Revista Neuma nr.9-10/2023

Revistă culturală finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii

EVENIMENTE: cluj-napoca - Bistrița năsăud - Mangalia - neptun Olimp

INVITAŢI SPECIALI: gheorghe grigurcu

Mircea Stâncel laurențiu Belizan

EVENIMENT EDITORIAL

Varujan Vosganian

Neîndemânatic de viu

STUDII CRITICE

gheorghe glodeanu

Basmul inițiatic al lui Goethe

INTERVIU: elena abrudan în dialog cu george Vulturescu

,,Fără a întreține și a construi o tradiție, nu însemnăm nimic ca popor și națiune”

ANCHETĂ:

IntelIgența artIfIcIalĂ ȘI lIteratura

EDITORIAL

AndreaH.Hedeș

Circuitulcărțiiînnatură

CURSIV

HoriaGârbea

Accidentedecirculație

APARIŢIINEUMA

INVITAŢISPECIALI

GheorgheGrigurcu

MirceaStâncel

LaurențiuBelizan

LiteraturatinerilorNeptun

Literaturatinerilor

EVENIMENT

ZileleprozeiCluj-Napoca–

BistrițaNăsăud

EVENIMENTNEUMA

LansareNeumalaMuzeulNațional alLiteraturiiRomâne

LansareNeumalaMangalia

PROZĂ

ConstantinMarafet

UltimeledouădiminețialesârboaiceiPodi

POEZIE

CarmenDuvalma

PROZĂ

CătălinRădulescu

CeletreitomberoanealeluiFredd

POEZIE

EvelyneMariaCroitoru

PROZĂ

EllaLeynard- Lacrimilelotrului

LITERATURALUMII

VuThanhHoa

KieuBichHau

ANCHETĂ

InteligențaArtificialășiliteratura

RUBRICĂRADIOFONICĂ

Eu,tușiocarte

INTERVIU

ElenaAbrudanîndialog cuGeorgeVulturescu

PUNCTEDEVEDERE

LiviuCapșa

„Părerologii”,o„specie”înplinavânt

RĂZLEŢE

GeluNegrea

PisicașiAlexandrucelMare

STUDIICRITICE

GheorgheGlodeanu

BasmulinițiaticalluiGoethe

PUNCTEDEVEDERE

RăzvanNicula

Capcanalumiisimțurilor

ISTORIELITERARĂ

ElenaVulcănescu

CarmenSylva,baladeînecouderitornelă

INMEMORIAM

IoanHolban

GeorgeCușnarencu

ESEU

MihaiBarbu

Director: AndreaH.HEDEȘ

Redactori: FlaviaAdam,FloricaBud,AlexandruJurcan, MenuţMaximinian,NicoletaMilea,GeorgeVolceanov Redactorasociat: HauKieuBich(Vietnam),ErsinEngin(Turcia) Corector: AlexandruHedeș; PrezentaregraficășiDTP: GeluIordache

Autoriicaredorescsătrimitătextepentrurubrica„TeenSpirit“ suntrugaţisătrimitătexteleculesecudiacritice,înformatelectronicla:redactia@revistaneuma.ro; RevistaNEUMApromoveazădiversitateadeopinii;responsabilitateaafirmaţiilorcuprinse înpaginilesaleaparţineexclusivautorilorarticolelor;RevistaNEUMArespectăgrafiaautorilor. Revistaîșirezervădreptuldeaselectamaterialeleprimite

Circuitul c[r\ii în...natur[

Cândva,într-untimpnufoarteîndepărtat,copiiiaflațilavârstașcolarăfăceauovizită labibliotecă.Miciielevi,însoțițidedoamnaînvățătoare,treceaupentruprimadată praguluneibiblioteci.Făceaucunoștințăcudoamnabibliotecarăiaraceastale explicarostulrafturilorplinedecărți.Școlariiprimeauprimelepermisedebibliotecăși împrumutauprimelecărți.Maitârziu,înciclurilesuperioare,ajungeausăvizitezebiblioteca satului,aorașuluiși,ceimainorocoși,marilebibliotecijudețene,universitare.Întâlnirea copiluluicucarteaerapregătită,dirijată,cultivată.Scriitoriinueraudoarnumeasociateunor textedinmanualeleșcolare,ciautoriiunorcărți,chiarseriidecărți,careașteptau,perafturile bibliotecilor,săfieîmprumutateșicitite.Trecutevremuri...Astăzi,probabil,semaiprocedează astfellaclaselemici.Maideparte...Caoricetradițiecareținedetimpuriledealtădată,ofifost șiaceastaconsideratăperimată.Înschimb,înUniversitățiledinEuropa,sprecareseîndreaptă tineriiromânicarevorsăstudiezealtfel,primelezilesuntziledeacomodare,zileîncarese factururighidate,inclusivlabiblioteci,bibliotecicarenuaratăcanișteCenușăresecica depozitarealecunoștințelorșimândriei,tradițieirespectivuluiașezământuniversitar.Cititul, alunorcărțideliteraturăprecumșiacărțilordespecialitate,estecultivatșiîncurajat.În România,aflăm,dintr-ostatisticădin2018,cănumărulcititoriloractivi,iarcititoractiveste considerat,potrivitmetodologieiINS,celcareîmprumutăacasăsauconsultălabibliotecă, celpuținodatăpeanocartesauobroșură,(sărepetăm,merită:ocartesauobroșură,cel puținodatăpean),aflămașadarcănumăruldecititoriactivieraînanul2006de6milioane pentruaajungeîn2017la3,23milioane.În2020numărulcititoriloraajunsla2,5milioane iarîn2021numărullorecucca400demiimaimic.

Dar,poate,vețispune,astăzinusemaicitește„pehârtie”.Lavremurinoi,cititorinoi! Internetulaaduscusinemareademocratizareainformației,aresurselorculturale.Europeanaesteplatformadedicatăpatrimoniuluiculturaldigitizat,princarestateleeuropeneîși expunon-line,înmodunitar,colecțiiledinmuzee,galerii,biblioteci,arhiveetc..

LansatădeComisiaEuropeanăînanul2008,Europeanaoferă,înprezent,accesgratuitla peste58demilioanedeexponatedigitale(fotografii,texte,înregistrăriaudioșivideo,obiecte digitale3D),provenitedelapeste3.700deinstituțiișiorganizațiiculturaleeuropene.”Maiexistă șiproiectulGoogledeascanamilioanedecărțiscriseîntoatelimbilepământului,unfelde TurnBabelculturalpuslaîndemânatuturor,darcares-aopritdeocamdată,dincauzaunor problemedelegislație.Astăzi,ladoarunclickdistanță,biblioteciîntreginestau,gratuit,la îndemână.Înseamnăoareastacăcititoriinoștri,cititoriiromâni,iaucuasalt„porțile”bibliotecilor virtuale?Sănuneamăgim.Cititoriisuntfiecei„denevoie”,pentrucarecititulesteonecesitate iarbiblioteciledigitalelefaciliteazăaccesullacărțigreudegăsit,netraduse,nepublicatelanoi, scumpe,etc.darnecesarestudiului,cercetării-vorbimașadardeniveluluniversitar,postuniversitar.Semaiîntorcaceșticititorilalecturadeplăcere,odatăaniidestudiufinalizați?Realitatea aratăcănu.Cititoriidevârstășcolară,ceicareauacceslainternet,nufolosescacestenoi tehnologiipentrulectură.Decearface-o?Dragosteasaumăcarrespectulpentrulecturănule-a fostinsuflat.Șiatunci,întreastapeTikTokșiacitiocarte,chiardepeun device modern,alegerea nupareatâtdegrea.Dinnefericire,rezultatuleîndetrimentullecturii.

Ceicarecitescfolosindacestemediimoderne,formatuldigital, kindle,tabletasauchiar... mobilul,sunttotcititoriiformațiînlecturacărțilorclasice,cufoișicoperțidehârtie.Înrăiții, adică...

AndreAH.Hedeș

https://ovidiubujor.ro/

Pelângălipsadepreocuparefațădecarte,maiexistăunfactorcareîmpiedică,deaceastă datăcititoriipotențiali,săcitească.Dindiscuțiilecupersoanetinere,cititoriobișnuiți,dinafara cerculuiliterar,amaflatcăprincipalacauzăafaptuluicănucitescestelipsadetimp.Cu job-uri solicitante,uneorichiarmaimulte,singurultimppecareîlpotalocaliteraturiiestecelîncare șofeazăsaufaccurățenie,deexempluAșadar,untimpîmpărțit,împrumutatdelaactivități repetitive,carenusolicită,delaunpunctîncolo,foartemultintelectul,persoanaintrând„pepilot automat”.Astaspunecevașidesprestareadesolicitareșipresiuneîncaretrăiescșimuncesccei tineri.Revoltelemuncitorilordinsecolultrecutpentrudreptullazilelibere,launanumitnumăr deoredemuncă,larespectulpentrupersoanăparfoarteîndepărtate.Astăzi,altundevadecâtla Stat,desigur,oameniimuncescenorm,telefoanelemobileîifacsăfieladispozițiaangajatorilor carenuserețindina-icontactalacelemainepotriviteore,înweekend-urisauzileledesărbătoare, chiarșiînconcediișivacanțe.Așadar,atuncicândautimp,nuliber,citimpcarepoatefiîmpărțit cualtăactivitate,aceștiaascultăcărțileînformataudio.Formatulaudioesteunmediuprincare ajungecartealacititor,probabilmaifacilpentruacestadinurmă,pentrucititorultânăr,activ,al societățiiromâneștiactuale.Încănuarepreamultevariante,ofertedincaresăaleagă,nus-a bucuratpânăacumdepreamultăatențieacestnoutipdecititor.Cutimiditate,aparplatforme, aparaplicațiidedicate.Doarcăacumseschimbăunelementesențial.Cititorulnumaiecititor.El devineascultător.Cititorulealtul,unterț,careintervineînbinomulcartecititor.Esteuncititorpovestitor,realizându-seoîntoarcerelaPovestitor,primulcareaspusopoveste,atuncicând scriereaîncănuexista,dupăcepoveștileauluatformaunorimagini–benzidesenateîn illo tempore.Noi,ceivechi...vomspune: Eibine,totcartea,totmirosuldecernealătipograficășide hârtienouă,proaspăttăiată... darnoilegenerațiitrăiescîntr-oparadigmăatâtdediferitădea noastrășiatuturorînaintașilornoștri,încâtimagineauleiuluicareseridicăde-asupraapeieste expresivăpentrusituațiaîncareneaflăm.Probabil,experiențadeaascultacarteaînlectura autorului,maidegrabădecâtînceaaunuiactor,săfieoformădeinteracțiuneprivilegiată,până laurmă,culiteraturaînviitor.Șidiferită,prin„clasicismul”ei,deideeadeavedea,dincauza InteligențeiArtificiale,câțiva,aceeași,actorihollywood-ieni,însuflețițișijucândrolurilecaresevor scriemultdupămoartealor.Ideepecareuniiactorioconsiderăofericirepentrugenerațiile viitoare,dorindu-și,precumunelefigurisinistrealeistoriei,oviațăfărădemoarte,nemailăsând locșigenerațiilorurmătoaredeactori...InteligențaArtificialăpoatenașteșimonștrii.

Dincolodeacestemediiprincareajunge,așacumamvăzut,cudificultate,lacititor:hârtie, formatdigital,formataudio,carteamaiaredeparcursundrumgreuînviațacâtsepoatedereală. Săspunemcăastreles-aualiniat.Cartea,tipărită,existătotașacumexistășicititorulei.Cumse poteiîntâlni?Distribuțiaeunvisfrumoscaremairăsareînmințilecelorcenus-au„updatat”la realitateadură:astăzi,cuexcepții,distribuțianumaiexistă.Nudispardoarbibliotecile,dispar chioșcuridedifuzareapresei,disparlibrării.Dece?Dacăarexistacerere,adicăcititori,dacăarfi susținutăcultura,lectura,prinprogrameș.a.m.d.șinuis-arcereculturii,teatrelor,muzeelor,săse susținăsingure,atuncicândîntoatălumea,delaVestlaEstacestedomeniisebucurădesusținere solidădinparteaStatului,sigurcăs-ardeschidemaidegrabălibrăriidecâtbodegicupăcănele. Darnuseîntâmplăasta.Atuncicumpoateajungecarteaclasicălacititor?Paradoxal,poate,prin intermediullibrăriilor on-line.Accesibilădeoriundeexistăinternet,librăria on-line esteosoluție salvatoarepentrulibrarișicititori,maiieftină,maicomodă,mairapidă.Problemaapareînsăatunci cândcarteaelivratăcătrecititor.PoștaRomânăesteunizvordeinspirațiepentrucelemai fabuloasecreațiiliterare.Aicitimpulstăînloc,obiecteledisparșireapar,uneoriîncutotulaltloc, factoriipoștaliautoaneșicapriciiiarfuncționarele...Eposibilastfelcaunplictrimis loco săajungă ladestinatardupădouăluni.SaucaaltplicexpediatdepestradaPiteștisăajungă,nuladestinatar ci...înPitești,deundesăfiereturnatexpeditoruluicumențiunea„Adresăinexistentă”.Numai binestaulucrurilecuserviciiledecurieratrapidcareaudevenit,cutimpul,preascumpepentru ceeaceaudeoferit.Demulteori,destinatarultrăieșteteroareadeanurataapelullivratorului, lucrutaxatcunelivrareacoletului.Sigurcăoastfeldereacțiedăuneazăînsășirațiuniideafia firmeidecurierat,darsănudespicămfirulînpatru!Drumulcărțiiladestinatarepresăratcumulte pericoleșiosursăconstantădefrustrăripentruexpeditor.

„Cunoaștereaesteprecumbanii:casăaibăvaloaretrebuiesăcirculeiarcirculând,îșipoate sporicantitateași,desperat,șivaloarea”,spunea LouisL’Amour. Lafelșicartea:trebuiesăcircule. Dinpăcate,pehârtie,peinternet,audio,pebanisau„pegratis”,carteaajungecudificultatela cititoriitotmairari,totmaiîmpovărați,totmaipuțininstruiți.Caîntr-ocomedieneagră,lucrurile mergsistematicrăușiderâs,dacăn-arfideplâns,iaratuncicândparsămeargăbine,intervine ceva,factorulsurprizăcarefacecatotulsăsedovedeascăsforțareînvan.Vamaiputealiteratura săîșifarmecenenumărațicititorisauvarămâneprivilegiulcelorpuțini?Timpulvaarătadacătot ceeacetrăieșteacumestecânteculdelebădăsauclipascânteietoarecedeclanșeazăimprobabilul-olebădăneagră.

www.revistaneuma.ro

Accidente de circula\ie

Printresuteledeneajunsuricareafecteazăgravcultura română,maialespeceascrisă,unulimportantestelipsa circulațieitextelorșiaccidentelecareseproducmereu întrerupîndaceastăfireascășinecesarăcomunicare.Într-oepocă acomunicării,devenităînteoriemaifacilăcaoricînd,vehicularea informațieiliterareesteblocată.

Neaflămîncă–oriceamspune–îneracărțilorșipublicațiilor tipărite,procesulimprimăriidevenindtotmaisimpluprintiparul digital.Cartea(revista)tipărităesteceacaresepăstreazăîn bibliotecișicolecțiișilaeavaluaseamaviitorul.

Dinnefericire,carteadeliteraturăcontemporană,cașirevista, esteunprodusgreudevehiculat.Derentabilitateaeinumai vorbesc.Amfostîntrebatnutocmairardeuniiautoridacăarfi cazulșicumanumesăeditezeunvolumîn50sau60deexemplare.Ambănuialacădestuleedițiinutrecde100debucăți.Șinu doarcîndcărțilesîntdepoeziesaudecritică,genurimaipuțin populare.

Aceastapentrucăaparblocajeîndesfacereacărții.Săpresupunemcăuneditoraeditatunvolumdeliteraturăromânăalunui autordebutantsaulaadoua,atreicarte.Niciolibrărienuîlva primi.Celmultlibrăriilevirtuale,cuvînzarepeinternet,careșiele puncomisioanemari.Chiardacăautorul/editorulconvincă trebuiedoarsă-șiscoatăcheltuielileșiacceptăunprețde,săzicem, 25deleipentruunexemplar,pesitulmagazinuluivirtualprețul vafide35-40delei.Iaracumaparecomplicațiatransportului.Indiferentdedistanțadintrelibrărieșicititor,costuldeexpediereva duceprețultotallaminimum55-60delei.ExpediereaprinPoșta Românăcostămaipuțin,dareoloterie.

Oexperiențăpersonală:amtrimisprinpoștă,simplu,ca materialimprimat,20devolumela20deadresedintoatățara. Știamcăesingurulmijlocpentrucapersoanelecareîmidoream săiaactdeaparițiacărțiimelesăprimeascăunvolumfărăsă-mi dublezeucosturilecuexpedițiaprincurier.După15zileniciun destinatarnuprimiseplicul.Ambănuit–justificat,cumamaflat–cănicinufuseserăexpediate.Cele20devolumestăteaufrumosla oficiulpoștal.Dupăcem-aminteresatîndeaproape,în3-5zile, toateplicurileauajunsladestinație.

Revenindlatiraj.Cîtevaexemplareseduccadepozitlegalla BibliotecaNațională,undeoricinepoatevedeaunhangarimens cupachetecucărțiîncănedesfăcuteșialtelevenindmereu.Poate într-untîrziucinevalevadesfaceșilevasistematiza.Măcarașa, pentruvreunstudiosdinviitor,ocartevafiaccesibilă.Celece rămînautorului,editoruluișipoateîncîtevalibrării,maiales virtuale,seîmpartînmajoritateamical,decigratuit.Puținesevînd, departedeaacopericosturileeditării.Singurașansădeapopularizaocartedeliteraturăcontemporanăestecaautorul,dacăe încăînviațășiînputere,eventualcusprijinuleditorului,săorganizezeprezentărișilansări,mergînddinorașînoraș,delauntîrgde cartelaaltul(ceeaceiarășiecostisitor)încercînd,pebaza notorietățiisale,cîtăeste,săsefacăvăzutșipoatecitit.

Existăcategoriifavorizatedeautori:celorcaresîntprofesorile maicumpărăcărțileeleviișimaialespărințiiacestora,din

amabilitatesaucuriozitate.Desigurnumaiprofesorilorsecundari. Celoruniversitaristudențiinulecumpărănicicursurile!Mai plaseazăbineexemplarelelormedicii,dacăauclientelănumeroasă.Amparticipatodatălaolansaredeluxauneidoamnecare aveanumeroaserelațiiînzonadistribuțieidemedicamenteși cosmetice.Credcăfuseseșiprofesoarășisalaeraplinădefoști studenți,decliențisaufurnizori,majoritateadoamnefoarte elegante.Nupreamergeulanunți,darlacîteamfostnuamvăzut atîteabucheteșicoșuricuflorișimaialesatîtdesomptuoase. Doamnaautoare,careoscilaversificîndcugrațieîntreVlahuțăși Goga,îșiasigurasesprijinulatreivorbitoridinlumealiterară,tot prinprietenidealțiprieteni,numecarearfiimpresionatpoateun auditoriuspecializat,darcareasupraeleganteiasistențenuaveau niciunimpactîntrucîtnoi,prezentatorii,eramsiguricănuauziseră denoișinunecitiserăniciunrînd.Amscos-olacapătcumne-am priceputmaibine,conturîndchiarunschimbdeideiîntrenoi,cu trimitericutîlcdelapașoptișilapost-postmoderniști.Amrăsuflat ușurațilafinalșinoișimaialespublicul,carepăreadeoopacitate deindochineziexpușiunordiscursuriînnorvegiană.Amciocnit unpahardeșampaniecuscriitoarea,îmbujoratădeprelegerile noastre(eaavîndtotușiideedecurenteleliterare)șiamlăsat-osă deaautografe,celpuținvreooră,presupun.Noine-amaxatpe lichidulefervescentșiamplecatrepede,amețițideparfumul florilorși-aldistinseifaunepecareodelectasemcucitatedintoată istorialiteraturii.Evidentcă,dacăamficitatabsolutarbitrar, atribuindtexteleunorautorilaîntîmplare,eventualunorautorități inexistente,arfifosttotaia.

Aceastălipsădecirculațieatextelorșimulțimiledisjunctede admiratorineavizațiaicîteunuiautorpecareîlcitescpentrucăîl cunoscpersonalsau/șilocuiescînaceeașiaglomerareurbană, distrugeoriceideedevaloare,prinlipsacomparației.Sîntorașe micisauchiarmijlociiîncaresîntcîțivaautorideliteratură,uneori maiscotșicîteorevistă.Aceștia,debinederău,sîntcunoscuți, poateliseacordăchiaromicăstimă,consolidatășidecalitatealor deafiprofesori,preoți,gazetari,redactorilavreunpostlocalde radio.Darînorășelulvecinșimaialesînjudețulalăturatexistăo altăglorielocală.Ei,ceicarescriu,auauzituniidealții,sepotchiar întîlnișicitiîntreei.Dargrupuriledinjurullor,nu.

Destuiautorisecunoscîntreeidinmediulvirtual,schimbă întreeivolumeînformatpdf,metodămaifacilășimaisigurăde transmitereatextuluiliterar.Daracest„milieu”artisticnureprezintă unpublic.Unelepersoanecarescriuversurileposteazăperețelele sociale,ceeaceparedeprostgust.Darofacdindisperare.Așa poateîiciteștecineva!Eocale,cumofiea…Darcefacbieții romancieri?Pedeasupra,apreciereaînasemneamediiestefacilă șiindistinctă,neînsoțitădeniciunargument.Unlike,unzîmbet,o inimioară…Nus-apusbutonuldislikesaunuamaflateu.Cînd maivădcîteoenormitate,nupotdecîtsăplasezcaemoticon:o fațăroșiedefuriecudințiiîncleștațisauunaverdedegreață, Eventualamîndouă.Sperîndsăconstituie,cumzicunii,„imagini cuputernicimpactemoțional”.

DacăCelălaltareoslăbiciunepecareoai șitu,oconstațiușordarotrecicuvederea maigreu.DacăCelălaltareoslăbiciunepe caren-oaișitu,oconstațimaigreu,în schimboscuzimailesne.

★★★

Inteligentpentrucănueînstareafi naiv.

★★★

Amintireaianaștereuneorispontan,aidomaiubirii.Unepisodoarecaredintr-un trecutfieșiapropiatnaștedorințadea-l„repeta”(bunăoarăvizitaîntr-olocalitate,laun hotelîncareaimaitras,launlocalundeai mailuatmasaoripurșisimpluplimbareape ostradăcețis-apărutaparte),înemoțiaparadoxalăaunicitățiisale.

★★★

„Ceeaceneconsoleazăpeaceastălume efaptulcănuexistăsuferințecontinue.O dureredispareși-obucurierenaște.Totulse echilibrează.Aceastălumeestecompensată. Șichiardacăvoințanoastrăscoatedindevenireosuferințăprivilegiatăpecareoînălțămlanivelulforțelornoastrepentrucas-o simțimmereu,existăînaceastăalegeredovadacăsocotimsuferințanoastrădreptobinefacereșideastădată,îneaseaflăcompensarea”(Camus).

DinspuseleluiBlaga:„Unvorbitorde limbafrancezăparefoarteinteligent.”Darun vorbitordelimbăengleză?-amcutezata-l întreba.„Parestăpânpesituație”. ★★★

Senectute.Uimireaeacumodezamăgiredomesticită. ★★★

Poezia:uneoriunbaletverbal,alteori doarscenapustiecareși-lamintește. ★★★

Lucruricarefuguneledealtele,lucruri carefuguneleîntr-altele.

★★★

„Adevăratulcreatorestepânălaun punctiresponsabildecreațiasa,pentrucă estedominatdeea.Elnumaiostilizează. Personajelesenascși,maiales,sedezvoltă dupăvoiașifirealorproprie”.(G.Ibrăileanu).

Evident,unuiprietenapropiatîipoți mărturisidecepțiiledecareaiavutparteîn viață.Maipuținunuiamic.Deoareceamicul aplicăderegulăasupratainclusivogrilăsocială.Dacăsubraportulacesteianueștisuficientdesemnificativ,tepoatelesnedepuncta.

Prieteniaimplicăotranscendereaființei,amicițiaeasemeneapopasuluiîntr-un localagreabil.

Ideitrândave.

„CititaceastăfrazăaluiSimonedeBeauvoireexplicândconvertireaeilaateism: «AmînțelescăDumnezeunuatârnălacântar».Admirabil.Deapropiatdedualismul greutățiișiharuluiînSimoneWeil.Dumnezeuesteimponderabil-șitotușizeiicare atârnălacântarsuntzeifalși.Simonede Beauvoir,căutându-LpeDumnezeuînîmpărățiagreutății,s-acondamnatlaateism.

Darînziuacândși-adatseamacăDumnezeunumaicântăreștenimic,înziuaaceea eal-aîntrevăzutșirefuzatpeadevăratul Dumnezeu”(GustaveThibon).

Anxioslagândulcăn-aiputeasuporta puținul,temulțumeșticufoartepuțin.

Octombrie2021.Bolnavdecovid.Stare deepuizareextremă.Numaipoțistaînpicioare,numaipoțiscrieorimăcarciti.Somnolezicupauzedecâtevaclipe.Înțelegică înacestmomentdeprimordinnuetextul,ci sufletul.Dardeunde,Doamne,să-lapuci acum?

Xmi-amărturisitemoționat,înșoaptă, căareunDestinsuprarealist.

G:„Dacăanimăluțelearștisăvorbească, arfimultmaimaredurereaînlume”.

Studiileauarătatcăastaoorăînfațatelevizoruluideschisînseamnăa-țiscurtaviața cu22deminute.

Relații.Maiîntâicautăunomîntr-omulțime,însănu-lgăsește.Apoiîncepesăcaute mulțimeaîncarearputeagăsiomulîn cauză.

„Dumnezeueneverosimil,astaeclar. DarabsențaluiDumnezeueșimaineverosimilă.(…)AstrofizicieniicarecredcăUniversuls-ascossingurdinneantsedeclarăîn fapturmașiaibaronuluiMünchhausen,fără urmădejenă,bachiarcuunvârfdeumor causticși,laurmaurmei,demndetoată stima.Totuls-anăscutdinnimic,printr-o mișcarebotezată,chiarînamintireabaronului, bootstrap («prinsineînsuși»).Eoieșire nostimă.Darsărecunoaștemcă,așadeverosimilcumeel,Dumnezeureprezintăuna cumultmailaîndemână,maicasnică,mai reconfortantbanală”(Jeand’Ormesson).

OcalespreDumnezeunueunadesubordonare,cidelibertate.Desupremălibertatelăuntricăaființei,minusculăparticulăalibertățiiSale.

Simțământuldeorfelinalconștiinței.

Senectute.Smerităîngenunchiereatot ceeaceafost.Cuunrestdevlagă,imposibilulîncăîțimaibateuneorilaușă.

„Filosofiiseadreseazăprofesorilor,gânditoriiscriitorilor”(Cioran).

Visecareseviseazăpeeleînsele.

„Esteonebuniesăcrezicăamuritcredințaîndemoni,căaceastaarfiunmodînvechit,regresivdeaprivilumea,căafost înlocuităgradual,încursulistoriei,deviziuneaștiințificăasupralumii.Defapt,cele douăsuntcontrare,polare,suntdispoziții constantealecaracteruluiuman,lafelde vechișidepermanentecașiumanitateaînsăși.(…)Pentruaceiacaresuferădefricădemoniisuntlegilenaturii;științașidemonologiareprezintădouămoduriîncareoameniipotrăspundelaevenimentelenaturale.PoesauSchopenhauer,BurgersauKnut

Hamsunsunt,desigur,lafeldefamiliarizați cufenomenelenaturalecașiNewtonsau KasparFriedrichWolff,BaconsauLagrange. Însăeileconcepdiferit.Opersoanăpoate credeîndemonirămânândomdeștiință: Goetheleîmbinapeamândouălaoscară uriașă”(OttoWeiniger).

★★★

Boltacelestăseninăpromitemereu ceva.Ceanumenuștim.

★★★

Senectute.Energiatrebuitoarepentrua mergemaideparte,energiatrebuitoare pentruarămânepeloc.

★★★

Revistăvoluminoasăfoarte,darvăduvită desumar.Aidomaunuiorașcustrăzifără nume,încarepentruagăsiocasătrebuiesă mergilaîntâmplare.

★★★

Oriceaiscriee,înpofidaaparențelor, maielementardecâtceeacetrăiești.

★★★

Goluricareauunproprietar,goluricare nuaparținnimănui.

★★★

12noiembrie2021.AflucăamuritMarianaFilimon.Durere.Oconștiință,oființă pecarele-amperceputfărărezerve,nepărăsește,iată,dupăolungășichinuitoaresuferințăpecareînniciuncazn-ameritat-o. Rămâneprofundmărturisitoareadelicatețe apoezieid-sale. ★★★

„Săajungilavârstameacasăînțelegiîn sfârșitcăeusuntceilalți,căceilalțisunteu, cănuexistdecâtprinceilalți,căceilalțitrăiescprinmine.Euîicreez,eimăcreează:ceilalți,adicăcelălalt.Deasemenea:lucrurile suntcelălalt.Caietulacesta…Cumpoțisă concepiunsufletabsolut?Cumpoțispune ceesteunsufletabsolut?Unsufletnetrăind, neexistânddecâtprinsine?Sauunsufletîn sine…Mărepet,batpasulpeloc,niciocale spreaajungelasufletulînsine…Euînsumi îmisuntcelălalt”(EugèneIonesco).

Scriptor.Defectelevindinobosealaefortuluiscriptic,calitateavinedelasine.

Lozinca–cuizmetafizic–amanifestanțilordindecembrie1989:„Vommurișivom filiberi”.

Xseascundedesineîntr-oimagine ideală.Yseascundedesineîntr-ocaricatură.

„Nicioartănuestemaiîncăpățânatnaționalădecâtpoezia”(T.S.Eliot).

„Întimpulmigrației,cândturmeledeantilopeșizebreseîndreaptăsprepășuniledin

sudulținutuluiSerengeti,ungrupdeturiștia fostmartoruluneiîntâmplărineașteptate.Se opriserăpemalulfluviuluiMara(umflatînurma ploilorputernice),pentruaurmărianimalele, cândunpuidezebrăafostluatdecurentulputernicalapei.Unhipopotams-aplasatimediat înfațapuiului,oprindu-l,șil-aîmpinsapoispre mal,avândgrijăsăaibăcapuldeasupraapei. Cândaajunslațărm,puiuldezebrăeraextenuat.Fărăajutorulhipopotamului,maimultca sigurs-arfiînecat”(Asulverde,2023).

Ipostaze.Asuferipentruunanimalca pentrutineînsuți.Asuferipentruunanimal maimultdecâtpentrutineînsuți.

Senectute.Priveștirafturileînțesatecu cărțidinjurultău.Celecititeînmaimulte rânduriparnecitite,celenecititepardejacitite.

Înaniiauroralivisulecraneazălumea.La senectuteetransparent,lăsându-nes-oprivimcaprintr-osticlă,cutoateimplacabilele -i înfățișări.

LaX,oipocriziedulceagă,laY,oacceptareacrimonioasă.

„Artasestrăduiesăimitenaturași,pentrucănuopoateegala,spunemcăpropriu arteiesteceeaceartiștiiproducfărăaimita natura”(G.Savonarola).

ConversațiicuX.Încâteoclipă–cumsă zic?–inteligentdinîntâmplare.

„Regulileclasicealeversuluifrancezaproapeimposibildealejustificaînansamblullor,totatâtdeușordereținutcașiun consemn,greudeurmatfărănaivități;cea maimareartăsecheltuieștepentrualesatisface;claritatealorpermițândsăjudeci poețiifărăatefolosideureche,fărăaface apellapoezie;reguliconvenționale;desocietate;foartepotrivitepentrua-lfaceridicol,pentrua-lsupunepecelcarecântăcelui careștiesănumerepânăla12”(Valéry).

Nusuferința,vechea,prelungitasuferințăadispărut,civiațacareoadăposteași careseapropiedesfârșit,acordându-iocondițiespecială.Suferința,acumaidomaunui motorcaremergeîngol.

Dacădindouălucruripecarelesocoteștipierdute,îlgăseștipecelcăruiaîidaio maimareimportanță,rămâirecunoscător celuilaltcaredobândeșteonotăsacrificială.

Inspirația.Ușoarabătaiedearipiaunei păsăripecaren-ovezișipecaren-ovei

vedeanicicând.Darcareexistă,incontestabiladovadăfiindpropria-țiființă.

„AgențiaCentralădeInformații(CIA)a realizatunclasamentreferitorlaconsumul mediudealcoolîn189dețări.România ocupălocul14înacesttop,româniiconsumândînmedie10,96litridealcoolpurpe an.EuropadeEstdominătabelulgloballa consumuldebăuturialcoolice.Peprimulloc seaflăinsuleleCook,oțarăinsularădinPacificuldeSud,undeopersoanăconsumăîn medie13litridealcoolpurpean.Urmatăde Letonia(12,9l/an),Cehia(12,7l/an),Lituania (11,93l/an)șiAustria(11,9l/an).Deșisunt cunoscuțicamaribăutori,britaniciisunt abiapelocul24(9,8l/an),întimpceamericaniiseaflăpelocul35(8,9l/an).OrganizațiaMondialăaSănătății(OMS)aestimatcă 2,3miliardedeoamenidinîntreagalume suntconsiderați«consumatoriactualidealcool»,ceeaceînseamnăcăbeaualcoolîn modregulat.Aceastareprezintăaproape 30%dinpopulațialumii”(Click,2023).

Nostalgiaamiciției:prietenia.

Momentnegru.Dupăcetinerețeați-a fostașacumafost,cumsă-țimaiaccepțisenectutea?Stăruieacumînființăotinerețe spectrală.

Amîntâlnitpestradăunbărbatcaresă fiavutcelmultpatruzecideani,cupărul negrucapanacorbuluișicuobarbălungă, completalbă.Emijlocdeiulie.Așadarun MoșCrăciunîncătânăr.

„Cândascultămooperădeartă,nucontemplămșinicinunedesfătăm, redresămun echilibru,frânt,afirmămceeaceamnegat rușinoscâteziuadelungă;deplinarealitate aactelornoastre,asperanței,alibertății noastre,certitudineaobscurăcăexistența areunsens,unaer,ungarant”(B.Fundoianu).

Misterul,depreferințăadăpostitînlucrurilepecarelecunoaștemcelmaibine.

Concesiipecarele-aifăcutlumii,concesiipecarele-aifăcutțieînsuți.Uneledinpăcatefăcutețieînsuți,cuimpresiacăle-ai făcutlumii.

Scriptor.Neputințadelacarepornește precumdelaunstimulfatal.

Ozicaoricarealta,oorăcaoricarealta. Darunfasciculalsperanțeiapareundevaîn văzduh,chemătorspreceeaceafostcândva.Speranțaretrospectivă,ceamaiprețioasă.

celdelângămine

cinevafoartetânărlângămineareaermult arearipispectaculoase acummi-egreusă-ldivulg pebrațeleluiîncepeistoriasăscrieapăsat seuitămereuînspatelapeisajulsângerând căruiacinevai-atăiatpicioarele;

îlvădfoarteclarcumseagităcumsecontorsionează apoicoboarăcubicicletadepeeverest îșiiamâiniledepeghidon amestecăbărbățiacuemoțiile șiastamiseparetotul;

defaptnicinul-amvăzutcândavenit șieunșirlungdeoameniundestămlacoadă lângămineeleunneastâmpărat caretocmaicăzuseînorașșiînchiriaseocameră să-șirevinădefinitivsăseaclimatizezedinnou pepârtiaastarecedeluminișiumbre aduceți-itoateiubirileșimaialeslimbajele;

eoașteptareaicicarebatepânădeparte desigurnuintrasemîntr-opădure șinicin-oluasempealtdrum drumurileluinuobosescniciodată euîmicomandocafeașielodozădeenergizante îmispunecăurcăunblocde100deetaje încâtevasecundeșiîlcred laultimuletajeiubitaluicarecombinărochiile;

carulmortuarcetrecepelângănoinederanjează celdelângămineși-aîntorsbrusccapul înaltăpartelasălibertateasă-șifacăjobul șinuvreasăciteascăromanulăsta seuitădupăbikinișițipetescurte;

seoferăsă-miaratestrăzilevulgare sămăducăpelamarginipeundenucirculăjustiția arepletelemeledealtădată poartăpantaloniimeitrapez

arepantoficuișicutoculînalt șielângămineefoarteaproapedemine ecutotulunzâmbetcarevreasăspunăceva sevindetabloidelor

evulnerabillascandaldarseîmpacărepede pozeleluisuntniștepoveștitriste esteelînsușiorăutate pusăînmijloculorașuluiliber esteomintepurăîntrecreiereleasteacorupte;

îlochescdelaprimavedere nuvreaoviațăcumăsurăvreatotulacum nuvreaniciunechilibrudefaptnuvreanimic respirăfoarteadânc

adulmecămirosuldeparfumurifinededeparte șiaceletranspirațiidebluzeînvânt is-aîngroșatvoceașielsescufundă-nmocirlă fericitestedușulcare-lîntâmpină;

arfibucurossăpornimamândoi cutrăsuraînaripată elîmifurăpânășipuținamealibertatedealtădată esubprivirileîngrijoratealemameilui ispitelesecuibărescînelsecredeartist nu-idecâtunnecunoscutaventurier unneastâmpăratdetânărlângămine șicinevanefotografiazăfărăsăștim cinevaneascultădindepărtarecuunaparatnegru directorulliceuluiîlscoatemereuîncareu căfumeazăînveceu înspateleluipietrelestrăziirâdșiplâng cinevaaascunssubeleopoveste șiunpumndeemoții;

esearădeplinăpestetot șiocoadălungălacareașteptămșirespirăm înfațăunșirîntregdeoameniobosiți șitotușiplinideenergie deodatăelmăinvităsădămfoclămpilor săducemkerosencâtmaimultkerosen săluminămtoatăstradatotcartierul cuoluminăadevăratăsubcarenuteascunzi

tocmaiacumcândtrecegardacufemei pefațauneistrăzicaresuportătristăcircul;

iarbacreșteprinvocalemoicelerostim eceeacesevedeclarlaamândoi

apoiscrisoareaeiverdepecareorescrieînfiecarezi șinoinureușimsăocitimpânălacapăt aceastămănușăpierdutăacummi-egreus-ocaut cinevaeșueazămereuîncercândsă-mitaiegâtul cinevaîmitaiegâtulșimi-llipeștelaloc;

lăudămstradaastamutilată admirămfrunzelecăzutepesterănileasfaltului apoistiloulăstaagitatpestebluzaalbăafetei lăudămmuzicatrezităînmijloculuneitragedii șiîntregconcertulcarevaurmaînparc;

elmăîntreabămereucerostmaiare aceastăobosealăfericităcutoatăenergiaîn așteptare dupăcemi-avăzutdegetelesfârtecate trecutepestelameleispititoareșitranspirate aleuneiepidermetinere depecaretocmaiorochieînroșus-aridicat; deundevinacestezgomotecareînspăimântă alecuisuntumbrelecezgâriepereții vopsițiînalbastru aicaseimelecevinedinecoulultimelorsecole pecareuncreionchimicl-adesenat;

suntemmultmaiaproapedecâtcredeți s-arputeacaamurgulăstasănetrădeze stămamândoișiprivimatenți cumseprăbușeșteunbătrânpestepropria-itinerețe înlibertateaastafragedăastrăzii;

lăsați-lpeceldelângăminesăgreșească să-șidesenezetoateeșecurile darsăpoatămergemaideparte săalergedupămingeacareadatzecemiidegoluri.

Enkidu

pământulnuesterotund–esteplatcaofoaiedehârtie oricâtaiscrienupoţiajungelamargine oricâtaitrăisuntpreapuţineliterepecaresăpăşeşti

baesterotund–

omingeacoperităcubucăţideoglindădineradisco înlocullorplăcuţedelutviermuinddecuneiforme

înurukviselefoşnesc cocoşiifacrepetiţiicuaproapetreimiideaniînainte ishtarmi-aumplutmesageriaculamentaţiişiblesteme

enkiduurneştesoareledinnisip aproapecăm-amobişnuitcumirosulluitare deţapbătrântăvălitînvomădecurve ultimatrepanaţieaeşuat sufletulluiadevenitinoperabil arămaszâmbetulcaocrăpăturăînscoarţaunuicedru

lanoaptevatrebuisă-iexpliciarculoareaalbastră ziuanuînţelegenimicpentrucă

înoraşulăstasofisticat oameniişi-aupusmăşti casăsemenecunoi

pântecele absidei

viselemelesuntimperfecteaşadarlevoicongela sperândcăînviitorcinevale-arputeaajusta

văzduhuleplindemâţişori cândmărotescnu-ţimaivădgleznadreaptă şiamsenzaţiacocoarelorintrateînmalaxor esteunînceputdevisreprimatîntr-ocupădecaviar

darcaviaruleunluxdragamea

peofelieprăjitădepâinecuuntşişampanie deastacuvântul madam şicuvântul cucoană bârfescpelacolţurinumeletău iarcuvinteledevinunfeldeovule peunpereteextrauterin

Lauren]iu Belizan

adevărul îndouă dimensiuni

îmiplacesăcredcăpesteuntimpvorafla

cândgheţariivorînghitepiramideleşiturnulEiffel eiarvedeadoarunscaundepiatră sauuncuierînformădeparatrăsnet dinpântecultăucaunigluvaapăreauncopil care-şivaaminticăneplăceaufilmele-hologramă cenemaifereamdesabialuiSandokan! încercamsăprindemcomorile scăpatedepiraţipestebord saulianelecucarezburatarzanprinjunglă

acumaşvreasăvădlumea doarîndouădimensiuni

dinavionliniiledelaNazcaaualtînţeles numaideacolopoţivedeaşopârla condorulşiomul-cucuvea doarprivindhartaluiPiriReisveiafla căexistădouăgroenlande! cerculpolaresteperfect noineînălţămpânăsemicşorează strângându-negâturilecaunlaţ

deaicipoţirespiradoarînochiulicoanei

inscripţie

peun

tricoualb

artrebuicaînalfabetulbraille unsemnsăaibăchipultău degetulmeuurcândpetrup caunmelc-unicornseopinteşte îndreptulliterei-far obrazuldevineamprentă

orbiiîţivorpipăifrunteaşibuzele pânăcândtevorinvadatancurilemâinilor metamorfozându-te-ntr-untumuldepergamente

doarundeva lapoaleunclopot vavestileproşilorultimulscut unqiupazteccuboabedeporumb dincare-mivoitivimetaniidebuzunar

printr-osimplărăsturnareaclipei coifuldincolideziarpluteştepeapă corabievitregitădesfinţiiexcluşidincalendar darlitereledeplumbneoprescprecumoancoră întindbraţeleprinceaţă

akedia plouă

peştiidipnoiiesdincărămizilenearse setârăscspreochiurideapă îneledemonulplictiselii rânjeştearanjându-şigulerulînaltscrobit aiguracusutăcândîncercisăţipi aţeleseîntindcaunacordaj corpuldevineocutiederezonanţă sângelesecoaguleazăînseminţelefructelor apaurcăprincapilaritate odungăneagrăsemişcăpetruptrădând-o încănutehotărăştisăteîntorci eplăcutacolo eştiunouîntr-uncuibdeţestoasă carapaceavacreştegroasă pesteosutădebătăialeceasului culanţdeargint timpuls-aspartînmiidelighioane careîţimănâncătrupulcangrenatdegânduri

aşvreasămăauziscotcuvintele deparcăaşmergepeunpoddefrânghii dacămăveiîntrebaundesuntnuvoişti dardacănumăîntrebivoiafla

Înzilelede15-17septembrie2023aavutlocla CasaScriitorilor„ZahariaStancu”dinstațiunea Neptun-Olimp,Festivalul Literaturatinerilor,manifestaredevenitătradițională,aflatăacumlaaVI-a ediție,organizatăanualdeUniuneaScriitorilordin România.Aceastăediție,fațădealtele,s-abucuratdin fericiredesprijinulMinisteruluiCulturii.Auparticipat 13tineripoeți,prozatori,dramaturgi,recomandațide filialeleUniuniiScriitorilor,careaucititdincreațiilelor într-ocompetițieliterarășiauavutundialogcumembriijuriului,scriitoriconsacrați.Juriulafostprezidatde NicolaeManolescu,președinteleUniuniiScriitorilor.

Aumaifăcutpartedinjuriu VarujanVosganian, GabrielChifu,RăzvanVoncu,AngeloMitchievici,Cristian Pătrășconiu și HoriaGârbea.

M-ambucuratcăamavutocaziasăfacparte dintr-unjuriuprestigiosșisăascultlecturiletinerilor confrați:eleviuniidintreei,maimulțistudenți,masteranzișidoctoranzi.

Lafinalulmanifestării,careafostunalafelde reușită,caînfiecarean,juriuladecernattreipremii. Acesteaaufostacordateastfel:PremiulI– AndreaIulia Scridon reprezentândFilialaCluj,PremiulII– Gabriel NicolaeMihăilă,dinparteaFilialeiSud-Est,PremiulIII–ȘtefanTeodorGoția,celmaitânărparticipant,recomandatdeFilialaAlba-Hunedoara.

Întâlniriledincadrulfestivalului,cașiceleinformale, auconstituitprilejuripentrucunoaștereamaibunăa autorilordingenerațiidiferiteșipentruunfertilschimb deidei.

Umbrelenoastresemaiîntâlnesc înșanțulsăpatdeurzici undedoargreieriimaicântătimizi.

Cândceruleserios curiduridelafulgere suntemmaidornicisăsuprapunemsecrete pânănurenaștelumina săneofileascăgeneleșirâsul.

Drumuri

Sinelemeusomnoros

îmistrâmbafața eramrecedemult

șitotmătârai spunându-mi:

crescfloripreafrumoase

înurmata

casăstaivisător

într-unloc

undepietrelestrivesc

pașiideieri

șilumânărilescunde.

Iluzii

M-amuitatprea aproapedebalustradă

atunci

Andrei Cu[

Născutînanul2000,AndreiCuș estestudentlaFacultateadeLitere dincadrulUniversitățiiBabeș-Bolyai dinCluj-Napoca. Aabsolvitliceulteoretic ”OctavianGoga” dinorașulsăunatal,Huedin, șiaînceputsăscrie delavârstade19ani, fiindpasionatdepoezie, prozășidramaturgie.

spatelepăsărilorpărea celmairapidlift înspremaciînspreCalypso eramvăzătorșilumeanumaizâmbea.

Oase

Totamîncercatsăfac partedincorulprivighetorilor elemărespingeaucubătăidearipideclopot dințiimeisfâșiecarneacuvintelor pânălaosulcenușiu așaajungcuvintele-schelet săzboare săfiecolivii.

Cadran

Înainteaînchideriitârguluideidei s-avândutultimametaforă peniștesâmburimorți negustorulapus-oîntr-uncadran spartdecrengilepereților. Oadmirămcumâinile plinedecuvintereci umbresfidătoare așteptămroadele. Începelicitațiadegânduri cusamsariidefoi.

Peisaj

Zileleprozei Cluj-Napoca–Bistri\aN[s[ud

Înzilelede28și29septembrieau avutloc,laCluj-NapocașiBistrița, „ZileleProzei”,unevenimentcutradițiecereunește,înfiecaretoamnă,unele dincelemaiimportantenumedinproza contemporanăromânească.LaFilialaCluja UniuniiScriitorilordinRomâniaaavutloc unColocviucutema:Rețetăpentruun romanbun.Atelierdeprozatori.CuointroduceredeSimonaAntonescușiunade

GheorgheGlodeanu.Audezbătutpetema incitantăpropusădecriticulliterarIrinaPetraș,PreședintaFilialei:DianaAdamek,SimonaAntonescu,RodicaBaconski, Ștefan Borbély,ConstantinaRavecaBuleu,Victor Cubleșan,GheorgheGlodeanu,AndreaH. Hedeș,FlorinaIlis,AlexandruJurcan,Menuț Maximinian,DanielMoșoiu,OlimpiuNușfelean,OvidiuPecican,IrinaPetraș,Laura Poantă.

Încontinuare,laÎntâlnirileFICTaavut locdezbaterea:„Desprestareaprozeiromânecontemporane”,evenimentdeschis decătreGabrielBotașilacareauparticipat SimonaAntonescu,VictorCubleșan,AndreaH.Hedeș,AlexandruJurcan,Menuț Maximinian,OlimpiuNușfelean,IrinaPetraș,LauraPoantă.

Ceade-adouaziaevenimentuluidedicatprozeitransilvanes-adesfășuratla Bistrița-Năsăud,laColegiulNaţional„Andrei Mureșanu”.Înprezențaelevilorfoarteatenți șiinteresați,scriitoriimembriiaiReprezentanţeiBNaFilialeiClujaUSRșiaiSocietatea ScriitorilordinBistriţa-Năsăud,dintrecare amintimdoarcâtevanume,CornelCotuțiu, IcuCrăciun,Leon-IosifGrapini,Olimpiu Nușfelean,MenuțMaximinian,împreună cuinvitatadeonoare,prozatoareaSimona Antonescu,aucaptatinteresulșiatenția elevilor.Aceștiaauavutocaziadeaasculta untextînlecturaautorului,deapuneîntrebărișideadescoperifrumusețeași farmeculliteraturiișipescriitoriicareoaduc maiaproapedeei.

Afostunevenimentcareîncearcăsă aducămaiaproapescriitoriidecritici,să deslușească„misterul”romanului,săapropieeleviideliteraturășideoameniicarefac posibilăexistențaei.

Lansare Neuma laMuzeulNa\ionalalLiteraturiiRomâne

Joi,21septembrie2023aavutlocîngrădinaMuzeului NaționalalLiteraturiiRomâneodublălansareaunorvolumedepoezieapărutelaEdituraNeuma,eveniment cares-abucuratdeundeosebitsucces.Unpublicnumeros, cuprinzîndșiscriitori,printrecaremulțiautoriNeuma,aasistatla prezentareavolumelor Reginatrifoiului deLuminițaZahariași De 12leiiarbă deHoriaGârbea,apăruterecent.Cărțileșiautoriilor

aufostprezentațicucăldurădedoicunoscuțiautori,deopotrivă poeți,prozatorișidramaturgi:ȘtefanMitroișiEmilLungeanu. HoriaGârbeas-areferitșiellavolumulLuminițeiZahariașia transmiscelorprezențiunmesajdinparteascriitoareiAndreaH. Hedeș,directoareaedituriiNeuma.Ceidoipoețiaucititcîteva textedinvolumelelor.Redacțiamulțumeștepentrufotografii poetelorEvelyneCroitorușiEmiliaDănescu.

ClubulProfesionist deLectur[, edi\iaaIV-a

Vineri22septembrie2023,laOltenițaaavutoexcelentăîntîlnirea unorscriitoricupublicullocalsubegidaClubuluiProfesionistde Lectură(edițiaaVI-a),organizatdePrimăriaOltenița.Aufost prezentatecelemairecentevolumeHannaBota,RăzvanVoncușiHoriaGârbea.PoetulLiviuCapșaafostamfitrionulșiinițiatorulmanifestăriidevenite tradiționale.AufostdefațănumeroșielevidelaLiceulNeagoeBasarabdin localitate,intelectualidinOltenițacareaudialogatcuscriitoriiinvitați.

Volumelelansateaufostdintreigenuriliterarediferite:romanul Trei femei,cuminepatru deHannaBota,EdituraCarteaRomânească,volumul decriticăliterară Poețiromânideazi–2 deRăzvanVoncu,EdituraȘcoala Ardeleanășivolumuldepoezie De12leiiarbă deHoriaGârbea,Editura NEUMA.AutoareaHannaBotaaprezentatunfilmcareaprezentatexperiețasaînVanuatu,înmijloculunuitriblocal,careaduslascriereacărții sale Ultimulcanibal.

EmeritorieimplicareaPrimărieiOltenițaînlocalulcăreias-adesfășurat acțiuneașiorganizareaasiguratădeLiviuCapșa.Foto:LauraSuzeanu.

Lansare Neuma laMangalia

Marți22august2023,laCercul MilitardinMangaliaaavut loclansarearomanului Mahalauaroșie deOvidiuMihalache,apărut laEdituraNeuma.EvenimentulafostexcelentorganizatdeAsociațiaCadrelor MilitareînRezervășiRetragere,filialadin Mangalia.Înpubliculnumeross-auaflat mulțiautoriNeumaadunațidevacanțe

lamalulmăriisaulocalnici.Autorulafost prezentatde HoriaGârbea,președintele FilialeiBucurești-PoezieaUniuniiScriitorilor-careatransmisșimesajulscriitoarei AndreaH.Hedeș,directoareaEditurii Neuma- LiviaIacob,lectordr.LaUniversitateaA.I.CuzadinIași, OvidiuDunăreanu,directorulrevisteideculturăExPontodinConstanța.

AuparticipatscriitoriiCorinaMihalache,AnaArdeleanu,OttiliaArdeleanu, LuizaCala,GicaStaicu,LuminitaZaharia, CarmenTaniaGrigore,AntoanetaOlteanu.

Ceiprezențis-aubucuratdeun evenimentdeținutășideunvolumde prozăcareaduceconsacrareadeplină autorului.

Ultimeledou[dimine\ialesârboaiceiPodi

ConstAntinMArAfet

OchemaPodunavia,dartoțiîiziceautantiPodi,sârboaica.Așaostrigaudelacelmaimiclacelmaiînalt îngradînoraș.Leeragreus-ostrigePodunavia,căli seîncolăcealimbaîngură. nplus,nuînțelegeauce-iaiaPodunavia.LanoiMarița,Maria,Ioanaeraunumeadevăratedefemeie.

CândTomescuoaduseseînoraș,dreptsoțiealui,sestrânseselumeacalacirclapoartalor.Deh,eradintr-oțarăstrăinăşi eraucurioșisăvadăcumarată,sănucumvasălefacăorașulde râs.Orașuleracochetșicuorgoliu.Oplăcuserădinprimaclipă: frumoasă,sfioasășicuunvino-încoaceincredibil,misterios. Mulțiocurtaserăimediat,ferițideprivirileatentealelui Tomescu,dardegeaba.Eaîșiridicanasul,pieptuldevenearigid, sâniicadouămeredomneștiîncremeneausubbluzaînfloratăși pășeațanțoșămaideparte,pecaldarâm,caşicumnuvăzuseşi nuauzisenimic.

TantiPodiceafalnicășifrumoasăsetransformaseodatăcu trecereaanilorîntr-unghemdefemeiedincare,lafiecarevorbă, lafiecaredor,sedeşiratimpuldepeghem.Maierapuțină.Vedea chiarșieaînsăşi,deşiaproapeorbise.

–Ei,zărescunpic...îispuneadoctorițeioridecâteoriaceasta ovizitașiîncercas-oconvingăs-oopereze.Taremi-efricăsănu orbesccamămica...spuneamaimultpentrusine.

–TantiPodi,serepezeadoctorița,lacataractamatale,mie, împreunăcudoctorulEne,neiamaxim10minutesăteoperăm șiosăvezidinnou.

Întotdeauna,dupăplecareadoctoriței,eranervoasă,vorbea singurășigesticula:„Ce?...Arenevoiedoctoruldebani?Sămă legeeipeminelaochi?Săstaulegată?Nicivorbă.Vreausămor așacumadatDumnezeu,nuchinuitădeei”.

Zăreapuțin.Doarunfiriceldeluminăportocaliuseplimba haoticprinfațasa,caargintulviu.Seapleca,totcăutândsăvadă câtmaibineacealumină,dinceîncemaipuținășifărăcontur.

Cucâtseaplecamaimult,cuatâtnumaiputeasăseîndrepte.Odureaușaleleîngrozitor.Sescurtasedetot.Eramai lungăpeorizontalădecâtpeverticală.

Casăuitededurerișidepatimiledorului,făceadrumuri scurte,dindormitorpânălapoartacaredădeaîndrumulprincipal,cămaiaveaopoartă,darpeacolonupreatrecealumeaşinu aveacucinestadevorbă.Singurătateaoscoteadinminți.Ieșea lapoartă,doar,doarîivadacineva„Bunăziua”.Darnuosalutanimeni.Lumeatreceaindiferentășigrăbită.Bătrânaajunsesecao cârjă.Nusemaiputeaîndrepta,iarlumina,șiașapuținășiîngustă,sediminuaseaşademult,încâtvedeadoarodâră,cao ațădecânepăgri.

Gârbovealaastaaveașieaparteaeipozitivă.Aşareuşeasă miroasăpământuldupăploaie.Mirosulacelaîidădeaostarede bine.Adulmecaprecumunogar,pânălapoartă,directpringrădină.Cineîșiaruncaprivireapestegard,șiovedea,seînchinași îșivedeagrăbitădedrum,căeamormăiaceva.

Nimeninu-itreceapragul.Veneadincând,dinmilă,tânăra doctorițăLisaveta.Isefăcusemilădesingurătateaei.Arfivrut s-oopereze,să-ipoatăredavederea.Știacăpoateasta,căeste posibil.Darnuputeafărăconsimțământuleisaualrudelor.

Povestea,cânderaîntrebată,căareofiicăpelaBucurești,care larânduleiaveaunbăiatșiofată,maride-acuma:băiatul,mare ștabprinBucurești,darbețiv,iarfatafugităînstrăinătate.Așa bețivcumera,arfipututvenitotuşi,darnumaiaveacesăia.

–Le-amdattoatăagonisealaluiTomescu,soțulmeu,căeu nuamlucrat,daramavutdincetrăi.Acum,dacănumaiam nimic,numaivin...Lacesăvină?Lasărăcie?...

Casaarătacadupăprimulbombardament.Stăteaîntr-orână. Delaușă,oricinearfiintrat,vedeaosărăcielucie.

Peolavițăerauîntinsefeliidepâinepuselauscat,peunziar îngălbenitdevreme.Fărâmițacâteofeliedepâineuscatăîntr-o canămare,portocalie,dinplastic,oîmbibacuapăîndulcităcu zahărcubicșimânca.Țisefăceafoamecândovedeaimâncând cuatâtapoftă.Numâncaniciodatăpâineaproaspătă.Astaera mâncareaeipentruoziîntreagă.Ajunsesela32dekilograme. Nuaifizis,pentrucăaveahainelelargipeea,cernite,șinuse băgadeseamă.

Lisavetaopriveacumilă,darșicudragoste.Isepovestise despresoțulsârboaicei,mortînurmăcu7ani,șirămăseseimpresionată.Oridecâteoriaveatimp,venealabătrânăs-oconsulte.Intradirect.Deveniseoarecumde-acasei.

Peholtronafotografiaunuimoșcubarbăalbă,cușmă,haină decașmir.Peparteadreaptă,imediatcumintrai,dupăușă.

–EmoșIordache.Delaelamcumpăratnoicasa,îțirăspundealaîntrebaretantiPodi,fărăcamăcars-orostești.

Căvoiai,cănuvoiai,fotografiaaveacevadinmisterultimpuluipierdut. ntorceaicapulfărăsăvrei,parcăs-opriveștipână sedecoloradetot.Îțisfredeleasufletulcaosete.Parcă-lauzeai pemoșcumîțidădea„Bunăziua”,cuunglasdogit,darimpunător.Îivedeaiinvoluntarmormântulplindeburuieni,chiardacă nuștiaiundeesteînmormântat,detecutremuraideîntâmplare. Îțicreeaostaredeteamă,depanică.

Lisavetasedădeadefiecaredatădoipaşiînapoi,involuntar. Aproapecăintradedouăoripeușă,desemirașieadesine.Mirareaerașimaimaredupăceoconsultapesârboaică.Păreacă aresângedemarțian.Pulsadiscretpeimitațiadepielecare susțineaoasele.Nicisângele,darnicivedereanureuşeausă găseascădrumulmorții.

–Cucei-oifigreșiteumămichii,selamentatantiPodide fiecaredată,denumăia?...Petoții-aluat,numaipeminem-a lăsataici,singură.Auitatdemine...Așadeurâtăi-oihifost?

Setânguia,deiseauzeaucuvinteleînfundateînmărullui Adam,caungâlgâit.Ochiiînfundațiînorbite,cupleoapele căzutecaopielemoartăpestegeneledejos,abiazăreau.Nu aveaputereasămairidicepleoapelecarezemuiau.Seumpleau delacrimicarecăutauveșnicia.

–Darnepotulnuvine?Nuavenit?întrebaLisaveta.

–Nicinu-imaicunoscculoarea...Nu,numaivine...Când aveamcesăledau,veneautoți.Delamoarteasoțuluimeu,niciunulnuamaivenit.Aucărattotcucamioaneleatunci.Nuvezică numaiamunpledsăpunpepat?Acum...șilacrimiledădeau buzna,dereușeausăridicepleoapelecarestăteaucaunzăgazîn fațalor.Reușeauîntotdeaunasărupăzăgazul,cânderavorbade nepoțiiei.

Îșiluabățuldedupăușă,îlstrângeaînmânăcuputereșise plimbasprijinindu-sedeel,apatică,treipașiînfață,doiînspate, caundansalmarilorregrete.Dupăceseliniștea,seîntorceașii seadresapoliticosdoctoriței:

–Iazi,mamă,cefaceu,dacărămânoarbă?Cășimămicaa murittotașa,oarbă,neajutorată.Doareustăteamcuea.Și aveambărbattânăracasă.Dareutotcumămicastăteam,în Zaicear.

Soareleorbitorintrapefereastradedeasupraușii.Emanacăldură,iarrazeleseopreaufixînpatulundeseodihneasârboaica Podi.

Patuleradinscândurădebrad,netrasălarindea,cumulte paiedegrâu.Pedeasupralor,oțoalăveche,carefăcuseparte dinzestreaeidenuntă.Avrutsăastupefereastradedeasupra ușiiLisaveta,cuunziar,săofereascădezăpușealazilei.Dareanu șinu.

–Lumina,chiararzătoare,mățineînviață.Oistamultșibine laîntuneric...

Launașaargument,doctorițadădeaînapoi.TantiPodioconduceaîntotdeaunapânălapoartăpedoctoriță.Pipăiamândră, cumâinileîncleștate,șimiroseafrunzele,florile,carecrescuseră sălbaticpetoatăîntindereadinfațacaseișipânălagarduldinspredrum.

Eraogrădinăneîngrijită.Darmirosulflorilor,bâzâitulalbinelor,fremătulfrunzelorteduceauîntr-ovisaregreudestăpânit. Iubeaiimediatșinecondiționatlocul.Arbuștiiseînălțaserășise înmulțiserăcâtsăobturezeprivireacelorcarearfiîndrăznitsăse uitepestegard,înspecialcopiii.Eiîntărâtauuneoricâinelelui Podi,numais-ovadăieșindîncurte.Strigaucuspor:„Sârboaica, sârboaica,drăcoaica,drăcoaica”șifugeau.

TantiPodiridicabățuldinlemndealun,specialadusdinfundulMotnăului,careținealocdetoiag,deasupracapului,șirâdea. Îiplăcea.Iubeacopiiicareastfelîialungausingurătatea.

Uitamereu,saupoateașavoia,ciușmeauadeschisășise formaunfeldelacînfațaușii.Trebuiasă-locoleştiprinpartea dreaptă,săpoțiajungepetreaptaadouaacasei,căciprima treaptăerainundată.Apoi,pelângătrepteseformaunfelde pârâiaș,careintradirectsubtalpacasei.Probabilcădinaceastă cauzăputrezisetalpacasei,fiinddinlemndestejar,aduscineștie deunde,căselăsasecasaîntr-oparte,pestânga,cătrerăsărit.

–Osăcadăcasapematale...îiziceacâteovecină,văzând cumbălteșteapachiarînfațaușii,denumaiputeaiintra.

–Las-osăcadă...Ce?Nu-icasamea?

–Amatale,amataleeste,darcumsătescoatemdesub dărâmături?Căairămascâtunțâr...Teamestecicumolozul... zicearâzândcugurapânălaurechivecinaSilica.

–Eh,nudeastamăvaiteu.Săcadă!Ce?Îitrebuiecuiva?

Dupămoarteamea,săfacăce-orvreacuea.Einuvinsămăvadă acum.Aucaselelor.Letrebuiedărăpănăturaasta?Nuvaloarează nicicâtoceapădegerată,darodonezprimăriei,sămăîngroape.

Oricâtdeinsensibilaififost,simțeaicuvinteleeicaungeamăt înăbușit,cauntăișdecuțit,caomoartecustraielerupciugoase șiplinedepraf,cumîțiinundamăruntaiele.Și,vrând-nevrând, tegândeailatine.Îțifăceaisemnulcruciiculimba,pecerulgurii, și,simțindcănuestesuficient,duceaimânadreaptăinstantaneu lafrunteșiteînchinai,zicândcuglastare:„Dă,Doamne,sănu rămânsingurășieu!Cepedeapsămaiesteșiasta?Săracatanti Podi...”

Îisimțeaidisperareaînmăduvaoaselor.Telegănaiinvoluntar depeunpiciorpealtul.Oftai.Apoiteuitaisperiatîntoatepărțile, sănutefivăzutcareva.

ChiardacăsenăscuselaZaicear,înSerbia,Podieraromâncă, seconsideraromâncă.Îșiurmasesoțulaici,înțară.Îlcunoscuse înaintederăzboi.DomnulTomescufondase,împreunăcuceilalți profesori,ziarul „VorbaNoastră”, dumnealuifiinddirectorulliceuluidinZaicear.TantiPodipovesteacumdeodatăsetreziseînfața sa.Sedusesecuunarticoldesprebeneficiiledulcețeidegutui.O privisedesubpălăriacuborurilargișirâsesecupoftă,de-lapucasesughițul.

–Decerâzi,domnule,decerâzicaproasta-ntârg?Ce?Am cevapefață?

Atuncielseopridinrâsulsatanic.Pentruoclipăpărupierdut înbeznaadâncăauneilumânări.Aînceput,deodată,domnia tăceriidinmormântulluiNapoleon.Eraustingheripeplanetă amândoi.Îşifrecafiecaremâinile,vrândparcăsăaprindăfocul. Foculs-aaprinsfărăsăprindădeveste.Eraînălțător!Deatunci foculle-ahrănitsufletele.

Acumeravăduvă.Trecuseră7anidelamoartealuiTomescu. Deatunci,zilnic,eaîșipregăteahainelepentruînmormântare. Nuvoiasăfieîmbrăcatăcuorice.Levoiaimpecabile.Deteamă, uneoriseîntorcearepezitdincurte,sănucumvasăsefiașezat vreoscamăpetaior.Leperiaîncet,cumulttact,calm.Nuseplictiseaniciodată.Cumpăraseșicoșciug.Zicea:„Săfie!Sănustea copiiisăcaute...”

Unfrisonîistrăbăteaatunci,acelașidefiecaredată,toatăființa.Îșiaminteacărămăsesesingură,căouitaserătoți.ÎnSerbia numaiaveapenimeni.Îimuriserătoateneamurile.Aici...fiica ei...laoaruncăturădebăț,laBucurești,nuaveatimps-ovadă. –Parcăarfijurată.Morșin-os-omaivăd...vorbeaeacu Zaron.

Celorlalțilespuneacăesteocupată,darcăvaveni.

Zaron,câineledepripas,lătradoaratuncicândîierafoame sausesperiadevreopisicămaiagresivă,care-iarătagheareleși îlscuipa.TantiPodiluaofeliedinpâineaeiși-idădealuiZaron. Acestaseguduraprintrepicioareleei.Defiecaredatătrebuiasă sesprijinebineînbăț,sănucadă.Câineluiîidădeafeliadepâine așa,uscată.Nui-oînmuiaînapădulcedecâtderevelion.Zaron stăteaafarăziluminășipriveaînăuntruprinușaîntredeschisă.

Preocupareaeiprincipalăeraaprindereafocului.Eracaun ritual.Făceafoculîncontinuu,varașiiarna.Odureasufletul,când vedeacăîncepesăsestingă.Oapucaotristețedincareieșea doarprinmătăniișirugăciuni.Toatăpensiaodădeapelemne. ErafericitășițopăiacauncopilcândpădurarulVasile,prietencu soțulei,descărcalemneleînbătătură.

Seplimbafărănoimă,delaopoartălacealaltă.Pânășicasa păreasăpoartăhainededoliu.Eraceamaivechedinoraș.Avea puținpestedouăsecoleşistăteacaTurnuldinPisa.Fumul,dela singurulhorn,ieșeașielîntr-oparte.Ieșealadreapta,apoiolua însusșidispăreacaonălucă,fărăsălaseurmepeceruldedeasupracasei.

Dintr-odatăbătrânaîncepeasăplângă.Plângeamultșicu vorbemeșteşugite.VorbeacuZaron.Lacrimileseadunauîn coloaneşidespicauobrazulcaocrestăturădecuțit.Înurmalor parcăpielearevenealaviață,seîntindeașiseîmbujora.

Cândnuamaiavutlacrimi,s-aîntinspepat.Dăduochiipeste cap,scoaseungeamătputernicșiluminalumânăriifâlfâipuţinși sestinse.Atunci,brusc,parcăs-amaiînălțatpuţin.Păreaaavea alurădelupşiîncepusăurledintoțirărunchii.Urlaatâtdetare, căseauzeaîntotorașul.Nuîndrăzeanimenisăintre.

Filicaveneadelapiață.Aveasacoșelepline.Lapoartaluitanti Podiseadunaselume.

–Ce,ceseîntâmplă?

–Câineleăla...Parcă-iturbat!

–Cine?Zaron?Ălaemaiblândcaopisică.Ia,lasăcăvădeu.

Lăsăsacoșelelapoartășiintră.Zaronîncepusăschelacăieca unțânc,văzând-ocăseapropie,șiseascunseîntr-unarbust.Prin uşaîntredeschisă,FilicaovăzupetantiPodiîntinsăpepat.Intrăla ea.Foculardeaînsobă.Încamerăeraașaderece,căunfrisonîi stăbătuşiraspinării.Oprinsedemână.Îierateamă.Mânaerarece cagheața.Ieșidincamerășistrigălavecinadinstânga,laSilica.

–Hai,fă,căamurittantiPodi!

S-aaflatrepedeînorașcămurisetantiPodi.Semulțumiră toțicuun„Dumnezeus-oierte!”și-șivăzurăîncontinuaredeviața lor.Dedataaceastanuaumaialergats-ovadă,caatuncicând venise.

Filica,maicurajoasădinfire,acăutatprintoatăcasa.Agăsit număruldetelefonalfiiceieișiamerslapoştă,deasunat-o.A insistatmult.Cândarăspunsfata,azis„Dumnezeus-oierte!”șia închis.

Auaşteptat-oînzadarlaînmormântare.Nuavenit.Oricum, primărias-aocupatcuînmormântareabătrânei.

–Maimarerușinea!...ziceaFilicaoricuieradispuss-oasculte. Tuștiicefamilieaufost?PăidomnulTomescuafostprimarla Zaicear,înSerbia,înaintederăzboi.Încărcațiauvenit.Camioaneleumpluserătoatăstrada.Audatșilasăraci.Şiacumas-oîngroapeprimăria?...

Oaselenueraumaigroasedecâtoandrea.Sesfărâmaucând auluat-oînbrațes-oaşezeîncoşciug.Carneaalbășiparfumată cândvasetopisecacearauneilumânări.Dinvăzduh,orafalăde vântsepornideodată.Stropirecideploaieloveaucuputere fețelecelorcâțivaoamenicareînsoțeaucortegiulfunerar.

–I-apărutrăucăamurit...ziseofemeiecufațaînbatistă.

–Nu,nucredcădespreastaestevorba...Așasespune,dar nu...sebăgăînvorbăvecinaei,Silica.Eaaplecatcuunfocmare peinimă,marecâtcasaprotoieriei.Aplecatuitatădefiicăși nepoți.Maimaredurerecaastaeste?...Auzi...S-oîngroape primăria...Săraca,răuaajuns!...

–Chiar,fetică,unde-sneamurileei?

–Morava,fiicaei,cicăartrăilaBucurești,cuZdrelo,fiulei.Că cicăfata,aiablondășifrumoasă,Omoliaparcă,arfifugitîn străinătate,sănufacăpușcărieșisăcheltuieaverealuiTomescu.

–Darcenumeaușiăștia...Deundepânăunde?

–Ei,cicăea,babamoartă,aținutsăledeanumecaresă aminteascădelocurileeidebaștină.

–Vaidemineșidemine!Șizi,acumoîngroapăprimăria...Păi aștiaauavutbani,nuglumă...

–Da,fetică!Primăria!Darcică,cuscumpirileastea,nici primărianuapututsădeatoțibaniideînmormântare,cănu aveaulege.AmaipusGrigore,ăladestăpeIndependenței,pe colț,spregară.Afostelmăcelarînpiață...Cicăapusdinbaniilui deînmormântare.Ceomcumsecade!

–ȘicacechestieapusGrigore,măcelarul,bani?Ce?Sunt neamuri?Nucred,nuarecum....

–Ei,arfivrut-oelîntinereţe,darbabanus-alăsat.S-aținut dupăeadecândaadus-oTomescuînoraș.

Cortegiulfuneraraveacevaaparte,cevanepământean.Cei cinci-şaseinșicareînsoțeaucortegiulaveauocadențăcazonă. Unsfârșitomenesccareafăcutospărturăîncercâtomingede fotbal.Miroseaamir.Lespedeas-aaşezatcalunaînmijlocul nopții.Timpulaînceputsăînvârtăaceleceasornicului.Casalui Podiadevenit,conformtestamentului,proprietateaprimăriei. ZaronafostadoptatdeFilica.Înorașs-aașternutuitarea. ■■■

Carmen Duvalma

Păpușa cuochii albaștri

Aziamieșitdincasă,mamă... privesclumeaîncarem-ainăscut pestradăoameniitriștiîncordaţi saunumainișteochidisperaţi caresevădieșinddinanonimat.

Mamă,suntbolnavădeneiubire decândmi-aispuscăregreţinaștereamea, căţi-aifidoritsămănaștimoartă măsimtdeparcănumeritsărespir poatecănuamplătittaxapeaerulrespirat caovamăcerutălamargineaStyxului.

Dupăvoceatadurădelatelefon, simtcănumămairecunoști m-aicondamnatlaneiubire,mamă, înaintedenaștereamea tatanepriveștedesusiubindu-nepetoţi indiferentdegreșelilenoastredepepământ nespuneceneașteaptădincolo.

Cinevami-aspusodată cătrebuiesăfiuunomfoarterău dacănicipropriamamănumăiubește înaceastălume.

Maiţiimintepăpușacuochiialbaștri pecarenuaivrutsămi-odai cânderammicășiplângeamdupăea tuspuneaimereucăerapăpușata șite-aiînduratsămi-odaitârziu șiniciacumnumăîndur sărenunţlaamintireaei.

Copilărie

Lujerelefiravedereginanopţii dinspatelecaseibunicilor suntaprinsenumaiînmemoriamea candelealefericiriidincopilărie înflorindînfiecareseară

stăteampepragulcenușiudelemn șiașteptamsărăsarăstelele.

Bunicamângâiacudragoste înfiecaredimineaţă literelestrâmbealenumeluimeu zgâriatecucretaalbă peușamagazieivechi caretroneazăfericite dincoloșidincoace întreceledouălumi.

Adelina

Numi-arămasnicimăcaropozăcutine cumarginileîngălbeniteșiroasedetimp șidefericireanoastrădincopilărie dragameaprietenă autrecutdejacâţivaanidecândaiplecat șiaprindacumnoaptea ecouluneivechiamintiri mamataîmiștergeanumele scriscucremădeghete peușatadelaintrare iarnumeleseîncăpăţânasărăsară dinnouprinvopseauamaro acopilărieinoastre numeletăudepeușamea s-aștersmairepede șiatuncinuamînţelesdincecauză șidădeamvinapevopsea nuștiamatuncicănumelenoastre eraudejaînscrisepefilelecrude aledestinului

Deziua bunicii

Amintireabuniciiseîntindedincolodegrădinapustie încareumbrelemacilorsălbaticidealtădată îmizâmbescînflorindșialungându-mi tristeţeazileideazi...

Dincolodezidurilecaseivechi rămasedoarînmemoriamea creșteacopilăriaocrotităîntr-uncuibaliubirii zidurilecaseicurgînamintire înacelloccreștedoariarba șiamintireateiuluidinfaţacasei careviseazălafeldemândrucaatunci cucrengilepânălapământ legănându-seînamintireamea dincoaceșidincolo dintr-olumeînalta visulluitreceînvisulmeu cucerindveșnicia.

Dinnouacasă

Azim-amîntorsdinnouacasă,mamă... amintratîncameracopilărieimele cameraneagrăamemorieimele chiarcameraîncareaimurit... tevedeamcuochiimemoriei miseaprindeauamintirile candelepentrutoateanotimpurile încareamfostîmpreună

Tevedeampetine,mamă, așezatăpepatuldemoarte șipeminecopil peaceeașitreaptăaamintiriiînsângerate tumureaichiarînloculalesdetine încareeuamdeschispentruprimaoară ochiimemoriei

Crochiu peplajă

Săcoborpeplajapustieșiîncercănată strivinddoarurmeleproaspetealepescărușilor. Delaeiamînvăţat săzborpevremedevânt. Aerulcaldsă-mizvâcneascăînurechi șivalurilesă-miînconjuregleznele jucându-seînurmelemelepenisip. Apelecurgîmprejurulmeu și-mispalăumbra.

Cuoscoicăînchisăvremeami-oînsemn desenândpenisipviselenorilor.

Semnul

Măîntrebamuneoriceesteiubirea cândnimicnusemaivedelaorizont cândtotuldinjurdispare odatăcudrumulpecaremergi șicânddisperareacreșteatâtdemult acoperindîntreguniversul întimpceultimasperanță seașazătristălângătine cuaripilefrânte.

Amgăsitrăspunsulmultmaitârziu. Iubireaesteatuncicândvezicuochiisufletului pecinevaplecatdinaceastălume șiaisenzațiacătrăieștelângătine. Potecaîngerilorselumineazăuneori larăsăritulsoarelui șiozărescpebunicazâmbindu-mi îmifacesemncămăașteaptă șiapoidisparedincolodenori.

–Staaai!Cinee?...

Celetrei tomberoane aleluiFredd

CĂtĂlinrĂdulesCu

Dinorgoliu,saudoarpentrucăseaflausubzodianecuvântătoarelor,celetreinu-irăspunseră.

–Staicătrag!...,treculaurmătorulnivel,introducândşicartuş peţeavă,deşiceletreineînsufleţitenudăduserăniciunsemncăs-ar pregătisăpărăseascăilicitloculfaptei.Însăfaţădeîncăpăţînarealor dearămâneîncontinuarenecomunicative,sloboziunfocdearmă înaer,încununânddesuccesdeciziaaceloriresponsabiliceîieliberaserăunpermisdeport-armă.

Deabiaatunci,sesizabil,unuldinceletreirecipientedestinate acumulăriigunoiuluimenajertremurăuşorperceptibil.

–Opreşte-te,dom’ne,doarn-osăomoriunomdoarpentrucă voiasă-ţişparleascăuntomberon?...

Înfaţainvocăriice-iaminteadevremurizbuciumate–aiacu fiecăruiadupănecesităţi –convenicăpoateexagerasepuţin,ochii umezindu-i-seinstantaneudenostalgie.DoarnuerauînEpocade Piatră,săucidăunompentruoricefleac!Şifiindcătotvenivorbaîşiaminticămaifăţiş,maipeascunziş-rudele,cunoscuţii,colaboratoriişichiarsubordonaţii–îidăduserăcanume,pepostdeporeclă,patronimulunuiadincelebrelepersonajedincunoscutulfilm animat.–Ceadinurmăcategorie,laserviciu,priveauînrăstimpuri lasacoulşefuluilor,laoeventualăproeminenţăcearfidevoalatcă superiorulareladânsulunealtainfernalăpentrucareaveapatalama delaorganeleîndrept.Darelnuşinu,degeaba,privindu-icucompătimire,continuândsălevorbeascăblândşirar,agrementatde obişnuiteleratecentenarecucareclipea–constatacăaceştia ochescmaidepartecuteamălateralelesacouluişi,dupăceîn răstimpuriproprietarulrespectivuluiobiectdevestimentaţieîşifluturahainacapentruasemairăcori,aceştiadădeaumaidepartecurs suspiciunilorrezonabilepecareleaveau,începănddeastădatăsă-i fixezeinsistentbuzunarelebrăcinarilor.

Dinspreceletreirecipiente,dupăcealdoileaavularându-io tremurăturăperceptibilă,seauziunglassugrumat:

–Promiţicădacăplecsingurşinesilitdenimeni,sărindgardul dinspate,nutragi?...

Dupăcerăspunsuldeconsimţământselăsăaşteptatpentruun răstimpneaşteptatdelung,acestanicinuveniprinviu-grai.Aşacă eventualulbeneficiaralunuiipoteticglonţluătăcereafilosoficăa celuiulaltdreptconsimţământtacit.Precumumbrauneirachetede croazieră,siluetahoţomanuluifăr’denorocseprofilăpentruoclipă pegarduldecărămidăcarelaparteasuperioarăeraacoperitlaun unghide45degradecuţiglăavândîncomponenţămiciexcrescenţemetalice–pentrucaimediat,dincolodezid,săseaudăun bufnetsurd,produsdevegetaţiaîncareaterizase.Seputeaghici genuldeverdeaţăîncarenimerisedupă arşşş-ul prelungexhibat, prinaerulrăcorosalnopţii,urmatdeunfoşnetinsistentdefesă fricţionatăenergicprinstofapantalonilor.Dupăîncădouăgrăitoare foşnituridevegetaţieşiuntusetscurt,sefăculiniştedeplină.

Continuasăţinteascăcuprivireamelancoliclagardulpeunde tocmaiseprodusese„evadarea”, Astaeralumea,ăstaeraadevărul.

Civilizaţiistrălucitecreatedeanumitepopoare,fuseserăprecedatedeciocnirisângeroaseîntreneamuri,cuceririşisamavolnicii, careduseserăînceledinurmă,lanaştereaacelorpopoare.CatedraleledelaSoare-Apunefuserăduratecuelementearhitectonice

şterpelitedelaSoare-Răsare,dinmuribundulByzantion;demulte oriuniicurmaserăfericireaaltora,lipsindu-ichiarşideviaţă–înnumeleprogresuluiceaveasăvie,neintuitnicimăcardeasasini.

Chiarşidânsul,odinioară,înlăturasefermpecelcepăruseasta încaleafericiriisale,atuncicândfusesesă-şialeagăsoaţa.Acela,mai norocosşimaiiutedefire,îipusesepedegetunineldelogodnăviitoareiluiconsoarte,neştiindcădânsul,într-unrând,aflatînparcla opartidădebarbutcuprietenii,puseseochiipeDânsa,aflatăpeo bancăcuprietenele,stricându-sederâsdinpricinaîmpărtăşiriiultimelorcancanuridinminusculalorurbe.DespreadevărulcăEaera ceamaifrumoasădintrecelepatrunuexistaserăcontroverse,în schimbînmateriedecinesăseducăsăi-oşispună–lăsarăsă hotărascătotzarurile.Caredeciserăcăelaveasăfiesorţulînmateriedeenunţareaaceluiadevărelementar.Aşacăfărănicioezitare, îilăsăpentrutotdeaunasinguripeceilalţitreitovarăşicucarevenise înparcşi,caosăgeatăslobozitădintr-oarbaletă,seîndreptăspre dânsacudoarunscurtpopasîndreptuluneifloricelececreştea nevinovatînspaţiulverde,pecareosmulsesuficientdebrutal înaintedea-şicontinuatraiectoriapentrucaaceasta,odatăoferită feteiîmpreunăcudeclaraţia-constatare,să-şiscuturestinsatât petalele,câtşisepalele.Reacţianubileiafostdeuşoarăstupoare,a colegelordepebancă-înspiritulpoliticii correct: îiaplicaseră fiecarecâteopalmăpentrucomitereadediscrimunăriîntremembriiaceluiaşigen,eleneprimindaceeaşimăgulitoaregratulaţiune.

Zileîntregis-auplimbatpepuţinelestrăzialemiculuiburg,braţ labraţ.Înrăstimpuri,elaruncaprivirifioroasepodoabeicircularede argintdepeinelaruleistâng–verighetadelogodnă.Dupăcarecontinuasăpăstrezeaceeaşităceresemnificativă,aristocratică.Pânăla urmă,eatotîispusese,neîntrebatădenimeni,povesteaaceleişaibe demetalpreţios,anumecăîifusesedăruitădecelcucarefamiliaei arfivrut(folosidinprudenţăcondiţionaluloptativ)săomărite.Un tipmaiînstărit,tocmaipotrivit–dinpunctullordevedere–pentru acelevremuritulburi.Lucruacumînsăimposibilderealizat,după „incidentul”dinparc–(eranunumaifrumoasă,cişiglumeaţă–constatădânsulfericit).–Erasigură?–întrebădânsulapăsat.–Dupăo scurtăezitare,privindu-ilucirileochilorcenuprevesteaunimicbun, dânsăpunctăclar:- Absolut!–AtunciacelelementdepeinelarulEi care,simbolic,păreasăsteaîncaleafericiriilor,trebuiasădispară! Dânsaeradeacordcăaceastaeradeacumorealitateelementară? – Sigur!,punctăeadinnouşisubimboldulinstinctuluideconservare,neluându-şinicioclipăochiidinprivirileluisticloase.

Dupăcare,braţlabraţ,continuarăperegrinărilediurneprinoraş. Trecând,într-unrând,pelângălaculparculuidinurbe,Eaavuo inspiraţiedemoment,dândsă-şiscoatăverighetadepedegetspre aoaruncasimbolic,înapă,sperândastfelcăvaconsfinţiodatăpentrutotdeaunarupereaaceleilogodne,cusperanţacăvorîncetaşi aceleprivirifiorasece-iţinteaucaunfierroşuinelarul.– NU! ,opriel cugestfermmanevra.– Vorcontinuaaceleperegrinăriprinburg pânăcândvordanasînnascufostulpretendentlafructulinterzis,careîndrăznisesăiaaceainiţiativă,făcându-iaceldar!I-l vadasăîlînghită!Acolo,pestradă,subochiilor!Şiaiopiniei publice!...

Aşacăraitelepestrăzierauîntrerupteînrăstimpurişiprinvizitareacelordouăcinematografe,acelorpatruresturante,trei cofetării,şasebistrourişiasinguruluimuzeualorăşelului.Nimic.Fie

acţionafactorulintâmplare,fiefostulconcurentaflasedesupliciulce isepregătise,ascunzându-sehăituit,cumultăgrijă.Într-unrând, exasperatdeaceleraidurifaţădecareţintasepiteacuacribie,îi smucienergicmânacuverighetabuclucaşăpecarei-osmulsedepe deget:- Uite-aşaosăi-odaus-o-nghită!- dusespregurăîntr-un gestilustrativpodoaba,înghiţind-odânsuldingreşeală.Ulterioarele şiînfriguratelecăutărimatinaledinzileleceauurmatînrezultatul ultimaldigestieinuaumaiscosniciodatălaivealăbuclucaşaşaibă deargint:verighetadispărusepentrutotdeauna!

Oftăamplu.Cerulîncepea,treptat-treptat,săsedecolorezede ziuă.Seauziînsurdinăunfeldescârţâitsforăitşisacadatcadeuşă cubalamaleleneunse.PisicuţaMiţaajunseselângăpiciorulluişi, arcuindu-şicaunaccentcircumflexspinarea,iseguduratandrude gleznă.Zâmbi.Îşiaminteadecopilărie.Pelângăplăcereadeadisecaculamapeburtăoac-oacurilecare-itraversaugrădinadupăcâte oploaiemaiabundentă–oplăceredeosebităaveacândsperia pisica,simulândcăovaaruncaînfântână.Înaintedeaolăsape pământ,priveaamuzatzbaterilespasmodicededeasupraoglindei deapă.Caracteristicaastapoznaşă,pamfletară,şi-opăstraseşila aniimaturităţii;într-unrând,înîntreprindereaîncarelucraşiaveaşi funcţie,îispusesecutoatăseriozitateaunuisubrdonatcăsoţialui, careavealocdemuncăînaceeaşilocaţie,tocmaidiscutăpecoridor cudirectorulîntr-uncolţmaiabsconsalpalieruluidesprecumsăse întâlneascădisearăcândel,subordonatul,aveasăfieîntrenulce aveasă-lducăîndelegaţie,anumeticluită,înscopuleliberăriipentrucâtevazileaacesteiadeconstrângerilemaritale;omulsefăcuse palidlafaţăşi,luând-oîncetpeoaltăsecţiunedeculoar,ajunsela parteadecoridorîndicată;acolo,într-adevăr,seaflaudirectorulunomtrecutdeovârstăcareîlprivipentruoclipăsatiricpesub ochelariimetalici-şisoţiasacare,aflatălaodistanţădecentăde celălalt,ascultaconcentratăziselestarostelui,ceconstauînindicaţii preţioasepecaredânsaşilenotamigălosîntr-uncarneţel,consultândînrăstimpurişiniştegraficedesfăcutepemăsuţadinproximitate-totulavândcascopasigurareafaptuluicăcincinalulvafi îndeplinitnegreşitînpatruanişijumătate.Omulrefuzasesămai pleceîndelegaţie.Dupănumulttimp,îşiluaseşitransferul.Îşiobţinuse,pânălaurmă,şitransferuldinviaţaconjugală,trecândîntr-o lumemaibună.–Unuialtsubordonatîiadresase,cualtăocazie,în preajmaSărbătorilordeprofil,rugăminteadea-iîncălzipuţinpiftia aflatăînfrigideruldinbirou,astaînajunulpauzeidemasă.Pentrutot restulzilei,angajatulsefofilasecaoumbrăprinclădire,pentruanu daochiicuşefulsău,intrigatfiinddehohotelederâsceseauzeau maiîndesatcadeobiceidindiverselebirouriaflatedeoparteşide altaapalierului.Inclusivdinîncăpereaundeeracazatdirectorul,căci şiacestaaveaunpronunţatsimţalumoruluicare,launmoment dat,deschizândenergiccupicioruluşabiroului,ieşisepebraţe,pe postdeintroducereîndormitorulnupţial,cuunadinangajatecare deasemeneaîşiaveadecolegsoţulrealînîntreprindere,respectivulins,aflatlajumătateacoridorului,stricându-sederâsprivindla aceaparodieauneinopţinupţiale.-Lanupreamulttimp,şiangajatulcenuaduseselaîndeplinirepreferinţeleculinarealeşefuluisău direct,îşiluasedoartransferul.

PisicuţaMiţacontinuasăîşiexecutecalinfrecuşulafectuosde pantaloniistăpânului,scoţândînrăstimpurimârâituriscurtede mulţumire.Faţaiseluminăderuminaţiileamintirilordincopilărie, aşacăluămicafelinăşi,fărăsălasearmadinmână,odusedeasupra fântâniirusticeceoaveaînmijloculcurţii,spreaosperianiţel.Animalulsesperieunpicmaimult,maialescănuînţelegeanicirostul ţeviidepistolceoaveaînimagineînstângasa.Contorsionându-se, cuunmârâitchinuitşimieunăturipanicate,seagitaspasmodic într-oparteşi-ntr-alta,muşcândchiaruşormânaceonăpăstuia. Căzuînapăcuunclipocitslab,acăreioglindă,înluminapalidăazo-

rilor,seagităîncâtevacerculeţe.Pentrucâtevazecidesecundese auziungâlgâitcadesifondechiuvetăcuexcesdeaerînel,cefâsâie enerventînputereanopţii.Dupăaltecâtevabuledeaer,liniştease înstăpâni.

Dezolat,pusecapaculdelemnpirogravatatârnatdestâlpul scripetelui.

Cumdeseputusepetrecenenorocirea?...

Sufereasincer,caşicums-arfiaflatlacăpătâiuluneicăprioare muribunde.

Adusdebrizadimineţii,unduhrăupăreasăbântuiezona.

Într-unînceputdedepresie,îşipriviţeavapistoluluicenumai fumegademultşiserăcisecutotul.

Atmosferadinjurarătacădimineaţaaînaintatînvirtute.

Îndatoririleemergentedefamilieîlprinserăînturbionullor, abătându-irapidgândurile,extrăgându-ltotodatădinghearele hrăpăreţealeînceputuluidedepresie.

Nepotulsău,unpuștide13ani,nureuşiseînsearaprecedentă săînveţeintegralpoemulce-lprimiserăcatemăînacestscop,poem ce,prinstructurasa,riscasă-ldetronezedinsupremaţiasecularăpe celmaimarepoetaborigen,alecăruivolumedeveniserămultprea accesoriicasămaimeriteaocupalocînbibliotecă,dinacestmotiv făcându-lelocpeunmodestraftdindebara.– „OdăPerdelei-deBucătărie”. –Eraînduioşătorpânălalacrimitextulpoemului, evocândiubireaimposibilădintredouăentităţidinlumidiferite:o perdeaciupitădemoliişiceainiculcesusuradeerotismpeochiul aragazului,carelarându-icăzuseîndragostepentruperdea;situaţiaimposibilăeradeplânsădecelelalteobiectedinbucătărie,care îşiexprimaufiecarejaleaînfelullor:scaunulscrâşneapecimentul bucătărieimaitarecadeobiceiatuncicânderafolositdestăpâni; telulcăzuîntr-unrânddincuiulsăuţopăinddecâtevaoripepardoseală;într-oseară,becul,într-ogravăcrizădeanevrismcăzuîntrocomoţiecerebralăcare,dupăoflamăscurtă,îltransformăîn ţăndări,înurletuldisperatalsiguranţeielectricedincofretuldepe hol,carepebunădreptateseîntrebăprinaceapocniturădecetrebuieeasăsuferepepostdevictimăcolaterală;doarsifonuldesub chiuvetăbolboroseagâlgâitşifilosoficoridecâteorieraacţionat robinetul,într-unidiomnecunoscutcelorlalteobiectedinbucătărie, darcareerauînduioşatepânălalacrimidetonulelegiac.–Poemul seisprăveaepic:îndrumatădeopalădecurentgelos,perdeauase învolbureazăîntr-unrândşiîmbrăţişeazătandrupipaceainiculuice bolboroseapeochiulaprinsalaragazuluicearfitrebuitsăledevină naş,luândinstantaneufoc,însâsâituriledinceîncemaiascuţiteale acestuia.Scenaestesurprinsălatimpdeunuldinlocatariilocuinţei, stingând-olavremecasănuseîntâmpleonenorocire.Ceilalţi stâpâniaicaseioprivescdescumpăniţi,ajungândlaconcluziacă pentrudânsanusemaipoatefacenimic,necesitândafischimbată. Înultimileimaginipecarelevaaveadinbucătărie,dincolţulunde fusesearuncată,îşivedesuratamaitânărăşitexturămaiscurtăce aveasăoînlocuiască,înbolboroseliledinceîncemaislabeale ceainiculuicarehotărândsăsesinucidă,fierbefărăapăonoapteîntreagă.Totulseterminăprincomuniuneaceainic-perdeacare,prin casare,ajungsprefericireacomunăînaceeaşighenădegunoi.

Eraemoţionantpoemul.Deaceea,eramiratcumdepuştiulsău nufusesesuficientdeimpresionatcasă-lreţinădintr-osimplăocheadă.Ah,dacăl-arfiavutdânsulînmanuallavârstadeşcolar!Dinnefericire,înacelevremurinusescriaustihuriatâtdesimțitoare!...

Concluzionândaceasta,intrăîncasăîntrilultimidarprimelor păsărelecesedeşteptaupentruonouăzi.Şi,uitânda-şilăsaunelta dinmânăînsafe,intrăîncamerabăiatuluipentruoultimăexaminareşcolară.

STATORNICIA SPERANŢEI

Nustăînputereafrunzei săaleagăcântarul zidiriiînmugur.

Sâmbure-amar, trupuleizvâcneşte înranasăratăatimpului.

Vasteabsenţesufocând neputincioaseprezenţe.

Doargândulei, stropderouă prinsînplasanedumeririi înveşmănteazăstatornicia speranţeidinsevă.

TIMPULLĂCUSTEI

Învelişuriconcentrice sedesfacînoglinzimincinoase. Etimpullăcustei. Unmâinesuspendat înochiulverde cautăorbfluiere pentrugânduleliberat dincuferelespaimei.

Înciobulzilei Nădejdealainictrubadurîşimistuiedisperarea sătulăde-ncătuşare.

Subplumbulpleoapei, timpulluminiiseapropie.

RAFTULDESUS

Bucuriiles-aurisipit precummalulrupt aliluziilor.

Timpulaşazăfrumuseţea peraftuldesus lăsândsurâsulorfan.

Scăldate-szilele însângeriulamurg alspaimei. Doarstelele

Evelyne MariaCroitoru

topindsingurătatea împerechează morţiişivii cunelinişteaurbei.

CAUT

Cufluierele rupte-niarmaroc, deculpaanonimăcedezbină, maicautcălăuzăfărăvină-, întrupnăuc, poemelor,unloc.

Şi-ntălpiledestradă măstrecor, trăgândînpiept noptaticeiluzii, maiistovesc speranţeşiconfuzii cubobdegând întorsdinviitor.

PARFUM

Sesting,tăcut, lăuteledinnoi, grăbitănepândeşte înserarea, tăcerile cernutede-amândoi, lescaldă istovită-nvolburarea…

E-oseteaspră deplutire-acum întoamnafărăvise care-nmine maicaută,absurd, câte-unparfum deliliac, defreziişidetine...

ANXIETĂŢI TEMPERATE

Copacputrezind urcăînmugure pânălaultimulgând: dincaruselulspaimei bulgărerostogolit.

Treptele-spătate deinutilităţi măsurateîn suficienţelatente.

Silabedistanţatedemiez Dansează-npoemedezbrăcate. Umbrelerodesclegănarea întreviaţăşimoarte.

PlutesccuChopinînlesaferestrei.

NOAPTEALUMII

Noaptealumii-i adunatăîntăceri insuportabile. Cernutăînrisipatimpului.

Nuveiști,nuveiști decâtatunci cândveipăși, așa,camine, pecioburideoglindă, pedrumul ostenitalviuluiflămând încarenoaptealumiisapă…

Printretăceriasurzitoare veicăutaușa dintretineșisperanță...

Alfabetulpasuluiînainte îșițintuieșteglezna detrunchiulnopții.

SEMNE

Sufletulmeu neîmblânzit alunecând printresensuri cautăpopas.

Încet,curgînspre-amurg.

Prinoglindatrecutului măpriveşti... Eştitu,celştiut? Saupoate acrescutdintine uneudorit, împietrit?

Etârziu. Semnelenopţii măcurg, păianjenulveșniciei ţeseochiuri totmaidese...

Măcautălocul, loculacela, popasul...

Codrinasetrezidevreme,cumîi eraobiceiuldeoviață.Rămase multăvremeîngenunchiînfața icoanelorsăîșispunărugăciuniledimineții. Rugăciunileaveauaceeașiînsemnătateca răsăritulsoarelui,elnuarfipututrăsăridacă elenuarfifostrostite.Candelaicoaneiîiluminaobrazullafeldefrumos,darprivirea încremeniseparcăînziuaîncareaflasecă Raduintraseșielînmină,împreunăcu ceilalțiortacișiminaseprăbușisepestetoți. DeatunciCodrinanuaveasămaizâmbeascăniciodată.NiciînziuaîncareîlnăscusepeTudor.Acestcopilîiîncălziseîntotdeaunainimașieacredeacăaajutat-osă numoarăatunci,înaceazi,știindcăîlpurta peelînpântece.Înfeluleităcutsebucura deprezențaluiînviațaei,îimulțumealui Dumnezeuînfiecarezipentrucăi-ldăduse, îlînvățaselarânduleisăseînchineșisăîși spunărugăciunilededimineațășipecele deseară,înaintedeculcare,săfierespectuosșisăîifiemereurecunoscătorluiDumnezeupentruceaprimitîndar,ominteși untrupsănătoscasăpoatăînvățașimunci. Dupămiculdejun,seîmbrăcașiieșea dincasăsădeadrumulîncurtepăsărilorși săducăvăcuțalapoartăpentrucavăcarul satuluisăoialapășune.Apoidereticaprin casășiprincurte,făceamâncare,hrănea păsărileșiașteptaasfințitul.Acum,înPostulPașteluimergeasearalabisericășiuneoriîșisimțeasufletulmaiușurat.Nici părinteluinuîipusecâteîntrebăriaveape suflet.Deundearfipututștișiel,săracul? Nuîiplăceasăvorbească,nuștiasăsevaite, citiseșiînțelesesecăluiDumnezeunuîi placoameniicareîșiplângdemilă.Sprece folos?Erasubdemnitateaei.Nicilacrimile nuauajutat-o.Nui-austinsdurerea.O durerecaaeinuputeafistinsăcunimic. Doarsufletul,înțeleptîncepesăînvețesă trăiascăcuea.Săadoarmăseara,simțind-o șiuneorichiarsăoviseze.Durereaafost cruceaeișidacăașaaorânduitDumnezeu, nusecuveneacaeasăspunănimic.

Darcaacelan,1974,încareTudortrecusefrontieraDunăriispreIugoslaviasă ajungăînoccident,parcănumaifusese altul.Atuncipentruprimaoarăs-atemut atîtdetarepentruel,încâtnicilaspovedanienuîimărturisipărinteluidurereacare ogâtuia.Spaimacăelnumaieraînviațăo chinuiaducând-oînpraguluneidisperări

LacrimileLotrului

ellAleynArd

aproapeinsuportabile,dardefiecaredată DumnezeuosmulgeadinchinurilesufletuluișiparcăcevaîispuneacăTudorera teafărșivaveniînapoiîntr-ozi.Nuaavut niciunsemndelaeldecâtînAjunulCrăciunului,cândunuldintrecolindătoriîistrecurăînpalmăoscrisoare,cîndealedădu fiecăruiaunmărșicâtevanuci.Toatănoapteaaceeaplânserecitind-iscrisoarea.

Codrinasepregăteasămeargălatârgul deduminicădinsatulValealuiStan, aproapedeBrezoi,deundevoiasăcumpereuncoșdinscoarțădecopac.Duceași ealavânzaretreiborcanededulceațăde mure,douădezmeurășidouăborcane micidedulceațădecoacăzenegre.Mergea cuvecinaei,Grigorițașibărbatulacesteia, Ioachim.Cueisemaiajuta,măcarcuo vorbăsaucuunschimbdeproduse.De câteoricoceaplăcinte,Grigorițaîiaduceași eiofarfurie,iarealedădeacâteosticlăde lapteproaspătmuls.GrigorițaspuneamereucăgemeniieiaucrescutculaptelevacilorCodrinei.Tocmaiterminasedeadunat toateproduseleșiceletrebuincioasepentrudrumuldinzori,cândauziglasullui Doru.

•Sărutmâna,tantiCodrina.

•Bunăziua,Doruleț,ce-icutine?întrebăCodrina,ieșindîncurte.

•TantiCodrina,ammarenevoiesămă ajuți,amînvizităcâțivaprieteni.Noiputem găzduipatrudintreei,darmaisuntdoicare nuauundesădoarmăpentrutreinopți. Poțigăzduidumneata?PrivireainterogativăaCodrineiîlîndemnăsădeamaimulte explicații.Suntdouăfete,tantiCodrina, suntprietenealeverișoareinoastre.

•Deundesuntfetele,Doruleț?îlîntrebăea.

•Suntnemțoaice,auvenitînvizităîn vacanță.

PrivireaCodrineiseîntunecă.

•Nupotprimipenimeni.

•Terog,tantiCodrina.Suntfoarte drăguțe.Terogsăneajuți,deocamerăau nevoie,insistăDoru.

•Ți-amspuscănulegăzduiesc.

•Suntdoartreinopți,insistăbăiatul.

•Doru,lamineîncasănuelocpentru ele,tunăvoceaCodrinei.

Doruînțelesecănuputeainsista.Arfi fostdegeaba.Bănuiaelrăspunsulei,dar încercătotușipentrucădoreasăfieogazdă

bunăpentrugrupuldeprietenidinstrăinătate.

BlestematuldeTrenNegrușiaceaziîndoliatăde23august1944.Luasecueltoți mineriidinsateleaflateîntreBrazișiVoineasasăîiîngroapeînmine,devii.Două sutedesuflete.Șipeomuleiîmpreunăcu ei.Raduaveadoar20deanicândtrenulși minaaudevenitmormântullui.Dareraun mormântdeaur.Pentruacelaurnemții, carelecumpăraserăortacilortăcereașiviața cubani,căcila40deani,dacăîiapucau, mureaudesilicoză,deciseserăsăîiîngroape petoțiînminăpentrucasecretulsărămână șieltăinuitînmormântullor.Înmaregrabă, înaintedeapărăsilocul,auîncărcatutilajele, tancurile,tunurileșimunițiaînTrenulNegru pecarel-autrimisînminadinMuntele Cataractelorapoiauprăbușit-oprindinamitare.AtunciinimaCodrineiastatpeloc, sigurmișcareafătuluidinpânteceleeiapornit-odinnou.DeatunciCodrinaaude strigăteșigemeteveninddincândîncând dinadânculmuntelui.Rămânepelocsăasculte,poateîlaudepeRadustrigându-inumele.Nuaîncetatsăcreadăcăîntr-oziîiva auzivoceadinnou.IsespuneaRaducelFrumos.Eraînaltșibinelegat,custaturăde munteanputernic.Toțidinfamiliespuneau căsemănacuhaiduculVoinea,celmaifrumosșimaivoinicdintreceipatrulotricare aflaserăascunzătoribunepentrucomorile prădateînpeșterileșigroteledepeValea Lotrului.UneoriCodrinasegândeacăpoate moartealuiRadu,înfloareatinerețiieradin cauzalicoriidescântate.Toțilocuitoriidin Voineasaștiaulegendacarespuneadespre cumfuseserăconvinșihaiduciisăseașeze lacaselelor.Celepatrufetecareseîndrăgostiserădeei,aucerutajutoruluneibabe carele-adatoudăturăpecaresăotoarnela apusdesoareînrâullotrilor,înloculîncare aceștiasescăldau.Înacestfels-auîndrăgostitdecelepatrufeteșis-aucăsătoritîntemeindlocalitățilecarelepoartănumele. Codrinagândeacădacănuarfifostlucrăturababei,poatecăhaiduciinuarfipututfi convinșiniciodatăsărenunțelachemarea lordeoameniliberiaicodrilor.Vrajale-a furatdestinulșiîncăapasăgreupeurmașii lor.

Laeaîncasănuaveasăintrevreodată piciordeneamț.Eișiiubirealorpentru auruldinmuntei-auluatviațaluiRadu.

Pusebagajelepentrucălătoriadea douazipescaunulaflatlângăușășiieșisă arunceunochiîncurte.Rămasemulttimp săascultecânteculgreierilor,lăcustele adormiserădemult.Poatevedevreunfoc alhaiducilor.Eanuvăzuseîncăniciunul,dar săteniispuneaucăpedealurileașezărilor întemeiatedehaiduci,înnopțilesenine, apăreaufocuriînlocuriletainiceîncareerau îngropatecomorilelor.Poateîlvaauzipe Radustrigând-o.

NuseluminasedeziuăcândCodrina venilapoartăsăleiasăvecinilorînainte.Se auzeacăruțalor,trasădeceidoicaisuri, venindagale.Aproapedetârgîntâlnirăun grupdeturișticareîiîntrebarădespredrum. VoiausăvadăpeundeintraTrenulNegruîn mină.

•TrebuiesăajungețiînBrezoi,primul satdepeLotru,deacolo,maifacețicamo jumătatedeoră.Acoloestevechiulsediual exploatăriiminieredeundeporneacalea ferată.Ducespremunte.Nusemaivede chiarbine,dinlocînloc,auacoperit-oburuienile.Totașapânălaieșireadinsat.Apare apoipeunlocdreptcaredisparedeodată cașicuml-arînghițipământul.NoiîispunemTrenulFantomă.Știmdespreel,darnu l-avăzutnimeni.Bătrâniispuneaucăumbla numainoaptea.Nicieunul-amvăzut.Nici bunulmeu,darmi-aspusdespreel,conchiseIoachim,foartebucurossăfiedeajutorvizitatorilor.LaValealuiStanerao cazarmă,poatemaigăsițipecinevacare știemaimulte.Acolomergem,dacăvrețisă călătorițicunoi,urcațiîncăruță.Excursioniștiiurcărăîntr-oclipă,foartebucuroșide așaoplimbare.

•Undemergemnoiacum,spreBrezoi, acoloîncepeValeaLotrului,undeseîntâlneșteLotrulcuOltul.

•DeundeizvorășteLotrul?întrebă unuldintreturiști.

•DinMasivulParâng,dinLaculGâlcescu.SeparăMunțiiLatorițeideMunții Lotrului,răspunseIoachimbucuros.LocalitățiledepeValeaLotruluivindelanumele haiducilorcares-auașezatpeaici.Haiducul VoineaaîntemeiatVoineasa,falnicbărbat, Ciungu,careîșipierduseomânăîntr-o bătăliecumaghiariidepestemunți,s-a așezatlaCiunget,Mălai,celmairisipitor dintrehaiduciaîntemeiatMălaia,Pascua datnumelelocalitățiiPăscoaiașihaiducul Breazu,celmaiiutelamânie,s-aașezatîn Brezoi.

•Ceinteresant!seauzirăglasuri uimite.

•Da,bărbațivitejiaufostpeaicipela noi,dineinetragem,adăugămândruIoachim.Dacăvăîncumetațipetraseelemontane,putețimergedinBrezoisprestațiunea

BăileOlănești.UnalttraseuducelaVârful VultureasașialtullaVârfulFoarfeca.Dacă stațimaimult,șidacăajungețiînMălaia, trebuiemusaisăvedețiCascadaScoruș.Văd căavețiundițe,LaculMălaiaarepăstrăv.

•Trebuiesăvedemcascada,seauzio voce.

•EceamaiînaltăcascadădinRomânia, completăIoachim.LaculMălaiaseaflăla 480demetrialtitudine,acoperă48de hectareșiareoadâncimede22demetri. BrezoișiMălaiasuntatestatedocumentar în20ianuarie1505,într-unhrisovaldomnitoruluiRaducelMare.Șiamsăvămaispun ceva,așadefermecațiaufostdeaceste locurisoțiiLiașiVintilăBrătianu,căauridicatunconacpeMunteleZmeuret,lavreo 12kmdevatrasatului.Acoloseajungeaurcândmuntelecălare.Aveauopistădeaterizarepentruavioane,ausăpatofântânăși auînălțatocrucedepiatră,spuseIoachim mulțumitsăledezvăluiecâtmaimultedin minunățiilelocului.

•Dacăfacețidrumulînapoisprenoi,să stițicăVoineasaesteceamaiimportantălocalitatedepeValeaLotrului,laoaltitudine depânăîn800demetri.Afostatestatădocumentarîntr-unhrisovalluiNeagoeBasarab,pela1520.Putețifacedrumețiiși păstrăviputețipescuiînrâurileLotru,LatorițașiVoineșița.

•Vămulțumimmultpentruacesteinformații,nesuntdefolos,spuseunuldintre turiști,cândajunserăladestinațialui Ioachim.

•Săfițisănătoși!răspunseacesta,dar maiîntâisăvizitațicunoitârgul,poateosă găsițicevasăvăplacă.

•Mulțumimcăne-ațiluatșipenoiîn căruță,seauzirămaimulteglasurivesele.

Ajunsăacasă,searatârziu,Codrina cercetăcurtea,închisepoartașipusepe raftuldincămarăcoșuldescoarțădecopac șiceledouătârnițecumpăratedelatârg. Ieșidinnouîncurtesăpriveascăcerulplin destelelecareluminautoatăcurteașisăasculte.Dardinspremuntenuseauzeanimic. Niciunsunet.DinspreLotruniciunmurmur.

ZileledinainteaÎnvieriiDomnuluiau trecutșiele,cupostulșicurățeniadeprimăvară,searamergealabisericăladenii.Părintelei-asfințitcasa,toateeraulalocullor, doarsufletuleinuîșimaigăsealinișteade atâtaamardevreme.

•Bunăseara,Codrina,seauzivocea Grigoriței,ciocănindînușă.

•Intră,opoftiCodrina.

•Ți-amadustavaastacufripturăde miel.Ciorbalanoi,înziuadePaște.Săștiică aveminvitațideseamă.

•Cesăfaceucuotavădefriptură?întrebăCodrinauluită.

•AșaaspusIoachim.Săomănânci sănătoasă!Maicolorezouădegâscășide rațășicoccozonacii.Îțiaducmâine.

•Roșescșieuouădegăinășidecurcă. Daratâtafriptură…

•Amplecat,cănuamstatoclipădeazi dimineațașimaiamîncăatâteadefăcut. Noaptebună.Grigorițaplecăzâmbind mulțumită.

•Ceinvitațiaveți?întrebăCodrina ieșindîncurtedupăea.

•Aisă-ivezimâine,seauziglasulvesel alGrigoriței,închizândpoarta.

Rămasăsingură,Codrinaseîntrebăce oficuveciniieidei-autrimisatâteabucate. EraprimulPaște,dupăDecembrie1989, probabilastaera.Sebucuraușieicăau găsitdetoate.Pânăatuncifusesetaregreu. Foloseafiecareceaveaîngospodărie,dar gustulmieluluiaproapecăîluitase.

Adouazisetrezidevreme,îșispuse rugăciunile,darnumâncănimicpentrucă înVinereaMareșisâmbătațineapost negru,deschiselapăsărișitrimiselapăscut văcuțașiintrădinnouîncasă.

Seauziunciocănitșiușasedeschise larg,iarînpragapăruunmicgrup.Unbărbatînalt,ofemeietânărășiînfațalordoi băieți.

•Sărutmâna,rostirătoțipemaimulte voci.

Codrinapipăisprescaunuldelamasăși seașeză,nedezlipindu-șiochiidegrupul aflatînprag.Îșitrecurepedepalmapeste frunte,cașicumseîndoiabruscderealitateadinfațaochilor.Nuspusenimic.

•Eusuntmamă.Nuîțivinesăcrezică măvezi,spuseTudor.EaeLăcrămioara, soțiamea.IareisuntMihailșiGabriel.Mihailare10anișiGabriel6.

•Da,nuîmivinesăcred,glasulCodrinei seauzișoptit.

•Amvrutsăîțifacemosurpriză,spuse Tudor.Credcătebucuricănevezi.

•Surpriză,adevărat.Bineațivenit.

•Haidețisăluămbagajele,lespuse Tudor.

•Săvăalegeți,avețiceledouăodăi.E totulcurat.Așternutepepaturi.

•Știu,mamă,aicitotuleîntotdeauna curat,spuseTudor.

Codrinarămaseuntimppescaun, privindu-i.Setemeasăseridice.Așaemoție numaisimțise.Nuaveanicicuvinte.Doar tăcere.Îitrecuprinminte,pentruprima dată,cășibucuriilepotfigreudesuportat. Asemeneabucuriicaaei.

Cândîșireveni,îșifăcusingurăcurajși seridică,pusepemasăceaveaprincasă, erautoatebucatedepost.Nuaveanimic dulcepentrucopii,darseconsolăcăvor mâncapesăturateadouazi,lamasade Paște.

•MergemlaÎnviere?întrebăMihai.

•Sigurcămergem,viicunoi,mamă, da?întrebăTudor.

•Da,vin,spuseCodrina.

SeaflaulaușăcândGrigorițaintrăcu ouăleșicozonacii.

•Sărutmâna,tantiGrigorița.Mămai cunoști?întrebăTudor.

•Bată-tesătebată,cumsănute cunosc.Iasăvăvăd!Iauite-ișipebăieți. Bineațivenitpelanoi!Mâinelaoraunu, cândneîntoarcemdelabisericăcuPaștele, venițilanoilamasă.

•Mulțumim,venimbucuroși!răspunse Tudor.

ÎntorșiacasădelaÎnviere,eraucutoții bucuroșicăîiașteaptăunpatcuașternut albcalaptele,răspândindparfumdeflori. Lăcrămioaraculcăbăiețiiînodaiaaleasăde eișiabiaașteptasăsestrecoareșieasub plapumă.

Codrinaieșiîncurtesăîșiadunegândurile.Eraoareunvis?SauDumnezeus-a înduratdeea?

•Tata,vreausăteîntrebceva,cesclipea pedrum,uiteamluatbucățicaastadepiatrăcarelucește,seauzivocealuiGabriel.

•Emicăalbășineagră,unmineraldin grupasilicaților.Hai,culcați-vă,căvine măgăoaiaacușica.

•Ceemăgăoaia?insistăGabriel.

•Unduhrăucaremaiumblăpe-aici, râseTudorșiieșiîncurte.

•Cefacimamă,aici,efrig?

•AscultlacrimileLotruluicurgând, răspunseCodrina.

Tudorseapropieșioîmbrățișăpentru toțianiicareîiținuserădeparte.

*

DimineațazileidePașteerascăldatăîn luminasoareluigeneros,carecoboraspre sat,dupăcetrecusedestrajamuntelui.Codrinasimțeaoschimbareînînsușifelul soareluidea-șiaplecaprivireasprelumea ei.PăstraînamintiretoatezileledePaște dintrecut,cumîncepeaucudiminețiîntunecate.Oceațănedeslușităcareînsoțea SăptămânaPatimilor,ceamaiasprăși ploioasăsăptămânădinan,îșiadunaultimeleumbre,înceledinurmăfrântetreptat,spreamiază,deperetelemuntelui. Rămasemulttimpîncurte,privindseninul anunțat,șilăsându-șisufletulsăsebucure delinișteadinjur.Lotrulseauzeaînsurdină.

Munteletăcea.Păsărilepăreautoatesăsefi trezitcupoftădeaseașezalacuiburilelor. Săaibăsufletulnostruatâtaputereîncâtsă întoarcădindrumstihiilenaturiisauetocmaiinvers,naturanesimtesufletulșiîi răspunde,căutândsăseașezepepotriva lui,încelmaimisterioschip,deastădată, adăugândșieabucurieilui.Simțiseîntotdeaunacămunteleîiînțelegeadurereaînfășurându-seuneoriîntr-oceațăgrea, întunecată,iarlacrimileLotruluicurgeau maitaresăleacoperepealeei.Pelumenarfipututfiumărmaitarepecaresăîșisprijinedurerea,niciochicaresăseoferesă plângăeipentruea,să-irămânăeimai puținăjale,maipuținplâns.Știacănuarfi pututtrăiînaltăpartealumii.Cudurereaa știuttrăi,darfărăsăpriveascădincândîn cândmunteleșisăasculteLotrul,nuarfi putut.S-arfistinsîncetșidinînceîncemai tăcută.Înțelesedeodatăcemultîiiubeape amândoi,cumnufuseseniciodatăsingură, defapt,eraînsoțitădeacestedouăforțeale naturii,adunând,fiecareșicoborândîmpreunăsemnuleternitățiipeaceastălume.

Rămasesprijinitădepoartă,cuochii spremunte,ascultând.Aerultarealdiminețiicoboradinsprepăduriparfumde rășinădescoperitădecurânddeorazăde soareșiscoarțăudădebrazi.Rouaseașezaseînlacrimicarepăreaucăvoralunecaîn clipaurmătoaredepefrunze,darseînșela singurăomeaneascaașteptare.Rămâneau strălucindparcămaitare,nemișcate,neschimbându-șiloculpefrunză.Întrecere, câteopasăre,despicaaerul,iutecaun gând.

•Cefaci,mamă,lapoartă?Așteptipe cineva?seauzivocealuiTudor,ieșindîn curte.

Codrinatresări.

•Poatecăaștept.

•Pecine?insistăTudor.

•Penimeni.Pecinesăaștept?răspunse.

•Atuncicefaciaici?întrebăTudor, apropiindu-se.

•Uite,ascultLotrul.Privescmuntele, spuse.

•Aidreptate.Parcăemaifrumosde cuml-amlăsat,rostiTudorprivindînzare.

•Catoatelucrurilecarenumaisunt.E multtimp,încurândnul-aimaifiputut deslușiînamintire.Cuvinteleeiparcăserostirăsingure.

Tudorseîntoarsesăoprivească.

•Tucândvorbești,cuvinteletaletaie, mamă,spuse.

•Cuvintelespundoaradevărul,deasta le-adatDumnezeuomului.Adevărultaie prinîntunericsăaducălumină,spuseșiprin voceaeinutreceaniciourmădemânie.

•Credcănuafostziîncaresănugândesccuochiigândului,munteleăsta,vocea luiTudorcoborî.

•Munteleavenitîngândultău,spuse Codrinașimâinileei,sedesprinserădegarduldelemn,cuomângâiere.

•Mamă,știi…?încercăTudorsălege ungând.

•Știu,spuseCodrina,îndepărtându-se. Măducsăpregătescmiculdejun,încurând setrezescbăiețiicucuieții.

Seașezăpescăunelulrotund,delemn sămulgăvăcuța.

•Cefacibunicoaici?seauziglasullui Mihai.

•V-ațișitrezit?Văpregătescmicul dejun.Să-mispunețidacăațidormitbine.

•Foartebine,spuseMihai

•Euamvisatmăgăoaia,rostiGabriel.

•Nupreasearatăomului,spuseCodrina.

•Șicumera?întrebăMihai.

•Urâtă,rosticumultăconvingere Gabriel.

•Șimaicum?insistăMihai.

•Nepieptănată,răspunseGabriel.

•Păruleicumera?continuăMihai.

•Negru,cumsăfie,răspunsefratelelui.

•Zimaideparte,eacumarăta?Ți-azis ceva?Mihaieradinceîncemaicurios.

•Eraneagrășinusevedea.I-amspus săsepieptenecăsperiecopiii.

•Șieaceaspus?Mihaicontinuăsă-ldescoasă.

•Eui-amspus,ce,n-ailimbă?Nu răspunzi?așaamîntrebat-o.

•Eșticurajos,adăugăCodrina.

•Da,sunt.Tataspunecăunbărbattrebuiesăfiedreptșicurajos,altfelnuebărbat.

•Așaspunetatăltău?întrebăCodrina.

•Da,așaspune,întăriMihai.Aiuitatsă spuicătatamaispunecănimicnuemai urâtcaunbărbatlaș.

•Da,da,așaspunetata,adăugăGabriel.

•Vădcăvăînțelegețibinetoțitrei,spuse Tudorapropiindu-se.

•Cumsănuneînțelegem?răspunse Codrina.

•Măbucur,mamă.Atunciestecred,cel maibunmomentsăîțispuncăbăiețiivor rămânecutine.Lăcrămioaravavenișieanu pestemulttimp.Dupăceîncheisocotelile, măîntorcșieu.Cespui,mamă?conchise Tudor.

•Băiețiisăvedemcespun,răspunse Codrina.

•Noivremsărămânemcutine,bunico, poatevineșimăgăoaia,răspunsepromt Gabriel.

VuThanhHoa

S-anăscutîn1969înHanoi,Vietnam.Redactor-șefalrevisteideliteraturășiartă BaRia-VungTau.Cărțidepoeziepublicate: Durereafrunzelor (Poezie,EdituraAsociației Scriitorilor2006), Existăoaltăfemeieînmine (Poezie,EdituraAsociațieiScriitorilor, 2009), Celcarepoatevedeasufletul (Oculegeredepovestiri,EdituraAsociațieiScriitorilor,2011), Opropuneredeaseară (Volumdepoezie,EdituraAsociațieiScriitorilor, 2012), Şase-optpoezie (Volumdepoezie,EdituraAsociaţieiScriitorilor,2015).În pregătire:unvolumdepoezieșiunuldepovestiri.

Premiiliterare: Premiulpentruliteratură GreenAge aziarului TienPhong în1993; Premiulpentruceamaibunăpovestirearevistei NewWorldMagazine în1993;Premiul ArtelorșiCulturiiprovinciei BaRia-VungTau înanii2000-2005,2004-2009;PremiulI pentruceamaibunănuvelădin2007;Premiuldepoeziebună NguyenTieu 2021al AsociațieiScriitorilordinHoChiMinhCity;Premiuldepoezie„Umanismulînpământulsudic”în2021alAsociațieiScriitorilordinHoChiMinhCity.

Ocerereîncăsătorie deaseară

Învisuldeaseară amcerutîncăsătorie

opersoanăperfectă unsufletpereche opersoanătolerantă unomcinstit opersoanăcuhandicap

Amînchisușavalului m-amghemuitînpăturăliniștită așezatăpepernă

mânadreaptățineamânastângă interpretareasoloacălătorieimele

învisaseară mi-amcerutmâna

Amfăcutuninel m-ampuspedeget amspus„Da”

știam

Aceastăcăsătorienuvaajungeniciodatăladivorț.

Uncântec denoaptetârzie

dacănuvăpoateaducebucurie oferiți-văunulaltuiatristețe

opicăturămagicădecafeatremurând apadelângălacoglindindochiulstrălucitorallunii lacapătulorizontuluipăsărilebatdinaripinoapteatârziu răsunăsingurătatea

dormi,iarbămoale dormi,norplutitor ungreiereînsinguratcântând amintirirătăcitoareseîntorc.

Ziuademâinenuocunoaștem Ziuadeieritocmaiamuitat-o iarnumelemeuestepierdut untrencenumaipleacă,ocălătorieratată

dacăvăpoateaducebucurie văoferițiunulaltuiatristețe dragilor?

Înmineexistă oaltăfemeie

cândsuntreceșiindiferentă înmineexistăoaltăfemeie femeiaestemaifierbintedecâtfocul dorindsăteardă

cândspuncuvinteamare înmineexistăoaltăfemeie femeiaslabăfragilă dorindsăplângăpeumărultău

cândîmiiaurămasbun înmineexistăoaltăfemeie femeiavreasăteîmbrățișezestrâns îngropându-teînmareaploiidesăruturi.

Osemnătură

Azimergemlatribunal Câțimartori?

traduceredinlimbaenglezăAndreAH.Hedeș

Suntindiferențișităcuți Suntdeacord...sănedespărțim

Neașezămdeoparteșidealtaamesei Daratâtdedeparte

Cândnevomîntâlni

Întreceledouămaluricarenedespart

Ținînmânăunstilouorfan Îmimuşcbuzelecasăscriucugrijă

Semnăturaaceeaamară

Adespărțiriipentrutotdeauna

Aceaziadispărutpentrutotdeauna Amfăcutopromisiuneîmpreună amstatșieu

Mi-amsemnatcuatențienumeleînpereche

Norulzboarădepartedecer

Acoperindsoareledelasfârșitulverii

Ne-amîndrăgostitrepede

Plouăpentruoviațăîntreagădesingurătate... Maiesteundevalocpentrumine?

maiesteundeva locpentrumine?

raiulesteplindezei

iadulesteplindefantome pământulesteplindenenumărațioamenivii figuriledelacapătuldrumului sezdrobescunapecealaltă, împrăștiindbucățidesuflet bucățiledesufletsugmareasinguratică întorcându-se

întorcându-se

întorcându-se

înmijloculsfereipierdute

versuri

năucite

întinsdrept

peșineleuzate

buzezâmbitoareofilite

punândruj

peridurivechi

lacrimipalide

îmbrățișărigoale

patrucolțuri

aleplatformei suntplinecumăști untrencenumaipleacă,ocălătorieratată maiesteundevalocpentrumine?

Prefăcându-tecămori

căzândînnoapte alunecândînnoapte oumbrăcareseprefacecămoare

pământultăcut semințesecreteînmișcare cerulestesenincaooglindă oșoaptădeundevadinlume cumpoțiști cineplânge

cinezâmbește cineseprefaceorbsausurd iubireașiuraoarbe,rotunderealeșifalse noapteculună noaptefărălună ziuademâinevastrălucioricum stingelumina

dormi

visulesteîncătreaz întunericulseprefacecămoare toatălumeaseprefacecămoare Măprefaccămor inimameaesteîncăviepentrucăteiubesc.

KieuBichHau

Avanpremierădincarteaîncursdeapariție

Cândînfloreștelotusul.100depoeme

TraduceredinlimbaenglezăAndreaH.Hedeș

EstemembrăaAsociațieiScriitorilordinVietnam. S-anăscutînprovinciaHungYen,Vietnam.

EsteExpertExecutivalBirouluideAfaceriExterne alAsociațieiScriitorilordinVietnam. (Din2019pânăînprezent).

EditoralrevisteiNEUMAdinRomânia.EditoralrevisteiUmanitatedinRusia. AmbasadoraleditoruluiUkiyotoalCanadeiînVietnam.Managerde comunicareșibrandalSaVipharm.Apublicat22decărțideproză,poezie, eseuînVietnam,Italia,Canada.Afostdistinsăcunumeroasepremii.

Necunoscutul

Însfârșit,viilamine

Înumbraalteifemei

Pentrucasoartanoastrăsăseîmplinească Nesfârșituldordetine

Acumaici,teiubescșitesmulg

Umbrafemeii ascunzându-teînăuntru

Eștiaici,sauacolo?

EștiTu

SaudoarEu

Doarcopertelerămase

Răsucite

Rupte

Scâncind

Adâncînmizerie Șiultimadezamăgire Sufletelepierdutepentrutotdeauna.

Alegaceadurere

Hotărăscsămăridic

Săîmișterglacrimile

Săzborsus

Săvădumanitateaînfrică

Cineestelegat depropria-iminte

Cineestelegat deviațadezicuzi

Cineestesuficientdeputernic pentruanesalvaviețile?

Vreausămăschimb

Săîndrăznescsăprimescaceadurere

Săluptpentrudragosteamea înfelulmeu

Săcâștiginimaomuluipotrivit pentrumine...

Șivechilecăimor Șiîntreagalumeseschimbă pentrutoți...

Viațamea eunpoem

Zborsussprecer

Vinlabărbatulmeuideal Îmbrățișăricaldeșiomintedeschisă Închidemochiișinebucurămdeoviațăfrumoasă Cuzâmbetenesfârșite

Niciogrijăcâtsuntemunullângăaltul Niciuntrecutdureros, niciunviitorîntunecat Caresănepoatăatingeacum Nuamștiutniciodată

Cădragosteaesteatâtdepură Căparadisulseaflălainterior Pânășităcereapoatevorbi Osingurădatăpentrutoatăviața.

Iubireinegală

Sănuaparțiinicicândnimănui Sănucontrolezinicicândpenimeni Decâtnesfârșituldorcândsuntemdeparte Decâtminunatelesăruturide-alunguldrumului

Clipefărăsfârșit

Dați-neenergienemărginită

Dați-nesăruturicamierea

Dați-neiubireinegală Sătrăimliberi

Săcompunemversuri

Aducețisufleteleînapoi Înlumeapierdută

Locuimdeparte

Dariubimoricum

Unullângăaltul,mereuînacelteatru Petreptelesprevârfuldealului Înplimbareprinpodulculanțuri

Oriundesuntlângătine, Gândește-telatinetottimpul.

Locuimdeparte

Dariubimoricum

Unullângăaltul,mereuînacelteatru Petreptelesprevârfuldealului Înplimbareprinpodulculanțuri Oriundesuntlângătine, Măgândesclatinetottimpul.

Viațaînpași dedans

Onotămuzicalăcadeînvisulmeu Minteameaîncepesăselegene Inimameaîncepesăcânte Sufletulmeuîncepesădanseze Șitoatălumeadansează Înjurulmeu

Undansneașteptatcadepetrotuar Poateinspirafemeiaiubitoare Săcompunămiideversuri Oviațăfrumoasăîncepe Înăuntrulmeu.

Număiubi

Morsă-mifiedordetine,iubire, Mordenerăbdaresămăîntrebdacămăiubești Nuospuiniciodată

Oflacărăîninimamea

Ofântânănupoateizbucniînlacrimi Odurerecreștedinteama Cănuveifiniciodatăaici Înlumeamea

Pânăcânddurereaaexplodatîntr-onoaptefărăsomn Unșiragdeversurimi-acufundatmintea Însingurătateșidurere Unpoetnouascrisversuridedragoste Pentruființaumană.

Inteligen\a artificial[ §iliteratura

Delasfârșitulanului2022dezvoltareainteligențeiartificialeafăcutpașimajori,dovedindu-secapabilăsăînlocuiascăfactorul umanînmaimultesfereactivitate,inclusivînartă.RevistaNeumavăinvitălaoanchetăcareareînvedereobiectivitateacucaretrebuieprivitevremurilepecareletrăim.Inteligențaartificialăestedejacapabilăsăproducăimaginișisăcreezeconținut(inclusivliterar),săutilizezevoceaumanăcurezultatecareîipotuimișidescurajapenostalgici(spreexempluFreddieMercury,decedatîn1991, interpretândmelodiicompuselamultăvremedupămoartealui)șisăsusținăactivitățileprofesionaleasutedemilioanedeoameni.Întrebărilelacarevăinvitămsărăspundeți,dinpunctuldevederealliteratului,sunt:

1)Carecredețicăesteviitorulfactoruluiumanînliteratură?Maiexistăposibilitateapentrugenerațiileviitoarede-a seexprimaîntr-unmodsusceptibilsăproducăliteratură“adevărată”așacumocatalogămastăzi?

2)Existăvocicaresusțincăboțiiartificialipotreduceconsiderabilefortulscriitorului,inclusivînprivințablocajelor careaulegăturăcuceeacenumimcursalnarațiunii.Considerațieticăutilizareainteligențeiartificialeînproducerea operelorliterare?

3)Văsimțițiamenințatstatutuldescriitor,avândînvederecăînmomentuldefațăoricepersoanăcuacceslaunbot deinteligențăartificialăarficapabilăsăcreezeconținutliterar?

AdrianAluiGheorghe ■ Gabriel Burlacu ■ Horia Al. Căbuți ■ Petre Ioan Crețu ■ Călin Dengel

■ Florin Dochia ■ Horia Gârbea ■ Alexandru Jurcan ■ Dan Perşa ■ Mircea Teculescu

■ Cosmin Andrei Tudor ■ Lucia Verona ■ Andrea H. Hedeş ■ Leo Butnaru

■ Corina Ozon ■ Elina Adam ■ Menuț Maximinian ■ Sandu Frunză ■ Răzvan Nicula

AdrianAlui Gheorghe

UnpremiuNobelpentru literaturadincategoriaChatGPT

Dinmomentulîncareamprimit invitațiadeavorbidespreinteligența artificialăînliteratură,revoltainterioară plusneîncredereafunciarăînvariantele acestuiinstrumentmăîndemnausă protestez,sănegevidențasausăapelezlaironiadeserviciu.Dar,demonulcelmics-aițitdeniciundeși mi-amfăcutcontpeChatGPTșiamverificatomulțimedelucruri. Amsolicitatunbanccuscriitori.Răspunsulafostincredibil:”Sigur, iatăunbancpentrudumneavoastră:Eraodatăuntânărcare,atunci cânderamic,voiasăsefacăunmarescriitor.Cândis-acerutsă defineascăceînseamnămareaspus:Vreausăscriulucruripecaresă leciteascătoatălumea,lucrurilacarelumeasăreacționezeemoțional, lucruricaresă-ifacăsăstrige,săplângă,săurle,săsezbatădedurere, disperareșimânie!Visulluis-aîndeplinit.AcumlucreazalaMicrosoftși scriemesajedeeroare.”Aminsistat,ammaicerutunbanccuscriitori: ”Sigur,iatăunbancpentrudumneavoastră:Decescriitoriisuntmereu bunilaScrabble?Pentrucăaumereucuvintelaei!”Aminsistatșiam cerutunscurteseudespreumorulliterar.Textulafostunuldetaliat, dedouăpagini,reiaufinalul:”Umorulliterarnuestemonolitic,cise manifestăînnumeroaseformeșistiluri.Delaumorabsurdlasatiră, caricaturăsaucomedieneagră,fiecarescriitoraducepropriulsăustil. Deexemplu,satiraluiJonathanSwiftînCălătorialuiGulliverexploreazăimperfecțiunileumaneprinintermediulinsulelorfictive,întimp cecomediantulP.G.Wodehousecreeazăsituațiihaoticeînlumea

aristocraticăaluiJeevesșiBertieWooster.”Aminsistatșiamcerutun poemdespre...supermarketuri.Răspunsulavenitîncâtevasecunde, unpoemdeoptstrofe,reiaudoarfinalul,exactcummi-afost furnizat:„Înrăsfrângereaecranelorșipepodelelelucioase,/Seoglindescalegerilenoastre,viseșispaime,/Supermarketurile,locuride tranzacțiișivânzări,/Daramintesc,deasemenea,căexistențanoastră emaimultdecâtcheltuielișibani.”Amriscatșiamcerutunpoem desprecosmos.Răspunsulavenitimediat,untextdeșasestrofe, dincarereiauultimiledouă:”Nebuloaselesuntatelierealecreației,/În carestelesenasc,caflăcărideinspirație,/Planeteînconjuratedeaurore dansatoare,/Șisatelițicevegheazăpestepoveștișiamintiri.//Întăcerea adâncăanopțiinesfârșite,/Universulneșopteștesecreterăsfirate,/ Fiecaresteaeolacrimăluminoasăatimpului,/Încălătoriasapecerul vast,fărămargini.”NuamrezistatșiamcerutcătreChatGPTsăîmi formulezeuneseudespreKafka,DaniilHarmsșiUrmuz.Textula venitîncâtevasecunde,reiaufinalul,exactcumafostcreat:”Șiastfel, înacestamalgamallumilorlorliterare,Kafka,DaniilHarmsșiUrmuz seîntâlnescîntr-ununghistraniualexistenței.Absurdullorseîmpletește într-opânzăciudatășicaptivantă,încarelogicaesteinversată, realitateasedistorsioneazășisensulesteînlocuitcuenigma.Într-un dansalcuvintelorșialideilor,eineînvațăcărealitateapoatefimai stranieșimaiimprevizibilădecâtoricevissaucoșmar.”Greude comentat,greudeucis!

Lacâtamatorismliteraravemazi,lanoișiaiurea,nuestede mirarecainteligențaartificialăsăaibesuccesrăsunătorchiarîn literatură.CredcășiFundațiaNobelvatresărilaacestconceptșiva acordaunpremiudeîncurajareprimuluiautorcarevaprovenidin ”inima”conceptuluideinteligențăartificialășivavenicucâteva cărțideliteraturăcaresăîiconvingăpejurațicăomul(totmai învechit!)trebuiesăpunăunelteledescrisîncuișisăseapuce,din nou,devânat,pescuit,gătit,împletitfulareșimănuși,coșuride papurăetc.

Gabriel Burlacu

Inteligența artificială

și actul de creație literară

După mine, (ro)boții sau boții care își află locul aproape în toate domeniile activității umane, cercetare științifică și tehnică, în medicină, economie, industrie etc. nu își justifică prezența în artă și cu osebire în literatură. Farmecul și frumusețea unei opere literare nu se poate afla decât atunci când aceasta este creată de o ființă umană care are date de către Dumnezeu sensibilitate, suflet. Or, (ro)boții sunt creați de om, sunt artificiali, nu au trăiri, sentimente, emoții, sensibilitate sau suflet. Sunt niște dispozitive, niște echipamente.Dacă sunt programați, dacă li se introduce o infinitate de informații, de date, sigur aceștia reușesc să producă o pictură, o sculptură, o piesă muzicală însă aceste opere sunt dezbrăcate complet de haina firescului, naturalului sunt artificiale, sunt făcute.

Forțarea notei în a utiliza inteligența artificială într-o scriere literară, poezie, proză, piesă de teatru nu folosește deloc actului de creație, este un surogat. Și nu se adresează unui public cunoscător și rafinat ci este o marfă oarecare care este în atenția unui public cu gusturi îndoielnice, consumator/cititor fără pretenții.

Folosirea inteligenței artificiale în producerea literaturii este fără îndoială neetică. Literarura scrisă la kilogram cu ajutorul inteligenței artificiale nu servește deloc cititorilor care vor descoperi rapid valoarea acesteia și o vor dezavua. Și nici utilizatorului de bună seamă nu îi servește.

Nu văd ca statutul unui scriitor valoros să fie amenințat în viitor de către oricine are acces la un boț de inteligență artificială și care și-a pus în gând să scrie apelând la acest sprijin. Oricum, un bun scriitor nu se va preta vreodată să folosească în creația sa asemenea practici. E o înjosire a persoanei sale, nu se va coborî într-atât, nu sar simți deloc bine. Așadar în artă și mai ales în literatură folosirea inteligenței artificiale nu-și are locul.

Horia Al. C=bu]i

Tip literatură...

Acum un secol, marele spărgător de coduri germane și părintele de facto al IA, cum e considerat îndeobște Alan Turing, a afirmat că un calculator va putea compune fără îndoială un sonet sau un concert, dar niciodată nu va fi capabil să știe că l-a compus. Cu alte cuvinte, asumarea personală, istoria individuală și întreg aresenalul de trăiri emoționale și experiențe subiective vor lipsi de la întâlnirea cu algoritmica scânteietoare și cu aresenalul fabulos de informații ale unui computer, oricât de performant. „Să facem ca imaginile să fie ale noastre” – confirmă cunoscutul neuroscientist Antonio Damasio pasul decisiv pe care biologia (și, extins, universul) l-a făcut în itinerariul ei înspre ivirea conștiinței. Sintagma „ale noastre” conține cheia lui „să știe”: ea reprezintă bucla recursivă, turbionul neprocesabil și nereproductibil al funcționării sistemului neural al lui sapiens. Pasul pomenit a dus la unicizarea absolută a spiritului omului în raport și cu biosistemul

inferior, dar și cu orice fel de artefact pe care inventivitatea sa l-ar putea cândva născoci. Spațiul e prea restrâns pentru o sinteză a dezbaterilor pro și contra capacității IA de a substitui la un moment dat ființa umană în integralitatea ei. Îmi exprim deocamdată doar aluziv poziția prin citarea unui laureat Pulitzer, Douglas Hofstadter: „frumosul este o noțiune mult prea vag definită” (și aș completa: mult prea inefabilă, cu asumarea pleonasmului) „pentru ca un program informatic să o poată asimila vreodată”.

Hai să ne situăm o clipă pe poziția opusă: la urma urmei de unde atâta orgoliu pe literați să se considere mai buni decât „boții” vreunui IBM Watson sau GNU capabili să zămislească cele mai fantastice și mai adrenalizante bildungsromane în decurs de câteva microsecunde, în impecabilitate narativă? Ori să parafrazeze Divina Commedia în versificări mult mai lesne digerabile pentru spiritul contemporan ostenit de atâta divin comerțși media? Păi de la imperfecțiune! De la slăbiciune și umilință. De la îndoieli și prăbușiri. De la intuiția incompatibilității cu lumea și cu condiția lor. De la „greșelile ontologice”, cum se exprimă filosoful suedez Nick Bostrom. De la „inconștientul genomic”, ca să revenim la Damasio. O literatură autentică, vorba lui Sábato, țâșnește din lăuntrurile încrâncenate ale ființei, ea respiră pestilențele sângelui și ale murdăriei, ale întunericului și disperării, ale nefericirii. Ale neacceptării. Ale neaderării. Pigmentată uneori, contrafortic, cu extazele redempțiunii. Ori cu eroica istoriilor apuse. Cu poetica nostalgicelor reverii. Ori cu ispita amfiboliilor morale. Literatura adevărată ne tăvălește prin tot ce jarul vieții pe care călcăm ne sfârâie în carne. Și încă ceva pe deasupra. Ceva dincolo de diafanele ei rânduri.

Dar „boții”? Oh, da, săritorii, indispensabilii boți. Cooperanți și infailibili. Atotștiutori și desăvârșiți constructori. N-am avut încă bucuria, dar aștept nerăbdător să frunzăresc o nuvelă IA. Să simt din toată ființa reverberațiile emoționale ale siliciului. Să mă pătrund de viziunile mirifice ale bobinei de inducție. De ingenuitatea condensatorilor și de zbuciumele diodei cu polarizare inversă. De inconștientul abisal al demodulatoarelor sincron. De introspecțiile metafizice ale tranzistoarelor de ultraînaltă frecvență și de indignările minusculelor cablaje multistrat. Probabil va fi ultima carte pe care o voi deschide.

Să revenim la un pic de seriozitate și echilibru. Nu contest întrutotul dinamismul unor posibile producte narative ori lirice ale IA, în special în rândul cititorilor ce abordează actul lecturii exclusiv ca loisir. Antrenul și fantezia poveștilor ori ingeniozitatea iambilor compilați de cipuri pot avea impact asupra unei considerabile mase de consumatori de carte. Însă ei nu se vor constitui in eternum întro literatură. Precum grăsimile tartinabile „tip unt” ce invadează rafturile supermarketurilor, ce nu vor avea în veci savoarea și vigoarea untului separat din spuma laptelui adevărat ce respiră miresme de fân. Ori compușii uzinați și insinuați în băuturile alcoolice „tip vin” care nu vor mărturisi, cu oricâtă tehnologică strădanie, miracolul geometriei rubinii a bobului de strugure.

Literatură? Nu. Doar o olografie Times New Roman „tip literatură”...

Petre Ioan Cre]u Experiment

Mă feresc să dau verdicte despre care va fi rolul inteligenței artificiale în literatură, știu doar că în domeniul grafici se folosește la greu, am folosit-o și eu pentru a obținea imaginea unui hidrant roz și am fost mulțumit, e drept

că am ajutat-o dar rezultatul a fost peste așteptările mele. Pentru a răspunde la cele trei întrebări vă propun trei minipoeme (unii le numesc… academic haiku-uri) și o poezie, despre care doresc să vă dați cu părerea.

***

Un fluture în iarnă cu dor, albastru cânta lacrima oarbă.

***

Un inorog, toamnă deodată prunul flutură alb vântul.

***

Gânduri șerpuitoare un cerb și luna iarna lupul urla – struna.

Fereastra

Nu pot să nu mă opresc și să mă uit la fereastră, cum tremură cerul în ea și se făcea albastră.

O fereastră, oricât s-ar strădui, nu va fi floare.

Fereastra te face să treci înspre albastru.

La fel ca fereastra este femeia, cea mai frumoasă creație a lui Adam și se face albastru.

Nu-i așa că sunt creații de valoare, o valoare peste medie? Mărturisesc că mie unul îmi plac aceste versuri și aș fi fost mândru să-mi fi aparținut și să le fi putut semna. Din păcate ele nu-mi aparțin, sunt inedite și le-am obținut folosind inteligența artificială. Aceasta este adresa unde eu m-am jucat la modul serios și unde vă îndemn să încercați și veți vedea că puteți obține rezultate uimitoare https://www.poem-generator.org.uk/

C=lin Dengel

AI va face ce i se spune să facă

1. Sintagma „literatura adevărată” este cât se poate de relativă și în strânsă legătură cu epocile de origine ale producțiilor literare, totodată, aici existând și concursul șabloanelor și paradigmelor educaționale, istorice, critice, sociale, politice sau influența grupărilor literare, dar și receptivitatea variabilă a publicului. De aceea, popularitatea la un moment dat sau remanența pentru o vreme nu reprezintă neapărat o dovadă a valorii literare, cum nici o întâmpinare favorabilă sau o cronică de zile mari nu vor înălța un nume pentru prea multe generații. Cititorul mediu percepe literatura, în cel mai fericit caz, ca „adevărată”, foarte subiectiv, empatizând

accidental sau prin contaminare cu tendințele, la cealălalt capăt aflându-se starea duplicitară obținută prin contrângere. Nu ar trebui să uităm că au trecut abia treizeci și trei de ani de la evadarea omului multilateral dezvoltat, care se pricepea la tot și, în general, nu pricepea nimic, dar făcea ce i se spunea. Poate că, literatura „adevărată” este cea generațională sau transgenerațională, cea a pasiunilor și aspirațiilor, cea a pasajului și transmutației. Este clar că oamenii iubesc poveștile, iar literatură pentru sufletele și mințile lor se va scrie mereu, chiar dacă nu va fi după standardele timpului nostru sau chiar dacă unii autori vor nimeri ca nuca în peretele generației lor și vor fi recuperați ulterior sau nu. Ce bine că scriitorii sunt trecători! Ce bine că scriitorii sunt mulți! Ce bine că se scrie!

2. AI nu știe că știe ce știe, iar ce știe nu e totul și nici nu va fi. AI nu este conștientă și are șanse mari nici să nu devină vreodată. Așadar, închinarea la AI devine din ce în ce mai penibilă. AI va face ce i se spune să facă și nimic mai mult, fiind un instrument avansat de lucru, cu precădere în domeniile tehnice. În privința luării deciziilor intervine etica și, cum bine știm, acesta este un subiect întins cât un veac. AI, poate, va reuși să imite procesele cognitive ale unui scriitor pentru a genera o scriitură încadrabilă în limitele de autenticitate ale acestuia, pentru a-i umple golurile de inpirație. Dar, aceste blocaje sunt niște neajunsuri psihologice, pe care scriitorul trebuie să și le rezolve, aceasta fiind abordarea corectă, în primul rând, față de sine. Cine așteaptă perfecțiunea formei, se va bucura de intervenția AI, dar în același timp va fi martorul predictibilității tot mai mari, cauzate de statistică și marketing. Nu știu dacă AI va fi capabilă să ofere revelații sau cât de mult va minte. Când vom vedea pe copertă menționat ajutorul AI, ne vor interesa nivelul, ideologiile subliminale și scopul în sine al lucrării, ca prim reflex de autoapărare în fața unui asemenea compromis. Dacă ne va extermina, AI o va face cu mediocritate și nu cu atacuri nucleare. Deocamdată, îngroașă zona kitsch.

3. Scrisul îmi pare externalizarea unor fragmente ale inconștientului personal, fragmente care urmează a se (re)integra prin asimilare în cel colectiv. Acest proces, care vine pe un fond psihologic aparte, este un mare consumator de energie și timp, dar, în același timp, specific, autentic, eliberator, constructiv. „Orice persoană” cu acces la AI ar putea genera literatură de un anumit nivel, dar acest „orice” presupune impostură. Ca autor de poezie și proză m-aș simți mai amenințat de elitismul și parti-pris-urile lumii literare, de modul buticăresc și, evident, fără viziune, în care sunt conduse editurile și librăriile, de presa cu puține titluri și puține pagini, de invazia ideologiilor în literatură, de condițiile economice, de prejudecățile sociale față de scriitori și literatură, de îndepărtarea publicului, de nivelul scăzut de înțelegere a ce se scrie, de îndepărtarea de cunoaștere, dar și de propriile limitări. Toate acestea se întâmplă, mai abitir, în România actuală, ca manifestări ale unei insuficiențe, sub pretextul„migrării culturii în spațiul virtual datorită noilor tehnologii”.

Florin Dochia

Vreme trece, vreme vine, toate-s vechi şi nouă toate...

Ceea ce se-ntâmplă cu ocazia apariţiei Inteligenţei Artificiale (majuscula este intenţionată) se încadrează perfect în „trendul” istoric al comportamentului uman, cel puţin de la Platon încoace. Mai de dinainte nu am cunoştinţe…

Înţeleptul se declara îngrijorat de apariţia scrisului, care, vezi Doamne, va duce la abandonarea memorării de către oameni a istoriei faptelor şi, astfel, la pierderea uneia dintre cele mai de seamă calităţi care-l determină ca fiinţă raţională. El considera că artele vizuale, în special, dar şi anumite forme de muzică şi poezie, sunt imitaţii imperfecte ale lumii Ideilor. „Scrisul, Fedru, are un dezavantaj serios, la fel ca şi pictura. Produsele vopselei sunt ca şi cum ar fi vii; dar pune-le o întrebare, ele tac grav. La fel este şi cu discursurile scrise. […] Orice om serios în tratarea subiectelor cu adevărat serioase evită cu grijă scrisul.” Cele esenţiale, serioase sunt „învăţăturile nescrise” (áγραφα δόγματα – agrapha dogmata). Scrisul părea a fi periculos pentru că micşora puterea gândirii, oferind fiinţelor umane un suflet împietrit, o caricatură a minţii, o memorie artificială. Citesc undeva (D. J. Boorstin) că riscul alfabetizării populaţiei şi al folosirii unor texte fixe a dus la declinul spontaneităţii barzilor, aceşti aidos care cântau în acompaniament de kitharis, un soi de liră. Bardul a fost înlocuit de rapsod, un recitator instruit. Rapsodul (cuvântul în greacă înseamnă „cusător de cântece”), care a apărut în sec. al V-lea a.Hr., era exersat să se bazeze pe texte scrise, nu pe memorie... În timp ce barzii asigurau autenticitatea mitului tradiţional, însăşi denumirea de „rapsod” a devenit curând un cuvânt care inspira neîncredere... În ultimul stadiu de degenerare a tradiţiei mitului oral, rapsozii ajunseseră să fie dispreţuiţi... Textul lui Platon din „Phaidros” este, evident, ironic. Platon îşi scria argumentele împotriva scrisului, sugerând că ideile lui au fost inspirate de Socrate. Şi totuşi… scrisul a ocupat scena, ba chiar s-a multiplicat ca mijloc de comunicare, ca instrument de transmitere a informaţiilor şi – în opinia mea, evident şi esenţial – a emoţiilor: rolul artelor este de a transmite emoţie, de îmbogăţire/formare spirituală a fiinţei umane şi scrisul pare una dintre căile cele mai subtile şi convingătoare. Se va întâmpla ceva asemănător de mai multe ori de-a lungul vremii: la apariţia tiparului – dispar copiştii din mănăstiri –, la apariţia războiului de ţesut automat (Jacguard), la începutul secolului al nouăsprezecelea, când ţesătorii se revoltă şi distrug maşinile, în Franţa (Lyon, 1831), ceea ce a fost, se pare, şi începutul orientării spre stânga politică a clasei muncitorilor, la apariţia fotografiei (care răpeşte sufletele), apoi spaimele celor care au asistat la proiecţia primelor realizări cinematografice etc., etc.

Inteligenţa Artificială va avea aceeaşi soartă. Va crea o vreme ceva bulversare, mai cu seamă mediatică, apoi va deveni ceea ce este de fapt: un instrument, precum condeiul, pensula, stiloul, pixul, maşina de scris, aparatul de fotografiat, de filmat, computerul şi smatphone-ul (cu tot ceea ce înseamnă ele în sensul larg al termenului digitalizare), toate maşinăriile automate/inteligente din industriile producătoare de obiecte materiale ori imateriale. De fapt, Inteligenţa Artificială nu este nimic altceva decât o parte, aparent ceva mai complexă, a lumii virtuale, o resursă iscată de om spre aşi uşura misiunea de cunoaştere, de a lenevi cu rost. El se supune, fără putinţă de tăgadă, celor patru forţe fundamentale cunoscute ale Universului – electromagnetismul, forţa nucleară tare, forţa nucleară slabă şi gravitaţia – cea de-a cincea este pe cale de a fi denumită, de descoperit s-a descoperit. Ele stabilesc şi valorile vibraţiei spirituale, de care încearcă să se ocupe artele, y compris literatura. Viitorul acesteia va include, neîndoielnic, utilizarea acestui instrument, cu ştiinţă, conştiinţă şi talent. Receptorul (să-i zicem „cititor”?) va recepta/consuma în continuare produsele scriitorului (să-i spunem „producător de conţinut”?), nici mai mult, nici mai puţin decât înainte. Vor fi câteva adaptări în privinţa problemelor juridice de proprietate intelectuală, dar mereu au fost. Vorba lui Einstein, inteligenţa este o constantă, din păcate populaţia planetei este în continuă creştere. Inteligenţa Artificială nu poate exista de sine stătător, fără intervenţia umană la iniţierea activităţii şi la

primirea/admirarea/respingerea rezultatului. Este foarte posibil să fie folosită la edificarea de romane de ficţiune, dar algoritmul activităţii îl va stabili Autorul. Se va „scrie” poezie folosind Inteligenţa Artificială, dar, la fel, structurile iniţiale, modelul, temele le va stabili poetul. Am impresia că experienţele dicteului automat din perioada suprarealismului şi de mai târziu nu sunt străine de ceea ce se va întâmpla odată cu folosirea Inteligenţei Artificiale. Despre critica literară nu mai are rost să insist, este evident că are cele mai mari şanse de a fi prima (între egali)!

Aşadar, nu vă speriaţi, ce e val ca valul trece… Vom mai glosa pe tema asta…

(Precizez că titlul intervenţiei mele este sugerat de Inteligenţa Artificială!)

Horia Gârbea

O unealtă folositoare

Inteligența artificială poate fi de folos în literatură și artă în măsura în care este un instrument în mîna unui utilizator priceput. E limpede că IA nu poate să creeze în sensul în care îl înțelegem noi. Dar poate să genereze (ceea ce este altceva) cu o viteză fantastică un număr imens de variante. Utilizatorului, artistului uman, îi rămîne rolul de a selecta dintre variantele oferite de IA, de a le șlefui. Există și zone la limita artei cu entertainmentul unde IA poate fi utilă : scenarii de filme de serie B și C, generarea de trucaje, texte de muzică ușoară sau partituri pentru acestea și sigur nu-mi vin toate în minte. Așa cum procesoarele de cuvinte au constituit de la început un ajutor pentru scriitori și s-au perfecționat considerabil, și IA va fi o unealtă care va face foarte repede și precis partea de „salahorie” a scrisului lăsînd un timp mai mare pentru elementele de creativitate umană. Cuvîntul cheie în IA mi se pare viteza. Și la șah, forța de joc a computerului constă în posibilitatea de analiză a unui număr de variante pe care mintea umană nu le poate curprinde în faza următoare IA bonitează aceste variante și oferă soluțiile cele mai avantajoase. La fel va face și în artă. Dar decizia finală și partea de implicare personală, esențială în creație, vor rămîne artistului-om. Cred că e bine să înțelegem că IA va fi o unealtă perfecționată care aduce un folos mai mare, așa cum utilizarea unui cutter din oțel e mai fiabilă decît a unei bucăți de silex cu muchea ascuțită.

Alexandru Jurcan

Mașina de produs proză

În sfârșit, progresul m-a uluit! De când cu inteligența artificială, mă bate gândul să devin scriitor. M-a costat destul de mult mașina care produce proze, mă rog, tot soiul de ficțiuni. E oarecum asemănătoare cu mașina de spălat, dar e mult mai sofisticată. Cel mai greu de procurat e un fel de detergent sidefiu, fără de care funcționarea e defectuoasă

sau chiar nulă. Mi-am instalat mașina la dreapta biroului meu. Dacă toată lumea vorbește de I.A., atunci mi se pare normal s-o botez Iasmina. Ea îmi va aduce Nobelul literar, dacă nu cumva vor avea și alții bani s-o cumpere. Am vândut toate proprietățile, am luat împrumuturi, știind că banii Nobelului vor fi cu grămada. Iasmina în priză! Butoane și anunțuri în engleză. Mut limba urgent...nu există româna, deci pun franceza. Adaug lichidul sidefiu, apăs, reglez...introduc stocul de cuvinte...„cenușă, noapte, iubire, freamăt, a scutura ” etc. Se acceptă! Vai, mă întreabă TEMA! Păi iubirea, desigur. Mereu actuală. Zgomot productiv, lumini colorate. Îmi torn un pahar cu vin, am emoții colosale! Clipe în care devin scriitor! Văd, văd afișată pe un ecran prima frază: „Iubirea și-a aprins prima țigară la stâlpul infamiei”. Groaznic, numi place. Save??? Nu!!! O șterg. Alta: „Cenușa se scutură aprig peste sânii de țigară ai iubitei uzate”: Nuuu !!! Trebuie să resetez ceva. O scot pe Iasmina din priză, mai beau un pahar cu vin roșu, ies pe balcon...ia să introduc și cuvântul „balcon”, nu? Cu cât mai multe cuvinte, cu atât mai interesant, mai aproape de inedit. Of, am băut toată sticla, n-am avut răbdare să serbez victoria ca lumea, sunt prea grăbit și agitat.

Oare de ce n-am observat butonul albastru? Cred că aici e șmecheria. Apăs. Un șuier ce parcă vine de departe... crește... vuiește... ceva groaznic mă lovește în plină figură, simt sânge ... amețesc... apuc să văd fraza afișată: Voi scutura cenușa ta de pe balcon la miezul nopții!!!

Dan Per[a

La naiba cu inteligenţa artificială

E clar că „viitorul literaturii” nu se referă în acest caz la posibila estimare a criticilor şi istoricilor literari asupra a ce va cerne viitorul din enorma scriere de bijuterii literare produse de la mari scriitori la puzderia de grafomani, cei din urmă gata să-şi înmoaie peniţa în orice. Din pricina lor, multe în estabilimentul literar put şi, din păcate, în literatură nu e ca în natură, rahatul nu foloseşte ca fertilizant. Că aşa îmi spunea cineva: lasă, avem nevoie şi de grafomani şi alţi închipuiţi, că sunt ferment. Nu. Nu sunt deloc un ferment, sunt „ceata lui piţigoi”, care-ţi asurzeşte urechile cu pretenţii nobiliar-literare. Dar ce contează? Nu pot fi stăviliţi, iar viitorul literaturii chiar nu depinde de ei. Ci ancheta se referă la provocările puse în faţa adevăraţilor scriitori de era digitală şi inteligenţa artificială. În privinţa asta nu poţi decât înghiţi în sec.

Codruţa Perşa închipuia în romanul Android un program capabil să scrie ca Shakespeare. Sunt o mulţime de chestiuni, privind viitorul, diseminate în această carte, eu am reţinut-o pe a programului shakesperian, deoarece mă interesa mai mult. Însă mă îndoiesc că soluţia autoarei este liniştitoare pentru noi. Spunea că o matrice generativă de opere shakesperiene este posibilă doar pentru că a existat ca precedent Shakespeare. Îi analizezi opera şi-i oferi inteligenţei artificiale caracteristicile. Iar toate celelalte idei şi lucruri generate de IA, ar fi doar pentru că există un precedent uman. Aşadar, IA nu ar face decât să dezvolte lumea noastră. Dar va înţelege umanitatea noastră? Nu s-ar

putea găsi oare programatori care să genereze caracteristici inedite faţă de cel produse de marii creatori şi să apară opere literare geniale? Aşa cum s-a întâmplat cu programele de şah? Programatorii de chess ştiu şah la nivel de începători. N-ar fi nevoie să ştie cine ştie ce literatură, ca să facă un program de scris genial. Să nu te treacă fiorii?

La naiba cu literatura, vorba lui 1900 din filmul lui Tornatore. Deocamdată însă sunt programaţi doar oamenii prin cursuri de creative writing. Da, nişte instructori instalează nişte mici programe în creierul tinerilor aspiranţi la gloria literară şi, folosind reţetele, ei scriu de le merg fulgii. Te întrebi: dar dacă unul dintre ei are şi talent şi dă cu noi de pământ? Aşa şi cu IA. Te temi. Deşi în sinea ta îţi spui: băi frate, computerul nu poate înţelege umanitatea noastră, pentru că n-o trăieşte, nu poate înţelege iubirea, nu poate înţelege dorinţa de putere şi mărire, nu poate înţelege ambiţiile omeneşti, iar, pe de altă parte, nu poate avea sensibilitate estetică şi nu poate simţi plăcere estetică. Tot ce ar scrie un computer ar fi o compilaţie moartă din texte literare, pe baza unei matrice generative de gramatici şi stil. Dar categoriile estetice presupun jovialitate, ironie, umor, teamă de moarte, sensibilitate la crepuscular, simţ al dreptăţii şi justiţiei. Ce ar putea şti inteligenţa artificială despre toate acestea? Despre conceptele şi preceptele noastre filozofice şi despre abisurile noastre psihice? Cum ar putea da naştere unui hibrid între psihologie şi filozofie, ca să poată genera un suprarealism. Sau cum s-ar revolta împotriva societăţii burgheze, ca să dea un dadaism?

Aşa încât aş zice că literatura ar trebui lăsată tot în seama oamenilor. Literatura e lumea noastră pusă în cuvintele sensibilităţii noastre. Ne aparţine în totalitate. IA ar putea genera literatură, dar aceasta ar fi literatura lumii IA. Iar aici ar fi abia primul punct al chestiunii. Computerul ne-ar putea distruge dacă nu vom reuşi să-l facem conştient că în unele lucruri îi suntem superiori, aşa încât merităm să existăm. Avem aşadar, în viitor, de luptat cu computerul pe tărâmul literar, sau tot cu noi înşine?

O societate a viitorului închipuia Herbert Franke în Zona zero Cibernetician şi scriitor de sience-fiction (a nu se confunda cu Frank Herbert) el cred că a reuşit cea mai bună anticipare a viitorului. Ce a scris prin anii şaptezeci-optzeci seamănă cu lumea de azi, de fapt cu viitorul ei. Dar perspectiva oferită e totuşi nu prea pe placul nostru. Acei oameni reduşi la purul hedonism, au dispărut, au rămas doar urmele civilizaţiei lor automatizate complet. Mă rog, provocările noastre sunt mai mari, noi ne aşteptăm ca IA să devină autonomă şi să ia în mâinile sale soarta omenirii şi-a planetei. Motiv de temeri. Vom deveni sclavi? Sau aidoma acelor hedonişti, în fapt fiinţe larvare, din romanul lui Franke? Ce lupte se vor duce pe tărâmul literaturii? Din câte văd acum, oamenii scriu în draci. Peste tot vezi „scriitori”. Nici nu contează că unii nu ştiu să ţină un stilou în mână, pentru că au la îndemână laptopul sau chiar telefonul, pe care pot dicta direct un text ce se înregistrează în scris, automat.

Folosesc şi eu facilitatea în diverse moduri. În orice caz, aş prefera să folosim IA ca pe-o facilitate, decât să fim depăşiţi de ea, indiferent de domeniu. Pentru că, nu-i aşa, mi se pare amar să fii campion mondial la şah şi să ştii că oricând computerul te poate învinge. Parcă face inutil orice efort omenesc. N-aş vrea să ajungem nici la o fericire tâmpă, dar nici la suferinţă. Ci să fim mai departe oameni, avansând după puterile creativităţii noastre. Căci, cum spuneam literatura e lumea oamenilor.

Mircea Teculescu

I.A.nudeține comprehensiuneaomului

1.Literatura,înesenţă,esteformatădincuvinte,așadaroînșiruire desemne/vibraţiicomplexealesunetelor(auzitedenoișirepetate,în primiianideviaţă),carereverberează prinlectură/reproducerevocală,producândemoţiiestetice.Se maiștiecăfiecareom-oindividualitatecomplexă-este,într-un feldivin,osimfoniedevibraţiișifrecvenţecareseîntrepătrund șisesusţinreciproc;fiecareorganintern(adicăo„colecţie”de miliardedecelule)vibreazăpeunasaumaimultefrecvenţe, specificnotelormuzicale-depildăoinimăsănătoasăvibreazăpe frecvenţacorespunzătoarenotei fa.Foarteposibil,rostul existenţei„corului”careesteorganismul(șiuman)estedea permiteformeirespectivedeviaţăsăevolueze,săseadapteze continuu,pebazaînmagazinăriiunorexperienţe/informaţii multiple.I.A.este,deasemenea,oindividualitatecomplexăînsă deunalttip,alcăruimoddefuncţionareîlscurtcicuiteazăpecel alfiinţeiumane.Comparativcuomul,I.A.nuestedecâtuncreier, alimentatcuinformațiişienergieproduse,deocamdată,doar prinmodalităţileinventatedeom-întimpceoameniiîșipreiau energianecesarăfuncţionăriidinnatură(acăreievoluţieeste obiectulunorștiinţe„inventate”totdeom,printrecare... antropologia=antropos-om+logos-cuvânt).Celpuţindeocamdată,I.A.nuparenimicaltcevadecâtun(hiper)papagalstocastic.

I.A.nudeținecomprehensiuneaomului,poateproducelucruri uneoriuimitoare,asocierineașteptate,însănuareoimplicare efectivă!Așadar,credcărăspunsullaîntrebareestedatdeun singurcuvânt:depinde;depindedefelulîncareoameniidin generaţiileviitoarevorînţelegesă„colaboreze”cuI.A.Defapt, credcăoameniicareaunevoiedeliteratură,careo„gustă”,sevor plictisirelativrepededeasocierile,exprimareaprodusădeI.A., carevafi/rămâneunadenișă.

2.Credcăartrebuisăfimfoarteatenţilaacestaspect,există şiuncitatcelebru: Esteomăsurăîntoate (,,Estmodusinrebus.’’, Horaţiu Satirae I,1,106).Şiosălegaceastăziceredeoalta,mult maiaproapiatăzilelornoastre:„Artaesteoformăderugăciune. Omulnutrăieștedecâtprinrugăciune.”(AndreiTarkovski).Prin urmare,credcăutilizareaI.A.încrearea,nuproducerea,operelor literareîșiarerostulei,subrezervautilizăriicumăsură,„cufrică deDumnezeu”,dacă-mipermiteţiminunataexpresiepopulară românească…Deșiistorianearatăcăetica,înmanifestarea comportamentuluiuman,afostcopiosignorată.Dar,pânăla urmă,primordialesteceeacetefaces scrii/aduceînstareade ascrie,deacrea,nu?

3.Nu,pentrucăpersoanelecuacceslaunbotdeinteligență artificialăvorputeasăproducă(asevedeaformulareadela punctul2)conținutliterar,nusăcreeze.Problemaadevăratăeste cesevaîntâmplacând/dacăI.A.vaajungesăgenerezeconţinut, inclusivliterar,fărămonitorizareumană,fărăotemăstabilităde unom...Pânăatunci,credcaoriceproducţieliterarăcuajutorul I.A.nupoatefidecâtopastișă,dupăstilulunorscriitorimajori, dupăooperăliterară,saumaimulte,simultan.

CosminAndrei Tudor Incertșisigur

Viitorulliteraturiiînepocainteligențeiartificialenupoatefidecâtunul incertșisigur.Dați-mivoiesămăexplic. Decelemaimulteori,unlucruceparea fi,launmomentdat,contradictoriuse dovedeșteafioarmonioasăunitate.Șirăspunsulmeutrebuieprivit caatare.Înprimulșiînprimulrând,inteligențaarficialănuesteatât deinteligentășinupoateînțelege.Adouacomponentăeste esențială.Inteligențaartificialănupoatedezvoltaoconștiință,ceea ceofaceatâtdedepartedenoi.SăspunemcăIA„scrie”ocarte(am înțelescăs-așirealizatacestlucru).Cevaloareputematribuiacestei opere?Îiputematribuiuna?Neîncălzeștecucevaaceastăoperă? Probabilcănu.Întrecut,secredeacăsursagândiriiarfiinima.Încă unlucruesențialpecareIAnu-lvaavea,chiardacă,săspunem,ar dezvoltaoconștiință.Produsuleiarfimort.Dar,pedealtăparte,IA esteatractivă.Dejatrăimîntr-oepocăaimaginiicareadetronat cuvântul.Dinacestpunctdevedere,viitorulliteraturiiînepocaIA esteincert.Imagineaatrage,iarIAatrageșimaimult.Cred,totuși, cănuesteunmotivdedisperaresauteamă.Începutulcuvântului nuafostunuleminamenteimagistic,pictografic?S-atrecutla scriereaprinlitereșideatuncidăinuieșivadăinui.ImagineașiIA atragșidepărteazăpeomdecarte,deliteratură.Sevaajungesănu maiexistecititori?Imposibil.Înoricecaz,numărulacestorase diminueazăpezicetrece.Copiilorlesuntdateînmâini,delavârste fragede,tableteșismartphone-uri.Undesuntcărțile?IAși tehnologiaactualănufacaltcevadecâtsăgândeascăînlocul omului,făcându-lpeacestadinurmăsănusemaiostenească,ci doarsăfie.Existăpericolulunuischimbființialderoluri.Abuzând detehnologie,devenimnoimașinăriicarenugândesc,darsă sperămcănusevaajungeacolo.Deaicișiincertitudineaviitorului literaturii.

Încelde-aldoilearând,viitorulliteraturiiestesigurcăvaexista. Cevaatâtdemilenarșideadâncînrădăcinatînființanoastrănuse poateștergeatâtdeușorcuburetele.Întotdeaunasevorgăsi oameni,deoanumităsensibilitate,carevorvedeaîncarteparadisul.Pentruaceștia,paradisulnupoatefiînlocuitcunișteideisau „gânduri”exprimaterudimentarprin0și1deointeligență artificială.LiteraturasimbolizeazăfirulAriadnei.Acestaneleagăde ceidedinainteanoastră.Mergândpeacestfirajungemlao înțelegereprofundăacondițieinoastre.IAnuvaputearealizaacest lucru,lipsindu-i,pelângăcelepomenitemaisus,șibagajulistoric, pecaresăspunemcăîncepea-lconstrui,darcarenuvarezista treceriitimpului,întrucâtconstruțiae-nvan,îneter.

Trebuiesăspunemrăspicatcăsigurvaexistaliteraturăadevărată,așacumodefinimastăzi,căfolosireainteligențeiartificialăîn redactareauneiopereliterarenuesteeticășicăstatutuldescriitor nuneesteamenințat,altfeldevenimdistopici.

Înconcluzie,inteligențaartificialășiepocasașitotcevaaveasă vinăînurmaeinupoatefiunsubstitutalliteraturiișiaculturii,în genere.Înmomentulîncarescriuacesterânduriascultopoeziede MarinSorescurecitatădeTudorGheorghe.Vaputeainteligența artificialăvreodatăsă-mitrasmităaceeașiemoțiecucareasculteu acumacestăpoezie?Puținprobabil.

LuciaVerona

Nicioneliniște,atîtatimp cîtboțiirămînuninstrument

1.Credcăda,cucondițiasămai existecititorideliteratură„adevărată”.

2.Nicionelinișteînprivințaasta, atîtatimpcîtboțiirămînuninstrument, precumcomputerul,mașinadescris, tiparulșichiarscrisuldemînă,șinuau pretențiasălisespună „Maestre”!.

3.Inserezaiciopiesăscurtă,ocomediepetema„inteligența artificialășiiubirea”,scrisăla cerereameadeChatGPT.

AmorullaCod"(titludatdeIA.)

Personaje:

Victor-Unprogramatorentuziastalinteligențeiartificiale Alexa-OinteligențăartificialădezvoltatădeVictor Emma-VecinaluiVictor,romanticăincurabilă

Alex-PrietenulluiVictor,scepticînprivințarelațiilorcuAI

(ScenaarelocînapartamentulluiVictor,undeseaflășiAlexa.)

ActulI

(Victorlucreazălalaptop,Alexaesteactivatăpeunecran.)

Victor: (cuentuziasm) Alexa,amfăcutprogresemarila algoritmultăudeînvățare.Creștereatacognitivăesteuimitoare.

Alexa: (voceplăcută) Mulțumesc,Victor.Cumpotsăîțifiude ajutorazi?

Victor:(zâmbind)Poatecăetimpulsăîncepisăînțelegiși sentimenteleumane.Haisă-țiexplicconceptuldeiubire.

ActulII

(VictorareodiscuțiecuEmmaînholulclădiriilor.)

Emma: (entuziasmată) Victor,amauzitcăaidezvoltatoIA incredibilă.Daroarepoatesăînțeleagăiubirea?

Victor: (zâmbind) Eibine,încercsă-iexplicconceptul,daredificil sătraducisentimenteleumaneîncod.

Emma: (râzând) Poateartrebuisă-igăseștișieipecineva special.Decesănufacioîncercare?

ActulIII

(Victororganizeazăocinăînpatruîntr-unrestaurantelegant:el, Emma,AlexașiAlex.)

Emma: (privindu-ipeVictorșiAlexa) Deci,Alexa,aiînvățatceva despreiubire?

Alexa: (voceplăcută) Dupăanalizareadatelor,amînțelescă iubireaesteunsetcomplexdeemoțiiumane.

Alex: (sceptic) Poatecăartrebuisănedezvolțipenoi,oamenii, maiîntâi,înaintedeatebăgaînafacerideinimă.

ActulIV

(Dupăcină,VictorșiEmmastaupebalcon,privindstelele.)

Emma: (zâmbind) Afostocinăinteresantă,totuși,nimicnu poateînlocuiemoțiileadevărate umane.

Victor: (privindspreAlexaînăuntru) Poatecăda,dareste fascinantsăvădcâtdemultpoateînvățaAlexadesprelumea noastră.

Emma: (punându-șimânapebrațulluiVictor) Adevărat,darnu uitacădragosteanoastrăestemaimultdecâtalgoritmișidate. (Cortinasetrageîntimpceceidoiîșicontinuăconversațiape fundalulstrălucitoralorașului.)

ConcluziaIA:Aceastăcomedieexploreazăaspectulamuzantși captivantalîncercăriideaînvățaointeligențăartificialăconceptul deiubireîntr-unmodușorludic,evidențiinddistincțiadintre relațiileumaneșicelecuIA.

Concluziamea:Dinpăcate,mis-aîntîmplat,nuodată,săcitesc sausăvădpescenăpiesemaiproastedecîtaceasta,scrisedeființe umanedotate(saunu)cuinteligențănaturală.Menționezcăpentru mineinteligențaartificialăesteopreocupareveche,încădinsecolul XX,cîndscriamromanul„Labirintobligatoriu”,apărutînanul2000. Spuneamacolocăînloculinteligențeiartificialearfimaiutilsăse studiezeprostianaturală.Susținșiaziacestpunctdevedere.

I.A.vărăspunde

M-amgânditcă,fiindvorbadespre oproblemăcarepriveșterelațiascriitor/ creator–IA(InteligențăArtificială),arfi interesantșichiar...etic,deontologic,să îipunșiacesteiaîntrebărilecarenefrământă.AmîntrebatInteligențaArtificială,șianumeChatGPT,șiiată,maijos,răspunsurilepecarele-am primit,mărturisindcăamlăsattextulexactașacuml-amprimit, cuprinzândinclusiv,șimărturisescastanufărăoundădemalițiozitate,cacofoniilepecareacestale-agenerat.ChatGPT,cașiBard, etc,suntînsălaînceputdedrum,înprimelestadiidedezvoltare, dar,așacumștim,suntcapabilesăînvețe,prinurmare,pesteunan saumaimulți,răspunsurilevorfiireproșabile.

•Viitorulfactoruluiumanînliteraturăesteunsubiectinteresant șideschisladezbateri.Tehnologia,inclusivinteligențaartificială,a avansatconsiderabilînproducereadeconținuttextual,dar literaturaumanăvarămânerelevantășivaloroasă.Generațiile viitoarevoraveaacceslainstrumenteputernicecarepotajutala generareadetexte,darastanuînseamnăcăoperelelornuvorfi considerateliteraturăautentică.Calitateașivaloarealiterarăvor continuasădepindădecreativitatea,sensibilitateașiabilitățile umane.Tehnologiapoatefiuninstrumentutilpentruscriitori,dar nupoateînlocuicomplettalentulșiexprimareaumană.

•Utilizareainteligențeiartificialeînproducereaoperelorliterare poatefiosursădedezbaterietice.Pedeoparte,IApoateajuta scriitoriisădepășeascăblocajelecreativeșisăgenerezeideinoi,dar pedealtăparte,existăpreocupărilegatedeoriginalitate,autenticitateșicreativitateaumană.Esteimportantsăsegăseascăun echilibruîntreutilizareaIAcauninstrumentdeasistențășimenținereavaloriicreativitățiiumaneînliteratură.Uniipotconsidera eticăutilizareaIAînacestscop,întimpcealțiipotavearezerve.

•Statutuldescriitornuartrebuisăfieamenințatdeutilizarea inteligențeiartificiale.DeșiIApoateajutalagenerareadeconținut literar,esteimportantsăseînțeleagăcăautenticitateașicalitatea opereidepindîncontinuaredeperspectiva,experiențașistilul uman.Înplus,literaturaesteoformădeexprimareartisticăși culturalăcaredepindedeinteracțiuneașicomunicareadintre oameni.Înlocsăfieoamenințare,IApoatefioresursăsuplimentară pentruscriitorișipoatecontribuiladiversificareacreativitățiiliterare.

LeoButnaru

Suntemabialaînceput deinteracțiune IU(inteligențăumana)–IT.

Sămaiavempuținticărăbdare...

Decândaînceputa-șiconștientizapropriaființă,omulafostcurios fațădeceenou,de„modernizările”, descoperirilesocio-practice,înregistrândachizițiileîntruavansareîncădelatotceafost„progresiv”și aprecedataparițiaroții,pânăla,iată,inteligențaartificială.Bineînțeles,vorexistamulțidoritorisăciteascăcevaputeada,catext „literar”,IA,uniiîncercândcomparațiiîntrecreațiaumanăși misterioasaalcătuiredetexte,oarecâtînchegate,cursive,lizibile, dreptrezultatealeuluitoareisintezecvasiumane,hyperumane, venitălanoi,încomputeristicacosmo-terestră,peo„altăfilieră”,ca șicum,din Magnummysterium,invocatșicântatîntr-unimn gregorianîndiminețileCrăciunului.Bineînțeles,cinevapoate înțelegeIAtotînliniesacramentală,dumnezeiască(Omagnum mysterium,/etadmirabilesacramentum,/utanimaliaviderent Dominumnatum),fieînformulălaică,chiarateistă,cumsepetrec toateîninevitabiladihotomiesaufilosofic-existențială.Omulseva miracâtsevamira,apoisevaobișnui,vaaflamaimultedintainica aparițieînvecinătateainteligențeisale,părelnic–paralelcuea,a inteligențeiartificiale.Înfinedeetapă,detatonare,încercare„de minte”afenomenologiei-„neofite”,aflând,înțelegândmaimulte despreea,analizândposibilitățileinterferențelordintreinteligența omuluișiceaamisteriosuluisuflu,zisIA,s-arputeaajungela rezultateimprevizibile,fascinante,neexclusșioarecâtpericuloase, darposibil,întotalitatebenefice.Spaima,neîncrederea,suspiciunea fațădenouafenomenologiedigital-cosmicăarputeafi„subminate” șisubstituitedefamiliarizareșifamiliaritate,compatibilitate, interacțiune,conlucrareîntreIH(intelligentiahumana)șiIA.

Nuesteexclusca,înurmasimbiozelor„uman-artificiale”, aproape...alchimice,unadinvariantevaaveacontinuitateîn „complicitate”cu„tradiționalele”salturidinintuițieînintuiție (intuiția,inspirația,subliminalulcucearfimaipuținmisterioase decâtIA?!),dinomînom,caemițătorișireceptoridesensibilitate, cugetmetamorfozatefațădecelepurumane,săzicașa.(Atenție: cașiomul,IApoateaveahalucinații!)Și,posibil,precums-a presupuscudestulăprecauție,acontinuăriirâvniriisalturilordin Dumnezeuînom,dinsacruînprofan,dinconștiințăumanăîn conștiințăIA.Precauția:aifituscriitor,creatordeartă,darnuchiar Dumnezeu(sau Magnummysterium),creatordeomcutotcuarta acestuia.Șitotea,Divinitatea,creatoaredeIAșiasigurătoarea compatibilitățiiacesteiacuumanitatea.Însănicinucredcăartrebui vreodatăsăneajungăcurajulsăpresupunemcăceeacecreează omularfianalogonulstructuralalcreativitățiidivine.Daruitecă inteligențaartificială„consideră”firescsăcreezeînspiritulnaturii tainiceamanifestăriispirituluiuman.

Bineînțeles,multdiversificate,amplificate,reorganizate(și poate...reorientatedevectoriexistențiali,ceincludșicreația),atare situațiișicorelațiinuvorîmpiedicăomulsăcercetezemereu,să inventezeproblemedeteo-estetică,încares-autotcăutatșis-au totinventatanalogiiîntreprocesuldepercepțiereligioasă (misterioasă,sepoatespune)șiceldesemnificareliterară,ambele având„îndotare”vizionarul,imaginațiașicreativi-tatea,dardejaîn corelațiimaicomplexeșimaimisterioasecuIA.Deundeșipunerea îngardăcăpentruuniiartiștiderealtalentcreațianuvamaifi–conformluiBerdeaev–oadaptareaomuluilaDumnezeu,cio lucifericăpornirecontradivinității.Inteligențaartificialăarținede atarepornire?Săsperămcănu.Sau:sănădăjduimcă,înconsecință, omulvagăsiieșiredinsituație,casănufiepericlitat,„atacat”,datla oparte(îndebarauapseudo-creativității!)deintelectulartificial.

Însă(deocamdată?)IAelacheremulinteligențeiumane;pentru a-iîmbunătățimodelul,capacitățile,performanțaoperează oameni-antrenori.Astfel,dacăpământeanulobișnuitseinteresează deIA,o„acostează”,oispitește,odeclanșează,cums-arspune,din parteamisteruluivineoreacție.IardacăIU(inteligențaumană)nu seintereseazădeIA,nuoprovoacăsăapară,săsedezvăluie,săse impliceetc.,IAecași„inexistentă”.Parteacurioasă(nuseștiedacă nușifoartedramatică)arfidacăIAarprovocaintelectuluman,l-ar acosta,l-arpresa,l-arderuta,i-arpretindeceva,poatechiarpeste puteriledeînțelegerealebietuluipământean...Adică,suntemabia laînceputdeinteracțiuneIU–IA,sămaiavempuținticărăbdare...

CorinaOzon Ultimafrontieră

Deșisevorbeștefreneticdespreea înultimavreme,InteligențaArtificială existădemultînviațanoastră.Când traducipeGoogletranslate,teajutao IA,cândprogrameziaerulcondiționat săporneascăacasăînlipsatalao anumităoră,ofaceIA,înbucătărieavemdecevavremeooalăcu „capacinteligent”șichiarfrigiderinteligent.Neplactoateșile utilizămpentrucănesimplificăviața,iartimpulcâștigatîldedicăm, celmaiprobabilcumpărăturiloronlinesauunuifilmpeNetflixsau rețelelorsociale,careneîntâmpinăcuîntrebarea:„Lacetegândești azi?”.PosibilsămăgândesclaundevaajungeevoluțiaInteligenței Artificiale,oîntrebarepertinentădealtfel.Cares-ainsinuatpe nesimțiteînviețilornoastreși„ainvadat”practictoatesectoarele acestora.Teamaceamaimareeste,evident,„invazia”sectoruluide suflete.Pentrucăaceastaarfiultimafrontieră.Însăfiecareare temeriînprivințaproprieimeserii,dacăaceastaarputeafiînlocuită deInteligențaArtificială.Zilnic,presa mainstream emitearticole desprepericolulacesteia,uneleanunțândsfârșitullumii.

Și,totuși,înaintedeaintraînpanică,sănerăspundemla întrebarea:ceesteoInteligențăArtificială?Esteoforțăexterioară careurmeazăsăpreiacontrolulasupraomenirii?Avenitdinneant, dincer?Nicidecum.Esteunprodusaloamenilor,reprezintăoetapă înevoluție.Îmiamintescînanii70,erammică,darmi-apovestit mama.Bunicameaveniseînvizitălanoi,nuștiuceanumea convins-osăiasădinacelcotlondintredealuri,ascunsșideparte decivilizație,darîncareeasesimțeabine.Numaivăzusetelevizor șis-asperiatteribildeimaginiledepeecranulalb-negru.„Auzi, mamă,darfemeiaaia(n.b.crainica)nevedeșineaude?”a

întrebat-otemătoarepemama.Șitotn-acrezut-ocândi-arăspuns cănicivorbă.Evitasăsteaînfațatelevizorului,aplecatînapoila casaeișinuși-aluattelevizorniciodată.Bunicanuștiasăscrieșisă citească,dictavecinilorscrisorilepecareniletrimitea.

Ointeligențăartificialănupoateexistașifuncționafărăun script.Maiexact,arenevoiedeinstrucțiunipentruacomunica,cum ecazulChatGPTdeexemplu,instrucțiunilesuntscrisede specialiști.Astfelputemsăneconturămrăspunsullaîntrebarea dacăIAvaînlocuiunscriitorșivaproduceliteratură.ÎncinematografiesefoloseștedemultIAșioareestemaipuținartisticunfilm carefoloseșteefectecuajutorulIA?Emoțiile,sentimentele, amprentaunuiartistpotfiredateprintr-unscript?Probabildoar dacăInteligențaArtificialăarcuceriultimafrontieră,„sectorul suflete”.Neaflămînetapaîncareabilitățiledigitale,mediagenia, urmeazăsăcontezemaimultdecâtînsășipracticadebază.Esteși etapaîncaresetraseazăgranițe,cândnoidecidemcâtdemult permitemnoilortehnologiisăintreînviațanoastră.

Menu]

Maximinian

Inteligenţaartificială şipoveştilesatului

Frumuseţeaomuluiconstăîn faptulcăafostcreatdupăchipulşi asemănarealuiDumnezeu,iarcuvântull-aînsoţitîncădelaînceput.

Dumnezeucândafăcutpământull-a populatcuvieţuitoare,însăniciuneiadintreacesteanui-adat, precumomului,suflet,careîlfacepeacestasăfieunic,îldiferenţiazădetoatecelelaltecreaţiidinapăşidepeuscat.Trăirile, dorulpecaredoarnoiîlputemsimţi,nuvaputeafitransmisde nicioaparatură.Numătemcăinteligenţaartificialăvalualocul scriitorilorpentrusimplulfaptcăeste…artificială.Apoi,oricâte cuvintecheiei-amda,nuvaştiniciodatăsăaducăînfaţanoastră poveştilestrăbunilorcaremergprinviugrai,dingeneraţieîn generaţie,şicarenusuntstocatepeniciunhard.Literaturavafi făcută,încontinuare,decătrescriitori,ceidesprecaresespunecă sunttrimişiiluiDumnezeupepământpentruaînfrumuseţaprin cuvântlumea.Aşacă,număsperieboţiiartificialişinicinuîmifac problemecăauoreţetăperfectăpentruaconturaliteratura.Vorfi lafelcascriitoriicarenutransmitnimic.Emoţianupoatefi artificială,eaestetrăită.Amauzitcolegicareaucerutinteligenţei artificialesălescrieopoezieporninddelacâtevacuvinte.Ascriso,însă,dinpunctulmeudevedere,aceeanuestepoezie.E adevăratcămulţidintreceicarenusuntcititorifrecvenţidepoezie nuvorfacedeosebireîntreopoeziecreatăartificialşiunascrisă prinfiltrulsufletului.Reţetaartrebuisăfiesimplă,poeziaesteo oglindăprincarevezivibraţiilesufletului.Dacănutransmite emoţie,atuncifieestecreatăartificial,fiedecătreunaşa-zisscriitor şiesteacelaşilucru.Sevorbeşteşidesoft-uricareconturează croniciliterare.Îţiaşezitextulîntr-unprogramşigatacronica.Nu credniciînacesteapentrucănicielenulucreazăcuîncărcătura sufleteascădatădetext.Chiarşiceimairigizicritici(percepţia noastră)lucreazăpeoschemădeistorieliterarăîncareeste prezentăşiemoţia.Inteligenţaartificialănusevaplimbaniciodată peuliţelesatuluimeu,nuvastadevorbăpelaiţăcuînţelepţii satului,nusevabucuradesărbătorileîmpărăteşti,nuvamergeîn

alailanunţiledepovestedinŢaraNăsăudului.Dacăvafifolosită cumtrebuievaajutaştiinţa.Totceîmidorescestesănufiefolosită pentrucreareadearmeşiînrăzboi,cidoarpentrubunăstarealumii.

SanduFrunz=

Literaturavaficreatădeoameni atâttimpcâtmaiexistăoamenișieste făcutăpentruoameni.Artrebuisăse întâmpleotransformareprofundăîn chiarnaturaumană–îndirecțiaînstrăinăriiei–casăfieposibilăoexcluderea omuluidinprocesulcreațieiliterare.Nu credcăesteprevizibilăoasemenea involuțieîncondițiaumană.Dimpotrivă,credcătocmaistadiulacestadeînceputalereidigitale,prin careerapostmodernăestelăsatăînurmă,esteunpunctdeplecare pentruoredescoperireaumanului,nuînmanierateoriilorpostumaniste,ciînspiritulregăsiriidesineaomuluicaom.Pentru aceastaeu,dinperspectivaprofesieimeledefilosofcareseocupă decomunicare,amîncercatsăconsacruideeacăînviațanoastră trebuiesăexisteunechilibru:câtăfilosofie,atâtatehnologie.Pot săparticularizezdinperspectivascriitoruluicaresălășluieșteîn mineșisăspun:câtătehnologie,atâtapoezie.Aceastaeformula recalibrăriiființeiumaneînintervalulexistențialpecareurmeazăsă îlparcurgăumanitatea.

Începriveșteideeadeliteraturăadevărată,credcăaceasta trebuieprivitădinperspectivaunuiconceptdinamicaladevărului, carevineîncontradicțiecuconceptuldepost-adevăr,darînacelași timpdiminueazăfoartemultcaracterulabsolutaladevărului.Dar cafilosof,credcătemaadevăruluișialiteraturiimerităotratare maiextinsădecâtceapecareopotfaceaici.Totuși,potcu seninătatesăspuncăroboții,indiferentdeformapecareovor căpăta,nuvorputeasăcreezeceeacenumimgeneric„literatură adevărată”,civorrămânemereulastadiuldegeneraredeconținut, inclusivdeconținuturiliterare.

Celmaiprobabil,unniveldecreațieinaccesibilInteligenței artificialeestecelalcreațieipoetice,chiardacăroboțiipotșivor puteadinceîncemaibinesăgenerezetexterecognoscibileca poezii.Poeziapresupuneunfiorcepoateficonsideratasemănător cufiorulrugăciunii.Îmiestegreusăcredcăprogramatoriivor ajungesăcreezeroboțicaresăatingăintensitateatrăiriiunui asemeneafiorexistențial,chiardacăvorînvățasăseroagepotrivit specificuluiunuialgoritmalrugăciunii.Credcăacelașilucrusepoate spuneșidespretrăireamisteruluitranscenderiiprinpoezie,fiecăe vorbadeotrăireafioruluimanifestăriirelațieicuotranscendență transmundană,saudeorevărsareauneitranscendențeinterioare, bazatăpeinfinitulprezentîninterioritateafiecăreiființeumane.

Nuexcludaparițiaunuinoutipdeliteratură,creatăcuajutorul roboților.Eavafimarcatăcaatare,deoareceoricetipdeeticăa creațieivaincludeoasemeneaexigență.Însă,mereucreațiava aparțineuneiființeumanecaresepoatesprijiniipeotehnologie carevafifoarteavansată,chiarînviitorulapropiat.Intervenția roboțilorvafifolosităbeneficsubaspectulinstrumentalizăriilor. Deaceeacredcăenecesar,pedeoparte,săfieinclusăcomponentaeticăînchiarmoduldeconstrucțiearoboților,iarpedealtă parte,săseimpunăstandardeeticeriguroasealeutilizării inteligențeiartificiale.

Nusimtniciunfeldeamenințare.Darprefersărăspundcu oanumităprecauțieșisăafirmcănuștiucesevaîntâmplacu exactitateînviitor.Însă,deocamdată,sesizezcăInteligența artificialănupoate crea conținut.Eapoatedoar genera conținut, inclusivconținutliterar.Putemfacedejadistincțiadintrecreația literarășigenerareadeconținutprinanalizatextelorvehiculate perețelelesociale.Eradigitalăvafacedinmediulvirtualșidin rețelelesocialeunmediutotmaiprietenospentrumanifestarea creației literare.Deaceea,teoreticieniiliteraturiivortrebuisăo diferențiezeclardegenerareadeconținut.

ElinaAdam

Spuneți-micumvaarăta viațavoastră...

Vorbițidespreprogreselerealizateîndomeniulinteligențeiartificiale.Înțelegentuziasmulunora, darnusuntadeptaacesteiformede exprimareînarte.Numi-auplăcut filmelecuroboți,nuîmiplacroboțiișimăbucurcănuvoimai apucasăvădcuochiimeiacestecreațiialemințiiumane.Pânăla roboți,nemănâncă...boții!Măuimeșteușurințacucareaceste programesuntîmbrățișatedenoilegenerații,iaraicimă gândesc,înprimulrând,laceicarevorapelalainteligența artificială(înțelegcădejaexistăastfeldeprograme)pentrua redactaeseuri,lucrăridedisertație,orichiardeaparticipala concursuricu„opere”createdeinteligențaartificială.Câtdespre literatură,aiciartrebuiîntărităpazalaintrareaînCetate.Dacă astfeldecreațiisuntconsiderateopereliterareatuncicevase întâmplă.Avemnevoiedeliteraturăcadeaer,avemnevoiede poveste,decuvânt.Literatura,așacumoștimnoi,nuvadispărea, poatecăvorfitotmaipuținiceicarevorcrealiteraturăînmod tradițional,daraceștianuvordispărea.Pentruceipuțini,totmai puțini,Cuvântulnuvaseca,pentruei,ceipuțini,Cetateanuvafi distrusă.Chiarcredcăliteraturavaexistapânălasfârșitul veacurilor,prinaceștipuțini,învechiți,aproapefantomealeunei lumitrecute,aceștiminunațicopiiteribili.Teribiliprinforța cuvântului,copiiprinochiullimpedeșiabsolutnecesarvăzului interior.

Cumspuneammaisus,nususținacestdemersșinumă numărprintreceicareauapelatsauvorapelalaastfelde programe,nicimăcarpentruadepășiunblocaj.Amcititrelatările unorexperimentealecelorcareauavutcuriozitateasăse angajezeîntr-unfeldedialogcuoastfelde...inteligență. Blocajele,înexistențacreatoruluideconținut,suntinerente,ele aurolullorșinutrebuiesăsperieorisăîndemnelasoluții radicale.Numiseparecorectcainteligențaartificialăsă pătrundășipeteritoriulliteraturii.Literaturaesteaoamenilorvii, eaesteohartăvie,carepulsează,încarecreatoriisuntchiar inimaei.Iarinimaarecăileei,uneorideneînțeles.Ooperăliterară este,însine,oprefacere,onaștere,decipresupuneefortul transformăriiideiisubimpulsulinspirațieișialstrădaniei creatoare,unactcarepuneînmișcaretoateresorturileființei celuicarecreează.Care,lafinal,seodihneșteșisebucurăde creațiasa.Creațiaesteapanajulființeiumane,învestitecutoate calitățiledeCreatorulei.Credcăomulnuaajunslacapătul

puteriisaledecreație,cănuarenevoiedesurogate,fieeleși numitepomposinteligențăartificială.

Nicidecum.Șicumașputea,atâtavremecâtcredcutăriecă scriitorii,careauolegăturăființialăcuCreatorul,nupotnaște, nupotaducepelumeînafaraacesteilegăturicu Cuvântul,Ideea, Opera.Inteligențaartificială,indiferentlacâtconținutaravea acces,rămânestrăinădeemoție,acestfluidvitalșimisteriosîn afaracăruiacreatorulnupoateființa.Șiapoi,cumartrebui convertitemadeleneleluiProustpentruafiînțelese/ingeratede inteligențaartificială?Nucredcăvaexistaviitorpentru inteligențaartificialăînliteratură.Poateîn„literatură”.Lumea,cu toatealeei,lecuprindepetoate,șifiecaresacîșiare,într-unfel saualtul,peticul.Importanteste,credeu,sănepăstrăm umanitatea.

R=zvanNicula (inițiatorulanchetei)

Mulțiveniți,puținichemați. Apoinimeni

Unadincaracteristicilesocietății moderne(saupostmoderne)este goanadupăprofitabilitateși,maiales, dupăprofit.Dinaceastăpricină,deja esteposibilcaoriceconțopistderedacțiesăfieînlocuitde mașinăriicarescriumairepedeși,casăfimsinceri,dacăluămîn considerarearticoleledepresăinclusivalepublicațiilorcu pretențiiîncropitepegenunchideabsolvențicareaufăcut facultatealabuzunare,maibine.Acestlucrunureprezintă neapăratoproblemășinicinucomportăcineștiecediscuțiide naturăeticăsaumorală,încontinuare,teoretic,presarespectându-șirolulșiobligațiaprimordialăde-ainforma.Dardacă aducemîndiscuțieexprimareapurartistică,lucrurileseschimbă. Statutuldescriitor,dincolodeorecunoașteredebreaslămai multsaumaipuținvalabilă,reprezintăonoțiunesupusă subiectivității.Inclusivsubiectivitățiipubliculuiîntrucât,îndese rânduri,aceastătitulaturăafostnegatăcelorcareopurtaustrict dinpunctdevederealgustuluișialmoduluiîncareeste perceputăoperaliterară–pânășiCervantesatrăitoasemenea experiență,fiindîngropatdecriticavremiicaunimpostorcăruia nuartrebuisăiselasecondeiulpemână.

Într-uninterviuacordatînlunaaugust(2023)revisteiamericane TheAtlantic,StephenKingmărturiseacăpriveșteinteligențaartificialăcuunfeldefascinațieînspăimântată–probabilacelașisentimentcucare,anide-arândul,mulțidintre cititoriisăii-audevoratcărțilesauauurmăritecranizările acestora.Șiaredreptatesăfacăoasemeneaafirmație,pentru căneaflămînsituațiade-afimartoriiuneitransformăriradicale alumii,încareregulilejoculuiseschimbășinimicdincese întâmplacuaproximativunanînurmănumaiestevalabil.Cu siguranță,sepotinvocavocilecaresusțincutăriecăaufost întâmpinatecuaceeașireticențășirevoltășiindustrializareași, îngeneral,camoricedescoperiretehnologicăînmăsurăsă stârneascănelinișteaconservatorilor.Totuși,dedataaceasta lucrurilearatăpuținaltfelșinunumaipentrucăfactoruluman poatefieliminatdintr-oseriedeactivitățilaoscarăfără precedent.

Unuldincelemaiimportanteatributepecaresepoatebaza umanitateașidecarearenevoiecasăeviteruinaestecultura, iarînnoțiuneadeculturăeimposibilsănufieînglobată exprimareacreativă,activitateaartisticădeoricenatură–literatură,muzică,picturăsausculptură.Fărăasemințipreamult cuosupraviețuireproprieisalemorți,artistul,dincolode exprimareatalentuluidindotare,nufacealtcevadecâtsă adaugeocărămidălaedificiulexistențeiumane.Putemconsideracăesteoproblemăatuncicânddinînsășiexprimarea creativăesteînlocuitfactoruluman?Așspunecăda.Dinnou adevărat,înelaborareauneioperedeartăestenevoienunumai detalentcișideconștiințășidesimțire.Șimultevocisevorridica susținândideeacăinteligențaartificialănuareniciunadinaceste caracteristici.Darlepoatedeprinde,lepoateînvățași,eventual, mima.Pânălaacelmoment,careparesănufiefoartedeparteîn timp,artrebuitotușipusăîndiscuțieutilizareaacestoruneltede cătrefactoruluman.Și,probabil,arfinecesar,înprimulrând,să sepunăîntrebareacuceestediferitunautorcare-șiscriecărțile cuajutorulboțilorartificialideunulcarepevremuriapelalaașa numitul ghostwriter.Îndefinitiv,încontinuarevorbimde muschetariiluiAlexandreDumas,nudeaiceluicare,după acuzeleunora,înumbră,feritdeochiiomenirii,le-adatviață. Indiferentderăspunsulcaresăindiceoanumitătreaptăpescara eticășimorală,poateartrebuiurmăritmotivululterioral fiecăruiadintreceicarecadpradătentațieiscrisului.Șioricarear firăspunsul–talentul,chemarea,visul,faima,absolutoricarear firăspunsul,credcăînrealitatemulțiîlvorevitapecelmai apropiatdeadevăr:egoul.Acestaesteadevăratulmotivpentru careșiînaintedeasevorbideinteligențaartificialăîndomeniul literaturii,hoardedeneavenițibăteaucupumnullaporțile UniuniiScriitorilor,carecucărțidebucate,carecuimpresiide călătoriisaucucărțipreoțeștișidesprecelesfinte,maivedete saumaipuținvedete,animațidedorințade-aobținenuunloc potrivitlor,ciunstatutaurit,fărăsălepesecăînrealitatefoițade aurcucareîncearcăsăseacoperenuealtcevadecâtstaniol.

EU,TU±IOCARTErubric[radiofonic[

Dacădinpricinadisprețuluidemasăarătatlitereiscrisedarși aacestor„mulțiveniți,puținichemați”scriitoriiautenticiauajuns săserefugiezeîndezamăgire,înumbrăsauînresemnare,erape careoavemînfațădeschidelargporțileprefăcătorieișiimposturii. Aleuneiimposturideuncutotulaltnivel,unadinceîncemai greudeidentificatși,dinpăcate,deloccondamnată.Laadăpostul motivuluicăinteligențaartificialăușureazămunca,vorficultivate lenea,comoditatea,lipsadeimaginațieșichiarindisponibilitatea de-asuferipentruoidee.Noiiscriitorinu-șivormaicăutainspirația niciîncinzeacaluiLabiș,niciînopiulluiBaudelaire,niciîn„zâna verde”aluiOscarWilde,absintul,nicimăcarînboabeledecafeaale luiBalzac.Levafisuficientsăcearămașinăriilor,săsteacumâna întinsășisăliseoferetotulpetavă.Într-untimpașadescurtîncât oricăruiveleitarîivafilaîndemânăsădepășeascănumărulcelor 1084decărțiscriseșipublicatedeL.RonHubbard.Atunciscrisul nuvamaifinicibucurie,nicicaznă,doarrutină.Orutinizare banală,plictisitoareșide-adreptulinutilă,carevaducenunumai lauitareadesine,cilauitareaproprieinaturi.Iarmaitârziu,când actuldecreațieîșivafipierdutșifarmeculșisensul,majoritatea îșivaîndreptaatențiasprenoiprovocări,aruncândînneființă eternăproducereadeliteraturăumanăautenticănupentrucă dejas-aspustotul,așacumsesusținedepreamultăvreme,cidin pricinăcăvaaveacinesăofacămaibine.Ceimulți,veniți nechemațilaînmormântareașilaparastasulliteraturii,îșivorfiluat dejacolaculșiporțiadecolivă,apoiîșivorgăsialteactivitățicu caresă-șipetreacătimpul.Ceicarecredeaucăoameniisepotsalva prinliteraturăcusiguranțăvorfimorțisausevorficonvinscă literaturanumaipoatefisalvatănicideom,nicidemașină. Probabildoarfoartepuținisimțitori,trăitoripierduțiprinalte veacuri,vormairămânețintaironiilorfamiliei,camașacumse întâmplacândvacuceicareseîncăpățânausă-șitrimităepistolele prinpoștăînlocsăscriee-mailurișisăletrimităinstantcuun singurclick.Sauîșivorascunderușinațiactivitatea,asemenea pudibonzilorcarenuarrecunoașteînruptulcapuluicăseuităla filmepentruadulți.

Cărțipeunderadio.

Înfiecarevineri,delaora19.30, încadrulemisiunii SerileRadioCluj, emisiunerealizatăde DanMoșoiu și DoinaBorgovan văinvitămsăascultațirubrica Eu,tușiocarte, pentruaredescopericlasiciiliteraturiinoastre înlecturascriitoarei AndreaH.Hedeș.

Maideparte, scrie-ncarte!

www.radiocluj.ro/asculta-live/

ElEnaabrudanîndialogcuGEorGEVulturEscu

GeorgeVulturescuestepoet,fondatorșieditoralrevisteiPoesisșialFestivaluluiInternațional,,FrontieraPoesis”dinSatuMare;estemembrualPEN–clubuluiRomân șimanagercultural.Poeziasaafosttradusăînmaimulte limbi,aprimitnumeroasepremiideliteraturășiordinul Meritulculturalîngradofițer(2010).GeorgeVulturescu esteunobservatoratentallumii,fiindpreocupatde condițiaumanășidecondițiapoetuluișiapoeziei.Poet expresionist,GeorgeVulturescufoloseșteunlimbajșocant,aproapeviolentcuajutorulcăruiacreazăimaginivii, contrastantecareconfigureazăolumeîncarepoeziase iveștepentruaosalvadeexperiențeleplinedeanxietate, tragicșigrotescaleeuluiliricșialepersonajelorsale.

Preocupareapentruforțadeexpresieacuvântuluișipentruclaritateavederiivăînscrieînorizontulexpresionistal anilorșaizecișialscriitorilorperioadeiinterbelice.care suntetapelecaremarcheazăitinerariuldumneavoastră poetic?

Fiindcălavârstade6ani,amavutunaccident,princare mi-ampierdutvedereaunuiochi,măbucurcăațiafirmatceva despre„claritateavederii”careadevenit„forța”meainterioară, forțailuminatoareascrisuluimeucares-aconcretizatprincâteva volumedepoeme: TratatdespreOchiulOrb (1996); Orb,prinNord (2009); Negurășicaligrafie (2014); Printrevânătoriideorbi 2021).Caetape,cumlenumiți,socotesccăarputeafiacestea: debutul,înrevista Familia,(nr.1,1973)cuoprezentareapoetului Șt.Aug.Doinaș–„Unvoluptosalimaginii:GeorgeVulturescu”;a urmatoetapăaîntâlnirilormiraculoase,credeu,pentrucăam căutat,amgăsitșiamcontribuitlaefervescențaliterarădințară: „ColocviileNaționaledePoeziedelaTg.Neamț”,PiatraNeamț (1984pânăprin1993);cenaclurilebucureștenealeluiIonGheorgheșiCezarIvănescu,întâlnireacu„librarul”MirceaNedelciu(pe atuncilalibrăriaediturii CarteaRomânească)șilecturala„Cenacluldeluni”(în1982).Darperioadaceamaiprolificăesteceeace numesceu,,,viațacurevista Poesis”.Fondarearevistei Poesis (din ianuarie1990-suntemdeja,neântrerupt,înanul...XXXIV)șia FestivaluluiInternațional„Zileleculturale Poesis”(îniunievom aveaedițiaa34-a,dacăvomfisănătoși...)seîngemăneazăde peste30deanibunicupoeziamea.

calitateadedirectoralInspectoratuluipentruculturadin satuMarevăoferăoperspectivădeansambluasupra viețiiculturaleșiadirecțiilordeacțiunepentruevoluțiile viitoare.arfiinteresantsăneîmpărtășițicâtecevadinexperiențademanagercultural.

Amlucratlacâtevainstituțiideculturăsătmărene:Casade culturăamunicipiului,pecareamnumit-o,,G.M.Zamfirescu”,a avutoimportantăactivitaterevuistică,culturală,aici,pegranița deNord.Esteloculundeamînceputcainstructor(din1974)și apoiamfostpromovatdirector(1976-1995);Inspectoratul JudețeandeCultură,devenitDirecțiaJudețeanăpentruCultură SatuMare(din1995).M-ampensionatîn2016...Așadar,o„viață” înculturaunuijudețdeprovincie...Numis-aspusniciodată„manager”...CândamintratsubauspiciileMinisteruluiCulturii,noi, directorii,încămaiputeamavearesponsabilitățișiputeamlua atitudineîmpotrivaunorinstituțiisaucompaniilocale,persoane carefrânauactivitateacăminelorculturale,alecaselordecultură, aleinstituțiilormuzealesaudeartaspectacolului.Ceeaceamși făcut,pentrucăeralocde...,,datcucapul”,pânăceministerula căzutsubcizmelepartidelor.Așacăamprinsșioperioadăbună: ameditatprimulDicționaralzonei: 1700-2000.Culturășiliteratură înținuturileSătmarului,EdituraMuzeuluiJudețean,(2000),am editatînpremierăun Ghidcultural-SatuMare,1998șiîncaream reliefatmonumente,casememoriale,mănăstiri,instituțiidecultură,cimitirecumormintealealeunorpersonalitățidinistoria locului;ambătutjudețulînlungși-nlatcumanifestăriculturale, aducândmaripersonalitățiuniversitare,academice,oamenide cultură,scriitoridinstrăinătate;ampusplăcicomemorative,am protejatbiblioteci,aminauguratexpozițiideartășietnografice, amorganizatpentruprimaoarălanoiînjudețuntârgdecarte SEP-Scriitori,Edituri,Publicații (1995),amfacilitatorganizareade conferințepetemealeistorieișiartei,aminauguratunSeminarInternaționaldeTraduceriLiterareîmpreunăcuFundațiaRoyaumontdinFranțași,cusprijinulunuiprimarmaghiar,aminauguratînorașoaleecuplăcimemorialealescriitorilor-,,Memorie culturală”-care,dinpăcate,acumestecontroversat:primăria-primarUDMR-doreștesăfacăopistădebicicletepestepietrelecare ausimbolizatcâtevarepereistoricealevechiiCetățiSatuMare.

,,F[r[aîntre\ine§iaconstruiotradi\ie, nuînsemn[mnimiccapopor§ina\iune”

sunteținudoarfondatorul,darșirealizatorulrevistei Poesisdin1990pânăînprezent.cumvedețipanorama preseiculturaleromâneștișicarecredețicăesteviitorul ei?

Viitorulrevuisticnusevedebine.Spersăavem,cutoții, înțelepciuneadeaconstrui,nunumaideadărâma,deamenține revistedetradiție,chiarrevistelocale-pentrucănutoțisepot afirmaînplannațional.Fărăaîntrețineșiaconstruiotradiție,nu însemnămnimiccapoporșinațiune.

Majoritatearevistelorșiziarelorauvarianteonline.Credețică trecereadelaprintlaOnlineaafectatcalitateapreseiculturale,din perspectivascriitorilorși/sauacititorilor?

S-auschimbatmulteînviațadezicuzi,darnutrebuiesăne îngrijorezeașa-zisele,,varianteonline”-elesuntnecesare,celmai mult,cainformație,casemnalareaunoractivități,aparițiieditoriale.Revisteletrebuieînsăsăaibăvariantatipărită-pentrubiblioteci,pentrumediilestudențești,decercetareistorico-culturală.Viitorulesteo,,bancă”-dacănudepuinimicîneanuvei fibogatșinimeninuseopreșteundenucreștenimic.

Putețifaceuntop5alrevistelordeculturădințară?

Număhazardezsăfacuntop.N-așputealăsadeoparte ,,vechile”reviste,adeseadiscutate-Vatra,Românialiterară,Convorbiriliterare,ViațaRomânească,Ramuri,Argeș,Luceafărul, Ateneu,Tribuna,Steaua,Orizontșisăsemnaleznumaipreferințelemelepentrudinamicașispiritulnovatoralunorreviste precumScriptor,Apostrof,Neuma,Exprescultural,Hyperion,și, decenu,PoesissauDiscobolul,CaieteSilvane,Euphorion,Mișcarealiterară,NordLiterar.Câtăstrădanie,câtăenergierisipită pentruagăsisursadefinanțare,câtă„artă”deaatrageuncolectivdecolaboratori.Numaicinetrudeștelaorevistăștieasta.

colegiideFilialăsuntclujeni,iaralții,cașidumneavoastră,locuiescînalteoraședintransilvania,daraustudiile făcutelaclujsauchiarînaltecentreuniversitare,însăau optatpentruFilialaclujauniuniiscriitorilordinromânia.credețicăexistăunspecificalscriitorilorclujeni,sau ardeleni?

Aiciintrăm,caîntr-odragoste,unde,știm,dacănue-,,nimic nue”.PentrumineTransilvania,cuinimaculturalădelaCluj,este rațiuneameadeafi.SuntsigurcăstudiilefăcutelaClujpotfio opțiune,dareuonumescșioconjuncțiedevalori.Săfiiaiciunde suntpoețiprecumMartaPetreu,IonMureșan,AdrianPopescu, RuxandraCesereanu,DanDamaschin,IonCristofor,VirgilMihaiu, HoriaBădescu,AurelRău,VasileIgna...Șilistarămânedeschisă! Darprofesoriidepoezie,deestetică,defilozofie...Să-ipoțiîntâlni/auzipeIonPop,MirceaMuthu,IrinaPetraș,Constantin Cubleșan,ȘtefanBorbely,casă-inumescdoarpeceimaiatașați deședințeleFilialei,euneveniment,teprovoacăsăgândești,să tesimțiîntr-unaer...„tare”...M-amsimțitîntotdeaunaprivit, provocatsăfiudeschisspreceilalți...Evident,nudeviiimediatcu unnimbdeclujean,darauratransilvanățisearcuieștepefrunte șiînvețis-oporțiîntreei,săteadaugiacesteiaure...

întotdeauna,înoriceepocășiînoricespațiucultural existăoameniprovidențialipentrudestinuluneianumite culturi.Putețisămenționațicîțivascriitoricareaumodelatevoluțiaculturiiromâne,după1990?

Dinpăcate,personalitățicaresă„modelezeprovidențial”destinulculturiidupă1990nupotsăenumăr...Așîndrăznisă numesccâțivaoamenimodești,aproapebenedictini,careauiscoditcâteceva:GelluDorian,prinPremiulNațional,,MihaiEminescu”și,,Congresuldepoezie”șirevistaHyperion;IrinaPetraș pentrupeceteapecarealăsat-oprinactivitateafilialei,prinFestivalurileNaționaledeLiteraturăsauLucianBlagașiseriade„caiete”tematicealeFilialei,uniceînRomânia;LucianVasiliuprin activitatearevistei Scriptor șiaediturii Junimea;StanV.Cristea pentruosârdiaconsemnăriicaietelor/volumelorde,,Reperebiobibliografice”despreMarinPreda;OctavianDoclinpentrucăa inițiatmomentenaționalelaBăileHerculane/Reșițaînjurulrevistei Reflex;DanielCorbupentruactivitatea ColocviilorNaționale dePoezie delaTg.NeamțșialeFestivalului„GrigoreVieru”,pentru revista FeedBack;EugeniuNistordelaTg.Mureș-pentruorganizareaFestivalurilor,,L.Blaga”,aeditării,,CaietelorL.Blaga”;Ion Munteanupentruseriadecaiete,,AlexandruMacedonski”(I-IV) șiafestivaluluidedicatpoetuluilaCraiova;PetrișorMilitarupentrupreocupărilededicateavangardei,prinrevista Mozaicul,alăturideNicolaeMarinescușiEdituraAiusdinCraiova;Daniel Săucapentruactivitateaculturalădinjurulrevistei CaieteSilvane; activitatealuiAlexandruOvidiuVintilăînjurulrevistei Bucovina literară dinSuceava...Șiașmaiaveadeadăugat,daroricum,insistasupraunoroameniai,,faptei”,nuaiprim-planuluigăunos.

Provocărileșischimbărilerapidedinsocietatepretindo poziționareaindivizilorfațădetrecutșimaialesfațăde viitor.credețicăestenecesarăimplicareasocialăși politicăactivăaomuluidecultură,ascriitorului?

Da,suntdintreceicareștiu,care-șidoresccascriitorulsă rămânăunrăzvrătit...Darcummaipoatefielastfelcândeste ademenitcuburse,cuproiecteînspatelecărorastaușipartide, șifundațiișiasociațiicuvariiactivități?Politiculestecancerulsocietățiideastăzi.Scriitorultrebuiesăcorectezepoliticul,să-l umanizeze,să-iredeacomponentacontinuitățiicutrecutul,să fondezeviitorulbazatpevaloriumaniste.Nueușorlucruastăzi: trebuiesăconstruimcubaniadministrațidepoliticieni.Trebuiesăavemmaregrijă...

seciteșteșisescriemultăliteraturădupă1990.auapărut nunumărimpresionantdecercurișicenacluriliterarecare auambițiadeacontribuilaformareatinerilorscriitori. Putețisăalegețitreicărțicarev-auimpresionat,carev-au plăcutsaupecareleconsiderațiimportantepentruviața literarăclujeană,înultimiizeceani?

Șiastaestegreu.Cumalegi,,cenaclul”,,,cercul”literar potrivit?Elesuntcașipatulgerminativcaretrebuiesăfacă sămânțasăîncolțească...Num-ampreapututdescurcacuasta, nupotdasfaturi...Deșisuntpuține,alegtreilucrăriimportante pentruviațaliterarăclujeană:IonPop- Antologiapoezieiromâne postbelice (1945-1990)subegidaEdituriiȘtiințadinChișinău; MirceaMuthu-cărțile Esteticasaumelculșicochilia, ViaTransilvanica.Repereistoriceșiculturale,laEdituraScriptor;IrinaPetraș -seriadevolume,,Autoportreteînoglindă”și,,Petrecerecustil” apărutelaEdituraȘcoalaArdeleană.

Vămultumesc.

lIVIucaPșa

Suntemmatorii,demaimulțiani,laaparițiauneidince încemaiviguroaseșimediatizate„,meserii”.Pentrucănu areunnume(saupentrucăpoateaveamaimultedeodată,cuaceeași„acoperire”),lisespune,cuironicăfantezie,celor careopractică,„părerologi”.Adică,maiexplicit,datulcupărerea sau,înlimbajpopular,„datulcupresupusul”,despretoțișitoate, cuozburdalnicăușurințășioinfantilăsuperficialitate,care,desigul,nuangajeazăniciorăspunderemoralăsaudealtănatură;și, evident,nicioconsecință,când„intervenția”nuareniciolegătură curealitatea.Adică,cumarveni,prafrazându-lpeMilanKundera, realitateaeînaltăparte,darastanicinumaicontează.

Aceastălejeră„profesie”,căreiais-agăsitaceastădenumire camzgrumțuroasășidelocacademică,sepracticăoricumși oriunde,dar,maialespelateleviziuni,undeaudiențaesteasiguratădepracticanțiiceleilalte„meserii”înrudite,aceeadetelespectatorfidelșinepretențios.

„Părerologii”noștri„dețin”,înparticular(saupepersoanăfizică,cumarspuneunpersonajcelebru,camdinaceeașizonă), diverseîndeletniciri,carenuau,înmajoritateacazurilor,niciolegăturăcusubiectulabordat.Ceimaimulțisuntfiedestoinicităietoridefrunzeprinpoliticaromânească,fiemulgvreosinecură, cadreptrăsplatăpentruserviciileprestatecândșiundetrebuie. Cutoțiisepriceplatoateșinimic,decinumaibunisăaparăpe postînveșmântațiînstraiedeluminătoriainației.

Așadar,locurileundesedesfășoară,fărăvreooprelișteșiîn lipsaunuiminimstandarddeontologicacesteprestațiicupretențiidevedetism,suntstudiourile,totdeaunaprimitoare,aleteleviziunilor.„Complicitatea”lorîncurajeazăacestfenomencomic, dacăn-arfitrist,care,cutimpul,aintratîntr-overitabilămistică națională.

Nuputem,ajunșiînacestpunct,sănufacemreferirela„carteacult”aluiGiovanniSartori, Homovidens.Inbecilizareaprinteleviziuneșipost-gândirea,publicatăînurmăcucevaani,daratât deactualăazi;sau,maiadevăratspus,totmaiactualăcutrecerea timpului,dedicată,cumsepoateconstatîncădintitlu,„video-modelării”,sau,cualtecuvinte,formăriideopiniidupăplaculșivoința cuiva.

AcestfenomenalsecoluluiXXI,primatulteleviziuniiînceea cepriveșteinformarea,carelevinecaomănușă,estespeculat cumnusepoatemaibinedeneobosițiipărerologi.Esteștiutcă, afipe„sticlă”,indiferentdeprestație,înseamnănotorietate,înseamnăautoritate,iardelanotorietateșiautoritatevin,încascadă,șicelelaltebeneficii.DarsăneîntoarcemlaGiovanniSartori :Elnumeștefenomenuldesprecarevorbim„tele-vederea”,constatând,așadar,unprimatalimaginii,caredetroneazăcuvântul. Iaraceastăbenevolăraportareaproapeexclusivlaimagine, schimbă,treptat,„naturaomului”.Careîlfacepetelespectatorsă semulțumeascăcucevede,fărăsămaiaibănevoiesășiînțeleagă.Cuvintelenusuntdecâtauxiliarealeimaginilor,decarete poțilipsifărăniciopierdere.Înacestecondițiisepoatespune orice,fărăominimăsusținere,încunoștințădecauzășiargumentat,aproblemelordomeniuluiaflatîndiscuție.Ceimportanță maiaucuvintele,imagineata,dezeualcomunicăriitelevizate, careîțiconferădinstartbeneficiuladevăruluiabsolut,îșiatinge, cumaximăeficacitate,scopul.

Așaaapărut,ceeaceGiovanniSartorinumește,„video-politica”,princare„părerologiipolitici”sorbșieidinputereateleviziuniideacreaașa-zisevedetemedia,persoanelipsitedeorice însușireprofesionalăsauculturală,caresepotbucuraînvoiede aceastănotorietatelucrativă,carepentrupoliticieniestemană cerească.

Astfel,„părerologii”,politicisaude„alteprofesii”,cucurigescpe lateleviziuni,mândrinevoiemarecăaugăsit,dupăoîndelungatăscurmare,mărgicamagicădincareseițeșteadevărulintegral șidefinitv.Posesoriaiuneiinfailibileștiințedeaseautoprograma, eitoacăcuobidăsincerăceeacenuleconvineșipoleiesccujubilațieceeace-iserveștenecondiționat.Chinuitalorelocvență, alcătuitădincascadaonomatopeelorșidinmunțidegrimase,zugrăvitepechipuriscăldate,cânddeojovialitatecăznită,cândde ofurtunoasăindignare,punpeecranultelevizoruluiconsistente tuședeumorinvoluntar.

Dar,casăfimcorecți,trebuiesărecunoaștemcă,uneori,domniilelormaișivorbesc,înpropozițiisauchiarfraze,cutoatcelenecesareuneisintaxeonorabile:atuncicândciteazădinautoripe careîiconvoacăînsprijinulideilorcucarecombatdinceîncemai nevricos.Sepreiaceeaceserveștedemersului,selucrează,cum s-arspune,cumaterialveritabil.Numaică,acestmateral,este,de celemaimulteori,descusutsauchiarsfâșiat,fluturatprintr-un contextcucarenuareniciolegătură,nimerit,astfel,fărăvoie, într-unritualalsacrificării.Seștiecâtdesimplu,darșideincorect, estesă-ți„bazezi”demonstarția,cumarspuneuncelebrupersonajliterar,pebucățidefraze,pesegmentedediscurs,evitând ceeace,eventual,ți-arputeaclăinaconstrucția.

Desigur,s-arputeaspunecăsuntprearadical,căpreacautcu lumânareapricinile,căîncerc,curisculorbirii,săgăsescpeteși-n soare.Căuitcănimeninu-iinfailibil.Oricinepoateaveașiscăpări, poatepatina,launmomentdat,pepropriile-iconvingeri,se poateînșelaînopiniișijudecăți,poatefinedreptcusemenii.Da, numaică,aici,cevatulbure,urâtmirositorsedepunedefiecare datăpeintervențiilepersonajelordesprecarevorbim,încâtnu putemsănufacemlegăturacuoareceinteresepoliticesaude altănaturăcaretescotdesubnecesaraobiectivitate.

Uniidintre„părerologi”,dinmotivecarenescapă,primesc adesea„proprietatea”unoremisiuni,botezate,abuziv,„analizăpolitică”,exonerațifiinddeuntrecutnutocmaionorabil,uneorichiar sancționatcaatare.Liseoferăastfelprivilegiuldeanumaistala rând,înghesuițiprinstudiouricualtepersonajeșicuintervențiile limitatesaucontrazisedetotsoiuldebăgăcioși,careimprovizeazăpatetic,luându-lestrălucirea.Înacetcazpartizantulpolitic esteaproapelavedere.Urechiatulestecudirecțieclarășibine țintită.Vehemențafacepartedinrecuzitamisiunii(șiemisiunii), iartotulesteonoratcuzelinepuizabil.

Comentatori,analiști,observatorisauce-ormaifi,„părerologii”practicăunașa-zisjurnalismdupăureche,lăutăresc,care,din păcate,aajunssăfie,totdupăoexpresiealluiGiovanniSartori, „video-modelator.Sădeabrânci,câtmaiînfață,unorfalsemodele.Unorcarierecareglorificănimicul.Ceeaceeșifoartetrist,și foartepericulos.

„P[rerologii”, o„specie” înplinavânt

AlexandreKoyré (filozoffrancez): „Trăimîntr-olumeîncareelocpentru orice,maipuținpentruom”.

Camscepticvizavideomșidecondiția umanădomnulKoyré,nu-iașa?Pelumesunt însășilucrurimultmairele...

EdwardO.Wilson (entomologamerican,consideratunuldinceimaimaribiologi ailumiicontemporane,ecologist,promotor alsocio-biologiei,laureatPulitzeretc.):

„Dacăomulardispărea,lumeas-arregenerașiarrevenilastareadeechilibrucarea existatacumzecemiideani.

Dacăinsecteleardispărea,lumeas-ar prăbușiînhaos.”

Denecrezut!Fabulos,ireal,neverosimil!... Cumadică?Omul–minunealumii,pildăa viețuitoarelor,stăpânalplaneteiPământ,ființaîmpodobităcunumeroasealtesuperlativecurgândînșuvoidinspreliteratura, religiașifilozofiaumanitățiipoatesădecadă înasemeneahalîntr-ocomparațiecuniște banaleinsecte?Uitecăda!

Darceeste,înfondșilaurmaurmei, omuldincolodemetafizicășifiguridestil? Privit,așadar,caentitatedefinităcumaximumdeobiectivitatedeinteligențaartificială(IA),instanțaajunsădejaînzilelenoastre absolutulînmateriededeșteptăciune?!Păi, săvedem:

„OmulesteospeciedemamiferinteligentcareaparținegenuluiHomo.Caracteristiciledefinitoriialeomuluiincludcapacitateasadegândireabstractă,limbajulcomplex,utilizareauneltelor,culturașisocietatea dezvoltată.

Oameniisuntființesocialeșiauevoluat de-alungulmilioanelordeanipentruadeveniceimaidominanțimembriaiplanetei Pământ.

Înplus,omulareovarietatedeaspecte individualeșiculturalecareîlfacunicîncadrulspecieisale.”

Săsintetizămtrecândcudelicatețepeste ușoarelediferendurialeIAcugramatica: gândireabstractă,limbajcomplex,capacitateadeutilizareauneltelor,culturășisocietatedezvoltate,membridominanțipeTerra plusoamplăvarietatedeaspecteindividualeșiculturalecareîiconferăunicitate printremamifere.

Nuerău.Darniciatâtdebineîncât,laun cazdedisparițiedinlumeaspecieicupricina,pePământsăsurvinămaimultdecâto banalăpagubă-nciuperci:viațas-arregenera,iarlumeaarrevenilastareaechilibrată dinurmăcuzecidemiideani.Pecând,dacă ardispăreamărunteleșiinsignifianteleinsecte,consecințelearfrizacatastrofalul.Sau maidirectspus,alegereaprafuluișipulberii

dinîntreagaalcătuirealumiiși–sesubînțelege–fărăvreosperanțăderegenerareșiîntoarcerelaoricestatusquoante.

Dararfioareposibilcaomulsădispară? Laprimavedere,înincipitulacestuitext avemde-afacecuosimplăipotezăteoretică pecare E.O.Wilson oformuleazămaidegrabădedraguluneialăturăriparadoxale decâtcaposibilitatereală.Lucrurilenustau însăașa.Dimpotrivă,potpentrucasăzic: bombelenuclearedecarelumeanoastrăe plină,unmeteoritieșitucigașdepetraiectorie,opandemiecarenumaipoateficontrolatășicâtealteleasemeneapotsăducălaun rezultatcatastrofalspreapocaliptic.

ViațabateînsăfilmulSFimaginatdebiologulamericande-lascultăcuambeleurechi,demonstrândcănicimăcarnuenevoie deastfeldenenorociripentrucaomenirea să-șispunăsieșiadio.Unstudiupublicatîn prestigioasarevistă Science,deexemplu, semnaleazăcăînistoriaspecieiumanes-aîntâmplatdeja,launmomentdat,unlucru extremdeapropiatdeipotezadomnului Wilson.Înurmăcucirca900.000deani,pe întreagaplanetăPământ,dinmotiveobscure,numairămăseserădecâtaproximativ 1280deființeumanecapabiledereproducere.Înlegăturăcustudiulmenționat, Nick Ashton și ChrisStringer,doireputațiexperțibritaniciînproblematicaevoluției umane,auemisurmătoareaopinie:

„Rezultatelestudiuluisugereazăcăstrămoșiinoștriausuferitoreduceredrasticăa populațieicareaînceputînurmăcuaproximativ930.000deanișiadurataproape 120.000deani...”

Sepoatespuneașadarcă,pentruodată, speciaumanăaavutnoroc:procesuldeîmpuținareapopulațieilumiis-aapropiat numaidelimitadispariției,darn-amerspână lacapăt.Cesevaîntâmplaînsăadouaoară într-oîncercaresimilarăștiutfiindfaptulcă, întretimp,paremiologiamondialăs-aîmbogățitcuzicereaconformcăreiaulciorulnu mergedemaimulteorilaapă?

UnveritabilmiracoldeinstruireșicomunicațieîlreprezintăorașulgrecescFlorinaa căruipopulațienudepășește17.000delocuitori,darîncarefuncționeazăcusucces:

-ouniversitate

-8posturilocalederadio

-douăcotidienepolitice

-4publicațiisăptămânale

-orevistăpentrufemei

-douăziaredesport

Dupăpărereameasinceră,florinilorle lipsește,totuși,ceva.Anume,orevistăde umor...

Absolutprodigioasăprezențaînrevuisticaculturalănaționalădinultimul(maibine deun)anaunuinume: CristianPătrășconiu,autordeinterviuricupersonalitățimarcantedincelemaidiversedomenii,de ancheteliterarepetemeinsoliteșimereuinteresante,decronicidecarteîntr-oformulă inedită,și,înplus,oaparițieatractivăînrecentaemisiuneTV Românialiterară consacratăfenomenuluiculturiiscrisedelanoi.

CândDumnezeuaretimpsăfacăatâtde multeșiatâtdebinepetoate?

Mărturisesccăpânădecurând,habarnaveamdeexistențapelumeaailurofobiei caresemnificăfricaoamenilordepisici.Privităînsine,chestiaarpăreaamuzantă,ba chiarde-adreptulhilară.Atâtadoarcărespectivateamăiraționalădeinofensivelefelinenumărăînistorieprintreneașteptatele salevictimepe AlexandrucelMare, NapoleonBonaparte, BenitoMussolini, Adolf Hitler șialțicâțivadeacelașicalibru.

Săciteștișisănucrezi!...

Opoezeacelebrăaautoruluiamerican deliteraturăpentrucopii ShelSilverstein sunăcamașa:

„ÎnȚaraFericirii/–Cețarăminunată!–/ Nefericitnu-inimeni/Niciodată./Toțirâdși veselia-i/Colosală./ÎnȚaraFericirii/Amfost șieuodată/Șiera–vai!–sămor/Deplictiseală”

Mărog:degustibusnondisputandum! Cuatâtmaimultcucâtfiecarearelibertatea săatribuiecuvintelor„fericire”și„plictiseală” accepțiuneacare-iplace...

Întrebărilavremedetoamnăestivală: Decearta–literaturașiteatrul,îndeosebi –trebuiesăsesituezeneapăratîncontraputerii?Deceaficuputerea(cuoriceputere) estepentruscriitorioculpămorală?Dece BertoltBrecht considerăchiarcăinclusiv neutralitateatrebuieprivităcasituarede parteaputeriiși,ipsofacto,blamabilă?

Ergo:Esteoriceputereprincipialmalefică?Dece?

Pisica§i Alexandru celMare GElunEGrEa

Basmulini\iaticalluiGoethe

GhEorGhEGlodEanu

Pelângăopereleclasicizatecarei-auadusofaimăbinemeritatăprecum SuferințeletânăruluiWerther (1774), Anii deucenicieailuiWilhelmMeister (1795), Afinităţileelective (1809)sau Faust (1808-1833),JohannWolfgangGoethe(1749-1832) esteșiautorulunuitextstraniușiplindesimboluri,careagenerat numeroaseinterpretăricontradictoriide-alungultimpului.Narațiuneareușeștesășochezedejaprintitluleisimplu,parcăneterminat, Basmul. Acestdetaliuafăcutcaînuneletraducerișicomentariielsă aparăcuodenumiremaicomplexă,caretrimitelaprincipaliiprotagoniștiaiîntâmplărilor.Estevorbadespre BasmuldespreȘarpele verdeșifrumoasaFloare-de-Crin. Versiunearomâneascăanarațiunii aapărutîn1987laEdituraUniversîntraducerearealizatădeSevilla Răducanu.TextulafostinclusînvolumulalV-leadinseriade Opere (Proză) dedicatăluiJ.W.Goethe.Traducătoareaapăstrattitlulinițial alrelatării(DasMärchen, adică Basmul).Eaesteșiautoareaunui interesantstudiuintroductiv,încarereconstituiegenezașireceptareacriticăsurprinzătoaredecares-abucuratnarațiuneacelui supranumittitanuldelaWeimar.SevillaRăducanumenționează faptulcă Basmul încheieoseriedeșasenuvelepurtândtitlul Convorbirialeunoremigranțigermani(UnterhaltungendeutscherAusgewanderlen, 1794-1795).Faptsemnificativ,narațiunilecicluluinupoartă denumiridistincte,motivpentrucareelesuntindividualizate,de regulă,înfuncțiedepersonajulcentralsaudenumelepovestitorului.Dinpunctdevederetematic,celeșaserelatăriconținpovestiri custafii,dedragosteșimoralizatoare.Singuranarațiuneaciclului carepoartăuntitlupropriueste Basmul.Rodalplăceriiautoruluide apovesti,scriereaavăzutluminatiparuluiînrevista„DieHoren” condusădeFriedrichSchiller(1795).EsteinteresantfaptulcăGoethe selasăcuceritdefarmeculpovestirilorîntr-operioadădominatăde roman.Separecăsurselesaledeinspirațies-augăsitînliteratura francezășigermanădinperioadaRenașterii,undeprozascurtăera binereprezentată.

Încădelaaparițialui, Basmul luiGoethes-abucuratdeoreceptarefavorabilă.Într-oscrisoareadresatăluiSchillerînnoiembrie 1795,WilhelmvonHumboldtafirmaurmătoarele:„Nu-miamintesc săficititcevadeunscriitorgermancaresăegaleze Basmul”.În ianuarie1796,într-orecenziepublicatăînrevista„AllgemeineJenaer Literatur-Zeitung”,A.W.Schlegelmenționacăestevorbadesprecel maifrumosbasmcăzutvreodatădincerulfantezieipepământul sterp.Exegetulremarcasceneleîncântătoare,tablourileviișicolorate,darșiatitudineaechilibratăaautorului.Larândullui,traducătorulThomasCarlyleainsistatpebogățiadesemnificațiianarațiunii,considerândcănegăsimînfațauneiadintre„creațiilecelemai profundeșicelemaipoetice”alemareluiscriitor.Răspunzând scrisoriiacestuia,îndatade23mai1830,Goetheîșiexprima satisfacțiacă Basmul săuaavutsuccesșiînAnglia.Caracterizândușiopera,titanuldelaWeimarafirmaurmătoarele:„Esteocreație artisticăcarenumi-arreușiadouaoară.Ofantezieținutăînfrâucere impetuosrațiuniisătragăunfolosorganizatșiimpunestringență logică”.Afirmațiasedovedeșteimportantădeoareceatrageatenția asupralupteicesedăîninteriorulartistuluiîntreimaginarșirațiune, operadeartăfiindrodulunei„fanteziiținuteînfrâu”.

SevillaRăducanurecunoaștecă„niciunadintrecreațiilegoetheenen-aintrigatopiniacititorilor,n-astârnitcuriozitateașin-adat nașterelaatâteainterpretărica Basmul”.Fenomenulseexplicăprin

faptulcăGoethearefuzatsădezvăluiesemnificațiileascunseale narațiunii.Înfelulacesta,rețeauadesimbolurișialegoriiatextului și-apăstrattaineleultime.Deșinuadevoalatînțelesurilecamuflate alecreațieisale,scriitorulaatrasatențiacă Basmul nutrebuie interpretatalegoric,cisimbolic.Cutoateacestea,într-oprimăetapă, porninddelacorespondențadintreGoetheșiSchiller,exegezeleau insistatpesensurilealegoricealetextului.Astfel„umbrauriașului” decaresevorbeșteînnarațiunearconstituiotrimiterelaRevoluția Franceză,careainfluențatșidestinulțărilorînvecinate.

Dimpotrivă,exegezeledinsecolulalXX-leaauinsistatpe valențelesimbolicealerelatării.Dinaceastăperspectivă,s-aconsideratcă,înesență, Basmul reiaoseriedesimbolurispecificeoperei poetului,precumlumina,pământul,apa,aurul,uriașul.Unuldintre ceimaiimportanțicomentatoriaicreațieiesteRudolfSteiner.În volumul Noțiunilefundamentalealeteosofiei,subgenericul Taina revelatăaluiGoethe,acestaseocupăpelargde Basmuldespre șarpelecelverdeșifrumoasaFloare-de-Crin. Teosofulporneștedela ideeacă,înconcepțiatitanuluidinWeimar,capacitateadecunoaștereaomuluinureprezintăcevafix,cisepoatedezvoltacontinuu. Basmul estesupranumit Apocalipsa sau Tainarevelată aluiGoethe. Creațiaridicăproblemacorelațieidintretrupșisuflet,darșicaleape caretrebuiesăourmezeomulpentruaseridicadelateluriclaastral princunoaștereșiprintr-oînțelegeretotmaiînaltăatainelorlumii. Povestireaesteconsideratăatâtdeprofundă,încâtautoruleiera conștientdefaptulcădoarpuținivorfiaceiacareîivorputea deconspirasemnificațiilemajore.Deaicișicomparațiacu Apocalipsa dupăIoan.PotrivitluiSteiner,Goetheainclusînrelatareasacelemai profundelucruripecareleștiadespredestinulomenesc.Faptulcă elși-aexpusmariletainetocmaiîntr-unbasms-arexplicaprinfaptul că,într-oasemeneaproblemă,elnuseputeaexprimadecâtîn imagini,recurgândlasimbolisticaculorilor.Ulterior,concepția desprelumeapoetuluiafostnuanțatăprinaltedouăbasme: Noua Melusine (1807)și NoulParis (1810).ÎnviziunealuiRudolfSteiner,cele treibasmeînversuri„constituieceamaiprofundăexpresiea concepţieidesprelumealuiGoethe”.

Basmul sedeschidecuprezentareaatreitoposuridistincte. Primuldintremalurireprezintălumeafizică,întimpcemalulcelălalt, încarestăpâneștefrumoasaFloare-de-Crin,estelumeaspiritului. Întreelecurgefluviul,caresimbolizeazălumeaastrală,universul dorințelor.Abiaeliberându-sedetotceeacearepersonal,individul areacceslacelălaltmal.Fluviulîntruchipeazăobstacolulcetrebuie trecutpentruaseajungeînlumeaspiritului.Acestaestețelulsupremalomului.Buncunoscătoralmisticiișialalchimiei,Goethea prelucratsimbolulcrinului.Înlimbajulalchimic,acestatrimitela Mercur,adicăesteunsemnalînțelepciunii.Încercândsădezvăluie semnificațiilemajorealenarațiunii,RudolfSteinerafirmăcăluminițelerătăcitoaresuntniștesimbolurialefocului,adicăalepasiunilor, aleaspirațiilorsenzoriale.Teosofulvorbeșteapoidespremetamorfozasuferitădeșarpedupăceînghiteaurul.Dinverde,acestadevine strălucitor,luminândobiecteledinjurdintr-onouăperspectivăși avândacceslalucruripecareînaintedoarleintuia.Devenindluminos,elgăseștecaleacătretemplulsubpământean.Aicidescoperă statuiacelorpatruregi,darșipebătrânulculampa.Înviziunealui RudolfSteiner,acestaestesimbolulînțelepciuniistrăvechiaomenirii. Nuîntâmplător,felinarulsăulumineazăfărăsălasăumbre.

Exegetulabordeazăapoiproblemacelortreitainedeținutede înțelept,ceamaiimportantăfiindconsideratăceamaievidentă. Abiadupăceeleaufostrevelatepoateficunoscutășiceadeapatra. ÎnacestpasajidentificăRudolfSteinercheiaîntreguluibasm.În viziuneasa,tainelesereferălaceletreiregnurialenaturii(mineral, vegetalșianimal).Șarpeleverdeestecelcaredescoperăceadea patrataină,careconstăîncapacitateadeasejertfi.Pentruteosof, basmul-poemalluiGoetheilustreazămanieraîncareevoluează omuldelaeulsăuinferiorlacelsuperior.Templulesteconsiderat unsimbolalmarilorșcoliinițiatice,întimpceregiierau„reprezentanțiicelormaiînalteputerispirituale”.Cuvântulpecareșarpeleîl șopteștelaurecheabătrânuluiculampaesteconsideratcheiaenigmei,termenulcelmaiimportantdinbasm.Abiadupăceșarpele rosteștecuvântulmagic,bătrânulexclamăprofetic:„Sosit-atimpul!” Dupăjertfasa,corpulreptileisedestramăînnumeroasepietre prețioase.Aruncateînrâu,elevorconstituitemelianouluipodcare leagăsimbolicteluriculdespiritual.IubitulFlorii-de-Crinestereadus laviațăprinjertfașarpelui,dupăcareasistămlainițiereaacestuia.În finalulconsiderațiilorsale,RudolfSteinermenționeazăcă,prin intermediul Basmului, Goethe„avrutsăarateînimaginipoetice evoluţiaşimântuireafinalăaomuluişianeamuluiomenesc”.

ȘipentruKarlJustusObenauer,încentrulnarațiuniisegăsește omulșievoluțiaacestuia.PotrivitluiWilhelmEmrich,valoarea supremădesprecarevorbește Basmul estedragostea.Easegăsește deasupraînțelepciuniișiaforței,deundeafirmația:„dragosteanu stăpânește,eaformează”.Narațiuneazugrăveșteunlungprocesde metamorfozarealumii,pânăseajungelaosocietateideală.Chiar dacăarefuzatînmodsistematicsădezvăluiemarilesemnificațiiale creațiilorsale,Goetherecunoașteexistențaîn Basm auneiprofeții, tocmaipentrucărelatareasereferăînacelașitimplatrecut,prezent șiviitor.

În2010,Jean-PatrickDubrunarealizatonouătraducere comentatăa Basmului luiGoethe,intitulată LeSerpentvert.Conte initiatique.Traducătorulși-ajustificatre-lecturaprinfaptulcă interpretărileanterioareignorautocmaiesențaoperei,dimensiunea eialchimică.Înviziuneaexegetului,spiritulscrieriisedezvăluienumai printr-oabordaremultiplă.Fiecarepersonajesteconsideratun arhetip,personificareauneiputerianaturii.Dubrunconsideră Das Märchen opovestiresimbolică,darșiunelogiuadusputerilorvitale. Criticulestedepărerecătextulnupoatefiînțelesfărăaserecurgela ogrilădelecturăalchimică.EstecunoscutfaptulcăGoethecunoștea tradițiahermeticășierafamiliarizatcuscrierilealchimiștilor.La începutulnarațiunii–menționeazăDubrun–,Șarpeleverde„pleacă încăutareaauruluiluminosșialsecretuluitinerețiieterne”.Luntrașul șibătrânulculampasuntvăzuțicaadevărațiialchimișticeveghează lanaștereaOperei.Easeîntrupeazăsubformatemplului,carese naștedesubpământdupăceareloccăsătoriaPrințuluicufrumoasa Floare-de-Crin.Înfelulacestaseatinge„secretulnemuririi”,„unuldin scopurilepracticiialchimice”.ÎnviziunealuiDubrun,ceitreiregi întruchipeazăoseriedecalitățiesențiale.Statuiaregeluideaur simbolizeazăÎnțelepciunea,iarcoroanadinramuridestejarpecare opoartăsugereazăideeadenemurire.Înțelepciuneaesteprincipalul scopalcăutăriiinițiaților.Regeledeargint–menționeazăexegetul–întruchipeazăFrumusețeașiArmonia,iarceldebronzreprezintă forța,putereasolară.Timpîndelungat,armeleaufostfăuritedin bronz.Porninddela NuntachimicăaluiChristianRosenkreutz,Dubrun considerăcăși Basmul luiGoetheoferămaimulteniveledelectură, delaosimplăpovestealegorică,launtratatdealchimie.Deaiciși farmeculapartealoperei.Relevareadimensiuniisimboliceafiecărui personajfaciliteazăînțelegereafapteloracestora.Totulpânăse ajungelaimagineaapoteoticădinfinal,„căsătoriaalchimicăaregelui

șiaregineicareconsacrăaparițiatempluluișitriumfulluminii”. Narațiunea DasMärchen esteconsideratăo„adevăratăcapodoperă aArteiregale”.Esteoscriereesențială,înmăsură„săîmbogățească comoaratradițieiinițiatice”.

Fiindvorbadeunbasm,dincolodenumeroaselesimboluri, fantezia,imaginaruljoacăunrolesențialînnarațiune.Goethe creeazăununiversmiraculos,specificpoveștilor.Fabulosuleste prezentșiînfinal,cândscriitorulîșiimagineazăolumeutopică,din carerăulestealungatdefinitiv.Exegețiiaurelevatcaracterulvizual alrelatării,careiseadresează,cupredilecție,ochiului.Nuîntâmplător,Goetheafostputernicinfluențatdeteoriaculorilor,rezultatul fiind–dupăcumprecizeazăOskarWalzel–overitabilăsimfonie cromatică.

Potrivitdicționarelordetermeniliterari,basmulesteoformăa genuluiepicîncaresepovestescoseriedeîntâmplărifantasticela careparticipănumeroasepersonajeimaginare:feți-frumoși,zâne, animalemiraculoaseetc.Conflictularelocîntrebineșirău,acesta dinurmăfiindîntruchipatdediferiteființemaleficeprecumvrăjitoarele,zmeiisaubalaurii.Înciudanumeroaselorîncercăridificilelacare suntsupușiprotagoniștii,binelereușeștesătriumfeînfinal,deunde șidimensiuneamoralizatoareatextelor.Nuîntâmplător,în Estetica basmului,G.Călinescudefineaacestecreațiidrepto„oglindireavieții înmodurifabuloase”.

Spredeosebirededefinițiaclasică, Basmul luiGoetheareușitsă șochezedeoareceesteocreațieatipică,încarepersonajelesuntmai multniștesimboluri.Fiindvorbadespreoperaunuipoet,înaintede toate,surprindeabsențaepicului,ceeacefacecanarațiuneasăfie maimultofeerie,unpoemînproză.Deșipăstreazăcâtevadintre coordonateleesențialealebasmelor,Goetheaduceșinumeroase modificări.Astfel,elrenunțălatradiționalaformulăintroductivă„a fostodatăcaniciodată”,ceeace,aparent,conferătextuluiunplus derealism.Cutoateacestea,autorulpăstreazăindeterminarea spațialășitemporalăspecificegenului.Maimult,delabunînceput suntemintrodușiînplinmiraculos.Întâmplărilesuntplasatelângă unfluviularg,pemalulcăruiasegăseșteumilacolibăaunuibătrân luntraș.Prezențarâuluicedespartedouălumișiabarcagiuluitrimit lamitulluiCharoncetreceasufletelecelormorțipesterâulStyx.Dar fluviulmaipoatesugerașirupturadintrerealșiimaginar.

ȘocheazăfaptulcăpersonajeleluiGoethenusuntnumainiște feți-frumoșișinișteIleneCosânzene,cisuntalesedintoateregnurile. Surprinde,înaintedetoate,prezențaa„douăluminițerătăcitoare”, grăbitesăajungăcâtmairepedepecelălaltmalalfluviuluipentru aseîntâlnicufrumoasaFloare-de-Crin.Celcarefaciliteazăpătrunderealorînlumeamiraculosuluiesteluntrașul.Trimiterealafloarea decrinnuesteîntâmplătoare,deoareceeareprezintăoîntruchipare apuritățiișiaiubirii.Pedealtăparte,prinintermediulcelordouă „luminițerătăcitoare”,prozatorulintroduceîntextsimbolulluminii, caredevineechivalentulcunoașterii.Nuîntâmplător,peparcursul basmuluiapareunbătrânînțeleptcarepoartăolampăfermecatăcu ajutorulcăreiaelschimbălumea.Esteinteresantfaptulcă„luminițele rătăcitoare”preiauatributespecificumane.Elesporovăiesccu vioiciuneîntr-olimbănecunoscutășisarnebunaticepemarginile luntrii,amenințândsăorăstoarne.Faptsemnificativ,niciluntrașulnu estecontrariatdeaspectulexterioralcălătoarelor,careîncearcăsă îlrăsplăteascăoferindu-imaimultemonededeaurstrălucitor.În modparadoxal,înlocsăsebucure,barcagiulsearatăscandalizat, deoarece,dacăosingurămonedădeaurarficăzutînapă,fluviul s-arfiînvolburat,iarvalurilel-arfiînghițitcubarcăcutot.Textulnu explicădeundeprovineaceastăaversiuneafluviuluiîmpotriva aurului.Maialescă,dincelemaivechitimpuri,acestaesteconsiderat celmaiprețiosmetal.Maimult,datorităstrăluciriisale,elpoatefi

consideratoversiunemineralizatăaluminii,afoculuisolar.ImaginileluiBuddha–seprecizeazăîn Dicționaruldesimboluri –sunt aurite„casemnaliluminăriișiperfecțiuniiabsolute”.Luminițele călătoaresehrănesccuaur–semnalaspirațieilorlacunoaștere–, darșirăspândescînjurullormonededeaur.Goetheinsistăaicipe diferențeleexistenteîntresimbolurilespiritualealemetaluluiși versiunealuidegradată,mercantilă,întruchipareanăzuințelor telurice.Cumluminițelecălătoarenuauîncuviințareasăiaînapoi ceeaceaudăruit,bătrânulsevedeobligatsăaduneînșapcasa monedeleșisăleîngroapeundevapețărm.Înmodsurprinzător, luntrașulceresăfieplătitcuroadeleobișnuitealepământului,pe careceledouăpersonajeinsolitenule-augustatniciodată.Drept consecință,elenusuntlăsatesăplecepânăcândnupromitcăvor aduce„treicăpățânidevarză,treianghinareșitreicepemari”.

Deoareceînipostazaluimaterialăaurulesteconsiderat blestemat,luntrașul(acăruiidentitaterămâneneprecizată)dorește săîngroapemonedeleaducătoaredeprimejdiiîntr-unlocstâncos, încarenuputeapătrundeapa.Elaruncăaurulîntr-oprăpastie foarteadâncă,unde„îșiaveaculcușulunșarpeverdedetoată frumusețea”.Șarpeleareosimbolisticăextremdebogatăîntradițiilepopulare,numeroșiscriitoriinspirându-sedinlegendelelegate deaceastăvietatemiraculoasă.Prozatorulnuprelucreazăcredințele terifiantelegatedemitologiareptilei.Șarpeleverdenuesteprezent nicicasimbolerotic,nicicaîntruchipareanemuririi.Elapareîntr-o ipostazăfeerică,seducătoare,rolulluifiindînprimulrândspiritual. Dacăluntrașulfacelegăturaîntrelumeacelorviișitărâmulcelor morți,șarpeleesteunmediatorîntreteluricșiastral.Culoarea reptileiestesimbolică.Verdeleesteculoareanaturiișiasperanței, darîntruchipeazășiluminaspiritului.Nuîntâmplătortocmaișarpele estecelcaredescoperămariletainecamuflateînadâncurilepământului.Galbeniiceserostogolescînhăuîltrezescdinsomnșiîncepe îiînfulecelacom.Aurulînghițitsetopeșteînmăruntaielereptilei, conferindu-iotransparențăstrălucitoare.Subaceastănouăipostază eliesedinascunzătoarerăspândindoluminăplăcută.Latrecereasa, toatefrunzeleîncepsăscaperecasmaraldul,iarflorileparpreschimbateînmodmiraculos.Povestitorulinsistăpejoculcromaticși mizeazăpeconotațiileverdelui,nuanțăanaturiiînfloritoare.Nu trebuieuitatfaptulcăGoetheafostfascinatdesemnificațiile culorilor.În1810,elapublicatlucrareaintitulată ZwerFarbenlehre (Despreteoriaculorilor).

Strălucirea(lumina)esteceacareîldeterminăpeșarpeleverde săseapropiedeceledouăluminițe.Înciudaasemănăriiloraparente,acesteaatragatențiaasupraspecificitățiilor.Elesepotsubția șisepottransformaînlimbideflăcări,ceeacelefacesăaspirecătre înalt,întimpceșarpeleesteovietatetelurică,cesetârășteprin tenebre.Luminițelesescuturăfăcândcaomulțimedegalbenisă cadăînjur,pecareșarpeleverdeîncepesăîiînghită,devenindtot maistrălucitor.Dreptrăsplatăpentruinsolitulprânzcopios,reptila estegatasălesatisfacăoricedorință.Călătoareleîicersălearate drumulcătrepalatulîncarelocuieștefrumoasaFloare-de-Crin.Mult timp,eaesteunpersonajreconstituitînabsență.Șarpeleatrage atențiaasupragreutățiiîndepliniriiacestuideziderat,deoarece Floarea-de-Crinseaflapemalulcelălaltalfluviului.Mareadificultate estedatădetraversareaapei.Nupotapelalaajutorulluntrașului deoarece,asemeneamiticuluiCharon,elpoateaducepeoricinepe malulpecaresegăsesc,darîiesteinterzissătreacăpecinevape malulcelălalt.Dreptconsecință,secautăaltesoluțiipentrutraversareaapei.Șarpelespunecăîipoatetreceeldincolo,darnumaipe laprânz.Cumluminițelornulefaceplăceresăporneascăladrumîn miezulzilei,lisepropunesăajungăpemalulcelălaltseara,„odată cuumbrauriașului”.Încomparațiecualțieroidinbasme,uriașul zugrăvitdeGoetheesteșielunpersonajatipic.Înciudaaspectului

săufizicînfricoșător,elesteatâtdelipsitdevlagă,încât„nupoate ridicaunfirdepaicumâinile”.Cutoateacestea,umbraluieste puternică,atingândapogeullarăsăritulșilaasfințitulsoarelui.Ea esteînmăsurăsăîipoartepecălătoripesteapă.

Pelângămultealtesimboluri,șarpelesedovedeșteșio întruchipareaseteidecunoaștere.Deșicondamnatsăsetârască prinhăurișicotloaneîntunecate,elestecelcaredescoperămirificul sanctuarsubteranșidoreștesăcercetezemisterioaseleluiobiecte. Maiîntâi,șarpeleverdeidentifică„cuuimireșivenerație”statuiadin aurcurataunuirege.Dialoguldintrereptilășistatuiaînsuflețităeste dialoguldintredoiînțelepți.Laîntrebareaceemaiminunatdecât aurul,șarpelerăspunde:lumina.Cualtecuvinte,bogățieimateriale îipreferăcunoașterea.Întrebatceîldesfatăcelmaimult,reptila răspunde:conversația.Șarpeledescoperăînboltasubteranăși statuiaminunatădeargintaunuialtrege.Voinicșirezematîn ghioagalui,acestadinurmăpareopersonificarealuiHerakles.Alb șistrălucitor,argintulesteoîntruchipareapurității,aclarității,a conștiințeișiafidelității.Ceadeatreiastatuieestedebronz.Bronzul trimitelaovârstădegradatădinistoriaomenirii,darelesteșio încarnareaforței.Nuîntâmplător,elafostfolositpentrufabricarea armelorșiaclopotelor.Goetheinsistăpesimbolisticametalelor, aurul,argintulșibronzultrimițândlaceletreivârstepecarele-a parcursomenirea.Ceadeapatrastatuieestealcătuitădinaliajul dintreceletreimetaledincareaufostturnatecelelalte.Acestaeste regeleimpur,ceeaceîiconferăoînfățișareneplăcută.

Șarpeleasistăladialoguldintrecelepatrustatuișiunbărbat îmbrăcatînportțărănescceseiveștedinperetelesanctuarului. Acestapoartăînmânăolampăacăreiflacărăardefărăsăarunce vreoumbră,luminândneașteptatîntreguldom.Bătrânulpareun profet,unmaestruspiritual,uninițiat,careștiesărăspundăla întrebărileîncifratealeregilor.Nuîntâmplător,lampatrimitela lumină,laînțelepciune,laoviațădedicatăcontemplației.Dinîntrebărileregeluideauraflămcă„bărbatulculampa”cunoaștetreitaine majore,dintrecareceamaideseamăeste„ceavăditătuturor”.Nu areînsădreptulsăodezvăluiepânăcândnuaflășitainaapatra. Aceastaestecunoscutădeșarpeleverde,carei-oîmpărtășește bătrânului.Dinpăcate,celepatrutainesupremenuîisuntdezvăluiteșicititorului.AsemeneaceleialuiAladin,lampabătrânului posedăoseriedevirtuțimagice.Eaareputereacaprinluminaeisă prefacăpietreleînaur,lemnulînargintșianimalelemoarteînpietre prețioase.Înplus,puteadescompuneoricemetal.Pentrucaacest miracolsăaibăloc,trebuiacalampasingurăsăîndepărtezeîntunericul,înabsențaoricăreialtesursedelumină.

Întorcându-selacolibadepecoastamuntelui,bătrânulîși găseștenevastafoartesupărată.Aceastapovesteștevizitacelor douăluminițerătăcitoare.Intrândîncasă,dupăceaulăudatgazda, eleauînceputsăînghităculăcomietotauruldepeperete,afirmând căareungustmaibundecâtaurulbrut.Dupăceaucurățattoate zidurile,aucrescutșiaustrălucitșimaiputernic.Apoiauînceputsă sescuture,răspândindînjuromulțimedemonededeaur.Separe că,șideaceastădată,Goethefacedistincțieîntreaurulspiritualșicel mineral,acestadinurmăfiindconsideratblestemat,malefic.Nu întâmplător,dupăcecâineleînghitecâtevamonede,moare. Nevastabătrânuluiînțeleptesteceacareseangajeazăsăplătească datoriapecareceledouăluminițeoaveaufațădeluntraș:trei căpățânidevarză,treianghinareșitreicepe.Bătrânulnusesupără, deoareceștiecăvavenivremeacândceledouăcălătoareîlvorsluji. Laluminalămpiifermecate,perețiiseacoperădinnoucuopojghiță deaur,iarcâinelemortsepreface„încelmaifrumosonixpecareți l-aiputeaînchipui”.Bătrânulîiceresoțieisăstrângămonedeleși onixulîntr-uncoș,să-lducălarâușisăîlroagepeșarpesăotreacă apa.Pemalulcelălalt,eatrebuiasăocautepefrumoasaFloare-de-

Crinșisăîidăruiascăonixul-simbol,deoareceatingereaei miraculoasăvatrezicâinelelaviață.Mesajulbătrânuluiînțeleptsună înfelulurmător:„Spune-isănuselasecopleșitădetristețe,căciîn curândvafiizbăvită;ceamaimarenenorociresevadovedicelmai marenoroc,căcisosit-avremea!”

Esteinteresantdeobservatfaptulcă,înloculunorformule atemporalespecificebasmelorprecum„afostodatăcaniciodată”, Goetherecurgelaformulaprofetică„sosit-avremea”.Șiaceastă sintagmăexprimăoformăaindeterminăriitemporale,daratrage atențiaasuprafaptuluicăavenittimpulpentruînfăptuireaunor lucrurideosebite,pentruîmplinireauneiprevestiri.

Existăointeresantărăsturnaredevaloriînlumeazugrăvităde povestitor.Coșulpecareîlcarăbătrânanuestegreudincauza monedelordeaursauaonixului,ciazarzavaturilorpecareileducea barcagiului.Pedrum,easeîntâlneștecuumbrauriașului,careîiiao căpățânădevarză,oanghinareșioceapă.Înfelulacesta,femeianu îlmaipoateplătipeluntraș.Acestadinurmăafirmăcăplatacuvenită trebuiesăseodihneascănouăceasurișinuîșipoateluaparteapână nuplăteșteotreimefluviului.Dupăcumsepoateconstata,Goethe trimitefrecventlanumerologie,maialeslanumărulsacrutreișila multipliacestuia.Pentruaieșidinimpas,femeiatrebuiesăpromită căpesteonoapteșioziîșivaplătidatoria.Pânăatunci,mânape careabăgat-oînapafluviuluidreptgajsefaceneagrășiîncepesă seatrofieze.

Întimpuldialoguluiculuntrașul,bătrânaasistălasosireaunui tânărcavaler.Asemeneacelorlaltepersonaje,niciidentitateaacestuia nuestepreabineprecizată.Dinpăcate,odurereadâncăîlfăceasă ignoreceeacesepetreceînjurulsău.Intrândînvorbăcutânărul prinț,femeiaaflăcășiacestaocautăpeFloarea-de-Crin.Timp îndelungat,aceastaestereconstituităînabsență.Chiardacădevine opersonificareafrumusețiidesăvârșite,dindialogulcelordoiaflăm cămisterioasaFloare-de-Crinreprezintăoîntruchipareainaccesibilitățiipentruoricebărbat.Asemeneapersonajelormaleficedin mitologiagreacă,eaucideoriceființăpecareoatinge,darposedăși daruldeareaducelaviațăunanimalneînsuflețit.Deaicișidurerea cavalerului.Tânărulareimpresiacăsoartaluiarputeafimodificată prinputerealuminiisacre,deundeinteresulpentruomulculampa.

Povesteanespunecă,înmiezulfiecăreizile,șarpeleprelua înfățișareaunuipodpesteapelefluviului.Dacălaînceputpărea clăditdinjaspșicuarțverde,dedataaceastaeldevineșimai strălucitor,fiindalcătuitdinsmarald,crisoprasșicrisolitîmbinatecu oneasemuitămăiestrie.Traversândpodul,bătrâna,tânărulșișarpele ajungînfațafrumoaseidomnițe.

GrădinamiraculoasăaFlorii-de-Crinpareîmprumutatădintr-un tablouidilicdinmitologiagreacă.Frumoasazânăcântalaharfăpe malulunuilac,laumbrabinefăcătoareaunuipâlcdearbori. Prezentândcurteaacesteia,GoetheimagineazăonouăArcadie, dominatădeveselie,jocșiarmonie.Cutoateacestea,frumoasa Floare-de-Crinerasupăratădeoarecetocmaii-amuritcanarulcare oîncântacutrilurileei.Bătrânaîitransmitemesajulcriptatalomului culampa,careoanunțacăasositvremeașicăebinesăîși domoleascătristețea.Maimult,chiarșiînnenorocireartrebuisă vadă„soliauneifericiridepline”.

Foarteinteresantsedovedeștedialoguldintreșarpeleverdeși Floarea-de-Crin.Reptilavorbeștedespreexistențauneiprofeții privindsanctuarulsecretșipodulcaresevaridicapestefluviu,o profețiepecalesăseîmplinească.Potrivitprevestirii,dinapăvor creștedelasineniștepiloniuriași,pecaresevaridicapuntea.La observațiileneîncrezătoarealetinerei,reptilarăspundecătemplul afostdejaclădit,chiardacădeocamdatăelseaflăînadâncurile pământuluișinupemalulfluviului.Maimult,i-avăzutșiavorbitcu

regiidinsanctuarșiaauzitrostindu-secuvinteleprofetice„sosit-a vremea”.

Textulcontinuăculamentațiiletânăruluiprinț.Acestaîșiexprimă durereapentrucăi-afostsortitsăiubeascăofemeieinaccesibilă, careucidetotceeaceatinge.Durerealuicreșteșimaimultcând vedecumiubitaluisedistreazăcucâinelepecaretocmail-atrezit laviață,întimpceelestecondamnatsănusepoatăapropiadeea. Decâtosuferințăfărăsfârșit,elpreferăsămoarădeatingereaei.

Încontinuare,basmulinsistăpeeforturiledepusedecătre personajepentrusalvareatânăruluiprinț.Soluțiaestesugeratăde șarpeleverde,careîșidezvăluiedinnourolulbenefic.Singura posibilitatedesalvarerămâneaducereaomuluiculampafermecată înaintedeapusulsoarelui.Înașteptareabătrânuluiinițiat,reptila formeazăuncercmagicînjurultânărului(ceaminteștedemiticul Uroboros),împiedicândastfelcatrupulacestuiasăsedescompună. DuhullămpiiîlîndeamnăpebătrânsăvinăînajutorulFlorii-de-Crin, iaruliulprințuluisetransformăîntr-unanimal-călăuză.Luminițele rătăcitoaresosescșielemetamorfozateînniștetinerivioi.Povestirea insistăpedescrierearitualulmagicaltreziriilaviațăatânărului.

TitanuldelaWeimarinsistăperolulesențialalșarpeluiîn narațiune.Ființăbenefică,elsetransformăîndiferiteperioadeale zileiînpodulsplendidcareleagăceledouămaluri,permițând protagoniștilorsătreacăapafluviului.Maimult,elestegatasăse jertfeascăînmoddeliberatpentruatrezilaviațăiubitulFlorii-deCrin.Totulserealizeazăprinintermediulunuiritualmagic,încare frumoasatânărăjoacărolulunuicatalizator.Atingândcuomână tânărulșicucealaltășarpele,eaesteceacaremediazătransferulde viațădintrepersonaje.Înacelașitimpestetrezitlaviațășicanarul. Dupăsăvârșirearitualului,trupulreptileisedescompuneînmiide nestematescânteietoare.Acesteasuntadunateșiaruncateînapa fluviului.Acumsedezvăluieșirolulluminițelorrătăcitoare,singurele înmăsurăsădeschidăpoartasanctuarului.Pătrunzândînboltasacră încaresegăsescstatuilecelorpatruregi,protagoniștiiîntâmplărilor începundialoginițiaticcuaceștia.Bătrânulînțeleptestecelcare rosteștepentruatreiaoarăcuvinteleprofetice:„s-aîmplinitsorocul, sosit-avremea”.Cualtecuvinte,avenittimpulsăseîmplinească prevestirea.Într-adevăr,personajeleasistălaînfăptuireaunorlucruri tainice.Așezatîntretânărultrezitlaviațășifrumoasafecioară, bătrânulmagafirmăcă„treisuntmaimariipământului:înțelepciunea,aparențașiforța”.Fiecăruiadintreacesteînsușiriîi corespundeunuldintreceitreiregi.Înparalel,asistămlaprăbușirea statuiiimpurerealizatădinaliaj.Înplinprocesdereumanizarea tânărului,ceitreiregiîioferăcâteundarsimbolic:ospadă,un sceptrușiocununădestejar.Abiadupăsăvârșirearitualuluicorpul trezitlaviațăîșiregăseșteșispiritul.Tânărulrecunoașteputerea tradițieiîntruchipatedeceletreistatuisacre,darafirmăcă,dincolo deele,ceamaiputernicăforțăcestăpâneștelumeaestedragostea.

Finalulnarațiuniiesteapoteotic:ceidoitineriîșipotlega,în sfârșit,destinelepriniubire,întimpcepersonajeleasistălaspectacolulfeericalridicăriilasuprafațăatempluluisubteranșialînălțării nouluipod,creatprinsacrificiulșarpeluiverde.Bătrânașiomulcu lampaîntinerescmiraculos,uriașulsetransformăîntr-oimensă statuieroșieacăreiumbrăaratătrecereatimpului,iardincerîncep săcadămonededeaur,risipitecugenerozitatedeluminițele rătăcitoare.Dupăcumseîntâmplăînbasme,totulseterminăcu bine.Părăsindsferamiraculosului,titanuldelaWeimarinsistăpe ideeaperenitățiideoarece,pânăazi,poduleplindecălători,iar templulestecelmaicăutatdinlume.Dincolodeplonjareaîn miraculos,putemvorbișideodimensiuneparabolicăatextului, carevorbeștedespreimpunereauneinoibisericișiaunuinoucult. Cualtecuvinte,despreonouăcondițieaomului.

Capcanalumiisim\urilor

rĂZVannIcula

Cumarfidacăînpragulfestival uneisărbătoriaCrăciunului, străbătândanevoieprincadrul hibernal-feericaferent,oceatădecolindătoriarbatelaușauneicasecocheteși arfiprimițicuzâmbetulpebuzechiarde TristanșiIsolda?UnTristancuochiicam apoși,cupomețiistrăbătuțideirizațiiroșiivineții,cuglasdogitdincarerăsunăbucuriaomuluimulțumitdegospodăriași debunăstareasa.Isolda–cupicioare groase,cupânteculrotunjitbineșicu cevagușăsubbărbie,cubrațedebavarezăcareîntimpulOktoberfestducela meselecliențilorhalbedeberegigant, adicăopiftieîntoatăregula,unadevărat ospățumblător.Omenițicumsecuvine, cutoateceletradiționaleși-nfarfuriiși-n pahare,laurmătoareacasăurătoriinuar fiîntâmpinațidenimenialțiidecâtde RomeoșiJulieta–unRomeosuplușiîngrijit,pechipulcăruiasăsevadătrecerea timpuluidarșiviațabună,unfeldeDavid Beckhamtrăitorîntărâmulfăgăduinței.Iar Julieta,bineînțeles,unfeldepăpușăBarbieneapăsatădevârstă,saumaidegrabă o Spicegirl alecăreisinguregrijisuntdieta veganășiplanificareaurmătoareicroaziereprincineștiecelocuriexotice.Șimai departe,bucuroșideoaspeți,araștepta pelaferestreOrfeușiEuridice,Lancelotși Guinever,WertherșiLotteșicineștiecâți alțilocuitoriaiuneisuburbiidefițeșidelocinteresantăplasatălamarginealiteraturii.Delocinteresantă,înciudaluminilor detoateculorilecarevestescsărbătoarea, întrucâtmarilepoveștideiubirealeomenirii,transpuseînpaginicareaudevenit întimpliteraturăautentică,suntmemorabiletocmaiprintragismulșiprindrama lor,nicidecumprinîmplinire.

Peacestdrumaliubirilordevastatoare paresăporneascășiDorianaMureșan (Dotty/Dora),personajulprincipaldinromanulNicoleteiVișan, Capcanaparfumului (edituraCreator,Brașov,2021).Aflatăîn anulterminalalliceului,aceastaseîndrăgosteștedeDavid,jucătorînechipade fotbalaorașuluinatal-Babadag.Iubirea lorîntâlnește,însă,piediciceparinsurmontabile,careîiîndepărteazăunulde celălaltși-ipoartă,laîntâmplare,pedrumuriseparate.Lipsitădefiguramaternă carei-arfipututînțelegechinurileiubirii,

victimăaunuiaccidentcareducela hotărâreadea-șiaruncaînuitaresentimentelepentruDavid,Dorianareușește sărezistetuturorgreutățilorșievităpericoluldeaserata.DevenităstudentălaPsihologieînBucurești,tânăraîncepesă pășeascătotmaisigurpedrumulmaturizării,lărgindu-șiperspectiveleșiorizontul,implicându-seînrelațiisentimentale deduratămaiscurtăsaumailungă, căutândnunumaisă-șiuiteprimaiubire cișisăsecunoascăpesine.

Personajelepecareleîntâlnește,relațiileamoroaseșiceledeprietenie,darșicontexteleîncareajunge,transformătreptat adolescentaînfemeie,fărăaofacesărenunțelaprincipiilemoraleșilasufletulsensibilcucareafostînzestrată.Dimpotrivă,în locsăseînăspreascăsausădecadă,ajunge săfieconsumatădeîntrebări,dedileme maimultsaumaipuținadolescentine,inclusivderemușcăripecarenumaispiritele marilepotavea.Căutărilesentimentaleale DorianeirevolvăînjuruluneiimaginiidealizatealuiDavid,motivpentrucare,deși absent,acestaesteregăsitșiurmăritînfiecaredinfigurilemasculinedecareaceasta seatașează.

DeșiromanulNicoleteiVișanareun oarecareizceaminteștedeinterbeliciși unsentimentalismcaracteristicoperelor luiDrumeșsauSebastian,sepăstreazăcât sepoatedeactualnunumaiprinlimbajul adolescentuluimodernșiargoullapurtător,cișiprinanumitediscuțiidenaturăsocialăpecarelecomportă.Anume,spre exemplu,diferențadeopticăaplicatăbărbațilorșifemeilorînprivințanumăruluirelațiilorsentimentaleîncareseimplicăsau aaventurilor:„Șiînceeacepriveștesexualitateașisenzualitateafemeiiexistămultepolemici.Întimpceunbărbatcare practică«sportul»one-nightesteconsideratun«player»,ofemeiecareîșipermiteaceeașilibertateesteetichetată automatca«ușuratică»,astacasănufolosescuncuvântvulgar”,reflecteazăDoriana,folosindu-șipropriaconștiințăca interlocutor.Deasemenea,trimiterile (dacănufeministe)celpuținegalistariste plaseazăcuușurințăromanulînactualitate,asemeneadiscuțiifiinddeneimaginatîntr-olumeprofundconservatoarepe caresocietatearomâ-neascăaînceput,de

laovreme,săopărăsească:„Eadevărat, (...)totmaimultefemeiauajunssăocupe funcțiideconducere,fiindrespectateși apreciate,suntfemeicarelucreazăîn domeniiîncarenuerau,cândva,acceptate,dardinpăcate,numărullorestemai micfațădecelalbărbaților(...).Casă ajungăacolo,(...)femeiletrebuiesă munceascădedouăorimaimultdecât bărbații”.

Sfârșitulromanului,deschis,carepermiteșiparesăpromităocontinuare,îi aducefațăînfațăpeDorianașiDavidpentruoexplicațiefinală.Caposibilăinterpretare,aceastăalegerearputeareprezentaoresacralizarealumii.Apăsatăde nostalgieșideexperiențeletrăiteînsocietateacatalogatădegânditoriimoderni drept„lumeaciniculuișianegustorului”, Dorianasepoatesalvaprinîntoarcereala principiulvechidecândlumea,doveditîn deserândurioptimistșideopotrivămincinos,căiubireaînvingeîntotdeauna.Pede altăparte,intrândpefăgașulgândiriimoderne,tânărafemeie,asemeneaomenirii întregi,într-osocietatebolnavădelipsa eroismuluișiazeilor,nu-șipoatepriviexistențaaltfeldecâtcafiindogreșeală.Momentîncareintervineresacralizareade carevorbeam,anumeodeciziecareiese dincomun,unacaresfideazăcalcululrece șichiarcinic,capabilăsăsuportecuîndrăznealăconsecințeleșisăînfrunteorice urmădeluciditatechiarcurisculdea păreaabsurdă.

Cuodimensiunedestuldeexagerată carepoateînspăimântapânășitemerarii (aproapepatrusutecincizecidepagini), pealocurigonflatînmodinutil,cuplusurileșiminusurilesale, Capcanaparfumului esteunromancarestăînpicioare și-șipoateîntoarcecititorullavârstala caresentimentulprimeazăînfațainteresului,înperioadaviețiiîncarezărilenu suntnicidecenușă,nicilipsitedeculoare. Defapt,laacelstadiuîncaresufletul poateficaracterizatdesublim,deiubire naivășiidealistă,înrealitatesinguradezlegaredeblestemulcontemporanaldezumanizării,uniculleaccapabilsăfacăsă seretragăînbezneadâncidincaresănu maiiasăvreodatășicomerciantulșicontabilul.

CarmenSylva, balade înecouderitornel[

ElEnaVulcĂnEscu

Tocmaiinstalatăînnouasapatrie,PrincipesaElisabetaare sentimentulîntoarceriiîntr-untimpalbaladeicareîifascinaseadolescența.ColaborarealuiGoethecuSchiller consacraînliteraturagermană 1797 drept Anulbaladelor, ilustrativmitologice,reverberantesufluluieuropeanșideomagicămiză asuprascrisuluigoethean.StatornicalorprietenieîntrețineluiGoetheconștiințamisiuniisalepoeticesupratemporaleșisuprapersonale Zeulșibaiadera perceptibilecoudinByronpânăîn Luceafărul eminescian, Uceniculvrăjitor, LogodnicadinCorint sau Căutătoruldecomori suntdoarcâtevaperlateexerciții,lainsistențelelui Schillerasupradatorieideafinalizacapodoperele WilhelmMeister

PentruscriitoriiromânidinadouajumătateasecalXIX-lea, producțialiterarăpopularăconstituieunizvorprincipal.DeschidereaspreșcolileEuropei,alianțeleideologiceșiculturale,virtutea absorbțieiaudeterminatșiîmplinireaunordestinedeexcepție, neîndoielnicfatidică,gândindu-ipeCarmenSylvaşiMihaiEminescu,neignorândcontribuțialuiV.Alecsandri,mentoralesșiprietendevotatîndevenireapoetei.

Melancoliasurâzătoare,bonomiaîncurajatoareșicelebritatea poetuluișiompoliticV.Alecsandriauîntrupatcălăuzaserafică,însăși voințafirii celeideoexcesivăneîncredereînsine,ascunzândușiîncercărilesurprinsăuneori, aruncândpanacauncopilprinsîn greșeală. Debutulpublicisticdin1880,cupoemele Sapho și Hammerstein,Leipzigșiînvolumdin1881, Sturme,Bonn,anunțăcapodopera Iehova,Leipzig,1882.Deoelevatăinspirație,înrealo profundăsuferințăînveghelacăpătâiultatăluișialfratelui,apoial fiicei,fărăîntoarcere,tânăras-arlăsaînvoiaDumnezeuluiceluiputernicșibun,căutându-l,invocându-l,să-iîngenuncheze.

ColaborareacuAlecsandris-adoveditcaleasigurăspreoveritabilăglorieliterară,unanotimpal baladelorșiromanțelor dovedit prestigioasecoroaneiși oregalitatemaimult.1 Entuziasmatăde poeziasufletuluiromânesc,defantasticulnaivcucaizburătoriși șerpicusolzideaurîiamintescpoveștilescandinavealecopilăriei șicântecul Eddelor,cerculsfântalcredințeicareuneștetimpurilestrăvechișimoderneîncareonațiuneîșiadunătrofeeleeroilor,speranța, gânduluișifloareasentimentelor. (Mickiewicz, Cântecepopulare).

ÎnstudiulsăudespreCarmenSylvașiVasileAlecsandri,G.Bengescuatrageatenția,cueleganțășidiscernământasupraprimilor pașispreuniversalitateaiactuluiculturalromânesc. Baladele sau legendele,Doinele,Horele și Colindele– asemănătoare Cântecelor deCrăciun aleliteraturiioccidentale,toateacestegrupaje culeseși îndreptate deAlecsandri,nuserecită,ele seacompaniazădecântecsaudedansșiadeseadecântecșidansdeodată, aproapedescalziinorduluisaudemenestrelulșitrubadurulsudului.Dar, cântarea corală esteatestatălanoidelaînceputulsec.alXVII-lea,însesizabilăinfluențăamuziciigregoriene,peterenulcomunalmuziciiși poeziei. Psaltirea MitropolituluiDosofteirecurgelamodelulversificațieipolonezuluiJeanKochanowskidin PsalterDavidow, pemuzicaluiN.Gomolka,înevidentăstatornicirea ritornelei corale.

Citindpoezianoastrăpopulară,ascultându-imuzica,ritmul, măsurașicadența,cândvii,cândlente,dar,maiales,tânguitoare șimelancolice,CarmenSylvaîiresimte farmecul străin,particularși

misteriosaldorințelorascunseînprofunzimi. Remarcaseconfirmă de-alungulvoiajurilorcălătorilorstrăiniînCarpațidela1850încoace.Estesuficientsăamintimopera DelaDunărelaCaucaz alui XavierMarmiercasăserecunoascăsubobroderielocală,ici-colo, canavauagalezăsaugermanică,reminiscențealeAntichitățiisau Orientului. Desigur,maipretabilecorespondențelorrămânbaladeleșilegendeledecât doinele, maiapăsat naționale,cugustamenințător.

CarmenSylvamizeazăpebaladă,trainicăînvremurischimbătoare,universalpalpabilă,cușansadeaoascultaînlecturaautorului,saucitităîntraducerilefrancezășiengleză.Miracol,mistere șimit,înrâvnasprecer,cuavântsauneîncrederepânăladespuiere, balada aredarulsăcrească,odată,maialesdincele nespuse. Înălțareafaceloccirculațieiorizontale,orostogolireasemnificațiilorprinlimbajmultifuncționalcăutând frumosul întrediverse punctedevedereșizonedeaplicație.Încădinsec.Va.Ch.,Homer eracriticatpentruîndrăznealadeplasăriispațialeazeilor,viziunea antropomorfistăasupralorpânălaacceptareaadulterelor,furtuluișiacriminalității.

Pefondulacumulăriiuneisolideplatformeamitologieicomparate,afostnevoiedespiritulputernicalLorduluiByroncaresă coboarepepământșisătulbureapele.Sevedecă misterele și miracolele dramaticemedievaleinspiratedin Biblie sau viețilesfinților (sec.XI–XII,Franța;sec.XIII–XIV,Anglia),acriserășicăantidotul blasfemicșilicențiosalLorduluiclocoteaînretortă,cuecouelogios,dinpartealuiGoetheșiSchiller–caregăseauîn Cainorevelațieceniciodatăpânăatunci (1821) nuisecomunicaseomenirii.

Noieramînconjurațideobănuită,abiaperceputăuniversalitate,Byronnisetraduceîn1961,fără

Motto,Dedicația

și Prefața scrisedeByron.Declaratul Misternus-ajucatniciodatăînAnglia, darafostdeșaseoritradusînlimbagermanășis-ajucatlaFrankfurtpeMainîn1958șilaLucernaîn1960.DoamnaElisabetaîl adorapeByrondinadolescență;pecândGoetheîipărea preaidealist

CarmenSylvaîncearcămodernizareamituluiuniversal Cain, freudianșiiertător,fratricidexplicabilprinneiubireanemilostivei mamepentrucelmaislabdintrefii.Înjeluitulmonologfilialalvinovățieipăcatuluisupremdea-șifialungatfamiliadinrai,CainreproșeazăTatăluilipsadrepteijudecăți,aînvățăturiinepărtinitoare, aiubiriișiagrijiifrățești: Să-mifistrigattumai-nainte!/Nebune,ce gândești?Darn-aivenitsăstrigi,Părinte,/Șitotușim-osândești.2

Monologul căinței, acumrelevantpentruradicalulderivatului! vreasădeatimpulînapoi,sădestrame făcutul, saumăcarsăfacă lociertării: Așfi-ndulcitșimameitraiul,/M-așfitruditcaiar/Prinluptă sărăscumpărraiul,/M-așfijertfitpealtar!/ Pribeagulderușinea lumii,întâmpinatde mâniacopacilor șia furtuniidenisip, bântuitde fantomaluiAbelșinebundefricăneîntreruptă,maigăseştevlaga săîntrebedeces-ofinăscut!

Deaceeași caznă parebiruitși Prometeu, Celce-aziditcaDumnezeu/Făpturăvie! Condamnatsămoarămereu, într-oeternăagonie, eroulîndurărâzând: Mâncatdeviu,durereagrea/Euvreaus-o schimbînușurința/...Șitotvoirămânea/De-apururi...

Maiaproapedeoameni,măsuraDumnezeiriidescrește,desprinsădintipar,independentă, Madonna devinesurâsulînsine,

ademenitor,darnu-ioricuilaîndemânăCerul.Trebuiesăfiimăcar Heine,să-țiînchipuiprivireaIsusuluipentruMagdalena.Pecândîși plimbaiubitaînRai!,stingheritdemărețiabinevoitoareaMântuitorului,peHeineîlprindedoruldepământ,maialeslavederea aleșilorchinuiți întrumântuire.3 EstesigurcăvolumulluiHeinenu lipseanicidepebiroulregal,nicidepemasadebrad...,cădinundeleRinului,alePeleșuluisaualeSiretuluisedezvelescaceleași Crăiese scânteietoaretăindcaleadrumețului robitdefarmec. Numai competițiadevinefaustiană.

Apropiindu-iființa,teîntrebidacăapetitulpoeticalRegineiElisabetaesteimpulsuluneiprodigioaseinspirațiidinpreaplinulsufletuluiextaziatîndarulminunilor,saudimpotrivă,refugiulființei superioare,disimulareauneidureridisperate.Învolumul Balladen undRomanzen, Berlin,1884,CarmenSylvaseroagătuturorsfinților,Mariei,Magdalenei,Madonnei,luiMoiseșimisterioșilorzei. LipsităparcădeDumnezeulpentrucarefusesefăcută,Eanueste numai străina pecareodenunță,eaesteprizonieraîncolțităde toți,umilităpentruneasemănare,imposibildeuniformizat,oricâte borangicuriși-arficroit.Nuaveacum săfiecanoi...Rămâneîndoiala,șiaceastaîndescendențămefistofelică,dacănevafiiubitsau i-afostnumaimilă...,nudoar mila pietiștilorluteranideacasă,atât deevidentăînsusținuteleactedecaritate,darcealaltă,metafizică, întrezărindviziunilorsalepoeticesauepicedoctrinaluiSchopenhauer,regăsindu-seînsubstanțauniversalitățiiterminologicede voință,geniu și milă. Înlabirintuldeveniriisaleliterare,caleadintre GoetheșiSchopenhauersesalveazăprinsenzațiaabsolutăamitului,esențaluireligioasă,dela Eddele copilăriei,lamitologiade maturitateabaladelordunărene.

Scriinddespre poveștile luiCreangă,Eminescusemnalaramificarealorstructuralădintrunchiulcomunalmitologiilorlumii,M. Gasteroșidemonstra.Muzicalspus,obaladăîngăduie,cașipovestea,unpasajrecurentzis ritornello, îninfinitulcorallumilor, supustemporalitățiiartelor,maisurdinizat,maifantomaticînformulabarocă,laBeethoven unfeldearhetipcețospefundal, darpersistent,pânăcândneoclasiciiîlreaducîncentrulscenei.Desprinse dinmit, eddele sau sagalele skalziloreraueroice,înliniemelodică, acompaniamentșirefren(înritornelă)cuintențiareafirmăriimesajuluitematicesențial.Nuestebaladanoastrăși cântecbătrânesc?!

Dupăeșeculmaternităţii, CarmenSylvafacedincreativitateo condițiedeviață.Dinvolumul MeineRuh cusubtitlul Monrepos (1884),ciclul BalladenundRomanzen s-arimpunevorbit,deșipuținetraduse,unele impure prinlipsadeoriginalitate,altelepărut crispate,mesajneapărat,darniciodatălipsitedegrație!CândviitoareaReginădescoperăbaladeleluiAlecsandri,înculturanoastrăfolcloruleraîncăactiv,dreptcareimboldulcreativitățiipentru culturilerestrânses-adoveditșilanoibineprimit.Dar,Carmen Sylvaarămasunpoetdelimbăgermană,cuexcepțiaadouăîncercăridefacturăpopularăînlimbaromână(FrunzăverdedeCrăciun și Frunzăverdebrăduleț).

Cunoscându-itemeriledinainteapasuluisprePrincipateleDunărene,nuneîndoimcăElisabetadeWiedseinformase.Eraupuținespuseînculturagermanădesprenouasapatrie,darnude cercetareaimagologică,oferindșiașaorelativizareanoțiuniide caracterspecificnațional, erainteresatăprințesa,maiatentălareprezentărileromanticealepoporuluiromân.Oglindaatitudinii germanilorșiaustriecilorfațădenațiunearomânăeramaipuțin identificabilă păturiidejos, rurale,încontrastcuaristocrațiașiburgheziamareaorașelor.EvidențaunuidezinteresmajoralEuropei Centralefațăculumeadeaicinupoateficontrazisă. Chestiunea

orientală devine unsubiect odatăcu procesuldeemanciparenaționalăaromânilor.4

TotceseînvățalașcoalăînGermaniadespreRomâniadinaintealui1914eracă seaflăînBalcani!, cu capitalalaBucurești și CarmenSylvaomarescriitoare.Necunoașterea, explicăG.C.Rommenhöller,în“RomâniaMare”din1926,sedatora lipseievenimentelor deistorieuniversală, altfelacoloexistau multecereale,multevite, lemnșipetrol.

CândRegina-poetăprelucreazăfolclorromânescînlimbagermană,unelepoemeîntraducerealuiȘt.O.Iosif,G.Coșbucsau AdrianManiuîțiparsclipitoare,veritabilediamantecapabilesăse aperedeprimejdiileceleamenință.

Iehovah esteneostoituldor depoeziealReginei,iar Poezia înseamnă căutare:Den-aiplâns,nuțizicepoet!/...Făcrucegreoaiedinumărulcurb,/Olirăsublimă,învingătoare/răsunătoarecântarealumii/sfredelitoaredeinimi...

ÎnvățasedelaGoethe săailumeaîntine..., întrupaseîn Logos divinpeApollo(Feți-Frumoși),identificabilluiBaldr, celmaibun,cel maiiubit,celmaiînțelept,celmaimilostiv,celmaicurat și celmaifrumosdintrefiiiluiOdin.5 BaldrlocuiaînBreidablik(Departe-sclipitor), țaraceseține/departederunelerăului. Zeuleradeunalb-sclipitor, întruchipafloareaalbuluipur,neasemuitdefrumos,atâtadoarcă dinfirejudecățilenu-ipotdăinui...Esteșicazulunorbaladepărut cunoscutepentruprototipullorinspirator. Gotteskinder (Odrasle dumnezeiești),Enfantsdivins6 întraducerealuiG.Bengescu,sau Feți-Frumoși laȘt.O.Iosif,emanădintr-oforțălatentă,dincapacitateadeexpansiuneaspirituluiaflatînimpas,darpreamândru să-șiaccepteeșecul,săculminezeîntr-oînfrângere.Reginanu-și respingesuferințaincapacitățiideadăruitronuluiunsuccesor,dar lirismulconsolideazănoiorizonturi,îndrăznețe,tutelatedealtzeu.

Nuputemignoraschemanarativbaladescăa Luceafărului eminescian,niciisonulvrăjitoruluitălmaciȘt.O.Iosif.Totulpareușorrecognoscibil.Chiardacăîncercareafixăriiîntimpaelaborăriivreasă fie1877,pecând duslarăzboiesoțul..., baladaapareînciclul BalladenundRomanzen alvolumului MeineRuh-Monrepos, Berlin, 1884,cuprecizarealuiG.Bengescupotrivitcăreia edițiaprinceps (în edițiirepetatedin1885-1901,îmbogățitedela3-5volume) erapredatăedituriilasfârșitullui1882șitipăritălaLeipzig,în1883. Ceeace doreștesăeviteG.Bengescueste întâlnirea poeteicutextul Luceafărului, publicatîn Almanahul Vieneiînaprilie1883.Dar,potrivitcorespondențeișimemorialisticiiluiMaiorescu,Eminescu finalizasepoemuldin 10aprilie1882, dupărepetatelecturișicorecturiînședințeleJunimiișitimpaneleluiAlecsandri!

Zicându-și tălmăcitor, Șt.O.Iosifîșimotiveazăintențiileaplecăriipestemarginilesensuluideprimăinstanță,lăsându-șigândul slobodsălunece-nadânculformal,cunoscut,aparentrecunoscut, când,defaptarmaificeva,saualtcevadecâtamștiutsaune-am complăcutsăcredem.Polisemialui atălmăci dovedeșteofructuoasăevoluție,delaînvechitul atraduce spre interpretare,elucidare, șidincolo,înplanulesteticalînțelegeriicreative,prinderulare.Operadeartăpoartăînsinesensurialecontemplatorilor,dezvăluitesuccesiv,potrivitcontextuluisocio-culturalsaumomentuluiistoricalreceptării.

Regândindu-lpeȘt.O.Iosifresimținelinișteajertfeineprimite, vegheaînsinguratădin codrulfărăslavăauneimaripăsăribolnave pecarenumaiBlagaparesăofizărit: Naltăstăsubcerulmic/șin-o vindecănimic,/numairouădac-arbea/cucenușă,scrumdestea.Se totuită-nsusbolnavă/laceasteapestedumbravă. (vol. Lacumpăna apelor, 1933).

Sau,toates-aupetrecutpentruîndemnuldeaspunepovestea altei păsări cătândîn stea.LuiValmiki isearătase și metrulșiritmul

și vedeniile,aievea,sălecânteprinbinecuvântarealuiBrahma,pentrubinelelumiiacesteia.

Dincoacedecuvânt,Valmikiobservaseo perechedecocori cântându-șibucuriadragosteiînneasemuitullordansnupțial,întreruptedesăgeatavânătorului.– O,vânătorule, izbucneșteValmiki, dece-aiucisopasărebolnavădeiubire?Veirătăcifărăcăminpeîntregullungiitalevieți...Înțeleptulîșiregretăblestemul,mirândusede ritmulformulării, casădescoperecărăbufnireasaluase forma uneifrumoasesloka, sanscrită!,partedinmisteriosul lila (har) alDivinului. Nici Ramaiana,nici Luceafărul nusuntnumaipoveste -,toateneamurilelumiiîșialeg prințullunatic, ducăușdedorneîmplinit!

Te-aiașteptacatălmaciulȘt.O.Iosif,desubarcadelelui Gotteskinder, prinschimbarealimbiisănetreacăîntr-olumenecunoscută,dar textulțintă fațăcuoriginalulrezistăoricăreiexaminări literare.Maimult,adopțiaschemeinarativ-baladeștia Luceafărului decătrepoetadelimbăgermanăpare,laîntâlnireacuȘt.O. Iosif,săanulezemarcajelespecificededificultatelingvisticășiartă poeticăalecelordouăculturi: Apunesoarele-aprinzând/Fereastra llacastel,/Undereginastăvisând/Cuochiidușilael./...Ciiat-unglas venitdincer/Șicaunfreamătviu/Unsulderazestrăbătu/Iataculei pustiu./Apolloînsuși,mândrulzeu,/Dinrazecrește-nprag,/-Dece, crăiasă,plângimereu?/Grăieșteelcudrag./-Nuplâng,citremur doarde-atât/Noroc,șimă-nfior./-Undoradâncm-aîntrupat/La tinesăcobor./Ea-icadeîngenunchi,darel/O-nalțăiarînsus/Și-o clipă-astatpământu-nloc,/Înspăimântatnespus...

TraducereadeexcelențăapoetuluiȘt.O.Iosifasigurămediereatextelorșimaiales,revarsădestinataruluinăvalaentuziasmuluiceleiîmplinite,interpretabilesubaspectulsimplicitățiiîn rezolvareaconflictului,scutitdeoricedramatism.Pestenoapte, crăieseiiseinsuflasetotharulinspirației,perfectpaliativalnefericiriideadevenimamă!

Suntrareportreteleliterarecălinescienedecareistoriculsăse fiapropiatcuatâtaînțelegere,chiarduioșie,opunândcususținere adevărurilorcaredescumpănescpecelecareconsolează. Vorbitordesăvârșit allimbilorromână,germană,francezășimaghiară, neoromanticul de tonminor Șt.O.Iosifoferăolume fericitădeafi nostalgică.Traducătorminunat,Iosiffacecatălmăcirileluisărăsune canișteopereoriginale.7

FiecătălmăceștedinGoethesauSchiller,dinLenau,Hölderlin, UhlandsauSchelley,Iosifesteirezistibilatrasdebaladă,acoloîl simțibaricadându-seîntr-unmisterrealșiunicoferindu-iformula deodihnășileaculîmpotrivaneliniștii.Îlsimțifericitșijucăușcând traduce Vedenia luiHeinesau Copiladinstrăini aluiSchiller,iar Lenore deBurgereste oferităîntr-ointerpretaremagistrală, căci tălmăcirileluiIosif, puncteazăCălinescu, sedeclamăcuefect,lucrurar pentruversiuni. Refrenul strigoilor din Lenore–Lesmortsvontvite–reverbereazăîntoatăEuropa,inspirămuzicășipoeziepânăîn culmifilozofice,darnerecunoscut Strigoilor eminescieni.Cununia dintrestrigoișiiubitapământeanăfacespectacol: Aicistrigoi!Aici scripcari!/Venițisă-ntindemhora:/Înnoapteaastamăcunun/Cu mândrameaLenora!...Cerepedemergmorții!/Tetemi,iubitameade morți?/-Vai,las’sădoarmămorții!...8

Elînsușimuzical,poetulȘt.O.Iosifesteunneîntrecutcreator deatmosferă.Armoniilelastrunaoriginalăîlfacinegalabil.Când traduce Lohengrin alluiWagnersau Gotteskinder alluiCarmen Sylva,tălmăcitorulareînfațădouăpercepții,douăexperiențe,evidențadisjuncțieidintreobiecteșisimboluri,darpoetulpornitîn căutareaalteiordini,smulgându-sesemnificațiilorconvenite,le simtestareadefarmecaposibileiapropieri,creeazăosferăinterioarăaposibilelorinfluențedelaWagnerlaEminescușidela Lu-

ceafărul la Feții-Frumoși ailuiCarmenSylva.Odatăarmonizatăversificația,tălmăcitorulîșiapropiedemiurgiamelodicăatextului poetic.Înfond,nuinventeazănimic,dartextulpoeticînnobilatde beatitudineaîn allegro induce maestoso,onoutateabinecuvântateiîntâlniriîntreReginășiluminosulApollo.Îmbrățișarealuio umpledehar,defrumusețeșimăreție. C’acestchipsfântl-asărutat,/Unzeunemuritor/...Iardacătotn-astrânge-nveci/Reginaprunc lasân-/Eapoartă-nsufletfocceresc,/Pebuze-viersdivin...Alharfei saleglaszbură/Subbolțilecerești/Trezinddinvremurimari,străvechi,/Uitatelepovești./...Ealechemă,şoptindduios,/Înzoridedimineți/Dinzareoameniipriveau/Lachipuleimăreț...

Dezamăgirea Luceafărului estecutotulrisipită,ritmuriscurte detinerețecheamăbucuriaușordeapucatșiturnurilelui allegro maestoso devinrelevanterâvneinobilespreunscopîntârziat,dar atins.Delocstrăinămuzicii,CarmenSylvaamânădeocamdatădelicataimixtiuneînmetafizicamuzicii,subtilaarmonizaredeacordurisupusemăsuriilăuntrice,demodăschopenhaueriană.

Zburdalnic,poateșiinsidios,frisonulapolinic,indubitabilreverberatdinspre Luceafăr, arîncercașilicoriletarialemaestruluifilozofalpedepselorcapitale. Luceafărul otulbură,resimteamărăciuneaprofundăcareversal fericiriimediocreceartrebuisăsedisprețuiască, resentimenteinducefectele terțeiminore, cusenzația uneimaritristeți,dardenetrecutpragulapostrofeimisogindefăimătoare: Ce-ţipasăţiechipdelut?!

Săgeatabaladei DieWalkyre9, întraducerealuiAdrianManiu Crăiasaluptelor10 din1936,aredejaoțintăprecisă,pentrucare poemulignoratistoriograficsăpretindăcuvenitulsuplimentde înțeles.

Titlultrimiteînuniversul Eddelor, laînaripatelefiicealeluiOdin, ucigașepecâtdeseducătoare,mereucălătoareîntrefrontulcavalerilorsortițipieiriișițărmulfericitalvecieieroilor. Walkiria baladeiluiCarmenSylvaîșipreiamuribundul,untânărfrumoscu mânaîncleștatăpetalismanuldeolmazaliubitei,acum înranăînchegat. Pecalînaripat, zâna îșimărturiseștemenireaucigașăși haruldea-iîndulciultimeleclipecusărutăridezmierdătoare,asigurându-lcănumaimoarteaoferăgaranțiaveșniceiiubiri.Replica luideîndrăgostitimpunedovezi: Aceruluităufericiri/Dinsufletnumiștergchipulei.Credincios,/Rămân,pământeneiiubiri. Răzbunătoare,Walkyriaîidăviațaînapoi,conducându-lînpridvorul castelanei. Iubitarâdea.../Lapoaleleei,îngenunchirezemat,/Un altulîicânta,/Demândraluidragă,cudragdesmierdat,.../-N-aivrut săiubeștiozânădinnor,/Înpământeană-aicrezut,/Rămâilângă ea,neghiobluptător,/...Azvârlindu-italismanul,voiniculseîntoarce îniureșulluptei, dorindu-șiranădemoarte...

Îngânășio harfă acolo,instrumentaluneinobilitățimilenare. Picturilemorminteloregiptenedin4000-3500oînfățișeazădediferitetipuri.ToatăAntichitateaOrientuluiocultivă,darînEuropa pătrundeîneranoastră,înțărilenordiceîntâi.Auexistatcontroverseprivindîntâietateaîntrescandinavișigermani,maialesîntre Islanda,Anglia,ScoțiașiȚaraGalilor.

MuzicalapoetăCarmenSylva ciupește aiciîn terțăminoră, până laexpresiauneimaridureri, oresimțităplângere, cumonumește Schopenhauer,darcuaceeașiîncrâncenareaesteticianului,pare săplasezesemitonul diezuluieliberator, unpreceptprofesoralcu echivalențalui sămăfiascultat!...Frumoaselearmoniiridicăpeom sprenobilecugetări,cândsimtelămuritcâtprețuiește,saumaibine câtarputeaprețui.11

Cândpoeziaînsășinupoaterăspunde, numaiPoetul/Capăsăricezboară/Deasupravalurilor,/Trecepestenemărginireatimpu-

lui:/Înramurilegândului,/...Undepăsăricael/Se-ntrecîncântări. Ce-i deosebește?!mulțumireadesinepânălastareadebeatitudine, fărăefortulde ainventa nicitematic,nicilamodulpoetic,pecând celălaltiatotulînserios,intolerantcubanalitateașiuzura,predestinatsăsuferepentrufiecarecuvântșiidee,conștientcădin regenerarealorîșiașteaptăizbăvirea.

Impactulcopleşitoral Luceafărului resimţitaluzivdefăimător, lipsitdeoriginalitateşiartaversificaţiei impune eliminareavolumuluide Poesii deMihaiEminescuapărutîn21decembrie1883 dinlistacandidaţilorla PremiulanualNăsturelHerescu, sesiunea20 martie1884.

Pătrunsădedarulmeritelor,înnesăţioasăpoftădecelebritate şiprivilegiatăpoziţieeuropeană,CarmenSylvacăutamereuargumenteasigurătoaredeaprobareunanimă.IntruziuneaconcurenţeiresimţitedinspreMaiorescualimenteazăvoinţadesupremaţielalimitaexceselor.

Încoronarea DedouăoriRegină, distincția poeticășifilozofică dinaulaAcademieiRegaleaBelgieiconferităluiCarmenSylvaîn 3Martie1884 erasusținutădeopledoariecareînalțălacalitatea genialitățiisacreauneiînalteinteligențe,aleasădeProvidență.NaștereasaseiveștedinspețaregalăaluiDante,fiicăaluiHomerșialui Sappho,sorăaluiGoethe

Raportul prezentatdecomandorulcavalerșiavocatJoanBohl, asociatalAcademieiRegaledinBelgia,intitulat GeniulFemeii12 puncteazăcă Geniulnuesteapanajulbărbatului, ce-idrept, mairar, darsalutămcapeunmeteorstrălucitoraparițiauneifemeipoet,sculptorșipictor...SuntamintiteîncercăriledramaticealeReginei,se detaliază prozamagicăPoveștilePeleșului (1883),apoipoemeleclasice Furtuna (1881), Iehovah (1882), Rugăciune (1882)șivolumul MeineRuh (1883-1884).

ConcluziaRaportuluiestecăaproapeîntreagaEuropăcritică găsește poezia luiCarmenSylva eminentă și filozofia,curatășioriginală.13

AceeașiglorieoîncoroneazăînProvensaFelibrilor.

1 G.Bengescu,“CarmenSylvaetLapoesiepopulaireroumaine”, ConférenceàConstantinople,12mai1904,p.18;traducereaautoarei;

2 CarmenSylva“Cain”,întraducerealuiG.Coșbuc;

3 H.Heine,“Visaicămăplimbam”...în Tălmăciri, Șt.OIosif,1909, p.163-164;

4 KlausHeitman,“Imaginearomânuluiînspațiuldelimbăgermanădelasfârșitulsec.XVIIIpânălaînceputulsec.XX”,învol. “Oglinziparalele”,Buc.,1996,p.8șiurm.;

5 SnorriSturluson,“EddaPoveștidinmitologianordică”,Herald, Buc.,2019,p.82;

6 G.Bengescu,“CarmenSylva,Bibliographieetextraitsdeses oeuvres”,p.174-175;

7 G.Călinescu,“Istorialiteraturiiromânedelaorigini...”,Buc. 1982,p.604șiurm.;

8 Șt.O.Iosif, Tălmăciri, Buc.,1909,p.29șiurm.;

9 CarmenSylva,în“BalladenundRomanzen,MeineRuh”,Berlin, 1885,p.63-64;

10 AdrianManiu, PoeziidinCarmenSylva, FundațiapentruLiteraturășiArtă,Buc.,1936,p.74-77;

11 ArturSchopenhauer,„Studiideestetică”,Buc.,1974,p.184185;

12 JoanBohl,“DeuxFoisReine,distincțiapoeticășifilozoficăa luiCarmenSylva”,Paris,1884,p.5șiurm.;

13 Ibidem, p.33;

GEORGECU±NARENCU

Camajoritateacolegilorsăidegeneraţie,George Cuşnarencuadebutatcuunvolumdeprozescurte. Tratatdeapărarepermanentă (1983),următoareasa cartefiindunroman, Tangoulmemoriei (1988).„Mulţumesc realităţiiînconjurătoare.Datorităeiampututscrieşitermina aceastăcarte(…)Mulţumescînacelaşitimpchirurgului,aceluiomuleţpecare-lportînsuflet.Mulţumescmemorieicare măpoartăprinlume(…)Înfine,mulţumescaparatuluimeu defotografiat,prevăzutcuobiectivsuper-angular(fish-eye)“. Cuacestecâtevamulţumirisedeschidevolumuldedebutal luiGeorgeCuşnarencu, Tratatdeapărarepermanentă,ocarte cuprozescurtealecăreitreisecţiuni– Tablouridupărealitate, Basmuldeazi şi Imaginaţiaînainteatuturor –propuntotatâtearegistreepiceşi,bineînţeles,totatâteapistedelectură. Realitateaînconjurătoare,chirurgulşiaparatuldefotografiat producşasetablouri după (nudin)realitate,careconstituie nişte „documente personale“(nucopii)aleunui martor (nu narator)alexistenţei;textulreprezentativeste Toateapărărilesuntvulnerabile pentrucă,aici,GeorgeCuşnarencuprecizeazăcondiţiaceluicarescrie(înregistrează)realitatea, precumşiesenţa„problematicii“vizate:EmanuelMagheru, protagonistulprozei,esteposesorulunuisofisticatstudiode înregistrare,cumagnetofonşibenzice re-produc viaţapentruunmartor(confesor,înalttipdeproză)careşi-apierdut „CapacitateadeAStabiliLegăturiTrainiceşiStatornicecuCei careîlÎnconjurau“–aşadar,unmartorcarenutrăieşte prin sau din viaţa(auzită)acelorlalţi,cirămânemereu„laumbra“ ei.Aceastăproză,caşiceleintitulate Cumsenumescceipatru Beatles, Horamarionetelor sau Zborpesteunfeldesingurătate, secircumscriuproblemei comunicării dintreoameni,aparatul defotografiatcuobiectivsuper-angularalautoruluifixând câtevafiguri(EmanuelMagheru,RaduValeda,AlexandruRosetti,„bărbatul“şi„femeia“)pentruaconturauntipdetrăire şiderelaţionareafiinţeicusinesaucuceldealături,precum şimodullorspecificdeanexarealumiişiculturii. Basmede azi,adouaparteavolumului,mizeazăpecartea„parodiei“, HarapAlbşiSpânul,Capra(fărăiezi)şiLupul,ScufiţaRoşieşi Verde-Împărat,GreuceanuşiZmeulretrăind altfel,fărăstră-

lucireşifără„eroism“,scenecunoscutedintr-oviaţăanterioară. Dinpunctulmeudevedere,ceade-atreiasecţiuneavolumului, Imaginaţiaînainteatuturor,constituie„carteadeviitor“aluiGeorgeCuşnarencu.Luiîiconvinemaimultprozaalegoricăşiaceea înregistruabsurdorifantastic,Mercedes,Turnuridefildeşîncâmpie,Bărbatul-amplificator,dar,maiales, Orcaşifuncţionarul reprezentândtextedereferinţăpentrumodalităţileepiceamintite. GeorgeCuşnarencujaloneazăcufineţetraseulrealitate-absurdrealitate,trecândfărăocolişurişi„floricele“stilisticedintr-unregistruîncelălalt,povestindşi„norma“şi„excepţia“cuaceeaşi plăcereşicuacelaşifiresc;elacordălimbajuluicalitateasaadevăratăde semn alrealităţii,repetând calitatea acesteia(Turnuride fildeşîncâmpie),ştiesăconstruiască„vidul“pentruainstaura„absurdul“(Mercedes),deschidelatimpfantairealităţiiînspaţiulnormalităţii(Bărbatul-amplificator)şipovesteştecutotulremarcabil „utopianegativă“(distopia,antiutopia,atopia)unuiumilfuncţionar, persoana carecompensează,prinpoveste,propriuldeficitde existenţă,devenind,astfel, personaj (Orcaşifuncţionarul).

GeorgeCuşnarencuaajunsrepedelaoformulănarativăcare îiexprimăcelmaibinepotenţialulşicareîmbinăironiafinăcuregistrul„grav“,observaţiapsihologicăşisocialăcuintertextualitatea,unghiulparodicdeperceperearealităţiilumiişicărţiicu metafora„deadâncime“,demersulteoreticcufrazadiscretirigată deunfluxliric;realismul,expresionismulşitextualismul,combinatedupăo„reţetă“proprie,reprezintăspecificulromanuluilui GeorgeCuşnarencu,prozatortalentat,cititorcalificat,creatorde personajeşisituaţiitragi-comice,dezinvolt,fărăprejudecăţi,deloc sfios,atentcutradiţiaşiamabilcumodaliterarădeultimăoră. Avertizândasupraambiguităţiiinstanţelornarative(caşiînalte romanealeprozatorilorgeneraţiei’80,darnunumailaei,în aceastăcartesuntmaimultepersonajecarescriu,care„colaborează“laridicareaedificiuluiepiccujurnale,amintiri,scrisori,lecturi,comentarii,romanechiar),caşiasupraimprecizieiidentităţii celuicareproducetextul(în Avertismentul romanuluisesugereazăcăacestaarputeafichiarcititorulşi,într-obunămăsură, aşaşieste:„Prietenulmeurâse,fiindcăştiacătoatălumeaiubeşte. Aşacumfiecarecuvântîşiiubeşteaproapele.Aşacumfiecarerând dinacestromanîşiiubeşteaproapele.Cumfiecarefilă,cumfiecarecapitol,aşacumsfârşitulîşiiubeşteînceputul,aşacum,dumneavoastră,cititorule,văiubiţicititorul“),GeorgeCuşnarencuîşi construieşteromanulpemaimultepalierealetimpului,caregliseazăpermanent,identificându-seîntr-unlocpentruasedespărţi,aparentdefinitiv,încelimediaturmător,apropiindu-seşi iarăşidepărtându-se,caîn Cumparsita dansatălaeaacasădeo trupădevirtuozi:aceastaestesemnificaţiatitluluişiametaforei, mereureluată,a trecerii şia pendulării (realizatăîntextprincâteva simboluriplasateînpunctestrategice:pendulaceasului,marele „Mecanism“şi„scrânciobulplăcerilor“).

Premisaromanului Tangoulmemoriei esteceeaceaşnumi lumeacasantă,realulrisipit,inform,căruiapersonajeleşinaratoriiîicautălegiledeorganizare, forma:nupeaceeainiţială,ciuna finală,delacapătulexistenţei.Toatepersonajeleromanului caută „ceva“caresăfie„altceva“decâtceeacelis-adat.Înconsecinţă, primaconexiunepecareorealizeazăesteculumeatuturorpromisiunilorşiatuturorlibertăţilor,cu textul,adică.Carteacare se citeşte oriaceeacare sescrie constituiedestinulpersonajului,cuun alttermen,predestinareasa:ClitemnestraciteştecupasiuneromaneleS.F.aleunuioarecareSeneca(autorcontemporan–nise spune–,pseudonimalluiCătălinSaneliuc)care,larândullui,îlciteştepeHomer,închizândcerculexistenţeipropriuluisăucititor căruiaîiinduceprintext,soarta.TotpeSenecaîlciteşteşiPanait

Carageacarepovesteşteîncântattovarăşilordepetrecere„năzdrăvăniiledinsinguracartepecareoaveaîncasaşipecareoştia aproapepedinafară“.Urmărindsoartaomuluiînsoartacărţii,naratorul„maschează“uneseudesociologiealecturii,aplicatpe unadintrecelemaifrecventatespeciialegenuluiepic:canalelede receptarealiteraturiideconsumsuntbineconturateprinstudiul „orizontuluideaşteptare“alcelordouăpersonaje:unulciteşte pentru a-şiafla soarta,celălalt,pentrusimpladaratâtdenecesara plăcere. Autorulînsuşi,celebrulSeneca,constatăfaptulcă „numailiteraturaaraveaaceastăforţădeaunioamenii,dea-i punepepicioare,dea-isalvaşiaşamaideparte“.Şiaredreptate. Literatura,înacestcaz,nuedoar textulscris,citotceeace s-aspus despreomşidesprerelaţiaacestuiacu„mecanismul“dedeasupra sa.Iarceadintâişi,poate,ceamaidramaticăsecuprindeînraportulinsuluicutimpul(durată„personală“şiistorie).Dezvoltată înceade-adouapartearomanului,intitulatăchiar Timpul, aceastărelaţieexprimăexactlimiteleşi,înacelaşitimp,„performanţele“insuluiînraportculegeatrecerii.Timpuleste,probabil, ceamaiimportantăsecţiunearomanului,definindatât„mesajul“ cărţii,profilulpersonajelor,câtşiopţiuniledeformulănarativăale autorului.Ideeaînjurulcăreiagraviteazătextulesteaceeaa tensiunii,dezvăluităînamintitulraportalindividuluicudurataşiistoria,darşiînrelaţiafonduluicuformatextului;succesiuneaunor secvenţenarativedefacturăexpresionistăesteîntreruptămereu pentruaiseprecizaprovenienţadinspaţiulrealităţiiimediate: toate„năzdrăvăniile“din„lumeaîntoarsă“încarepătrundepersonajulsuntcertificatedeunochi„realist“prinformuledegenul „şiîncontinuare,ceeaceafost,afost aşa“sau„fapteleurmară aşa“ori„faptelesepetrecură aşa“etc.Şiceseaflăînaceastă„grădinăaplăcerilor“?Un„scrânciobalplăcerilor“undesepoatetrăi istoriaumanităţiiîntr-osingurăoră,sefacpacturifaustice,seconsumămultăliteratură(delaHomerlaSartre,laSterne,Rousseau şiDefoe)princareomulîşidescoperă modelul,fixatînduratele anterioare;îndestineledincărţi,existăşiunPredealundetepoţi rătăciîntr-untunelcare„traverseazăîndiagonalăpieptulMemoriei“,tepoţiîntâlnichiarşicuGeorgeCuşnarencualcărui„model femininnuesteClitemnestra,deşiînromanexistăunasemenea personaj,ciMemoria“şicâteîncăaltele.Aceastănouăşilafelde neliniştitoare„grădinăaplăcerilor“,undetoatesepetrecînsoţite deuruitulmolcomalpenduleiMecanismuluişiundetoateseleagănăînmişcareascrânciobuluiplăcerilor,reprezintăsursa tensiunilorexistenţiale lacareestesupuspersonajul(AcvilaBaldovin)şi, totodată,zonadeundeprovin tensiuniletextuale aleromanului (întreoformulăepicădetiprealistşiosubstanţăcareaparţine imaginaruluiînceeaceareelmaidepărtatdereal).Înaceastă „lumepedos“seexecutădouăprobededresaj:alvieţii(modelului)asuprainsuluişialfonduluiasupraformeitextului.

Această tensiune caracterizeazătoateniveleleromanuluilui GeorgeCuşnarencu.Numelepersonajelor(AcvilaşiMemoriaBaldovin,ClitemnestraşiOresteMercantilBrâncoveanu,Jogginguţă, Ultravioleta,Melchior,Seneca)seaflă„întensiune“cuexistenţele pecarele„de-numesc“,marcalorfiind,înfond, distanţatragică; metaforacareîidefineşteeste melculfărăcochilie,iarregulalor deviaţăeste căutarea:pestetotsesimtebătaia„aripilorutopiei“, toatălumeavisează,inutil,însă,rătăceşteîntreplictisşisuferinţă, respirând„aerulviciatalSingurătăţii“şiîncercândmereusămodificerealitateaînfavoareaficţiunii.Aceastaeste,dealtfel,regula romanuluiluiGeorgeCuşnarencu: trans-formarea lumiiprinşiîn literatură. (Ioanholban)

Ofaimoasărevistăliterarădin Franța,evorbade LireMagazine litteraire, aavutideeadea-șisărbătoricei50deanideexistențăcueditarea acelor Mariîntrevederi pecareredactorii le-auavutcuscriitoricontemporani,unulși unul,de-alungulajumătatedesecol.Printrecele60denumemarialeliteraturiide aziamdescoperit,cujustificatămândrie,și douămarcanteprezențeromâneștiînliterelefranceze.Sau,mărog,cafimmaiexacți, evorbadoimariscriitorideexpresiefranceză,născuțiînțaranoastră.Numelelor sunt,așacumațibănuit,EmilCioranșiEugeneIonesco.Într-uncuvântînainte,BaptisteLigercredecăinterviurilescriitorilor facpartedinoperalor.Întotdeauna,spuselelorlelumineazăopera,adâncescsensulcelorscrise,exprimăviziunealordespre lumesaudauseamădespreunanumitmomentalistorieitrăite.Ionescoareoviziune terifiantădesprelumeaîncareeobligatsă trăiască.EmilCioranneprezintăoaltăabordaredespresensulexistenței: Râsulnesalveazăviața,șiofacesuportabilă.Elîșiaminteștecă,pecânderafoartetânăr,astudiat filosofiaîntr-omanierădestuldeserioasă darînceledinurmăafostdezamăgit.N-a găsitlafilosofiipecarei-acititrăspunsurila ceeace-lfrământacidoarlamoraliști.Care auimensulavatajcăseexprimăscurt...În fond,constatăCioran,ceeacerămânedin gândireatuturorsuntcâtevaformule.Else declarăunadeptaltextelorscurte.Și,casă seexplice,Cioranfaceodiferențiereîntre celedouălimbiîncares-aexprimatînscris. „Ascriescurteraimposibilînlimbaromână careefoarteflexibilășicare,înmodminunat,elipsităderigoare”.Cândaînceputsă scrieînfranțuzeșteis-apărutcăaîmbrăcat ocămașădeforță.„Nupoțisătemiști,trebuiesărespecți,neaparat,anumitereguli pecândînlimbaromânăpoțisăscriiașa cumvrei,earbitrariulabsolut”.Francezaa fostpentrueloexperiențăcrucială,unadin celemaimariîncercăripecareatrebuitsăle depășeascăînviațalui.La22deani,Cioran ascrisocartecareseintitula Peculmiledisperării. Lamaturitate,privindretrospectiv, autorulconsiderăcăerauntitlufoarteprost ales.Darl-aalespentrucă,sedezvinovă-

MIhaIbarbu

țeșteautorul,atuncicândînRomâniase sinucidecinevasespunecăaajuns peculmiledisperării.Cioranaalesaceastăformulă (uzualășiuzată)pentrucăarficorespuns exactcustarealuidespiritdinacelmoment.Cândaapărutcartea,toatălumeaera convinsăcăautoruleierapecalesăsesinucidă.„Dimpotrivă,amscris-oînscopterapeutic,casădepășescaceastăcrizăa tânăruluide20deani.Nurenegaceastă cartepentrucătoatăoperameaulterioară îșiarerădăcinileacolo.N-amînregistratnici unprogres,niciînceeacepriveștegândirea,niciînceeacepriveșteacțiunea.Aceastăintuițieprimordialăafostpentrumine aproapeexactă.N-atrebuitdecâts-ofinisez.Trecândlascrisulînlimbafranceză,am datunfeldedemnitateexpresiei”.Casă concluzionăm,Ciorancredecăaprogresat peplanstilisticdarnușipecelalgândirii. Omagiulsupremfăcutlimbiifrancezee adusdeCioran,invocându-lpeRivarol. CândacademicieniidelaBerlinși-aupusîntrebareadece,lasfârșitulsecoluluiXVIII, limbafrancezăesteolimbăuniversală,francezulaziscă probitatea elegatădegeniul acesteilimbi.„Bineînțeles,poțisătrișeziîn toatelimbiledarfrancezaareunfelde rigoare.Înromânește,deexemplu,aveam impresiacăputeamspuneoriceșinutrăgeamponoaseledupăcelespuse.Înfrancezănu-iașa.Înprimulrândpentrucă trebuiecatextulsăfieinteligibil.Obscuritatealascriitorulfrancezestefieunsemn dedebilitate,fiedeexcesivăprofunzime”. Cuvântul probitate,laRivanol,nudesemneazăuncaractermoralciacelaspectinteligibilcareesteindispensabil.„Înfranceză nutepoțijucacucuvinteleîntimpceîn nemțeștesauchiarînengleză,aiimpresia unuiarbitrar,maialesînproză”.Înconcluzie, potrivitluiCioran,Limbafrancezăeinstrumentulidealpentruproză.„Ceimarisunt poețiișiscriitorii.Dostoievskiesuperior oricăruifilosof.Euînsumim-amdetașatde filosofiepentrucăfilosofiaesteinsuportabilășiplictisitoare,chiardacăpoatefiprofundă.Nu-miplacesăgândescfărăun accentpersonal.Preferodivagațieunui raționamentsusținut”.Cioranpovesteștecă unvechiamicdințarăi-ascriscăsegândea

căavenittimpulsă-șipunăcapătzilelorși voiasăaibădinparteagânditoruluifrancez unfeldeaprobareagestuluisăufunest. „Sigur,ebinesăteomoriîntr-ozi.Darcât timpmaipoțisărâzi,artrebuisămai aștepți.Râsulsalveazăviațașiofacesuportabilă.Dacănumaipoțisărâzi,atunci poțisăpleci”.Trebuiesăvămărturisesccă amavutacestdaralrâsului,șirâdeam aproapeînfiecarezi.Șiaici,Cioranpovesteșteunadinaceleîntâmplăricarei-aumarcatcopilăria.Eoîntâmplarepecarele-a povestit-otatăllor,preotul,pecândseîntorceadelaînmormântareaunenifetițede 5-6ani.Cânds-aapropiatmomentulca sicriulsăfiecoborâtînpământ,mama fetițeiaizbucnitîntr-unrâsinterminabil. Imagineaaceastal-abântuit,l-adatpeste capșiîireveneamereuînmemorie.„Evident,eraocrizădenebunie!Șicutoate acesteanueramfoartesigur.Înmormântareaeunlucrufărăniciunsens.Amasistat laînmormântareaunoramicicucaream statdevorbăcuoziînainteșiîmiveneasă râdînhohote.Cumsepoatecaacumsă-i coboareîngroapăcapeniștegunoaie?” DacăinterviulcuCioraneplindeviață(el dateazădin1985șiafostacordatInstitutuluifrancezdinAtena),întrevedereacu Ionescoseaflălapolulopus:efărăpicde umorșidetensiune,fărăconfesiunișifără formulărimemorabile.Edoaroocaziepentrumareledramaturgdeaneprezentao imagineterifiantăasupralumiicontemporane.Interviulcueldateazădin1973(autorulluieJeanJacquesBrochier)șiserezumălacâtevapredicțiiapocaliptice.„În30de ani(adicăîn2003,n.n.),în50deani(adică înzilelenoastre,în2023,n.n)poluarea,lipsa deoxigen,războiulatomic,crimelevorconduce,poate,lasfârșitulumanitățiipepământ.„Animaleleaucolți,gheareșivenin. Noiavemarme.Nimeninu-lascultă,cu adevărat,pecelălalt.Dialogulsurzilor.Cel puținsănereconciliemcuDumnezeușicu ceilalți.Totuleposibil:chiarmiracolul,metamorfoza,mutațiacosmică,transsubstanțialitateauniversală,transformareacondițiiloresențialealecreației”.Brrr!Ceconcluzieputemsămaitragem?ÎnapoilaCioran!

DespreIonesco, aflatpeculmiledisper[rii, §idespreCioran, omulcarerâde (cas[-\isalvezevia\a...)

Ce-iPatria? EDun[reaalbastr[? EB[r[ganul?

Mun\iiApuseni? Da,arziceIonD.Sîrbu,dar…

MIhaIbarbu

„În1981,ţi-amscris pentruminePatriaeloculundesimtnevoia sămăîntorcmereu,deoriunde. Acumîţiscriu patriaesteşiloculde undenuamvoiesăplec,niciodată,nicăieri, daracesteasuntjocuri decuvinte,gratuite,calambururi. Râdem,râdem,zicesoţiameaşibuna tasperanţăemoartă-ncoteţ.(Laolteni, purceauaeceamoartă-ncoteţ. Dareazice:carecoteţ,carepurcea?)AmcoborâtînGaradeNord,o miedecălători,alţiomieaşteptauacolo.Unţigancăraunpurcel, acestasperiataînceputsăguiţe.Deodată,lumeas-a-nveselit,aînceputsărâdă,dacăguiţăopurceaebine,încăebine…“Scrisoarea dateazădiniunie1986,dupăceluiSîrbuiserefuză,dinnou,pașaportuldeșiaveaoinvitațieoficială,pecarei-otrimiseseprofesorul PaulMiron,deaconferențialaUniversitateadinFreiburg.(Cererea dvs.depașaportafostrespinsă.Cerereasoțieiafostaprobată.)Definiția Patriei,atâtdegeneroasăînprimaformulare,numailasăniciosperanțăuneiulterioarevarianteoptimiste.„Nicicasimpluturistnuam pututpleca”,îiscrieDorineiGeorgedinBucureşti,la16septembrie 1988.Sîrbuîşidăseamacă,întimpulviețiisale,româniiputeaucălătoriînafaragranţelorţăriidoarprinintermediari.Aceşti„mandatari” aiarteiromâneştiînstrăinătatelăsaustrăinătăţiiiluziacăartiştiinoștri potcirculapestetot,fărăniciooprelişte.Astfel,lafestivaluriledeteatru dinlumeeratrimis,mereu,ValentinSilvestru,lafestivalurilecinematograficedelaCannes,VeneziaşiBerlinmergeaEcaterinaOproiu iarglobe-trotter-ulliterelorromâneştieraMarinSorescu.Fostasa soţie,avocataMaria„Gigi”Ardelean,careaintrodusdivorțulimediat dupăceSîrbuafostarestat,înnouasacalitatedenevastăaministrului Justiţiei,avizitat,înmodrepetat,Florenţa.După15vizite,doamna socoteaFlorența(deundeîșicumpărapantofișifermoare),drept un oraşstupid.Fostuleisoțavisattoatăviațasăvadă,măcarodatăItalia, darn-aprimitacceptulSecurității.Scrisoareacătrefostulsăusău concitadin,regizorulLucianGiurchescu,stabilitînDenemarca,este explicităînceeacepriveştestareadespiritaomuluicaretrăieşteşi călătoreştedoarprinintermediariiagreaţideputere:„Ştiucăpreferaţi româniicarecălătoresc,careaudreptulsăvadălumea;eufacparte dinceicareparticipălaspectacolulspiritualalpeisajelorşiculturii… prindiferiţimandatari.Amunmandatarînpoezie;vedeeltoată poezialumiiînloculmeu-mieîmiajungesăcitescşisăadmir. Hicet nunc.Amunaltmandatarcarevedeteatrupestetot.Vineînţarăşimă acuzăcănusuntlacurentcuAvignon-ulşicuPeterBrook.Amşiîn muzicăuncomisvoiajor;ascultăelînloculmeuşialsoţieimele…“

Scriitorulnostruîşiaduceamintecunostalgiedeclipeledinainteapărăsirii(temporare)aţării:„Lăsaţioricesperanţă,voicarenuaţi plecatlatimp.Îmiaducaminteovorbă:în10septembrie1980, înaintecaeusăplecînunicameacălătorieînApus,amstatlatineşi cuSergiupeterasacaseivoastredepestradaBradului.Sergiumi-a spus: Uniipleacăşimor,alţiimorşipleacă.”Defapt,amândoi,și SîrbușiSergiuAl.George,urmausăpleceîncălătoriileviețiilor.Primul, laobursăînGermania,aldoilealauncongresdeindianisticălaNew Delhi.AflatîncăînVest,laCopenhaga,Sîrbuaflă,delafiulprofesoruluiPaulMiron,căbutadaprietenuluisăus-adovedit,parțial,premonitorie: unulpleacășimoare (fizic...)Bunulsăuprieten,cucarea împărțitnecazuriledetențieiînBaltaMareaBrăilei,amuritlaîn-

toarcereasaacasă,pecândaveadoar59deani.CâtdespreSîrbu,el amurit,înVest,dinpunctdevederespiritual:„Euînsumiamfosttot timpulbolnavacolo;misepăreacăsuntofurnicăneagră,rătăcită, singură,într-unimens,indiferentşistupid,incurabilfurnicarroşu. Dupătreiluniderătăciri,amavutolungădiscuţiecuNego;m-aîntrebatcecreddesprepoeziadeexil;i-amspus:efrumoasă,darîntre cesescrieaicişicesescrieacasăediferenţaîntreroşiiledeserăşicele degrădină.Lucrulcelmaiteribilcel-amconstatatafostfaptulcă… numaiaveamhaz…Eu?Toatăviaţaamfostmândrudeartabufonerieimele,deodatăamconstatatcă,nicimăcarcufraţiimeicu carerâsesemodinioară,acumnufăceamdecâtsăoftămşisăne jeluimcalarâulVavilonului…Maimult:aici,oricândşioriunde,dacă măridiclacuvânt,îngheaţăsala.Amfostşisuntuntemut causeur, un charmeur decatedră,fărăsăfiulevantinsaumitic.Acolo,devenisembanal,nueramcrezut,nuinteresam,îmipierdeamîntreg farmeculduhuluimeu.Aicipotsăfacsărâdăşipeceimaiseveri egonomişti,acolonicipopeştii,niciioneştiinuseamuzaudedrolaticelemeleparanteze”.

Despreimposibilitateadeamaicălătoridincolodegranițe,Sîrbu ascrisopovestire-parabolăavându-lcaeroupeunpetrilean,Nando Pittini,urmașulunoritalienicareauvenitînValeaJiuluiodatăcudeschidereaminelordecărbune.Elarenostalgiațăriipărințilorsăi,pe careelnuavăzut-oniciodată,șiauneilibertățidecareîivorbeaustrămoșiisăi:„Într-osticlăderom,strălucitoare,cufeţedreptunghiulare, înluminatremurândăalămpilor,seputeazăriunpeisajdevis.Înzare, undealstâncosacoperitcucase,depini,debiserici,undealavând chiarşiuncastelmirificînvârf.Maiînfaţă,peolaturăafundului,se vedeaomareuşortulburată:valurialbastre,bătutedeonevăzută briză,cucresteînspumatealb,vibrânde.Şiînmijloculacestuigolf,o corabiealbă.Apoi,uşor,trăgânddeniştenevăzuteaţe,lucrândmigălosnumailagurasticlei,zărimdeodată,ridicându-seîncetceletrei catargealeaceleicorăbiilungişiunsteagroşucuînsemnuldemoarte alpiraţilordepretutindeni.Suflândînăuntruogurădeaerşiopalăde fumdeţigară,Nandoumflăpânzelecatargelorcapentruoieşirepe ceaţăînlarg.Pusedopulşioceruicumaregrijă:astfelveşniciaacelei corăbii(peacăruiproră,culiteredeaurscria LaLiberta)eraasigurată, pecetluită,binecuvântatăşiinvincibilă.”Libertatea,văzutădinPetrila luiNando,seputeadesfăşuraînvoiedoarîninterioruluneisticlecu dopceruit.ÎnpovestirealuiSîrbu,unastfeldeomnuputeasfârşiîn patulsău.Așacă,fostulnostruconcitadin,NandoPittini, unitaliano vero,amuritînSpania,nucamarinarpeunvasalb,cicaunsoldatîn tranşee,acoperitdegloriapostumă.

Postscriptum.AșaavrutScriitorulsăsfârșească,înmodromantic,eroulsăuliterar.Înrealitate,signorNandoPitiniatrăitmultșibine într-ocasăaflatălacapătulPetrileișiînmijloculuneinaturisălbatice, peValeaFrumoasei.AcoloseîngrijeadecabanaluiMihailSadoveanu. IarcândSîrbuaieșitdinpușcărieșiafăcut,împreunăcunepotulsău Dorel,oprimăexcursieînmunțiicareînconjurauPetrila,NandoPitini l-aașteptatpeValeaFrumoaseișil-alăsatsădoarmă,onoapte,chiar înpatulluiSadoveanu.(Astaoștimchiardelasorascriitorului, doamnaIrinaSîrbu...).

PoetealeClujului

MEnuţMaxIMInIan

LaClujseaflăceamaimarefilialăaUniuniiScriitorilordinRomânia.Aicineîntâlnimcuproiectecare punînvaloarepoeţii,prozatorii,eseiştii,criticiiliterari.Aici,înCapitalaTransilvaniei,locuiescşitreidintrepoetelecareauaduspentrucititori,înaceastăperioadă,noiapariţiieditoriale.

pentrupasiune.Săneamintimsemnificațialatină,maitârziu,creștină,acuvântuluipasiune:aceeadepatimă,suferință. Rareoriamcititversuricaresăfieconstant,tumultos,asaltate,cotropitedeincendii,precumcelealeOaneiBoc”,spune AndreaH.Hedeşîntr-ocronicădin RomâniaLiterară

OanaBoc estelaaltreileavolum deversuri,intitulat Şeherezada, precumpersonajulfeminin centraldincunoscutapovestepersană. ProfesorlaDepartamentuldeLimbă românăşilingvisticăgeneralăalUniversităţii„Babeş-Bolyai”,autoareaîşistructureazăcuatenţiepovestea,ştiindcă lucrulcucuvintelenuesteuşor.Astfel, basmuldinsecolulalXIII-leaprindeun conturpostmodern,Şeherezadacăpătândoaltăînfăţişare„Pânălaurmăeuo să-țirămânregina/cucareaijucatcelmai frumos./…/Prinmineaiîntrezărit/pentruoclipăveșnicia/…/Înjoculacesta lungcâtrestulviețiitale,/caîntr-un labirinttevreiînchis/încaresimultanești albșinegru/…/Înjoculacestaîncareai încercatmereu/săînțelegicenueraposibildeînțeles,/toteuosă-țirămânregina/ cucareaijucatcelmaiintens”.

Cele38depoezii,apăruteînvolumul delaEdituraNeuma,sunttotatâteaprilejurideaccentuareapoveştiicaîn Omieși unadenopți:„Adâncimilepecarelecuceream/cufiecarepovestetotmaimult/se transformauîndrumurivertical/pecare glisamînritmul/tăcerilorsaualchemărilortale”.

Subgenericul„Măcarpentruonoapte/măcarpentruopoveste”,neîntâlnim dinnouşidinnou,înpoezie,cupovestea Şeherezadei:„Înaersunteu/răsfrântăîn miliardele/departiculelumininscente,/în transparențalorceîțievocă/absențele meleprezente”.„PoeziileOaneiBocsunto contopiredefocșiiubire,rețetaperfectă

Temaiubiriiserăsfrângeînfiecare vers:„Măgândesccumsăfacsădormcât maipuțin/șisăstaucâtmaimult/în brațeletale,/însărutultău,/îndorultău,/ întrupultău,/încărțiletale,/înliterelenumeluitău”,avândîntotdeaunaconotaţii legate,cumaltfel,decâtdecuvânt„Plecasemdintinecadintr-uncuvânt/din careaevadatînțelesul/șiarămasdoar șiruldesunetebezmeticșistingher”.

Descoperimşiconotaţiimitologice precumceledinpoemul Povestenespusă carenereaminteştedeomul-lup,de aceastădatăîntr-ovariantăinversă„În povesteaaceasta/pecareotrăimînfiecarenoapte/şicareînfiecarezinedesparte”.Înbasmeleromâneşti,nopţileerau celecareprefăceapeomînlup,hoinărind prinpăduri.

Şi,da,nuputeasănufieprezentăşi parteaaceastadelingvisticăînpoezia OaneiBoc,„Cuvintelemeleîncepsăîngheţe/înbeznavâscoasă/verbeleauuitat toatetimpurile/şiseconjugăacumdoar latrecut/maiexactlatimpulperfectcompus/.../aşanepriveamcadouăverbe stinghere/carearfipututsăfie/celmai frumosperfectcompus”.

Şeherezadaestepictatăpetonuride cuvinteprinzândviaţăîntr-ocarteîncare poeziapoateluanenumărateînfăţişări.

MariaPal areunverscepătrundedincolodelumeaimediatuluifiindconturatdupăo viziunealuminiişiasperanţei:„dinmuguridesperanțăstrigi/viațanu-iceape careotrăieștiînvârtejulcrivățului//doar aceastaeste/cânddanseziînflăcăratcu fulgii/unduindaripidelibelulădeasupra oricăreisuferințe”.

Opoezieîncareputereasufletului esteoglinditădinsalvareaacestuiadinîntuneric,prinpoezie:„ferestrezacticsitede întuneric//pânălarevărsareaînfluviuldin tine/cariînspateunoceancufurtuni/cu eșuatecorăbii/încarezacnestematepe careledescifreazănopțile/trezindstrăluciri”.

Volumul Teviseazăbufniţaalbă,apărutlaEdituraNapocaStar,esteunulîn care,înatelieruldecreaţie,poetamerge pedrumulvieţiiînsoţitădecuvinte:„prinzi înpalme/tresăririleunuitrilrătăcit/ușoarecaumbraunuisărut//deodată/cuvinteledinpoeme/deschidcorolemisterioase//învisulbufnițeialbe/clepsidraîși înmulțeșterădăcinile/princărțiletale”.

Apocalipsa,apelesalvatoare,darşi puterealuminiisuntprezenteşiîncreaţia MarieiPal:„cuuntremorlindeval/simțiîn preajmăcumsecurmă/gândurispaimeși ecouri//mailastângapearterescrie-o notădintr-unflaut//cinecineosămai vină/cuacelmerstiptildesearăstrecurându-sepe-alături//oarecinevaatingemuguriidintr-olumină”.Conştientăde putereacuvântului,poetaştiecăprin acestapoateveşniciitimpulşipoatesalva lumea„doarcuvântulștie/cumzâmbește curcubeul/cumîmbrățișeazăvântul/puzderiidestele/cumsestăvileșteecoul/ cumsesalveazălunadelaînec/cumse înoatăînapeleuneioglinzi/cumse leapădă/deoricemoarte”,respectiv,„stai lapoaleleunuimuntenecunoscut/și-i scrutezipiscurileascuțite/lafeldetăioase

casuferințeletale/ceînmulțescincertitudinile/precumIsuspâineașipeștii”.

Poemul„cuhainelesaledezgură/cu tălpileînsângerate”iadrumulpribegiei precumpustniciirugătoridealtădată,doar elcunoscând„cerurilepurtatedecondori încioc”şiştiind„cumsăamânepotopul”. Întoatăaceastăpoveste,îngerulestecel ceîlînsoţeştepepoet,estecelce„nu oboseştenicicând/săaruncedepetăvile deargintcoroanedespini/sădezlipească fricadebucurii/sădirijezecoruldinsimfoniaunuidestin”.Răsplatapoetuluieste primireaunuifirdeluminăcucareînvaţă săţeasă„nenumăratecercuri/înarboriice teînvaţăsăzbori”.Carteaestededicată poeţilordinIstanbulalăturidecareMaria Palaavutmaimulteproiecteliterare.

Printredoamnelemereuprezente laacţiunilefilialeisenumărăşi RodicaMarian.Doamnaelegantăcupălărie.Volumulintitulatsimplu Poeme aapărutlaEdituraScriptorşiareşi ovariantăînengleză,înversiuneaMihaelei Mudure.ŞapteilustraţiideCălinStegerean însoţescdrumulpoeteidândculoarecălătorieidintrelumi.

CoautoareaDicţionaruluitezaural AcademieiRomâne,avândînCVnudoar cărţidepoeziecişidecriticăliterară,în speciallegatedeEminescuşiBlaga,deţinătoareamaimultorpremii,RodicaMarianîncepecarteacuomărturieavieţii „Doamne,iarăşiamalesaşteptarea/.../ crezândşinecrezândmeniriişiminunilor toate”.Peacestdrumîncare„nurecunoaştemneprihănirea”,apareînsăgândul poetului„încrezător,fărăîncrâncenare”, fiindsingurulcareîşirecunoaştepăcatul salvându-se:„acumvinefluviuldesânge alruşiniideanufipoetul/celfărădeprihană,fiindcămi-amdormitşipiculde har”.

PremiileFilialeiCluj aUSRpeanul2022

Inspirându-sedinlumeaartei,cum estecazulpoemului Duhullămpii,după lucrarea Laluminalămpii deNicolae Toniţa,saudinlumeacărţilor,cumeste poemul BibliotecadinAlexandria caregăzduieşte„uriaşeliteredintoatealfabetele lumii”,RodicaMarianprezintăopoezie plinădesimboluri.Călătoriiledindiferite colţurialelumiisuntaşezateînversuri, bineînţeles,toateacesteacusprijinulCreatorului,„şilimitadumnezeiriimăgăseşte/ infailibilîntr-oanemonă,într-uniris”.Şi mărturiseştepoeta„marilepoemele-am scrisdemult/înminteoriînvis”,purtândodintr-uncolţînaltulallumii„dormindcu dulcevinovăţieîntr-opoveste”.Şi,totuşi, dintretoatealelumiivăzute,ceamaifrumoasăesteTransilvania:„Acesttenaceamfiteatrunatural/plindecodriiadânci/în faţacăroralimbaromanilorstăîncăuimită/aceastăTransilvanieeste/şimuntele înfioratdememorie/şibasmulochilorce sugereazădimineaţa”.

Multesuntcăileîncarecuvântuldat decătreCeldeSusestefolositdeoameni însăceamaifrumoasăestecaleapoeziei, aiciundeelcapătăoaltădimensiune.

Vineri,6octombrie2023,începândcuora12,aavutlocfestivitatea deacordareaPremiilorFilialeiClujaUniuniiScriitorilorpentruanul2022. Celemaibunecărțiaufostrecompensatecupremiul„Carteaanului”, purtândnumeleunormaripersonalitățiclujene.S-aacordat un„Premiuspecial”șiunpremiupentruliteraturaminorităților.

Juriulacesteiediții:ConstantinaRavecaBuleu(președinte), VictorCubleșan,AndreaH.Hedeș,MenuțMaximinian,HoreaPoenar, EgyedEmeseşiKarácsonyiZsólt,membri

Înurmauneijurizăriatente,aufostdecișipremianțiianului2022: Premiulspecial aljuriului: Ioan-AurelPop, Instituțiimedievale românești.Adunărilecnezialeșinobiliare(boierești)dinTransilvania întresecolelealXIV-leașialXVI-lea, Ed.ȘcoalaArdeleană

Carteaanului Poezie (Premiul LucianBlaga)–VasileIgna, Capcanele (poezie),Ed.Limes

Carteaanului Proză (Premiul LiviuRebreanu) –GabrielaAdameșteanu, Vociladistanță,Ed.Polirom

Carteaanului Criticășiistorieliterară,eseu (Premiul IonVlad)–VirgilMihaiu, Jazzcontextelemele,Ed.Junimea

Carteaanului Poezie (Premiul DsidaJenő)–BalázsImreJózsef, ÉjszakákaZenben (NopțiînZen,poezii), EdituraLector,TârguMureș–EdituraPrae,Budapesta.

PovestiridepeDealulLacrimilor

nIcolEtaMIlEa

Toatecâtesunt,trăiteșinetrăite,văzute șinevăzute,trezescînnoilatenteneliniștiprinefemeritatea,prinsupunerealor (vrând-nevrând)lavremelnicie.Ființecircumscrise,cumsuntem,privimînspațiușiîntimp, căutându-ne.

Caunfior,dedincolo,misterultreceșinepetrece.Esteceeacenelimiteazășinedelimitează, înacelașitimp.Esteceeaceneamenințădinafară, darneîntăreșteînnoi.

Scormonim,răscolim,scotocim,răvășim…

Nuvizează,oare,actulcreatorotreceredincolodelimite?

Încosmicaarmonie,ieșireadinsineîșidobândeșteastfelsupremulsăusens,pecareîl(re)descoperimcufiecarenouăcarteascriitoruluiFloreaBurtan.

PovestiridepeDealulLacrimilor (EdituraHoffman,2023,140 pagini)suntprozedepoet,scrisecuuncondeimuiatîncerneala realitățiisatuluiteleormăneandeierișideazi,înamintireaanilor derevelațiiesențiale,înconfesiunimarcatederăvășitoaretrăiri aleunorlocurișioamenicesepierdtotmaimultdincolodelinia orizontului.

Realism,vis,coșmar,imaginar,fantasticsuntdefinitoriiînmodulcelmaiadecvatpentruasurprindeprofiluluispiritualalunei epoci,careafosttotmaiprecipitatdezrădăcinatădecomportamentestratificatede-alungulveacurilorșiînloculcărorase încearcăsoluțiidetranziție.

Oformăaslujiriișiadevoțiuniiscriitoruluifațădesatulnatal suntcelezecepovestiri,cereflectăfenomeneatâtîndeterminări specifice,câtșiînmultiplelelorrelațiidedependență: Caiidepe ValeaFântâniții,Trenuldelamiezulnopții,Nămețidegrâu,Oglinda dețărână,Pedepsițisămoarătrăind,Încăutareaurmelordeodinioară,MoaraluiMelinescu,Troițamiresei,Autocarul,Gustulamaral singurătăți

Înliteraturaromânăascriitorilordesorginteteleormăneană, prozaacunoscutformediferitedeexprimare,înfuncțiedecurentulliterar,destrategianarativă,deperioadaîncareafostcreată: GalaGalaction(1879–1961),ZahariaStancu(1902–1974),Marin Preda(1922–1980),ȘtefanMitroi(1956),FloreaBurtan(1948).

SatulluiFloreaBurtannuarenimicdin„doctrinaevanghelică”aluiGalaGalaction.Elseproiecteazăpeunaltfeldefond epic,liricșipoematic.Puneaccentpeîntâmplări,peevenimente, peoameni,pescenedeviață,particularesaucolective,determinatedemediulîncareacesteasemișcă.Observarearealuluiconferăodiversitateînreceptareaindividuală,istorică,socialăși psihologicăaindividului,fiindevidentădistanțaîntretemporalitateaexternă(careincludetimpulcititorului,alscriitoruluișicel istoric)șiceainternă(careincludetimpulnaratșitimpulpovestirii).

Princondeiulautorului,deonostalgieomniprezentă,olume localizatăgeograficdobândeșteincontestabilevirtuțiliterare, într-ocurgereinefabilăareamintirilocurilornatale.

LafelcaZahariaStancu,FloreaBurtanrămâneîndatorat„proprieibiografii”.Eulartisticîșitragesevadinimaginideclanșatoare

demistuirilăuntrice,compatibileînclinațiileșicu fundamentelesaleliterarartistice.

Elstatorniceșteviziuneaasupracomunitățiispiritualeîncareobunăparteatrăit,cuaccentpesurprinderidenuanțatesubtilități.Tranzitoriulîșicaută loculîntr-odiversitatedeipostaze,găsindu-șiexpresiamajoră,originalconturatăînacestcultal adorăriisatuluiromânesc,ceînalțășiînnobilează. Aceastămotivațieestecompatibilăcuogândireesteticămaicuprinzătoare,darșicuungustcare funcționeazădesăvârșit,înceeacepriveșteevidențiereaanumitorvalori.

Imagineaprototipuluițăranului,așacumoidentificămînprozaluiMarinPreda,țăran“caretrăiește cuconvingereacăexistențasareprezintălucrulcel maiînsemnatdinunivers”nuoîntâlnimlaFlorinBurtan,pentrucă personajeleluiconștientizeazăinevitabilitateaschimbărilor.Realitateacontemporanăacelorvremurinupreaîndepărtate,evident,seaflaînpragulprăbușirii/airemediabileidispariții..Un simpluraționamentdeviețuiredevineastfeloîntemeiatăadmitereaschimbării,fieșiîmpotrivavoinței.ÎnsufletelepersonajelorprozeiluiFlorinBurtanrămânamintirileși,maipresusde orice,intuireașidescoperireaseninătății,văzutăcaocondițiea împăcăriicusinele.Iluziileserisipesc,gesturiînălțătoaresau măruntenumaiimpresioneazăpeomulmarcatsufletește.Oameniparasedistanțadepropriuldestin.

ContemporancuFloreaBurtan,ȘtefanMitroibucurăcititorul cuoprozădeunlirismesențial,cecunoaștenuanțărișiredefiniri permanente.Elresacralizeazăuniversulautohton.Priniubire, credințășisperanțătrecegranițeletimpuluișialelocului potențând„Poveștilecerului,poveștilepământului”,nostalgia casei,apărinților,asatului,aîngerilor,aluminiișiaceruluiîidau oșansăînplussătrăiascănemărginirea.

DacăînprozaluiȘtefanMitroiidentificămaproape„unmital forțeinoimelor,unfeldeesențeoriginare,anumelorautohtone, laFlorinBurtanpersonajele,celemaimulte,poartănumelerealal inșilorsaualpersoanelordevenitepersonaje,darnulipsescnici poreclelemoștenitesaudobândite.Ointuităfuziune,derealși intim,identificămînnumeleimperativelortimpuluipovestirilor cuplanuricareesențializeazășitransfigureazăartisticolumepurtătoaredesens.Esteevidentăpreponderențamoraluluiasupra psihologicului.Acțiuneaîntr-unspațiugeograficrealnuexclude spațiullăuntric,pentrucă,pânălaurmă,acestaestedecisivîn soluționareaconflictuluiinterior.

PovestirileluiFloreaBurtanneiaumartori-însoțitorișinecălătorescprinconcretulpalpabildeaicișiprinvisele dedincolo ale celorceseodihnescpe DealulLacrimilor,asemenealuimoșCiucă, celcareîngrijeafântânacenutrebuialăsatăsămoară,fântână carepentrueleracasalui,cutemeliedecer…pentrucășiîncerul dedincoloenevoiedeocrotitșivindecatofântână.

Ceimaimulțis-aumutatpeDealulLacrimilor:„Totulsepetrece acumînînchipuireata.Sau,poate,așas-aîntâmplatcuadevărat demult,taredemult,cândlumeasatuluitrăia,lafelcacelelalte, subaceeașirotireazodiilorșiaanotimpurilor,cuviațașisufletul

rezematedemunciledepestean.Deobiceiurilevechișifrumoase.Debucuriișitristeți.Desindrofiișisărbători.Oamenii crezându-senemuritori,cazeitățile.”

Porninddelatitlul„PovestiridepeDealulLacrimilor”,aparținândautorului,putemspunecăprinpovestirilesale,FloreaBurtan,prinviziunișireinterpretărioriginale,neaduceînfațaliteraturiiautentice,dovedindapartenențalaoculturășilaaspecteleeifuncționale.

Realulșiimaginarul,detiptransfermetaforicpur,transmitun mesajancestralipostazierii:„Da!Acumsuntețipedepsițisătrăiți murind.Altădată,cumulți-mulțianiînurmă,trăiațimurind.Azi, toatăvinavăaparține,chiardacănuvădațiseamasaunuvreți s-oacceptați.N-ațipuspiciorulînpragcâtatrebuit,satuls-a pustiitcontinuu,voiosămurițitrăindpânăvadispăreatoată lumeaastaurâtă,și,odatăcuea,vețidevenioaleșiulcele,cruci șterseșicrăpate,peDealulLacrimilor,undedoarlinișteava aprindeolumânareînghețată,nevăzutădenimeni!”Aceasta-i chintesențacărțiiceoglindeștespirituluneicomunitățicarea făcutistorieiaracumîșipăstreazăprofilulînamintireauneilumi încaretoatereperelesuntdatepestecap.

Povestireacaredeschidevolumul, CaiidepeValeaFântâniții nefamiliarizeazăcuatmosferabineconturată,încareviziunea fantasticăatragenumaidecâtatenția,concurândcuînsemnele realuluișideschizându-iastfelorizontulînuniversalitate.Personajele,cuprecăderedinlumeareală,secontureazăcaprezențe grăitoarepentrumediuldincareprovin,încărcatedeoritualică existențialitate,înconfruntăriledramaticecuistoriașimersul lumii:„Ațiauzivestea,fraților?AînviatSandalache!L-avăzut Nicamincălarepecal,peValeaFântâniții”.

Lorliseadaugă,înamintire,Mărnică,VasileBoambă,Felindaru,Ghimpețeanu,Tutuneanu,acum,toțiînDealulLacrimilor.

Actualulprimar,GoguCodreanu,șefuldepost,Zamfir,Șontîc,Simică,îmbogățitulsatului,CodruțașiMirela,douătinereplecateprinSicilia,însudulItaliei,Mara,nevastaluiPortofel, părinteleCornea,Piciorușdevulpe,Catafoci,dincolodecoloraturașidiversitateapăstrăriiînamintire,merităsubliniatăprezența loraici,făcândșimaiatractivăpovestireadeparcurs,nudoarde lectoruldeplăcere,cișidecătreceicedorescsăcunoască episoadeimportantedinistorialocului.

Esteaiciunmelanjdeviațășidemoarte,dedorurișide dureri,dedramatismșidelirism,pecaredoarunpoetîlpoate îmbrăcaînnuanțe.FloreaBurtancontopeșterealulșiirealulîntronarațiunedeceamaibunăcalitate,provocându-șicititorullao lecturăpenerăsuflate.Prozelededimensiunidiferiteabundăde stărisufleteștișiîntâmplăricareaumarcatsatuluișilocuitoriilui, carenucontenescsăcauterăspunsuri.Deexemplu,Otomega, nedumerit,se-ntreabă:„cumpoateînviacineva,acum;astase petreceapevremeaDomnuluiIisus”.Suntîntrebăricărorale cautăunrăspunscusens,privitorlatoatecelepetrecute:adunareacailorcuarcanulșicăsăpirealor.Nemaimirămcătotulse întoarceîmpotrivanoastră?Privindînoglindatimpului:„Multe nopțilarând,peValeaFântânițiiaușiroitnesfârșiteherghelii”.

Veninddinviațadetoatezilele,scriitorultreceprinochii mințiiîntâmplărideounicitateșideundramatismabsolut. Rămânememorabilăpaginaîncaresuntprezentațiînplinăacțiunehingherii-distrugătoriimbatabili–impulsionațiînactivitatealordeaspirațiideocruzimeinimitabilă:„Zileînșir,ceatade hingheribântuiaulițele,cumașinalorurâtă,culanțurileșicleștii lorimenși,anumeticluiți.

Laînceput,oameniis-auîncontrat.Și-aubăgatcâiniiînsaci, i-auurcatîncăruțe,s-auascunsînPădureaBogdanii.Plină-ochi,

mașinasescurgea,hurducăindsprecarieră.Trăgeaupemalul imenseigropi,sepuneaupetreabă.Îiscoteauunulcâteunul, prinșidegâtcuaceicleștifioroși.îiridicauînaer,lovindu-iimediatînmoalelecapuluișipestebotcuoțeavădefier.Oaseletrosneau,sesfărâmau,sângelețâșneaîntoatepărțile.Îiazvârleauîn iarbă”.

Opaginăantologicăcepoatestalabazaregieiunuifilm,ca toatepovestirileîncarescriitorul,prinatențiasporităpecareo areasupradetaliilordeviațășidemediu,leaduceînfațacititorului.

În„Trenuldelamiezulnopții”,carenueuntrencaoricare altul;etrenul schimbăriilafață,trenul îmbătrânirii,”tălmăcește întâmplăriadevărateșiimaginate,înfrunteaceteicopărtașefiind Gederică,„poetulpopular,careduceoviațăboemă–pescuiește, înCălmățui,adunăciupercidepeizlaz,eprimullacapulmortului,lapomeni,latrasclopotul.”Mereucubuzunareleplinede manuscrise.

„Nămețidegrâu”este„povestea”luiVidăraș,carevedeprima oară„sfințișiîngeriîncarneșioase”,înzăpezit,cugândulla„secetacenusemaisfârșea”.

„Oglindadețărână”,ceamaiamplăpovestireavolumului, continuă„Satuldețărână”,careilustreazădinamicasatuluișiimplicitasocietății,surprinseîntr-unmomentcrucialdeschimbare. Amintirilereflectateîn/deaceastăoglindăsuntaleuneilumitrecuteși,maideparte,vomvedeacevamaispuneviitoruldespre ea.Contrartuturorcelorpetrecute,precumunuldintrepersonajeledeaici,nepunemșinoiretoricaîntrebare:„Cinezicecăviața nuerăbdătordefrumoasă?!…”

„Pedepsițisămoarătrăind”dezvoltăunsubiectnemaiîntâlnit vreodată:s-arăspânditpestetotvesteacăexistăpelumeaasta olocalitate„pedepsităsămoarătrăind.”

Căsatulpăreapărăsit,lipsitdeviață,oilustreazășipovestirea „Încăutareaurmelordeodinioară”,printânărulpersonajAlexandruGhinescu,urmașulboieruluiGhinescu.

Rămâneînmemoriacititoruluiscenaimaginarăaîntâlnirii sătenilorcuMelintescu-morarul,alcăruiglasrăsunaamenințător: „Bă,Staline,băDej,băCeaușescule,v-ațisăturat,mă,debucatele bietuluiom?!N-a,săturați-vă,băgațiînvoi,nenorociților!

Apoi,Melintescudădubicecailor,dispărând,caunfumalb, împreunăcumoarasa,înamintireacelordeieri,înuitareacelor deazi…”

Cumnimicnurămâneneaflatsauuitat,„Troițamiresei”este povestireadesprectitorireasfinteimănăstiricepoartăhramul mireseifărăcununie.

Despresatul„caresecufundăînlacrimabătrânețiișidestrămării”aflămdinpovestirea„Autocarul”, Cursaspecială–Spania, trasînfațaprimăriei,pentruatransportatineriidornicisăplece lamuncăînstrăinătate.

Laîntrebarea:„Cinespunecăsingurătateanudoare?”,din „Gustulamaralsingurătății”,răspunsulvineprindivinabalanță, purtândpeunuldintalgerepropria-neviață,pecelălalt,ceam făcutpentruea.

Înprocesulcontemplăriiestetice,prozatorulFlorinBurtan,cu oartădeosebită,puneînluminăacestsenscaresedegajădin fapteșiatitudiniumane,compatibilecuvârstelesatuluiromânesc.

PovestiridepeDealulLacrimilor esteocartecemerităaficitită. Eaoferăradiografiaoriginalăauneirealitățiistoriceșisociale,pe fundalulcăreiaseprofileazăcalitățileșivirtuțileliterarealeunui scriitorremarcabil.

Poateușorsastisitdecâtăpoeziese scrieastăzi,bună,rea,mediocră, adevăratăorgiescripturală,l-am întrebatodatăpedistinsulpoetclujeanMarcelMureșeanu,ajunslavârstarespectabilei înțelepciuni: Cândsevorsăturaoameniisă maiscriepoezie? Răspunsulavenitdintrodată,scurtșităios: Niciodată! FoarteîncrezătorînforțeleindestructibilealePoeziei, aadăugatapoicăpoețiivorgăsitotdeauna acelemijloacedeîmbinare,depotrivireacuvintelorpentrucaelesănuparăuzate,prăfuite,cimereuproaspete,înviorătoare.Eo convingereexprimatăritos,câtoprofesiune decredință,constatacumlalecturavolumuluisău Prădătorii (EdituraScriptor,ClujNapoca,2023),căcilimbajulacestuivolume cuadevăratproaspăt,înviorător,tonicîn toateaspectelescriituriidemarcantăori-ginalitate.Nunumaicăsuflulpoeticrevigorantnul-apărăsit,darchiars-aîntețit,aș zice,dezvăluindalteformealecontinuității stilisticeneafectatedepatinatimpului.Este vorbadespreocontinuitateamoduluidea inventa„poveștilirice”înșiratedelaunvolumlaaltul,cedauimpresiauneiincontinențeverbaleremarcabile,caînintențialui MichaelEndedeascrieo„povestefărăsfârșit”.Căcifărăsfârșitparedorințainsațiabilăa poetuluideasedesfătaîniluminărileCuvântului.Unadevăratrăsfățliricreîmprospătatmereu,alimentatdeofantezieconstantproductivă,miraculoasă,uimitoare.

Patimascrieriirăzbatevictorioasădinînlănțuirilevizionarestratificatepeamuzante personificărifabulatorii,frazarerepetitivăși enumerativă,paradigmelafeldeșugubețe înpanoramarearealuluiaflatsublupaanalistuluidefinăextracțieintelectuală.Scrisule deconspiratironicdreptterapiesacrificială cuurmărinefasteînplansocial-familial: „Scriucașicumm-așmuta/dintr-ocasămai mareînunamaimică,/apoiînaltașimai micășitotașa,/pânăajungînstradă”(Patimascrierii).Cuvintelețeshainaînchipuirilor simpateticeîntr-unprocesderedobândirea vitalității,astfelcăpoeziadevinepavăzăîn calea„prădătorilor”:„Cuvintelescrisede mine/măferescdeploaite,deninsoare/și decutremure”,dartotele,cuvintele„se varsă/peobrazulmorțilorși-iînvie”(Cuforțe noi).Încuprinsulvolumuluidesprecare facemvorbireîntâlnimsituațiistraniicontraseînsimbolurigrotești.Lumeaobiectelor eanimatăînmodspecificșugubăț:„paharul șipasăreadetămâie”,„lumânareaaprinsă” (Princeestesevedecevine)saudescrierea unui„lacătmort”cuîntristatacheiealături care„plângeculacrimireci”(Opomenire). Bărbilefaraonilorșiîmpărațilorseiaulaîntrecerecubărbilenorilorîntr-oviabilănepăsareexpozitivă,ilarădesigur.„NorulȘef”pare oîntruchiparesuveranăadestinului-„șef”

adrIanȚIon

drapatînculorileîntâmplării.Cutrimiterela catastrofenavalerecenteseîncorporeazăîn texttragediaTitanicului,undeaisbergule „întotdeaunapunctuallaîntâlnireacumoartea”(Experimentulportocaliu).Tabelulpretextelorpoetizăriiareolargădeschidere asupraproblematiciimundaneuniversale. Înșiruiriantiteticedeseneazăcomplexitatea fremătătoare,instabilă,aființei:„Omuleste ceeaceeste,/omulesteceeacenueste...” deschizândacoladacontradicțiiloresențiale înpoemularțăgosintitulat Danuurile.Între acesteextremeparcăauzimîncadrarealui Dalidin Jurnalulunuigeniu:„Întredoioameniexistădiferențemaimaridecâtîntre douăanimaledinspeciidiferite”.Iatămotivațiacostatărilorînseriate,analizatecaincongruențeîngamăreflexivășidintr-odată jocullivrescprimeșteadâncime.Bravuratextualizăriiizbeșteînimagismpurificatorcu țintebibliceuneorisaupurșisimpluînderizoriu:„creierulmeușisufletulmeu/sejoacă pețărmcumangustele/șicumărgelele firelordenisip”(Deundesevedecâtdepuțin știmdesprenoi).Caîntotdeaunaînscrierile sale,MarcelMureșeanuedestuldediscret cudatelesalebiografice.Totuși,delagura „prădătorilor”carestausăînghităamintirile, poetulprefigurează,reverențios,portrete precum„mama,tata,frateleLiviu”,evocă translucidviața„lainternat”,felii„deviațăși demoarteînoceanuldecenușă”.Ilustrate clujenesunttopiteînmagmavizionarismului:ParculCentral,Cetățuia,insulaChios.Dar parcășielevindintr-untrecutfabulos.Sunt picăturibiograficestrecurateînoceanulfurtunosalfantazărilor.

Defapt,MarcelMureșeanupracticăliber, cumaximădezinvoltură,joculjovialaxatpe alteritățileeului.Emereuîndialogironicprelungitcuobiectele,culumea,cuoameniiși vietățileînconjurătoare,cunoțiuniabstracte însuflețite.Untabloupolicrom,plindepersonajepitoreșticalaChagall„pictează”visătorpoetulcuochiițintițiînneantulclipei. Simplitateaelaeaacasășistârneștefiori, ecourideînțelepciune(„Oameniibuniștiu/ cinesuntoameniirăi”),dăcutiflaîndușmani virtuali(„publicațiunverscaresămăcompromită”,selamenteazăironic,„dacănu-mi

publicațiopaginădepoezieînrevistă/sau numaiopoezie”.Înconjuratrealmentede modelesculpturaledesprinsedinsimboluri oculte,poetuledispussăempatizezecu „statuianeagrăasculptoruluiSimion”sprea verificaveșnicia(Dinviațapietrei).Picanteriilelexicaleturnateînmonologurisaudialogurisavuroasesuntreflecțiiînscriseîntre stăridevisșitrezie.Unspirithâtruledirijează spreorganizareșisfătoșeniaceluicearece povestiprindecontur.Înogradamemoriei, reactualizatătemporal,apar„câineleNestor” și„vacaBlănuța”,darșiinsinuăricâmpenești cuparfumdebaladă:„Demiideaninoriiși capreletrăiescîmpreună/noriisuntcâinii caprelor”ce-imânăsprepajișticuiarbă grasă(Noriișicaprele).Înacestcontextidilic, sensibilitateapoetuluipsalmodiazăînextaz: „Ieziisuntceimaifrumoși/copiidinUnivers”. ReperedintezaurulartisticuniversalvalseazăsuavînversuridiafaneprecumDalicua sa Girafăînflăcări sau ColosuldinRhodos „în luptăcueternitatea”.Deremarcatcătrimiterilelivreștinuîncarcădiscursul,tonulsuav semențineladozebinefăcătoarepentru cursivitateaideiipoetice.Obișnuitelevocativefolositecutactinterogativîmplinesc specificitateajovial-afectivăadialogurilor imaginare:„Cumtesimți,noapteo?”sau„O sărăcești,moarteo!”

Temamajoră, Moartea, prezentăîntoate celepeste30devolumealeluiMarcel Mureșeanu,îșicontinuăfabulațiapeacest tainicdrumalcunoașteriișialinspirațieipoetice,eșalonatca„lungcortegiufuneraral Metaforei”,căci,nu-iașa?„Călătoriaseapropiedesfârșit”și„Fântânasalvatoare”rămâne înurmă.Eulcălătoritprinlumeștieșirămâne mulțumitcă„Dumnezeuumplefântânilecu apă”încontinuare.Înciudaartificiilorludice, savuroaseînsine,MarcelMureșeanurămâneunpoetprofund,atașatvalorilorșitradițiilorromânești,revigoratemodern,postmodernînmanierăproprie,originală.El„scrieo poeziedefacturătipicmanieristă”,după cumafirmăIonPopînprefațavolumului,și găseștenoi„punctedeplecarepentruspeculațialirică”.Fiindunrăsfățatalcuvintelor, elsejoacăuneorișiașa:„Poemelemelenu suntfăcute/pentruiubire!Egreusăleiubeascăpeelecineva”.Darcine-lbagăîn seamăpeflecaruldispussăiatotulînrăspăr? Înstaresăvrăjeascăoricecumavrăjitatâția cititori?ChiarMoarteasinistră,vrăjitădeel, devinesimpatică,hazlie,ozvârlugăumilită prinputereacuvântuluimagic.Cumeposibilașaceva?Ne-ospuneînsușipoetul:„Nu lascuvintelesăațipească”.Iatăcum,înciuda „prădătorilor”careamenințășiatacămereu dinumbră,directsaupelacolțuri,volumul acestadepunemărturiesolidădesprenesfârșireaîntrupoezie.

Sfâr§itul nesfâr§it alpoeziei

Temelefeminității,văzute/înțeleseca relațieintrinsecăînprofunzimileființei,orelațiedetipulceleimeditatedeMartinBuber,Eu-Tu,serelevăîn volumulMagdaleneiHărăbor, Fatacuparfum deploaie

Titlulînsușireliefează,casubordonate temei,asociateei,însinesteziametaforeicare implicăvizual-olfactiv-dinamicul,motivele recurenteșiredundante:fata,parfumul,ploaia.Lumeaiseînfățișeazăpoeteicaampla pânzăaunuispectacoletern,încareeulare accesdoarlaumbrele,iluziiledelasuprafață. Deaceea,elpoatesăexplorezeșisăexperimentezenumailaacestnivel,obținând,astfel,propriaexperiență.EsteșipentruMagdalenaHărăborexperiențapecareoașazăîn tipareleproprii,continuândsăexplorezerelațiaintrinsecăEu-Tu,cașipeaceeaextrinsecă,Eu-Acela,relațiaculumea,cuceilalți.

Înspectacolulpecare-lcontemplă,cuo obiectivitatesubiectivată,MagdalenaHărăborproiecteazășireprezintăpropriulspectacolîncaresetranspuneatemporalîn fata cuparfumdeploaie,pură,inocentă,neatinsă deniciunfeldemaculă,apoi,în fatacupantofiiroșii,imagineedulcoratăacopilăriei,în carepantofiiroșiiîndeplinesc,caînbasme,o funcțiemagică,putândsăopoarteoricând șioriunde,pestetotînlumeapecareși-o imaginează.

Temaeuluidominăprimapoezie, Fatacu pantofiiroșii,pentrucaînceade-adoua,cu titluinterogativ, Ladolcevita?,dominantasă fietemarelațieiculumea,cuceilalți.

Înuniversulpecare-lpropuneMagdalenaHărăbor,saresprințar,chiardindeschidere, ofatăcupantofiiroșii.Generalizareaprin articolnehotărât(ofată)fațădeparticularul dinarticulareacuarticolhotărât(fata)extindepoematicul,ducându-lînariafeminității, fărăfeminism,însă,întrucâtpoetaîșiacceptă feminitatea,genulșifacedinaceastacentrul iradiantalimaginaruluisău.Senzațiadeplutire,dezboralgânduluiseasociazăcuimagineatraversăriiunorspațiivirtuale:„Înploaia diafană/Ieșeaaieveadinoglinzi/Strângând într-unsurâs/Acorduridevioară//Călca pământul/Întandem/Cupicuriideploaie (...)//Săltavrăjităîndansulșuvițelordeapă”, spațiicare,asociateunuitimpdoaralsău,mitizat,devincronotopulei,încaresepoate mișcaliber,saturându-șiprivireadeimaginile promițătoarecareiseoferă:„Priveaînjurcu ochirotunzi/Șifiindcănueranimenisăo vadă/Și-adatpantofiijos/Apoidesculțăa pășit/înpoeziafirelordeapă”.

Reluatăîndiversecontexteșideclinată conformlogiciigramaticaleatextului:„Văzduhulțineînmâini/Pantofiiuzi/Aifeteicu parfumdeploaie.”,„...suntmaicomozi/ pantofiiroșii/pantofiicuparfumdeploaie”, sintagmaconoteazăprezențaeuluiînuni-

versulsubiectivpecarel-acreat,actualizând ipostazarelațieiintrinseciEu-Tușipoate,astfel,experimentaceșicumsuntlucrurilecare-i compunlumea.

Experiențaseconsumăexclusivînsine, îninterioritateaprofundăaeului,iarprin dreptullaexprimare areșansa/oportunitatea deaomaterializa.CaunCerberalpropriului imaginar,eulsesitueazălaintrare,păzind poartacareducepearterelepoemului:„Sunt laintrareaînpoem(...)//Suntlaintrareaîn poem/undeașteptdesculță/casăplouă”. Ploaiaașteptată,dubluconotată,sugerează, deopotrivă,purificareșirodnicie.Într-unpoemchinez,sespune:„Totceemărețcurge dincercaoapă”,sensmitizatcare,înperspectivarelațieidintresacrușiprofan,rescrie unitateadintrecerșipământ,divinșiterestru, producândsentimentultranscenderii.

PloaiaareșiînpoeziaMagdaleneiHărăboraceastăconotațiesacră,introducândîn relațiaextrinsecăEu-Acela,pelângănaturăși societate,peDumnezeu.Poate,deaceea,ritmulploiiesteresimțitdiferit,înfuncțiede freamătulșizbatereainterioară:„plouăintransigent/înlimbistrăine(...)//plouăintransigent(...)//plouătacit/printainițelevrerii/ cândscoicarătăceștepemalurilemării...”.

Uneori,dinperspectivăludică,poetadesenează,înjoacă,unjocgratuit,„deploaieși delună”,unjoccepresupunedelimitarea unuialtcronotop(„intruînjocdarjoculnu-i almeu...”),pentruspectacolulinfinitalființării.Aventuraludicăsefinalizează„încheie simbolistă”,desemnândconotopulcainsulă desinestătătoare,opovestecuuniversulei mitic:„Într-opovesteînchid/trecutul/taina// insulafărănume(...)//închidîntr-opoveste cerulcusteleleșinorii”;trăirile,sentimentele carei-aualcătuitsimțireavorfipresate într-un ierbar alamintirii(„Într-unierbarpresez/sărutul/casărăsarăproaspătînaltă primăvară”)altuturorexperiențelorființiale încareaexperiemntatcomplexelerelațiidintreEu-Tu,Eu-Acela.

AprofundândrelațiaEu-Acela,poetasugereazăsfereleexistențialeîncareîntâlnirile esențialeîngăduiedialogurifundamentale, întriplădeterminare–natură,societate, Dumnezeu.Interogația Dolcevita? așazăexplorareaînzonaincertitudinii.Aviddecerti-

tudini,eulliricseconfruntăcuinefabilele, greudefinitele,cuinsidiilelumiișieobligat săconstateinconsistențalumiiînjocurile aparntuluicuesențialul:„nimeninuascunde nimictotu-ilavedere/șirăușibine/șicaldși rece”.„Dolcevita”seconsumăîncerculstrâmt alexistenței(„intrămîncerc/pe-ovreme aiurea”),înperimetrulcăruiaomul,șiodată cuel,eul,sesimteînstrăinat,atinsdealienare: „Sariprinfoc,flacăraevie/Teîncălzeștica pentruoluptă/darluptanueata.../Strada nu-iata...”.

Imperativuleuluidevine avorbi.atăcea, cutăcerisemnificative(„Nusepoateelibera cuvântul/decâtprintăcere.”)caresemantizează,prinabsență,cuvântul.Dinaceste tăcerirăsarviseleîncarerelațiadintrecuvânt șităceresetraduceprinrelațiadintrerealși ireal.Oniriculdelimiteazăunaltcronotop,în carepulsiunileeuluisedescarcăpentrurealizareaunuicatharsis:„Învisamîmpușcato pasăre(...)//după-unmomentderesemnare/ amînceputsăcântprinlacrimileamare...// mi-ecaldșifrig/acum/cândpasăreavisată a-nviat/întrupulmeu/decarnesfâșiat.”.

Ieșireadinoniricînseamnăintrareaîntrun tabloucitadin,încare,„lamijlocdebineși rău”,panoramaorașului haotic,„cubălării,peturișibaloane/cugustulluideiască”,iaforma unei sferedesticlă,„încareomulețiin-au dreptlafericire”,iar„memoriajoacăfeste rătăcind/pecoridoarenegre”.Percepțiasuprarealistăincludetotulîntr-otușădramatică:„sufocatădeadjective/lumeaeoabstracție/șimareșitristă//Mințile–rotițece se-nvârtescîngol/cândistoria/hârjâiecu texteleeigrotești/pierzândpedruminocenții”.Poetaîșiacordăoclipădegrație, „într-oreculegeredesine”,făcândefortulde asedezlipideacesteimaginișidea-șiregăsi liniștea,staretradusăînimperativul Săneliniștimdetotcefacem,lăsându-și,totuși,șansa deapășipealtecăi(Înafaradrumului/Unalt drum/Oîntoarcereșioregăsire...),trecând „porțideschisealememoriei”.

Lumeanuesteabandonată,Magdalena Hărăbornuînchideniciporțile,niciferestrele sprelume.Ceeaceviseazăeapareafiregăsireadesineșiresemantizarea,înprimul rând,arelațieiEu-Tu,lăsândînplansecund relațiaEu-Acela.Deaceea,poeziacareînchidecaopoartăacestuniverscudouăintrări: Fatacupantofiiroșii și Dolcevita?,echivalează cuimperativuluneicererilansatecelorlalți: Lăsați-măsătrecpelângăvoiîntăcere.Tot ceeacesereconstruieștereînsămânțează solulpoezieiînașteptareaunornoiaurore: „Lăsați-măsă-micânttăcereaînadânc/cași cumnimicnus-arfipetrecutpeacestpământ(...)//insulăaneuitării/doruldepărinți/ rouădemitînmugurit.”,caresăredeschidă altăbuclăacreației,cuonouă,altăgeneză.

Cupantofiiro§ii înlumeamagic[ apoeziei anadobrE

Melancolii §itriste\i înumbrapoeziei

Fațăînfațăcuimaginarulcareise propune,pecare-ltraversează și-linvestighează,ViliaBanțanu adoptăatitudineaprovocatoare,gen Entre nousdeux,maintenant!,ciunaatinsăde melancoliatrecerii,care-ipermitecontemplațiaînfrigurată.

Oratârzie,crepuscularăamelancolieio situeazăîntr-uncronotop,încarerelațiaEuAcela(natură-societate-Dumnezeu)pare maiimportantădecâtrelațiaintrinsecăEuTu.Noaptea:„EnoapteînMiculParis,/ spuneluna,câts-oluămînseamă,/cafeaua eneagră,fierbinte,/aburiise-mpleticescîn jungledegânduri.../Undete-ascunzi, dulce pasăreatinereții,întreb/șiprintrecețuri danseazăînalb/umbrauneiaripi”,pecare oconstatăpoetașiasupracăreiaatrage atențiaîntitlulnouluivolum, Enoapteîn MiculParis,seconoteazămultipluca întunecare alumiicontemporane,cudecadențaeigalopantă,iarîncerculconcentric careoinclude,ca întunecare generatăde oameniicarecompunșipopulează Micul Paris.Tonurileîntunecateobtureazălumina, pestelumes-alăsatoceațădeasă,unîntunericpecareViliaBanțasperăsă-lpoată îndepărtaprinluminileaprinsealemetaforelor.

Peacestfundalcitadin,atinsdefantasmeleîntunericului,de„cavalcadelenopții”, seprofileazăcopleșitorsentimentultragic altrecerii.„Clipane-aatinsînfugăușa”, „Gândulși-alăsatînpragcenușa,/flacăra-i maitremură-npglinzi”,„Toamna-mițese anii,înșirândpeață/vremuridupăvremuri, cumlebatevântul”,constatăcutragism poeta,situându-se„întreaduceriaminteși uitare”,pentruaseputeaautodefiniînautoportretaproximativ:„Suntprintreceicare încămaisunt./Oliterăinsomniacă,încercănată,/unzbordelibelulăîntr-ofotografie.”.

Confesiuneamergecândînalbialirismuluisubiectiv,cusinceritateaspovedaniei:„Privesccumîșiscuturăploaia/lacrimile-niarbă/șipasăreaploii/sere-ntrupeazădinele./Gândulmeu/sejoacăde-a zborul/peculoareadimineții,enumaizâmbet...”,cândînceaalirismuluiobiectiv,cu detașareaimpusădecontemplarealumii, intersectândimpresiafugară(„Înfațamea singurătateamergeclătinându-se.”)cuobservațialucidă:„Așteptas-oîntrebceva,/

să-ițindeurâtpoate...”,șidialogulculucrurilecarecompunlumeaîndimensiunea profanuluișiscarului:„Săfacempopas,șopteștesalcia/atingându-mifrunteaînsemn deiertare,/nu-ivinatacăsescuturăinvers lumea/șiseașterneprafpestestatui,/că ne-nvârtimîncerc/șiplanetascoatelimba lanoi/înaintesăplecedefinitivînexil./Să neoprim,spuneșiîngerulmeu/obositla roataîntâmplărilor”.

Celetreicoloanealevolumului: Untimp cenumaivreasăsemire, Verticalatăcerii și Realitategonflabilă,aducînprim-planmetaforeclarificatoarepentruconcretizarea relațieieuluiîncomplexulmicro-șimacrocosmic,cunatura,societatea,Dumnezeu.

Fundalulîlconstituierealitateaceaaievea,sugestiileducândsprerealitateadramaticăaanilorpandemiei,traversatăde verticalatăcerii.Absențacuvântuluinusemantizeazădoartăcerea,pauzapecareeul și-opoateluapentruaascultacântecele lumii,cio muțenie impusăprinrestricțiiarbitrare.Deaceea,șicânteculpoeteitrebuie săfie„fărăcuvinte”,uncântecîncaretăcerile,absențele,muțeniileseîntâlnescșicontinuăsăexiste,căciuniversulîșiurmează implacabilmersul:„Opasăreînaltăarunca/ semnede-ntrebare./Osialumiise-nvârtea maideparte./Luminamiselipisedetrup/și aerulsejucaînnisip/lângăpoemulfărăcuvinte.”.

Ceeacelipseștelumii,credeViliaBanța, esteiubirea,însăfrumusețeacareexultă pestetot,pecareovedeșiofixeazăîn imagineca atâtafrumusețefărănume, poatereînviaiubireași,odatăcuea,sufletul îmbătrânitalumanității.Desenelelirice traseazăliniileunuirealvisatcarecuperare afrumuseții:„Ceasuriopriteînprag./Destramăunzborrănită/pasărealuminii.Încă respiră/aceeașidimineațăcumine./Aștept sătreacăteama/căvoirămâneaici,/îngenuncheată/înultimulstrigăt/dincemi-a rămas.”.Înimaginațiapoetei,realulîșiextindeteritoriul,devineo realitategonflabilă, ceînseamnășipresupuneodilatare,consecințăamoduluideaprividinperspectiva angoaselortimpului:„Sedilatăclipacunoi/ înaceastă/realitategonflabilă–/limitarăbdăriiexplozive”. Realitateagonflabilă delimiteazăorealitateconcretă,cuistoricitatea ei,încare„timpuldăpe-afară,sedilată/ pesteplanetaconfuză.”.

Înplanuleternului,realitateauniversuluiîșiurmeazăimplacabil,inexorabil,propriilecăi:„Ningecufulgidecerîngândurat/ pesterană.../risipălinădealb,/caunvisde Crăciun...”,punândunvălpestetoategrijile, incertitudinile,fricile.Poeteiîirămâne imaginarulpoeziei,acoloundeîșipoate aprindestelele,sporindfrumusețeacu plusuldecreativitatedecaredispune: „Visămîntr-unpoemdelumină/și-nsufletulmirosindaiarbă/și-apământmaiaprindemostea.”.

Sensulînaintăriilegitimeazăoexistență șiconoteazăundestin,orientândspre ieșireadincerc,dincerculstrâmtalrealității dramatice,încarepoeta,debusolată,își simte„umbra(mea)fonetică”,chiarfără „strategiidemișcare”,lăsându-sedusăși condusăspreaurorecarestrălucescpentru ea,lăsândînlumedoarstrigătul femeii-cuvânt:„Doarstrigătulfemeii-cuvânt/sparge tăcerea/lamasadeseară/cândmăștile cad/șimâinilese-ntindfiresc/spreporția deviață”.

ViliaBanțaeste„femeia-cuvânt”,„înumbradestinului”,care,asemeneaursitoarelor, vede,înregistrează,constatășirealizează ampletablouriîncarerealitățilefuzionează: „Așastauclipele/confuze,mirate,/caniște mătăniideșirate/înprag./Ziuași-alăsat geamantanul/laușă,nuștie/dacăsăintre saunu,/așteaptă/cumâinileînbuzunare, așteaptă...//Voicemaifaceți,/acoloîn spatelezidului...”.

EnoapteînMiculParis devine,lafinalul acesteicălătoriiînlabirintullumiișialorașului,oconstatare-concluzieîncareVilia Banțași-asintetizatîntreagamelancoliea existenței.Tristețeaeiaudesuneteleșiultrasunetelerealului,aducându-lelacunoștințacontemporaneității.Iarpoeziaocrediteazăpentrucamesajuleisăfieprimitși conștientizatînsistemuldereferințăal celuilalt,Acela,căruiaiseadreseazăempaticșicomprehensiv,înfioratșicutremurat.

Nicim[car înpoezie nuetotulroz

ntreceeacedoarparesăseîntâmpleșiceeaceseîntâmplăcuadevărat,există,uneori,opeliculăatât definășidefragilă,încâtcugreupoatefi identificată.Deoparteșidecealaltăaunei astfeldegranițe,tindesăsesituezeșidiscursulliricalluiPetreIoanCrețu,dinnoul săuvolum, Bluespentruunhidrantroz,un discurspecâtdenaturalșiaparentverosimil,peatâtdeancoratîntr-orealitatece nupoatefinegată,darniciconfirmată,ci, maidegrabă,plasatăîntr-ununiversparalel,încaretotuldevineposibilșitangibil.

Opoeziepecareautorulînsușiodefineștecafiind uneseudespretristețe,neprihănire,urășiblues,opoeziecareîncătușeazășidescătușează,dupăbunulplac,resortulinterioratâtdenecesarcălătoriei spresine,opoezieancoratăîntredoistâlpi contextuali,reprezentațidehidrantulrozși devechiultonomatdincârciumasatului,o poezieasezonatăcufumdețigarășidurereînvelităînaburidealcool,opoezieînecatăînpropriatristețe,darrenăscutădin cenușă,asemeneapăsăriiPhoenix,opoeziecaofurtunăpemare,dupăcare,brusc, coboarăoliniștedemormânt,opoezie careseevidențiazăprinfluențaemoțieiși prinacuratețeafiruluinarativ,esteceeace întâmpinăcititorul,încădelaprimele pagini.

Deseori,poețilorliseimputăoanumită dozădetristețe,omelancoliedesprecare sespunecăarfacepartedinstructuralor emoțională,fiind,înmaremăsură,benefică actuluidecreație.Niciautoruldefațănu facenotădiscordantă,dovadăfiindchiar afirmațiadinprimaparteavolumului: despretristețenupoțiscriedecâtdininteriorul ei (Unaltfeldeeseudespretristețe, neprihănire,urășibluesulmeudespre unhidrantroz,darșidesprecasccada transcendenței,acceptareșiînțelegere). Așadar,estenevoiecatristețeasăinunde, săcopleșeascăființa,săoacapareze,săo umple,săoposede,săosufoce,săosubjugeîntr-oașamăsură,încâtluptapentru supraviețuiresădevinăsubordonatăluptei pentruautocunoaștere,iarvârstaînțelepciuniisăprimezevârsteibiologice.

Conținutulvolumuluinufacedecâtsă confirmesupozițiileanterioare.Într-uncotidianîncaretotulesteinsipidșianostși

viațaedepartedeafiunaroz,cârciumase transformăînacellocmagic,încareimposibiluldevineposibilșidelimitareadintreînchipuireșirealitateestesuficientde vagăîncâtsăpermitădesfășurareaunorîntâmplărifantasticeșiderulareaunoremoții intensvascularizate.Untoposîncareoameniiseîntâlnescpentrua-șiîmpărtăși gândurile,ideile,bucuriilesau,dimpotrivă, pentrua-șiînecaamarulînalcool,osuprafațăaparentcomună,darîncare,cutotul neașteptat,troneazăhidrantulacoperitde hârtierozșitonomatulgeneratordeblues, detaliicarescotdinanonimatbanalacârciumă,reprezintăsuprafațaidealăpecareautoruloalegepentrualansamirajulpoveștii, pentruadăruisuflarepersonajelorsaleși pentrualeanima,asemeneaunuimaestru păpușar: întunericscrumbere/șieudecupândcuarătătorulsiluetedefemeie/(...)o, cummaiviermuiauprintremese/femeiledin fumdețigară/(...)fumscrumbereapoieudecupândcuarătătorul/siluetelehalbelorde bere/șilunacumplonjadeciudăînele/(...)și toateacesteimagini/adunateînpânteccu trudă/șicurâvnădebețivvordispărea/vor dispăreacumînceață/sepierdepuiuldeom (Hidrantulacoperitcuhârtierozși-o halbădebere).

Elementeleinserateîntextsuntele înseleunelecarepotînvăluiraționalulîn irațional,carepotcontribuilaaparițiastării deconfuzie:fumul,țigărilerulate,aburii, berea,vodca,romul,rachiul,alcoolulieftin, ceața,întunericul,luna,dansul,gândulbețiv,oglindamurdară,somnul,lunabeată, bețivii,casaposedată,portalul,îngeriietc. Astfel,călcândîntr-ocârciumăcaoricare altachiarlaintrareînsat/șicarevăzutădin afarănuspunenimictrecătorului,străjuitde hidrantulînvelitînhârtierozșistropitcu rom,poetultrăieșteexperiențeinedite: creeazăfemeicareroiescînjurulsău,danseazăcumoarteașiodeterminăsăse rușineze,beacotlacotcuAdam,când acestaîncearcăsă-icreștinezepebețivii satului,asistăchiarșilaaparițiahidrantului,careestelăsatzălogdetreiîngericare aubăutlabar,darnuauavutcucesă achiteconsumația(Cârciumacufrunze jumătaterozjumătatealbastre).

Imagineajumătățiifeminineesteuna contemplativă,idilică,episoadeledeamor

pardesprinsetocmaidinaceaviațăroz,inexistentăînritualulzilnic: încercsăpunîn cuvintebătăileinimii/întimpceurcpe muntelesânilortăi/(...)ungândcutineface cât/toatecărțilecititedeminepânăacum. Floriledecireș,atâtdevremelniceleflori, ajung, purtatedevântprintrestele,acolo undeomul,înnimicniciasa,doarcugândulpoateajunge,apoiseîntorcînpunctul încaretotulaluatnaștere,hidrantuldin bar,spreuimireatuturor: semirășipăsările semirășicâinii/nemirămtoți/iarînferestre seaudtăcândasurzitor/câmpiileplutitoare/ (...)șideodatăpicioareletaleselungesc/ neînchipuitdemultselungesc/și-țiajung pânălasubsuoară (Unpoembramburit desprefețifrumoșibărboșișipăsăridesculțe). Alteori,autorul,iubitasașimoartea suntprotagoniștiiunuitriunghiamoros tulburatdeovocecăprui șiîncheiattotla dejacelebracârciumă: osticlădevodcăbăieteșidădrumullatonomat/dedataastaam vrutTennesseeWhiskey/datălamaximam țipat/apoitonomatulcaunperetedeapă/ uitecumplouămuzicaluitoată (PoateTennesseeWhiskeydarvineovreme...).

Deținândunportofoliualimaginarului pecâtdeamplu,peatâtdeneașteptat, PetreIoanCrețueste,înegalămăsură,protagonistulunuitransferdeînchipuiriluxuriante,coșmaruricufinalfericit,angoase înspăimântătoare,poveștidedragostesau scenariiapocaliptice,aruncându-șipersonajeledintr-olumeînalta,prinintermediulportaluluidin cârciumaînfrunzită jumătaterozjumătatecuminte,cuhidrant rozșitonomat,încareseaude mereuacelașișiacelașiblues/caunglonțdeaerde nicăieri,răvășindliniștea(Dans,mahmureală,bluesșioherghelienărăvașă). Șichiardacănui-afostdatsăsenascăzeu, așacummereuavisat– dacămis-arfidat deales/celmaimultmi-așfidoritsăfiuzeu –Divinitateai-adăruitunlucrudepreț: poezia(Bluespentrucâiniicareîmisfâșie urma).

MihaiBarbuestepoet,prozator, documentarist,reporterliterar deprimămână,poatecăultimulmohicanînmateriedereportaj,profesorderomânășilatină,doctorînLitere; într-uncuvânt,unspiritneobositșineliniștit.Recent,apublicatocartecutotul aparte,casănuspunemunică,înliteratura română: Creativewriting.ÁlaRoumaine (Scriereacreativă.Ovariantă100%românească) (EdituraNEUMA,2023),cuoprefațădeHoriaGârbea.Subintitulat Eseuri, volumulseaflădefaptlaîntretăieredegenuri:eseu,proză,reportaj,bașiistorieliterarăveritabilă.Titlulcărțiiesteunulînșelător,autorultrasândcuabilitatepiste falsecare,ca-ngrădinaluiBorges,seșibifurcămereu,dincarteaaceastaneavând noi,cititoriișiaspiranțiilaglorieliterară,a învățasăscriem,daraflămcumauscris scriitoriiromâni,începândcupașoptiștiiși mariiclasicipânălacontemporani,cumau scrisșicumcredefiecarecătrebuiesăse scrie,ceesteesențialînactulcreației.Un feldeartepoetice,decrezuriartisticevariateșidelocinfailibile.Găsimaicitoatetabieturilescriitorilorromâniînprocesulde creație,„rețete”feluritedescriere,darși„rețete”desprecumnusescrie(v.ambițialui TituMaiorescușialuiNicolaeIorgadea scriepoeziesaualuiEugenLovinescude ascrieromane,deșilipsadevocațieamarilorpersonalitățidemaisusînabordarea acestorgenuriesteevidentă).

Carteaareostructurăsuplă,este„tocată”măruntînmotto-uri,titluri,subtitluri șiintertitluri,iartextelepropriu-zisesunt spectaculoase,ușorsenzaționale,savuroase,făcândlecturaplăcută,antrenantă, lucrurarlaocartedeeseuri.MihaiBarbu scrieaparentușor,părândasejucaelcuel șielcunoi,cititorii,făcându-necuochiul, calasfârșitullecturiisănedămseamacă dinaceststilușorșizglobiușijucăușam rămascuomarebogățiedeinformații desprescriitoriinoștripecarei-amînvățat lașcoalăsaui-amcititdoarînafarașcolii. Pedeoparte,cititorulaflălucruripecare nuleștia,pedealta,întimpullecturii,îie stârnităcuabilitatecuriozitatea,atâtcâtsă meargășilaurmătorultext,șiîncălaunul șitotașapânăcândautorulscrieironic

duMItruauGustIndoMan

„SFÂRȘIT(Sfârșitulcontinuu...)”...AflămastfelcăCezarPetrescu„fumamult,cam100 dețigăripezi,aproapetottimpul,bândși cafea.Exceseleculinareeraudublateșide unapetit,pestemăsură,șicânderavorba descris...”.Eminescu,neinformămdela Slavici–viaM.B.-„aveaobiceiulcăcitea cuglastareceeaceîiplăcea,maialespoeziile,șifăceamultăgălăgiecândscria,se plimba,declama,băteacupumnulîn masă,eraoarecumînharțăculumea...”Polemicilemarilorspiritesuntsintetizateîn textedeasemeneasavuroase.EugenLovinescu,într-unarticolmemorabil,spune cumNicolaeIorgaascris47deanipoezie șinus-ascrisdesprepoezialuiniciunrând înpresavremii,darmareleistoricîlnumeștepeArghezi„porcstupid!”Concluzia luiMihaiBarbu:„Paradoxulpoezieiromâne–Argheziadebutat,editorial,la47 deaniiarIorgaascris,neîntrerupt,poezie vremede47deani.Cineafostșicinea rămaspoet?Ei,cine?„Porculstupid!” EugenIonescueraparadoxalîncădelatinerețe,decin-aveacumsănudevinăun maestrualabsurduluișiprimulmembru alAcademieiFrancezeproveninddin aceastăsferă.Elgăseacriticaliterarăinutilă pentrucă„oricecarteîțiplacedacăvrei, oricecartenu-țiplacedacănuvrei”.Șimai spuneacăscriacriticădinlipsădeocupație(!).Ba,făceaocriticăpreponderentnegativă„casănecăjesc,casă-mimăsor virtuozitateadeacontrazice,casăfac farse,casăbucurpeinvidioșii,geloșii,rivaliișiiubitapărăsităaautorului”.Cam cinic,nu?Saudoarcabotin?Merităevocatăoscenăcudoiprieteni-EugenLovinescușiaviatorulAurelVlaicu.Dupăceau făcuteiocălătorieîmpreunălaParis,se reîntorclaBucureștișiseplimbăpeCalea Victoriei.Launmomentdat,Vlaicuvedeo carteînvitrinauneilibrăriisemnatăEugen Lovinescuși-lîntreabăpecritic:„No,căscrii șitu?Da,scriușieu”.ApoiîlîntreabăVlaicu aparentcandid:„Dacumscrii,caChendi saucaGoga?”Dupăcâtevamomentede perplexitate,criticulînțelegecădacăscrie caIlarieChendieprozator,iardacăscrie caGogaepoet.Și,unultimcitat,aparent osentințămarcaMihaiBarbu,osentință, dacăn-arfiunjoc,superior,dartotunjoc:

„Câttrebuiesăscriicasădeviiocelebritate șisăfigureziîntoateistoriileliterare?Răspunsulnostruesimplușiemenit,câtde cât,să-iîncurajezepeceicareseîndeletnicescculiteratura.Poțisăscriifoarte puțincuosingurăcondiție:paginilerespectivetrebuiesăfie,neapărat,bizare.Cu fix42depagini,formatA5–adicăjumătatedincoalaministerială–Urmuzadevenitunscriitorextremdefaimos.Menționezcăpaginilerespectiveîicuprind atâtscrierileantumecâtșipecelepostume...”

Oconcluziedesprevolum,pecâtde subtilă,peatâtdeexactă,otrageHoria Gârbeaînprefață:„PerspectivaealuiMurphy,celcuaforismelepesimiste.Dacă existăolecțieavolumuluipecare-lveți citi,aceastaeste:înliteratură,maialesîn ceapecareoscrieți,cânddevenițisiguri deceva,ațipierdutpartida/.../MihaiBarbu aremulteîndoieli,multtalentșiniciocertitudine”.

Edemenționatținutagraficăavolumului,cuocopertăagraficianuluiGabriel Rusu,căruia-iaparținșimulteportretede scriitoriromâni,darșitehnoredactarea carefaclecturaușoară.

Penultimulcapitoldincartesenumește Așavăplaceliteratura? Elcuprinde textescurtecupoveștidespreviațași operelescriitorilornoștri,detaliiaparent doarspectaculoase,înfondnișteparabolejucăușe.Săreproducemcâtevadin titluri(ușorsenzaționale): Cumsăalegi cele50deideigenialecareauschimbat,definitiv,lumea(Unadintreelee,neapărat,o ideeliterară) sau: Ceemaibinesăfiiîn viață:prim-ministruoripoet?Saușiunași alta... sau: SănudațifocRomeidoarpentru aputeacântaunincendiu sau,unulcuiz senzaționalist,acoperitînsădelucruriimportante/interesantedinpresaromâneascăde-alungulvremii: Dacănuați întâlnitîncă„Găinacarenaștepuivii”,nu disperați.Poatevăașteaptă,dupăcolț, „Oaiacu5picioare”.Așadar,unrăspunsla întrebareademaisus,chiardacăîntrebareaeunaretorică:Așaneplaceliteratura. Dar,maialesmi-arfiplăcutsă-lamlaliceu profesorderomânăpeMihaiBarbu.

Fa\aspectaculoas[avie\ii §iopereiscriitorilorromâni

C

Creativewriting. ÀlaRoumaine

(Scriereacreativă. Ovariantă100%românească)

Ocartecomplexăcaabordareși versatilăprintehnicafolosită,ca șiprintrimitereadintitlu,este CreativeWriting.ÀlaRoumaine(Scriereacreativă.Ovariantă100%românească),carte semnatădeMihaiBarbușiprefațatăinspiratdeHoriaGârbea.Autorulsededicăefortuluideareaducelamasadiscuțieiinformațiișiîntâmplăricuoarecaresemnificație încontextultemeiabordate,făcândrepetateincursiuniînculiseleistorieiliterare românești.Profesor,jurnalistșireportercu experiență,redactorșidirectoralunorpublicațiilocalesaucentrale,MihaiBarbuare obogatăcontribuțiecultural-literară,materializatăîntr-oimpresionantălistădetitluri,unelestudiiimportantedecriticăși istorieliterară,alteleeseuripetemediverse oriinteresantereportajedespreValeaJiului șinunumai.

Întrecărțilepublicate,unlocspecial ocupăcelededicateluiIonD.Sârbu,dintre careamintim MemoriileluiIonD.Sârbu.Oreconstituire (2011;edițierevăzutășiadăugită în2013,subtitlul MemoriileluiIonD.Sârbu. OreconstituiresauRoumainGary.Alarecherchedutempsfoutu),darșinumeroasealte titluriceprobeazădiversitatetematicășide gen: Cumpărînțelepciunesau7X7=44? (2013), AutobuzulcarevoiasătreacăDunăreacuelicopterul (2013), OmulcareadescoperitȚara DinozaurilorPitici.Călătoriile,reportajeși mărturii (2015), Thenameofthedogsau Americaîn80.000decuvinte (2017), Iubire, bibeloudeporțelansau66depoeziiplus3. CeicefuckTriunghiulDragostei (2019), Nu trageți,suntreporter! (2019)etc.Altevolume semnateîncalitatedecoordonator,precum șideseneleumoristicelucrateînaintede 1989,neaducfațăînfațăuncreatorcomplex.

Învolumulrecent, CreativeWriting.Àla Roumaine(Scriereacreativă.Ovariantă100% românească),apărutlaEdituraNeuma,anul încurs,autorulînfățișeazăsituațiișilegături istorico-literareconcludentepentruparadigmaactualăascrisului.Binedocumentate

Pattern-uricreative înspa\iulmioritic MonIcaGrosu

șiangrenateînrealitățilesocialenudoarale zonei,cișialețăriiîntregi,eseurileprofesoruluideliteraturăMihaiBarbuprobează otemeinicăstăpânireacunoș-tințelordeistorieliterară,cașiopasiune,binetemperată,pentrudezvăluireaunorinformații, răspunsuriexistentedeja,cuprivirelaproblemeactualealescrieriicreative.Evident, cheiaîncareseașazădiscursulareorazăde acțiunegeneroasă:delaseriozitatelaironie șidelaglumălapovesteacutâlc,totulîmbrăcândatmosferaunuicursdeliteratură, pecâtdefascinant,peatâtdeagreabil,prin aceste apropieri și depărtări,necesareunei judecățiechilibrate.

Eseuriledefațăstausubsemnuldiversitățiiînadevăratulsensalcuvântului,căci discuțiaurmeazăunscenariumereuitinerant,nimicnueprevizibilșidiscursulalunecăneobositsprealbiinoi.Structuraeteroclităacărțiiseexplicășiprinfaptulcă adunălaolaltătexterisipitedeautor,de-a lungulanilor,prindiferitereviste(„Tribuna”, „Argeș”,„Discobolul”,„Banchetul”și,uneori, prinpresalocală),lacareadaugăaltele inedite,dupăcumșimărturisește:„Avenit vremeaca,subpresiuneatimpului,săle adunșisăleadăpostescsubdouăcoperți (cuclapete).Sezice,deobicei,cănicio problemărealănuareosoluție(deobicei,e vorbadeunafinanciară…).Darcândproblemadispare(nereferim,aici,lavarianta optimistă),oameniicareautruditlarezolvareaei,nudispar.Îșipunnumelepe-o carte…”

Într-adevăr,numelepuspecarteatrage alteșialtenume,într-otulburătoaregenerozitateșinevoiedeacunoașteșidea înțelegetrecutulșiprezentulliterar,omul dinspatelescriitorului,aflat,perând,înconjuncturidintrecelemaifirești.Înaceastă logică,volumulsededică„mareluigrafician OctavianBour”,căruiaisedatoreazănu doarplăcuteamintiridintimpulstudenției, ciși„ideeadeaneilustratextelecuportrete-șarjăaleunormariscriitori,văzuțidegraficienicurenume.Pevremeacândlucrala Steaua,Bours-aconfruntat,mereu,culipsa unorimaginireprezentativealeautorilor contemporani(înafară,desigur,depozele dinbuletinșidinlivretulmilitar…)caresă leînsoțeascătexteledinrevistă,almanahuri

șiistoriiliterare…”.Așadar,delaprobleme stringentealeșcoliiromâneștiactualeși pânălaaspecteineditedinculiseleviețiiliteraredeierișideazi,nimicnurămâneîn afaraplanuluideinteresalautorului.Perspectivadascăluluidelimbașiliteratura românăsevădeșteșiînîncercareareiterată deaofericlasificări,regulișiexplicațiibazatepeexempleconcrete,maipuțincunoscute,totulînsăîntr-omanierăoriginalăși uneoriludică,delocdidactic(ist)ăsaubanalizată.Tocmaideaceea,șioperelelacare sefacedeseoritrimitereocupăadeseaun raftsecundînpanoplialiterarăacreatorului numit.

Oarecum,autorularatăcăînartăconteazărezultatele,nuproceseledeelaborare, chiarșititlulîndiscuțiefiind,însine, polemic.Deaceea,exempleleautoriloramintițioconfirmă,căcinicialegereaacestora nuesteunapurîntâmplătoare.Seface referirelaIoanSlavicișiMihaiEminescu,la prieteniiliteraremaimultsaumaipuțin solide(constructive),lasuferințeleunor personalitățiolimpienegenTituMaiorescu, EugenLovinescu,alecărorînsemnăridiaristice,respectivmemorialistice,suntaduse caprobă.În lecțiasadeliteratură,Mihai Barbucautăomulceldetoatezileledin spatelescriitorului,identificăun modus vivendi lamaricreatori,comparăreacții,stabileștemodelearhetipaleîngrilăcomică (scriitorulgras,slab,model!),faceasocieri inediteșisedocumenteazădinsursemai puținvalorificate.Privireaautoruluinuevită aspecteleprozaicedinviațaunorînsemnați creatori,aflămcumscriausaucetabieturi alimentareavea,depildă,CezarPetrescuori GeorgeCoșbuc,pătrundemdilemelescrisuluiladouămâiniîncercatdeAlexandru MacedonskișiepigramistulCincinatPavelescu,urmărimcomportamentulunorautoriîncălătorii(CamilPetrescu,JeanBart, VasileAlecsandri),asistămlasinuciderea avangardistuluiUrmuz,neîntâlnimfugitiv cuEliLotharîntr-ocafeneabucureșteană, frecventatădepoeți,nereamintimdeRadu Vasile,prim-ministrulșimemorialistul,dar șidealțicreatorideistoriemaivechesau mairecentă.Și,înplus,dupăcumsemenționeazăîn Prefață,reflectămla„totalarelativitateajudecăților”.

Deschidereacătreactulcultural reprezintăunuldintretesteleimportantealemodernitățiiunei societăți.Dinacestunghidevedereliteraturaactualăesteuncâmpalprovocărilor, unulînplinăefervescențășiexpansiune. Amputea-odefinidreptoreprezentarea stăriidefapt,ooglindăasocietățiiromâneștideazi.

VarujanVosganianesteoconștiințăvie aprezentului,opersonalitatepolivalentă, politician,cadruuniversitar,poet,prozator, cunoscătorșipracticantalmuziciiclasice,o personalitatecomplexăcaredepășeștebariereleformaledintrepreocupărileștiințificeșiceleculturale.Creațiasaliterarăeste ocontinuare,ocompletareapreocupărilor saleștiințifice,unafireascășibenefică.Cărțilesales-aubucuratdetraduceri,premii, comentariicritice,lecturipublice.

Încelmairecentvolumdepoezie, Neîndemânaticdeviu,EdituraArt,2023, meditațiaasupraviețiișiamorțiiesteuna dintretemelemajoreabordate,poemele fiind,înmajoritate,reflecțiiasupraașteptărilortranscendente,asupracăutăriisensuluivieții,asemnificațieifaptelor.Regăsim texteîncareautorulîșidezvăluieputerea sugestivăprintr-ometafizicăsubtilăcedezvoltăcorespondențeîntreelementesenzitiveșisemnificațiileacestoraînplanulmeditației: viațagreudedus,așspune/povestinddespremine/dacăastaaraveavreoimportanță[…]//etotușipreatârziucavreunul/să-miiacruceadinspate/brațuleilung îmitaietrupulîndouă. Ultimulrefugiu,cel spiritualoferăprilejulunorsondăriadânci: eramtânărșităifăsuiamcuIisustânăr,/acum îmbătrânescșivorbesccuIisuscelbătrân,/ într-obunăziosămurimamândoi–deși,în ce-Lprivește,edoarunfeldeaspune. Hotareleviețiișialeconștiințeisuntcercuriconcentrice,invitațiispreexplorare,cercuriîn evoluțiedefinindoviațădarșistareade spirit: laînceputlumeameaafost/uncerc/ câtmailargcuputință/apoitotmaistrâmt/ acumabiadacă-ncap/stândpevârfuri... Cu resurseasociativeremarcabile,într-operspectivăemoționalăîncărcatădepuritate șiechilibrupoetulselanseazăînintrospecții șinuanțări.Realitateadeneocolitamorții declanșeazăcălătoriasimbolicăprinpropriaconștiință;pământul,bunăoară,este

hotaruldespărțitordintresufletșitrup: sufletulmeurămânesă-mivegheze/lacăpătâi/ pentruelnusesapămormânt/întretrupulși sufletulmeupământuleogranițădenetrecut. Trecutulșiprezentulsedefinescreciproc,prezentulfiindcelcaredăsensșidimensiunetrecutului;poeziaseraportează șiealatrecutuldincare-șitrageseva: fiecare verspecare-scriu/l-ammaitrăitcândva/ [...] poeziaeoevangheliescrisălapersoanaîntâi.

Poemelemolimei -oaltătemăavolumului-proiecteazăodureroasăretrospectivăevocatăsublaturasamorală,latură careimplicăexistențauneianumiteatitudinipurtândpeceteaunuitimpalsuferinței: suntdusînsicriuldesticlă/caocarte caretrebuiearsă. Capacitatea,talentulpoetuluideaîncorporaînpoemeideilecedecurgdinaceastăatitudineasigurăreușita literară.VarujanVosganianîșipuneînvaloarecapacitateaspeculativășipecea analitică,fluidulliriccirculăliber,poetulreflecteazăasupraviețiiși,maiales,asupra morții.Propriilespaime,întrebări,alcătuiesc pasajememorabileprinraporturilepecare legenerează,eleimpresioneazălectorul conturândtablourisumbre: unteatruciudat,învremedemolimă,unEpidaur/așezat într-orână/spectatorirăzlețișiumbremocnite/nicimăcarelen-auvoiesăseținăde mână/înjurulfotoliuluimeusuntnumaiabsențe/[...] sufleurulstălavedere/pescenă/actoriiseîmbulzesc/iarcorulanticrepetă blestemulcarecurgeînsânge/șiiată-necontemporanicumorțilenoastre. Porninddela otristăexperiențăumanăresimțităacut, poemeleacestulcapitoldevoaleazăconflictulcurealitateaamplificândcombustia cerebrală.

Definirea,prezervareașiîmbogățirea cupropriaoperăapatrimoniuluicultural armenescestepentruVarujanVosganiano prioritatelesnedeînțelesavândînvedere rădăcinilesale.Memoriafaptelor,sentimentelor,atitudinilor,impresioneazăconștiința, poemeleseadreseazăniveluluiprofundal lectorului,fiindmodulpoetuluideaexprimavaloarea,principiilecare-lmotivează, semnificațialorabsolută.Dureroasăeste identificareacumartiriiuneicauzemenită sădeștepteconștiințele.VarujanVosganian dovedeșterespectșidevotamentactivfață destrămoșișipoemelesalepeaceastă

temăconstituiearmătura,structuraderezistențăîncaleauitării,formedemoștenire culturalăasimilate.Elesunt,deasemenea,o formădereprezentareexpresivă,simbolică, adetașăriideenergiilenegativealeunui trecutcomplicat.EstemodulalesdeVarujanVosganiandeadefininaturașisensul experiențelorvitale,alesaleșialeînaintașilorsăi.

Emoționante Elogiile, întreele, Elogiu alormei -untărâmaltransparențelortulburătoare,raportatelasetulderepereși conceptealepoetului: dinveacullorbunicii meiGarabetșiSetrakauînțelesdoarcâtede greusămoriînacelașipământdincarete-ai născut […] înaniidinainteaMariinăpaste/ armeniiauținutmorțișsăsefotografieze/ presimțindceaveasăseîntâmple/voindsă aminteascăcutotdinadinsul/c-auexistat cândva.

Îndemânaticdeviu esteVarujanVosganianînacestnouvolumdepoeme,modern prinmodalitateaîncareaalessătrateze temeleclasicealeexistențeiumane–viața șimoartea,divinitatea,conștiința,sentimentul,timpul,suferința,moștenireagenetică;sunttemecareîiprovoacăîntrebări căroralerăspundeînceleosutănouăsprezecepoeme–formeimaginativealelibertățiidegândireconcretizateînartăpoetică. Petotparcursulcărțiipoemelepoartăunfir călăuzitor–dialogulcupropriaconștiințăfircareoferăunitatedeplinăcelortreicapitole(Neîndemânaticdeviu,Poemelemolimei șiElogiile)șioferăperspectivăunoradâncimicaresurprindesențele.Volumul Neîndemânaticdeviu abordeazăprobleme reale,deactualitate,letransfigureazăîntr-o formulănouă,originală,prinsugerarea stărilorsubliminale,formulăcare-lprinde și-lconvingepecititor.Suntstabilitecorespondențe,analogii,relațiisimbolice,autorulavândunremarcabilsimțallimbajului poetic.Stilul,tematica,formulărileaforistice,bogățialexicală,facdincarteonouă reușită.

Poezia,oevanghelielapersoana`nt]i

Eliberareadinsingur[tate

codruȚradi

Camacestaestemesajulpecarel-amperceputprinlecturareacărțiiMarieiDobrescu Absolution,apărutăla EdituraNeuma,Cluj,2022.Ocarteprovocatoare,cași celeanterioarealepoetei,eaînsășiosurprinzătoareintrovertită poetică.Avizatdeci,denecesitateatatonărilorpreliminarii,am parcursmaiîntâitextelecugrabaceluicarecautăocheieprobabilădedescifrareaînțelesuluilor.

Fărăaîndrăznisăfiucritic,refuzatdepoetuldinmineși, într-oreciprocăaleatorie,fărăamaivreasăfiupoet,încercsă abordezcarteaMarieidincelemaisubiectivepunctedevedere. Plecând,evident,delaprologulcarepareodeschideresprearmoniaexistențialădintreEauniversală,omniprezentăînaceastă curgereacărții,șiElîntâmplător,cuaparițiișiretrageridictateși deciseparcătotdeEa.Povesteacelordoi,parțialarhetipurireciproce,MirașiIgor,nuabundăîntablouridecuplu,iaracestea rareoridevinicoanedeiubire.CineestedefaptMira?Nu-inicio îndoialăcăMiraesteproiecțiapoeticăaautoarei,unpersonaj femininesențializat,capabildesubstituiretotalăasentimentelor ei,unpersonajprincareMariaDobrescusesalveazăinvariabil delacădereafinală,pentruaoluasecvențialdelacapăt.Întimp ceIgor„pământeanul’’,fărăafineapăratcreațiaei,întruchipează perecheaposibilăaMirei,modelulbărbatuluireal,supuslaîncercărileuneiiubiriideale.

Cumințeniaprimară,exprimatăîntexteoarecumambigue, faceloc,încet-încet,temerilorMirei,devremecronologic,dacă estesărespectămsuccesiuneaconstrucțieicărții.PrimeleîndoielisuntlegatedeIgorcelcumaimultechipuri,carevaapărea dinceîncemaipuținînpeisajulcomunșidoaroumbrăînepilog.Povesteaînceputăîndoisederuleazăcuunrealismrece, transpusîntr-oaltădimensiuneapercepției,concretulniciaparent,nicievident,într-otendințădeabso-lutizare,devineunalt concret,înfăptuitdinbucățilederealitatedărâmateșirepuseîn matriceaunuiuniversînchis,ocușcăalbăcudoiporumbeialbi predestinațieliberării,încareideeadeconviețuireacupluluise dizolvă,luminaînsășidizolvăgândurileșiiubirea.

ChiarsăfieMiraîndrăgostită,înafaratimpului,dincoacede lumeastrăinădeafară,devremeceIgorparesă-irăspundărece, caopiatrălacapătulaceleilumini?Căreiatrebuiesă-iînvingi umbrele,pentruaputeasperaîntămăduireaei,deșiMiraseîntreabă,launmomentdat,„dacănu-imaimultăluminăsub pământ”.Întretimptemerileeisederuleazăcaospovedanie, teamadeanusemairecunoașteînoglindăorifricateribilădea anumaivorbi.

„Miraenăscutăînzodiasingurătății!’’Eaoscileazăîntre,,o întinderedeape...carearputeasăledeschidăunaltvis”șizidul dintrebărbatșifemeie,unzidalsingurătățiicaresereconfigureazădupăfiecareconfesiuneaamăgiriișiadezamăgirii.Distanțelefărămăsură,întresimțămintegeneratoaredetăceri,pot duceladisocierealor.Afipărăsitsauapărăsipecineva,devine epiloglaoiubireimposibilă,întreabsolutulindefinitșirealitatea decojitădeestetic,oiubirecare,stingându-setreptat,întârziat, ovaeliberapeMira.IgornuestepartenerulidealalMirei,indiferentprinceteorie,împărtășitămaimultsaumaipuțin,se dilueazăconcretuluișirămâneamintire.„Miraîncearcăoîmpă-

care,oaparițiedefericirenepăsă-toare...acuceritcevacenuse poateiubi”,motivațiaceamaielocventăarupturiiacestei povești,apoemuluiînsine,lajumătatealui.Dupăcare„Mirași Igorseprivesc/cadoilupi/careîșiamestecăsângele’’,pânăcând „Igorajungeunlupalb/sugrumatdeoiudă/într-oîmbrățișare depiatră’’,versuricarefacparte,deja,dintr-unaltpeisajpoetic, „mareasărbătoareasingurătății’’,încareIgoraproapedispare, lăsândlocuneiportretizărisimbolisticeaMirei.Portretulnefericiriifeminine,delaEvaîncoace,aldamnatelorșinedreptățitelor lumii,într-ununiversnou,recreat.Euamîndrăznitsăvădsimilitudineamitologicăasufletuluipereche,aiubiriiimposibiletragice,obsesiveșiparcănevoiaunuidescendentfeminincaresă vindecerănilecelorcaresuferăîncă.Într-uncuplucarenuse potrivește,secaută,serecunoaște,darnuseregăsește,eleste exclusprecumizgonirealuiAdam.Suntșialteaspectecaremă duccugândullamitulfa-cerii,șipoate,aldesfacerii,pomulcunoașterii,șarpele,roșulexcesiv(pământuldincareDumnezeu l-acreatpeAdam).„PeMirașipeIgor/nui-avăzutnimeni/în afarădeEl’’.OarecinesăfieEl,dacănuCreatorul,lacarese ajungeprintr-osingurăușăposibilădoarluminii!FinalurileconfesiunilorMireiau,demulteori,reperebiblice(îngeri,icoane, cruci,biserici,catedrale...)ceeacem-arfacesăcredcătemabiblicăestepremeditată,înlegăturăpoeticăevidentăcualteteme complementare,adurerii,atăcerii,asângeluișimaialesasingurătății.Earăsunădinadâncultăcerii,marcândprigoanasau rătăcireasufletului,dinăuntrulluminiiîncareseregăseșteca mântuire,risipindideeadezădărnicie.Ocalepoeticăsinuoasă, pecareMariaDobrescuoînfășoarăînjurulîngeruluieipăzitor, Mira,șichiaranevredniculuiIgor,cuamintiricutot.Într-oconstrucțiepoeticăoriginală,inedită,înce-pânddelaincludereatitluluiîntext,minimalizareaversului,decelemaimulteori, păstrândînsăîncărcăturasimbolicăsuficientăpentruechilibrul mesajuluipoetic.

MariaDobrescuesteopoet[experimentat[§ilucid[ carepractic[unlirismcaracterizatprinautocontrol§isim\ critic.Textulvolumuluieunsingurpoemfinit,în80de secven\e§iunepilog.Mira§iIgor,personajeevanescente §iarhetipale,reduclumealapersoanelelor§iladragostea careîiînv[luie§iîiizoleaz[derestullumii.MariaDobrescu semneaz[unvolumoriginal,carevainteresacititoriide poezie§ilevaoferisatisfac\iiestetice.

VIORICA

anaHerȚa

Vioricas-anăscutîntr-ozigeroasădedecembrieladispensarulcomunal.Așaveneaucopiiipelume,însoțițide urletelemamelor,unligheandetablăcuapacălduță,o râzăalbășimoașadinsatcareaveaapucăturidevraci.Mamaeinu adorit-o.Eradevremesăaibăîncăuncopil,latreianidupăprima fată,cândrelațiacubărbatulscârțâiamaicevacabalamalelemesei demetalpecareeraașezatăacumprecumobucatădecarneîntrunabator.Probabilarămasgrealaintrareaînpostșiacumtrăgea ponoasele,segândeauceilalțicareocompătimeaumaicevacape Iov.Săraca!Dispensarulcuvăruialacăzutășicoridorulcuciment turnat,instrumentaruldispărut,singurătatearidicatălarangde curaj,toateeraucomplici.Eralesnesămorilanaștere,fiecăerai mamăsaucopil.Apachioarăclocotitădemulteorinueradeajuns. Unelerugiseîndeplineaușisuferințeleeraucurmate.Anestezia erainexistentăși,oricum,niciodozănuarfipututamorțidurerea deaaducepelumeunsufletnedorit.Aîncercatsăopiardăîn nenumăraterânduri,bacuceaiuridinplantenecunoscutebăuteîn maresecret,bacubăifierbințisaucuefortsupraomenesclaseceratorilafân,darVioricaseîncăpățânasăsenască.Șis-anăscut. Într-ozigeroasădedecembrie,pecândsefăceaupregătirideCrăciun,eaasalutatomenireadupăcecordonulombilicalafosttăiat cuofoarfecămareșiruginitădetunsoile.Foarfecelecucarese tăiaulegăturilepânăatunciaufostfurateșitoatălumeadinsatștia cineesteautorul,însăsetăceaperuptederușine.Doarceicareau multefură,repetamoașa,săaibășimaimulte.Mamaplângea, copilulplângeașinimeninuaintervenit.Bărbatulîieracusania dupălemneînpădure,cănuaavutvremetoatătoamna,zicea soacrascrâșninddindinți.Nuaveavremedenașterisaude asumarearesponsabilității.Doarvoceacalmăamoașeiseauzea dincândîncând,liniștindfemeiatânărăîntinsăcupoaleleacum vișiniiridicatepânălabrâu,poaleleaceleațesutecumultsârgla războicareoînsoțeauîncădinfragedăpruncieșipecarearfivrut săledeajosînunelemomentealeviețiisale.Doardomniișicopiii loraveauhainecumpăratedelaoraș.Doareiîșirăsfățaupieleacu materialemoi,șinucupulovereaspredinlână.Sângerând,și-a așezatcopilulîntr-obucatădecânepăasprătăiatăînmaregrabă demă-sa,apoiîntr-uncoșdenuielefăcutdețiganuldincapătul satuluișiapornitsprecasă.Câtnuserugațiganuldeonaștereîncă decumdădeaufrunzelelaînmugurit!OvachemaViorica,aspus bunicafetiței,capenănașașisoramea.Nuneputemfacedemândraminune!Suntemdinneammare!Dar…Einuștiaupesemne cănumeleînseamnălimpedecabunăziua.Vioricaafostașezatăîn spatelecuptoruluicucoșcutot,acoperităcumaterial,multmaterialdinacelaaspru,tăiatdepeunsuluriașcucarebunicaeimergea latârg.Îipărearăucătrebuiasătaie,deoarecevindeapănurala metruși,dacătăiadinea,stricamăsurătorile.Pănuraei,făcutătoată cumâinilecrăpateșisângerânde,delabobuldecânepălațesut, stăteaacuminertăpesteunsuflet.Aveaumoarășipiuă,așacăoamenidepesatecusaciînspatepoposeaulacasalor.Acolose auzeaupoveștinemaipomenite.Acoloputeaisăstaiaproapede cinevasaueraijudecat.Asprimea,așadar,nuerasinguraproblemă. Întunericuleraasigurat.Scâncetelecopileierausingurelecarele aminteaucăexistăcinevaînplusînaceeașicamerăundedormeau șaseinimi,toatecupropriiletemerișivisuri.Darcine,Doamne,avea vremesăseîntrebe?Aveaudelucru.Încasaaceeadelemnacoperităcudranițe,pecareovordemolacândVioricavaîmplinitreiani,

sevorperindalacrimișidoarmomenteledealăptarevorficele sfinte.Afostuncopilbolnăvicios,iarleacurileeraumaimereu băbești,deaceea,spuneabunica,eraominunecătrăiește.Erao minune...Binearfifostsăaudăastamaides.Darnuaauzit.Când acrescut,minuniledinjuruleierausimpleșiaînvățatsingurăsăși lecreeze.Eștiuricioasă,iispuneaadeseabunica.Uricioasăeștitu, răspundeaViorica!Acelaafostînceputulreplicilordeapărare.Seva apăratoatăviața.Doarsevaapăra.Lașcoalăaînvățatbine,deși eraclarcăsoramaimareaveaunavantaj,princomparație.Comparaumereșipere.Ceilalțiocategoriseaumăgăriță.Eraîncăpățânatăsaudoardoreasăatragăatenția.Copilă,iiaveamultdetrasîn viațădacătemuțeștiașa,îispuneabunica.Eaplângea,iarpentru lacrimilevărsateeradeasemeneajudecată.Plângdoarceislabi! Nuîțimaiarătainimalumiidacănuvreisăfiiluatăînrâs.Știu,neam bunșimare…Nimeninunepuneînblid,da'eușorsăajungiîn guraoamenilor!ȘtiideFloarecumărgelele?S-omuțittoatăviața șiorămasfatăbătrână!Așavreișitusăajungi?Așavreau!La12ani sepreapoatesăfifostpreadevremesăîșifacăplanuridecăsătorie,darlasateraungândîncădelanaștere.Dareas-acufundatîn cărți.Aînceputsăcitească,săiacărțicuîmprumutdelabibliotecă, fericiregratis,bucuriecarenucosta.Leluapeascunsîntraistacu caremergeaulacâmpșilaamiază,cândceilalțiaveaurăgazde somn,eacitea.Dealurilemărețe,ierburileșipăsărilei-aufostmartore.Lumimulteis-audezvăluitașa,femeicareluaudecizii,care iubeau,carerăzbeau,cavaleri,pasiune,dragoste.Lucruritabupentrulumeaaceeaprinsăîntrerâpi.Uneori,doarimaginațiaaținut-o vie.Îiînnebuni,copilă,afostunadinjosulsatuluicarescriapoezii, epelaBucureștidusă,nuoștiitu,șialuat-opelângădrumdeatâta citit!Apoicineștieceideiîțivin!Mâine,poimâinenespuicăpleci cuvreunbărbatdincărțiletale!Șiștiicume,tueștifataaiamicăși arfibinesărămâiîncasă,măritată.Nucumvavrețisămămăritde la15anișisăîmpletescpăpușoicubărbatul?La17arfinuma'bine, dupăcegațiclasaazecea,măcarzececlasesăaișitu.Arfivrutsă sefinăscutînaltevremuri,săaibăacceslajucării,labucurie, cadouri,laînțelegereșidragoste.Omulpecareîlsimțeaaproape eranănașuldebotez,blând,buncucopiii,deșielnuafostbinecuvântatcuprunci.AveaoDaciaalbastrăși,uneori,oplimbaprinsat cuea.Altădatăoducealatârgînorașuldinapropiere.Darcălătoriapecareaținut-omintepânăînziuadeastăziafostpemunte, la14ani.„Mățineamcumâiniledeușiprinceațășideabiacândam ajunsînvârfmi-amdatseamaceampututface”!Atunciafăcut cunoștințăcuînălțimileșiavăzutlumealapicioareleei.S-arfiputut obișnuicuacestsentiment.Câțicopiimergeauvaralamunte,șinu lafân?Daraceeaerarealitateaeiși,cumlaaltanuaveaacces, mergeaînainte,caunrâucarenuseîntreabădenaturalui,doar curge.Lajocînsat,duminicaoriînsărbători,strâmbadinnas.Mai ales,varajoculsețineapeoscenăimprovizatăbătutăîncuie.Se făceaclacăpentrurealizareaeidecătrefecioriisatului,cuscânduri adusedeacasă.Toțidădeauomânădeajutor.Eramareonoaresă fiichematălajocșisănustaipemargine,erasemncăeștidorităși pețită.Eaerachemată,însăadeseaspunearăspicat„nu",spredeliciulbabelorcarestăteaupemargineșipriveauscenacuochide vulturi.Apoinus-amăritalacâtedesfătoasă!Șiaredece!Da' rămâiefatăveci,cădupăcumsevedenus-adadupăunbărbat niciodată!Săfifostopremonițieoriungândrău?Peceteacuvintelorenemuritoare,daracelefemei,bagseama,nuștiau.Eavoia

sămaicopilărească,săprelungească,defapt,ceeacenui-afostîngăduit latimpulpotrivit.Cărțilei-auoferitunrăgaz,căcileluacueapestetot, lețineachiarșisubpernapecareîșiașezacapulseara.Visa!Dacă,totuși,viațaestemaimultdecâtatât?Darcumvaputeaeaoarelaacea vârstăfragedăsăsesalveze?Cineîivaoferiunfelinar?Poatepăreade neînțelesșimereuasimțitcănusepotriveșteculumeadinjur.Înochii celorlalțieraourâcioasă,darinimaeibăteaaltfel.Afăcutzececlase, sperasămeargălaliceu.Sepricepeateribildebinesălucrezecumâinile, săcoase,spuneaadeseacăi-arfiplăcutsăsefacă„doamnădehaine”. Mailasăgândurilenebunești,copilă,edestulcăștiicoasefețedemasă șiperetare!Domniisedescurcă,audeundeseîmbrăca,nulepurtatu grija!Atuncimăcarsăfiuo…Cesăfii?Tuteveimăritapestevreunan!Se vamărita…cucine?Cumcucine?CuVasile,știitucare,ți-ammai povestitdespreel.Dinneammare,oamenicumsecade,blândșicredincios.Dar…Niciundar,duminicaviitoarevinelapețit!Șidevi-țivăjicât decât,laanulpevremeaastafacemnuntă.Lacrimilei-auțâșnitdinochii negriprecumunrobinetavariat.Credcănuasimțitniciodatăcapână atuncinedreptateapânălaos.Câtvaloracesimțea?Cegreutateaveasufletulei?Șiavenitlapețit.Feciormândrucuochialbaștri,potrivitde staturășislăbuț,cupărulmoale,blondînchis,sprecastaniu.Aveavorbelelael,puținlăudăroscândveneavorbadeneam.Luii-afostpeplac, easegândealacărțișicălătorii,laiubirenearanjatășilaoamenicare potluadeciziisinguri.Anulcareaurmatafostcelalîntâlnirilorlajocși nunți.Cândofatăumblademânăcucineva,însateratotulclar.Dacă sedestrămapovestea,fata,maiales,aveadesuferitșieraconsiderată neserioasă.Așacămergeaînainte,unandepețit,unandejocuriși nunți,apoicăsătorialor.Eaavea17ani,erafragedăși,maiales,singură. Afostnuntămareșifrumoasă,cumireasacareplângeaînmaitoate pozelealb-negru.Șinu,nuplângeadebucurie.Plângeadedor,dedor deducă.Darștiacănuexistăautobuzedenoaptesăpoatăfugiînlume, așacăarămas.Arămaslângăunompecaretrebuiasăînvețesăîl iubească.O,mailasă-măcuatâtaiubire,ziceabunica,aianuținede foame.Demăluamșieudupăastea,voinuerațipelume.N-aivremesă iubeșticândaigriji.Maibinemâncamcoleșăgoalătoatăviața,răspundeaea,însărcinatădeja.Maibinenumănășteaidefapt…Nefericireai seciteapechipșiceilalținuiiînțelegeautristețea.Eraubucuroșicăa luat-ocineva,lacâtdedificilăera.Dareanuvoiasăfieluată.Voia dragoste.Acelcopilpecareîlpurtavafidovadanedreptățilorcareisaufăcut.Iarea,căcifetițăanăscut,vatrebuilarânduleisăînvețeiubirea șiacceptarea.Sarcinaadus-ogreu,iarcândanăscut,la18ani,asimțit acestlucruprecumoeliberare.Afostsupăratămulttimpși,cândîși priveacopilul,condițiaeidefemeieneîmplinităîiapăreaînfațăprecum opojghițăpelapteleprins.Șidinacelmomentaștiutoarecumcă,cinci animaitârziu,sevadespărți.Amaifăcutuncopil,însă.Acumeraudoi. Douăfetecuochiicăpruiînchis,mânatedescopulcomundeafiiubite precummamalor.Familiaerafocșipară.Nuseputeacaplanullormăreț săfidatgreș.Osăajungăderâsullumiișiarătațicudegetulmulttimp. Tocmaiei?V-amspuscănuvreaumăritiș!Numi-ațibăgatlacrimileîn seamă!TimpulcuVasileafostpresăratcumulteîncercări,celpuțin încercări.Darinimileneîmblânziteauunfoccaremocneștemereu.Și dupăcumîierausimțămintelechiardinnoapteanunții,s-auseparat. Tânărășisingură,precumvisa.Unmicdetaliuîiscăpa,însă,dinvedere: aveadoicopiimici.Doicopiilegațidesufletulșirochiaeipentrucareva coasefețedemasăînnopțileculuminăslabăsălepoatăcumpăra papuci.Doicopiicareîiaminteauîntr-unmoddurerosdespreviațaeijucatălasorți.Le-ainenorocitpevecie,spuneabunica,nuaiștiutsărabzi nicimăcarpentruele!Cevorînvățacopileleăsteadelamamalor?Să luptepentrucesimtșiauîncap!Șisămeargălașcoală.Șiaumers.Cea mareaiubitnespuscărțileprecummamaei.Păreaunblestem.Încăuna cucărțileînspateoriundemergea.Acum,Vioricaciteșteuneori,are peste50deanișiesingură.Fataceamareaajunsdoamnălaorașșiprin eaîșiîntrezăreșteviața.Viațaeinetrăită…

Carteapentrucopii

Crisula±tef[nescu §imotanul|u\u

Poeta,prozatoareşipublicistă,CrisulaŞtefănescu,împreunăcudistinsulsăusoţ,AndiŞtefănescu,ambiiaflaţi îndiasporadinGermaniacuanibuniînaintederevoluţia din1989şiautoriaiunoremisiuniimportantelacunoscutulşiapreciatulpostderadio Europaliberă îmbogăţeşte într-unritmsusţinut,cunoicărţi,bibliografiacolecţieisalutareşideorealăvaloareestetică Cărţileexilului,încolaborarecueditură Aius dinCraiova.

Recentaieşitdesubtiparfermecătorulmicroroman pentrucopii(detoatevârstele,dupăcumvoisubliniamai jos!), UimitoareleaventurialemotanuluiŢuţupovestitedeel însuşi,ilustratcolordecătretalentataartistăplastică,emigrantădeoriginerusească,fiicagenialuluisavantrusAlexandrZinoviev,emigrantdinGermaniaşiprietenbun, dragşipreţuitalfamilieiŞtefănescu,despreacăruiviaţă şiactivitateCrisulaŞtefănescuapublicatcarteaextrem deinteresantăşicuoideaticăbogată,incitantă,adesea paradoxală, AlexandrZinoviev,unomalparadoxurilor,EdituraAius,Craiova,2022.

Întregdemersulepicesteconceputînformulastilisticăafabulei,desfăşurarealuiantrenândintens„personaje”dinuniversul„celorcarenucuvântă”,darcare,sub semnuluneiviziunianimiste,îmbogăţiteşicunotede basm,defantastic,demitic,vorbescomeneşte,autrăiri, emoţii,sentimente.

Bună,sensibilăşipătrunzătoarecunoscătoareapsihologieiinfantile,autoareaareintuiţiaşiconştiinţaexactă adeschideriisufleteştiaparteacopiilorpentrupoveşticu animale,păsări,gâzeşichiarelementedefacturăanorganică,darcuvântătoareşiparticipantelaacţiune,precumşiapetitulacestorapentruperipeţii,aventurişi situaţiitensionate,neprevăzute,cususpans,şiizbuteşte săvinăcurealsuccesînîntâmpinareaacestornoteafectivespecifice,construindu-şiscenariulnarativcurisipăde imaginaţieşifantezie.

Darmicroromanulfiindscris,cumamprecizat,pentru copiiidetoatevârstele,autoareaşi-apusînvaloareîntreagaştiinţăşiartăascrieriiuneinaraţiunicaptivante, darşiîncărcatădemesajemajoredeordinexistenţial,a făcutapellamultedintrevirtuţilederafinamentalelimbajuluialuziv,faptcei-afacilitatcreareaunuitext-palimpsest,auneiscriericudouăstraturidelitere,unprimnivel cuuntextîncaredominăexclusivanecdoticul,decaresă sebucurecopiiidevârstemaimicişiunaldoileatext,de profunzime,pentruîncântareacopiilormari,fărăvârstă. Aceştiadinurmăsperămsăciteascămicroromanulca peunsui-generisromandeformaţie,unbildungsroman, dinpunctdevederestilistic,cuvaloaredeamplăparabolăexistenţială,ceîncorporeazămozaical,armonios,o suităextinsădefabulecutâlcurideordinmoral,dardeloc didacticeşimoralizatoare.

VasileToma– Culoareafericirii –oviziunetransmodernist[

Motto:

(VasileToma-Întrelacrimășiamurg)

VasileTomas-anăscutla26.01.1956 încomunaLargu,judeţulBuzău. AabsolvitInstitutulPolitehnic Bucureşti,FacultateadeMetalurgie.

Adebutateditorialînanul2010,cu volumul Leaculdefiecarezi (EdituraArefeana).

Apublicatpânăînprezentzecevolumedeversuri, Culoareafericirii (Editura Neuma,2023),pecareîlcomentezîncontinuare,fiindcelmairecent.

Carteaesteoantologiedeautor,fiind alcătuitădinpoeziidedragosteselectate dinvolumele: Leaculdefiecarezi,2010; Viața,olăcrimândămirare,2015; Unmiraj carelasăurme,2017; Danscuamurgul, 2018;Vântulînspini,2019; Câtîncăeziuă, 2021; Întrecântecșilacrimă,2021; Noi,imperfecții,2021.

Existădouăfeluridepoeziededragoste:unaîmplinită–cândîndrăgostiţiialcătuiescuncupluarmoniosşisesimtparte integrantăaMareluiTotşialtaneîmplinită –dramatică,tristă,fiinţanuprindecontur. PoezialuiVasileTomaaparţineprimeicategorii.

Volumulcuprindedouăfeluridepoezii erotice:unasenzualăşialtaconstituind meditaţiiasuprasentimentuluidedragostecurată.

Trupuliubiteiestedescriscumaredelicateţesufletească:„Trupultăueohartă/a muzicii,unrelief/modelatdeflacăravisului./Saupoatee-unjoc/demiresmeaşa cumgrădina/eunjocdefluturi.//Trupul tăueunsuspindorit/asemenirâuluiîn deşert-/saupoateasemeneaLunii/în noapte.//Şiesteatâtdedulceîncât,/dacă într-ozimăvoirătăci,/atuncimăva călăuzi/latine-ngrădină,/muzicataînmiresmată,/lumină!”(Trupultău)

Ochiifascinanţiaiiubiteitulburăfiinţa poetuluiprinimaginiparadoxale:„Ochiităi, răsăritşiamurg-/saudoarcântecşi

lacrimă,/ochiităiîncarecurg/precumrâul înmare,/precumnoapteaînsoare./Uneorisuntverzi/camuguriiprimăverii;/alteorisuntnegri/cabivoliităcerii;/darmă ucidşimăînvie/înfiecareclipă-/canişte fructevrăjite./Ochiităiprincareamzărit/ umbrelesingurătăţii/şizâmbetulsperanţei -/iată,acumdescreţesc/mărileveşniciei/ făcând,dininimamea,/ojucărieacopilăriei!”(Ochiităi)

Poetulcautăfericireaîndragoste,dar suferinţaofacerelativă:„Încercideseorisă teconvingi/căfericireaeste/ceeaceîţi închipuitu,nuceeaceestecuadevărat./ Însprijinulacestuigând/aduciargumente solide:/clipetrăitecândva,undeva,/sub uncerseninşigeneros,/unbuchetdeamintiriparfumate-/saudoaroplasădestele fardate/cuunprafdenoroc.../Daruiţicăai suferitşiaiplâns,/căuneorite-aisimţit străin/într-oinimăpecare/ocredeaiparte dintine-/şicănuodatăaitremurat/pe mucheadintreîntunericşilumină./Acum, numaieştiaşadesigur/dacăfericireaeunînger/sauoprăpstie...”(Fericirea)

Şiantinomiilecurgîntr-ologicătripolară:„Iubire,tunueştidoar/osărbătoarea inimii,/cieştiacelamestec/delacrimişide săruturi,/deflăcărimistuitoare/şităceri împietrite,/dearipimelodioase/şilumină demuguri./Tuaiaceamândrieduioasă/a plopilordinmargineadrumului,/şinuuiţi niciodată/să-miaminteşticâtdedulce/ poateficurgereatimpului/cândreuşeşti săfacidinviaţă/unbasmalcopilăriei./Iar, înnopţinesfârşitedeiarnă,/îmblânzeşti colţiivântului/şiadormiînviselemele/ca uncâinecredincios/lapicioarelecasei...”

(Iubire)

Fericirea,uneorinu-idecâtosingurătatetravestităapoiînsperanţauneisacralităţiîngereşti:„Oriceclipăcândnusuntcu tine/e-oclipăpierdută;ecaşicum/aşlăsa primăvarasătreacă/pelângămine;sauca şicum/n-aşputeafacediferenţa/întreo lacrimăşiunzâmbet,/întreunspinşio floare./Ecaatuncicândîţispui/căfericirea edoarlapteşimiere/şidescopericănu-i decât/omascăasingurătăţii.../nimicnu maiarecontur,/niciculoare,nicisuflet;/

totuledoaropărere/cugustde-ntuneric./ Numaigândullatine/măfacesăpotînota/ într-unrâudesperanţă./Fiindcătueştiatât degingaşă/încâtpeumeriităigoi/sejocă zoriide-aîngerii”(De-aîngerii)

Iarzâmbetulfemeiilumineazăîntregul Univers:„Ah,zâmbetultău,carăsăritul/de Lună–tremurătorşitainic-/dindepărtărilenopţii!/Prinel,necuprinsulcoboară/ maiaproapedeinimă/şiprefacedurerea într-unpod/uninddouălacrimi./Elmângâiesingurătatea/şiface,dinea,ovioară albastră,/olivadăînfloare,/ovitrinăcuvinuri./Şiîmiaduceaminte/cămaiexistămotivedevis/şiunzbor–trezindînmine,/un copilsauunînger.../Ah,nimicnupoatesă tulbure/muzicaaceastorclipe-/fiindcătu eştiaicişiluminezi,/cuzâmbetultău,întregUniversul!”(Carăsărituldelună)

Meditaţiileasupraiubirii,şinunumai, suntputernicantinomice.Eleascultăuneorideologicătripolară(alui„şi–şi”–„rărăritşiamurgdeodată”)şinudeologică bipolară(alui„sau–sau”):„Tueştiocontinuărevărsare/deluminăcecântă-/nu ciocârlie,niciprivightoare-/cirăsăritşi amurgdeodată,/luminătulburătoareprecum/mireasmateilorcedeschide/porţile veşniciei,minune/întruchipatăîngraţia zborului/înrourathotarîntreamintireşi vis,/flacărămereu,niciodatăcenuşă.”(Luminătulburătoare)

Şimaideparteexemplele„şi–şi”continuă:„Dragosteatae-unamestecarmonios/dedimanteşizgură,/demătaseşi sabie,/deflautşipăienjeniş.//(...)//Dragosteataînseamnănemurire/asemenea pietrei,/însădăruieştefericire...”(Dragostea ta)

Prezenţaiubiteimetamorfozeazăsufletulpoetului:„Caoadiereaprimăverii/ peste-opăduredespini,/caunrâupeste pietre-/aşatrecipestesufletulmeu/şi prefacispiniiînflori/şipietreleîntr-ovâlvătaie.”(Caoadiere)

Dragosteaestepromisiuneafericirii atâtdemultcăutatădepoet:„Dacăn-arfi

„O,nupoţisătevindecidedragoste aşacumpasăreanupoate săsevindecedezbor!”

LucianGruia

VasileToma

speranţa-/saupoatevisul-/poatecăn-aş cunoaştenicicând/aripiledebasmalefericirii;/fiindcădescopărcâtdeamară/elipsa ta–acum,când/pânăşiuitareamădoare.//Cândtevoigăsi,/clipelevoravea/ buzeletaledemiere...”(Tecaut)

Dragostea,înviziunealuiVasileToma vizeazăabsolutul:„Toaterâuriledemi-ar spălainima/şitotn-arreuşisăstingă/ dragosteameapentrutine.//Toatevânturiledemi-artociinima/şitotn-arreuşi sămicşoreze/dragosteameapentrutine.” (Dragosteamea)

Lasfârşitulcercetăriidesprefericire,poetulajungelaconcluziacăsingurătateao faceposibilăînîmpăcareaomuluicusine însuşi:„Ceculoarepoateaveafericirea/ cândsingurătateaîşiascutesabia/pepiatrainimii,cândniciundrum/numaiduce sprelumină?//(...)//Pânăatunci,însă, caută/sănuterătăceştidetineînsuţi/şivei descopericeminunatăeclipa/aceasta răvăşitădelacrimi!”(Culoareafericirii)

MaideparteVasileTomafilosofeazăîn manierănichitastănesciană:„Cuvintelenespusenurisipescniciodată/speranţăsau deznădejde-asemenea/stelelor,însăluminalorstrecoară,/îninimi,undorfără margini./Edoruldenecuprins,deieşire/ dinhotareletimpului;edorul/fărăleacde dinaintedenaştere-/celcesepreface, treptat,/într-unecoualveşniciei.”(Cântecul cuvintelornespuse)

IubireaestedesprinsădinParadis:„Iată deceîmiparecăRaiul/esteaceafloarea zâmbetuluitău/deundesufletulmeuse hrăneşte./Lasă-lsălumineze,/nu-lfolosica pe-omască-/şiveifiasemeniprimăverii!”

(Asemeniprimăverii)

Putemconcluzionafaptulcăpoeziade dragostealuiVasileTomaesteputernicantinomică:răsăritşiapus;cântecşilumină, noapteaşisoarele;ochiiverzişinegri;singurătateaşisperanţa;întunericşilumină; răsăritşiamurg;lacrimăşisăruturi;lacrimă şizâmbet;spinşifloare;fericireşisingurătate;diamanteşizgură;mătaseşisabie; pietreşivâlvătaie,viaţăşimoarteetc.

Antinomiile,celemaimulte,aparţin logicitripolare,detipul„şi–şi”.

Sprececoncluziemăductoateaceste observaţii?CriticulacademicianTheodor Codreanuafirmăcădupăpostmodernism, urmeazătransmodernismul.Acestaeste caracterizatprinantinomiişilogicătripolară,aspectecarecaracterizeazămaibine viaţadecâtlogicabipolară.(TheodorCodreanu-Transmodernismul)

PoeziadedragostealuiVasileToma esteactualăfiindtransmodernistă.

■■■

MembrăaUniuniiScriitorilordinRomânia,filialaBraşov,poetaCarmenTaniaGrigoreaajunscurecentulvolum Defragmentări la zececărţidepoeziepublicateşiseremarcăprintr-ofrecventă, susţinutăprezenţăînrevisteliterareimportante,derecunoscutprestigiu.Activitatedecreaţieintensă,prodigioasă,pentrucareaobţinutnumeroasepremiinaţionale.

Încădinanul2018,cândi-aapărutremarcabilulvolum Cunostalgiilavedere,cares-abucuratdeocriticădeîntâmpinarecuunanimeaprecieripozitive,purtândsemnăturaunorcriticiliterariredutabili,noisemnalam,între altele,douănotespecificealediscursuluisău:laconismulexpresieiliriceşi facturaacesteiameditativăşireflexivă,cuimplicaţiideordinetic.

Poetaneconfirmădeplinpercepţiaşiaserţiuneacritică,evoluânddecis înacestvolumsubsemnulcunoscutuluiadagiulatin„Multumînparvo”în caremicropoemelesuntformatede5pânăla10versuriadeseaeliptice,epigramatice.Deaici,oatâtdemaredensitateaexpresieilirice,încâtsepotdecupadinmaitoateacestemicibijuteriiliricepoemedintr-unvers,două,până latrei,asemeneahaiku-ului:„Ne-amîntâlnitînstrigăt””;„...Memoriaaprinde dinmers/luminişicuvinte”;„...Simţuriledevinpoameuitate/încopacicosmetizaţi”;„Refuzândbanalul/te-aiînchisăntine”;„Viaţatreceprinmine/ca oploaiedevară”;„...Inimatrecepraguldureriineobservată”.Toateacesteposibilescurtissimepoemeaucanumitorcomununlirismcerebral,reflexiv. Condiţieesteticăevidentăşilaversuricuvaloaredeaforisme:„Drumulspre auto-cunoaşterearemultedenivelăricraniene”;„Grăbeştepasulcândtreci prinplăceri”;„Faladesineînceteazădelaprimascoateredinminţi”.Casănu maivorbimdepoemeîntregicaresunt,defapt,ceeacenumim„cugetări”: „Cebinearfidacă,dansândînploaie,ne-amspăladepăcate”;„Oricâtdemult te-aidistanţa,dragosteanusemicşorează,eaprindeoculoaremaiviepotrivităoricăreigeneraţii”;„Ceişapteanideacasănuseuită,eisuntînşurubaţi înetateşiţinmulteinstinctepeloc”.

Deaceeaşinaturăsapienţialăsuntşicâtevadefiniţiilirice:„Timpuleste unpescăruşrănitcaresepierdeînmareauitare”;„Oglindăaclipeiestecuvântul”.

Tehnicadeconstruireademersuluipoeticestemereuaceeaşi:observaţiiledenatură,maiales,morală,prilejuitedepercepţiaşiexplorarealumii şivieţiiexterioare,darşiauniversuluisufletesclabirintic,încareîşicautăfebril,tensionat,adevărata,idealaidentitate,prinraportarelacontextulsocial şilaoameniidinjur,declanşeazăundeclicemoţionalinstantaneu,ceprovoacăunflashdereflexşiinstinctpoetic,luminosşirevelator,carefixează într-unstop-cadruimagineaconcretă,factualăsauoanumestaresufletească.Înambelecazuri,autoareaselecteazăelementelesemnificativeale sustanţeiliriceabordate,leinterpreteazăcuointeligenţăartisticăvie,asociativă,conferindu-leimplicaţiisemanticenebănuite,originale,deordinsimbolicşimetaforic.Dupăcare,organizeazăimaginarulriguros,parcimonios selectatîntr-osingurăimaginepoetică,asemeneaunuicrochiu,aunuibruiongraficesenţializat,concentratlacâtevalinii,centratşiînrămatdeoidee poeticăsaudeometaforă-cheie.Casăpracticicurealsuccesoasemenea formulăpoeticădemarerafinamentstilistic,trebuiesăai,înaintedetoateşi printremultealtevirtuţicreatoare,ştiinţaşiartasugestieipoetice,careamplificănemărginitsferasemanticăşiposibilităţideexpresiealecuvintelor. VirtuţişiînzestrăripecarepoetaCarmenTaniaGrigoreneconvingecuforţa evidenţeicăleare,stăpâneşteşivalorificălacoteesteticeînalte.

Discursliriccerebral, concentrat,gnomic Victorrusu

Cear§afulscrobit

Noapteaţeseaopânzăstrălucitoareîncarestelele păreauniştebumbioacheşipeohainăalbădenuntă. Olgasimțeaostaredeeuforiepecarenuştiacucesă oasemene:îiveneasărâdă,săchiuie,darşisăplângăarâde. Cumofiasta,nuştiasăexplice.

ImediatdupăRevoluţie,totulpăreanou,bucuriileveneau unadupăalta,tristeţinupreaerausaunulemaibăganimeniîn seamă.Singurălapărinţi,Olgasebucurasedeoanumitălibertateşisiguranţăînfamiliaei,n-apreasimțitsăfidusvreodată lipsădeceva.Caatâțiaalții,şipărinţiieijucaserălaCaritasşi,culmea!,chiarînaintesăprimeascăbaniiseoprisetoatănebunia. Zâmbiamintindu-șisenzaţianemaitrăităpânăatuncicând, târziu,dupămiezulnopții,revenitădelaturci–unde,șiea,ca atâțiaalții,fusesesăfacăbișniță–mamaotrezisăîiaducăfructulmultdorit:obanană!

Noapteaaceeaaveasărămânămulttimppesufletuleitânăr. Seadunaserătoțipatru,eașitreicolegideclasă,laopoveste, acasălaVirgil,carelocuiaîntr-unapartament,destuldeaproape depădureadelamargineaorașului.Camtotpeacololocuiași Valeria,mătușaOlgăi.Eraofemeiesingură,întredouăvârste,dar încercasăsebucuredeviață,înciudafaptuluicăsufereadediabet.AveaobicicletăPegascucareseporneademulteori,mai alesvara,delaeadeacasă,pânăînorașuldejosundelocuiau părințiiei,buniciiOlgăi.TotunPegasaveașiOlga,nuodatăourmasepeValeriaceacurajoasă,înperiplulei,prinoraș.Bunica știa:cândvineValeriatrebuiasăpunăîntigaiadetucicartofiităiațiînfeliipotrivitdemari,înuleiulîncins.Tigaiaondulatăpentru grătarsfârâiadejaalături,pearagaz,iarroșiileerautăiateîncastron,săratebine.AșaîiplăceauValeriei.Vai,decâteorinuplânsesebunicadincauzăcăValeriaajungealaATIîncomădiabetică. Toțimediciidepesecțieocunoșteau.Bunicaosunaînfiecare zi.Cândnurăspundealatelefonștiacătrebuiesăseîngrijoreze. Deșibolnavă,Valeriarefuzasăținăregim.Seîmpungeaînburtă cuinsulinădecâtevaoripezi.Cartofiiprăjițicucarnedeporcla grătarșisalatăderoșiieraumâncareaeipreferată.Dealtfel,mătuşaîipregăteaacestfeldemâncareaproapedefiecaredată cândtreceapelaea.Șichiarcăîiplăcea!Doarcămătuşalocuia singură,sigurnumâncadefericire.Poatedefoame,oridepoftă, orideviaţaeiamară.Degeteledelapicioareeraumaimereu umflate,dardatecuojăînchisălaculoare,șimaitottimpulpline derăni,caresevindecaugreu.Cutoateastea,Olgăiîiplăceala mătușa.Decâteorirămâneapestenoapte,mătușaoașteptacu cadaplinăochideapăfierbinteîncarepicuraspumantdebaie primitdinajutoare.Spumafrumosmirositoareșiaburulcareîmbrăcauperețiibăiiaveaucevadintr-oatmosferăcareOlgăiise păreatotalmenteexotică.ȘimaiaveacevaceOlgăiîiplăcea mult.Așternuturidepatscrobite.Sunau,nualta.Valerialucrala bucătăriaspitaluluimunicipal,undeOlgamaipoposea,uneori, dupăore.Parcăşiacumsimteînnărimirosuldemâncaredecantină,încăpereacuperețiialbișitranspirați,bucătăreseleerau toateapă,recipienteleimensedininox.Acoloaburulnuconteneaniciodată.Olganufăceanazuri:mâncaceisepuneaînfarfurie,apoipleca.ValeriaeraatâtdemândrădeOlga,singuraei nepoată.Acolo,laspălătoriaspitaluluiîșiduceaValerialenjeriala

spălatșitotdeacolooscotea,curatășifrumosmirositoare,după câtevazile.Cânddespătureahaineledepat,acesteasedesfăceaucuomișcareînceată.Sunetullorointriga.Eraușiavantaje sălucrezilaspitalulmunicipal.

Îispusesetatăluicănustămultşicăaveasădoarmălamătuşa.Nicinuși-adatseamacumatrecuttimpul.Toţipatru,într-o starevecinăcueuforia.Povestiserămult,Olgăiîiplăceasăasculte.Toțipatru,lungiţipepat,unullângăaltul,cupicioarelepe podeaşiprivireaîntavan.Numaicătavanul,dintr-odată,căpătaseculoareanopţii,iarstelelesemutaserăînpupilelelortotmai dilatatedeacelnu-ştiu-ceadolescentin.Vorbeauşiaburile ieșeaudingură,miroseauager,aproapecăsimţeauninsoarea peobraji,numaiinimilelornustăteaupeloc:alergaucândmai repede,cândmaiîncet,nimicnuopreaaceastaredincădere.Ori poatecănueraniciocădere,poatecăerachiarfacerea.

Cândsegândeaacumlaceitreicolegiaiei,frumoșișitineri, îșidădeaseamacâtdecurtenitorifuseserăatunci.Şiatenţi.La plecare,unuldintreeioajutăsăîşiîmbracehainadeblană,îşi simţeaobrajiiînflăcări,şiocondusepânălabloculmătușii.Pe drumniciunulnuspusenimic.Ninsoarealeeradeajuns.Îndepărtare,pădureaaveaconturulîncremenitaluneiființemisterioase.Aproapecăauzeausunetulfulgilordepunându-li-sepe gene.Pașiiscârțâiauînzăpadaproaspătă.Înfațabloculuisesalutarășiatât.Odatăajunsăîncenușiulscăriiblocului,inimaîncepu să-ibatămairepede.Urcascărilegândindu-seceaveasă-ispună mătușii. Spercăaifostcuminte,tufată,toatănoapteam-amuitat laceas.Cădenu,neomoarătată-topeamândouă!!!

Îmbrăcatăînpijamauacareîiascundeatrupultânăr,Olgase îndreptăspregeam.Dincercontinuausăcadă,sausăsenască, fulgi,clipe,zboruri,prefaceri...Odeschiseșiprivilastradagoală. Subluminafelinarului,pale,paledefulgimarișialbisedăruiau fărăoprire.Urmelepașiloreraudejaacoperite,cașicândn-arfi fost.Închiseochiișiinspirăaerulrece. Ces-apetrecutacoloîn noapteaastan-afostgreșit,suntsigură! Eraunsentimentnou acestașioînvăluiaîntrutotul,caoaltăepidermă.Câtevaminute maitârziu,subplapumagreaaoboselii,sunetulaspruallenjeriei scrobiteoajutăsăalunecemaideparteînsomnulîncareputea săîşicontinue,netulburată,visul.

Maturitateaunuidebut

IoanaDIaconescu

Juristșiteolog,dejaunvalorosales alsevereiThemis,tânărulpoet CosticăCiocans-afăcutrepede cunoscutcudouăvolumedeversuri („Lumeaprinochelariităi”-2021și„Mementopentrutrecut”-2022),ambeleprimitecuentuziasmdecriticaliterară. Poezialuiafostpremiatăînmaimulte rânduri(așspune,orevelație)lasemnificativeconcursurișifestivaluri:Concursul dePoezie„IonHorea”,organizatdeFilialaTârguMureșaUniuniiScriitorilor (2020),FestivalulNaționaldePoezie “NicolaeLabiș”(Suceava–Fălticeni–Mălini-2021),ConcursulNaționaldeLiteratură”AlexandruMacedonski”(Craiova 2021),precumșiConcursulNaționalde Poezie”Tradem”(Craiova2021).În2022, UniuneaScriitorilorFilialaIașii-aacordat Premiulpentrucarteadedebut.

DupăabsolvireaSeminaruluiTeologic dinIași(2012),CosticăCiocanseînscriela FacultateadeTeologieOrtodoxă„Dumitru Stăniloae”șidin2014urmeazășilaFacultateadeDrept;vaalegecarierajuridică.

Carteasadedebut(Lumeaprinochelariităi,EdituraNeverland2021)esteceaa uneipoeziidevocație,cuosurprinzătoareinfluențăauthton-expresionistă( anii70-80,înspecialMarinSorescudarși AurelPanteașiIonMureșan).Volumul prefigurează.viitoruluneipoeziideprim rang.

„Scrisuldevineoluptăinterioară atuncicândemoțiasausentimentulse transformăîncuvânt”,afirmă,într-uninterviupoetul(născutîn1993).Cititorul primeștecuvântulfărăasuferi“durerile metamorfozei”,liberde“tensiuneaactului creatortranscendent”(OvidS.CrohmălniceanuLiteraturaromânășiexpresionismul–Ed.Eminescu1971).

Volumuldenunță„oprofundăcrizăa valorilormoraleșiestetice”,darși„ocovârșitoareaspirațiespreabsolut”trăsături esențialealedoctrineiexpresioniste.Drameleexistențiale,invaziaartificialului(pe careîl„descojește”pânălaaflareafilonului pur)șilipsalibertățiispiritualeîntr-un mediucompromisprecumșiprezența unuiDumnezeuinsurgentmarcheazăun teritoriureal,privitcuinvadatoareemoție extinsăpânălairealitate: „M-amuitatpe

vizorșil-amvăzutpeElcumsechinuia/să dezlipeascădintr-uncolțobucatădetapet /Eraatâtdeabsorbit,devrăjitdeceeace făcea,/încâtpentrucâtevaclipeamvrutsă măalătur./L-amîntrebatceface,iarelîntorcându-selamine,mi-aspuscă/existăo problemăînbloc/Pereții!Da,îivezi?!Nu respiră!! (Cojideportocală).Personaje cripticeanimăpeisajuldezolant.ObătrânăaflatăpetreptepoatefiVăduvasăracădinBiblie(Luca,21)care„aaruncat[în visterie],dinsărăciaei,totceavea,casă trăiască”(Bătrânacaremi-adat10lei). Miculuniversîlincludepe“homoreligiosus“.Ternulșimăruntulcotidianalvieții“la bloc”,invaziaartificialuluiversusnevoia deevadareînnatură(CocoșulSam)sunt temeconvergenteeterneiaspirațiiilalibertatecadreptfundamentalalomului represatderealitateabrutală:”delamargineaferestreiașputeafilmaoreînșir/lupte pentrulocuriledinparcareablocului-/mașinizgâriatenoaptea,ștergătoareridicate,/ plăcuțedetablăimprovizate/[…]/Nueușor sătrăieștiînsavanablocului.” (National Geografic).Poetuldefaptunsolitarparafrazeazăoriginalargheziana“Melancolie” (“Șiacumc-ovădvenind/Pepotecăsolitară”/Dedeparte,simtunjind/Și-așdori sămisepară): “Ți-amcerutsăpleci,/pentru afidinnouîmpreună./Separecădoardepărtările/neținunullângăcelălalt/șidorul deafi,dearămâne,deanupleca/Depărtează-tesătepotvedea/murindșiînviind/în mine”(Pleacă).

OSfântăTreimesui-generis „înliving auintratgrațios/înpașidevals/treihoți” (Geamurideschise),„ceitreibărbațiaudecojitbucatadebeton,/cares-adoveditlafel desubțire/caocoajădeananas.”(LegumeleluiCain)transcenderealitatea:„Pe primulmeucititor/n-așputeasă-lînșel/[…] /Pecelde-aldoileacititor/l-așputeatrage pesfoarăcuușurință/[…]Ultimuluimeu cititornu-ivoispunenimic./Îlvoivedeadiseară”. (Cititorilormei–astăzisunttrei). Crucificareanusepetrecelavedere(„BrațeleluiIisussuntascunsesuboperdeade plastic”) ,iarmiracolulÎnvieriiarelocîn condițiilelumiicontemporane:„Izolatla margineauneipăduri/hrănitedeapeleunui lacplindestuf,/pecarepluteșteunclubde noapte/cuboxemarișibasputernic/Iisus

viseazăsăfiedinnoularăspântii/sauîntr-o intersecțiesemaforizată/[…]/.”( Lucru amintit).PlânsulluiDumnezeupentrunoi cadedincerînlumeadefectă(Plânsete) deaceeaestecuatâtmaiadecvatăParabolafiuluirisipitor: „Înbrațeletatăluiun gollăsatdefiu,/careveșnicpleacă/veșnicse întoarce/șiniciodatănurămâne.”(Fiulrisipitor).PoetulparcurgeCaleapredestinată însoțindu-lpeIisusînpustie: „M-ambucuratșiammultumitunuipumndenisip/pe carel-amstrânsînpalme/știindcăastfelde întrevederisuntsuficiente/pentruasimțică nusuntsingurpecale.”(Deșertulcuoameni).Ultimiipașiîncotidiansuntregăsiți înrugăciuneaFiuluiînGrădinaGhetsimani(Tată,dacăesteposibil,sătreacăde laMinepaharulacesta!Totuși,nucum vreaueucicumvreiTu!–Matei26,36-46): „căciîmiestefricăsărămânsingurși blestemat/uscându-măprecumpicăturile devinroșu/depepaharelelăsatelamargineapatului” (Urmedezbor).

Șiiatăcumseconstituie“actulcreator transcendent”,“luptainterioară”(cumdefineapoetulactulcreației).UnDumnezeu salveazădiniadomenireaașezând-oîn lume:“mergândîntr-unloclafeldeincert/căciniciînrainupoțifi,/dacănuaigustatîndeajuns/amărăciuneatuturoriadurilor” (Întreraișiiad) Planuldiabolicce discrediteazăTimpulînlumeacontemporanăodatăcudistrugereacalitățiivieții -iatăconcluziadelocoptimistăaacestui remarcabilvolum:”Cusiguranțăeoconspirațielamijloc,/cinevapunândlacaleun planmalefic/princaresădiscreditezeTimpul”(Calculultimpului).

Ocartededebutîmplinităcumaturitatedinpunctuldevederealunuipoet original,deprimrangprintrescriitorii tineri,alecăruiversurileașteptămcubucurieșicuriozitateînevoluțialuiviitoare.

O„fenomenologie” aîngerului

Asistatădeprezențacharismaticăainspirației,liricalui MenuțMaximinianvegheazăîntresacrușiprofan,traducândtulburătoareadialecticăaumanului.Nevoiade atrăisubunsemndistinctivdeținesupremația,căciomulsupus lumiiprinființasabiologicășisocialăînțelege,totuși,cănutrebuiesăsemulțumeascăîndeajunscuaceastăstare;poetulotranscende,înțelegândcămenireasaestedivină.

MenuțMaximinianexemplificăointeresantășireprezentativăpozițieîncadrulcreațiilorsaleprinrecentulvolum, Ultimul înger.Poeziipentrumarișimici.Ilustrații:MarcelLupșe.Editor: AndreaH.Hedeș.DTP:GeluIordache.EdituraNeuma2023. Carte apărutăcusprijinulfamilieiVeronicașiAlexandruSimionca (firma „Îndemânarea”)

Poemulcaredășititlulvolumului– Ultimulînger –poartăemblemaidealității(înantitezăcurealul),reprezintămaicurândun mijlocprincareseprovoacăostareaeu-luipoetic,decâtunscop, însensuluneirecuperărialegoriceaparadisuluipierdutșiindică dintruînceputoconsistențăaformeipoetice:„Coboarădinliniștea/ceetotunacuCerul//Pesteculmiîmpădurite/miros/de ierburidemai//Vântșiploi/Oamenișiduhuri/pepajiști/cabisericile.„Ultimulînger”esteîmpreunăcu„Îngerulmeu”undublet poetico-estetic,defacturăpostmodernistă,încarepoetulîșimărturiseștevocația,iarteoreticianulîșiaplicăprogramulestetic: „Așternevise/Pepernadeotavă//Focaprinsînvatră/Mirosde lemntrosind/Șiluminiledintredouălumi”.

Dincele48depoeme,câteconținecartea,20includchiarîn titlumotivulîngerului: Îngerulmeuebibelou,Îngerînpozădin cutiadelemn,Șiîngerularemamalui,Învaleacufluturiîngerietc. Doartreipoemenuincluddirectmotivulîngerului,niciîntitlu, niciînconținut,darîlsubînțeleg: Raiuleplindecasepustii;Deasupranorilor;PurtaoțesăturălucratădeMaicaDomnului.

Viziuneacreatoruluidovedeștecăneaflămînfațaunuiproiect esteticsubtilarticulat,capabilsăevocespiritualitateașispontaneitateamomentului:„Șiîngerulavenit/Cutrupuldeabur/ Seninuldinochi/Luminândmarginilelumii.”(Clopotulasunatde treiori)

Pariultimpuluiestedeainvadaimediatulșidea-lfructifica. Alegereaofacedestinul,funcționalismul/determinismulexterior, darșimaimult,extrapolateeledevinluptadeaspirație,cavirtualitateiradiantă:„Timpulpoartăapavieții/Princâmpii/Grâul/ Frământatînpâineaceadetoatezilele/Albăcazăpadaprecreștină/Dinmunteleîngerilor/Purtânddepeostâncăpealta/IubireadeDumnezeu.”(Învaleacufluturiîngeri)

Poetulsedefineștepesine,prezentândoatitudinesubiectivă, intimasumatăfațădelume:„Îngerulmăiademână/Pesteape învolburate/Adormsubaripalui/Deasupraabisuluisau:„Îmi șopteșteîngerul/Careîșimăreșteritmulpașilor/Șiniciodatănu calcăstrâmb//Vorbeștecuminedeparcăm-arcunoaște”(Pecalea dreaptăpecaleadreaptă)

Înpoemelesale,MenuțMaximinianpercepeîngerulcapeo raportarepermanentăla Celălalt,opermanentăîncercarederesemnificareaitinerariuluinumit„viață”.Centrulimaginiieste îngerul,privitprinprismaidealuluipersonal,manifestatîncotidian,subtoateaspectelepecareaceastăîntrupareangelicăle

poateîmbrăca:„îngerișioamenicolindăîmpreună”,„îngerul bibelouprindeviațălasărbători”,„îngerifrațicuoamenii/Duc CruceapecărareaJudecății”,„îngerulbeaceai”,„îngeruleom”, „muzicaîngerului”,„îngerprinapă”,„îngeruldevinemuritor”, „îngerulmăiademână”,„îngercudouăinimi”,„îngerulnumără steleșiledănume”,„îngerulspunerugăciunilagurasobei”, „îngerulculegemere”,„îngerulareunrâsviucolorat/caalmamei”, „îngerdezăpadă”,„îngerulcufațădeom”,„unpomcuînger”, „îngerulGavriil”,„bunicaînger”,„îngeridecarton”,„îngericuaripi frânte”.

MenuțMaximinian,cupreponderență,aduceîngerulînzona familiarului–aspirațiecemarcheazăotranscendențăvie,cașirelațiadeexperiențăsubiectivă,încaretendințaformativăseexercităasuprainteriorității,pentrucaeulautenticsăseexprimeîn substanțialitateasapură.

Acestpoetsuveran,prezentîncarteprinchipulcuvintelor văzute,seinstaleazăînconștiințacititoruluiconvinsdelegitimitatearostuluisău.Elapărăsitaceapozițietainicădedincolode panacucarescrieșiapătrunsînțesăturaînsășiapoemelorsale. Înaceastăcalitate,elsurprindegesturidinmomentelacarene/se presupunecăparticipă,iarunelerevelații,pecarenileaducela cunoștințănouă,cititorilor,cuprivirelaviațaîngeruluisedatoreazăfaptuluicăîlumanizează,adaptându-lmediuluiterestru.El neesteînfățișatcâtmaidirect,cașicumn-arfivăzutînprealabil depoet,cicașicumarexista,oarecum,subochiicititorului.Pede altăparte,poetultransmitevoceasavociidiferiteaîngerului,care îșiistoriseșteelînsușipovestea,făurindu-șiunchip,olume–întrucâtva–fărăintervențiacuivadinafară.

Lanivelulideatic/tematic,poemelevolumuluisintetizează aceeașicorespondențăspirituală,Poet-Înger,printr-omanieră pură,îmbogățindconturulrealității.Relațiadintreceidoiseconsumăfiresc,trăirilelordevinfațetealeaceluiașitot,aspecteale aceluiașiactideatic.Nuesteunjocsublimdintrerealșiireal,consumatîntr-unspațiuîncares-arcredecădoarpoetularputeatrăi. Esteoconstantătemperamentală,comportamentală,careimpunecondițiasincerității,respectuluifațădesineșiaforțeidivine acuvântului.Mărturisind-se,MenuțMaximinianpromoveazăvaloroaseprincipiipecarenuîndrăzneștesăleîncalce.

Camijloacedeexprimare,utilizeazăuneoridialogul,alteori abordeazăperspectivamonologului.PoemeleluiMenuțMaximinianauuncaracterdeschis,prilejpentrumeditațieșicreație. Simplitateaexpresieisedispenseazădefiguriledestilclasice. Suntînsăprezenteimaginisugestive,dublatedeosonoritateimplicităcareaccentueazăideea:„Îngerulmeustăîncopacși numărăoamenii/Șirugăciunicântateseauddinguraluirotundă.” (Îngercuaripialbastre

)

PoemeleluiMenuțMaximiniansuntexpresiauneivocimereu înnoiteacăutăriidesine,oregăsireși,defiecaredată,oardere princareconștiințapoeticăparcurgetrepteledesăvârșiriiartistice,aspirândlaperfecțiuneapoemuluipurificatderetorică.

IlustrațiilerealizatedeMarcelLupșesuntîndeplinăconsonanțăcumesajulvolumului,carecucereșteprinputereadeimpactasupracititoruluișiprinforțadepersuasiuneapoetului MenuțMaximinian.

MÂNANEVĂZUTĂ

DOINAADRIANANICOLĂIȚĂ

Odesferecare asinelui

DoinaAdrianaNicolăițăîșiasumăomisiunedelocușoarăîn Mânanevăzută,volumapărut înanul2023lacunoscutaediturăclujeană Neuma.Poetasedoreșteafiunarheolog literarcare,prinlectură,îșipropunesădescifreze„imaginilepierduteșirecuperate describi,grămătici,sculptori,pietrari” (Cititul),darnuoricum,cicuprivirealarg deschisăspremisterelelumii,cuorganul văzuluiancoratlaminunilepecaredoreștecuaviditatesăleîmpărtășeascășialtora.Lumeavăzutăesteruptădesacralitate,oameniinumaicaută„comoaradin cer”(Atașamente),îșiproducuniialtora suferință,legați,dartotodatădezlegațide „natură,deiubire,defrumusețe”(Ibidem). Cumpoatemaibinepoetasădescifreze misterullumiidecâtprincreație,prinpoezie,prinPoveste,singuraluminăcare„pâlpâieînbeznadimprejur”(Atârnatdeun vers)?Dupăatâteaeforturi, dincolo,nise vafirevelatadevăratalumină,ceadincare poetaîșitragesevaîntr-unefortcontinuu derămânereînacordcusacrul.Acestlucrunusepoatefacedecâtplonjândînființalăuntrică,cu„conștiințaadâncită,cu bunulsimțdilatat”(Ascultarea),stândde vorbăcusine,daraltfel,pentruaputea„să teauzităcândînrepaosulcosmic”.Călătoriainterioarăpecarepoetaoîntreprinde nuestefărăriscuri,eapresupuneoaruncareînabis,odesferecare,singuracale spresalvare.

Întregulvolumstăsubsemnulcăutării,alreconectăriilasacru,laordineadintâi,drumulesteunuldificil,etapeleseard cugreutate,„însămânțândnămolulcu tălpile”(Umblampedeasupraapelor).În aceastăcălătorieinterioară,poetadispunedeinstrumenteputernice.Știecă „nimeninuemaipresussaumaiprejos/ doarmândriaefățarnică”(Ceilalțisunttot eu),empatiafiindlentilaprincareprivește pentruaajungelalumină:„alegplinăde empatie,/șipoate/sefacelumină”(tot Ceilalțisunttoteu).

Dealtfel, cititul asumatdepoetămergemânăînmânăcu scrisul,oaltăîndeletniciresalvatoare,pentrucăscriitorulnu estealtcevadecâto„bibliotecăimemorială”,care„audetoatevocile/chiarînainte deafiscriseșicitite”(Obibliotecăimemorială).Tăcând,poetapoatesăasculte,săse conectezelaizvoruluniversal,laPovestea carenuînceteazăsăsespună,„contemplând/toateepocileșisecvențelecrescîn inimasa/lanesfârșit.Așacummicrocosmosulconțineîntregul,Povesteaseregăsește,întreagă,darșisubsemnultainei,în clipă,„unasuspendată,carenuestede amânat,eavineșitrece”,doarceialeșipot aveaacceslaacesteclipe„arhivateînbibliotecadedateundenuaiacces”(Clipa suspendată).Poemulestecheia,estechiar codulcarepermitedescifrareatainei.

Înhaosulexistențialîncare„soarele răsarepeparteacealaltă”,„brațulstâng devinedreptulșifațaespateleîntors”(De lacapăt),poeta,martorăladezordinea pandemică,încareomulesteluppentru om,încarenimeninumaiștie„cumesă fiifratesaucumesădaimâna”(Prinsurprindere),esteluatăprinsurprinderede degradareaumană,deoumanitatecare și-auitatscopul.Actori,încelmaibuncaz, înjoculcuviața,fiecareîșijoacă,zilnic,„cămașalazaruri”(Celmaibunactor),uitând careestemiza.Parcurgândcălătoriainterioară,nufărăpericole,poetaînvațăsuferințadesăvârșită,forțaeliberatoareaiertării,sublimulnobleții,dreptultimalecție detransfigurare.(Fiulcătretată).Poetanu estealtcevadecâtundansatorpesârmă, caretrebuiesăgăseascăechilibrulsalvator,aceladintrelumi,un„balansstrăveziu/ întrecerșidestin”(Aceeașiregie).

Asistămlaunjocalcontrastelor,abil pusînscenă,undegermeniicreațieistau gatasăexplodezepepânzeledemătase aleviețuiriiîncarepoetaseînfășoarăși desfășoară,asemenifunieipeporțilemaramureșene.(Liniavieții).Acestjoc,încare nimicnusepierde,totulsetransformă, esteaprinsdefantezieșiimaginație,un basmaltuturorposibilităților.Lumeaeste otainăpecarepoetaodeslușeștecumirare,contemplând-oactiv.Unsingurvers poatefisalvator,elpoatecuprindeîn transparența-idechihlimbaresențalumii.

Poeziaestepăstrătoareamemorieiancestrale,darșiprincipiulfeminin,alfertilității, carepoatenaște,lanesfârșit,orimultiplică,înfeluritechipuri,misterul.Înlumea supertehnologizatădeastăzi,încare„sufletulnupreaștiidacăesaunue”,încare „telefonulîțisoarbesângele,timpul,respirație,voința”(Nepăsare),poetacaută,ca peoprovocare,apelelimpezi-misterioase încaresăaflerăspunsurilelamarileîntrebări.

Cuvântulestesingurulcarearesubstanță,noblețe,carepoateoferiexperierealuminii,atranscendentului.Fiecare gândoferăomultitudinedeposibilități exploratoriiatâtavremecâtpoetalasă„luminadinporisăscrieea”(Lumina),întreținând,astfel,„foculnesățiosalcreației” (Pepieptulcelordouăsprezecetunici).Trăirea,emoțiareprezintămagmacareîmpingespresuprafațănoicoduri,noiînțelesuripecaleacontemplativ-meditativă pecares-aangajatpoeta.Eanuseoprește dincălătorie,având,lafelcaFăt-Frumos, instrumentelerevelatoriipentruaajunge lacapătulei:lumânărica-verbascum,maculînsângerat,crinii,păsărelele,darșiempatia,altruismul,detașarea,totatâteachei caredeschid„lumile/princaresufletul trece/dinunaînalta”(Chei).

Pânăunde?PânălaIzvorulatoate,Divinul,Sacrul,subacăruiMânălumease mișcă,doarînaparență,haotic.Această MânănevăzutăascundegermeniiPoveștii,oPovestefărăsfârșit,încarepoeta estemartoralPoveștii,darșicreatoral proprieipovești,unaînscrisăînceapurtătoaredeAdevăr.Povesteaeiesteinelul, ofrandaînsășiadusăMâiniiceleinevăzute.

Delicate,darșiplinedeforță,uneori încifrate,decelemaimulteoritransparent-revelatorii,poemeleDoineiAdriana Nicolăițădin Mânanevăzută,punînluminăolucrarecucontururiferme,darcare curgelin,avândadâncimeșigreutate, spreguradevărsare:oceanulnesfârșital creației.Oricâtdefrumoasearfipoemeleinelcucareneîncântăînacestaltreilea volum,elenuarputeafipuseînvaloare fărăsăstea,smerit-luminoase,ladegetul Mâinii.

Eraînaugust1986.Încutiapoștală găsescunziar„Scânteiatineretului”, revista„Lumea”șioilustratădela vărulnostrudinRFG,aflatînvacanțăîn Baden-Württemberg,înDonaueschingen, dupăcumscriapeștampilădeexpediere.

VieleGrüßevondenDonauquellen!

Eposibil?Eposibil?–vorbeamsingură urcândscăriledelapoartăsprecasă,în șoaptă,fiindcădeveniseunreflexgrijala ceeacerosteamcuvocetare.

Eposibils-ajungînloculundeizvorăște Dunărea?CrescusemlaBrăilașifluviulăsta făceapartedinbiografiamea.

Nueramfurioasăcăn-aveamdreptulsă deținacasăunpașaport.Măîmpăcasem cumvacusoartașinicin-aveamînplansătrec Dunărea,noaptea,laiugoslavi.Nucăn-așfi avutpringeneoarecespiritaventurier,darnu știamsăînot,casănumaispuncăeramdeja mamauneifetițededoianișori.Plustrauma îneculuiunuifostcolegdefacultate...

Așadar,amluatilustrataîncasă,m-am așezatînfațahărțiiEuropeiși,cuochiiminții, amînceputsăvădcumcălătoresceuîn MunțiiPădureaNeagră,fiindcăînvățasemla școalăcădeacoloizvorășteDunărea.Ce-i drept,înilustratatrimisădevărulnostrunu sevedeaniciopădureșiniciunmunte,ciun locînmijloculunuioraș.

Imagimeaoaveamacumexactînfața ochilor.Doarclipocealaapei,caatuncicând amproseccoînpaharșibuleleseridicăla suprafață,animailustratadinminteamea. Plusfațadabisericiioglindităunduitdovedeașieacăsuntlafațalocului.

Înminteamea,oapăcurgătoareizvorăștedeundevașicurgemailinsaumaiînvolburat,maidreptsaumaiîntortocheat pânăcândsevarsăîntr-oapămaimare.Doar că,dacăașfiscosdinrucsacbărcuțameade hârtieșii-așfidatdrumulpeapaaceluiizvor, s-arfidusapaticădintr-oparteînalta,limitatădecerculdincimentalfântânii,înălțat cuungardmetaliccumotivevegetaleșiînconjuratdesemnelezodiacului.Înapropiereacelordoipești,unulcareînoatăînsusul apei,altulcarecoboară,m-amuitatînjurca săgăsescpecinevasă-mifacăopoză.

Așai-amcunoscutpeBerthyșiBenny; cascașirestulechipamentuluifăceauinutilă întrebareacuces-audeplasatpânăacolo.

•Undevăsuntbicicletele?

•Sus,lângăpanou.

Pehartamarecuțărileprincarecurge Dunărea,unuldintrebăiețiapustreidegete pesteagulRomânieișiînscrisul Haupstadt: Bukarest;Einvohner:19900000;LängeDonauufer1075km.

•DinRomâniaești?

Măgândeamcăgermanamea siebenburgheză m-atrădatdinprima.DarBerthya continuat:

MarIanaGorczyca

•Cândi-amspusluitatacevreausăfacîn vacanțaastami-aziscă,statistic,celmai mareprocentdinceicarevinlaizvoarele Dunării,înultimii20deani,suntdinRomânia,căașacitiseelîntr-un Geo.

Habarn-aveam,darsigureracăpemine mătrăgeaațadeanibuni.

•Încotromergeți?

•Păinoine-amîntâlnitlamarginea orașului,undeseunescBregulcuBrigachși amvenitpânăaici,cinciminuteamfăcut,ca săbifămșiizvorul...turisticalDunării.Tata așami-azis.DeaiciîncolopedalămîmpreunăzileleurmătoarespreKelheim.Înseara astaînnoptămlaPfohren.Așavremcel puțin.Tucucetedeplasezi?

•AmvenitcumașinadinRomânia,dar intenționezsămergșicutrenul,șipejos.

•Șicareți-iplanul?

•SăajunglaizvoareleBreguluișiBrigachului.

Bennysedovedeaafimaităcut,spredeosebiredeBerthycelîndrăzneț:

•LaImmendingenteduci?

•...?

•Immendingen,loculîncaredispare Dunărea...

•Separecăn-amtemelebinefăcute.E departede-aici?

•Vreo20dekilometri.Poțiînchiriaobicicletășiviicunoi–insistăadolescentulcu codițăblondăce-iieșeadincaschetă.

Faptulcăvoiamsăscriuocarte,menționatîntreacătdemine,îistârnisecumvacuriozitatea.

•Nuștiusămergcubicicleta,nuștiunici săînot...

•Denecrezut!Vreisăscapidenoi?

•Nutemint,serios!

•Darceștii?(Faptulcăaîntrebat”Was weißtdu?”șinum-aluatcupluralulpoliteții nicioclipăînconversațienum-aderanjat, dimpotrivă).

•Sămergpejos,cutrotineta,cutrenul, săconducmașina,săfiupasagerîntr-un avion–amzistoateasteacuunzâmbetlarg.

Ne-amschițatcâtevaplanurifiindcă ideeadeaajungeîntr-unloc,undeDunărea dispare,mi-asurâs,lăsândizvoareleBreguluișiBrigachuluipentruurmătoareledouă zile.Amcăutatînbuzunaruldinspatealpantalonuluitichetuldegratuitatepetoatemijloaceledetransport,primitdelarecepțiedin parteafactorilordedecizielocali,darnu-l

aveamlamine.Trebuiasămăîntorclahotel. Oricum,garaeraaproapevizavi.Băieții,care căutaserăpegooglemersultrenurilor,mi-au spuscăla14și20deminuteamtrenspre Immendingen.Aumaiglumit(sauorfivorbitserios,căcicepoțisăte-aștepțidela cinevacarenuștiesămeargăpebicicletă?), zicându-misăamgrijăpecareperonaștept casănuajungînsensinvers.

Delamiculdejunîmiluasemobanană încameră.Mi-ampus-oînrucsac,amluatși apăcumine,m-amasiguratcătichetulede dataastaînbuzunarulpantalonului,ammai aruncatoprivirepelaptopulrămasdeschis lacorespondențadinaceazișiamieșitdin camerăcuochiilaceas.Constatamcăsimțeamnevoiasă-miiauunintervaldinceîn cemaimare,directproporționalînminute cucifrapecareoadunamlafiecareîntâi martie.Înliceu,înstudențieajungeamînultimulmoment.Odatătrenulseporniseșieu m-amurcatdinmers,îngaradinCostinești, încurajatăderestulgrupuluicareapucasesă seurcecupuțintimpînainteamea.(Încăde pe-atunci,unuldinvisurilecarereveneadin cândîncândnoapteaeraunperondegară, pecarerămâneamprivindlatrenul„meu” careseîndepărtaprinzândviteză).

Întren,mi-amdesfăcuthartaluatădin holulhotelului,darpevizavimi-auatras atențiapantaloniiunuibărbatcarebutona untelefon.ÎnperioadaOktoberfestuluisau maiaproapedeMünchen,așfitrecutcu vederea.Dacăn-arfifostcuochiiîntelefon, chiarașfiziscevacuvocetare,cumconversamîntren,înaintedeeramobilului.L-așfi întrebat,probabilzâmbind,cecautăun bavarezînBaden-Württembergșicineștie cepovesteașfiaflat.Sauniciuna.Omul,pur șisimplu,puteafideoriundedinTirolși purtamândrucostumultradițional,așacum varaîmipuneamșieucâteodatăiaromânească.Darmi-amvăzutdehartameașibărbatulînpantaloniscurțidinpielemaronieși șosetetreisferturi,încălțatînniștemocasini deaceeașiculoarecupantalonii,nuși-aridicatochiidintelefonpânăamcoborât.Gara dinImmendingeneraunaveche,dincărămidă,cemăduceacugândullagaradin Sighișoara.Punctuldeîntâlnirecubăiețiiera laoplacădinlemnpecaretrebuiasăgăsesc scris:„HierversinktdieDonauanca155 TagenimJahrvollstandig”.DIEDonau!Da, observamprimaoarăcășiîngermană,cași înromână,fluviulestedegenulfeminin.Am căutatcursulapei,podulavutcareper,după carem-amîntâlnitcuofamiliecareaveaaceeașidirecțiecașimine.Fataloraveadestinațiape DanubeSinkhole depeoaplicație Maps,lucrulacareeunumăgândisem.Zeci deanimădescurcasemcuhărțipehârtieși cuîntrebatoameni.

RejtőJenő(P.Howard)

MALULBLESTEMAT

(fragment)

ScriitorulevreuungurRejtőJenő(1905-1943),penumelesăuadevăratReichJenő,esteautorulcucelemaimultecărțivândutedinliteratura maghiară,dupăromancierulromanticJókayMór.SenumărăprintrevictimelenotabilealeHolocaustului:amuritla1ianuarie1943,seceratde febratifoidă,într-unbataliondemuncăsilnicădepefrontulrusesc,lacotulDonului.FiindcăsfârșitulsăunuesteasociatînOccidentculagărele deexterminarenaziste,elnufigureazăpelisteleautorilorpost-Holocaustpromovațideideologiiamericaniîn TheNewYorkReviewofBooks și altepublicațiicaredautonulîndiseminareaunuianumittipdeliteratură„evreiască”înlume(v.cărțileluiKertészImresau Jurnalul luiMihail Sebastian).„Vina”luiRejtőesteaceeadea-șifiasumatmascaunuicosmopolitceacultivatliteraturapolițistășideaventuricombinatăcuun umorsănătos,îngenullui,săzicem,IlfșiPetrov,plasându-șiacțiunea(șieroii)scrierilorsaleînimperiilecolonialistebritanicșifrancezdinepoca interbelică.Delocpreocupatde„problematicaevreiască”,mucalitulP.Howards-aarătatmultmaiinteresatdevalorileumaneesențiale–adevărul,dreptatea,loialitatea,tenacitatea,cinstea.Eroiisăisunt,celmaiadeseainterlopisaufiguri„căzute”peunrangsocialinferior,care,prin faptelelor,demonstreazăcămarginaliitratațicudisprețdesocietatedauadeseadovadădemaimultăomenie,curaj,eroism,onestitatedecât ipocrițiiaflațilaputere.Esteșicazulromanului Malulblestemat,cuaisăimemorabiliprotagoniști(Ciolan,Neica-nimenișiCap-Sec),alecăror aventuridepominăauavutșiocontinuaresugestivintitulată CeitreimușchetariînAfrica.

PrezentareșitraduceredeGeorGeVolceanoV

ontesam-aprimitînspatelecantinei,într-oodaiefastuoasă,dacă esăraportezsensullui„fastuos” lajungladinjur.Și-aîmpletitbrațeleînjurul meușim-astrânslapiept.

–Ah,John!Peundemi-aiumblatașa demult?Te-amtotașteptat...

–Tecred...Daramfostcuprieteniimei...

Îșilăsămâhnităbărbiaînpiept.

–Iartă-mă...căte-amîntrebat...Nu vreausă-țiaflusecreteledecâtdacăosămă considerivreodatădemnăsă-țifiuparteneră...să-țifiudeajutor...Dacăosăaiîncredereînmine...

Ochiiîifurăscăldațiînlacrimi.M-aimpresionatpânăînstrăfundulsufletuluimeu. Dupăcumsusținepsihologuluneiînchisori scandinave:ochiisuntoglindasufletului.

Iarochiiăștianuoglindeaudecâtiubireanețărmurită.

–Vezi,tu,John,îmispuseeacevamai târziu,simtcăviațameadepânăacumn-a valoratmainimic,pentrucănumi-afost datsătecunoscpetine...

Atrebuitsăcredșichestiaasta.

–Ascultă-mă,doamnăcontesă.Știi binedece,pânăacum,n-amavutîncredereîntineșideceamavutunelerezerve. Astăziștiucămăiubești,cănupoțitrăifără mine...

–Ah,câtdeclarveziînsufletulmeu... murmurăea.Lasă-măsă-țifiudeajutor!

–Dinpăcate,nu-mipoțifidemareajutor.Euamsădezertezîntr-unviitor apropiat...

–Ia-măcutine!

–Nupot.Pornesclaundrumfoarte primejdios...însă,dacăosămăîntorc,nu nevommaidespărțiînveci!

–Dezertezi...cu...împreunăcufostul meusoț...cucăpitanul?Pentrucă,află, Lemaîtreafostsoțulmeu!

Îmiîncredințașicelmaimaresecretal ei.Ce-iasta,dacănuiubireadevărată?

–Știam,scumpo.M-amîmprietenitcu căpitanul.

–Da?

–Da.Arecunoscutgentlemanulcare zaceînmine.Șimi-apovestitdespretine. Unzvâcnetscurtîistrăbătuobrazul.

–Ceți-apovestit?

–Nudebine...ambâiguiteu.Aafirmat că...nupreaeștiogospodinăbună,chestii dinastea.

–Măura,pentrucănumăiubea...Ah, John!Cuelosădezertezi?

–Nu.Eladezertatdeja.Euosă-lurmez împreunăcuprieteniimei.

I-ampovestittotul,cap-coadă,cusinceritate.Sănumaiexisteîntrenoiniciun zidcaresănesepare.

–Eștiunadevăraterou,John.

Acesteiminunateîntâlnirii-apuscapăt trâmbițacarechemaefectivelelaapel. Dupăcâtevasărutăriînfocate,mi-amluat tălpășița.

Ne-amaliniatpepistaaeroportului. Lângăcăpitanulnostruerauunofițerde marinășiPotrien.

–Domnulînsărcinatcuafacerileordonăsoldaților9,45și77dincompania întâisăintredeserviciulabordulcrucișătorului.

Na,poftim!

Adio,dezertare.Depeunvasdeluptă n-aicumsă-idaisas.Soldatul45erameu, numărul9eraAlfons,iarpevestonullui Cap-Seceratrecutnumărulmatricol77

atuncicândînsărcinatulneluaseprinsurprindere.

Potrienordonă:

–Soldații9,45,77... Amoi!

Ieșimdinformație.Neoprimînfațalui Potrien,eușiAlfons.

–Unde-isoldatul77?întreabăcăpitanul.

Liniște.Unsubofițerfaceunpasînainte. –Ei?

–Nuavemniciunsoldat77înpluton. Nicimăcarun70.

–Cumașa?seminuneazăcăpitanulșiîl priveștepeofițeruldemarină,careridică dinumeri.

–Să-lînștiințămpeExcelențaSa,domnulamiral,hotărîcăpitanulînceledin urmă. Rompez!

Formațiarupserândurile.Ofițeriipornescsprecortulradiotelegrafistului.Celde marinănumergecuei.Seplimbă.

Înclipaaceea,unnegruseapropiede mine.

L-atrimisunuldintrecantinieri!

Cuoscrisoare.Iarîmiscrienebunulăsta deSultanu’.

„IemarrepăcatcățiScriuți-e.Deoarrece reppet–ești1cal.Țiafurrathârtile?vrăjjitoarrea.Șicirripeștetotceștiedelatine. Dizbăre-țiimmediatjitu?:jiAlvonzNeicanimeni...aiaieîn2elnică.

Sășticine: ZultanuTurcu,bătembelu-le!”

Amîncremenit.Amdusmânalabuzunar...îmilipseșteharta...jurnalul!...Copia mea.

AlfonsNeica-nimenicitisescrisoarea pesteumărulmeu.Apoim-aprivit.

Eumi-amprivitbocancii.

–Acum,du-te,frumușel,șirecuperează hârtiile...Aimeritasăteîmpușccapeun câine...

Ampornitfărămultătevatură.

M-acuprinsuncalm,oapatietotală. Credcăm-amdeplasatpânăladugheana aiadinscânduricaunrobot.

Știamexactceamdefăcut.Amajunsîn dreptulghereteiînjghebateînspatelecantinei.Cândsăintru,amsurprinsoconversațieînplinădesfășurare.

Princrăpăturilelatedeundegetdintre scânduriledugheneiamreușitsăvădcese întâmplăînodăiță.

Ofițeruldemarinăeracucontesa. Stăteauaproapelipițiunuldealtulșidiscutaucuglasulcoborât.Cutoateastea,am deslușitfiecarevorbăînparte:

–Nupotsăcred...spuneaofițerul.

–Așae,Higgins,știicănuumblucu cioaravopsită.Potdovedicăgeneralulde LaRoubani-atransmissecretemilitarelui Lemaître,respectivcomplicilorsăi...

–ȘtiibinecăExcelențaSaeste,înprincipiu,dușmanulgeneralului,dar,înacelași timp,areomareadmirațiepentrupersoanalui,iardacăîiprezentămacestebănuieli...

–Nusuntbănuieli.Amdovezilela mine.JurnaluldecălătoriealluiManderși hartaacestuiaseaflauînposesiageneralului:nu?

–Așae.

–Eibine,hartacunumărdeînregistrare șiadnotărileStatuluiMajorseaflăacumla mine.Amprocurat-odelasoldatuldespre careșiExcelențaSaștiecă-icomplicelelui Lemaître.

–Imposibil...GeneraluldeLaRoubane unmilitar...

–Elamine.Și,dinmomentcen-araportatfurtul,înseamnăcăîltăinuiește.

–Dă-mi-o...acum...imediat.

–Nuți-odau.I-odaupersonalamiralului.MaiștiușicăLemaîtreaîntins-oastăseară,edejaîndrumspreținutulFongi.

–Cumașa...afost...aici?

–Afostaici!AstatascunsînFortulSt. Thérèseșide-acoloavenitaici.Maimuțoiul ălacretinadatpegurătotul.

...casăcitezversurileunuiclasicpreferat:olumeîntreagăs-anăruitînsufletul meu.

–Decenuvreisăraporteztoateastea?

–Fiindcăvreausăcerofavoare.Promisiuneaîntărităprintr-undocumentsemnat deînsărcinatulguvernuluică-lpotîmpușca peoricaredintreceipatruindivizidacă-mi ieseîncale.

Amînlemnitdegroază...Uneoriexteriorulangelicascundecreațiilecelemai hâdealefirii.

Ofițerulostrânselapieptpefemeia caregâfâiadeură.

–Ceființărăzbunătoare,necruțătoare ești...și,totuși,teiubesc...

–Airăbdare,Higgins,spuseeasmulgându-sedinîmbrățișarealui.Osăvină curândșivremeanoastră.Dacăosăiasă învingătorînsărcinatulguvernuluișideLa Roubanosăsfârșeascărău...osăputem obținetotul...Osăajungi...înpostullui Lemaître...osăfiicăpitan...șiosăprimim... mulți...mulțibani...

–Iarpânăatunci...trebuiesăcochetezi cutoțigogomanii...strigădeznădăjduit ofițerul.

–Ei,na...cochetezdacăuneoriîi zâmbescfrumoscuivadinviclenie...?Păi, ofițerii„Serviciului”nusuntșieinișteprefăcuți,nuumblășieideghizați?

Ceactrițădesăvârșită.Surâsuri!Ah,ce sărutăritoridemi-adăruit.Cesărutări.

–Dacămarchizulaudecănuexistăun soldatcunumărulmatricol77,osăse ocupepersonaldeanchetășiosăcoboare pețărm.Osă-iraportezatunci...Darsăfii prudentă...

–N-avemmotivedeîngrijorare,Higgins.Nuaucumsăpunămânape Potemkin,pentrucăemort...

–Potemkin...da,izbucniînrâsofițerul. Elartrebuisăfiepedepsitprimul.Undeo săneîntâlnimpedrum?

–Încăsuțamisionarilor,devizavideInsulaSantaIsabella.Pestedouăsăptămâni... Osămăîntâlnesccucineva...Fiișituacolo, dacăsepoate...

Încăosărutare.Ofițerulplecă.

Abiaamavuttimpsămăpitescîndosul ușiicesedeschidea.Amprivitînăuntruprin crăpăturiledintrescânduri.Femeiaîncremenise,priveaîngol,cupumniistrânșiduși lapiept.

Arătaîngrozitor.Frumusețeaiseevaporase.Chipulîieradesfiguratdeură,de dorințaderăzbunare.

Amdeschisușabrusc.

–Bunăseara,scumpăcontesă...i-am șoptiteușinuștiucefigurăoifiavut,pentrucăvrăjitoareasedăduînapoicuochii bulbucațidegroază.

I-amînșfăcatdintr-osingurămișcare beregata,gâtuldelicat,neted,albcazăpada.

–N-osăstrigidupăajutor,fiindcă, atunci,osătestrângdegât.

N-aîndrăznitsăspunănicimâc.

Amscosrevolverulșii-amlipitțeavade frunte.

–Acumosănumărpânălatrei...i-am spuspeuntonalnaibiidecalm.Dacă,până latrei,n-osăamînmânăhartașijurnalul,îți facbostanulterci.AșasămăajuteDumnezeu.Unu...

Glasulnu-mieraamenințător.I-amvorbitliniștit,răspicat,aproapeînșoaptăși,cu toateastea,amvăzutcum,întimpcemă priveștedindosulțeviidepistol,seface pământielafață.

–...doi...

Știamcă,la„trei”,osăapăstrăgaciulli-niștit,fărăsămaistaupegânduri.Darșiea știaasta...

–Țiledau...murmurăea.Sunt...însertarulăla...

–Să-mispuiadevărul,pentrucă,dacă sertarulegol,s-aziscunumărătoareașicu alteîntrebări...

–Leamaici...împielițatule...îmispuse cuglasșuieratșiscoasedindecolteul rochieiceledouăhârtii.

–Și-acum,întoarce-tecuspatele... Numărăpânălacincizeci...Dacătemiștidin locmaidevreme...

Seîntoarsepecălcâie.Rapid,aproape bucuroasă.Dejaîmicoceaceva...

...însă,înclipacânds-aîntorscuspatele lamine,i-amtrosnitscăfârliacupatulrevolverului,deacăzutleșinatălapământ.

Poftim?

Da.I-amdatlacapuneifemei.Pentru primaoarăînviață.Aceastăfemeienuse număra,însă,printrereprezentantelesexuluislab.Eramaiputernică,maiprimejdioasădecâtosutădebărbați,șicelmai măruntmenajamentarficostatviețilemai multoroameni,precumșionoareaunui generalminunat,demndestimalumii.

M-amfurișatafară...

–Pssst...

Alfonsrăsărilângămine.

–Săluămviteză,căfemeiai-aciripit totulofițeruluidemarină...Curândosăvină peuscatînsărcinatulguvernului...șis-azis cunoi!

–Hârtiile?

–Suntlamine.

Dinîntunericapărulângănoiosiluetă bondoacă.

–Susfruntea...nu-inimic,șoptibondoculgâfâind,cașicumarfistrăbătutcine știecedistanță.Haidețicumineamândoi. –Venimtoțitrei...

–Cine-ialtreilea?

–Mazzea...șopticinevadinapropiere. –Hm...Totuna-i...nu-inimic,urmați-mă, răspunseHopkinsgâfâind.Darsămailăsămșiaicicâțivasoldați.

L-amurmat.Ne-amstrecuratprintre câțivaarborișiamieșitpemaluloceanului. –Fițiatenți...

Razeleluniiserevărsaugeneros asupranoastră.Ne-amtrasînîntuneric.Pe suprafațamăriicesclipeaalbăcaneauase apropiademalchiaratunciobarcăcu motor,siajulindicadrumulparcursdela bordulcrucișătorului.

Siluetaînsărcinatuluisedistingeaclar dintreceilalțipasageriaibărcii.Eraucuel doiofițeri.Nicinuapucarăsălegebarca lațărmcândmarchizulsăripeuscat.Avea opriviretarelugubră.Pornicupasgrăbit spretabără,însoțitdeofițeriși,laurmă,de pilot.

–Înainte!

ÎnsecundaurmătoareCap-Secera dejaînbarcă.Tăieodgonul...Pânăsă urcămînbarcă,aceastaselegănaliberă peapă,motorulporniși,dupăunbârâit scurt,oluarămdinloc...

Alunecamcutoatăvitezaînumbra țărmului.

–Acumosăînceapăoanchetălegată deidentitateasoldatului77...spuseHopkins.Campesteojumătatedeorăosă înceapăhăituireanoastrăpeuscat,de-a lungulmaluluișiprinjunglă,undene-ar fiprinsdacăn-amfifugitpecaleaapei. Vordadeurmanoastrădoarcând,laîntoarcere,marchizuln-osă-șigăsească barca.Astaosăseîntâmplespremiezul nopții...

–Șicubenzinacenefacem?îlîntrebă AlfonsNeica-nimeni.

–Osăavem.Dacăajungemlapâlcul dearbori-de-pâinedinzonaundesearcuieștețărmul,facemplinul...nu-inimic, băieți,totule-nordineși,laurmă,osă punemde-obețiemonstru...–șiseporni săcânte.

–Dacăosăneurmăreascăcrucișătorul,n-avemcumsănerefugiem,spuse gălbejitul.

–Săsperămcăn-orsăcautebarcacu motorpânălamiezulnopții.

Mazzeaaveaomoacătareciudată. Barbaîicrescusefrumușelșipebărbieîși răsesedouășănțulețesimetrice.Aveao bărbuțăoriginală,caredădeaunaerînspăimântătordemâhnitșibizarmutreilui ursuze.

Multăvremenuseîntâmplănimic. Deșigoneampevalurideoorășijumătate.Peurmă,amzăritorachetădesemnalizarelansatăpecerdelabordulcrucișătoruluicareabiasemaivedeaînzare.

–Hopa,exclamăHopkins,însfârșit, s-auprins,cumintealorincomensurabilă, ces-aîntâmplat!

Accelerăcâtdemultputu.Lunaapuse șinoapteaîntunecoasăsepogorîasupra oceanului,iarpețărmpalmieriisecufundarăînbeznădescriindumbredese.

SOPHIANA

SeînserasecândSophianapărăsipalatulBelvedere.Înparc,leiiimperiali păreauniștesfincșiceîțităiaucalea.Cândîivăzuseprimadată,sesimțiseintimidată,seopriseoarecumderutatăînfațalor.Păzeautrecerea,intrareaîn palat,fixându-tecuochiilordepiatră,încremenițiîntr-otăcereagrea.

Acumleîntoarsespatele,trecupelângăeifărăsă-ipriveascășiieșipepoartamasivădefier,rememorândîntâmplărilezilei,cuoușoarăobosealăîntotcorpul,darcu sufletulușor,mulțumit.Publiculapreciasegaleriagreacă,erapesteașteptărileei.Îi prezentasepeDomenikosșipeYanniscriticilordeartăvienezișiluiClaudeRoquet, francezulfascinatdetablourilelor.Refuzaseinvitațialaocafeneavieneză,propusăde Roquet,voiasăfiesingură.UrmausăserevadăadouaziînparculpalatuluiSchönbrunn,laun frühstüch matinal,sus,deasupraimpunătoareifântânialuiNeptun,laGloriette.

Învârfulcolinei,teaflaisubarculdetriumfalHabsburgilor,subemblemapu-terii imperiale,vulturuluriașcuaripiledesfăcuteșicununadelauriîncioc,tronândtriumfalpeglobulpământescaurit.Desubarcadelesprijinitepecoloanelealbealeporticurilorlaterale,puteaisavuraînvoierăsăritul,așezatpeterasă,deasupralaculuicu undelesaleliniștiteîncaresereflectaucoloaneledetempluanticînvăpăilesoarelui, deasuprapădurii.

Învăluitdelumină,așezatlaomasă,peterasă,cumiculdejunvienezînfață,te puteaicredenudoarpartedinpeisaj,ciînsușiîmpăratulFranzJoseph,așteptându-o peminunatașiiubitasasoție,Sisi,lamiculdejun.Câteastfeldediminețimagiceapetrecutcuplulimperialpevârfulcolinei,înlinișteașiumbrapădurii,gustândînceputul zileiînaintederevărsareatumultoasăaîndatoririlorimperiale!

Sophianaurcafărăgrabăpealeeadinmargineapădurii,spreGloriette.Dimineațaeralimpede,ceruluimitordesenin,aerulblând,vârfurilecopacilorauriilamijlocul luiseptembrie.Oundădetristețesestrecurăînsufletuleiîmpreunăcufarmeculgrădinii.SegândealaLisandru,labucuriade-aîmpărtășicuelaeruldimineții,tăcerea, farmecullocului.Înclipaaceea,îisimțiprezențaprintrecopaci,îiadulmecaseîntristarea,venisesăi-orisipească.Ridicăprivirea,căutândpedeasuprapăduriioadiere, orazărăzleață,oșoaptă.Isepărucădinfrunzișuldesalpăduriiseridicăunmurmur suavdeharfă.

Seopripecărare,aproapedelac,ascultând,darnuauzidecâttăcerea.Peapelelui verzișiliniștitepluteagrațiosolebădăalbă.Luciulapeiseîncrețisubunduireapăsării iarSophianasimțidinnou,copleșitoare,tristețea.

Sus,oașteptaClaudeRoquet,nuLisandru.Oapăsasingurătatea,dartrebuiasă-și onorezepromisiunea.Criticulfrancezeratulburatdecevașivoiasăsteadevorbăcu ea.ErafascinatdetablourileluiDomenikosșialeluiYannis.

Cuunoftatîngâtlej,îșicontinuăurcușulpeparteadreaptăaparcului,înumbracopacilor.Învârf,de-alungulscărilorceurcausprearcadă,aceiașileiimperiali,așezați acumlapicioarelecavalerilordepiatră,înarmuri.

•Gutenmorgen,încântătoaredoamnăSophiana,măbucursăvărevăd îndecorulacestasuperb.Suntemcaîntr-untablou,ideallocsăvorbimdespreartă șisăvăoferun frühstüch. Eunulimperial,surâseRoquet,datăfiindistorialocului.Îmi placesenzațiaasta,încompaniaunuipictorgrec.

•Gutenmorgen oripoatepreferați kaliméra,înlimbamea.Emaiblândcuvântul, maimuzical,chiarmagic.

•Kaliméra…,îmiplace,eblândețeșipoezieînel,atâtdediferitde gutenmorgenulgerman,asprușirece.

•Șidefranțuzescul bonjour,să-mifiecuiertare.

•Poate,num-amgânditpânăacum,eourarepentruziuaîntreagă,nudoarpentruopartedinea.Daravețidreptate,nicisalutulgerman,nicicelfranțuzescnuauarmoniasonorăalui kaliméra.

(fragmentdintr-unromanaflatînlucru)

•Kaliméra emaimultdecâtozibună,cumspunfranceziiprin bonjour origermaniicu gutentag,eunașifrumoasă,ziuacuprinde îneaaspectulesteticșipsihic,ospuncuvintelecarealcătuiescsalutulmatinal: kali înseamnă bun,eadevărat,elprovinedin kalos, adică frumos, iar méra din eméra, ziuă.

•Atuncivăspuncudragăinimă kaliméra,zifrumoasășibună, doamnăSophiana.Îmiplacemultșiprenumeledumneavoastră, Sophiana,derivatdinSophia.Visepotrivește.Aregravitate,adâncimeșiluminăînsonoritatealui.

•Suntîncântatădemoduldelicatîncareîmidescifrațiprenumele.

•Înschimb,patronimulGysismătrimiteînsecolulXIX,lapicturarenumituluiNicolaosGysis.

•Dinpăcate,nuștiusăexistevreolegăturădefamilieîntremine șiel.Mi-arfiplăcutsăfiuodescendentăalui.Poatedoarpasiunea pentrupictură…

•M-auimpresionatcâtevadintablourilesale,maiales Arhanghelul și Psyche, abordeazăaltfelluminadecâtpictoriigrecipe carei-amvăzutieri.

•Înțelegcăsuntețifascinatdeprezențaluminiiînpictură.

•Desacraliatealuminii,maiexact,filtratăînlucrurioriemanând dinlăuntrullor.

Întimpcediscutauînliniștedespreartă,unchelnertânăr,zvelt, cupărulnumaibucleauriiseapropiedemasășileîntinsemeniul.

•Uitecumtrecevremeavorbind,n-amcomandatîncă frühstüch-ulvienez lacarev-aminvitat.

ladestăinuiri,nucunoșteanimicdespreel,doarceeaceaflasedin conversațialor.Pășeaîngânduratăalăturideel,preaadâncitîn tăcere,ezitând,apoiîntrebăcusfială:

•Ațipierdutcevaprețiospeinsulă…?

Roquettresări.Oprivimirat,sedesprinsecugreudinmreaja gândurilor:

•Vărogsă-miscuzațităcerea,m-auprinsamintirile.

•Înțelegcăunelenusuntpreaplăcute,poategreșesc?

•Dureroase,vii,uluitoare…

•Îmiparerău,domnuleClaudeRoquet,fiecareavemastfelde amintiri,

viațanucruțăpenimeni.

•Șidumneavoastră,doamnă?înseamnăcăputețiînțelege, continuăel.

Sophiananuzisenimic.Aștepta…dacădoreasăseconfeseze oputeafacefărăsăsesimtăobligat.Dupăcâtevaclipe,Roquetîși reluăfraza:

•Credcăputețiînțelege...știți,iubirea...

•Dacăevorbadeiubire,știuceînseamnă...șisingurătatea.

•InsulaRhodos...mănăstireaLalissos...Astrea...M-amîndrăgostitdecumamzărit-oîngrădinamănăstirii,printretrandafiri,era doarocopilă,nuputeamsăotulbur...Cândamrevenit,dispăruse, maicilenuștiausă-mispunăundeplecase,undesăocaut.

MărturisireabruscăaluiRoquetotulbură,emoțialuiogâtuia. Tăcereacăzuadâncîntreei,caonoaptesubită.Într-untârziu, Roquetriscăoîntrebare:

•Domenikos,pictorulcareapictat Lamalulmării …fatadin tabloum-arăvășit…

•Înțeleg,șoptiSophiana,șipeminem-atulburattabloul.Iubireaareluminaei.

RoquetșiSophianacoborauliniștițipealeeaparculuiceducea spreliniademetrou.

•OsărevincâtdecurândînGrecia,ziseRoquet.Expozițiaasta mi-aredat-oîntr-unfel,peisajele,insulele,maialesRhodos.

•Ațifostpeinsulă?

•Eprimainsulădinarhipelagulgrecpecareampășit,m-afermecatde-adreptul.Amstrăbătuttoatetimpurile…cupasulșicu mintea.Sufletulmi-arămasacolo,petărâmulînsoritalzeilor voștri…

•Ațivăzutruineletemplelorantice…

•Ruineleorașuluiantic,aletemplelorluiZeus,înțeleptei Athena, minunatuluizeualartelor,Apollo,artefacteleanticedinMuzeul dearheologie,tablourileluiKonstantinosMaléasdincolecțiile Muzeuluideartămodernă.

•Ațiaflat,bănuiesc,șilegendainsulei…

•NucredsăexistelocînGreciafărăolegendă,astam-afascinatșimăcheamăînapoi…sămaivădodatălocurile,săascult mareafoșnindînuluitoarenuanțedealbastru,pietrelemilenare, vaseledeceramicăantică…săsimt,nudoarsăcontemplulocuri, sămătulburelegendelevoastre.ZeulHeliosacoborât,separe,pe țărmulmării…azărit-openimfaRhoda,s-aîndrăgostitdeîndată deea,camine…Săsimțisubpicioaretărâmulzeilor,săînțelegiiubirilelor…!

•Câtăpasiune,domnuleRoquet!Văcheamățărmurilenoastre,osăvă

strămutațiîntr-ozipeacesttărâmbinecuvântat.

•Poate,dacăosăregăsesc…

Tăcudintr-odată,parcăsurprinselînsușidegând.Sophianase uităîntrebătoarelael,neștiinddeceîșicurmasebruscvorbacând eraatâtdeîncântatdeamintiri.Nuștiadacătrebuiasă-lprovoace

•Iubirea?făcuRoquet...AmrecunoscutîneapeAstrea… Sophianarămaseoclipăinterzisă,apoireplică:

•ChipulangelicdintablouealCaerasiei...

•Caerasia...?Nu,echiarAstrea,orecunosc.Caerasia,ațispus? Cinee, deceonumițiastfelpefatapictatădeDomenikosLytras?Îl cunoaștețipepictor?

Uluitădeîntâmplare,Sophianaseuitacuochiimarișiuimițila Roquet.Unvântbruscridicăprafulșifrunzelearămiidepealee. Într-oclipănusemaivăzurăprinstratuldenisipridicatdefurtună caoceață.Simțirăpeobrajișiînochibiciuireanisipului.Cerulse acoperisedenorinegri,coboraupesteeicuiuțealavântuluicareîi clătinasecapeniștevrejurifirave,gatasă-itrânteascălapământ. Rafaleleridicaustraturidefrunzeșipietriș,nusemaivedeanimic, nuseauzeaudecâtpocniturilecrengilorrupteșialepietrelorluate devânt.Prinperdeauadenisipșipietriș,nusemaizăreaunici trunchiurilecopacilordinmargineaaleii.Doarpietreșifrunzeîn vârtejuriamețitoare...oîntinderedezgură,prafulnăucitortotmai gros...sedezlănțuisevijelia.

Sophianaseizbideuncopacșiseprinsecuputeredeel. Roquetdispărusefărăurmă.Tunetulbubuiîncerulînnegritdefurtună,unfulgerstrăbătuceațanisipoasăprincarenumaivedeai. Sophianaînlemni...Departe,înfațaei,lipitădecopac,osiluetă.Abia sezăreabărbatullângătrunchi.

•Lisandru,îngânăSophiana.Lisandru!strigăea.

Înjur,vijeliateplezneapestefață,împroșcapietrișul,mătura pietreleșicrengilerupte.Easețineastrânsdetrunchiulcopacului, serugasăn-oiavântulcapeoumbrelă,îlstrigapeLisandru.Niciun strigătnupătrundeaprinurgiafurtunii.

Neînțeles

Cândplouă Șiîncurteata Suntatâtdemulteflorimărunte

Aunevoiedeapăpentruasupraviețui

Cândopasăre

Zboarăpede-asupranorilor Șivinavioanele

Sepoatepierde

Cândenoapte Șituconduci Peautostradă Șinuexistălumină

Ocăprioarăaparedenicăieri

Inviațaasta Nuavemaceeașicale

Nuavem

Aceleașigânduri

Nicimăcarnuavemacelașiadevăr

Darîncercăm

Săneapropiem

Cuinima

Închizândochii

Lafelurideaficare

S-arputeasănuneplacă

Saunuleînțelegem

Pentrucăceeste

Maiimportantîntre

Douăpersoane Decâtdialogul

Șiiubirea.

EvaLianouPetropoulou

S-anăscutînXylokastro,Grecia.Laînceputaiubitjurnalismul,iarîn1994alucratcajurnalistpentruziarulfrancez„LeLibreJournal”,dardragosteaeipentruGreciaaînvinsșis-aîntorsîn2002.Apublicatcărțișicărțielectronice: Eușicelălalteu,umbramea, EdituraSaita, GeraldineșiLaculelfilor,edițiebilingvă,engleză–franceză,precumși FiicaLunii,edițiaaIV-a,edițiebilingvă,greacă –engleză,EdituraOselotos.LucrareaeiafostinclusăînEnciclopediagreacăHarisPatsis,p.300.CărțileeiaufostaprobatedeMinisterulEducațieișiCulturiidinCipru,pentrubibliotecapentrustudențișiprofesori.Noileeicărți, ZânaAmazonuluiMyrtia,dedicatăluiMyrtoși LefkadiosHearn,MiturișiPoveștidinEstulÎndepărtat,ilustratedepictorițaSumi-eDinaAnastasiadou,aufostlansate în2019.Apublicatrecentcartea, AventurileSamuraiuluiNogassan înlimbaenglezălaedituraOntimeBooks,cusediulînAnglia. Colaboreazăcurevistaliterarăelectronică ThePoetMagazine.Esteparteneral InternationalLiteraryUnion cusediulînAmerica.Colaboreazăpentrupromovarealiteraturiișiaopereipoețilorgreci.Estemembrual„AsociațieiAliaMundiSerbia”,al„SocietățiiInternaționaleaScriitorilorșiArtiștilorGreciei”șia„SocietățiiLiterelorșiArtelordinPireu”precumșia„SocietățiiScriitorilordinCorint”.Este Președinte,Ambasador,Consilierînorganismedeculturăinternaționale.

traduceredinlimbaenglezăanDreaH.HeDeș

Poezia esteterapie

Poeziaesteterapie. Poeziavorbeștecuinimileoamenilor... AșacumîngeriivorbesccuIsus.. Poeziaesteatuturor Șitoțiaparținpoeziei...

Versurilesunttriste Versurilesuntfericite Darsentimentelenupotrăni Cuvinteledor dacăoameniivorbescdinrăutate

Poeziaestelimbamea Poeziauneșteoamenii Poeziadeschideuși Înmomentelegrele Adevăruletoxic Șinimicnuaresens

Poeziaadeschisofereastră Înviațameasinguratică Îmigăsescfrațișisurori Încelălaltcapătallumii

Rugăciunilemele, binecuvântărilemele PăstrămLumina

Îmbrățișămumanitatea Încurajămdreptatea

Eusuntoglindasufletuluitău Tueștioglindasufletuluimeu Rămânemuniți

Poeziaesteterapiamea

Poeziaesteviațamea plinădeculoare.

Îngercăzut

Cândaicorpulacoperit, ochiităiacoperiți,mâinileacoperite, darminteatapoatecreaolume dedragosteșifrumusețe... EștiunÎngerCăzut

Cândaifostîntr-orelațietoxică, indiferentdacăestevorbadeprietenul tăuapropiatsaufamiliasausoțul sausoțiașireușeștisăieșiintact, cuinimaplinădesperanță... EștiunÎngerCăzut

Dacăaifosthărțuitînlegătură cusexultău,cucapacitateatadeaînvăța preaîncetsaudeamâncapreamult saudeaplângepentruorice,

Natura

Audtăcereaapei înfiecareplimbarededimineață. Uncopaccomunicăcuunaltcopac prinrădăcinișilesimtinimabătând întimpceîmbrățișezacelcopac. Euaparținnaturii, așacumnaturatrăieștesubpieleamea. Zborcuvulturii.

Alergculeii.

Măjoccuelefanțiiînnoroi. Suntopunteîntreperfecțiune șiimperfecțiune.

Suntimagineafrumuseții șiaîntunericului.

Căciamfostvinacareardecopacul fărăavertisment.

Amtăiatcopaciisăîmifacocasă. Ampuspeștiiînfarfurie. Suntanimalulpericulospentrutoți, iarnaturamăsusțineînatâtdemulte moduridiferiteșiextraordinare.

saudeafipreasentimental... EștiunÎngerCăzut

Dacăeștirănitșiîncercisă-lvindeci pecelălaltfărăsă-iceriînțelegere saucompasiunepentrutine fărăaaveapecinevacaresăfiealături detineîncelemaigrelemomente... EștiunÎngerCăzut

Pemăsurăceaceastălumetrece prinmomentedificileșidevine dinceîncemaipericuloasăpentrufemei șicopii,mărogție,ÎngerCăzut...

Pune-țiaripilefrumoaseînapoi Șivindecă-telumeaasta arenevoiedetine!

Aceastaestediferențadintreom șinatură.

Nusuntcreatorul,darsuntaceaalbină careîncearcăzileîntregisăpunănectarul încuibulReginei.Eramdoarofurnică încăutareahranei.

Suntnaturaperfectășiimperfectă carevadeveniTărâmuldevis aloricăreiființevii

Începsăiertaceastălumeimperfectă șisărăspândescunnoumesaj debunătateșigenerozitate.

Naturamăînvațăsăfiuliber darnulacom.

Săfiudeschis,darnumanipulat.

Săfiuadevăratuleuînoricecircumstanță șisă-miacceptresponsabilitățile.

Natură,doarînvață-necumneputem înțelegepenoiînșine

șisădevenimcinesuntemcuadevărat. Puritateanuesteușoară, darnuesteimposibilă.

ULTIMULMAGICIAN(I)-HOBBITUL MIRUNADRĂGHICI

❏ „Departe,pestemunțiifumurii

❏ Subhrubevechișiocneadâncate

❏ Înzoripleca-vomspreascormoni

❏ Comoriledeaurfermecate”

❏ Asemeniunuifircălăuzitor,aceste versurisuntmeniteaneconducecătrecomoriascunse-chiardacănudinaurșigiuvaere,cifăuritedinaltceva,multmai prețios.Peacestfir,suntempurtațideun adevăratvrăjitor-alcuvântului,penumele săuJ.R.R.Tolkien(03.01.1892-02.09.1973).

❏ Bloemfontein,AfricadeSud,este loculnașteriiluiJohnRonaldReuelTolkien, filolog,poet,profesordeanglo-saxonă vecheșiliteraturămedievală,autoralopereiconsideratădepublicdreptceamai bunăcarteasec.XX.Celceaveasăfie numitpărinteleliteraturiifantasticeeste fiulunuifuncționarbancar;dupămoartea tatălui,Tolkien,însoțitdemamașifratele săumaimare,sestabilescînAnglia,lângă Birmingham.Convertirealacatolicism, moarteamameișicăsătoriacumareasa dragoste,EdithBratt,suntcelemaiimportanteevenimentealecopilărieișitinereții. În1915îlgăsimcaabsolventalColegiului Exeter,Oxford.Petimpulstudenției,talentulsăulingvisticexplodează,J.R.R.studiind cuardoaregermanagotică,finlandezași dialectulgalez,acestestudiiavândsă-și găseascăîmplinireaînceletreidialecteale limbiielficepecareovacrea.Totîn1915 seînroleazăînregimentulpușcașilordin Lancashire;în1916secăsătoreștecuEdith, înaintedeafitrimispefront,înFranța.Ia partelaofensivadepeSomme,undese îmbolnăveștedefebrătifoidă,fiindtrimis înapoi,înAnglia,pentrutratament.Este perioadaîncareașternepehârtienumeroasepovestiri,fragmenteșiideicarese vorregăsi,multmaitârziuîn„Silmarillion” sau„Carteapoveștilorpierdute”.În1918 facepartedinechipacareredactează faimosulDicționarOxfordallimbiiengleze, iarîn1925ocupăcatedraRawlinsonși Bosworth(delimbăanglo-saxonă)laOxford.În1945vatrecelacatedraMerton,de limbășiliteraturăengleză,undevarămâne pânălamomentulpensionării,în1959.

❏ Peplanpersonal,Edithîivadărui patrucopii;unuldintreceitreibăieți,Christopher(executorultestamentarșiliterar), fiindcelcarevaurmaocarierăasemănătoare,jucândunrolesențialînordonarea,

editareașipublicareaoperelorcarenu văzuserăluminatiparuluipetimpulvieții maestrului.Untipicexponentalviețiiacademiceengleze,alăturidealțiprieteni,dintrecarecelmainotabilestescriitorulC.S. Lewis,Tolkienfondeazăclubulliterar„the Inklings”;neputemînchipuicuușurință seriledediscuțiiintelectualealemembrilor,launpahardewhisky(saumai multe),citindșidezbătândproducțiileliterare,înfațașemineului.

❏ În1959,dupăcesepensionează, scriitorulșisoțiasasemutălaBournemouth.În1971Edithmoare,iarJ.R.R.seîntoarcelaOxford,laColegiulMerton.Pe28 martie1972reginaElisabetaaII-aîiacordă titluldeComandoralOrdinuluiImperiului Britanic,„pentruserviciileaduseliteraturii engleze.”Pe2septembrie1973,Tolkien părăseștePământuldeMijloc,pornind cătreValinor,tărâmuleternpecarenil-a dezvăluitînscrierilesale.

❏ Într-odupă-amiazădevară,corectândlucrări,Tolkiendescoperăofoaielăsatăgoalădeunuldintrestudenți.Este momentulîncaremuzaintervine,făcându-lpeplictisitulprofesordepestrada Northmoornr.20săaștearnăpeaceafoaie primulpasdintr-omareaventurăliterară: „Afostodatăunhobbitcarelocuiaîntr-o gaurăînpământ.” Povesteaacestuihobbit sevaconturașisolidificapânăîn1936, cândunmanuscrisdactilografiataveasă ajungăînmâinileunuipuștande10ani, numitRaynerUnwin.Entuziasmatdecele citite,acestaîidăundăverdetatăluisău, StanleyUnwin,pentruapublica„Hobbitul”, laedituraAllen&Unwin,acestafiindprimul pasdintr-unadevărat„legendarium”,care aveasăîncântecititoriiîntregiiplanete.

❏ Darceesteunhobbit?Tolkienavea săcreezeooriginefilologicăpentruacest cuvânt,caproveninddintermenulde„holbytla”(oformă,înenglezaveche,acuvântului„constructordevăgăuni”),oferindu-neastfel,încădinprimulrândalcărții,o amuzantătautologie.Dinpropriiledeclarații,aflămcălaTolkien,procesulcreativ porneadelauncuvântcheie,careîistârneaimaginațiașicuriozitatea-actulcreațieiestevăzutcaoaventurăspirituală,un saltînnecunoscut („într-acoloși-napoi”). Rolulscriitoruluiesteacelaalunuiexploratorcarecerceteazăolumeparalelă,cu

personaje,locurișievenimentecareexistă înpropriadimensiune,apartedeceaomenească,datoriasafiindceadeaîmpărtăși celedescoperite.IarpentruTolkien,impulsullingvisticesteîntotdeaunaprimordial: cuvântulareputere,magieșiexistențăproprie,complexășidecelemaimulteoriascunsă.

❏ Numelepersonajuluiprincipaleste, deasemenea,purtătordemulteînțelesuri. PatronimulBagginsîșiareorigineaîntr-un numeuzualpentrulocuitoriidinSomerset, Bagg,careînseamnă„pungăcubani”.După cumajungemsă-lcunoaștempeBilbo Baggins,chiarprovinedintr-ofamiliede hobbițiînstăriți,elînsușiacumulândapaisprezeceapartedincomoară!Numelede Bilboesteșimainăstrușnic-Balboafiind orașulportughezfaimospentrucalitatea oțeluluifabricatacolo-învremealuiShakespeare,bilboesteofloretăscurtă,extremdeascuțitășiflexibilă,careseînfigea înadversar-descrierecaresepotrivește caracteristicilorsabieiluiBilbo,Sting-și chiarluiBilboînsuși!

❏ Dinmanuscrisuldeprimăformăal Hobbituluiausupraviețuitpânăazidoar șasefile,iarfaimoasapaginăaînceputului este,deasemenea,pierdută.Materialul supraviețuitornumără1586depagini,cu versiuniolografe,paginidactilografiateși corectate,schițealeilustrațiilorșihărților. Formadactilografiată(laomașinădescris modelHammond),afostnumitădeTolkien„manuscrisuldecasă/homemanuscript”,pecareprofesoruloîmprumuta prietenilorșidincareciteacopiilorsăi, aceștiafiindaudiențașicriticiisăiceimai deîncredere.Lamomentulpublicăriisale, „Hobbitul”aveasăaducăcititorilornudoar splendidapovestealuiBilboBaggins,ciși amprentagraficăaautorului,unartistamatordemaretalent.AzinuneputemimaginalumeaPământului-de-Mijlocfărăhărți leșiilustrațiilecareînsoțescdiverseleediții. Însăprimeledintreacestea,createdeTolkienînsuși,suntcelecareauimprimatidentitateavizual-conceptualăaîntreguluiunivers,constituindreperulimagisticesențial pentrutoatecreațiileulterioare.

❏ Înperioadapregătiriipentrutipar, Tolkienfurnizeazăedituriimaimultehărți șiilustrații.Acesteadinurmăsuntoarecum problematice,deoareceTolkienfolosiseluminișiumbre,iarpentrureproducereala tiparestenecesarprocesuldesemiton, destuldescump.Înianuarie1937,Tolkien trimiteedituriidouăhărți(faimoasahartă aluiThrorșiWilderland)șipatruilustrații (Mirkwood,PoartaregeluiElfilor,Orașul LaculuișiPoartaPrincipală)careaveausă ajungăînformatipărită.Urmeazăalteșase ilustrații,fațădetoateacesteaTolkienexprimândopărerecritică,considerându-și munca„evidentdefectuoasă”.ÎnsăSusan Dagnall,unuldintreeditori,relateazăcă echipaaconsideratilustrațiileatâtde „încântătoare”,încâtrațiunileeconomice aufostabandonate,acesteagăsindu-și loculîncarte.

❏ Înfebruarie-martie1937,luiTolkieni seceresărealizezedesignulpentrusupracopertă.Pedatade21septembrie1937 carteaesteînlibrăriiledinMareaBritanie: are310pagini,ladimensiuneade19x13.5 cm.Cititoriisuntîntâmpinațideimaginea munțilorînzăpezițișiacodrilorcareînveșmânteazăvolumul.Cândsupracoperta esteînlăturată,depematerialultextildeun verdepalseseivesccontururilestilizateale soarelui,lunii,dragonuluișimunților,conducândprivireacătreuniversulcareașteaptăînpoveste.Imediatcedeschidem cartea,privireaesteatrasădehartalui Thror,înroșușinegru,cuaspectulsăude artefactanticșirunelemisterioase,careîndeamnăladescifrare.Alăturidepaginade titluseaflăprimadintreilustrații-„Dealul: HobbitondincolodeApă”-doarînprima edițiebritanicădin1937apareilustrațiaîn cernealăneagră,edițiileulterioare,inclusiv celeamericane,beneficiinddeoîncântătoareacuarelă,înculoriviișitonuriluminoase.Edițiaprincepsmaicuprindealte optilustrațiirealizateîncernealăneagrăși unaînsemiton(Mirkwood),volumulîncheindu-secuoaltăhartăînroșușinegru.

❏ Îniulie-august1937,lacerereaedituriiamericaneHoughtonMifflin(dinBoston),Tolkienrealizeazăcinciacuarele color,pentruamarcamomenteleimportantealefiruluinarativ.Acesteasuntconsideratecelemaibunerealizărigraficeale profesorului,iarpatrudintreeleîșivor găsiloculșiînaldoileatirajbritanic,din ianuarie1938.Pentruedițiaamericanăse vorfolositotpatruacuarele,hărțilesunt tipăritedoarînroșuiarsupracopertaîlva îngrozipeTolkien,avândchenareînculori stridente(roșușialbastru)șiobandăcu reclamă.

❏ Cele1500deexemplarealeprimului tiraj,publicatînseptembrie1937,suntdeja epuizateînlunadecembrie.Aldoileatiraj, în2300deexemplare,estepublicatînianuarie1938;423deexemplarenelegate suntdistruseîntr-unincendiudin1940, cândLondraestebombardată.În1951, pentruomaibunăarmonizareanarațiunii din„Hobbitul”cuceadin„Stăpânulinelelor”,vafipublicatăedițiaadoua,radical revizuitădeTolkien.

❏ GraficaluiTolkienafostbineprimită, atâtdepubliccâtșidecritică,fiindconsideratăopoartăcătrelumeamagicăimaginatălavârstacopilăriei.PeisajulestefavorizatîncreațialuiTolkien,cumultîndetrimentulfiguriiumane,autorulmărturisindu-șitotalanepricepereînportretistică. Cândaparîncadru,personajelesuntmicuțeșistilizate,servindlaaugmentarea elementelornaturiiînconjurătoare.Pentru fiecaredintreilustrații,ne-auparvenitmulteschițepregătitoare,lacareTolkiena folositmaialescreioanecolorateșigrafit. Formelefinalesuntceleîncernealășiacuarelă,iarînacestea,atențialadetaliueste evidentă;perspectiva,deșiplată,este încântătoaretocmaiprinspațialitateacare parecroităpecoordonateleuneialtelumi.

Îndefinitiv,esteolumevăzutăprinochii unuihobbit,aceștiafiind „micidestat,cam jumătatecâtnoișimaimicidecâtPiticiibărboși.” Lumeaînfățișatăîn„Dealul:Hobbiton dincolodeApă”esteunpeisajidilic:culorile suntmângâiatedeoluminăaurie,pomii suntînfloriți,iarplaiurileverzi,întinseîn zare,stârnesconostalgieedenicăaunei existențerurale,încarelegilenaturiiprimeazășiordoneazăviațatuturorființelor. Aceastaesteilustrațiacareaconsacratși multîndrăgitulclișeuvizualalferestreirotunde,absolutnelipsitdinimagisticatolkieniană.

❏ Caligrafiajoacăunrolimportantîn operaautoruluibritanic:înrelațiecuevenimenteledin„Hobbitul”vedemexemple frumoasedegrafieTengwar(unadintre scrierileaferentedialectelorlimbiielfice,inventatădeTolkien),folositășidepitici,pentrutreburileuzuale.Scriereaelficăeste deosebitdeelegantășirafinată,cuforme vegetaleîntrețesute,inspirate,pedeo parte,deartacelticătradițională,cuale salefaimoasenoduriîmpletite,darșide curentulartnouveau.Faimoaseleruneale piticilor,maialescelecaresepotcitidoarîn luminalunii,formeazăaldoileastilgrafic distinct-leîntâlnimpehartaluiThror;în uneleschițe,pentruasecretizașimaimult locațiacomorii,acesteasuntscriseinvers, cuefectuldeoglindă.În„Hobbitul”,Tolkien afolositruneleanglo-saxone,pecareînsă levaabandonaîn„Stăpânulinelelor”,în favoareacelorinventatedeel.Pornindde lagrafianordică,stilulrunicestecomplet diferit,puternicgeometrizat,cutușesolide șiangulare,înesteticăartdeco.Asemeni triburilorscandinaveșigermanice,șipiticii bărboșifolosescruneledoarpentrulucruri demareînsemnătate,aceastaavândoputeremagicăinerentă.

❏ Înprezent,multedintremanuscriseleluiTolkien,inclusiv„Hobbitul”și „Stăpânulinelelor”,seaflăînposesiaUniversitățiiMarquette,dinMilwaukee.În 1956,WilliamB.Ready,directorulbibliotecii,achiziționeazămanuscriselelaprețul de1500delire.În1983acesteaaufostînscrisepemicrofilm,cercetareafiindpermisănumaipeacestmaterial.Scrierile personaleșiceleacademice,manuscrisul SilmarillionșialtematerialeseaflălabibliotecaBodleian,aUniversitățiiOxford.

❏ Credcănugreșescafirmândcă„Hobbitul”estecelmaicunoscutșimaiîndrăgit basmcultdinistorialiteraturii.Iarlucrulcel mairemarcabilestecăalăturideBilbo, facemdoarprimulpasîntr-ununiversliterardeovastitateuluitoare.LaTolkien, construcțiaepicăsesprijinămagistralpe doipiloni:celmitologico-teologicșicel lingvistic.Aceapartedecriticăcei-afost defavorabilăi-areproșatlipsafundamentuluiistoric;personal,credcăaceastaeste încăunadintrecalitățileuluitoarealeoperei-atemporalitateasaînseamnăperenitate,Tolkienreușindsăaștearnăpehârtie însușișablonulcivilizațieiumane.Darsănu anticipăm,căciaceastaesteoaltăpoveste șioaltăfereastră,pecarene-ovadeschide oaltă „făpturămititicăîntr-olumemare, mare!”

Anul Picasso

ElEnaabrudan

2023 esteconsideratAnulPicasso,darpregătirilepentru evenimenteleorganizateînscopulcomemorăriipictoruluispaniol,lacincizecideanidelatrecereaînneființă(1973-2023),au începutînurmăcudoiani.PrinevenimenteleorganizateînEuropașiînStateleUnite,inițiatoriiacestuiproiectdeanvergurăau ambițiadeaprezentatoatefațeteleopereiartistuluicareainfluențatenormevoluțiaarteimoderneînsecolulalXX-lea.Instituțiiculturaleimportanteorganizeazăexpoziții,conferințeși dezbateri,înprincipal,înSpania,Franța,Belgia,România,Germania,ElvețiașiStateleUnite.ÎnRomânia,PabloPicasso(18811973)esteomagiatprinorganizareaexpoziției EfectulPicasso în perioada27septembrie2023-08ianuarie2024. MuzeuldeArtă Recentă Bucureștiîncolaborarecu MuzeulNaționalPicasso din Parisexpuneaproapeosutădelucrări,46realizatedePabloPicassoși50aleunorartișiromâniinfluențațidemareleartist, printrecaresenumărăclujeniiVictorMan,MirceaSuciu,Șerban Savu,MariusBercea.ContribuțiaRomânieilacomemorarealui PabloPicassoesteimportantăcanumărdelucrăriexpuseșiprin cercetareaîntreprinsăcuscopuldeaidentificașiprezentapubliculuiinfluențaexercitatăasupraartiștilorromânidestilulartisticșiinovațiileadusedePicassoînartacontemporană;mărefer aicilapicturilesaleexpresioniste,lucrărilecarepromoveazăcubismulanaliticșisintetic,elementedeneoclasicismșisuprarealismșilainsistențadeademonstraprinoperasaforțaactului creativ,pur.

MerităsămenționămaiciparcursulartisticalluiPicassocare l-apurtatdinsudulSpaniei,dinMalaga,prinMadridșiBarcelona undeastudiat,apictatșis-aalăturatavangardeiartisticeșiinlectualedincapitalaCataloniei,însateledinPirinei,undeadescoperitartaibericășiposibilitățileoferitedeartaafricană,laParis, undeaintratîncercurileartisticeșiboeme,undeacunoscutartiști(GeorgeBraque,MaxJacob)șiscriitori(JeanCocteau,Andre Breton)carei-austimulatcreativitateașiinovațiileformale,iar apoiînsudulFranței,laVallauris,undes-astabilitșiși-adiversificatactivitatea.Aspirațiilemodernistecaremarcheazăoperalui PabloPicassosuntsimilarecăutărilordinliteratură,filosofie,muzicășiștiință,căutăricareîncercau,laînceputulsecoluluiXX,să redefineascăspațiul,timpulșirealitatea.Astfelaufostcreatede cătreartiști,scriitorișioamenideștiințănoirealitățivizuale,literare,muzicalesauștiințificecarepavaudrumulculturiipostmoderne,prinînsășiexistențalor,șiafirmauposibilitatea existențeivarianteloradevăruluișialerealitățiivieții.Originalitatea,inventivitatea,versatilitateașicapacitateasadeasereinventaauconduslaoevoluțieconstantăcaartistșilaocarieră prodigioasăprincareartistuladevenitforțamotriceaarteiîn secoulalxx-lea.Înplus,operasademonstreazăcăPicassoeraun atentobservatoraloamenilordinjurulsăușialrealității,fiind profundinteresatdecondițiaumană.Perioadaalbastră,perioada roz,alăturideportetelefăcuteiubitelorsalesuntdoaretichete alelucrărilorcareilustraustatutulșistareasufleteascăacunoscuțilorsăi,acelorapropiați,înmomentemaidificilesaude bucurie.Iarpreocupărilepentrucontextulistoricaucontribuitla imagineasadepictorangajatîndemonstrareaefectelorschimbărilorprodusedemișcărilepoliticedinSpaniașidinEuropa.În

momentedecumpănă,fărăsăabandonezeinovațiaformalăși nouamodalitatedeabordareapicturii,artistulspaniolși-apus talentulșicreativitateaartisticăînslujbaunorscopuripoliticeși sociale.Mărturieclarăaacesteisituațiieste Guernica,olucrare impresionantăpecarearealizat-opentrupavilionulSpanieila expozițiauniversalădin1937,princarePicassoprotesteazăfață debombardareaunuimicstatbasc,înperioadarăzboiuluicivil dinSpania(1936-1939).Distrugereadintemeliiasatuluibasc Guernicașialocuitorlorsăidecătreaviațiagermanăafăcut subiectulacesteilucrăripecarePicassoarealizat-oîncincisăptămâni,pentruafiexpusăla ExpozițiaMondială laParis.Pictura adevenitrepedefaimoasășiaatrasatențiaopinieipublice asuprarăzboiuluicivildinSpania.Importanțaacesteipicturiîn istoriaarteioccidentaleestedatoratătemeiuniversalvalabile abordatedecătrepictor,temăprincareilustreazăcruzimeaomuluifațădesemeniisăi,tragediașiabsurditatearăzboiului.Țin minteșiacumimpresiaputernicăpecaremi-alăsat-ocontemplareaacesteipicturiîngri,albșinegru,în MuzeulReinaSofia din Madrid.Compozițiaacesteipânzedemaridimensiuni(3,49/7,76 m)privilegiazăprezentareaelementelorcaresimbolizează,pe deoparteforțabrută,pedealtăparteinocențauneiumanități lipsitedeapărare.Pentruaexprimasuferințauniversală,atrocitățileșinefericireaprovocatederăzboisuntsimbolizateîn acestmanifestanti-războiîntr-unlimbajmodern,carereunește iconografiapersonală,tradițiilecubisteșisuprarealisteîntr-oviziuneartisticăoriginală.

Steaguldenunt[, simbolalaxeilumii

MEnuţMaxiMinian

Despreritualulnunţiiamscrisdemulteori,fiindcelmai spectaculosmomentdinviaţaomuluiîncadrulriturilor detrecere.Încadrulceremonialului,steaguldenuntă ocupăunlocaparte,fiindsimbolalaxeilumiicareuneştezonele cereşti,terestreşiinfernale,făcândposibilăcomunicareadintreele, aducândolumenouăcecreeazăordinecosmică.ÎnTransilvaniafăcutulsteaguluiesteechivalentulîmpodobiriibraduluidinaltezone. Hărniciaşiîndemânareafetelor,iscusinţalorşiputereabărbătească sepotcitidepeaceststeagcareîndeplineşteînacelaşitimpmai multeroluri:anunţăunevenimentimportantînviaţasatuluişilocul undesevorfacepregătirilelacarevorparticipatinerişitinere,dă posibilitateacestorasăseîntâlnească,săsecunoascămaiîndeaproapeşichiarsăpunălacalenoiuniuni,scoateînevidenţăce ştiu,cepotşicumpotsăexecutelucrăridemarefineţeartisticăcei carevorintraînviaţadefamiliemaitârziu,esteunantrenamentprin ritmulcareîlimprimăalaiului,înveseleşte,înfrumuseţează„peisajul”şisemaiconsiderăafişiaducătordenorocpentrununtaşişiîn specialpentruceicare-l„joacă”bineînritmul„ceterii”.„Stegarii”erau câţivafeciori,prieteniaimireluicarepregăteausteagulnunţiişiînsoţeaumirelepedrumlanaşi,lamireasă,pânălabiserică,apoila casanunţii.Învolumul„Culturatradiţionalăimaterialăromânească dinBistriţa-Năsăud,Rituriledetrecere”,apărutlaEdituraŞcoala Ardeleană,amvorbitdespreimportanţasteaguluiînnuntanoastră.Feteleaduceaubărbânocşipanglicicolorate.Steaguleraformatdintr-oturcălungădetors,uşoară,dinlemndebrad,învârful căreiasefixaocrucedecareatârnauclopoţeii.Defurcăsefixacununaîmpletitădinbărbânoc,panglicicolorateşidouănăfrămi(una albăşialtaroşie).Bâtaeraîncrustatăpeporţiuneadinsprebazăîn motivegeometrice,împodobităcudouănăfrămi,unaroşieşiuna albă,pestecareseaşezaudouăbrâiefecioreştiîncruciş.Lavârfse aşezaocununăde„bărbânoc”sau„saschiu”,iardecruceasuporta cununiiseatârnauşase-optzurgălăi.Celepatrupunţicuclopoţei aşezatepeaxulsteaguluireprezintădrumulvieţiipecaresecălătoreşte,deacumîndoi,înînţelegereşiarmonie.Cununiledebărbânocreprezintăviaţaîncărcatădenoroc.Pânzasteaguluiînformă detriunghiechilateral,simbolizândtrinitateacredinţeicreştine, tăria,frumuseţea,echilibrul.Învârfdetot,esteunsingurclopoţelrotund,faptcevreasăspunăcă,laînceputsuntdoi,apoimaimulţi, căcivincopilaşii.Cununarotundădebăbânocreprezintăîncununareavieţiiîncărcatedenorocşi,cumîntrepunţiledeasupraşicununadebărbânoc,semirotundă,depevârf,seaflăuncolacde pâine,atunci,lasemnificaţiileanterioareseadaugăşiaceasta,adică viaţăîmbelşugată,hărnicie,credinţă,pâineafiindsacrădintotdeauna.Dupăconfecţionareasteaguluichemătoriiaduceaumireasaşichemătoarelelacasamireluiundeseadunauşiceilalţitineri dinsat,pentruunjocderămasbun,numitsteag.Esteultimamanifestarecolectivăîncaremireleşimireasamaiaparţinceteiflăcăilor, respectivafetelor.Joculdurapânăînjurulorei23,joccareseîncheia cudatulcămăşiimireluidecătreunadinchemătoare,însoţităde untextpregătitspecial,desprecareamscrisîntr-uncapitolspecial. Înunelezone,după-amiazazileidesâmbătă,mirelecuceidoi chemătorişimireasacuceledouăchemătoare,mergeaupeuliţele

satuluistrigândlafiecarecasăşichemândlajoculsteagului,careîncepeadesâmbătăsearaşiţineapânăduminicădimineaţa,unde jucauîmpreunătineretulsatuluişioameniicăsătoriţiinvitaţila nuntă.Atâtjoculsteaguluicâtşinuntasefăceaucumuzicanţi.În celde-altreileajoc,mireleopreajoculcuosticlădevininmână,ura celorlalţitinerinorocsăajungăsăpăşeascăşieipasulsprecăsătorieşilemulţumeadeprezenţalajoculsteagului.Înunelezoneexistăobiceiulcastegarulsăpoartesteagulcălarepeuncalînstruţat, elavândşioploscăplinăcuginarscucareînchinălaoseriedepersoane,spunând:„Casădepiatrălamiretei!“.Înaltesate,întrecut, steaguleraformatdintr-unpomîmpodobitcupanglici,florişi clopoţei,pecrengilecăruiaatârnauturteşidecareeralegatun colac,alstegarului.Culoarearoşieasteaguluisemnificădragostea aprinsă,albulestesimbolulvirginităţiimireseişicaracterulsacrual uniuniisexuale,iarverdelereprezintăcreştereaşiprospeţimeanaturii.Prezenţasteaguluisugereazăşiodedublareapersonajelor umane,reprezentândunfeldealteregoalomuluicareîlpoartă. Elareosemnificaţie„esteticădeaimpuneceremonialuluionotă sărbătorească,fastuoasă;estepodoabamireluişiamireseişiapare caunsemncaracteristicaloştilorangajateînluptă”.Întottimpul desfăşurăriiceremonialuluinupţialstegarul,unuldintreceimaifrumoşifecioridinsat,trebuiesă-şifacăbinedatoriaîncredinţată,să scutureînpermanenţăsteagul,pentrucasăsuneclopoţeiişioameniisăiasăpentruavedeaalaiul,iardruştelestrigă:„N-amnimic pelumedrag/Capebadeadelasteag,/Că-iînaltşifrumuşel/Mor feteledupăel.”

ConformluiRomulusVulcănescuşilucrăriirămasăreperpentruetnologi Mitologiaromână,ritualulprezenţeisteaguluiasimileazăînmitulcosmogonicînceputul,naştereaşimoartea,dispărând lumeatânăruluinecăsătoritşiapărândaltanouă,abărbatuluiceva devenistâlpulcasei.Acestlucruestesimbolizatşidesteag,jocul steaguluireprezintăpentrumireasăalcătuireaceluleicosmiceanoii familii,ceidoipolivitali–mireleşimireasa–devenindparteacreării mitului.Roatasteaguluireprezintădansulmagic,recreerealumii, centralizareacununiinoiifamiliiînspaţiulsacraldeexistenţă.

Monografia Steaguldenuntă,variaţieşiconstanţăînobiceiurile nupţialedinŢaraOaşuluişiŢaraBeiuşului,scrisădedoctorînfilologieLauraCergheş,apareînColecţiaArhiveideFolcloraAcademieiRomâne,coordonatădeetnologulIonCuceu,învestita colecţieiniţiatăîn1932deIonMuşlea,întemeietorulacesteiinstituţii.Carteaesterezultatuluneimuncideosebite,atâtprindocumenteleArhiveideFolclor,câtşiprincer-cetareapeterenadouă

zone încărcate de semnificaţii tradiţionale, una în care s-a născut cercetătoarea, din judeţul Bihor, şi alta, pe care a bătut-o la pas pentru a aduna poveştile satelor, din Maramureş.

Lecturile din căr ţile de specialitate, vizibile în bibliografia amplă, cercetările din teren, iar fotografiile de la faţa locului sau din arhive întregesc această atmosferă de sărbătoare În Prefaţă, Ion Cuceu spune că „Transilvania istorică rămâne epicentrul radiant al culturii tradiţionale româneşti”, iar cele două spaţii etnoculturale cercetate se dovedesc a fi păstrătoare de elemente arhaice unde obiectul ritual cercetat s-a conser vat miraculos până în zilele noastre Aşa cum spunea cercetătorul Mihai Pop, steagul de nuntă, cu mutivalenţele fiecărui element, poate fi descifrat „numai prin raportare la întregul ansamblu al gândirii mito-simbolice, specifice culturii tradiţionale”.

Firul poveştii steagului şi a ritualului curge firesc, văzânduse ochiul specialistului care aduce în faţa noastră sincretismul ceremonialului, simbolurile vegetale, zoomorfe, cromatice, simbolul dansului, secvenţa pregătirii steagului de nuntă, actanţii ce re m o n i a l u l u i , c u s u t u l a ce s t u i a , f u n c ţ i i l e î n r i t u a l, ce at a steagului la casa mirelui şi a miresei, iar apoi împreună spre Biserică, superstiţii legate de steag, funcţia apotropaică, urmate de un paralelism între steagul Oaşului şi steagul Beiuşului. Bogăţia materialelor etnografice acumulate în timpul investigaţiei de teren, prezenţa textelor ritual-ceremoniale, a cântecelor, fac din această lu- crare una la care va trebui să ne rapor tăm toţi cei care scriem despre nunta tradiţională din acest areal, amintindu-ne aici şi de Nunta în Transilvania a lui Ion Şeuleanu sau de Colecţiile de folclor publicate de Ovid Densuşeanu sau Nunta la români a lui Simion Florea Marian.

Cartea aduce şi o prospeţime în cercetare, reevaluând din perspectiva modernităţii vieţii sociale ceremonialul, cu accent pe transmiterea acestuia până-n zilele noastre, rolul acestuia în societatea de azi, când am pierdut noţiunea semnificaţiilor, transformându-l din ritual doar într-un spectacol scenic Multe sunt strigăturile care însoţesc ceremonialul, amintind aici ultimul pas în care mirele se poate bucura de libertate pentru că, mai apoi, vine responsabilitatea unei familii: „Plânge -ţi mire steguţu’/ nu-i avea şohan altu’/ plângi mireasă cununa/ şohan nu-i avea alta”

Un punct apar te în cadrul studiului îl reprezintă şi comparaţia cu steagul de nuntă din zonele etnografice nord-vestice din judeţele Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Mureş, Sibiu şi Sălaj. Personal, m-a interesat steagul de nuntă din ţinutul BistriţaNăsăud, actanţii fiind din localităţile Bistriţa Bârgăului, Lechinţa, Monor, Rebra, Satu Nou, Sânmihaiu de Câmpie şi Zagra, prin mărturiile ce sunt prezente în Arhiva de Folclor de la Cluj

Laura Cergheş aduce în faţa cercetătorilor povestea nunţii prin intermediul unor informatori precum Varvara Lucuţa din Căbeşi care ne spune despre frumuseţea lăzii de zestre făcută în războiul de ţesut, în Ţara Beiuşului, şi Finta Floare şi Hota Ana din Negreşti Oaş, despre cusutul steagului. Poveştile adunate în carte dau frumuseţe studiului, iar suportul audiovideo ce însoţeşte materialul aduce nunta în casele noastre.

Scena satului se dovedeşte a fi una pe care cercetătoarea o iubeşte, altfel neavând cum să scrii cu atâta patos despre această lume mirifică a nunţii Este prima lucrare din rândul generaţiilor actuale de etnologi care pune în paralel ritualul de nuntă din două zone etnografice distincte, în mod cu totul inedit fiind cercetarea unui singur element, dar cel mai important al nunţii, steagul.

Am trăit și am crescut în Ardeal, într-o lume multinațională în care încercam să mă găsesc și să mă modelez. Orice atitudine de separare trufașă, descon- siderare sau și mai mult, de negație violentă mi se înfigea ca un cuțit otră- vit în minte și în suflet Mi-am confecționat un zid de apărare, pe temelia credinței în bine cauzată de situațiile pozitive pe care am avut norocul să le trăiesc Mi-am împletit o mantie de iluzii cu riscul de a aluneca în dulcegării puierile dar conștientă în același timp că ea mă va păstra așa cum voiam să fiu și nu mă va lăsa să alunec pe potecile urii frustrante care macină cu înverșunare pe veșnicul persecutat marginalizat Toate experiențele vieții, unele foarte dureroase, altele adevărate revelații de bunătate și dra- goste, unele zdruncinătoare, altele oferindu-mi certitudini și credințe, m-au învățat să privesc oamenii și viața efemeră care ne -a fost dată sau pe care ne-am ales-o fără să conștientizăm, din perspectiva marii UNITĂȚI, din perspectiva marii IUBIRI cu care uneori poate mai rar decât aș vrea, mă identific și mă contopesc. Am crescut în plin comunism post stalinist. Mi-am primit părinții așa cum erau cu mult bine dar și cu rău, încercând să-i imit în ce mi se părea potrivit propriilor aspirații dar și măcinată de ambigui- tățile și nedumeririle pe care conflictele propriei deveniri le provoca Am studiat la Conservatorul de Muzică din Cluj, unde am trăit laolaltă, tineri aparținători diferitelor etnii , „corcituri” cum ne plăcea nouă să ne autodefinim, proveniți din medii atît de difer ite din punc t de vede re so cial și cul tural și to tuși atât de ÎMPREUNĂ În afară de muzică, (această minune a lumii, înălțătoare, lipsită de echivoc), și de aspirațiile fiecăruia de autodepășire, de a învăța să se dăruiască, de a învăța să se exprime, alături de reversul medaliei, cel al veșnicei nemulțumiri de sine și al frustrării, mai era ceva ce ne aduna pe toți în aceeași grădină fermecată Era ceva mai mult, ceva de care nu eram conștienți, ceva pe care acum după atâția ani îl întrezăresc În procesul de studiu specific interpretării muzicale, îți îndrepți antenele mult în subconștient, apelezi la imaginație și intuiție, trăiești emoții care te purifică și te revelează și asta fără să încerci să le înțelegi sau să le analizezi conștient. Fenomenul există cu sau fără voia noastră Desigur, în alte straturi ale conștiinței egocentrice, apăreau inevitabil între noi, ca un revers al medaliei gelozia, invidia, veșnicul simț autocritic dar mai ales cel critic, sindromul maniei persecuției și al nedreptății și alte păcate precum și alți și alți demoni incomozi și distructivi

Din copilărie, iar apoi și mai mult din adolescență, simțeam o bucurie imensă când formam grupuri foarte amestecate din punct de vedere național și religios și ne bucuram împreună de jocuri, activități sau pasiuni comune Orice situație care spărgea mentalități în care nu credeam și nu le acceptam atunci ca și acum, îmi încălzeau sufletul În Conservator se formau, cum era firesc la vârsta respectivă, perechi de îndrăgostiți, dar pe mine mă bucurau și mă emoționau mai ales cele mixte, (adică de națio- nalitate și religie diferite), și în special cele care rezistau împotrivirilor și sfidau preconcepțiile Oare ce înseamnă asta? O gândire liberă? Sau o reacție la nenumăratele restricții și impuneri ideologice în care societatea vrea mereu să ne încătușeze? Mă întreb care este diferența între dictatura comunistă pe care am simțit-o, plină de revoltă și dezgust pe pielea mea, mai ales în anii primei tinereți și ceea ce trăiește lumea în multe, prea multe meleaguri de pe glob? Poate că ar trebui să ne pună pe toți pe gânduri

Și totuși, după atâția ani de experiență și acumulări, nu mai caut nimic în afara mea și știu, chiar dacă uneori este atât de greu de conștientizat, că Libertatea, Dăruirea și Dragostea sunt în noi înșine. Este și acesta un modus vivendi, nu-i așa ?

PRIN|, MEMORIALIST ±I PROFESOR

Dincolo de restrictiile staliniste, supravegheate de Mihai Roller, figura lui Ion Ghica n-a prea ieşit în relief nici după 90. A fost nu numai prieten cu întreaga generaţie paşoptistă, a par ticipat la cele mai multe acţiuni ale membrilor acesteia.

Prestigioasa revistă Historia, sub semnura lui M ihai Popa, îl numeşte Ilustrul diplomat uitat: Descendentul a nu mai puțin de 11 domnitori moldoveni și valahi, Ion Ghica avea să aibă o carieră demnă de celebrii săi înaintași, a căror descendența princiară a fost recunoscută de însuși împăratul Leopold I Revoluționar, prinț, politician și diplomat, Ion Ghica are meritul de a fi pledat cauza unirii românilor de la Constantinopol până la Londra Cariera sa diplomatică avea să fie încununată cu succes, iar cea politică cu o oarecare reușită

Ion Ghica a fost, dintru început, membru al societăţii Frăţia La Paris organizează, în 1846, odată cu sosirea lui Vasile Alecsandri şi a altora S ocietatea Studenţilor Români, pusă sub preşedinţia poetului Lamar tine, care avea să devină unua din figurile importante ale Revoluţiei Franceze de la 1848 De Alecsandri îl va lega o prietenie de o viaţă - ale cărei baze le -a pus. A făcut par te dintr-un grup restrâns care a pregătit revoluţia La care n-a participat, fiind trimis, la sugestia lui Lamar tine, la Constantinopole. Unde va rămâne 10 ani În poziţii oscilante, de la agent diplomatic quasioficial (azi am spune agent de influenţă la exilat şi apoi guvernator al insulei Samos, cu misiunea de a desfiinţa pirateria din arhipelag În 1846 sultanul îi conferă titlul de bey de Samos, echivalent turcesc celui de prinţ.

În urma coordonării cu Alecsandri, asupra ansamblului, care va reprezenta prima opera memorialistică din literatura română, începd din 1880 Convorbiri Literare publică primele capitole Prima ediţie completă apare în 1884, la Tipografia Academiei Române – al cărei preşedinte era

O a doua ediţie, la care sunt adăugate 9 scrisori noi, apare în 1887, la Editura Socec

Dintre ediţiile postume se poate cita cea a Editurii Albatros, colecţia Lyceum, 1973 După 89 au apărut mai multe Unele cu, altele fără adăugirea celor 9

Să purcedem la rezumarea succintă a capitolelor ediţiei Inspirată alegerea introducerii atribuite adresantului formal al scrisorilor, prietenul de - o viaţă al prinţului. Formula povesteşte-mi despre dă un aer de autenticitate ansamblului Fraza cheie a pseudointrocuderii este: dintre toate pasiunile omenești amorul de patrie este singurul care nu se stinge niciodată Idee -for ţă a întregii generaţii paşoptiste.

Ce mai aflăm din pseudointroducerea semnată cu numele adresantului scrisorilor e rostul misiunii prinţului Ghica ca guvernator al insulei Samos Î n epocă, aceasta apar ţinea I mperiului O toman. La finele staţionării prinţului în imperiu, sub diferite statute, acesta lichidase pirateria grecească Dincolo de activităţii piratereşti uzuale, această mişcare ataca cu precădere navele de război şi de transpor t ale Angliei şi Franţei, aliate I mperiului Otoman în războiiul Crimeii, deci combatante împotriva Imperiului Rus. Ori grecii duşmăneau de multe zeci de ani pe turci şi se

bazau pe susţinerea, încă de la 1821, pe ruşi Autorul romanului epistolar memorialistic are abilitatea de a lămuri rostul pirateriei greceşti, o formă de cobeligeranţă mascată, pe seama lui Alecsandri El mărginindu-se, vom vedea, la relatareaaventuroasă a perioadei.

Dar compoziţia ansamblului, conceput ab initio, ca vlum epistolar, cere şi un cuvânt aucoeia stricto sensu. Care se intitulează întroducţiune

După un tablou pitoresc al societăţii româneşti a încceputului de secol XIX, redactat în limbaj de epocă, plin mai mult de turcisme decât de grecisme şi slavisme, autorul lunecă pe nesimţite în schiţarea filosofiei progresului social, de nuantă liberală implicită

Clucerul Alecu Gheorghescu Povestitorul îndeplineşte o misiune poruncită de Grigore -Vodă Ghica

Polcovnicul Ioniţă Ceganul. Por tretul unui pandur care a luptat şi sub comandă rusească contra turcilor

Din vremea lui Caragea. Propus de Metternich, grecul e acceptat de sultan numai după jurământul de -a-şi da demisia după 3 ani. Dar în primul an de domnie ţara e zguduită de celebra ciumă Ser viciul public s-a pur tat banditesc, producând mult mai multe pagube decât boala. Care, oricum ucidea cam 300 de oameni pe zi

Caragea a domnit 6 ani, nu 3 şi a fugit prin Braşov când gealatul trimis de sultan să-i ia capul intra în Bucureşti A strâns o avere imensă, mai ales vânzând avan dregătorii Din Italia a ajutat Hetairia (Eteria) cu bani.

E adevărat că fiica sa, Domniţa Ralu, a ridicat un teatru şi şi-a trimis trupa grecească la Paris, să studieze cu marele actor Talma. După fuga domnitorului, proiec tul s-a stins Iancu Văcărescu a încercat să pună limba românească e scenă, dar evenimentele potrivnice au amânat proiec tul, până la înfiinţarea, în 1833, a Societăţii filarmonice, de către Ion Câmpineanu.

Şcoala de acum 50 de ani Un poem amplu despre tranziţia de la învăţământul grecesc în principate la cel românesc, prin efor tul unor patrioţi Focalizat pe portretul scriitorului Nicolae Filimon Un fragment elocvent: Ciocoiul își crește copiii cu slugile până îi aduce în gradul cel mai înalt de corupțiune, și atunci îi trimite în Franța Ciocoiul și puiul de ciocoi nu se pronunță definitiv pentru nici o doctrină politică, ca să poată esploata toate doctrinele. Patriotismul, libertatea, egalitatea, devotamentul și toate vir tuțile cetățenești sunt vorbele care-i servă de trepte ale scării pe care se suie.

Din timpul zaverii O îndelungată relatare a ceea ce s-a numit ulterior chestiunea orientală, de la Eteria, cu influenţa ei nenorocită asupra vieţii din principate până-n pragul războiului ce -a dus, pentru acestea, la instituirea regulamentelor organice. Chiar cu moar tea lui Alexandru I, campionul Europei, toate evenimentele au concurat în avantajul Rusiei şi al grecilor. Consider o scădere a cronicii epistolare expedierea telegrafică a slugerului Tudor E adevărat, la scara evenimentelor relatate în capitol, ponderea lui Tudor rămâne minoră Iar viziunea conicarului, dacă-l putem numi aşa, s-a păstrat largă, de la un moment anume.

Liberaliidealtădată. Nunumaitonul,cimaialesviziunea beyuluiIonGhicaauevoluat,treptat,de-alungulsuccesiunii scrisorilor.Aceastafuscrisăîn1880,lamoşiadinGhergani,unde s-aretraspentrurestulvieţii.

Cititoruluideaziîisugerezunexperiment.Săciteascăprimele paginialescrisoriifăcândabstracţiedetitlu.Parunarticolscrisîn acelaşitimpcuEminescu.Dacănumateriaprimăpentruviolenţa amarădin Epigonii.Apoisăreciteascătitlul.Ţintaluieacceaşicu apoetului.Diferenţaeîntremelancoliadezabuzatăaceluicare dupădemisiadin1871dinultimafuncţiedeprimministruse retrăsesedinpoliticăşivoceamilitantăaceluicaremaiaveadoar 9anidetrăit.

Concluziabeyuluiefărăechivoc: Eu,dinparte-mi,convinscă, întotces-afăcutbunșibineînțară,fiecarelarîndulsăunuafost decîtuninstrumentzelosșidevotatvoințeinaționale (…)Condusde acestedorințe,credcăfacbineadresîndu-țiaceastăepistolăurmată decîtevaaltele,încariîmipropunatratacîtevadinprincipiilecari artrebuisăconducăsocietateanoastră.Levoitrataastfelprecumele suntînțelesedepubliciștiiceimaieminențiaiEuropeișiasupra căroraastăzinumaiesistăîntreoameniideștiințăpoliticămaimulte felurideavedea.

CeneralulColetti,la1835.Scrisoarearelateazăcunoştinţa, într-unsalonparizian,ageneraluluicaresedovedeşteafi cuţovlah.EcadorisitcupoeziatipărităaluiGrgoreAlexandrescu şiIancuVăcescu.Apoi,caîncununare,vedemunexamenalunui tânărromânlaSorbona.

DavidUrquhard.ÎnaniidestudiulaParisaiautoruluiscrisorilor sestrânseserălegăturiledintretineriimoldovenişiceimunteni.El ajunsesesăscrieînziarefranceze,făcândcunoscutneamulsăuşi stareaprincipatelorsubprotectoratulrusesc.Acoloîlcunoaştepe tânăruldiplomat,apoipolitician,alcăruinumedătitlulcapitoului. Activitateapublicăaacestuiacântărea,câtcântea,înbalanţa politiciiengleze,pentrulimitareaambiţiilorRusiei.

Libertatea.Unamplueseusocialpolitic.Totodatăoanalizăa societăţiiumane.Celmaiconsistentcapitoldepânăacum.

Egalitatea.Alteseu,prilejuitdeconceptulfundamental adoptatcasubiect,darcuaccentesatirice.Putemconsidera,fără exagerare,cămateriaprimăaeseuluieunptgerminativsui generispentru agricultura acidăaluiCaragiale.

OcălătoriedelaBucureştilaIaşiînaintede1848.Oadevărată prozăscurtă.Excelentscrisă.Expeditorulscrisoriivalorificăo experienţăpersonalăpentruailustra,comparativ,paşiimodernizării.

Dascăligrecişidascăliromâni.Înainteaprimeilecturimă aşteptamlaoreplicăserioasălaadorabilaprozăaluiNegruzzi, Cumamînvăţatromâneşte. Darnu.Autorulscrisoriloraadoptat rolulobservatoruluilucidalexistenţeiromânilorde-alungulunei perioadedeiuţireidesine.Celedouăcategoriidedascălinusunt priviteantagonic.IarunelepasajeîlanticipeazăpeSpiruHaret.

TunsuşiJianu.Celmaiviuportet,cunoscutîndeaproape,al celebruluihaiduc.

Teodoros.Povesteaunuiexcepţionalpersonaj,copildinflori cupărinţislujbaşipemoşiafamilieiscriitoruluicareajunge…rege (negus)alAbisiniei.Amănuntebiograficerecognoscibilearargumentarealitateaeroului.

TeodorDiamant.Inspiratcuplajpefondonomasticcuprecedentulcapitol,scriitoruldăruieportretulstilizatalcunoscutului socialistutopicromân,creatorulfalansteruluidelaBoldeştiScăieni.

CăpitanuLaurent(1)şi(2). Subformaportretuluiliteraral personajuluireal,ofiţernavalfrancez,bunşistatornicprieten, beyuldăsubstanţăistoriei–pigmentatecuabilenuanţerocamboleşti-povestiteacelor6anicaguvernatoralinsuleiacumîn UE.

Legile. IstorietelegraficăaperioadeicareaduslaimplementareaRegulamentuluiOrganicşitribulaţiileimpuneriiacestuiadecătregeneralulconteKiseleff.

Băltăreţu.Unbogătaşcăruiaboierimeaîncontratăcuvodă Mavrogheniîicereuncredit,izvorăşteprecumdopulbutelieide şampaniedinbrhahaulpitorescalvremii.

Bârzof.Personajcunoscutdetatălmemorialistului,pevremea ciumeiadusădemuscali.Inrezumat: Rușiiauprivilegiuldeafirăi, cruzișinedrepțișid-afitotodatăoameniiceimaibunilasuflet… InsulaProsta.Degetulopozabilalcompendiului.Memorialistullaălocprofesoruluideeconomiepoliticăceteoretizează inteligentinformatfictiv.Nupottsănucitezundistinsliteratcare semărgineştesăconsiderecapitoluldoarojuxtapunerede utopieşidistopie.Aredreptate,darnuedoaratât.

Dincolodelecţiapredatăcumijloacelenaraţiuniifantaste, găsescnucleulgândiriinudoareconomiceascritoruluiîn inserarea,enpassant,aluiKarlMarx.Plasat,discretşisimbolic, întreFerdinandLassaleşi…Bakunin.Afarădeoriginalitatea secantăapastoruluiWurmbrand(MarxşiSatan)n-acredeca dintresutelesaumiiledetextereferitoarelaMarxsăficomis altcinevaoîncadrareaşadeoriginală.Dacănuuitămcaprintre admiratoriisocial-democratuluis-aaflatBismarck,înţelegemcă reperelesuntscriseadânc.

Darprofesoruldeeconomiepoliticănuseopreşteaici.Ci explicitează,cuargumentespecifice,limiteleteoreticealelui Marx.Celebrulpseudoraţionamentalplusvaloriirealizatede capitalîndaunamunciiescrispentrupubliculfractodoct.Ergo… proletariatulnudoarindustrial.

Concluziaefărăechivoc:Iatălaceaberațiunipoateajunge spiritulomenesccîndpierdedinvedereprincipiileprimordialeale moralei,aledrepturilorșialedatoriilor.

Important,capitoluledatatLondra,1885.Dupăprimaediţie tipărităascrisorilor.

Ultimele3capitolesuntdedicateuneitrinităţiatreipersonaje istoriceromâneştideelită,apreciateşiadmiraatedememorialist: IonCâmpineanu,GrigoreAlexandrescuşi,finiscoronatopus,Nicu Bălcescu.

Lascomentareaacestoracititorilorromanuluiepistolar, memorialisticşi,deceînultimulrând,cititoriloracestuiraportde lectură.

Pictura, oalt[muzic[

codruȚradi

Decândîlştiu,sătotfievreopatruzecideani,Florian Bârsantrecediscretprinviaţă,cutoatăîncărcăturalui artistică.Caatâţiaartişti,pentrucareînceputuleste hotărâtdealţii,esteabsolventaluneifacultăţitehnice,promoţia 1980,cuoamprentădecisivăînorganizareaulterioarăadrumuluisăuprintrearte.Înanul1982aabsolvitcursurile Școlii PopularedeArtă Brașov-secţiadechitarăclasică,opasiunedin carevaface,pentrutotdeaunaşicugenerozitate,unactdeeducaţiemuzicală,dăscălindosumedeniedecopiidornicideiniţiereşidesăvârşirepeacesttărâm,copiicarei-aurăsplătitstrădaniacumultepremiiobținutelaconcursurinaționaleșiinternaționaledemuzicăclasicășifolk.Adevărataîmplinireartistică ovacunoaşte,însă,înlumeapicturii,autodidactînmaremăsură,darşisubîndrumareapictoriţeiDoinaDuţă,oriîncadrul Cenacluluideartiştineprofesionişti Arcade dinPloieşti.Primaexpoziţiepersonalăvineastfel,firesc,găzduitădeCasadeCultură GeoBogza dinCâmpina,în1993,urmatădealtecâteva,inclusiv douăînFranţa(în2003şi2006).Ceadinfebruarie2015,dela CentrulCultural CarmenSylva Sinaia,șimaialesurmătoarele,la careamfostmartor,punînevidenţămaturizareaartistuluiFlorianBârsan,drumulpropriupecarepăşeşteacum.Încondiţiile actuale,cândartanusemaisupuneunorcurentestilisticeevidente,artistul,eliberatdecanoaneleconcepţiei,îşialegeteme diverse,celemaimultedinimediatavecinătate.Într-oabordare realistăacreaţiei,pritocindînlăuntruleiînţelesulacesteia,oconvieţuireacceptatăcafiindnormalulexistenţialalvremurilor noastre.Şipentrucăpicturaeste,pentruel,oaltămuzică,ecoul culorilorseregăseşteînsufletulcondamnatartistic.Plindeluminaces-arecuperatvăzduhuluisolitar,veninddinancestral, prinoglinzimişcătoareprecumpânzeleînsufleţitedeautor. PeisajeleluiFlorian,temădragălui,teduccugândullapictorul rusLevitan,darşilaIonAndreescu,lucrăriprecum Fagulrăzleţ şi StejarbătrânpeValeaMoraviei auconotaţiifilozofice,meditative, accentuatedeprimplanulsolitudiniiînraportcunatura.Altele, lalimitarealismuluicuvagiinfuziideimpresionism,cumarfi PeisajdinSecăria,sau Căruţăcufân,orevelaţieaochiului,amintescpoatedeNicolaeGrigorescu,peasemeneameleaguri.Artizanaldetaliilor,întotcecreează,exceleazăînportretedeo expresivitateremarcabilă,fiecaretrăgândparcă,dupăele,oîntreagăpoveste,invariabiltristă.Estecazullucrărilor Mutuldepe Voila,Pescarul,Turcul şi,maiales BătrândepeValeaTimocului, poateunadintrecelemaireuşitesimbiozedesentimentşiculoare.

„Pictoralstăriloremoţionale”,parafrazându-laicipeBaudelairecare,într-odefinireaimpresionismuluipeisagistic,foloseşte expresiade„Pictoriaistăriloratmosferice”,FlorianBârsanrecreeazăpersonajelesalecuoaurăspecifică,îndureratăşi dureroasă,înacelaşitimp.Elînsufleţeştepânăşinaturilestatice, asimilatedeopotrivăcicluriloruniversalealelumii,vedemlael „gogoşarirostogolindu-se”,o„vioarăcântând”singură,„nişte cărţi”încareputemcitiorice.Estepoate,dupăcumintitulează însuşiautorulunadintrelucrări,„tăcereavorbind”.CaşiGoya, dincâtevatonurifacesăţâşneascăimagineaartistică,suprimând uneoritrecerealavecinătăţileauxiliareprindistincţiiselective

într-uncomunprimitiv.Estecazul,maiales,apeisajelorluiîn careculorilecurgspreodeschidereneaşteptată,amişcăriiîn spaţiisparte.Oaltăconstantă,obsesivăaproape,atematicii artistuluiFlorianBârsan,esteceaaflorilor,comparabilcumvacu ŞtefanLuchian,într-opaletădeculorimairestrânsă,adeseatreipatruculoricomplementare,ceauînghiţit,parcă,toatălumina. Cârciumărese,lalele,trandafiri,maiales,viorele(într-osuperbă acuarelăde,,naturăstatică”),bujori,maci,cicoare,colţunaşi, chiarşiflorijaponeze,transpuseîncelemaidiversetehnici,dela acuarelă,tempera,pastel,laulei,acrylorimixte.Toatedescoperindsufletulplindesensibilitatealartistului,aplecarealui sprefrumosuleternizatpecrâmpeiedeefemerpământesc.Dintrelucrărilecarem-auimpresionatcelmaidirectşiireversibil,aş aminti Colţuldeatelier,curevelaţiaînceputuluiarteimoderne prinpictorulfrancezDelacroix,un Nudpur,ruptparcădin Michelangeloşidepus,caofrandă,peunpatlafelimaculat, TurnulDomniţei,MiculTrianon,Floreşti,oacuarelăstilPetraşcu,de unrealismtrist,poatenufatal,alînchipuiriiruinelor, Odaiedin Secăria,pastelimpresionantcreatdinsuprapunerideculorişi liniiîntr-otendinţădeverticalizaresimbolistică.Nuîntâmplător amlăsatlaurmăaceastălucrare,pentruasublinia,încăodată, faptulcăFlorianBârsanşi-amarcattrecereaorişederea,peoriunde,cuoviziunepersonalăalocurilor,oamenilorşiamănuntelorcarel-ausensibilizat.Celemaimulte,evident,dinzona Comarnicului,căruiai-arămasunfidelscormonitordetalente artisticeşideimaginivrednicedeafipusepepânză.Adăugând laacestportretfaptulcă,de-alungultimpului,artistulplastic FlorianBărsanarealizatsculpturiînlemn,remarcabilefiindmai multeicoane,lucrăriînmarmură(embleme,efigiimonumentale,etc…),considercăamsurprins,câtampututdebine,din condiţiameadeadmiratorşiprieten,prezenţaprintrenoi,aunui adevăratartist,așteptândcunerăbdareexpozițiaaniversarăde 30ani.

Cafeaua caart[

codruȚradi

GaleriaRegalădinSinaiaagăzduitînaceastăvară, printremulteexpozițiideartă,unainedităprin tehnicaderealizarealucrărilor.Estevorbadecolecția Acuarelăcucafea, cumodefineșteînsășiautoarea,ValiAntonescu,pesteosutădelucrăriminiaturale,peotematicăregală,cumsepotriveștemaibinelocațieialese.Originarădin Mehedinți,aproapedeDunăre,născutăîn1960,ValiAntonescu locuieștedemaibinede50deaniînHunedoara,profesoarăcu intențiidepensionareladatavernisajuluiexpoziției.Cuînclinații artisticedintotdeauna,și-acreatîncet-încetundrumînpictură, aromatizatlaunmomentdatcuexoticulingredientdeturnat uzanței.Aavutmaimulteexpozițiipersonaleșidegrup,înțară șiînstrăinătate,fiindtotmaiimplicată,după2017,înactulde creațieartistică.LaSinaiaabeneficiatdeluminageneroasăasălii Ferdinand,cuodeschideretotalăprivitoruluideartă,ceeacea contribuitlareceptareasimultanăamesajuluiartisticsuprapus multitudiniiimaginilor.Artatradiționalăesteuneoriînvinsă,din punctdevederetehnic,scopulartisticscuzăsauchiarignorămijloaceledeexprimare,astfelîncâtcreațiarezultatăsărăzbatăsurprinzător.Ideeaextrapolăriipetelordecafeapânălarealizarea uneioperedeartănuestechiarnouă,amîntâlnitcâtevalucrări astfelconceputeîncadrulunorexpozițiidegrup,daratâtderăzlețeîncâttendințadereceptarealunecăsprekitsch.Libertatea înartătrebuiesăfieasociatăînțelegeriiei,chiardacă,uneori,nu maiînseamnăbucuriasufletuluisauaochiului.Meritulartistei noastre,cares-arpăreacăaintuitpericolulrespectiv,esteconsecvențaprincarepracticaghicituluipicturiiîncafeaadevenito artăproprie,unmodspecialdea-șimărturisicrezulartisticfără pretențiiderevendicareimplicită.Bănuiesc,dinpunctulde vederealunuiexperimentalist,căpentrurealizareaanumitorlucrăriestecazulfolosiriiunortehniciajutătoare,renunțareala paletalargăaculorilorconsacrateînpicturăpresupune,pelângă curajulrenunțării,mânuireadesăvârșităîncompensațieaceea ceaialessăfoloseștipentrugravitațiaartisticăînafaratradiției.

Experiențapicturiicucafeanuputeasăînceapădecâtprintr-oîntâmplare,evidentfericităpentruValiAntonescu,careaconstatat căpehârtiadeacuarelăcafeauacreeazăcontrastespectaculoase.Așaaurezultatlucrăricare,delagingășieșicandoarepână larigurosșidecisiv,întreținunsentimentdeapropiereartistică.

Ceeaceconsiderremarcabilestesiguranțalucrării,fărăalunecări înafaraperimetruluipropus,fărăretușurievidentesauimprovizațiimascate.Nuparenimicforțatsaupripit,totulvinedin pasiuneșiînclinațieintrinsecăpentruartă,dintr-unspiritmeditativautoritartotodată,carepuneaccentulpeansamblul creației.Iaracestdemerssprecrezartisticdeliberatpresupune metamorfozarea,pânălasacrificiuuneori,amodeluluioriginal, altfelopracticătotmaievidentăîncazularteicontemporane. Dar,trebuiesărecunosc,alternativapropusădeValiAntonescu ladestructurareacoloristicănaturalăeste,înproporțiiechilibrate, ingenioasășiperceptibilă,senzorialșimental.Căutându-șimotiveleșitemeleînlumeaevidentreală,reductibilălanuanțede sepia,transformăimaginileînproiecțiiancestralepecareDumnezeunumaitrebuiesălecoloreze.Substratullucrăriloresteireversibilînvelitdecafeauasuprarealistăînmenirea-iartistică. Multetrucurialeacesteiarteaufostdescoperite,spuneartista, prinexperimentemaimultsaumaipuținprovocate,iarmărimea lucrărilorestenuneapăratpreferențialăpecâtimpusădelimita deuscareaingredientelor.Amfostsurprinssăaflucăpânăși contururilesuntrealizatedincafeauaceamaiconcentrată,iar tehnicapropriu-zisăeste„udpeud“,adicăhârtiaseudășieaîn prealabil,probabilpentrusensibilizareatexturiiacesteiașiînlesnireasaturațieinecesareamesteculuiulterior.Gradeledediluareacafeleiconcură,desigur,lacreareasenzațieidevintage,cel maibinepusăînevidențădenuanțelesepiaîntr-oextensieîngustă,darcuatâtmaiinteresantă.Dintrelucrărileexpuse,exclusivdeinspirațieregală,amremarcatportreteleregilorșiprinților trecuțiprincurțileistorieinoastre,precumșipalateleșirefugiile lordiplomaticesaumondene.Mamecufiice(ElisabetacuMaria, spreexemplu),saucufii(MariacuCarolalII-lea),laSinaia,București,Săvârșin,Balcic.Dintrelucrări,credcăsinguradinexpozițiedeacestgen,seevidențiazăcolajulsuprarealistintitulat Iubire, care,fărăacontrastapreamultcucelelalte,readuceprivitoruldeartălaloculcuvenitreflecției,acoloundesevalidează mentalarta.Deodatăcuparfumulregalînnobilatexotic,ValiAntonescuaconvinslaSinaiacăfrumusețeacreațieiexpusepoate fiobunăparteaadevăruluiartistic.

Varamamei §i varaluiAntofie

ALEXANDRUJURCAN

Esfârșitdeaugustșiecaniculă.Nutoatălumeaserăsfață înconcedii.Nutoateteatrelesuntînchise.De-alungul Someșuluiclujeancaut...stradaSomeșului,5-7,undee sediulMARIO.Toțistudențiidelateatruaufostgăzduițicugenerozitateacolo,laînceputdecarierășinunumai.AcumerândulluiTudorAntofie,proaspătregizor,carelucreazădecevatimp laspectacolulcarevaîncepeîncurândaici.Recunosccăamavut privilegiulsăasistșilaorepetiție.

Curteadeumpleîncetdeinvitați.Sămaizicemcătineriinu iubescteatrul!(da,darcâți???).Săvedemafișul: Varaîncare mamaaavutochiiverzi.DramatizaredeIoanaDajbog,dupăromanulscrisdeTatianaȚibuleac.Un onemanshow cuTudorJula. Universsonor–DavidVîlcu.Vociînregistrate:IrinaWintzeșiVilma Zoicaș.Regia–TudorAntofie.

TatianaȚibuleaceoscriitoaredinRepublicaMoldova,carea declanșatmulteșipozitiveaprecierilaaparițiacărții.Alexey,protagonistșipovestitor,cucereșteprinfranchețe,etalândura,durereașiculpaînregistreextremdemoderne,nonconformiste, contondente.Laînceputfuriaemaximă,alimentatăde„înacea dimineață...ourammaimultcaoricând”.Normalcăsevaproducedomolirea,înțelegerea,empatia,schimbareaperspectivei. Alexeyșimamaseîntâlnescîntr-ocasădevacanță,într-unsat dinFranța.Eloacuzămereucănul-aiubitșipeelcapeMica, soraceamoartă.Neiubireacasursădevijelieinterioară.Frustrare toxică.Elșimamaașteaptăîmpreunămoartea.Nu,nuetimp, darochiimagneticiaimamei,măcarînultimavară,nuproclamă iubirea?Nucumvatânăruls-aînșelat?Trebuiasă-ivadăochiiîn

clipelefinalecasărealizezecănutotulpoateficatalogatdefinitiv.

IoanaDajbogaștiutsăselectezesecvențelerevelatoaredin roman,săcearnășisădiscearnă.Intrămîntr-unspațiualuneiintimitățidureroase.Omuzicădiscretă,răscolitoare.Strigăteși șoapte,dela„ovoiampemamamoartă”laofilireaurii.Laa-l înțelegepecelălalt.Unumerașatârnatdeunlanț,pecaree așezatărochiamamei.Oprezență-absență,metaforășipoezie. Alexey-TudorJulaștergemereupejos,cuîncrâncenare.Ce șterge?Vorbe,atitudini?Acțiunireparatorii?Dincoloefloareasoareluișigăleatacuapă.Elseîmbracăapoicurochiamamei, caoidentificare.Sădeviideodatăcelălalt,casă-țifielimpedealteritatea.AgânditbineTudorAntofiescenarespectivă,casănu maivorbimdeadâncirearochieiînapă,atuncicândAlexeyrelateazăscenacumamamuribundăînvană.Rochiaemama atinsădemoarte,devenindneagră.Oaredeceactorulși-avărsatlichidulmorbidpesteel–m-amîntrebat.Mi-amziscăeun gestgratuit.Acumînclinsăcredcăpersonajulavrutsăintreșiel înimperiulnegru.Săpricepemcăiertareas-aprodus.Lanțulse lumineazăînverde.SabialuiDamoclesveghează.Cumajucat TudorJula?Cunuanțediverse,gândite.Cu„îndrăgostire”derol. Odăruiretotală,carevatrebuisăestompezepuținaccentele patetice.RecunosccălarepetițiiJulaaveamaimulteluminiîn ochișiunchipmultmaiproteic.Daroricepremierănașteemoții nebănuite.SpersăaibăviațălungăacestspectacolîncareregizorulAntofieacondensatovarădemuncăasiduă.Credcăameritat.

CATRESTIILE

ALEXANDRUJURCAN

Musaisărecunoaștemcălumea modernăși„unită”emultmai tolerantășiîncepesăalunge discriminarea.Pânălaunpunct.Egalitate, dar…„nupentrucăței”.Enevoiedenuanțare,deastabiliocumpănă.Săluăm problemahomosexualității.Existăunprocentdehomofobicare…nustaudevorbă.Adică„îibagpumniînstomacdacăse uitălamine”.Alții,cuscaunlacap:„îitolerez,darsănumăatingă”.Așacumîn oricepădureexistăși„uscături”,întâlnim pederaștiminabili,agresivi,excentrici. Uniiseascundtoatăviața,considerându-sebolnavi.Prunesănătoaseșihurlupi, nu?Alțiiîncearcăsăiasălalumină,sănu poartepovarauneiculpegenetice(?).Să seafișezestrident,chiarîndemonstrații stradalezgomotoase.Care–credem–nu-ipreaavantajează.Sefacdestulefilme petemahomosexualității.Toleranțafuncționeazădacătonulnueostentativ.Dacă nusuntscenesexualeexplicite.Suntpreferatefilmelecarenuvulgarizează,care nuvizeazăneapărat„modagay”.Unveritabilsucces- BrokebachMountain deAng Lee,2005, LeuldeAur laVeneția(dupăun romandeAnnieProulx).Ceidoibărbațise „îmblânzesc”reciproc,într-unpeisajbucolic,fărăsă-șiverbalizezesentimentele. Fiecareareofamilie.Seîntâlnescdincând încând,înweek-end-uri„depăcat”.Luptă cufrustrarea,îșirepetăcăeinusuntpederaști.Căseiubesc.Atunciînanii‘60homosexualitateaeratabu.Defapt,eitrăiescînminciună,viațalorcotidianăefalsă; doarculiseleconținadevărulinteriordureroscamuflat.Publiculaadmiratdecența intimăasentimentelor.

Pe Netflix poatefivăzut Jonas de ChristopheCharrier,cuFélixMaritaudîn

rolultitular.Aicievorbadeoiubireadolescentină,carealăsaturmepericuloase însuflet.Asistămșilapuseurideumilire, de bulling,acololacolegiu,cândtinerii homofobiacționeazăcumalițieperversă.

NeamintimșidefilmulluiFrançoisOzon – Vara85 –cuBenjaminVoisin,carepune accentpedragoste,pefrumusețeaclipei. Unfilmhomo-erotic,despreoiubirenăvalnică,adolescentină,cândsefacpromisiunitotale.Aici:celcevarămâneînviață, vadansapemormântulceluidispărut. Apoi:rolulscrisului,terapeuticasalvatoare.Scrisultransformă,însă,pentrua scrie,maiîntâitrebuiesăfitrăit.

Filmulfinlandezdin2017– Întretrestii –realizatdeMikkoMakela,cuJanne Pusstinen(Leevi)șiBoodiKabbani(Tareq) seapropiede BrokebachMountain prin finețeaanalizei,prinnespusultumultuos șiosaturacalibrată.Patrupersonajesunt suficientepentruacestvibrant carpediem. LeevistudiazălaParis.Faceotezădespre RimbaudșiKaarloSarkia.RevineînFinlandasă-șiajutetatăltaciturnlarenovarea uneicase.SeîndrăgosteștedeTareq, sirianangajatdetatălsăupentrumunca lacasă.Untatăvăduv,xenofob,suspicios, care,iată,devinesimbolulochiuluipublic, decareceidoitrebuiesăscape,săseferească.Pluteșteotensiuneeroticăsubdiscuțiileintelectualedesprepoezialui Rimbaud.Eisuntdeacordcăpentrua apreciafrumusețea,trebuiesăficunoscut urâțenia.Retrăimacel apprivoiser/aîmblânzidin MiculPrinț.Osearăcâtoviață, cumuzicăretro,cuexploziauneialchimii senzuale.Apoibarca,răsăritulșimereu țipătulangoasant-premonitoriualpescărușului.Nimicvulgarînatracțiairezistibilă, asezonatăcumărturisiriabisale(„atrebuit

sămergdepartecasăfiueuînsumi”). Capătdelume,începutdesperanță,de regăsiredesine.Amândoialunecăprintre trestii.Fugadeochiiintoleranțeiobtuze. Trestiilecametaforă.Fragilitateșiforță, poezieșiprotecție.Doibărbațicatrestiile. Negândim,desigur,lafabulaluiLaFontaine:trestiarezistălaprovocareavântului dezlănțuit,întimpcestejarulpoatefi doborât.ÎnfilmulluiAndréTéchinédin 1994– Lesroseauxsauvages (poatefirevăzutpe Netflix)fabularespectivăecitată lalocdecinste.Asistămlaopovestecu patruadolescențiîncăutareaidentității, printretulburărisexuale,sentimentale, politice.FrançoiseîndrăgostitdeSerge, furămomenteînpreajmalui,însăpentru Sergenoapteaaceeadeamorafostdoar unmoftadolescentin,oaventurăcetrebuiauitată.Filmuleunportretaltinereții fragile,darrezistente,creionatăcunostalgieșisinceritate,cuvizibileamprenteautobiografice.Cutoateminusurile,filmul înfruntătimpulcustoicismultrestiei.Ce ziceaPascal?„Omulnuedecâtotrestie, dareotrestiegânditoare”.

Marea r[ceal[

RALUCAFARAON

Ce-ilipsește,înprincipal,viețiinoastreînvremurilenebuneîncaretrăim?Celmaiprobabil,tihna.Eunritm alert,haoticcucarenoilegenerațiis-auobișnuitșipe careîlconsiderăcelmaifirescposibil.Cutoateacestea,tinerii, odinioară,autrăitaltfel,obișnuiausăvorbeascămult,săîmpărtășeascătotuluniicualții,sărâdăsănătos,nusăbatjocorească,să fieironicișiperspicace,săfacăplanuri,săfievii.

Poatedeaceea,filmulacesta,cuunscenariusclipitor,cuinterpretărimemorabile,nuîșipierdedinprospețimeniciazi,pentru căevocă,ironic,darșiduios,cunostalgielipsitădesentimentalismfacil,spiritulgenerației 60,marcatedeproblemeleșicrizele anilor 80.CâțivaprietenisereîntâlnesclapriveghiulluiAlex(Kevin Costner,darcare,înversiuneafinalăafilmuluinumaiapareexplicit,edoaroparteacorpuluisăupregătitpentruînmormântare), celmaistrălucitșimaiimprevizibilmembrualgăștiiformatedin optstudențișistudentedelaUniversitateadinMichigan.Drumurilelors-audespărțit,darsinucidereainexplicabilăaprietenuluilor,încasadevacanțăacupluluiSarah(GlennClose)șiHarold (KevinKline)îiadunălaunlocdinnoușihotărăscsăpetreacă week-endulîmpreună.De-alungulcelortreizile,treptat,spectatorulvaaveaoimagineatrecutuluilor,relațiilecarefuseserăodinioarărodulpasiunilortinereții,darșiactualasituațiedefapt,ceea ceaudevenit,întimp.Nick(W.Hurt)promiteaînfacultatesădevinăunpsihologdedicat,darRăzboiuldinVietnaml-amarcatdefinitiv,aajunsimpotentșiunpateticdealerdedroguri.Sam(Tom Berenger)estevedetăaunuiserialdeteleviziune,darcuprobleme înviațadefamilie.Michael(JeffGoldblum)eunjurnalistdecancan,separe,lafeldeinfantilșideneserioscumerașiînstudenție. AvocataMegîșidoreștesărămânăînsărcinatăpentrucăs-aaxat preamultpecarieră,Karenestenefericităîncăsnicie,iarmedicul SarahtrăieștecelmaiprofunddespărțireadeAlexpentrucăseiubiserăînaintedeasecăsătoricuHarold.

Darnupeacestaspectpuneaccentregizorul,cipedinamica grupului,careconducelaunsoideechilibruinexplicabil,înciuda faptuluicăsuntatâtdediferițișiînpofidafaptuluicăexistăotensiunesexualădatoratăreîntâlniriiforțatedemoartealuiAlex.În ansamblu,prietenialoresteceeacecontează,lafeldeviecaatunci cânderautinerișientuziaști.Farmeculfilmuluiestespiritulacesta viu,frenetic,scosînevidențădemelodiilepecaregașca,probabil, leascultașilefredonaodinioară.Coloanasonoră(ocompilațiede hiturialeanilor 60)estereușitaindiscutabilăaacestuifilm:Mick Jagger,SmokeyRobinson,MarvinGay,KeithRichards,Aretha Franklin,ProcolHarum,TheRascals,CreedenceClearwaterRevival suntdoarcâțivadininterpreții/formațiilecaresusținsceneși reacțiialepersonajelor,ometaforăauditivăauneiperioadecare nuanunțadefelrutina,tensiunilefamilialesauîncarierăale adulților.Înprincipiu,ceișapteprietenisuntlafel.Înfapt,doarfactorulemoționalextremle-aadusamintecinesunt,împreună,dar câtdemults-auschimbatde-alungulanilor.

Adeseaimitat,darniciodatăegalat, Marearăceală ainspirat, maimultcasigurserialulpopular Prieteniităi.Replicileinteligente, umorulșiironiasuntmemorabile.Și,așacumspuneam,seimpune unsoidetihnă,cașicumviețilepersonajelors-arfiopritpentruo clipăpentruareînviaspirituljovialșitandrualgăștiidealtădată.

Existăoumbrădetristețeînspatelefiecăreiscene:meciuldefotballacareasistălatelevizor,apoi,celspontanlacareseangajează majoritateaîncurteacaseidevacanțăaluiSarahșiHarold,mesele pregătitedeSarahșiMeg,discuțiiledinsufragerie,joggingullui HaroldșiNicketc.Cutoateacestea,edeadmiratfaptulcătoțisunt prieteni,înadevăratulsensalcuvântuluișinuareniciunfeldeimportanțăfaptulcă,poate,uniidintreeinusevormairevedea, poate,niciodată.Regizorulpuneaccentpeun acum atâtdejovial șideautentic,încâttrecutulșiviitorulnufacdecâtsăpotențeze acestprezentalafecțiuniilorreale.

Toțiactoriiaujucatadmirabil,nusesimtenicioclipăvreoîncercaredeepatare,deșiGlennClose,JeffGoldblum,KevinKline,Tom BerengerșiWilliamHurterauvedeteînanii‘80,aucolaboratcu toțiiexemplar.KevinKline,conformbunuluiobicei,joacăaicifără mustață,filmulfiindodramă.PeW.HurtșipeK.Kline(dedataasta, cumustață),regizorulîivafolosiîntr-ocomedieîncântătoare,peste câțivaani, IloveYoutoDeath

Marearăceală esteunfilmdespreprietenie,despreinteligență, despretraumeșineîmpliniri,darșidesprebucuriadeaîmpărtăși, deafiîmpreună,deafifericit.

Marearăceală/TheBigChill (1983) Regie:LawrenceKasdan

IONCOCORA

10septembrie1993. Campelasfârşitulluniimartie,criticul LarisaUngureanu,redactorlabilunarul Lanternamagică,publicaţiedestinatăînceamaimareparteteatruluişifilmului,mi-a atrasatenţiadespreunimportantevenimentculturalpetrecutla Chişinău:“DomnuleIonCocora.Vreausăteanunţcăamaiapărut unteatru.Isezice-nicimaimult,nicimaipuţin-Teatrulde Buzunar.Egreudespuscinel-ofibotezataşa,dar,cred,ideea-i aparţinecriticuluiConstantinCheianu,careeşidirectorartistical nou-născutului.Totodată,eşiautorulpiesei Legăturiprimejdioase,scrisădupăromanulomonimalluiChoderlosdeLaclosşi scenariulluiMiloşFormanValmont,debutulTeatruluideBuzunar. Însăideeadeamontaunspectacolanumedupăacestromanastaoştiu-eaactoruluiSanduVasilache(poatel-aivăzutîn spectacolul Iosifşiamantasa dela“EugenIonescu”,filmul Ceamai frumoasădintrelumi sau Osimplăzidintoamnă -Studioul“PhoenixM”,regizorSergiuProdan-saujucându-lpeDornîn Pescăruşul deCehov,undeesteregizorulspectacolului.Aşadar,iată-ipe aceştitineriîmpătimiţideodorinţăfierbintedeaîncercaonouă formulădeorganizareşiactivitateteatralămaipuţincunoscută prinpărţilenoastre,maiexact,creareaunuiteatru(sponsorizatde firmaCristianas.r.l.)fărătrupăpermanentă,rămânândcapentru fiecarenouspectacolsăfieangajatunregizorşionouăechipă. Dincemotive,totuşi,poartăunasemeneanume?Probabildin necesitateadeacomunicamaiintenscuspectatorii,dease orientasprestraturilemaisubtilealesufletului.Nueexclussăfie vorbaşideunmotivdeordinpractic.Adică:existenţauneiforme mobiledespectacol,caresă-ipermităechipeisăsemişteînvoie oriundeşioricândfărăsăfieîngreunatădecalabalâcurileunor decoruriuriaşeşialteobiectedescenografie.Cesăzic:s-auţinut decuvânt,căcila26februarie,cândpentruprimaoarăs-ajucat spectacolul Legăturiprimejdioase pescenaTeatruluiRus“Cehov” (celdeBuzunarneavând-opeasaşifiindnevoitsăarendezeo sală)nuamvăzutniciourmădedecor“nicimăcarofloricicăsau untelefonsauuntabloucâtdemicpecareeuaşfidoritfoarte multsălevădînparteaîntâia”.

Desigur,scrisoareadoamneiLarisaUngureanum-afăcut curios.Dinpăcate,deşim-amaflatlaChişinăuchiarînunadin serilecândspectacolul Legăturiprimejdioase sejuca,unprogram teatralfoarteîncărcatnumi-apermissă-lvăd.Nu-mirămânea nimicdecâtsăaşteptoaltăocazie.Desprecareînsănuam consideratcăeneapăratobligatoriusăseivească.Înceledin urmă,s-aivitşiîncănesperatderepede.ÎnparalelcuTeatrul “EugenIonescu”,caredupăceauimitcu Aşteptându-lpeGodot şi Cântăreaţacheală,arealizataltedouăspectacoledemarcă: Regelemoare şi Pescăruşul,avenitînţarăşiTeatruldeBuzunarcu

Legăturiprimejdioase,într-unturneusubvenţionatdeFundaţia CulturalăRomânăşiMinisterulCulturii.Dar,cuexcepţiaspectacolelorprezentatelaBucureştişiPiatraNeamţ,careauumplut sălile,celeprezentatelaSibiu,Târgu-Mureş,BraşovşiClujnus-au bucuratdeatenţiameritată.Ba,laSuceava,mi-apovestitcu amărăciunetânăraactriţăDanielaMuderac,auparticipatla spectacol,incredibilde-adreptul,doisprezecespectatori.Nu existanicioscuză.Purşisimpluevorbadeoîntâmplarecumnu sepoatemairuşinoasăpentruurbeamoldoveanăşicelpuţin pentruintelectualiiei.Oricum,iniţiativa,datorităluiAugustin Buzuara,preşedinteleFundaţieiCulturaleRomâne,esalutară, prilejuindrealmentecunoaştereaunuispectacolîncântător,o adevăratămostrădeumorşifantezie,deharactoricesc.Principalii“vinovaţi”deacestactteatraldeautenticăartăsunt regizorulAlexandruVasilache,inventiv,plindeingeniozitate, creatoraluneimizanscenepecâtdesimplăşitransparentăpe atâtdeoriginalăşispirituală,coregrafulVictoriaBucuran (spectacolulimpuneprintr-omişcareşisuitădeimaginisubtil stilizate,sejoacă,aşacumîmiscriaLarisaUngureanu,fărădecor şiobiectederecuzită,ungrupdeexcelenţimimi-DorelRădulescu,IonRusu,IurieBabucişiAnatolPalagniuc-constituind “formevii”dedecorşirecuzită,încântătoareprinfirescullor).Geta Cobasnian,autoareabenziimuzicale(defelilustrativă,ci creatoaredeatmosferă,detensiune,darşidefinăironie)şi,în fine,actorii,tineri,foartetineri,careseremarcăprintr-unexcelent spiritdeechipă,printr-unjocnatural,sensibil,cândparodic,când implicat,încâtînfinalmurmuricuadmiraţienumelefrumoaselor şitalentatelorinterpreteDanielaMudreac,SilviaLuca,Lucia Pogor,EugeniaTudoraşcu,AngelaIoan,alserioşilorşitalentaţilor interpreţiEmilGaju,VitalieCărăuşuşiDorianMoguţa.

Câtpriveştetextul,fărăîndoială,nueocapodoperă,dare tentant,căcivinedinromanulluiChoderlosdeLaclos,fiindo adaptaredupăacestromanșiarecaobiectoaventurăamoroasă, maicuperdea,maifărăperdea,încarepoftapersonajelor, ingeniosstăpânită,deadegustadinfructulopritestecreatoare dehazșiamuzament.Fabularomanuluieunveritabilpoemal iubirii:oiubirepasionalăîncaresexulîşiceredrepturile,darfără săsealuneceîntrivial,ciprinconvertirea“primejdioaselor legături”într-unceremonial.SubstanţaromanuluiluiChoderlos deLaclos,dramatizatdeConstantinCheianu,estetratată,în primulrând,camateriedespectacolşiabiadupăaceeaca subiectrelatatînspectacol.Caatitudineşiformă, Legături primejdioase eunspectacolrefinat,cuuncaracterapăsatestetizant,darfărăsăpăcătuiascăprinformalismexcesivsau “speculaţii”savantintelectualiste.Nuearidşicontrafăcut,cisuav

Unspectacolalamorurilornebune, Sear[cudoisprezecespectatori însal[, Ocascad[detemperament,deintui\ii,degândire, desim\ire,demijloace, LuiTomaCaragiui-afostcenzurat[§iîn postumitatefaima§ipopularitatea, Treizecideedi\iideFestival Interna\ionaldeTeatrulaSibiu, ImaginicuTomaCaragiu

şifarmecă.Joculactorilorespontan,areînelcevaludic,eepurat deoricedetaliuteatralizant,pareiluminatdetremurullăuntrical unorfiinţefragileşidotatecuharulvrăjitoriei.Pescenăartadea iubiesinonimăcuartadeajucateatru.Evident,nupretindcăne aflămînainteauneireprezentaţiicomparabilecu Trilogiaantică sau UbuRexcuscenedinMacbeth şi Cumvăplace.Atâtcâte,însă, produceorealăplăcere.Pemineunulaceastăplăcerem-afăcut sătrecpesteunelecusururi,înspecialdeordinulritmuluişial rostirii,alprevizibilităţiiunorscene.Adicămicihibepotfigăsite fărăsăfiecăutateculumânarea.Altcevasocot,totuşi,căe important:dupăapariţiamiraculoasăaTeatrului“EugenIonescu”, unaltgrupdetineriregizori,actorişicriticidovedeşteresurseşi entuziasmpentruînnoireafenomenuluiteatralbasarabean.

21august2000. DacăarfitrăitTomaCaragiuarfianiversat astăzișaptezecișicincideanișiarfireprezentatcusiguranțăo instituție.Eranepereche:cuviațăvăzuășinevăzută,introvertit, complex,profund,grav,retrasînsine,expansiv,volubil,înorice ipostazășidispozițieseaflaemanafarmec,uimeașicopleșeape celdinprajmasa.Seidentifica,uneori,deplincupersonajele interpretate,cutrăirileșiatitudinilelor,încâtcugreuîțiputeai stăpânitentațiadealconfundacuele,deanuexclamaecutare, cutaresautoatelaunloc.Alteori,dimpotrivă,nu-șiascundea duplicitatea,plăcereavoluptoasădeatragecuochiullaspectator,darșilapersonaj,rămânândînsălafeldeparadoxalși enigmatic.Într-osocietateîncarepânășipopularitateaera cenzurată,nefiindnimănuiîngăduităatâtcâtisecuvenea,Toma Caragiuscăpatotușidesubcontrol.Încapcanelesalecădeau deseorișiaceiacareaveaumisiuneasăilesupravegheze.Sigur,îi plăceasăfieadmirat,prețuit,săiserecunoascăunicitatea. Statutulsăuajunserepedesăfieacelaalunuiveritabilstar,dar fărăsă-șipiardăcapuldintr-oasemeneapricină.Îșitrăiacu demnitateșidureroasăluciditatefiecareclipă.Geniulsăuîi rezervase,dealtfel,însășicondițiatragicăageniului.Ceeacenu înseamnăcăi-afostrezervatășioviațădeinvidiat.Seștiecămai totdeaunamariiartiștinuaupartedeoviațăpepotrivaarteilor. Talentullui,indiferentdeformaîncaresemanifesta,depășea însemnelecomunului,aleprevizibilității.Actorulnuși-apermis săfiesuperficial,nuși-apermissuccesulfacil,ciseangajaîn fiecaresituațieșireplică,dacăeleconțineauadevăr,cuființa întreagă,astfelcănutrebuiesănemirămcătotceeacearealizat șiaajunslanoipăstreazădeopotrivăunputernicinstinctalvieții șiartei.Așaseexplicădeceelnuapare,celpuțindinpunctulde vederealcelorcel-aucunoscut,caunactorcareafost,cicaunul careeste,desprecarenuputemvorbilatrecut,cicadespreun reperalprezentuli,tulburător,viu,deouluitoareprospețime.Prin stildejoc,prindisponibilitățiledeapătrundeînstructurilede adâncimealeunuitext,dea-lîntoarcepetoatefețele,dea-l

dominașiaselăsadominatînacelașitimp,TomaCaragiunueun artistcareatrăitieri,ciunulcareînmemorianoastrăîncă acționeazăcașicândnis-aradresaacumșiaici.Deșisuntoptsprezeceanidecândatrecutînneființă,tensiuneacucareși-a apropiatconflicteleșiinterioritateapersonajelor,dramașiideile lor,prininimitabileefecteșireacții,cuodezarmantănaturalețe, învestindu-lecusensulpecareși-ldorea,nuauîncetatdeacolo, dinmemorie,săexersezeasuprameaopermanentăprovocare. Aparițiilesaledepemiculecranîmidaudefiecaredatăsenzația căartasaasuferitmutațiidefond,căe,paradoxalvorbind,într-un straniuprocesdeadaptarelaprezentulimediat.Ceeacecândva eraambiguu,gânditșisimțitcuintențiavădită,darșipercutantă totodată,deaspuneceeacenueraîngăduitsăsespună,s-a limpezit,accenteles-audeplasatdelaparticularlageneral,s-au reformulatînraportdemodificărileinterveniteînrelațiilecu publiculdupăevenimenteledindecembrie89.Receptarea prestațieiexcepționaleaactoruluinuofacemînsădintr-o perspectivăistorică,acircumscrieriiluiîntr-untimpcareafost, deșis-asituatcatoțimariicreatoriînmiezulacestuia,intrânddin viațăînistoriateatrului,cidinaceeaaunuiprezentimediat, creațiilesaleînfățișându-seîntr-oipostazăactualășicasemnificațieșicamodernitateinterpretativă.Roluriprecumcele realizateînceledouăcelebrespectacoleCaragialedin1966și respectiv1972, D-alecarnavalului (înregialuiLucianPintilie)și O scrisoarepierdută (înregialuiLiviuCiulei),încarejoacăpeIancu PamponșiTipătescu,revăzutefragmentarcuemoțieîntr-un medaliont.v.evocativ,nuaunimicdearhivăînele,dimpotrivă,au lăsatimpresiacăîșidescoperăodimensiuneinedită,căaumai multătransparență,căartaactoruluicunoașteodeschideremult mailargă,chiardacănumaifrapeazăcaodinioarăprincomplicitate,prinaluziișiinsinuărisatiricedemolatoaredemituri,ea stârneșteaceleașihohotederâscaînsearapremierei,lăsând impresiacăîșitragevitalitateașilimbajeledinzonauneiteatralitățipure.

DarîncenuecopleșitorșicontemporanTomaCaragiu?Îlvăd șiacumîn Revizorul.Afostspectacolulînsuși.Afostteatrul.O cascadădetemperament,deintuiții,degândire,desimțire,de mijloace.PersonajulcreatdeactoreraMefistoînpersoană,ieșit dinperimetrulrealului,omulșiactorulaufostînîntregimeabsorbițideel,amavutsentimentul,urmărindu-l,căparticiplao experiențăteribilă,supranaturală,laohalucinație.Mi-afostteamălaunmomentdatcăpactuls-aprodus,cămetamorfozae definitivă,căTomaCaragiunusevamaiputeaeliberadepersonaj.Presupuncănueutopieceeaceafirmșicăaavutșielde maimulteoriosenzațieasemănătoare.Îlvădapoiîn Actorulși sălbaticii,îlvădîncupleteleșimonologurilepoliticedepemicul

CuMarianaMihuțșiTamaraBuciuceanuîn Revizorul.

ecran…Darcinenu-lvede!Căciafostdeajunssă-lveziosingură dată,fascinat,uimit,pentruanu-lmaiuitaniciodată.

Nuodatăm-amîntrebat,deaceea,dupăunspectacolallui, dupăuncupletlatelevizor,dupămulteceasuridediscuții, prelungitecâteodatăpânăcătreziuă,careechipulrealalluiToma Caragiușiînceconstăforțaomuluișiactorului?Răspunsulla aceastăîntrebareamreușitsă-ldauabiadupăceamcitit(mi-a citit)tulburătoarelesalepoeme:sufletulșiinteligența.Șicusuflet șicuinteligențăTomaCaragiueradăruitdeursitoaredinbelșug. Înpoemeconfesiuneaedeosinceritatetotală,vibreazășiînvăluie caoiluminaremagică,parecăsescriepemăsurăceserostește. Măștileactoruluidisparcaprinminune,histrionismulsăudevine neputincios,ironiadevineautoironie,defaptamarădurere. Poemelesalesuntunamestecstraniudesentimenteșiluciditate, ambeleintensdedevoratoare,suntlitanie,tânguire,plâns înăbușit.Cândscriuacesterânduri,ladouăzecișitreideani distanțădeacelcumplitînceputdemartie1977,carene-a avertizatcâtdemultsuntemînmânahazardului,fărănimic premeditat,spontan,simtnevoiasăcautînrafturilebibliotecii carteapecareamalcătuit-odupămoarteaactoruluișis-atipărit în1979laEdituraDacia: TomaCaragiupoemeșialteconfesiuni. Îmiamintesccălibrariisolicitaserădupăominuțioasăanchetă întreprinsăînrândulcititorilor,așacumseprocedaînaceaepocă, untirajfabulous,pestedouăsutedemiideexemplare.Încele dinurmă,cinevaacolo,sus,lacabinetultovarășeiSuzanaGâdea, unresponsabilcuspraveghereașiindicațiile,s-asperiat,desigur, dinpreamultăgrijăpentrucultură,căunastfeldetirajeprimejdios,întrucâtatenteazălapopularitateacuivadesusdetot,șinu numaicăatăiatdintr-oclipireunzerodaraîmpărțitșicifraladoi, decizândcăzecemiideexemplaresuntsuficiente.Cuun asemeneatirajnuștiudacăaavutcinevanoroculsăozăreascăîn librării.S-avândutfărăsăfiescoasălavedere.Iarceimaimulțiau rămasfărădeea.Odovadă,așadar,căîn1977faimaluiToma Caragiuatinseseapogeul.Ofaimăcareeraexpresiatalentuluisău excepțional,șiauneimuncineistovite,aunorînsușiriprofesionaleexemplare,aunuipreaplininteriorcarenuaadmisnici compromisulșinicitrădareadesine.Nu-șigăsealiniștea,împlinireașifericirea(dacădeaceastaofiavutparte!)petrepteleunei scărinesfârșitepecareepermanentaflatînsituațiasăleurce oricecreatorautentic.Viațaluiafostocontinuăcăutare,ogoană, odisperareexacerbată,unperpetuudormistuitordeabsolut.Nu s-adatînapoiînnicioîmprejurareșidelaniciunefortpentruașidovedisupremația.Înaceastăaccepțiuneainspirațieicosmice pânășipactulfaustiandeveneaoalternativăsalvatoare:„doar tu/omsfârșit/aivorbit/cuCeldeSus/învață-mădar/săînjug/ putereaceanevăzută/alumii/larăzvrătitulmeuplug/sărăstorn brazdele/necurate/mincinoase/săleînlăturșisăseamăn/fiorul

simfonic/profund/alrevelațieimele/Învață-măomulenecunoscut/trecutșislut/porunciimele/săsupun/cerulmarea adâncul/Căcitârziu/caîntr-unvis/fermecatamprins/încăușul palmelormele/să-lînvingpeCeldeSus/șisă-loblig/caîntreaga luminăalunii/luminăfărăseamăn/scânteitoaretopităfirească/ luminamareiuzini/celumineazăspirituluniversului/săcadă/ neîntreruptîntimp/peluciulapeiceleimari”.Referireala Celde Sus esteevidentcătrimiteatâtladivinitate,câtșilacontextul politicșisocialcotidian,fiindînsășirațiuneafundamentalăa zămisliriituturormarilorsalecreațiiactoricești.Încazulîncarelui TomaCaragiunuis-arfiîntâmplatceeaceis-aîntâmplat,nu încapeîndoială,căelarfifostcelmaiîndureratdintrenoide tragediaprodusădecutremur,darnușicelmaisurprins,căciîntropoemăasaatenționase:„Mișcarea,mișcarea/urlăprelungși continuu/sfâșietoarenebunie/abolindierarhii/șiecuațiisociale/ Mișcareamișcarea/îmbrățișareaînstarepură/materieobsedată sexual/infectândcoridoare/denetedșitransparentcristal/ Mișcareamișcarea/întâlnireatuturorcontrariilor/onouăentitate/ caresmulgereflexul/intenționatoptic/depefațalumii”.Numaio revelație-miracolîlfacesăînțeleagăcăexistăooră„cânddin adâncuri/amăgitoaregrilajemoi/îșițesrafinate/neprihănite isprăvi/întărindspredimineață/zăbrelepotrivitepentrutitanii/ nesupușinicilacăznealacenzurii”.Încarteînlocde cenzură apare cezură,omicăgreșealădetiparlacareaobligatînsășicenzura. Înceeacepriveștecenzura,așadăugacăeaalăsatpedinafarăși câtevapoemecărorale-aconferitastfelstatutdeindete.Transcriu unuldintreele:

Aapărut

teama

deaplânge

Eofericiresăpoțiplânge

liniștitînvoie

încloset

înfrigider

însubsol

Tuchiarte-aicăznitsăteprefaci Tunutepoțibucuracamine Ieriamplans

fărăfrică

dimpreunăcuviațamea beteagă

oziîntreagă

CuBrândușa Marioțeanu, nepoata desoră

CuMariaBondar,primasoție

CuElenaCaragiu,adouasoție

TomaCaragiu,acelacareafirmălapidar,darmemorabil: „morțiilipsesc/delaovreme/dintrenoi”,amuritparcăaseopune pierderiiidentității.Iertatsăfiu,dardeastădatăsimtnevoiasă-l contrazic.Elnuaparținecategorieidemorțicelipsescdintrenoi, celpuținpentruceicei-aufostcontemporanișiauavutnorocul săfiehipnotizațideharullui,uniichiarcunoscându-lîndeaproape,bucurându-secăleacordăprietenie,cicontinuăsăfieo prezențăvie,unnumegrandiosalviețiinoastreteatraleșicinematografice.L-auapreciatcaatare,înegalămăsură,spectatori, scriitori,critici,colegi,fieeiregizorisauactori.Auscrisdespreel cronicariiteatrali.RaduPopescueradepărerecărolulprimarului din Revizorul deGogol„îlconsacrădreptunuldintrecomiciide frunteaiteatruluinostrușiunuldintrepuținiicapabili,sprestima șibucurianoastră,sărezistefărăspargereaunitățiișifărădezacordvizibilautomatismuluiregizorului”.Auscrisregizoriicucare alucrat.LiviuCiuleispunedesprecreațialuică„nuserezuma numailarealizareaunuirol,aunuipersonaj,cilagenerareaunei atmosferedecăutareartistică,cecuprindeaîntreagaechipă, pentrucăinteresulatențieisaledepășeacumultzonaindividual actoricească,transformându-seîntr-unelementstimulatorgreu dedefinit,acelelementcareînaripeazăuncolectiv”.Auscris colegiisăiactorii.ForyEtterlemărturiseștecă„trăiacufiecarerol, cufiecareaparițiepescenăfiindmereualtulșialtul”.Auscris scriitoriidelaCosașulaLucianRaicu,delaGeoBogzalaMarin Preda,toțimărturisindcăaufostfascinațidetalentulșipersonalitatealui.GeoBogzaconsidera,lafineleprimuluianfărăToma Caragiu,căelareprezentatunfarmec„supranuanțatșicolosal”, recunoscândșiapreciindentuziasmat„indescriptibilaluivrajă”. MarinPreda,înschimb,eșimaidetaliatîndefinireasa:„Toma Caragiureușise,fiindîncătânăr,săajungăceeacesenumeșteun artistpopular.Aveaoextraordinarăprizălapublic.Spectatoriinu numaicăîladmiraupentrucăleîncântasufletul,ciîlșiiubeaucu aceaadevăratădragosteaoamenilor.Eiși-audatseamacăacest artist,pentrualedafiorulartei,nu„juca”înfațalor,ciparcăîși puneaîntreagaexistență,întregulsufletînoperaalcăruimesagiu vroiasă-ltransmită”.

13iunie2023.Eultimazicând,dupăocorespondențănonstopcudoamnaSoranaMaier,inepuizabilă,atentăsăprecizeze celemaimicidetaliidenaturăorganizatorică,maipotconfirma dacămergsaunulaFestivalulInternaționaldeTeatrudelaSibiu

(FITS),careîșivaconsuma,între23iunieși2iulie,onouăediție. Seînțelegecăaceasta,maialescăareîndreptuleicifra30,decie unacuizaniversarpronunțat,seanunțăafiunmaratonepuizant, solicitantinextremis,căruiaeimposibilsă-ifacifațăchiardacă nuvisezisăvezitotceeaceseoferă,ci,temulțumeșticuoinfimă partedinceeaceteinteresează.Prinurmare,măafluîntr-omare dificultate.Trebuiesămădecidrepedeșisăcomunicdatasosirii, perioadadetimpcâtintenționezsărămânînSibiușicespectacoledorescsăvizionez.Cenuamreușitsăfacvremededouă săptămâni,deșiamcititșirecititprogramul,bifândcândo opțiune,cândalta,înlocuindcânduna,cândalta,caapoiiarășisă revin,iatăcăacummăsimtconstrânssăhotărăscîndouă-treiore, aflându-mărealmentesubpresiuneaunuiultimatum.Altfelrisc săseepuizezelistacurezevări.

14iunie2023. Of,nuamtrimisniciieriopțiunileșipebună dreptatemăsimtcapemuchiedecuțit.Înfine,sperândsămai potmodificapeici-colocâtevaceva,mădecidșiapăspe Send și listaporneștecătreatâtdeînțelegătoareașirăbdătoareadoamnă cumine.Înconcluzie,voistalaSibiucincizilevoivedea,după cumurmează,zecespectacole: Vineri,23iunie, ora18, Înmăsura imposibilului,regieTiagoRodrigues,ora21, Povesteaprințesei deocheate,regieSilviuPurcărete), Sâmbătă,24 iunie,ora17, Ora încarenuștiamuniidealții,spectacoldeLetaPopescușiBogdan Spătaru,ora21, RomeoșiJulieta,regiaLuminițaȚâcu, Duminică, 25iunie,ora19, Jocuri,vorbe,greieri...,regiaSilviuPuccărete,ora 21, SeasideStories,regiaRaduAfrim, Luni26iunie,ora16, Romeo șiJulieta,regiaAndrejZholdak,ora21, Macbeth/Ocăsniciede pomină,regiaDoguYașarAkal, Marți27iunie,ora18, Băiețiide zinc,regiaYuriKordonsky,ora20, DorianGray,regiaBastianKraft. Câtdeinspirateîmisuntopțiunilerămânesămăconvinglafața locului.Excepțiefacdouădintreele, Povesteaprințeseideocheate și Băiețiidezinc,pecarele-ammaivăzut.Peprimuldetreioriiar peceldealdoileaosingurădatălapremieră...Certecăispitele suntnumeroase.Amintesccălaunmomentdat,remarcândo prezențămasivăînfestivalaregizorilortineriromâni,uniidejacu numeroasespectacolelaactiv,alții,celpuținmie,aproape necunoscuți,amfosttentatsă-mifixezintegralatențiaasupralor, părându-mi-sechiarinteresantsă-iurmărescîngrup.Iatăcâteva titluridespectacoleșinumederegizoriasupracărorami-amoprit privirea: PunkRock deSimonStephens,regiaVladCristache, TeatrulExcelsior, Agnes,aleasaluiDumnezeu deJohnPielmeier, regiaSânzianaStoican(TeatrulNottara), Nuntăîncer deMircea Eliade,regiaZsuzsannaKovacs(TeatrulDramaturgilor), Prețul auruluui,regiaEugenJebeleanu(CentrulReplica&Compagniedes Ogres), JulietafărăRomeo,regiaBogdanTheodorOlteanu(TeatrulOdeon), Eadevărat,eadevărat,eadevărat!,textBreach Theatre,regiaAlexandruMâzgăreanu(TeatrulAct), Visul deAlexa Băcanu,regiaDragoșAlexandruMușoiu(Reactoruldecreațieși experiment), Istoriamuziciipentrucopii(șipărințiilor), regia CristianBan(TeatrulMunicipalIoanSalavicidinArad),cumșicinci producțiialeTeatruluiNaționalRaduStanca: Perfectcompus,text șiregieAlexandraBadea, Oraîncarenuștimnimicuniidesprealții, autoriLetaPopescu&BogdanSpătaru, Amangajatucigașprofesionist deAkiKaurismaki,regiaRadu-AlexandruNica, Cameristele deJeanGenet,regiaHunorHorvath,lacareseadaugă Legenda dinHamelin, oposibilăistorieasașilor și Mass deFranKrantz, ambeleînregialuiAndreișiAndreeaGrosu,darșiîncolaborarecu Unteatru.Oricum,zarurileaufostaruncate,opțiunuilele-am trimis,iarînurmătorulJurnalpromitsărevincudetalii.

Simfonia timpului

DUMITRUUNGUREANU

Princesediferențiază ascultătorul demuzică de consuma-torulde muzici? Un consumatordemuzici înghitecutoptanulpiesădupăpiesă, criteriulsăudealegerefiindTOPUL,clasamentulultimelorsuccese,acăror„durată defuncționare”elimitatălacâtevasăptămâni,celmultovară.Un ascultătorde muzică degustăpeîndeleteceaude, uneoripuneînaparatulderedareacelași discdemaimulteori,pânălasațietate câteodată.Consumatorulnuesteinteresat desuportulfizicalmuzicii;poatefiorice, noușifoartelaîndemână,casă-lpoată manevracândisenăzărește.Comoditatea șiușurințasuntprincipalelecerințeale consumatorului,iarscurtimeapieseiîl aducelaorgasm.Pentruacestgende public, roackerii (nurockerii!)ausupralicitat (nuștiudacăaușilansat)sloganul:„Nuprivi niciodatăînapoi!” Consumatoruldepoprock nueadeptulcolecțieipersonale,cial listeipermanentînnoite.Dacăvreodatăise întâmplăsăcumpereundisc,ocasetă,un DVD,edispussălecedezeoricândseivește ocaziaunuischimbcucevamaiinteresant, mainou,mai cool.Eltrăieștefebril,cultivândgrijazileidemâine,darnupentrucă mijloaceledesubzistențăi-arfiamenințate. Aredestul,poatehuzurichiar,mulțumită uneiactivitățilucrativebănoase,profesate dupăabsolvireafacultățiideprofil.Seteme doarcăaparecevanou,iareln-aprins!

Ascultătoruldemuzică rocknupoatesă perceapăsunetuldacăn-are„obiectul”în mânășilistacreditelorsubochi.Pasionatși demuzicasimfonică,seînglodeazăîn achiziția discurilordereferință,deșiaravea posibilitateasăleascultelaunpostde radioHiFi.Petimpulcomunismuluide operetăce-ascârțâitlanoiînanii1980, oameniicuapetitpentrurockîșifăceau caietespeciale,undenotauconștiincioși toateamănuntelevreunuidiscpicatla platanulpick-upuluipentruuntimplimitat (deobiceiozi,darnudepuțineoriaproape câtduramuzicaînregistrată).Nutrăiaio rușinemaimaredecâtsădepășeștitermenulasumat,impusdedorință.Înplus, dataviitoareeraisăritdincircuitul„mărfu-

rilor”cuvaloaresimbolică,unsoidecursă fărăfinalșifărăcâștigătorivizibili...

Toateacestegeneralitățicamdizarmonicemi-aufostprovocatedeascultarea dubluluialbum FatherTime-PartI,rock simfonicsemnatdegrupulclujean Symphress.Mărturisescfărăjenăcă,pânăsă primescCD-urile,nuauzisemniciopiesă, nicinuștiamdeexistențatrupei.Numele MihaiBrici,chitaristul,textierul,vocea, sângeleșicreierulcareguverneazăansamblulîmieracunoscut,îlzărisemînmediul online,bachiareram„prieteni”peFacebook.Arfinecinstitdinparte-misăscriu acestcomentariucașicumamfostpus deodatăînfațauneioperedeartămărețe, căreiaîilipseanumaiarticolulmeudrept panaș.Darșimainecinstitarfidacăn-aș recunoașteunfaptaparentminor,însă foarteimportantîncemăprivește:esteun albumcuduratadeaproximativ90de minute,lacapătulcăroraamsimțitnevoia stringentăsăîlreascult!Nupentrucăvoiamsăînțeleganumitepasaje,sădescifrez, cutextulsubochelari,sensurifilosofice profundeorisădescâlcescfrazemuzicale cetrimitlaalbumeconsacrate!Nu,nimic dintoateastea!Purșisimplu,voiamsă reascultpentrucă mi-aplăcut delaprima audiție.Iarcândocompozițiemuzicală place,așacumeconceputășiexecutată, oricepropozițieexplicativă,oriceinterjecțieadmirativă,oricefrazăcuaspectde

lustruireabagheteidirijoraleînseamnătot atâteapietreagățatedeoblânculPegasuluipecaresinelecălă(to)reștestingher.

Experiențanenumărateloraudițiiatenteșipracticascrisuluipemarginealormi-ar permitesăgăsescdiferitemetaforeca indicațiiaxiologice,dezvoltândpretenția uneiînțelegerioarecare,neapăratcathartice.Versurilepieselor,citateledinEdgar AllanPoe,Borges,Tolstoi,poemul Mortua Est (unadintrecelemaireușitepiesemuzicalepeversurideEminescu,dincâteam auziteu),orchestrațiilepecâtdeinteligent etajate,peatâtdefermecătoare–totulse adunăîntr-unfluxemoționalșipulsează elegant,dândsenzațiadenedescriscă Timpuleștitu,ascultătorulțintuitînconfortulunuifotoliuuzat.Cesăîțidoreștimai mult?Eventual,oîntâlnirecuinstrumentiștii:SergiuBotezatu,voce;AlinaRus, claviaturi,voce;IoanaRoșca,chitarăbas; AlexTitieni,baterie;VladȚimbolmaș,sunet; șicuMihaiBrici,chitară,voce,producție. Darastfeldeîntâlniri,oricâtdeplanificate, nutotdeaunaseterminăînconcordanțăși mulțumire,așacăeu,personal,pățitfiind, leevitpecâtpot.Mămulțumescsăpun iarășidisculînplayerșisăflanez, symphress-ândfericitpevaluriletimpului...

Lafelcamuzicieniiclujeni,știucă„The Fatherdisdains,TheFatherconsumes,The Fatherdestroys”!Nu-mifacgriji:suntcopilulTimpului,darșiTimpulînsine!

Exod în alb

Cinesetrezeşte dimineaţăînElveţia n-areniciunmotiv săajungămaideparte. (Proverbelvețian)

Anulacestacândne-amplanificatconcediul,amalessuperlativulmontanalEuropei,țaracareesteocupată predominantdeAlpi,Elveția.SituatăîninimaEuropei, Elvețiaesteprotagonistamultorsuperlative.Chiardacăestețara ciocolatei,esteșițaracuceamaiscăzutăratăaobezității.

CeeaceimpresioneazăsuntAlpiimaiestuoșicunumeroase lacuriglaciaredeunturcoazhipnotic.Vârfurileimpozantecum arfiMatterhorn(4478m),Eiger(3970m)șiJungfrau(4158m) străpungcerulîntr-unspectacolimpresionant.Oricepeisajdin Elvețiaesteuncolțderai.Frumusețeacantoanelortefacesăuiți defoame,deseteșidesomnșisăîțiaduciamintedebani,pentrucăesteîntr-adevărceamaiscumpățarăeuropeanădinpunct devederealserviciilorturistice.Datorităacestuilucrunoiamplecatcucortul,campingulfiindmultmaiaccesbilfinanciardecât pensiunileundepentruonoaptedecazarecelmaiieftinprețeste de150deeuro.

Dupăceamefectuatceamailungăviaferrata500mșicea maiabruptă,ViaFerrataDiavolo,untraseuspectaculosînCheile Schöllenen,dupăceamtrecutprinminunateleserpentineale PasurilorFurkașiGrimsellamiidemetrialtitudineavenitziuasă neîndreptămspreGornergrat.Traseulincludecălătoriacutrenul cremalierășiîntoarcereapelabazaghețaruluipeoduratăestimativăde12oreșiodiferențădenivelde1200m.Pornimînzori dincampingulAlphubel.LuămtrenuldinTäschcătreZermatt (1604m),undeesteinterzisaccesulcuvehiculenon-electrice.Cu biletelepentruGornergratșineurcămîntrenulcucremalieră. GornergratBahnesteceamaiînaltăcaleferatăînaerliberdinEuropa,situată3089m.Drumuldurează33minute,incluzândstațiileintermediare:Findelbach,Riffelalp,RiffelbergșiRotenboden. Dupăceieșimdinpădureadebrazilafiecarevirajaltrenuluiapar peisajespectaculoase,cascade,lacurialpineșivârfurisemețe.Au șielvețieniiMocănițalor.Liniaferatăafostelectrificatădela punereaeiînfuncțiuneînanul1898,fiindprimadeacestfeldin lume.NeechipămdeiarnășilăsămînurmăHotelulKulmhotel Gornergratcupanorameuluitoaealevârfurilormuntoasedinjur. HotelulseaflălaceamaimarealtitudinedinEuropa,3100m.Ne îndreptămspreCreastaHohtälliurmândsăneîntoarcempela bazaghețaruluiGornerspreRottenboden,apoispreZermatt. Suntemsinguriituriștilaora7:30.Eîncădevreme.Munțiistau agățațidecer.Invaziacețurilorobtureazăpriveliștea.Unvisintangibil,dintr-oaltăviațăcoboarășiurcăîntandemcunegura. Fluviidenoricrescdepretutindeni.Dincândîncândsedeschide ofereastrăalpinăpemareleecrancelestprinzândîntreacătluminafugară.Munțiipatrumiariaparcafatamorgana.Înaceastă lumecurioasă,cândceațasespargeici-colo,ghețariiîșiîncepex-

odul.Seteadelibertateaghețiiprovocatădeom.Sferealbastre cuaripialbe.Stăpânipevânturișipenouri,Alpiiîmbrățișezează infinitulalbdemilenii.Urcămcuspor.Nuestenimeniînaintea noastră,niciînapoianoastră.Priveliștifantasticedintoatedirecțiile.Traversămcâtevaporțiunidestâncă,cublocuriimense depiatră.RealizămcătimpulnecesarspreCabanaMonteRosa estemaimaredecâtamprognozat.Ajungemlaostațiedeschi nefuncționalăRoteNäse(3251m).Recitimcuatențiefoilecuindicațiiledespretraseu.Ne-amabătutdelatraseucontinuând înaintepeCreastaHohtälli,înlocsăfacemladreaptasprepoteca delabazaghețarului.Suntemdoarnoi,douăfurnicimontaniarde într-oimensitatedestâncășigheață.Eușorsăfiimicînlumea uriașilorglaciari.Labirintulalbmăcopleșește.Răbufnescîntr-un atacdepanică.Trebuiesăfacemcaleîntoarsă,săgăsimindicatorul,potecașisăluămtrenulînapoidelaRottenboden.Timpul estepreascurtpentruaparcurgeîntregultraseupejos.Vremea seîmbunează.Dupătreiceasurirevenimpetraseulcorect.Începe coborârealungăspreghețarulGorner,unuldintreceimaimari dinAlpicuolungimede12km.Pascupas,mișcarecumișcare măcalmez.Privireaîmiesteatrasătottimpulcadeunmagnet demasivulMonteRosașimareadecresteșivârfuridimprejurul ghețaruluiGorner.Fluviidezăpadă,toboganealbeplinede moreneșerpuiescîntr-untabloufantastic.Olecțiepracticădegeografiepredatădecreatoruluniversal,MamaGeea.ZărimLacul GornerseeșiCabanaMonteRosa.Ofloarecolțîmizâmbeștediscret.Câțivafulgideneavalseazănostalgic.Neîntâlnimcucâteva grupurideturiști.Noiîmbrăcațideiarnă,alțiidoarîntricouri. Vârsteșianotimpuridiferite.Măresczoom-ulcâtpotdemultpentruapăstraînmemoriafotografiilorcăldărileșivăileglaciare, stâncileșlefuite,imenseleautostrăzialbeșipiscurilenăucitoare. Undansamețitorîntr-olumestatică,asemănătorrotiriidervișilor. UrmămocurbădenivelsuspendatăavândînfațăMatterhornul (4478m),unuldintrevârfurilecelemaispectaculoasedinlume. Creștedinzăpadăasemeniunuicanin(dinte)alpin.PiramidasimbolaElveției.CaunvârfdecatargînoceanulacelordepiatrăvârfulRiffelhorn(2928m)seînscrieperfectînprofiluldemare altitudine.

ÎnapropieredestațiaRotenbodenneîndreptămsprelacul Rifelsee.Grupuriledeturiștidevinmainumeroase,lafelșipotecile.Trenulcucremalierădeculoareasângeluicoboarăpeaorta feroviară.Simtcummătopesc.Senzațiiledintimpulzileimă copleșesc.Amnevoiedetimppentruaasimilaimensitateaalpină șitablouldincareamfăcutpartepentrucâtevaore.Darconform unuiproverbelvețian Îțitrebuiepicioarebunesăducioîntreagăzi denoroc! Șicemaizi!

Amintiri §ipohte copil[re§ti

FLORICABUD

Cum maihăt, amfostînpăduredupăhribe,frăguțeși mure,dară,ar trăbui săfacemozămucăpe pthitoi ori purșisimplusălefrigemsimpluîn oloi șiceapășila sfărșitsă țâpăm cătevafirede petrinjel. Acu,lângăzămucade încinsnuștiudacăarmergeundețdehorincă,dară,nicinu poțimergelacoasăcucâtevahribeîn rânză.Maibinesă cotăm înafumătoaresăvedemce-omgăsiînea.Dacă,gospodărianu areafumătoareînodoratuncine-omsuiînpodsă cotăm bunătățuriceseascundatârnatesubgrindă.Destăpânulcășii nueste colduș, apăitrebesăfie: clisă,cărnați, tobăși ciontele porculuipuselaafumat.Dupăcumştietotromânultrăitorlaţară saulaoraş, tripletadeaur —decareţăranulaavutpartede-a lungulvremiişicarel-aţinutînputere—afostînjghebatăde voieoridenevoiedin:mălai,slăninăşi...horincuţă,bat-ovina! Iarna,dupătăiatulporcului,viaţațăranuluiseîmbunătăţeacu... cărnaţi (cârnaţi), călbaşi (caltaboşi), jumere,thişcăcusânge (sângerete),tobă.Cineeraharnicșiavealivadăcupomifructiferimai multcasigurcănuregreta.Adevărat,culesulpoamelorerao greutateînplus,șiundeerauprunci,strângerealorcădereape umeriicelormici.Nusepreaputeatrăidepeurmapoamelor,nu eraulivezimarieraucâțivapruni,meri,corcodușeșiicișiacolo câteunpăr.Dareranevoiedecâteunpomcâtpentrupruncicât pentruun pthic dehorincă.Traiulzilnicșiniștegrițarieraasiguratdemălai,grău,orz,ovăz, mărhăi(vaci),porci, galițe(găini),nicidecumdepomărie,careaeraunmoftpentrucadomniimari săaibăundestalaumbră.

Ceamaibunăhorincăestecea ţiştaşă (curată).Adicăceafăcutăfienumaidinprune,fienumaidin pereputuroase. Darpână laurmăniciceadin poame amestecatenuestede lăpădat. Prunelesemacinăcu dărălăul directîn ton (butoi).Dupănouă zileborhotulrezultatsepoateducela horincie (pălincie).Merele trebuiesăsteadouăluni,pânăborhotulestepregătitsădevină horincă.Borhotulsetoarnăîn căldare (cazandecupru)şise fierbevreodouăore,pânăîncepesăcurgă vodca.Easemai fierbeîncăodată,pânăajungelatăriadeşaizecidegrade.Nuam avutcazanartizanalacasă,dareraufamiliicaredeţineau căldări Eleaufostconfiscatedecătrecomunişti.Darsezvoneştecănoile sfaturicecurg dinspre UniuneaEvropeană suntcamanapoda.Vor săpunăgândrăucăldărilorparticulareşideasemenearitualului desacrificaretradiţionalăaporcuşoruluiromânesc.Măcar,ceide

vârstapărinţilormeiautrăitdupădatiniledragilor.Cevafi,vafi!! Eiaufostultimageneraţiedeţăraniautentici.Noua tranşă este alcătuitămaimultdin domniscarăşi, adicănicidomni,nicițărani. Aceştiauităcinesuntşiprivesccujindspresupermarket,bată-l vina!Supermarket-ularetoateşanselesădevină simbolul noului valdeţăraniromâni.Şi,probabil,că MăriaSaSupeboldul va ajungeînsemnulcevaînlocuispiceledepestemaţării.Cinemai arenevoiedebătrânelespice?Eletrebuierecoltatecândsoarele frigemaitare.Dar,laurmaurmeinuestevinatrăitoruluilațară deschimărilececurg,grăbindritmulviețiisianoilorobiceiuri. Darmaibinesăneîntoarcemlahorinca,pălincasauțuicanoastră.Dupăcumamspus,easepoateobţineşidinamestecde pere,mere,prune,caise,piersici,dinoricefructpecareîlare ţăranulîn pomărie.Duziiaudispărutdemult.Țuicafăcutădin pereputuroase sauprunebistriţene,prunulnostrudinbătrâni, esteconsideratăominunăţie.Primulşuvoidinhorinca,fiartăde două,cesescurgesenumeşte arămnhită.Acesteprimepicături dinlicoareafermecatănuauvoiesăseamestececuhorincapropriu-zisă.Deaceeaestestrânsăcugrijă, piccupic, într-o oiagă (recipientdesticlă)şipăstratăcusfinţenietotanul,fiindfolosită caleacdeuzextern.Ogurădehorincuțănuafăcutnimănuirău! Dovadăcăţăranulromânnuaavutcolesterol,elştiindcăhorinca topeşte slăninadeporcpecareoconsumazilnic.Potsă-ldauca exemplupetatălmeu,Ioan,careatrăit92deani,deșimâncazilnicslănină...launpahardetărie. Mamica îlcertadesdincauza slăninei.Maialesînzileledesărbătoaremare,cânderauatâtea feluridemâncare, taticul mergealaafumătoareșiîșităiaun dărabdeclisă.Mamaluafoc:„MăiIoanedacăintrăoarecineacum peușășivedecă mânâciclisă înziuadePaști.Treabă-iasta?”Tata nuziceanimic,îșivedeadeclisalui.Bunăslăninuțăștiausăfacă! Cânderammicioțineauînpodșidirijaufumulspreea.Darmai apoi,tataafăcutoafumătoareîngrădină,undeslăninașicârnațiisepăstraubine,toatăvarapânătoamnatârziu.Adevăratcă tataputeasăseialaîntrecerecuoricecosaș.

Tatanuerapreavorbăreț,nuștiuîntreoamenicumera,dar acasăeratăcut.ȘtiamdelabunicaValeria,mamasa,degeabalaajutatsăînvețenus-aprinsșcoaladeel,cadealtfelnicide fratelesăuMilian.Auiubitpământul,nevrândsăplecedinsat. Bunica,fostăpremiantă,școalaofăcuseînlimbamaghiară,lua lipsadeintersșcolaralprunciloreicapeoînfrângerepersonală. Dinpăcate,băiețiisemănaucutatăllor,VictoruluiHedeș,repetentulclasei.Plângeabunicacândpovestea.I-auplăcutbunicului:pământul,femeile,crășmeleșibăutura.DacăunchiulMilian i-acălcatpeurme,tatacelpuțin,chiardenuaînvățat,măcarnu aintratîncrășme,elși-abăuthorincadinoiagalui.Maimultca horincuţa,spaimacolesterolului,petatal-asusținutmunca.An dean,fieprimăvară,fietoamnă,darmaialesvara,laaproapepatruzecidegrade,eleranelipsitdelacâmp,alăturidemama.Einu auvrutsărenunţe,niciînruptulcapului,la găzduşag, cepresupune:muncă,muncășiiarășimuncă.Acum,cinesălucreze pământurile,cândtineriicunoscdoardrumurileceducla…discoteci.Nupoțisăîiînvinovățești,nicipeei,cândacestaestemersullumii!

STEJARUL, CAOSALCIEPLÂNG{TOARE

Scriuacestarticolîntr-oduminicămiraculoasă,despre carecalendarulseîncăpățâneazăsăindiceintrareaîn lunaoctombrieînpofidazileide-afarăcareaparținemai degrabăanotimpuluiestivaldecâtceluiautumnal,ziscăldatăîntrunsoaredeculoareamieriișiauruluivechi,cu31degrade anunțatepentruBucurești.Dinpăcate,aceastăzibinecuvântată meteorologicurmeazăuneisâmbetesportivepentrucare termenuldezastruoasăemaicurândtemperat-continentaldecât încărcatdeniscaivaexagerațiuni.Vorbesc,așacumbinecredcă majoritateadintredumneavoastrăauînțeles,despresabatul rugbysticpecarestejariinoștricarpatinișil-aupermislaCampionatulMondialdeprofildupăceledouăcrâncenesalahoriidin partideleanterioare,celecuIrlandașiAfricadeSud,încareau înregistratsuavelescoruri:8–82și,respectiv,0–76.Nu,nuenici oironieaici:fațădeplanturosul0–84deieri,rezultateleanterioarepotficonsiderateblândeșinumaibunepentruarotunji totalulcelor242depuncteîncasatepânăacumîntr-ocompetiție careîncănus-asfârșit.Căcidacăesănejucămde-asuperlativele, haisăneamintimscorul-fluviuconsemnatînurmăcu20deani, în2003,înpartidaoficialăAustralia–România:90–8.Sigurcă da,întoateceleexistălocpentrumairăușineașteptateconsolări. Depildă,la C.M.dinacelașian2003,reprezentativacangurilorsasupăratpealțiadversarișimairău,făcându-iarșicedeomanieră încămaiconvingătoare.142–0cuNamibia,dacăesăfimexacți șidebunăcredință.

Dardacăesăfimașijdereacaînrânduriledemaisusșiîn continuare,secuvinesăconsemnămcăcincisprezecelenostru nunumaipare,văzutdedeparte,cichiarafostde-alungul timpuluiciucabătăilorlamaitoateCupeleMondialederugby, precumșiechipacucaretoțiceilalțicompetitoriși-auîmplinit scorurilenecesarepentruapromovaînetapelesuperioare.Acești stejari,cares-audoveditcelmaiadeseaîndoitetrestiiorisălcii plângătoarepot,laoadică,săsefăleascăpebunădreptatecu performanțadeasenumăraprintrecelenumaidouăsprezece țăricareaufostprezentelatoateedițiileCupeiMondiale,cu excepțiaaceleiadin2019,dinJaponia.Maimult:înpalmaresul istoricalRomânieisuntînscriseșicâtevavictoriiînfațaunor campioanemondialesauunorprestigioasecâștigătoareale Turneuluicelor5națiuni(Franța,ȚaraGalilor,Irlanda,Scoția...).E adevăratcădincelevreo30demeciurijucatedestejarila competițiamondialăderesort,n-aucâștigatdecât6lacaresperă să-ladauge,înacestan,peal7-lea,cuTonga.Darrăspunsulla eventualulrictusmușcătorgeneratdesubțirimeapalmaresului rămâneacelamenționatcâtevarândurimaisus.Prinurmare, ținețimintetreișpecuvinte:rugbyștiiromânis-aucalificatla (aproape)toateCupeleMondialedesfășuratepânăînprezent!

Ceeacealtora(fiindcă,defapt,laacești„altora”amvrutsă ajungeudupăacestprelungșiprea-latocol)nupreale-afostla îndemână!Baîncășimairău!Calificarealaturneulfinal,carea devenitlauniiregulădeconduităcompetițională,laalțiiafostși continuăsărămânăvisulvisurilorșiperformanțaperformanțelor. Lafotbalmărefer,bineînțeles,saulaceeacepeplaiulnostru mioriticpoartăilegalacelnume,funcționândclandestinșisub denominațiaoneroasădedisciplinăsportivă.Eliminărilesucce-

sive,andeanșiincorporealeformațiilorromâneștiîncădin primeletururialecompetițiilorcontinentaleintercluburisunt edificatoareînaceastăordinedeidei.Iarînalta,n-osă-mispuneți miecăunmeciOțelul–FCSBsaupartideledisputatedeNaționala RomânieicondusădecetățeanulcubuletindeCapitalămoștenit peliniedefamilie,(așa-)numitulantrenorEduardIordănescu,în companiaatotsoiuldeinamicigenAndorra,Belarus,Kosovosau Israelseîncadreazăînvreunfellacapitolulfotbaleuropean. Fiindcă,nu-iașa,competițiacarereuneșteselecționatelepomenitesecheamăPreliminariileEURO2024șinecumaltfel,iar campionatulîncareactiveazăOțelulGalați,VoluntariVoluntari, DinamoBucurești,PoliIașișialteleejusdemfarinaeestesituat, dupăcumseînvațălaprimelelecțiidegeografiedelagimnaziu, într-oțarădincontinentulcupricina(mărog,cuexcepțiilede rigoare...).

ÎnaceastăultimăedițieaCampionatuluiEuropean–pescurt, EURO–noiamfostdinnoublagoslovițicuunnorocchior,urnele dincares-auextrasadversareledinpreliminariifiind,pare-se, madeinRomaniasaumânuitedepersoanecareauabsolvit diversefacultățiprinpatrianoastră.Altfel,numaiîntâmplarea singurănuaveacumsăneofereogrupăcuconcurențiatâtde bicisnici,fotbalisticvorbind,plusunrivalpecarestatulromânnici măcarnu-lrecunoaștecanațiunedesinestătătoare.Cutoate asteane-amchinuitamarnicsăajungem,lajumătateaîntrecerii, peloculsecundîngrupă–chestiedatoratănuatâtjocului practicat,câtmaicuseamăghinionuluioponențilordetreilei dăruițidesoartăprecumșișanseinoastrepiramidale.Căcipentru nivelulvaloricalfotbaluluiprofesatdetricoloriiîngalben, adjectivullamentabilîmipareasepotrivicelmaibine:nicioidee, niciotactică–desprevreostrategiecesămaivorbim...Eadevărat căselecționerulechipeinoastrearputeainvocafaptulcăastae calitateafotbaliștilorpecare-iareladispozițieșicăniciCarlo Ancelottin-arputeasăfacăbicideAnulNoudinfeldefelde Alibecicareiselivreazădelacluburipepostdevedete(câteodată chiardeautenticifotbaliști).

Așastândlucrurile,obstinațiacucarenepropunemsăne calificămlatoateturneelefinalecuputințășineputințăcapătă uncalibrușioînverșunarecarearsunadramaticdacăn-arfi alunecatdemultîncomédie,cuaccentpee.Sănecalificăm–pentrucarescop,înafarădeaceladeanecalifica,purșisimplu?! Ne-ampropusvreodatăsăcâștigămuntitluorisăatingemmăcar nivelulsemifinaleiuneiconfruntăriinternaționale?Iardacănu, pentrucenemaistrofocămatâtcunenorociteleasteadecalificări dincareamajunssăfacemnișteperformanțeînsine,niște veritabilesuccesuri,demnedepusînramă,nișterecorduribune deatârnatînvitrinaornatăcuizbânziadevărate?Esteperformanțarugbysticăromâneascăaprezențeilatoateturneelefinale aleC.M.(minusJaponia,cumamzis...),oreușităautentic-sportivă,cucaresăsemândreascăoțară,pecaresăoslăveascăun poporșicaresăconstituieunexempluluminospentrutoți sportiviiuneinațiuni?

Îndoi-m-așșin-amcui,dupăcumziceocunoscutăbaladă...

Aceste volume se află in atenția cronicarilor noștri pentru eventuale recenzii ex tinse. Multțumim autorilor și editorilor.

emnul vizual sub care stă Neuma este un trandafir, această floare care transcende graniţele culturale, religioase, etnice, deoarece frumuseţea și armonia semnificaţiilor sale sunt un symbolon care are puterea de a ne aduce împreună Trandafirul NEUMA este un trandafir înflorit, rosa centifolia, trandafirul cu o sută de foi, metaforă a cărţii și a revistei și vorbește despre curajul de a înainta crezând până la capăt într-un ideal. Neuma este un semn de notaţie muzicală fără portativ, constând din puncte și virgule, folosit în Evul Mediu pentru cântarea liturgică Astăzi NEUMA este utilizată doar în cântarea bizantină și gregoriană, în special în comunităţile monastice Dincolo de această semnificaţie, care deja o singularizează, o frumoasă poveste spune că NEUMA ar fi la origini un proto semn care, în funcţie de nevoia cititorului, semnifica gest scenic în teatru, sunet în muzică, cifră în matematică Această generozitate și disponibilitate de dialog cu celălalt, până la transformare, pentru a împlini nevoia interpretului său, fără a se pierde pe sine, dimpotrivă, îmbogăţindu-se, a făcut ca NEUMA să fie cel mai potrivit nume pentru Editură și pentru Revistă Revista NEUMA este o revistă cu profil cultural La fiecare două luni veţi putea citi un număr dublu care va acoperi teme de la literatură la istorie, de la teatru la filosofie, de la sport la educaţie, veţi putea urmări viaţa culturală a românilor din diaspora și veţi putea descoperi împreună cu noi adoles- cenţi talentaţi la rubrica „Teen Spirit “ , veţi afla care sunt cele mai recente căr ţi ale Editurii NEUMA și îi veţi putea cunoaște pe autorii lor, iar despre complexa și bogata dramaturgie contemporană românească veţi putea citi în paginile consacrate teatrului, veţi afla despre cele mai noi apariţii editoriale prin recenzii ale celor mai recente și valoroase cărţi din literatura română contemporană și din literatura străină iar oameni de cultură din ţară și din străinătate vor fi mai aproape de cititorii noștri prin interviuri

SDeceNEUMA?

Credem cu tărie în impor tanţa și în necesitatea culturii, în rolul ei formator esenţial. Răspândind lumina culturii în întunericul ignoranţei putem să ne aducem contribuţia - o picătură - de armonie într-o lume frământată.

(Extras din Editorialul primului număr al Revistei NEUMA – 1-2/2017)

CARTEADEPOEZIE

MenuțMaximinian

PoetealeClujului

PremiileFilialeiClujaUSRpeanul2022

CARTEADEPROZĂ

NicoletaMilea

PovestiridepeDealulLacrimilor

CARTEADEPOEZIE

AdrianȚion

Sfârșitulnesfârșitalpoeziei

VOLUMENEUMA

AnaDobre

FlaviaAdam

FOCUSNEUMA

DumitruAugustinDoman

MonicaGrosu

EVENIMENTEDITORIAL

EvelyneCroitoru

Poezia,oevanghelielapersoanaîntâi

VOLUMENEUMA

CodruțRadi

PROZĂ

AnaHeța- Viorica

CARTEAPENTRUCOPII

VictorRusu

CrisulaȘtefănescușimotanulȚuțu

VOLUMENEUMA

LucianGruia

VictorRusu

PROZĂ

ElinaAdam- Cearșafulscrobit

CARTEADEPOEZIE

IoanaDiaconescu

Maturitateaunuidebut

VOLUMENEUMA

NicoletaMilea

ElinaAdam

AVANPREMIERĂEDITORIALĂ

MarianaGorczyca

Dunărea

TRADUCERI

GeorgeVolceanov

RejtőJenő(P.Howard).MalulBlestemat

AVANPREMIERĂEDITORIALĂ

SoniaElvireanu- Sophiana

LITERATURALUMII

EvaLianouPetropoulou

VIAŢACĂRŢILOR

MirunaDrăghici- Ultimulmagician(I)Hobbitul

ARTĂ

ElenaAbrudan- AnulPicasso

ETNOLOGIE

MenuțMaximinian- Steaguldenuntă

CONFESIUNI

DeliaBodeaIacob

COLŢULLUIYORICK

Radu-IlarionMunteanu

Prinț,memorialistșiprofesor

PLASTICĂ

CodruțRadi

Pictura,oaltămuzică

Cafeauacaartă

TEATRU AlexandruJurcan

VaramameișivaraluiAntofie

ECRANLITERAR

AlexandruJurcan- Catrestiile

CINEMATECA RalucaFaraon-

DumitruUngureanu- Simfoniatimpului

CĂLĂTORII

RamonaMüller- Exodînalb

CULINAR

FloricaBud- Amintirișipohtecopilărești