare tecalcăpenervi.CeeacepentruuntextdeStrindbergnuconsidercăepuţin.Înrest,opiniilepotsădifere.Oproblemănutrebuie,totuşi,nesocotită:AndreiVarticşicolaboratoriiluiseceresă fie“judecaţi”dupămodulîncareaucititşiinterpretatpiesaîndiscuţie.Nudupăcumamfivrutnoisăociteascăşiinterpreteze.

13martie2022. AsăziseîmplinescdoianidecândamuritCarmenGalinșimâinesevorîmplinișaptezecișișasedecânds-anăscut.Dacăarfimaiținutcudințiideviațăcâtevaorecusiguranțăcă amfivorbitdeocoincidențăstranie,ziuadenașterefiindunași aceeacuamorții,decarenuamcunoștințăsămaifiavutparte cineva.Înoricecaz,șiacumcândautrecutdoianidecândam primittragicaveste,lafelcașiatuncicândamprimit-o,personal măsimtîncăincapabilsă-idaucrezare.PurșisimplurefuzsăoacceptchiardacăcitescpeLiterNetotulburătoareconfesiunealui AndreiȘerban,datatămartie2022,făcutăpublicăpresupuncuîntârziere,înafarădacănuaapărutlamomentulrespectivpealte surse.Îmipermitsăotranscriuintegral,justificându-migestultocmaiprindorințadeamențineînprezentmemoriauneimariactrițeprinvoceaunuimareregizor.

„Reveriaafostîntreruptădesoneriatelefonului.RodicaMandachemăsunălaNYşimăanunţăcăamuritCarmenGalin.Nue uşorniciodatăcândcinevamoare,dareşimaigreucânddispare bruscocolegădegeneraţiecuuntalentvulcanic,uriaş.Cânderam tinerişieadebutalaPiatraNeamţ,amdistribuit-oînrolulprincipal din OmulcelbundinSeciuan.Performanţaeiremarcabilăarămas înscrisăînistoriateatruluiromânesc,iarBiţăBanuîmispuneaazila telefoncă,deşiatrecutpesteojumătatedesecoldeatunci,elîncă ovedepeCarmenînShen-Telafeldevibrantăcaşicumarjuca

acum.Cândamrevenitîn‘90,Carmendevenise,dupăcumerade aşteptat,omarevedetăateatrului.Cuatâtmaimultamfostsurprinsşibucuroscândmi-aspuscădoreştesăfacăpartedinnoua meaechipălaNaţional.Aufosttreianifructuoşi,încareastrălucit înroluriextremdedificileşidiferite,precumElektra,Maria din Noaptearegilor sauCharlottadin Livadacuvişini.Sespunede preamulţiactoricăaufostmariatuncicândmor,darCarmenchiar afostomareactriţă,cuuninstinctcarepătrundeadirectlasursa rolului,cuointuiţiedublatădeinteligenţăşiuncurajdement dea-şiexpuneemoţia.Romantică,sexy,cuosurprinzătoareautoritate,jucaorice-comedie,dramă,tragedie,farsă-cuunamestecde forţăşisensibilitate,violenţăşilirism,căldurăşirăceală.Publiculo adora,colegiilafel.Şitotuşi,curânddupădemisiameadela Naţional,Carmenadecisnudoarsăpleceşieadinteatru,darchiar săseretragădefinitivdepescenă.Deciziaeiasurprinspetoată lumea.Pentrumine,explicaţiaei,cumcănumaiputeaacceptasă vadăNaţionalulcoborândsubnivelulcalităţiicâştigateprinlucrul nostruîmpreună,afostcredibilădoarpejumătate.Adevărulecăo schimbareradicalăînviaţaeipersonalăaprovocatrenunţarea bruscălateatru.Deşimulţiauinvitat-oinsistândsărevină,arefuzat categoric.I-ampropusşieuroluripecarele-arfipututjucamagistral.N-amavutsucces.Unsfertdesecoldeabsenţădepescenăe unlunginterval.Nuamînţelesniciodatăaceastădecizie.Eucare, dimpotrivă,amfosttoatăviaţalegatdeteatru(poatepreamult), măîntrebconstantdacăaşputeasătrăiescînafaralui.Chiarşiîn acestmoment,cândteatrelesuntînchise,îmiegreu.Şidacăscena eaziînîntuneric,poatefiunsemndedoliupentruoactriţăcarea servit,deşinupânălacapăt,artateatrului.Pentrumineefoartetrist, sănuspuntragic,căeanuafolositîntregulpotenţialalmareluiei talent.Încheipeonotăluminoasă:în1995montamlaOperadin BucureştiOedipedeEnescuşidintr-odatăbaniideproducţieau fostblocaţi.Motiveleerauclarpolitice.Ceidirectafectaţierautinerii studenţidelaPodul,carenumaiputeaufiplătiţi.Carmenaavut spontaniniţiativageneroasăsăofereosumăimportantăpentruca studenţiisăfierecompensaţi.Astfelampututducelabunsfârşit spectacolul.Gestuleiarămasmisterios,lafeldemisterioscatotce eralegatdeizolareaeidelumelaBăneasa,înspatelezidurilorînalte alevileice-ipurtanumele.Îngerii,careînţelegtot,s-oprimească”.

Nuamnicioîndoialăcăîngeriiauprimit-o,dragăAndrei Șerban.Oricum,rânduriletalem-aurăvășitșistârnitamintiri.

LuciaSturdzaBulandra, directoareaTeatruluicareîipoartănumele

LuciaSturdzaBulandra,otânărădoamnă

PeCarmenamcunoscut-oîn1970șiamdevenitapropiațichiar dinprimelezilecândVladMuguraadus-olaClujsăoînlocuiască înPuckdin Visuluneinopțidevară peGitaPopovicirămasăînoccidentdupăunturneuînItaliașistabilităapoiînIsrael.Ladouăzeci șipatrudeanieraofatăîncântătoare,deunfarmecparticular, deșteaptă,citită,focdetalentată.Într-unnumărinfimderepetițiia făcutocreațiemagnifică,deșiaceeapecareaprecedat-ostrălucise șieaînrol.

11noiembrie2023. Deorebunefacoașa-zisăordineînbibliotecă.Nuștiucem-aapucat.Maialescăsuntconștientcămâine eultimazicândmaipottrimiterăspunsullaoanchetăinițiatăde Românialiterară pecaretotamânsă-lscriu.Eadevărat.Cărțilenu-și maigăsesclocperafturișisuntașezateîntr-oamestecăturăcare nuținecontdeniciuncriteriu.Înrealitateînsănuelearfitrebuit sădevinăoprioritatepentrumine.Aceastacuatâtmaimultcucât nucautuntitluanume,avândneapărattrebuințădeel,dimpotrivă,îmidauseamacănufacaltcevadecâtsăînlocuiescunhaos cualtul.Măîntreb,totuși,cumm-așfimaimișcatprinapartament dacăașficăratcuminedelaClujșicelevreocinci-șasemiideexemplarerămasesăacopereperețiianumaipuțindetreicamere dinpatru?Cred,dealtfel,cănunevoiadeafaceordineedevină dezelulcarecontinuăîncăsămăstăpâneascăînciudafaptuluică iarășiriscsănu-mionorezopromisiune.Înprivințaastamăcunosc foartebine.Aamânasăfacceeacetrebuiepânăînultimaclipă, iluzionându-măfalscă-micreezunmomentdetensiunespecială, adevenitpentrumineunnăravdecaremi-eimposibilsămădebarasez,deșisuntconștientcăacestfeldeaprocedanuealtceva decâtunmoddeaexasperapeceice-miașteaptăcolaborarea

AntonTauf,personalitateșiexpresivitate

promisă.Înfine,totmutândocartedeici-colo,atențiami-ereținutădeunvolumvechi, Amintiri...Amintiri... deLuciaSturdzaBulandra,apărutlaEditurapentruLiteraturășiArtăacumșaizeciși treideani.Începsă-lrăsfoiescșicitescpesărite.Confesiunileactrițeioctogenare,camaridrelatate,încâtnuexcludposibilitateacă oschematizarealorsăfierezultatulunorimixtiunialecenzurii,sunt interesante,conțininformațiideistorieteatrală,darșideviațăpersonală.Lapagina175,deexemplu,îmisareînochiunpasajpecare îlcitescdemaimulteori.Elsereferălaoîntâmplaretrăitădeartistă în1958laVarșoviaundeparticipălaFestivalulTineretului,făcând parteca„membrureprezentativ”dindelegațiaRomâniei.Darsă transcriu„amintirea”încauză:„Afostpentrumineunprilejdincele maiplăcutedeavizitafrumosulorașașezatpemalulVistulei,dea vizitamuzeele,grădineleșimaialescartiereleînreconstrucțieale orașului,victimăabombardamentelornazistedintimpulrăzboiului.Șidacădinpricinascurtuluitimppecarel-ampetrecutla Varșovian-amavutprilejulsăasistlaspectacoledemareamploare, afarădeaceleadateîngrădinișiparcuri,luminateînmodfeeric,în schimbamavutocaziasăapreciezbunăvoințașiperfectaorganizareaPolicliniciideStatîncareamfostinternată,înmodvremelnic,înurmauneigripeușoare,intervenităpeneașteptate.Răcisem dintr-oneglijențăvestimentarăamea.Lahoteluldeprim-rangla careședeam,doctorița,careaveacabinentmedicalînincinta hotelului,s-aalarmatvăzândcănu-miscadetemperatura,și,aflând căsuntoartistăapoporuluivenităîndelegație,m-atransportatla policlinică,undeamfosttratatăcaunpersonajdemarevazăde cătreautoritățilepoloneze,carem-aușivizitat,împreunăcuambasadorulromândepeatunci.Rezultatulafostcăatrebuitsă părăsescVarșovia,fărăsămaipotluapartelafestivități,deoarece guvernulnostrutrimiseseunavionspecial,caresămătransporte -fărăescală-laBucurești,undeamsositsănătoasă,ușorjenatăde vâlvapecareostârnisemfărăvoiamea”.Cualtecuvinte,într-o epocăîncareînchisorilegemeaudepersonalitățiculturalede marcă,ajunseacolodinmotivepolitice,alteledemarerelief,cum eraLuciaSturdzaBulandra,confundându-secuteatrulînsuși,se bucurădeprivilegiigreudeimaginatastăzicăarbeneficiavreun marescriitor,actorsauomdeștiință.Amreținutîntâmplareaca peunfaptdiversșiatât.

27martie2027 Însfârșit,cuchin,cuvai,dupăceșirulcriticilor de„elită”(stabilitdecine?)s-aepuizat,amreușitînaceastăsearăsă vădla Bulandra,înregialuiAndreiȘerban, Oedip deRobertIcke. Desigur,untextdupăSofocle,darnuactualizat,ciscris(nurescris) astăziîncaretragiculetratatcafiinddesorginteereditară,cătrece delauniilaalții,generațiedupăgenerație,puterniccontextualizat larealitățicontemporaneșiampretatcutensiuneașiproblematicalor.Conexiunilecuantichitateaușordesesizat,atâtîndetalii, câtșiînstareadespiritaîntregiireprezentații,suntdefinitoriipentruceeacefabulosulregizorconsiderăcăînseamnăcatharsisul. Elzicecăacestaneface„săieșimdinteatrualtfeldecumamintat: maideschișisprebunătate”.Nuștiudacăneapărat maideschișispre bunătate,darsigurmaidescihșispreluciditate.Însensulcăsuntempușifațăînfațăcunoiînșine.Dintr-oatareperspectivă,nuezit săspuncăinterpretaIocastei,CeraselaIosifescu,esteoaparițieextraordinară.Halucinantasaconfesiune,monolog-dialog,făcutăînsprefinalpecanapeaedevastatoare.Nunumaispectatorule expusastfeluneiexperiențeacatharsisuluitotale,cișiactrițase autoexpunelaaceeașiintensitate. (Voireveni)

JimMorrison§iispitasupraomului

CODRUȚRADI

Pe,,Cunoscutulnecunoscut“Jim Morrison,regăsitcaunrebelal vremiilui,nuștiudacăl-așfi idolatrizatlafeldemultdescoperindu-l dincolodemuzicaluiatunci,înanii‘70.Cu toateciudățeniilelui,buneșirelesimultan, cumanifestărilecontradictoriiîmpinsela extreme,încăutareaabsolutuluipersonal, unabsolutcareaînsemnattotodată,prin paradoxulobsesivurmărit,sinuciderea sinelui.Geniulluiartisticarfifostsuficient, probabil,camotivațiemuzicalăpentru susținereaexistențială,atâtapasiunilorcât șiaformațiuniiulterioarecăutărilorsale. Atracțiaspreliteraturașifilozofiadefrontieră,lamodăvremii,Nietzsche,Blake, Rimbaud,Appolinaire,separecăafost decisivăîndelimitareaperimetruluicognitivalluiJim,iarcursurileConservatorului demuzicăvinsă-ideschidăporțileproprieipercepțiiînăuntrulacestuiperimetru. Începecarieramuzicalăcompunândun rock,,prealiric“,dupăopinialuiRayManzarek,fostcolegdeșcoalășiviitorcolegîn trupaimediatconsacrată,TheDoors,pe careaupus-oîmpreunălacale.Textele, receptatedupăconținutulpropus,sunt surprinzătoare,chiarșocanteunele,dar cumfiecareepocăartisticăareadepțiiei, JimMorissonîșivafaceloccualternativa luidecreareauneinoilumi,outopie artistică,pentrurefugiereaeuluinonconformist,extaziatșisensibilizatvoluntar,o lumeatinerilorhippievisândlibertatea deplină.Primeleînregistrărișiconcerteale trupeiTheDoorssuntdestuldecontroversate,subamprentanunumaiaimprovizațiilor,darșiamoduluide(re)prezentareartistică.Albumuldecăpătâi,la propriușilafigurat,apareîn1967șise intituleazăsimplu TheDoors,cuprinzând, printrealtele,celebramelodieLightMy Fire.TexteleluiJim,inspirate,bachiardeterminatedefilozofialuiNietzsche,propovăduiescideeasupraomului.,,Omul trebuiedepășit“,spuneel,omulînsine,ca esențășiscopalfilozofieicareaconvinsși s-aimpusîntr-odeterminarecondiționată de,,voințadeputere“,într-unsenslafelde ocult,implicândconștiințavoințeișimoralaputeriiindividuale.AcesteaarficoordonatelelupteideclaratedeJimMorrisonviețiișilumiidinăuntrulei,înperspectivaarteicaresusțineșijustifică

existențaelementelordisparate,efemere, realizândtotodatălegăturacueternitatea. Punțileexpuseevidențeiseclatinăînsă, datorităbețieisimțurilorduselaparoxism deJim,bețiecare,cauzăareglăriiafective, fiecareavândpartedecâtsuportă,devine unsloganexistențialpeprincipiulcăruia artaarintervenisalvator.Spontaneitatea creațieianuleazăderegulăierarhiilecompoziției,iarmuzica,oricâtarfideasupra conveniențelor,esteprimaexpusăanarhieiartistice.Dacăașas-aîntâmplatșicu muzicaluiJimMorisson,surprinzătoare prinineditdarșiprininconstanță,rămâne merituldeafitrasdupăeatextele.Din combinațialor,într-osuccesiunerapidă, aurezultatmaimultealbumemuzicale, fiecarecuprinzândcelpuținopiesăde rezistență. StrangeDays,cupiesareprezentativăPeopleAreStrange, WaitingFor TheSun,cuHelloLoveJoe, TheSoftParade, cuShaman’Blues,acestalpatruleaalbum marcândșiunoarecareeșeccomercial, datoratexcesuluieroticliberexprimat,sau doarcevamaiprovocator.Înurmătorul album, MorrisonHotel,Jimîncepesăabsentezespiritual,preocupatmaidegrabă

deliteraturășicinematografie.Operascrisăsevaconcretizadestulderepede,cu treiculegeridepoeme, NewCreatures,The Lords și AnAmericanPrayer,darproiectele cinematograficenusevorconcretiza niciodată.TurneeletrupeiTheDoorscontinuășiele,înparalelsauînreplică,cuun JimMorissonapaticsauviguros,exaltat saublazat,iarpieselepromovateînaceastăperioadăvorficuprinseîntr-undublu album, AbsolutelyLive,monumentalîn felullui,atâtprinmesajulartisticcâtșiprin participareaîntr-ostaredesănătatetot maiprecarăaluiJim,cudisensiuniînăuntrulgrupului,într-oaccentuatăamenințarederuptură.N-afostsăfieîncă,șila începutulanului1971,într-orăbufnirede orgoliiartistice,darșicailuziearenașterii, înnumaiosăptămânăînregistreazăalbumul L.AWoman,notabilșiprincelebra melodieconținută,RidersOnTheStorm. Dupăaltecâtevaluni,JimMorissonpleacă laParis,dupăspuseleunorapentruase refacepediverseleluisegmentevulnerabilesaudejaafectate.,,Oplecarepe urmeleluiRimbaud“,s-aspeculatapoi, ținându-secontdecâtevacoincidențeși afinitățicuacesta.Jimîșialege,pedealtă parte,momenteleplecărilor,aleevadărilor șialeperegrinărilorimplicite,printrimitere textuală.,,Existăunlocundesăteduci“, într-orealitatedestructurată,casăisepară firească,printr-oieșire,,brutală,amețitoare șiadâncă“dinlumeaaceasta.Doaro simulareamorțiicaresepoateîntâmpla oricând,viațaseascundeîntreiluziiși minciuni,aletimpuluișialespațiuluiformal.Cândceilalțiresimtlumeaferecată înăuntrulei,victimealezilelorstraniicu ,,amintirichinuite“și,,trupuriîncurcate“pe drumulinevitabilspremoarte,noaptefără capătsaucapătalnopții,dincolodetemnițapropriilorînchipuiri,Jimreușeștesă transceadăstranietateaîntr-olumeparalelă,alternativălailuziarealitățiiimediate. Numaicăacoloexistărisculcaînsăși muzicasăsesfârșească,într-oapocalipsă ambiguă,balansândintreraișiiad.Poate săfifostblestemulexperiențeiluipersonale,deaisefiterminatmuzicașiodată cueanevoiadeatrăi.Lăsândlocastfel intervențieidivine,carepoatenuneapărat reînviecreațiapierdutăsaurisipităîn efemeritateavieții,darpoateînveșnici

ceeacerămânedinea.RăzboiulluiJim Morissonbacuceilalți,bacusinele,suflet închisînsuferință,prinexperiențelalimita rațiunii,provocatesauinvoluntare,nu rezolvăsensulexistențeiposibile.Succesiunilesuntlegatedenesfârșiturileaparente,aleunuiaîndetrimentulurmătorului,cadeterminareasubconștientuluila depășireastăriidenormalitateafectivă printr-oaltacareseîmpacăpropriei drame.Extazulstrictexterndevineo formădemanifestarerecunoscutădoarla nivelulsimțurilor,inspirațiasistematic invocatăîlpuneînlegăturăcucreațiape dinafaraei,poatepentrua-iocoliobscuritatea.Dialogulînceputînsineabate gândireadelafinalitateaei,supunândusemuziciicare,apogeualcreațieiluiJim Morisson,prinsimbolizareatonalitățiiși implicitasemnificației,îmisugereazăcondițiasupraomuluiartist-,,copilulsălbatic“ culibertateaînochișifațaliniștităîn perspectivaluminiidivine,caresalvează rasaumană.PoemeleluiJim,fărăounitateideaticăevidentă,nicipreastilistică, pedealtăparte,neprovoacăîngăduința înțelegeriișiapuneriiîntr-omatrice artistică.Dacămultetextesuntconcepute numaipentruaficântate,bachiarunele parafifostcântatedinainte,trebuiesă recunoscconsistența,aproapegenialitate poeticăacâtorvapoeme,cumarfiCorabianebunilor,într-oparalelăinconfundabilăcuArcaluiNoe,dezvăluindiminențasfârșituluilumiiajunseladecadență șiintervențiadivinitățiiînacestmoment crucialalexistenței,fieelnumaipretextal continuității.Astfeldeinvocațiideeliberareseadaugăaltora,dedragostesaude moarte,pecareJimletotrepetă,răscolindu-leprintreneliniștișinemulțumiri, înăuntrulsingurătățiicondiționatede existențacelorlalțidarnelimitatedeinfinituluitimpului.Întreacestecoordonate elsededubleazăîncontinuu,cuorecurențăapersonalitățiiancoratărelativîn euloriginar,căutându-șilibertateacaalternativăatristețiiconvertităînmuzică. ,,Viitoruleincertșisfârșitulîntotdeauna aproape“,vedeJimprinporțilelumilor deschise,careîmbielaevadareadinhaosulșidezordineadevenitecomune,pedeapsăaneadaptăriiomuluiurmăritde propriasingurătate.Fațanevăzutăasubconștientuluicarel-aîmpinspeJimMorissonpeultimuldrum,al,,realitățiiîn afaraînțelegerii“,cătreprietenulsăuînsemnat,SFÂRȘITUL,recompensăaeternitățiiposibile,mântuireaprincarene iertămsinguri.

Înspiritulfolkului

CODRUȚRADI

Terapiaprinmuzicăafuncționatîntotdeauna,indiferentăsauînvirtuteavremurilor,careprezentaregeneroasă,accesibilășieficientăoricuiintrăînrezonanțăcumuzica.Nunumaiimpactuldirect,menținutlacoteînaltede interferență,estedecisivînregăsireasentimenteloromeneștirătăciteprinhățișurile lumii,darînsușiecoulmuziciil-amperceput,demulteori,caregulatoralstăriide grațieartisticăspecificășinecesarăomului.Pentrutrăireanoastrășiaei,muzicatrebuielăsatăsăcânte,eanespuneoricândșioricumceva.DeceFolkulafost,șidinfericirecontinuăsăfie,unconstituentdebazăalrețeteideameliorareșiîntreținereprin muzicăaspirituluiomenesc?Dacămuzicaclasică,multmaicomplexădecâtsuratele ei,seremarcăprinputereadeexprimare,fărăafitotușiagreatălamaitoatenivelurile înțelegeriimesajuluiartistic,muzicafolkesteaccesibilăpentrumajoritateaascultătorilor(nușipeplacultuturor,evident),atuurileeifiind,pare-se,îngemănarea fericităatextuluicucompozițiamuzicalășimesajuldirect,receptatcaatare.Iardiversitateatextelorcarestaulabazamuziciirespectiveconcurălaorientareapreferințelordegen,delatexteledeangajamentsocial,laceledeemoție,pânălagrotescul realitățiisauabsurdulvizionar.Interpretarea,dincolodestatutulconsacratcamuzicădesinestătătoare,carenuderivăneapăratdinaltceva,delafolkulclasicpânăla celexperimental,poatesugeralegăturilesauasemănărilecualtegenurimuzicale, înspețăcupop-rockulclasic.Libertateadeexprimareartisticăeste,într-oevidentă reiterare,unmoddeperpetuareagenului,ceeacedenotăindependențadepersonalizareamuziciifolk,careacoperămaitoatesentimenteleomenești,delasuferință,tristețe,exaltare,pânăladescătușareamentaluluișiaimprovizației. Începuturile,într-omanierătradițională,auscoslarampăinterprețicareîșivor schimba,cutimpul,abordareastilistică,menționezdintreaceștiapeDanAndrei Aldea,NicuAlifantis,ValeriuSterian,MirceaVintilă,MarcelaSaftiuc,MirceaBaniciu. Unadinorientărileurmătoareafostfolkulexperimental,casecvențălocalăaîncercărilorglobaledereinventareamuzicii.LuiDanAndreiAldeașiValeriuSterian,s-au adăugattreptatalțiinterpreți,adevărațimuzicieni,precumMirceaFlorian,DoruStănculescu,AlexandruAndrieș,maitârziuAdrianBerinde.Celorcareaucontinuatfolkul tradițional,oricummainuanțat,NicuAlifantis,MirceaVintilă,MirceaBaniciu,Ștefan Hrușcă,CristianBuică,s-aualăturatDucuBertzi,VasileȘeicaru,VictorSocaciu,Valentin Moldovan,WalterGhicolescu,FlorinSăsărman,VasileMardare,RaulCârsteaoriAdrian Bezna.VocilorfeminineremarcateîncadrulCenacluluiFlacăra,rampădelansareșiîntreținereafolkuluiromânesc,TatianaStepa,MarcelaSaftiuc,AdrianaAusch,Magda Pușkaș,sevoradăugaunelecunimicmaiprejos,precumZoiaAlecu,MirelaAtudorei, MădălinaAmon,MariaGheorghiu.Oenumeraresubiectivășialeatorie,recunoscși îmiasumlimitelerecunoașterii,armeritauncolțdepanopliefolkșiFlorianPitiș,Tudor Gheorghe,poatechiarAndaCălugăreanușiRaduGheorghe.Nucredcăestecazulsă amintesccevadinsumedeniademelodiicântatede-alungultimpului,petextesemnatedemariinoștripoeți,delaMihaiEminescu,IonMinulescu,GeorgeCoșbuc, GeorgeBacovia,GeorgeTopârceanu,IonBarbu,pânălaNichitaStănescu,Adrian Păunescu,CezarIvănescu,GelluNaum,EmilBrumaru,oriAdrianMunteanușichiar CameliaRadulian,cupeste70detextedevenitecântece.Evident,mulțicompozitori și-aufolositpropriiletexte,remarcândpeNicuAlifantis,AdrianBerinde,MirceaFlorian,AdrianBezna,alăturidecaresuntșialtenume,suntconvins,maimulltsaumai puțincunoscute,încă.

Muzicascoateomuldingheareletimpului,înprimulrândpecreatorulei,înveșnicindu-lodatăcucreațiaînlegăturăindisolubilă.Altfelcums-arexplicafaptul căatâțiamuzicienifolk,plecațifizicîntr-oaltălume,continuăsătrăiascăînnoiprin muzicalor?

Esteadevăratcă,decelemaimulteori,creațiaarenevoiedesedimentareavaloriiei,prinpercepțiirepetate,pânălaidentificareacuveșnicia,într-unproces neapăratdesublimare.Aceastafiindmenireaarteiîngeneral,muzicaarfi,poate,cea maiîndreptățitălarecunoaștere,iarmuzicanoastrăfolk,princontextșicontinuitate, devineesențaspirituluiromânesc.

Pa§iidintrepasuri

RAMOnAMülleR

Afinormalestețelulidealalcelorneîmpliniți.

CarlGustavYung

ArmoniaElvețieiînseamnăechilibru!Oriundeteuițiîn jurtotulesteechilibrat,binedozatșinatural.Amlăsat laurmăacestcuvânt natural,deoareceelvețieniiîlîncadreazăoriundeșioricum.Atmosferadebine,defrumos,de paceșiarmoniederivădintotceeaceomulaimplementatde-a lungulsutelordeaniîntr-unraportdirectproporționalcugrija fațădenatură.ÎnElvețiatotulestedimensionatșiconservatpentrugenerațiileviitoare.Fiecarepasșiacțiunesuntgestionateeficientșiconștient.

Pasurisautrecători–undrumsaulocîngustceleagădouă regiunimuntoase.Întotdeaunam-aufascinatlocurilecareîmbină frumusețeanaturiicuingeniozitateaomului,oferindpeisajede vispeșoselelealpine,unelefiindconstruitedemaibinede100 ani.Nuaveamcumsăratămocaziadea-lpunepeVulturul Cameleonînipostazadeaneunduiprinserpentineledetip acede-păr întimpcepriveliștilenetăiaurăsuflarea.Elvețiaesteunfel deMekkapentrucicliștiideșoseașimotocicliștișiunparadispentrușoferiicareiubescadrenalinavirajelorlaaltitudiniamețitoare. PrinPasulGotthardatingemla2108m.Drumulde25kmcare ajungelaSt.GotthardPassleagălocalitateaAndermattdincantonulUriculocalitateaAirolodincantonulTicino.NumelepasuluiderivădelaSfântulGottharddeHildesheim(decedatîn1038, canonizatîn1131),consideratsfântulcareprotejeazătoatetrecătorilemontane.Noriicoboarăsăîmbrățișezeapele,iarpădurile respirăverdedepepantelepietroșilor.Fiecarepeisajpoatedeveniunposter,nugăseștiniciundefect.Aicinaturașiomuldevin învingători.PrinPasulGrimselajungemînălțimeade2165m.Din ghețuriletopites-auformatdouălacurideculoareasmaraldului încareseadunăapeledepemunte.Panteledinjurprăvălesc lacrimileunorcascadesubțiri.Șarpeledeasfaltneoferăunospăț defrumos,dincareneînfruptămcuprivireașicusufletuldin imagineagheţarilorRonuluişiUnteraarşiavârfurilorveşnic înzăpeziteDammastockşiLauteraarhorn(4047m).Dupăalte câtevaopririînpuncteamenajatepetraseu,ajungemlaaltreilea lac(celmaifrumos), Totensee,laculmorții,alcăruinumeprovine dintimpulrăzboaielornapoliene.Suntemîncelmaiînaltpunctal traseului(2165m),înPasulGrimsel,lacapătula30dekmdeurcuș peoșoseavechedepesteunsecol,însăfoartebineîntreținută.În trecut,comercianțiitransportaubrânzăelvețianăfolosindcatârii pecărăriamețitoare.Negustoriipiemonteziaduceauînschimb vin,orez,porumbșipiele.UrmămdrumulpeparteaValaiscu multecurbelungipânălaGletschdinObergoms(1759m).Deaici avemovederepanoramicăsuperbăasupraGhețaruluiRhoneși șoseleiprinFurkaPass.RhoneestecelmaimareghețardinAlpi dupăAletsch,darseretrageîntr-unritmdramatic.Existătemerică încâtevadeceniiarputeadispăreacomplet.Deaiciizvorășterâul Rhone.Gheațaseacoperăcupăturipentruaîmpiedicatopirea excesivăpetimpulverii.Uneleporțiunidegheațădateazădin secolullaXII-lea,iarcercetătoriiauanalizatcâtevastructurivechi depeste11000ani.Sepoateîncăvizitapeșteradegheațăprintr-

untunelsăpatînpânteculloculuidebaștinăalRhonului.Înăuntruaisenzațiacătimpulșispațiulaufostcriogenteîntr-oaltădimensiune.Măruntaieleimensuluighețarparcăpulseazăînbulele deaercaptiveînstrateledeprofunzimeseculare.Razeledesoare pătrundtimideprincrevase.Deasupranoastrălumeaghețarilor montaniîșideclinăpovesteasprefinal.Oarmatădevârfuriîi supravegheazăatentmișcărileînretragere:lavestseaflauvârfurileTieralplistock(3383m)șiGärstenhörnern(3189m),iarlaest vârfulGalenstock(3586m).Limbaghețaruluiseaflalaaltitudinea de2250mdeasupraniveluluimării,iarlaculglaciardelabazalui seformeazădincauzatopiriigheții.ÎndepărtarepeValeaRonuluisecontureazăvârfurileînzăpezitealeAlpilorPenini:Weisshorn (4506m),Stecknadelhorn(4241m),Dom(4554m).Prinpasul Furkaatingemînălțimeade2431m.Curbeleînacdepărsunt nestingherite.DrumulalpinfacelegăturaîntreValeaRonuluiși ValearâuluiReuss,carestrăbătecentrulElveției.Cuolungimede 23kmpasulurcădelaGletsch(1750m)pânăla2431m,apoi coboarăpânăînsatulRealp,aflatla1550m.Depeste100deani FurkaPassesteuntraseupentrucălătoriiledelux.Maiîntâicutrăsurile,apoicumașinile.PasulFurkafacepartedinașanumitul GrandTourofSwitzerland.Acesttraseupitoresccuprindecele maideseamășispectaculoaseatracțiișipeisajedinElveția. FaimoasacaleferatăcucremalierăFurkapentrulocomotivecu aburtaieversanţiişiestelafeldefascinantăcaînperioadasade aurperutaistoricăGlacierExpress.Deasupraeimașinicusutede caiputereurmeazădrumulsinuosalpasului.Fiecarevirajascunde opanoramăspectaculoasă.FacemunpopaslaHotelulGletscher Belvedere,amplasatpitoresc,înbuclauneicurbede180grade,cu ovaleadâncădeoparteșiocreastăabruptădecealaltă.Privelișteadecares-abucuratHotelulBelvedereaatrasclienții,care întrecut,secazaucusăptămânilepetimpulverii.Începândcu anii1960numărulturiștiloraînceputsăscadă,atâtdatorită mașinilordinceîncemaiperformanate,darșifaptuluicăGhețarulRhones-aretrasfoartemultînultimii120ani,peste1300metri cubidegheațăaudispărut.Hoteluls-aînchisacumcâțivaani,iar oameniisuntdestuldescepticiînprivințaredeschideriilui.

Șipentrucăluxulestesumamaimultordetalii,elvețieniileau dinplin:natură,inteligență,educațieșiautoeducație,perseverență,moralitate,curaj,spiritcivicșirigurozitate.Fiecaredinter noiputemsimțiluxulamintirilor,pentrucăocălătoriesemăsoară înamintiri,nuînkilometri.

Drumuribune!

ÎncasadomnuluiNetflix

AlexAnDRUJURCAn

Da,seaflășipe Netflix filmebune,decalitate,interesante.Săvedem...CelebrulscriitoraustriacArtur Schnitzler(1862-1931)afostatrasînscrierilesalede declinulfastuosalVieneilasfârșitdesecol.Amrecititdecurând Traumnovelle/Doarunvis,dupăcareamvăzutfilmulluiKubrick din1999,inspiratdinaceastăoperă,intitulat EyesWideShut/Cu ochiilargînchiși.StanleyKubrick(1928-1999)amuritînaintede premieră.Reflectândlafilmelesaleanterioare(Portocalamecanică,Lolita,Odiseeaspațială,Spartacusetc) remarcămnaturasa obsesivă,perfecționistă,carel-apurtatspresuprarealismșiexpresionism.Aiubitșahulșifotografia,îndetrimentulstudiilor.Și?? Gloriaavenitcuvitezăautentică.

Înromanasistămlapărăsireaexistențeifade,jurnalierepentruununiversocultat,straniu,periculos.Florestaneunmedicrenumit;areosoțieșiofiică.Deodatăîncepealunecareafatală:un pacientcaremoare,onoapteinterminabilă,unfostcolegdevenit pianistdubios,apoicasalugubră,parolafurată,lumeamisterelor, caruselulcoșmaresc,plusobsesiafemeiimascate,pierderea echilibrului,mustrărideconștiință–totulîntonalităționirice,care coabiteazăcuoboselitenebroaseșiiluminăriplumbuite.Kubrick modernizează,mutăacțiuneaînactualitate.Atmosferadincastel emarcatădemuzicagravă,angoasantă,obsesivă,instaurândun sufluerotico-hieratic.Kubrickarugat-opeJocelynPooksăcompună MaskedBall (fragmentdeliturghieortodoxă,într-oprelucraregenială).JoacăînfilmTomCruise(pitoresc,decorativși… atât)șiNicoleKidman(cujocnuanțat,daradeseaistericăînmod gratuit).Nuamînțelesdecemisterulafostscoslalumină,analizat,disecat.DiscuțiafinalăcuVictor(interpretatdecelebrulregizorSydneyPollack)înlăturăoricedubii,într-osforțaregratuită. Lubriculșisubliminaluln-aveaunevoiede…lumină.Păcatcăn-a avuttimpKubricksăcizelezeintențiileluiSchnitzlerșioniricul contondent.

Trebuievăzutacestfilmdepe Netflix:Societateazăpezii/SocietyoftheSnow. Casăfiipregătitpentruoricecalamitate.După cartealuiPabloVierci,regizorulJ.A.Bayonarefacedramasupraviețuirii(aumaifost5filmedespreacestevenimenttragic),după dezastruldin1972dinAnziiSud-Americani,cândunavioncu45 depersoane(inclusivechipaderugbydinUruguay)s-aprăbușit.

Dintreei,12aufostuciși.Căutăriles-ausoldatcueșec.Cei33au încercatsăsupraviețuiască72dezile.Doar16aureușit.Regizorul aintervievatsupraviețuitorii,cuoacribieprofesionalădeinvidiat, într-odocumentareexhaustivă.JoacăînfilmAgustinPardella, EnzoVogrincic,MatiasRecaltetc.

Situațielimită.Deodatătetrezeștiînculiselealbeșicețoase aleproprieivieți,cumoarteaînpreajmă.Sămaicălătoresccu avionul?Staupefotoliulacăldură,vădfilmul,mătranspunșimi-e jenăsămănânc,vizavidefoamealor.Senzațiacănumaipotieși dinacelecrestemuntoase.Măcuprindeuncoșmaralb,metalic, crud,glacial.Oclaustrofobiemalefică.Avalanșe,strigăte,speranțe. Obucatădepâineîmpărțitălatoți.Valoareaimensăauneifirimituri.Prioritățileseschimbătotal.Eștipregătit?Trebuiesătrăiești. Canibalismasumat.Țiseaducecarne,fărăsăștiicăruiprietena

aparținut.Nuebinesăștii.Carnefărănume,fărăfață.„Mănâncși plâng.Mănânc.”(Labiș).Uniimestecășireturiledelapantofi.

Extremdepercutantșiterifiantmomentul crash-ului–destrămareaavionuluișicorpurilezburând.Calvar,tragedieșimiracolînacelașitimp.Regizorulevitădetaliilemacabreșiseaxează peluptapsihologică.Uncvasi-documentarcuodimensiuneviscerală.Desprecomunitate,generozitate,prietenie.Desprereziliențaumană,cucredibilitate,sobrietateșivirtuozitate.

Mi-amamintitsubitde„oglindă,oglinjoară”,văzândtitlulfilmuluipe Netflix,adică Blanchecommeneige/Albăcazăpada NostalgiicufrațiiGrimm.Dedataaceasta,oparodierealizatăde AnneFontaineîn2019(toteaasemnatșifilmul LesInnocentes). Neavântămînpeisajemontanedeinvidiat,brăzdatedecascade grandioase,sesizămnuanțeinedite,cunoaștem7„pitici”cutotul altfel,ilustrândșaptefațetealemasculinității,într-unmicroclimat eroticfabulos(sănuseuitecopiiilafilm,căAlbaetare openmind).

Mamavitregă-Maud-ecopleșitădeinvidieșigelozie(IsabelleHuppert),deoareceClaire(LoudeLaâge)răspândeșteofrumusețetonică.Caînbasm,Maudplănuieștedisparițiaei.Doarcă acoloînpădureAlba/Clairescapășiajungelacabanafraților gemeni(acelașiactorîiinterpreteazăpeamândoi:DamienBonnard–l-ațiremarcatîn LesIntranquilles). Încameradesuseun violoncelistdolofan,mereuînsoțitdecâinelealbmeloman.Claire aretimpșiempatiepentrutoți,facedragostefărăfasoanecu „piticii”pecare-icunoaște.Bărbațiisuntfragili,problematici, bizari.Claireedezinhibată,luminoasășiseoferănatural,fără șiretenie,căutândsănuselegedenimeni.Nuvreasăaparțină nimănui,iubeșteviața,profitădeea,savureazăclipa,înritmde carpediem.Eunhedonismdeceamaibunăcalitate.Pentrutoți areunzâmbet,oînțelegere–librarul,veterinarul,preotul.Sexîn mașină(câtevaveverițeprivescprinparbriz),sexînpădure,în ploaie–easeoferătuturorcuofeminitatepură,apoiascultă Bach,dupăcaredanseazăsălbaticperitmuridrăcești.

Înacesttimp,Maud,veninoasaîncruntată,tragedinpipaelectronică,lavolan,plănuindmarearăzbunare,traversândmunții cețoși(omuzicăsinistrăenecesară!).Nelăsămcuprinșidesuspans.Marelebalșivinulvărsat,dansulcelordouăfemeicaoînlănțuiremacabră,premonitorie–doarcănoineașteptămla happy-end chiaratuncicândClaireeînsicriușiceișaptebărbați îidausărutulfinal.JoacăînfilmșiCharlesBerling,Vincent Macaigne,BenoîtPoelvoorde.Pefirulbasmului,regizoareapuncteazăclocotulvieții,îndiversitateaumanărecognoscibilă.Rafinament,virtuozitateșiacuratețe.

M-ainteresatmults-ovădpeOliviaColmanînrolulreginei Annedinfilmul Favorita, regizatdeYorgosLanthimos,carearealizatșicontroversatele Homarul și Ucidereacerbuluisacru. Bineînțelescăregăsimaceeașiesteticăexcentrică,gustulpentrubizar, absurd,vrândparcăsășochezeînpropunerilealegoricecuinserțiidesarcasm.Așadar...revădcuplăcere Favorita pe Netflix.

Celmaimultm-aconvinsmetaforavânătorii.Atuncicândtrădareaprindecontur,LadySarahșiAbigailpolemizeazăcuarmele înmână.Fiecaredoreștesărămânăfavoritaesențialăaunei reginecaricaturale,incapabilăsăsedescurcesingurăînrăzboicu francezii.OliviaColmanepurșisimpluuluitoare.Epiteteleseascundșisuntirelevante,atuncicândvremsădescriemjoculactriței.Defapt,eaeste deacolo,dinsecolul18,cupicioareleatinse degută,șchiopătândenergicprintreperucilemasive,șocante, alesupușilor,cuovocespartă,machiatăadeseastupid,caopaiață,uneorifragilă,alteorivărsându-șifuriaîninflexiunileputerii cesevreaeternă.Ceiubeșteea,înfond?Iepurii,caremișunăîn iataculei.Înjuredoarmanipulare,egoism,cru-zime,răzbunare, energienegativădezlănțuită.Maleficulșidiaboliculmergmână înmână,într-undanshaoticpremonitoriu.

Unghiuriledefilmaresuntdeundinamisminsolit,topindu-se încurgerineașteptate.Imagineafinalăconvinge:fațaregineisprijinitădeimaginealuiAbigail,pestecarebântuieiepuriiîntoate direcțiile.Caocușcădefinitorie,fărăieșire.Nimeninumaipoate schimbanimicdinnouaordinerelațională.

Apoi,deodată,amrevăzut Homarul pe Netflix.Casărămân uluitdesinuozitățiledistopiceprovocatoare.JoacăRachelWeisz, ColinFarrell,OliviaColman,LéaSeydoux.Toțicelibatarii,toțioameniisingurisuntvânați,arestați,dușiîntr-unhotelîndepărtat, monitorizați,obligațisă-șicauteopereche.Nuexistăviațăînafara cuplului.Airămasfărănevastă?Arestat,hăituit.Ailadispoziție45 dezilesă-țigăseștipecineva.Lupțipentruasta,acostezi,flirtezi. Dacătemasturbezicumva,țisevaintroducemânaculpabilă într-unprăjitorîncins.Musaisăgăseștiperechea.Dacănu,veifi transformatîntr-unanimal.Tualegi.Daviddinfilmvreasădevină homar.Pentrucăacelatrăieștemultșiaresângealbastru.Toțidin hotelsuntdușizilniclavânătoarede…oameni.Adicănesupușii, ceiceseascundînpăduri,refuzândhotelulmalefic.Aivânatun om?Maiaioziînpluspestecele45.Omcontraom. Homohomini lupus. Insecuritatenebuloasă.Disfuncțiischizoide.Douălumi: hotelulșipădurea.Evadeziînpădure.Dinlacînpuț.Acoloeolibertate…patologică,minată.Regulișiiarreguli.Nuaivoiesăte îndrăgostești.Teascunzimereu,dormisubcerulliber.Poțidansa singurși,maiales,trebuiesă-țisapimormântul,că…nuseștie clipa.

Filmulpăstreazăoatmosferăonirică,explozivă.Vocea dinoff egravășiamenințătoare.Filmările auralenti suntasezonatecu muzicăsimfonicăabisală.Oideemajorăeaceeaacompatibilității cuplului.Nupoțitrișa.Dacăfemeiiîisângereazănasul,facicumva să-țisângerezeșiție.Dardacăeaaorbitșituchiaroiubești,ești capabilsă-țimutileziochii?Filmuldăunrăspunstranșant,vitriolantchiar.

Putemvedea/revedeape Netflix filmul Acompaniatoarea,regizatdeClaudeMiller,dupăromanulNineiBerberova.Ciudat cumscriitoareaadebutatla84deani(în1985)exactcuaceastă carte,careregăseștesuflulprozeiruseștidinsecolulalXIX-lea.Ca laCehov,iubirilenuseîmplinesc,melancoliacuprindesufletele, iarsteparuseascămodeleazăaprigcugetelerătăcitoare.Nina BerberovaafosttradusădeIrinaMavrodinîn1996,laEd.Humanitas.După Acompaniatoarea amaiscris Boalaneagră,Trestia revoltată,ÎnvierealuiMozart,Ceaikovski etc.

Mariaecântăreață,iarSoniapianistă.SuntemînPetersburgul anului1919,cutroienedezăpadă,frig,foame,ferestreînfundate cucârpe.SoniavacolaboracuMaria(înfilm,numelesuntschimbate),înțelegândcă„eaeracântăreață,iareuacompaniatoarea, căacestconcerteraconcertuleișinu,așacumspuneaea,alnostru,căgloriaeraaeișicăpeminecinevamăînșelase,căeram trasăpesfoară”.Deodată,unmecanismingratrăsuceștegândurile Soniei.Princomparație,eanuarenimic,trăieștedegeabape lume.Mariaarecarieră,frumusețe,glorie,soțșiamant.Înjurul Sonieipluteafericirea alteia, gloria alteia. Atuncis-anăscutun gândnecinstit:„săgăsescpunctulslabalacesteiființeputernice șisăcapătputereadeafistăpânăpeviațaei,atuncicândnuvoi maiputeaîndurasăfiudoarumbraei”.Invidia.Planuldoianonim. Oaltăvariantăla„MozartșiSalieri”.OrecitirealuiIbsen(Rațasălbatică),cândaparegustulneclaralrăzbunării.Adicăsăspargi echilibruluman,dezvăluindjoculdemăștiînmodbrutal.Dece Mariaemereufericită?Eacredecăînsășiexistențaofaceașa, poatesimplulfaptcărespiră,cătrăiește.Econvinsăcăoființă fericitătrăieștedeasupratuturorcelorlalțioameni.Untren,un peron,untrecut„ce-miscăpaseprintredegete,lipsitădeprezent șicuunviitorobscurșivid”.

JoacăînfilmElenaSafonova,RomaneBohringer,Richard Bohringer.Bandasonorăafilmuluiesuperbă.Muzicadeoperă nașteprim-planuripercutante.RomaneBohringereuluitoare: fragilitatecopilărească,neputință,curiozitate.Soniaconcluzionează:„oameniișipasiunilelortrecuserăprinfațamea;îivăzusem dincolțulmeu,aspirasemsă-iîntâlnesc,casă-lîmpiedicpeunul săfacăceva...sămăafirm,daramfostevitată”.

Muzica,pianul,focul,pistolulcehovian–elementecareînalță filmulsprevaloarearomanului.Dacăînfilmul MicuțaLili Millera fostmodest,aiciîn Acompaniatoarea elstăcudemnitatelanivelul literaturii.

Amvăzuttotpe Netflix unthrillerpsihologicapocaliptic,ca sămăpregătescpentru...prăbușirealumii.Evorbadefilmul Leave theWorldBehind/Lasălumeaînurmă deSamEsmail,2023,cu JuliaRoberts,EthanHawke,MahershalaAli,KevinBacon.Soții AmandașiClaydorescovacanțădepartedeNewYork,săuitede stres.Zisșifăcut:ocasăînchiriatăîntr-unpeisajmirific.Imediat începedisfuncționalul.Suntatacațisateliții?Vinlaeichiarproprietariicasei,iaravioaneleșivapoareleîșischimbădirecția. Animaleleaparînspatelecopacilor,cufiguripremonitorii.Internetulacăzut,sireneleîncep,dronaapareînsunetdepercuțiiterifiante.Dincauzaradiațiilorcaddințiicopilului.Ominciună colectivă?Mașiniautonome,fărășofer,lovite,răsturnate,blocând șoseaua.Cerbiiaparîncetesperiate.Etapa1:izolarea.Adoua:un haossincronizat.Atreia?Loviturădestat,războicivil.Omuzică anxiogenăînvăluietotulîntr-oașteptareglacială.Unsingur câștig:oameniiseapropieuniidealții,înafaraegoismului,îmblânzindu-sereciproc.

Percuțiimetaliceexistășiînfilmul Bucătăria/TheKitchen,regizatdeKibweTavaresșiDanielKaluuya.OLondrădistopicăși furiainegalitățilorsociale.Izilucreazăîntr-oîntreprinderefunerarăecologică,undecenușauneipersoanepoateficonvertităîn plante.Dincândîncând,percuțiișidescindereapoliției,deoarece guvernulvreasăradăcomunitatea TheKitchen. Nimeninu cedează,într-ohărțuiredetipul„ranăpentrurană”.Filmulnum-a convins,aremomenteplateșirepetative.Dupăacestedouăfilme doreșticuardoaresăscapidepercuțiișisăasculți Marea luiDebussy.

Lumeaprofund[alui Kusturica

Celmairecentlung-metrajalluiEmirKusturica, Pecalea lactee,încarejoacăalăturideMonicaBellucci,reprezintă odeclarațieemoționantădedragosteatâtfațădearta cinematografică,îngeneral,câtșifațădelumeafilmelorsale,în particular,păstrată,înmareparte,înesențasa(epoatecelmaiautoreferențialfilmalsău),darcuoschimbaresensibilădeviziune spirituală,avândînvedereconvertirearegizoruluilacreștinism.

AutoreferențialitatearămânenotadefinitorieaarteiluiKusturica.Evident,aceastaestegeneratoareauneicontinuitățicare creeazăunitateadeviziuneșidestil:laitmotivele(animalele,familia,relațiiledeprietenie,zborul,hazardul),obsesiilevizuale,jocul expansiv,dinamic(uneori,nebunesc)alactorilor,senzualitatea feminină,culorile,muzica.Înliniimari,eonebuniecontrolată,frumoasă,doarcă diliii luiKusturicanureprezintăfăpturideceluloid, fiind,maidegrabă,întruchipărialeprimitivismuluivieții.Ceeace facefilmulacestasăfieoarecumdiferitfațădecelelalteținede distanțadintreaceastăbabiloniecareelumea,îngeneral(cu bune,rele,umor,cinism,hazard,nebunieetc.)șicelcareopercepefărăainterpretapărtinitor(Kostapriveștedeseoriprintr-un ochean,cașicumarfiKusturicaînsuși,regizorul,carecontrolează totulprinobiectivulcamereideluatvederi).

Compasiuneasedovedeștecuvântulcheiedefinitoriuprivind atitudinearegizoruluifațădelumeapecareoprezintăspectatorilor.Nuîșijudecăniciodatăpersonajele,nicimăcaratuncicând redă(șiofacenaturalist,crud,pealocuri)fapteimorale.Războiul, afacerilemăruntealeunormafioțilocalicarevândoamenipebani, căsătoriaaranjată,muncaimpusă(toateamintinddesituații asemănătoaredin Vremeațiganilor,Pisicaalbă,pisicaneagră,Underground)suntredatecaevenimenteinevitabile,castihiilenaturii,fațădecarenupoțiaveaaltereacțiidecâtseninătatea. Soluțiilepetermenlungnupotfidecâtceleatavice:dragostea, familia,relațiastabilăcunatura,cuanimalele.Ceeacesereiașiîn acestfilmtandru,incredibildetandru.

Înafarădedebut,întoatefilmeleluiKusturicaesteomagiată mireasa.Ceamaipoeticăimaginedinfilmeleluiesteaceasta.În ArizonaDream,Graceîșipuneopălăriedemireasăînaintedea ieșiînfurtunășideafitrăsnitădefulger.În Vremeațiganilor,Azra moaremireasă,iarvoaluleizboară.În Underground,Jelenase aruncămireasăînfântână,voaluleitreceprinapăcaochemarea morții.În Promisiunea,Bosaașteaptăanidezilesăîmbraceo rochiedemireasădinmătase.Pânășiîn Viațaeunmiracol,apare pemachetaluiLukauncuplumatrimonial.Sacralitatearelațieide cupluesteaccentuatăprincontrarii:viciuldestrăbălării,aladulterului,alprostituției.Nulipseșteînsășinotaparodică:nuntafără consimțământulfemeii,mireasalegatădebărbatcusfoarăsau imobilizatăînpodeacupicioarele.În Pecalealactee,așaeșinumit personajulprincipalfeminin,nuarenume.Măîntrebdacăgestul eidea-șiaruncarochiaînapăconstituieneapăratolegăturădirectăcu Underground sauculung-metrajeleulterioare.Vom vedea.CaosintezăatuturorfilmelorluiKusturica,s-arputea spunecăesențială,primordială,estefamilia.Poate,deaici,obsesia

voalului/rochieidemireasă.Foarteimportantăesteșirelațiafratesoră,deaceeaplinădevitalitatesedovedeșterelațiadintreMilena șiZaga,carevorsăsecăsătoreascăînaceeașizi,deșisuntniște ticăloși,înesență.

Animaleleauunrolprimordialînlumealuiefervescentă, pestriță,zgomotoasă.Gâșteleșiporciisuntomniprezenți.Înplus, spectatoriisepotamuzaînvoiedeogăinăbezmetică,țopăindîn fațauneioglinzi.Dincândîncând,seșiouă,fărăfolos,ouălecad șisesparg,pânăapareZaga(MikiManojlovic)careprindeoulșiîl înfulecă,ostentativ.EoArcăaluiNoeseducătoarecesupraviețuieșteînpermanențărăzboiuluigeneratdecruzimeaoamenilor.Deasemenea,înacestfilm,seajungelaosublimarearelației dintreomșianimal,pecareototaminteșteînfilmelesale.În Pe calealactee,Kostaesalvatdeunșarpe,careîncearcăsăosalveze delamoarteșipeMireasa;esteprietencuunșoimcălătorcare danseazășistăpeumeriisăi,hrăneșteurși.Aproapesepoateface legăturacuSfântulFrancisc,cureconciliereapriniubiredintreom șisălbăticiuni.Demulteori,animaleledovedescoinocențăieșită dincomuncarecontrabalanseazărăutateaoamenilor.

Deșirealiste,verosimile,primitive,darplinedeviațăautentică, sceneledinfilmeleluiKusturicaaușiopoeziedeosebită,cu precăderedatorităsimbolurilor,maialesalzborului.Sepoate vorbideunzborînjos,princascadă,pânăînadânculapei,alcupluluiurmăritKosta-Mireasa,iarmoarteaeieredatăcaunzbor. Apașifoculsuntelementeprimordiale,careaparîmpreună.De fapt,lumeaprofundăaluiKusturicasedovedeșteunaatavică,dincolodecotidian,politică,religiesauideologii.Răzbateunsuflet pătimașalnaturii,omuluișinecuvântătoarelor,însimbioză.

Neliniștilelumiisunttrecătoare,conteazăesențacondiției umane–aceeașidelaînceputulpânălasfârșitullumii,astasugereazăKusturica,sincer,pătimaș,cuînțelegereșiempatie.Iar lumealuigălăgioasă,pestriță,eplinădeviațășimoarte,deopotrivă.Olumeîncareaivreasătrăieștioveșnicie!

RAlUCAfARAOn

AlexAnDRUJURCAn

Anulacesta...

Februarie,2024.DelaHuedinlaSorrento,pemalulmăriiTireniene,cuautocarul.Pleclaunfestivaldeteatrufrancofoncutrupa mea Assentiment. Înoricecălătorie–spuneacineva–verificidacă rămâiacelași,pealtecoordonate.Șiîțiprivești/analizezideladistanțăpropria-țiviață.Precumdepărtareadeuntablou,săsesizezi sinteza,rotundul.

Veneția...CecredeVenețiadesprePutin?Cumsădistrugăfrumusețealumiiniștenebuni?Lagunamagică...Totulțiseparenou. Dar:dacăaitrăimereuaici,rutinași-ararătacolții,frumusețeaar păli.Nocivaobișnuință!

AproapedeorașulCapua,celebruprinșcoaladegladiatori,de undeapornitrăscoalaluiSpartacus.Reflectezlaceișasemiide răstigniți,deaicipânălaRoma...Ascrieeuna,avedeacoșmarule alta.

LaSorrentoteîntâmpinăparadisul:grădinicarnale,culămâi șiportocali.Marearespirăladoipași.Oameniisocializeazăzgomotos.Zumzetperpetuudemotocicleteșiscutere.Nimeninu respectăreguliledecirculație.Învitrinauneilibrăriizărescromanul Abel alluiAlessandroBaricco.Autorulareacumvreo66deani.Prin 2016avizitatRomânia,cândaparticipatlalansarearomanuluisău Mireasătânără.

SpectacolultrupeinoastrelaVillaFondiînSorrento.Amscris scenariulcaunSOS,despredelincvențajuvenilă.Tineriplasațiîn centreeducative.Muncaeducativă.Finalpozitiv,plindesperanță. Laforumuldedupăspectacols-avorbitmultdespreîngrijorătorul fenomen.

Dinnou:lumeaeplinădefrumuseți,demagie.Cineainventatrăzboaiele?Dece homohominilupus? Vedembădărăniașiîn jurulnostru.Celălalt,căruianu-ipasăderitmulșistructurata, umilindu-tecurânjetulinculturiisale.

LaRoma,eleviimeiaruncămonedeînFontanadiTrevi.Îșipun dorințe...Orașulmiseparemurdar,nugăseștipubele.Invaziede turiștigrăbiți,caren-autimpsăvadănimic,dincauzăcăfotografiazămereu.

LaBudapestaoameniiparrelaxațide-alungulfluviului.Tocmaicitisem Eliberare deSandorMárai...încercsă-miimaginez locurileaceluiinfern.

Anultrecut

NuștiupreciscemăatragelaSulina,daracolosuntînacordcu mineînsumișioautarhiespiritualămăcucereșteimediat.Orașul seîntindede-alungulDunăriișiareaproapepatrumiidelocuitori. Credcăatestareadocumentarăedeprin950.Întimpulceluide-al DoileaRăzboiMondial,Sulinaafostdistrusădebombardamentele sovieticeînproporțiede80%.Stuf,papură,nuferi,sălciișifrasini. Clipocitulnostalgicalbărcilor,luminararefiată,tremurătoare,plimbăriledesearăpeunfelde PromenadedesAnglais, lunguldrum spreplajasolitară,arbuștiînsetați,vacișicai,scoicidesenândfigurifragilepenisipulumed,Cimitirulmaritim,darșiFarulVechi, undeeracabinetuldelucrualluiJeanBart.Născutîntr-un„orășel colbăitdeprovincie,undecaseleseconfundăculutul”(George

Călinescu),JeanBartaluatdrumulapelorșis-afăcutmarinar.Deschidcarteasa Jurnaldebord lapaginacu...Sulina,1august,1908, undenotadespre„ochiulroșobositalfarului”privind„vasulîn goanaluinebunădepasăredenoapte,ceîntr-olegănarezbuciumatăîșimoaieparcăvârfularipelordesfăcuteînnegrulapeișial pustiuluiîntins,fărămargini”.Cumtrecetimpul?Îmiplacclădirile delabrate,părăsite,mirosinda vanitasvanitatum. Esingurulloc undenudorescreconstrucții,renovări,nucriticceeaceeînparagină.Acolosimtideeacapătuluidelume,fărăsămăadâncescîn tristețe.Acceptrevelația„cândștiicăvisu-acestacumoartese sfârșește...”(Eminescu).Atuncitrebuiesăprinzifiecareclipădegât șisă-istorcisavoarea.Orașulparebătrân,înțelept,tolerant,străbătutdecâinifărăstăpân,blânzișiafectuoși,așteptândobucatăde pâine.

Pemaluldrepteorașul.Malulstângparepustiu,cuclădiri dezafectate,cuotăcereminată,misterioasă.Acoloe...Tarkovski,cu sentimentulinfinitului,apaîncarezacobiectelelumii,odatăcu pierdereaedenuluisufletesc.Știucăaicibântuie Călăuza,printre miracoleledinZonă,iar„ceicugândurimurdarenuaușansede supraviețuireînZonă,suntînmarepericol”.LaSulinamăreîntâlnesccuTarkovskidefiecaredată,ceeacemisepareunmiracol tămăduitor,maialescămereusunt...acceptat.

Înaltan...

Osingurădatăînviață-numaimult!-trebuievăzutloculunde s-arevelattragicinfernulterestru–Auschwitz.Amfostprevenitde câțivaprietenicăimpactulmăvarăvășimultăvreme.Nuam crezut,numaicăașas-aîntâmplat.Atrecutdejaosăptămânăde cândampășitînlocurilemalefice,darnopțilemelenus-au limpezit,luminaîntârzie,maialescăamînceputsăcitescuriașul roman Binevoitoarele deJonathanLittellplindeaceleașiatrocități.

Da,binescrieacololaintrare:„Cineuitătrecutul,riscăsă-lretrăiască”.Sutedevizitatoristaulacoadă,într-oașteptaresilențioasă. Binecăvinoameniișiaici,nunumaipestadioanesaulamegaconcerte.Energiilenegativeteacoperădelaînceput.Revoltate strângedegât.Cumafostposibil?Câțipsihopațimaiareistoria? Munțidepantofi,lanuridepărtăiat,jucăriiorfane-totulîntr-o simfonieamorții.LaBirkenau,maidepartepuțin,pătrundeliniaferatăînuzinamorții.Pământulerăvășitdevaluriledecenușăa miilordemorți.Ocenușăbântuitădecurentulmorbiddeimagini dezlănțuite.Cărămizi,caniculă,crematoriisinistre,spânzurători, terenarid,blestemat.Fâșiadecimentlungăcâtspaima,încarese deseneazăgăurilelatrinelormirosindapromiscuitatejalnică…

M-amamintitdeatâteafilmepetemaholocaustului(Alegerea Sofiei,Pianistul,ListaluiSchindler,Lavitaebella, Băiatulcupijamaua îndungietc.), însăimpactulrealuluiealtceva,aerulepătatdeaburii scheletelorfantomatice,desperanțezdrențuite,strigătesângerânde.Sârmăghimpată,clădiriclonate,praf,căldură,cărămizimurdare…OareegoalăcutiaPandorei?ÎnIndoneziaaresuccesun bardecoratcuobiectenaziste.Sevorbeștedeneo-nazism.Hiroshimanus-astins.Maiexistăînțelepciune?Amînvățatsuficient lecțiileistoriei??

Recuperareaclasicilor

DUMITRUUnGUReAnU

Cesepoatescriedespreundiscapărutîntirajredus,aș ziceconfidențial,deocalitateaimprimăriiaproape impecabilă?Spunaproape,deoarecepieseleștanțatecu tehnologieDirectMetalMasteringînFranțanuaufostînregistrate recent,înstudiouricuaparaturănouă,cirecuperatedepebenzi vechi.Disculsenumește HungarianPop&ClassicMusicfrom Romania. AparțineluiVasileFoica–sauFojkaLászló,cumsescrie înlimbamaghiară,limbamaternăainterpretuluideflautcaren-a ieșitînreliefcaovedetă,deșiabilitățiletehnico-instrumentaleși timbrulpersonali-arpermisasta,fărăîndoială.Îngrijit,remasterizat șieditatdeneobositulRemusMiron,înseriadereedităripesuport analog,subsigla DJsTechnoConference (Cat#DTC040,2023), albumulbeneficiazădegraficaexpresivășifantastăaluiBarna Fazakas.Mărturisesc:amfostcâștigatdelaînceputdegrafică, pentrucănu-miaminteamprestațiileflautistuluicumustăcioară subțireșipărinelat,negrușilung,caalunuiprințdinbasme medievale.

Prezentareaalbumuluiesteprintrecelemaireușitedincâteau apărutlanoi.Copertadublă,dincartonfintexturat,areprestanța uneitipăriturideluxdinveaculdeauralindustrieideprofil.Când priveștiilustrațiadeladistanță,aisenzațiafascinantăcăveziun tabloudeepocă,deșisubiectulemaidegrabăSFsauabstract. BarnaFazakasimpune,princoerențăideatică,oviziunedemnăde afielogiatăîntr-untextcriticseparat.Aicinufacdecâtsă-i semnalezizbânda.Șisăcertificplăcereadeapriviacesteilustrații.

Totcaizbândăpublicisticătrebuiesăconsemnezprezența unuibooklet(saulibret)de8pagini,raraavisînedițiilediscurilor autohtone.ConțineoseriedefotografiialeluiFoica,dincopilărie pânărecent,câtevaafișecareanunțauconcerte,odiplomă obținutălaunconcurs,plustreitextedeprezentare.Primule semnatdeZoltánBoros,binecunoscutulinterpretdejazzși realizatordeemisiuniTVR,secțiamaghiară.Aldoileaaparține transilvăneanuluiFerencGábor,violonistînOrchestraFilarmonică dinIsrael,violonistprincipalînKonzerthausorchesterdinBerlin, dirijoralunoransambluridemuzicăsimfonicădintoatălumea, majoritateaînUngariașiGermania,darșidirijoralFilarmoniciide StatdinOradea,undeFoicaeradirectorartisticși...flautist principal,fărăremunerațiedeinterpret.Altreileatextaparținelui ClaudiuOancea,cercetătorlauninstitutdeistoriealAcademiei Române.Toatetexteleauvarianteînlimbileengleză,maghiarăși română,așacumstăbineuneiedițiiantologiceșiașacumgăsești laaparițiisimilaredepelaDeutscheGrammophon,firmacaredin 1898reprezintăvârfuldecalitateîncepriveșteeditareamuzicală pediferitesuporturi.

ZoltánBorosdetaliazăcâtevamomentedinîntâlnirilecuVasile Foica,ladiverseconcerteșisesiuniînstudiourileTVR.Importante miseparamănunteleînregistrăriicompozițiilorproprii Spune-mi, undeești,Amintirideprimăvară și Memento,înanul1977.Înafară detobe,„bătute”TrendlerJózsef,toateinstrumenteleaufost utilizatedeFoica:flaut,pian,chitarăelectricășiacustică,clopote tubulare,chitarăbas,celestă.Desigur,șipărțilevocaletotFoica le-aexecutat,atâtsolo,câtșibackground.Rezultatul,mixatpe magnetofoncupatrupistelafracțiunedesecundă,esteimpecabil sonorșicâtsepoatedeconvingătorestetic.Melodiileplac,fărăsă

aibăpotențialdeșlagăr.Și,cumștimdelaHaydn,dacămelodia nuestecuceritoare,muzican-arenicioșansă.Însăînregimul comunist(pecareZoltánBorosîleticheteazăașacummerită) muzican-aveașansădinstart,dacăinterprețiișicompozitoriinuse închinauicoanelorpoliticedemoment.CeeaceVasileFoican-a făcut,sprecinstealui!

Deobicei,cândrockeriiaudunflautîntr-opiesăaindiferent căreitrupe,dinOccidentsauOrient,gândullorzboarălainevitabilulIanAnderson,liderulformațieiJethroTull,careaimpus instrumentulînprim-planulspectaculozității.Nul-amvăzut niciodatăpeFoicaînconcert,casăștiucumsemanifestapescenă. Probabilcănuțopăia,nicinustăteaîntr-unpicior,caenglezul.Cred cănicin-aveanevoiedeasemeneaexhibiții.Stilulsăuinterpretativ ediscret,senzualșiprofund,înbunatradițieaorchestreisimfonice, undeinstrumentistulnuieseînevidențădacănu-iesteatribuităo partiturăsolistică.Maidegrabăliricdecâtepic,flautulluiFoicanu „rupe”pânzasonorăniciîn PreludiullaDupă-amiazaunuifaun, suitaluiDebussy.Eacolounjocdearmoniisubtilîmbinate,care m-atrimiscuimaginațiaînzonadevisareacălătoriilorromantice. IarflautulluiFoicam-afăcutsăscotdinraftaltediscuricupiese clasice.Miseparegrăitorcă,pornitsăascultcevarockprogresiv, genulpracticatdeFoicașigrupulEthosînanii‘70,amajunsla muzicăsimfonică.

Deundeegreusăplecivreodată.

Florica,iatăunnumecem-asupăratîncopilărie.Nuarfi fostatâtdetragic,bachiarl-așfiocolit,dacănuarfifost chiarnumelemeudebotez,singurul,dealtfel,pecare l-amprimit.Nuafostvinamea,niciuncopilnuestevinovatpentrunumelepecareîlprimeștelanaștere,dartotmăsimtvinovată pentruel.Dacă,așfifostbăiat,așacumși-arfidoritaimei,nuaș maififostsilităsăîlport.Dar,dacănumi-amalesbinevenirea pelume,amvenitînfustițăînlocdepantaloni,amfostșisunt condamnatăsăîlport.Dacăașfifostceeacenusunt,atuncinu știucenumeașfiprimitlabotez.Poate:Florin,dupăbunicabună șibunicavitregă(ambeleFlorica),Ioandupătata,Victordupă buniculVictor,Cornel,dupămamaCornelia,Valeriudupăbunica Valeria,NicolaedupăbuniculNicolae.DacăFloricasunt,înseamnăcăamfosttocmaipotrivităsăcontinuinumeleunuişir defemei-floridinfamiliamea.„FlorițadinCodru”,îmispunea unchiulGheorghe,bărbatulmătușiiAna,sorabuniciiValeria.Nici nusunarău,Florița,darnuașamăchemaîncertificatulde naștere.Numisepotriveștesămădauceeacenu sunt.Diminutivele:Ica,Rica,Flory,nuîmiplac, sănumaispun:Uța-Floricuța,Cica-Floricica. Rămânceeacesunt„oFlorica”,niciFloare niciFloricica.

Dupăvreopatruzecideanidelabotezulmeu.amînceputsămăobişnuiesc cunumele.Mi-amspus,dacănufacfaţă măcarrealităţiinumelui,nuvoifacefaţă nicialtorlucruri.Acumîlignor.Sănumai spuncănumeleplusprenumele:Florica Trif,înfacultatemi-audatdefurcă.Aveam ocolegădecamerădinBihor,FloricaRif. Cânderamchematelatelefonsaulapoartă neobişnuisemsăcoborâmamândouă,fiindcă altfelsigurmergeatocmaiceacarenutrebuia.În copilăriepătrunseserăînluneasatuluinumemaisofisticate:Lucia,Felicia,Nora,Clementina,Valerica,Severica,Angela, Floricica,Virginia,Ligia,Lidia,Veturia,Anişoara,Rodica,Mariana, Otilia,Clara,Eugenia,Emilia,Melania,Aurora,Monica.Amavuto colegă,LaurașiocolegăErna.VeniseserăcupărinţiidinBucureşti.Sedescoperisepetrolîncomună,așacălocalitateas-a animatdeprezențaunorpersonajeșinumenoi.Dupăuntimp petroluls-aepuizat,eis-auîntorsîncapitală.CeofifăcândLaura șiErnaacum?Şi-omaifiaducândamintedetimpulpetrecutîn comunaUlmeni-SălajdeMaramureș,acumOrașUlmeni?

cezariană,poţisăhotărăştiziuadenaștereacopiluluitău.Darnu esteacelaşilucru,căvipelumedebunăvoieoripoftitdemedic! Ziuameamisepareunadintrecelemaifrumoasedinan,fiind „21martie”,primazideprimăvară.Poatedeaceeamiseîntâmplăuneorisărâdşisăplângîndecursulaceleiașizile.21martie esteșiprimaziasemnuluizodiacalBerbec,stejar,înzodiacul druidic.Recent,ziuade„21martie”afostdeclaratădecătre U.N.E.S.C.O.:„ZiuaInternaţionalăaPoeziei”.Oarenuamprimit destuleodatăcuaceastăminunatăzidemărțișor?

Încopilărie,cândamdescoperitcăfiecaredintrenoiareozi denaştere,motivdebucurieșisărbătoare,amînceputsăîmi dorescsămiseîntâmplecevainteresantînziuarespectivă.De undesăștiucăîntâmplăriletrebuieprovocate,nicidecumnudau buznapestesărbătoritulzilei.NuamavutcurajulLuciei,colega meadeclasă,carene-ainvitatacasădeziuaei,fărăsăîispună mameisale,Eugenia.CândtantiJenica,prietenamameidealtfel,

Trecusevremeanumelordefemeica:Dochie,Borişcă,Marișcă,Mărioară,Mărie,Măriucă,Cornelică,Mariţă,Floare,Florică, Floriţă,Iulişcă,Oană,Domnică,Ană,Anică,Anucă,Loiză,Clariţă, Floricuţă,Livie,Jenică,Milică,Treiji,Trejică,Lenică,Leontină, Gafiţă,Tiberie,Esteră,Victorie,Viorică,Voichiţă,Virucă,Lenuţă, Hermină,Helenă,Valerie,Morică.

Dacănumelem-adecepționat,înschimb,amfostşisunt încântatădeziuaîncareamvenitpelume.Nupotdecâtsăîi mulţumescmameimele,„Dumnezeusăoierteșisăoodihnească înpace!”,cămi-aoferitoasemeneazi,ceeaceeu,prinvoiaDomnului,nule-ampututofericopiilormei.Esteadevărat,acum,prin

s-aîntorsdelabiserică,duminicăfiind,ne-agăsitpetoţila masă,nerăbdătorisăîncepemsărbătorirea.Noroccă femeilelaţarăautottimpul păzitură(mâncare gătită)şideobiceipentruduminicaopregătescdesâmbătaseara,cândseîntorcde lacâmp.S-animeritsăfiezidepost.Aşa căamprimit zupă pehribe.Nuafostrea, camlungășirară,darașasuntsupele, „pepicioruldelascaun”.Deviezpuțin, răspundeamcuoîntrebaremamei,care măîntrebasedacămănânc.Darceeste demâncare?„Zamăpepicioruldela scaun”,răspundeamamaCornelia,care știacăîntrebareaestecusurugie,neprevăzândnimicbun.Lucrurileîierauclare mamei,flămândulnupuneîntrebări.Darsămă întorclasupaLuciei.Aveaungustbunde pthitoi uscate,mânătărci,hribeînşiratepentruiarnăpeaţă.Pot spunechiar,supaaveaungustdeliciosşierafoartelimpede. Mânătărcileuscateși-aufăcutdatoria.Supadepostsefacesimpludacăaidince,caoricefeldemâncareceserespectă.Apă receîncaresemaiadaugăpelângăhribe:morcovi, pătrujei, cărălabă (gulie),şiunmărtăiatcubuleţe,casăîimaiiadindulceaţă.Amavutatunci,laziuaLucieișifeluldoi.Eradeașteptat, într-ozidepost,cafeluldoisăfie piroştele (sarmalele)depost,cu păsatşicuceeaceamairămasdin...şiragulde pthitoi uscate. Dacăsuntbinefăcute,cuvarzădulce,cucimbrușimărarpefunduloalei,cimbrușimărardeasupra,scăldateînbulionorivaracu roșiiprintreele,sarmaleledepostsuntminunate.Amprimitşi cevadulce: ciurigauă (minciunele)frământateculapteacru. Unelegospodineadaugălacompoziţiaobişnuităde ciurigauă, morcovi răzăliţi Pătura seîntindefoartesubţire.Rezultă nişteexemplare„90-60-90”,crocanteşiapetisante,avându-lpe vino-ncoa.Debăut,amprimitapădinfântână,firește,fărăcoloranţişiE-uri!Lamulțiani,Lucia!CumseapropieșiPaștele, punândpunctpostului,vădoresc:SărbătoriPascaleînlinișteși pace!

Afisauanuficevadecapulfotbaluluinostru–aceasta-iîntrebareacare-lfrământăneîndurătoare,darcamfărărezultatpalpabil,pe totmicrobistulromânînmomenteleși schițelesaledereflecțiepetemesportive dinprezentulcontinuu.Șiasta,înprimul șiurmătoareleunsprezecerânduri,fiindcămeteorologiacapricioasăaanilordin urmă,cuconsecințeleeitulburișitulburătoarecutot,ne-aderutatcompletamenteșiintegralpetoțiîntr-unașahal denumaipricepe,mă-nțelegi,omulo iotădinceseîntâmplăpestadioanele călcatefărămilăînpicioaredereprezentanțiisocceruluiautohtonangajați,cu voieaufărădevoie,îndiversecompetițiiinterneoriinternaționale,lanivelde cluburisaudeechipereprezentative.Să exemplificămsuccintmaijosafirmația demaisuscudouăpildeilustrativeîn aceastăordinede,scuzați,idei.

Pentruînceput,putemfaceosuavă abstracțiedeloculocupatlaaceastăoră înClasamentulFIFAdeNaționalaRomâniei:peundeva,prinvariabilulinterval43 –52,ceeace,raportatlaunnumărtotal de210țăribăgateînseamăpechestia încauzădeforulmondialcupricina,reprezintă,dacănucineștieceperformanță,măcarosituarecâtdecâtonorabilă într-untopalcătuitînconformitatecu celemairiguroasecriteriidepoliticalcorrectness–respectiv,carenucunoaște niciunsoidediscriminare(inclusivvreunadeordinvaloric).Cualtecuvinte–ba chiarcuacestea–avemdreptulsăvorbimdespresituareaRomânieipeopozițierelativdecentăînlumeafotbaluluiși înfotbalullumii.

Restrângândoarecearealulgeografic dereferințălabătrânulcontinent,putem pentrucasăzicemcălucrurilestauîncăși maibine.Aproapesărbătoresc.Tricolorii –variantaroș-galbenă-albastră,preponderentgalbenă...–condușicuaplombde celmaibăftosselecționernăscut,crescut șimaturizatînipostazadeprivitordepe tușealfotbaluluidepemeleagurilecarpato-danubiene,IordănescuEdwardpe numeleșiprenumeleluidincarteade identitate–s-aucalificatenfanfare,după optanidepauză,laturneulfinalalCampionatuluiEuropeancesevadesfășura înacestanînGermania.Enfanfare,adică, însuneteletriumfalelansatedefanfara regimentului16vânătoridegreșeliale adversarilor–operațiunesoldatăcuglorioasaplasarepeprimullocalgrupeipreliminareIdincare(ne-)amfăcutparte(a).

Șinuoricum,cifărănicioînfrângereîn 10dispute!Cedacămemorabilelerezultateaufostînregistrateîncompaniaunor formațiidineșaloanele3–5alefotbaluluieuropean,genIsrael,Kosovo,Belarus sauAndorra.CedacăegaluldinturcuElveția(singuraformațiemaideDoamneajutădingrupă),avenitlasfârșitulunui mecicare,înmodnormal,arfitrebuitsă seterminecamcuunrezonabil6-0pentrunaiviibanchero-ceasornicari!?Suntemnoivinovațicăeinuauziserădespre nemuritoareaapoftegmăromânească dupăcare,înfotbal,2-0estecelmaipericulosscor?Înfine,cedacăIsraelulafost obligatsă-șidisputeultimelepartidede acasăpeterenuristrăinedinmotivede geopoliticăbelicoasă?Astea-ssimple detaliicare,nupestemulttimp,vorfiuitatecăci,așacumneintromisionează anualîncerebelnemuritoareleromanțe madeinTârgoviște,șiuitareaescrisă-n legileomenești.Istoria,înînțelepciunea einestăvilită,vareținenumaicăNaționalaluineaEdiacâștigatșaseîntâlniri dinzece,pecelelaltepatruterminândulelaegalitate–performanțăcarealiniază Româniaînrândcusingurelealtecinci invincibiledinacestepreliminarii:Franța, Anglia,Belgia,UngariașiPortugalia.Eventual,vaadăugaîntr-uncolțdepagină amănuntul,delocneînsemnat,căreprezentativanoastrăaînscrisîncompetiția menționatănumaipuținde16goluri priminddoar5,fiinddevansatăînacest clasamentad-hocdoardeaceleașidouă fostecampioanemondiale,Franța(cu3 goluriachiziționate)șiAnglia(cu4),plus Portugalia(cudouă),Belgia,CroațiașiAlbania(cucâte4).

Bref,peransambluașaecăpână acumnustămnicibine,nicirău,adică niciașa,nicialtminteri,cumzicealavremealuidomnulCaragiale,învecifie-inumelelăudat?Ba,desigurcăfirește.Daria săprivimnoisituațiuneașicunișteochi cevamaicăpriișimaimioritici(dela ovinacuacelașinume)...

Pornimdelaoîntrebare:cesemaiîntâmplăînultimultimppringingașa

noastrăSuperLigădefotbal-asociație? Păi,amimpresiacătotde-astea,d’ale Caragialelui...Înspeță,dupălupteseculare,careaudurataproapeundeceniu, iatăvisulluiGigiBecali(aproape)împlinit:echipaFCSB,fostăSteaua,viitoare numaiCeldeSusștiecum,estepepunctuldeacâștigatitluldecampioanăaRomâniei!Da,știu:amaifostînaceeași posturădealteșapte-optoriînultimii zeceani,însăacumparede-adreptul imposibilsănemaipăcăleascășisă aruncesatisfacțiavictorieifinaledin campionatpestegardulvreuneialte competitoare.Maialescătoatepartenerelesaledeîntreceredinplay-offi-o aruncăînapoietapădeetapă.Veritabilul concursparesăsefiîncinsacumîntre aldeRapid,CFRClujșiUniversitateaCraiova(versiuneaRotaru),avândurmătoareleobiective:cineschimbămaimulți antrenorișicineoajutămaisubstanțial peFCSBsănuiroseascădinnoușansa dea-șiînvingepropriilevulnerabilități? Darnuînacestturnirde-aviceversaconsidereucărezidăcoeficientulmaximde interesalactualeiedițiidecampionat,ci încutotulaltceva.

Toatălumeacunoașteșirecunoaște căadevăratulantrenoralroș-albaștrilor nuesteEliasCharalambous,cipatronul echipeidinBerceni,cipriotulpunând numaiînoperămecidemeciprețioaseleindicațiișiinteligenteledeciziiale luiBecali.Ironiadincalificativeledemai susestedoaraparentă,frazaanterioară fiindmaidegrabătristășidilematică. Pentrucă,boieridumneavoastră,dinurmătoareadilemănuputemieși:ori1) Gigieste,subacoperire,celmaibunantrenordincâțis-aurânduitpebanca tehnicăaFCSB-uluidedoiluștriîncoace; ori2)SuperLiganoastrăfotbalisticăeste unchinși-ojale,orușineși-unrâsde lumecumrareoripotfidescoperite chiarșipeplaiurilenoastremaibogate înridicolșipenibildecâtîncerealeși vițădevie.Căci,iertați-mă,darcumaltfelpoatefietichetatăocompetițiecare livreazădreptcampioanăoformațieantrenată(fieșipeșestache)deGigiBecali?Și(la)ceputemsă(ne)așteptăm pestetreiluni,laEURO2024,delafotbalulcaresejoacăpeacelmeridianal deznădejdii?

Afisauanufi–aceasta-iîntrebarea...

GelUneGReA

Acestevolumeseaflăînatențiacronicarilornoștripentrueventualerecenziiextinse. Mulțumimautorilorșieditorilor.

Semnulvizualsubcarestă NEuMAesteuntrandafir, aceastăfloarecaretranscendegraniţeleculturale,religioase,etnice, deoarecefrumuseţeașiarmoniasemnificaţiilorsalesuntunsymboloncareareputereadeaneaduceîmpreună.Trandafirul NEUMAesteuntrandafirînflorit,rosacentifolia,trandafirulcuosutădefoi,metaforă acărţiișiarevisteișivorbeștedesprecurajuldeaînaintacrezândpânălacapătîntr-unideal. NEuMAesteunsemn denotaţiemuzicalăfărăportativ,constânddin puncteșivirgule,folositînEvulMediupentrucântarealiturgică.AstăziNEUMAeste utilizatădoarîncântareabizantinășigregoriană,înspecialîncomunităţilemonastice.Dincolodeaceastăsemnificaţie,care dejaosingularizează,ofrumoasăpoveste spunecăNEUMAarfilaoriginiunproto semncare,înfuncţiedenevoiacititorului, semnificagestscenicînteatru,sunetîn muzică,cifrăînmatematică.Aceastăgenerozitateșidisponibilitatededialogcu

celălalt,pânălatransformare,pentruaîmplininevoiainterpretuluisău,fărăasepierdepesine,dimpotrivă,îmbogăţindu-se,a făcutcaNEUMAsăfiecelmaipotrivitnume pentruEditurășipentruRevistă.Revista NEUMAesteorevistăcuprofilcultural.

Lafiecaredouăluniveţiputeacitiun numărdublucarevaacoperitemedelaliteraturălaistorie,delateatrulafilosofie,de lasportlaeducaţie,veţiputeaurmăriviaţa

culturalăaromânilordindiasporașiveţi puteadescoperiîmpreunăcunoiadolescenţitalentaţilarubrica„TeenSpirit“,veţi aflacaresuntcelemairecentecărţiale EdituriiNEUMAșiîiveţiputeacunoaștepe autoriilor,iardesprecomplexașibogata dramaturgiecontemporanăromânească veţiputeacitiînpaginileconsacrateteatrului,veţiafladesprecelemainoiapariţii editorialeprinrecenziialecelormairecente șivaloroasecărţidinliteraturaromânăcontemporanășidinliteraturastrăinăiaroamenideculturădinţarășidinstrăinătate vorfimaiaproapedecititoriinoștriprininterviuri.

Credemcutărieînimportanţașiîn necesitateaculturii,înroluleiformator esenţial.Răspândindluminaculturiiîn întunericulignoranţeiputemsăneaducemcontribuţia-opicătură-dearmonie într-olumefrământată.

(ExtrasdinEditorialulprimuluinumăr

ANCHETĂNEUMA

Genurișispeciiliterare

LITERATURALUMII

VoChiNat, Scrumșicenușă

INTERVIU

ElenaAbrudanîndialog cuGheorgheGlodeanu ,,Nuîmiplacefragmentarismul....”

ESEU

MihaiBarbu

IntroducerelaVisulluiFlaubert...

ANIVERSARE

IoanHolban

TudorDumitruSavu-70

Unprozatoruitat

VOLUMENEUMA

SoniaElvireanu, Cugetândlarelativitatea unoradevăruri

RĂZLEŢE

GeluNegrea, Cumserepetăistoria

CARTEADEPROZĂ

MonicaGrosu, Rubla,loculfărăumbră

VOLUMENEUMA

FlaviaAdam, Iubireaarechipulpoeziei

GheorgheLăzărescu

Poeziaaexorcizatsuferința

CARTEADEPOEZIE

CodruțRadi, Otantraaltfel

VOLUMENEUMA

PetronelaApopei

Întrepământșicer...iarba

NicoletaMilea, Poezia,laeaacasă!

NicoletaMilea, Rapsodiilesoarelui

AnaDobre

Dintăceriseîntrupeazăaurapoeziei...

ROMAN

EvelyneCroitoru, Întoarcerealumii LuminițaZaharia...

VOLUMENEUMA

AnaDobre, ...etDieucréalechat

AlexandruCazacu, Vedereaperiferică AnaArdeleanu, „Lotusulînflorește înversuridedragostenesfârșite” „Terapiecuîngeri”

EvelyneCroitoru Ziuacaretocmaiatrecut Elementeprovocatoare IulianCătălui, Singurătateaeuluiliric

RUBRICĂRADIOFONICĂ EU,TUȘIOCARTE

VOLUMENEUMA

SoniaElvireanu, Rescriereaunuimit AnyDrăgoianu, Douădrumuri...

ROMAN

GeluNegrea, Unbildungsromancaptivant

FOLCOR

TeodorSărăcuț–Comănescu Folclorulcopiilor...

ANIVERSARE

Radu-IlarionMunteanu, RaduȚuculescu-75

VIAŢACĂRŢILOR

MirunaDrăghici

Fiorulbasmului-poveștilefrațilorGrimm

JURNALTEATRAL

IonCocora

MUZICĂ

CodruțRadi

JimMorrisonșiispitasupraomului CodruțRadi, Înspiritulfolkului

CĂLĂTORII

RamonaMüller, Pașiidintrepasuri

FILM

AlexandruJurcan, ÎncasadomnuluiNetflix

CINEMATECA

LumeaprofundăaluiKusturica

TEATRU

AlexandruJurcan, Călătoriiimperfecte

ROCK

DumitruUngureanu, Recuperareaclasicilor

CULINAR

FloricaBud, Amintirișipohtecopilărești

CONTRE-PIED

GeluNegrea, Tobeornottobe

VITRINACUCĂRŢI.DECENEUMA?

edituraneuma.ro revistaneuma.ro