Revista Neuma nr.7-8/2023

Revistă culturală finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii

INVITAŢI SPECIALI:

Gheorghe Grigurcu

Angela Baciu

Kocsis Francisko

Nicolae Avram

Liviu Franga

Mihaela Codruța Megan

INTERVIU

Elena Abrudan

în dialog cu Menuț Maximinian

EVENIMENT:

Lansări Neuma: București, Callatis

Ioan Holban - Centenar Ion Caraion

Gh. Glodeanu- Studii critice

EDITORIAL

AndreaH.Hedeș

Dascălișiscriitori

CURSIV

HoriaGârbea

Demnitateșivanitate

APARIŢIINEUMA

INVITATSPECIAL

GheorgheGrigurcu

Orgiaunorrelicve

AngelaBaciu

ScrisoarecătreAnneSexton

KocsisFrancisko

NicolaeAvram

LiviuFranga

MihaelaCodruțaMegan

EVENIMENT

LansareNEUMA

laUniuneaScriitorilor

VolumNEUMAlansat laLibrăriaAcademiei

LansarecusucceslaCallatis

UnnouregalpoeticlaSinaia

POEZIE

MihaelaRoxanaBoboc

MariaCalciu

PROZĂ

POEZIE

EllaLeynard

ConstanțaPopescu

GabrielaChiran

PROZĂ

AlexandruJurcan

AVANPREMIERĂ

AndreaH.Hedeș

Însemnareauimitoareicălătorii aIaneifetițalicurici

TINERIPOEŢI

TudorȘtefanGoția

ESEU

CarmenDuvalmă

SpațiulînprozaluiI.L.Caragiale

TEATRU

CosminAndreiTudor- Îndoiala

INTERVIU

ElenaAbrudanîndialog cuMenuțMaximinian

PUNCTEDEVEDERE

LiviuCapșa- Pretexte

RĂZLEŢE

GeluNegrea- Magiatitlului

CENTENAR

IoanHolban-IonCaraion

STUDIICRITICE

GheorgheGlodeanu

Marioșivrăjitorul

INMEMORIAM

GeorgeVolceanov

RăzvanNicula

Thequest.Powerhour

LuiVirgilStanciu ISSN2601-1905

Director: AndreaH.HEDEȘ

Redactori: FlaviaAdam,FloricaBud,AlexandruJurcan, MenuţMaximinian,NicoletaMilea,GeorgeVolceanov Redactorasociat: HauKieuBich(Vietnam),ErsinEngin(Turcia)

Corector: AlexandruHedeș; PrezentaregraficășiDTP: GeluIordache

Autoriicaredorescsătrimitătextepentrurubrica„TeenSpirit“ suntrugaţisătrimitătexteleculesecudiacritice,înformatelectronicla:redactia@revistaneuma.ro; RevistaNEUMApromoveazădiversitateadeopinii;responsabilitateaafirmaţiilorcuprinse înpaginilesaleaparţineexclusivautorilorarticolelor;RevistaNEUMArespectăgrafiaautorilor. Revistaîșirezervădreptuldeaselectamaterialeleprimite

Dasc[li §i scriitori

Parcăatrecutmulttimpdeatunci,șitotuși,grevaprofesorilor,declanșatăpe 22maiși„suspendată”abruptpe12iunie,edoarlacâtevazecidezile distanță.Unuldinmotiveledeclanșăriigrevei,pelângăcellegatde creșterea salariilor, a fost acela al statului cadrelor didactice. Mai țineți minte portretul dăscăliței, „pictat” de Octavian Goga asemenea unei icoane? „A vremii noastre dreaptă muceniţă,/ Copil blajin, cuminte prea devreme,/ Sfielnică, bălaie dăscăliţă.// Ca strălucirea ochilor tăi limpezi/ Poveste nu-i..” Exaltate pentru sensibilitatea de astăzi, versurile surprind însă o realitate a satului românesc, cu siguranță una a satului transilvan, în care dascălul, omul care cunoaște carte, era, alături de preot, unul dintre stâlpii comunității. Nici atunci dascălii nu erau oameni cu stare, cum nu erau nici mulți dintre preoți, dar considerația de care se bucurau era una remarcabilă. Am mai scris într-un alt editorial, în prima baie a nou-născutului se punea un creion,„o țeruză”, la fel și în leagăn, pentru a asigura copilului o soartă bună, de om cu carte. Statutul profesorului în societatea de atunci era unul pe care, profesorii de astăzi l-ar putea invidia: recunoaștere, onoare, demnitate, admirație, ideal spre care se aspira, fără prea mare legătură cu situația financiară pe care poziția de dascăl o aducea. Astăzi, din nefericire, statutul social este asigurat numai de situația financiară și de puterea pe care o dă situarea cât mai aproape de vârful ierarhiei, cele două mergând, de multe ori,„mână în mână”. Legi universale, adevăruri spirituale, dacă vreți, precum binele, adevărul, dreptatea, frumosul, generozitatea, care apar în toate religiile, școlile de gândire, de mii de ani, în încercarea de a eleva umanitatea, par astăzi a nu fi altceva decât naivități.

În acest context, îndrăznim întrebarea: care este statutul scriitorului astăzi, în România? Cu foarte mici excepții, a afirma, într-un cerc, mai mic sau mai mare, (unul în afara lumii strâmte a scriitorilor), că ești scriitor, e echivalent cu a spune că tai frunze la câini sau că ești vreun inadaptat social cu capul în nori, în cel mai bun caz. De multe ori, ideea de scriitor nu e privită cu ochi buni nici în sânul familiei, uneori fiind tolerată, cu oarecare condescendență. Sigur, pentru cei care trăiesc doar în propria „cutie”, (în lumea noastră mică numărul acestora este incredibil de... mare), poate părea greu de crezut, dar scriitorul, cartea, literatura nu au nici un fel de importanță în societatea românească în care trăim. Nu întâlnim decât cu dificultate scriitori români contemporani în manuale, în biblioteci, în școli, iar în mass-media, la televiziuni, pe alte canale de comunicare, scriitorii există, de obicei, dacă se zbat să existe: singuri, nesusținuți, nepromovați, pe șleau, nebăgați în seamă. Nu există programe pentru limba română, pentru literatura română, pentru cultura română, programe care ar edifica sentimentul de apartenență, de identitate națională, de patriotism, cuvinte ajunse aproape indezirabile, și care ar cultiva acele legi universale de care aminteam: binele, adevărul, dreptatea, frumosul, generozitatea.

Fără a ne ocupa de mintea și sufletul copiilor, ne putem mira de starea în care a ajuns societatea noastră, de dezumanizarea în care se scaldă cu nonșalanță, într-o perfectă lipsă de conștiință? Epidemia azilelor groazei, conduse, „verificate” și susținute de oameni a căror tinerețe s-a desfășurat după Revoluție, deci care au

AndreAH.Hedeș

https://ovidiubujor.ro/

cunoscut „binefacerile” tranziției și democrației originale arată că liber tatea atât de prost înțeleasă cum s-a per mis la noi naște ceea ce vedem, aflăm, cu oroare, la televizor Î n această situație, care e statutul scr iitorului român, de cât respec t și recunoaștere se bucură el în societate? Românul, născut poet, nu mai știe poezie, nu mai citește poezie, nu mai citește nici proză, de fapt, majoritatea nu mai citește nici postările, de mici dimensiuni, de pe Facebook

Dacă astfel e prețuit scr iitorul în cetate, cum stau lucrur ile în rândul breslei? Într-un mediu ostil, unitatea, ideea de unde -s doi, trei, mai mulți, puterea crește, ar părea cea mai firească for mă de rezistență, dacă „asaltul ” asupra cetății care l-a izgonit, (un asalt cu opere literare meșteșugit scrise, se înțelege), nu este posibil. S-ar mai putea crede că respectul de care nu se mai bucură scriitorul român în cetate este la el acasă în inter iorul breslei. Așa s-ar putea crede. Din păcate, totul se contestă, totul se dispută, totul se târăște în noroi sau în ridicol, cu o frenezie și o tenacitate greu de înțeles. Scriitorii se stimează și se iubesc între ei până când unul părăsește încăperea. După care încep să cadă primele măști. Dacă se mai ridică unul și iese, mai cade un rând de măști, se mai spune un rând de „adevăruri”. Principiul reciprocității func ționează și el de minune. Cât despre cronici, despre cr itica de întâmpinare, am mai spus, a ajuns să fie considerată critică de cur toazie, dans de societate. E nevoie de mult curaj astăzi pentru a spune lucrurilor pe nume, în orice domeniu, în cel literar cu atât mai mult. De aici și cronicile „cuminți”. Întârzierea sau refuzul publicăr ii cuiva într- o revistă sau o editură stâr nește fur tuni fantastice, trăsnete și fulgere pe care ar fi invidios chiar stăpânul fulgerelor din Olimp

Atenți mereu la ceilalți, la cât de puțin se mulează pe așteptările lor de autori de geniu, acești autor i se bălăcesc, în schimb, într- o totală auto -indulgență Cum e posibilă o astfel de desconsiderare a ierarhiei valorii? Sigur că factorii sunt multipli, țin de o banalizare a elitismului, a calității, de coborârea în der izor iu a muncii, a talentului Nivelarea societății într-o masă de mediocrități, în cel mai fericit caz, ideea de „și eu pot ” devenită „și eu merit ” și ajunsă, mai apoi, „doar eu merit tot ce e mai bun”, a transformat și lumea literară într-un cerc în care, mângăiați prea multă vreme pe creștet, mulți cred că merită totul Festivaluri, evenimente, recitaluri în care sunt mulți veniți, puțini chemați, dar toți ajung să stea, la un moment dat pe aceeași scenă, în aceeași poză, chiar pentru istorie, nu fac decât să inflameze orgoliul unora, să îl rănească pe al altora și să deruteze cu definitiv publicul, îndepăr tându-l și mai mult de literatură

Chiar dacă există un eveniment, o revistă, o editură care să mențină niște standarde, de obicei considerate ofensatoare față de talentul uriaș al refuzaților, vor exista alte zece evenimente, reviste, edituri care să îi primească pe neiubiții de muze cu brațele deschise. Cu toții se vor considera validați. Excepția devine în ochii acestora element malefic și nu o minimă formă de rezistență la asaltul nulităților. Nici criticii sau editorii nu stau mai bine. În lumea lui o apă ș-un pământ, toată lumea are pretenții, iar editorului sau criticului i se cere să joace rolul de ospătar, vorba unui prieten: Garçon, ciorba e cam rece! Oameni care nu au confirmat, care nu s-au afirmat, emit pretenții de premiați cu Nobel sau de Picasso. Drumul lor trebuie să fie lin, un covor de laude, un cor cântând imne și osanale, aplauze, aplauze, aplauze, atât și nimic mai puțin... Ar fi o nedreptate să nu avem în vedere și consacrații osificați, cei cărora muzele le -au surâs, cei cărora For tuna le -a surâs și ea, odată, demult. În siajul acelei bune vestiri, au plutit lin, ca pe aripile zefirului, surzi la altceva decât propria creație, reîncălzită la inter vale apreciabile de timp, cei care se trezesc acum singuri, pentru că, nu-i așa, nimic nu crește la umbra marilor copaci. Dar asta nici nu e o problemă, un mare rege a consacrat deja mărețele vorbe: După mine, potopul!

O nonșalantă lipsă de considerație, de politețe, de simț al măsurii, de respec t pentru nume și pentru muncă, marchează statutul scr iitorului în cetate ca și în breaslă- oaza de rezistență a acestuia Ecourile grevei profesorilor s-au stins de mult O grevă a scriitorilor nu ar avea cum să înceapă, câtă vreme aceștia par să sufere de blestemul mioritic unde -s trei, doi se vorbesc și uneltesc Atâta timp cât nu ne unim și nu ne respectăm noi între noi, cum să putem aștepta recunoaștere și respect de la ceilalți?

Demnitate §i vanitate

Grevaprofesorilorcucares-aîncheiatanulșcolarși universitar2022-2023,maimultcelșcolar,pentrucă universitățileaufuncționatnormal,aavutcaobiect revendicărisalarialealepersonaluluididacticșinedidactic. Comentariileauvenit,catotdeaunaîncontradictoriu.Uniiau susținutcăprofesoriinupottrăidecentcuceleoferăstatulșie firescsă-lstrîngăcuușa.Alțiiaudeclaratcăprofesoriiaudestule avantajeșifacpreapuțin,eiînșișiavîndrezultateslabela definitivate,eleviilorfiindadeseajalnici(liceecupromovabilitate sub50%sauchiar0%laBAC).Cădaumeditațiinefiscalizateîn timpce,laclasă,nupredaucumtrebuie.

Înreplicaunorcriticicarelis-auadus,profesoriiauvorbit despreîncălcareademnitățiistatutuluideeducator.Uncadru didacticcuvechimepoateaveasalariumaimicdecîtpărinții elevilorsăicarearfi,săzicem,agentdepazășifemeiedeserviciu launminister.Atunci,tînărulelevnuvaurmasă-șiridicenivelul pregătiriipemodeluldascălului,civaalegecaleapărinților necalificați.Sprepagubaîntregiisocietăți.

Totuls-aterminatîncoadădepește.Guvernuladatceva,prea puțin,laveniturileprofesorilor,grevas-aterminat,evaluareași BAC-uls-audatcusubiectecamjenante,cașiînaniiimediat anteriori,șicurezultatepreabunecasăfiecredibile.Iardemnitateacorpuluiprofesoralarămasnereparată,caonoareacoanei TarsțiadelaeternulI.L.Caragiale.

Întreagadiscuțienefacesănegîndimlademnitateași prestigiulintelectualilordintoatăsocietatearomânească.Întreei șiartiștii,desigurșiscriitorii.Ce„statut”auaceștiașidecearfi dezirabilpentruuntînărsăiacalealiteraturiișiartei?Sepoate spunecăvocațiaautenticădepășeșteoriceîndoialălegatădeo recompensăintrinsecă!Sepotdaexempledepoețișimuzicieni, depictorișiartiștifamelicișituberculoșicareși-audus,vorbalui MRP,„săracișifărăfocconcubinajul”cuarta.Etotușidepresupus căsocietatea„evoluează”șică,însecolulXXI,încaremuncabrută și-aredusincidența,oameniiaumaimuttimpșidispozițiepentru „plăcutazăbavă”încompaniacărților.Potacordaatențieși respectscriitorilorcaresînt–sauartrebuisăfie–altcevadecîtniște lăutaripelameselenobililorsau,caîncomunism,niștetolerațiîn măsuraîncareserveaupropaganda.

Darlucrurilenustaubinepentruscriitori(nicipentrualte categoriideartiști)înlumeadelanoi.Valorilematerialeșidecizia politicăs-auconcentratînmîinileunortroglodiți.Decidențiidin culturăsîntșiei,înmajoritate,niștepolitruci,nuauînțelegerea arteinicilanivelelementar.Sîntabsolvențiculicențetîrziișifără prestigiu,cudoctoratefăcutemalonest,discursullorpublicîiarată agramați,trivali,pușipemahalagism.Cestimăpoateaveaun ministrusauunprimarpentruunscriitor?Saupentruunpianist? Încomunismtotmaiexistauprinnomenklaturăpersoanecare voiausăparămăcarniștegeneroșimecenasausădemonstreze unrafinamentpesteal„tovarășilor”.

Iatăașadarcădemnitateascriitoruluielapămîntcași posibilitatealuideafirmareșichiaraceeade-aobținefoloaseîn condițiileuneipiețeinexistente.Ceicareaubani,nulecumpără. Ceicarearputeasăleapreciezeauvenituriprecare.Tristăsituație

decarenuneputemlamentaîndeajuns,darnicin-oputemdrege, oricîtamdeplînge-o.

Avenitînsămomentulsămătransformînavocatuldiavolului șisăvăinvitsăprivimșiparteacealaltă,întunecată,asituației, reversulurîtalmonedei.Cefacscriitoriiînșișipentruaîșiapăra demnitateaultragiată?Cîțidintreceicaresepretindscriitoriși plîngîncor,alăturidecolegiilorcuhar,depropriamilămeritămai multdecîtunsurîsironicba,cîteodată,sănuzicpreaadesea,un șutîndos.Da,societateaîidepreciazăpeautoriideliteratură.Însă, făcîndasta,nugreșeșteîn8-9cazuridin10.

Cazulpoetului,prozatorului,criticuluietc.careartrebui,nuzic slăvit,darprivitcustimădepublicșideautoritățiesterar.În rîndurileautorilorseînghesuiemarțafoii,uniicubani,care-și permitsă-iînghionteascăpeceiautentici,șiprofitădinplintocmai deincompetența,blazarea,dezinteresulpubliculuicasăîșietaleze vanitateadenimicjustificată.

Eipretindsăstealamasăcuzeii,vorprivilegiileprofesioniștilor șinusîntdecît,încelmaibuncaz,niștejalniciamatori.Am cunoscutcazurideastfeldeidioțicaredaulecțiituturor,carese preocupăexcesivdeînfățișareacărților–deșinicilagraficăși poligrafienusepricep-înlocsă-șideaseamacăpunctulcelmai dejosalviitoruluilorvolumîlreprezintătextelelorexcremențiale. Uniieditori–puțini–îitrimitlaplimbare,alțiiprofitădeorgoliullor imbecilșiîijumulescbine,daralții–mulți–leacceptăfasoaneleși maitipărescozădărniciepecarealți„critici”,deaceeașiteapă,o laudănemăsurat,fiindșisinguriicareaucitit-osauseprefacaofi citit.Darunrahatdecîinescăldatînsiropnusetransformă automatînbaclava.

Vanitateagoalăsecombinăcuautismul.Cohorteîntregide impostoriscriuîntotalănecunoștințădecauzăfațădemersul literaturii.Uniiscriupoezie(lacomputer!)caBolintineanu,alțiiau evoluatpînălaVlahuță,maipuținiauajunspelaavangardismși destuiîncăîlpastișeazăpeNichitaStănescu.Mulținicin-auhabar ce-icupoezia,oconfundăcuunșirdemetaforeși„definițiilirice”, àlaIonelTeodoreanu.Iarprozaîșiînchipuiecăesterelatareaunor fapte,pecareleconsiderăinteresantepentrucălis-auîntîmplat lor.

Așastîndlucrurile,deschiderea,cubunăcredință,aunuivolum deliteraturăromânăcontemporanădecătreuncititorinocent vaduce,probabilistic,laaruncareaaceluiteancdefoiși,poate,la jurămîntuldeanumairepetaexperiența.Maimult,dacădeschidereatomuluis-aproduscaurmarearecomandăriisuper-elogioasedintr-orevistădinceledoldoradeecouridincelemai deșănțate,încredereaîncriticăsevazdruncinașiea,fărășansa revenirii.

Delaovremem-amconfruntatcuosituațiestupefiantă, semnalatășidealțicolegi.Scriindcîteoprefață,autorulaproape căpretindeace anume săscriudespreel.Poateîșiînchipuiacăvoi acționaladictareși,lafinalîmivoipunedoarnumele?Poateau făcut,cualțiprefațatorioexperiențădeacesttipșiaucrezutcă mergecutoți?Depreciereascriitoruluiamerspreadeparte,dar vanitateanulitățiloraluat-omultînainte!

Numaiorganicitateaînevoluțieaexistențeinoastre,asumareaeicaocontinuitate nescutitădedificultățineîngăduieaavea unsimțământalîmplinirilor.Fărăoraportare ladubii,decepții,anxietăți,celemaiaparent categoricerealizărisepotrisipicumfrunzele autumnale.

★★★

Înciudaaparențelor,săreprezinteamneziaoprotecțiepecareși-oasumăființa? Unfeldeumbrelăasufletului,conformunui poetchinez?

★★★

Ironiaeantirevoluționarădeoarece amenințăarelativizacrezulrevoluționar.De regulărevoluționariin-auumor.„Femeile, copiiișirevoluționariidetestăironia,negațieatuturorinstinctelorgeneroase,aoricăreicredințe,aoricăruidevotament,aoricărei acțiuni”(JosephConrad).

★★★

Visascunsînpropria-ineîmplinire,asemeneaunuianimalînvizuină. ★★★

„Celcaresecomplaceînkitschcredecă sebucurădeoexperiențădeînaltăcalitate. Arfisuficientsăsespunăcăexistăoartă pentruinculți,totașacumexistăoartăpentruceicultivați,șicădiferențadintreaceste douăorientăritrebuierespectatăașacum suntrespectateorientărilereligioasesausexuale.Însă,întimpceadepțilorartei«culte» Kitsch-ulliseparekitsch,adepțilorKitschului,lăsândlaopartesituațiilemenitetocmaisă«oripilezeburghezul»-nulisepare demnădedisprețmareaartădinmuzee (care,dealtfel,expunadeseaoperepecare gustulcultivatleconsiderăkitsch).Dincontra,considerăopereleKitsch«lafel»cucele alemariiarte”(UmbertoEco).

Stupoareaunuivisînfațaaltuivis.

Provizoriuladevenitpurșisimpluun modde-afi.Permanențan-arputeafi,aiciși acum,decâtunaimaginativăprecumoluminăorbitoareaneîmpliniriiînseși.

Aziți-aifăcutoconcesieindignă.Aipreferatatrăiînlocde-ascrie,plecândladrum cumașina…

Gheorghe Grigurcu

Orgia unorrelicve”

Imobilitateaeadeseataciturnă,concentratăînpropria-icondiție,doarmobilitatea viețiițineacomunica,aexplica,asejustifica, aseprelungi,atâtdetemătoarefațădepropriulsăudrum.

„Timpul,ladreptvorbind,nuexistă(doar prezentul,calimită)șitotușiluiîisuntemsupuși.Aceastaecondițianoastră. Suntemsupușilaceeacenuexistă.Fiecăevorbadespre duratapasivtraversată–durerefizică,așteptare,regret,remușcare,frică–oridespre timpulutilizat–ordine,metodă,necesitate –,înambelecazurilucrullacaresuntemexpușiecevacenuexistă.Darsupunerea noastrăexistă.Suntemînmodrealatașați prinlanțuriireale.Timpul,ireal,voaleazăcu irealitateasatoatelucrurileșipenoiînșine” (SimoneWeil). ★★★

Existăuntremurdelicat,abiaperceptibilalinexistențeiînexistențăcarene-oface uneoricomodacceptabilăînprezent,alteori caopromisiune(aceanumeegreu,dacănu cuneputințădeprecizat),ceamaitentantă promisiunedecareavemparte.

Senectute.Orgiaunorrelicvepecareîncepemaleadora.

„Tocmaiatuncicândceeacescriuia formaunuijurnal,amceamaimareimpresie deficțiune”(HervéGuibert).

Idealizeziuneleperioadealetrecutului, nuînultimulrânddinmotivul(egoist?)că n-aitrăitînelesauaifostpeatuncimiccopil (interbelicul),scutitastfeldeinsatisfacțiile pecarele-aifipututaveafiindmaiînvârstă. Poțialăturaviețiilordevenităistorieoviață fantasmaticăatalacareîncepisățiimai multdecâtlaceareală.

Misterulintangibilalmorțiinepuneîn situațiade-arecunoașteocotădemistersimilaralvieții.

AcredeînDestin,adicăacrederealmenteînsuccesulsauîninsuccesuldecare aiparte.

„Căințaadeseorinu-ialtcevadecâtresentiment.PreotuldețarăalluiBalzac: «Căințadumitalenu-idecâtsimțământul provocatdeoînfrângerepecareaisuferito,ceeaceegroaznic,edeznădejdeaSatanei șierapoatecăințaoamenilordinaintede IsusCristos;darcăințanoastră,acatolicilor, esteînfiorareaunuisufletcareseloveștepe ocalegreșitășicăruia,înlovituraaceasta,i s-arevelatDumnezeu.Dumneatasemenicu Oreste,încearcăsădeviiSf.Pavel.»Creștinul nu-isupăratpenimenișinu-inemulțumit denimic.Supăratșinemulțumitenumaide șipesine”(N.Steinhardt).

★★★ Balulmascataliluziilor.

★★★

Senectute.Unelogiucarețiseaducete facesărevezitextullacaresereferă.Îlaccepțidoardacătextulcupricinațisepareși ție„bun”.Încazcontrar,amabilitateagratuită aconfrateluiîțiaccentueazăsimțământul neajunsuluipropriuprinasocierecugreșealaacestuia.

★★★

Scriipentruacăutacuvintele,nuneapăratșipentrualegăsi.

★★★

Poetapropiindu-sedemedie,dar,regretabil,puținreceptivlaparticulelecele maifinealematerieilirice,asemeneaunei sitecuochiurileprealargi. ★★★

Herodotdespreobiceiuriledacilor.„Traciicarelocuiescmaisusdecrestoniauurmătoareleobiceiuri.Fiecareținemaimultde treineveste;cândmoareunuldintreei,o marezarvăseiscăprintrefemeișigrijiserioaseprintreprietenicasăaflecaredintre eleafostceamaiiubitădebărbatulei.Celei aleseisefaceurmătoareacinste:copleșită delaudelebărbațilorșialefemeilor,eaeste sugrumatălângămormântdeceamaiapropiatărudă,apoiesteînmormântatăîmpreunăcubărbatul.Celelalteîncearcăo adâncădurere,deoarecepentrueleestecea maimarerușinesănufiealese”.

Altruism.Neputându-teajutapetineînsuți,îțiajuțisemenul.

„

Strategie.Xîșipunecenușăîncap,se maculează,seînjoseșteparoxistic,trăgând cuochiullareacțiaCeluilalt,așteptândca aceastasăfiecâtmaifavorabilă.

Dimineațădeseptembrie.Dupăoploaie autumnală,peasfaltuludomulțimede melcidintrecareuniiatâtdemiciîncâtsunt ceimaiprimejduițidepașiitrecătorilor.Cochiliaunuiasemeneamelcișor,abiavizibilă, doarpuținmaimaredecâtunbobdestrugure.Darnuascundeoareînsineolume precumoriceunicatalvieții?

Scriptori.Uniiîncearcăa-șidisimuladecepțiaexistențială,alțiiși-oinventează.

„Ochiianimaleloraucapacitateaunui limbajelocvent.Prinei,fărăajutorulsunetelorșigesturilor,maielocvențicândseabsorb cutotulînprivirealor,eiexprimămisterulpe carenatural-arevelatșil-aînchisînei,vreau săspunnelinișteadevenirii.Aceastăstarea misteruluiocunoaștenumaianimalul. Numaielpoatesăne-odeschidă–căcieo starecaresepoatedeschide,darnudescoperi.Limba,încarearelocacestmister,este identicăcumisterulcareseexprimăînea: neliniște,emoțiacreaturiiplasateîntreregnulsecuritățiivegetaleșidomeniulaventuriispirituale.Acestlimbajesteprimulgângăvitalnaturiisubceadintâiîmbrățișarea spiritului,înaintedeaiseabandonaînaventuracosmicănumităom.Darniciundiscurs nuvaștisăspunăceeaceacestgângăvitștie săcomunice”(MartinBuber).

Risc.Odorințăacăreiîmplinireseamână multtimpsepoatetransformaîndezgust. Rănită,viațaîșiîntoarcefoaia.

Epreferabilsăcrezicăopersoanăare fațădetineoatitudinepuținconvenabilă decâtcontrariul.Scepticismprotector.„Gândeșterăușinuveigreși”(Rivarol).

Iluzia,unpăcatpurificator?

Scriptor.Unmodelatâtdelaxîngenerozitateasa,încâtpoatehrăniinobservabilo seamădeepigoni.

„Vinificatoruloccitan«LeRocdesAnges» alansat–pentrupiațaromânească,celpuțin –vinulCioran!Numelevinului,mărturisește producătorul,eobținutprinanagramarealui rancio («rânced»,înspaniolă),untipdevin oxidat,cugustlemnos,denucișideuntrânced.«Cioran»-explicăcomerciantul-«este șiscriitorulomonim,cuunstilascuțit,sobru

șiconcis.Găsimacesttemperamentînvinul nostru…»Delamucegaiulnobilalbrânzeturilorlarâncezealacioranianăavinului, pasulafostfăcut”(Dilemaveche, 2022).

Pestecincizecideani Florilerăului vorrămânedoarocuriozitate(opinialuiEmile Zola,cuprilejulmorțiiluiBaudelaire).

Oimaginespecularăaunuiobiect,mai convingătoaredecâtceareală.

A.E.:„Nuuita,colega,scrisuleunactprin excelențăpecabil.Cuușurințăpoatelăsa urmeregretabiledeopotrivăînființășiîn afarasa.Cuexcepțiaunorsemneașternute penisip,oareMântuitorulascrisceva?”.

*

Citindunpoetîncreațiacăruiateregăseștidevenindunapropiatemoționalal acestuia,ecașicumambiiațifaceparte dintr-oasociațieinițiaticăprecumfrancmasoneria.

Afinaiv:atelăsaînvoiaînceputului.

„Lătratulcâineluiestedecisiv;acestareprezintămișcareaexpresivăabsolutnegativă.Eadovedeștecăacestanimalesteun simbolalnelegiuitului.Goetheasimțitintensacestlucru,deșipoatenucusuficientă limpezime.(…)Fidelitateacâinelui,atâtde lăudată,carelepermitemultorasăconsiderecâineledreptunanimalmoral,poatefi conceputăînmodjustcaunsimbolaljosniciei:mentalitateadesclav(nuvădniciun meritînateîntoarcedupăceaifostbătut). (…)Darwinexplicădatuldincoadăalcâineluicaun«derivatalentuziasmului»(«expresieaemoției»).Este,desigur,expresiacelei maimarirăutăți,auneidevoțiuniatâtdeservileîncâtelesteresemnatlafiecarelovitură și,purșisimplucerșeștemaimultdintoate” (OttoWeininger).

Senectute.Frumosulnumaie„opromisiunedefericire”,ci,dimpotrivă,ultimulepisodalacesteia,clipauneidurerivoluptuoase,zvâcnireaunuisumbrurestde„fericire”cetesugrumă.

Caz.Lajunețe,oemotivitatebolnavă,la senectuteoluciditatebolnavă,fărăadispăreaemoțiiledeodinioară.

Senectute.Momenteîncaretotulîțipare inutilcuexcepțiatrecutului.Dar…câtvamai duraacesttrecut?

Candoareasumbrăalăcomiei.

„Ocapodoperăpierdutăafostgăsită deasupraunuipat,dintr-ocăsuțădinEnfield,periferiedinnordulLondrei.Picturaa fostfăcutăînperioadaRenașterii,deunul dintrediscipoliiluiBotticelli,FilippinoLippi șiîiîntruchipeazăpeMadonnacuPruncul Isus.Lucrareaafostdescoperităînurma unuicontrolderutină,făcutîncasauneibătrâne,internatăacumlaunazil.(…)Recent, familiafemeiiadecissăvândălocuința,iar atunciechipadeevaluatoriagăsitlucrarea. Eiși-audatseamaimediatcăestevorbadespreunavaloroasă.Cuodimensiunede50 pe43,5cm.,afostvândutăcu298.000de eurolaolicitațieonline”(Dilemaveche, 2022).

Scriptor.Lipsitdescrupuleintrospective, sigurdesine,îșicompuneversurileaidoma unormișcăridepuzzle,cusatisfacțiaunei sportivitățimereucâștigătoare.

Noblețeaiubiriiderivândinclusivdinîmprejurareacăreprezintătotdeaunaunvoluntariatdeplin.

„Stilulmeuesteatmosfera”(WilliamTurner).

„Plopulareînelcevatainicdatoritămai alesînsușiriifrunzelorsaledeatremurachiar șipetimpaparentliniștit.Foșnetulerainterpretatcaunmesajsecretveninddinalte lumi. Populustremula («plopultremurător») eraconsideratdeaproapetoatesemințiile indo-europene,cașideuneleneamurisiberienesaudetriburileindieniloramericani, unarboredamnat.Balticiinuseascundeau subunplopîntimpulfurtunii,deoarecese credeacăPerkunas,zeulcerului,loveștecu fulgerelesalemaialesacestcopacsubcare seascunddemoniimalefici.Plopul,deasemenea,esocotitși«copaculspânzuraților», căci,dupăolegendăcreștină,decrengile sales-aspânzuratIuda”(IvanEvseev).

Senectute.Ficțiuneaepicățiseparedeseorisuspectăîntrucâtîțidăsenzațiacăîți concureazăpropriaviață.Motivpentrucare citeștitotmairarunroman.

Imperfecțiuneaegravidădelatențe.Spiritulcreștin,defaptoricespiritmeliorist,ne îndeamnăaoprivinucapeodamnare,cica peonădejde.

Nefacem,vrând-nevrând,reprezentări aleincognoscibiluluimorții.Darmișcarealor întrecontrariipoatefiteribilă,precum,în planularteivizuale,întreopânzăcreștinărenascentistășiuntablounonfigurativ.

stailiniștită înfotoliultău șiîțiaprinzioțigară elunăroșie câinelevecinului dela3eliniștitîn noapteaasta cașialtău tepriveșteblând așacumștieel maibine uneorinuîlvezi îțiaprinzionouățigară șiîțipotriveștiperlele delagât vorbeștiuneoricu nana îngând saunuvorbeștideloc doarscrii liveordie tejoci

cudegetele pemașinadescris unelefemeiiauîncăsătoriecase câtdemult m-aurmăritversulăsta

AngelaBaciu

scrisoarecătreannesexton

anne nicinuștii șituaioinimă ogură unficat tetotcitesc

anne

șivreausă oprescploaiaasta săvorbimîntihnă haicăampus ibriculcucafea știucăîțiplace aducceștile deargintși vomcânta despremoarte nu nudespre moarteata anne desprelichioruri depresiiși inteligențăartificială osăîțiexplic

într-ozi șidespreea

acum deschideochii

anne maiaprinde-ți oțigară așază-tecomod cupicioarele peperete și citește-mi orugăciune saucevrei eibine,moarteaafostaici spui

anne

etârziuși trebuiesădorm voiîncuiaușacucheia câineletăuaadormit șitu

anne

nuuităsăstingițigara...

Filădejurnal

Vântulcompunemotetetărăgănate,lecântălacolţuri destradă,pelastreşinişiînpădureatotmairară; dimineţicuvârtejuridesoare trecprinoraş,seuitănumailapăsărilecaresescaldă încolbulpoleit,fericireaepestetotrară;

nimicmaicătrănitordecâtvacarmul maşinilorcuşenilegroasecândcalcăbrutal pestemormanecoloratedegunoaie, democraţiaoriginalănuţinepauză;

suntzilecândpoţisătetrecilacapitolulşaradă şisăconstaţicănupoţijucarolulunuioediplocal, noulsfinxaînvăţatenigmisticalaaltăşcoală şiaretrucuriderezervăcucarul;

oricineştiecăzeulcelmare arepărerileluidesprevaloare, dargustulînfrângeriiofişipentruelamar;

moteteleseriiaufoşnetdenisipurimişcătoare, lecântăuncordepăsărigrele,ciudate, cupenetăciunoase;noapteaeoarbă,pipăie,miroase, suduie,darnuvedeacestepeisaje.

DevorbăcuArtaud

îlascultpeArtaudvorbinddespreconştiinţaînnebunitoare, desprecumteceartăvoceadedincolodecortinelegreleşi murdaredeprafulstrânsînaniilungidecândteatrulaînceput sădecupezefigurihieraticecureflexevioletedintărâmul numitcuîngăduinţăşirealitate,adicăloculîncareşivorbele sebatînsăbii;

stămşiaşteptămdeundevasinesteziirafinate,darnuavem decâtsentimentulcăvăzduhulselasăpestenoicaunstol întunecat,seprăbuşeştepestepământulîncarene-am înglodatcrezândcăridicămaltare;teatrulrepetăpsalmii păgâni,odelealtorzei,şinucredeînblasfemie;

ispitatăceriinupătrundeînclădire,scenanupoate,nuare voiesătacă;dupăceuşilese-nchid,dinculiseiesepoporul pieselorjucateşiîşicontinuăviaţadupăreguliscriseînalte acteşitestamente;întredouăreprezentaţii,senaşteşiapune olume,laînceputafostcuvântul,lasfârşitvafiţipătul,cu toatenuanţeleşiînţelesurilesale.Afiometeatru. stausubarcadăcuumbraluiArtaud,lângămeriiîndrăgostiţi detoamnă;fructeles-auîmbujoratlacoajă;o,câtăpudoare, toategăuriledeviermesuntpeparteanevăzută

Înviaţaasta

eunuvoimaicălătoriînţaraluiNikosKazantzakis,nuvoicălca penisipulpecareajucatZorba,nuvoigustamăslineleacelui ţinutfabulos,nuvoiprivimareacuochiimijiţideiluziacă depărtareastăpeuntrident;

darşipepământulmeumăcomportcuconvingereacă oricareclipăpoateficapătulvieţii;şipepământulmeupot ghicichipulAfroditeiînmiidefemei,şipepământulmeuîmi potimaginacăsuntopasăresmintităcareseloveştecuaripa decer;asteanusuntmetafore,cisimplelozincipentru frumuseţeşifericireîntr-oviaţăcarenu-idecâtobelea continuă;nuştiudacămoarteaoîntrerupe,dacăîischimbă regulilesauedoardecorpentrusingurătateaomenească; viaţanuenimicfărăoinimăplinădesânge,fărăominteîn staresăscorneascăoricecasă-şiapereexistenţaşiplăcerea perpetuării,fărăcredinţacăsufletulomuluiesteadevărul cizelatcaobijuterie; înviaţaastanuvoifigrec;darnimicnupoatestaîncontra gânduluică-naltavoififost;deaceeacunoscşimarea,şimitul pederost

Simulare

o,dinadâncuri,încarenuştiucezace, auduneoriîndemnulstăruitortradusdinvibraţii careparsărăzbatădinaltavatar: du-tedupăgând,ridică-ţiprivireaşifugi deparcădintineînsuţite-aismulge cuchinuitoareateamăcănuajungilavreme–, simţicăveiîntârzia,că-ipreatârziudeja, darnuştiiundeeştiaşteptat,deundeveilipsi înclipele,orele,zileleurmătoare,nuştii dacăeimportantdoarpentrutineorilumeaîntreagă arenevoiedeaceastăînfăţişare, caînmomentelecândurnireadininerţie depindedeunpumndepraf,deosuflare;

cândsimţioasemeneaurgenţăterifiantă, iargândulfugeînnebunitsăcautedovezi caresăjustificestareademaximăsurescitare, nimicînpreajmănuarevremedelene, nuaşteaptă,nuarerăbdare,nustăsăseîntrebe dacăfugaenevoiadeaprindeînţelesurile lucrurilorcareselasăgreudezlegate oriedoarunantrenamentsubtil, osimularedeviitor fărăscăpare.

Nicolae Avram

PSALMUL1

1.clipaîncare-miiaucopilașulmortînbrațeesteunică (pasăreneagrăcântândînfrunzișulauriualmării)

2.singurpeîntunericîmiștergbriciulnăclăit

PSALMUL2

1.decâtăvremesuntmortdoamneunmortviușieunuștiunimic (fatavisuriloreoșopârlădansândpeaperoșietice)

2.doarcăumblufărănicioțintăprecumvântulprintremăsliniiînfloare mareatimpulfărâmițatluminaalbăadiminețiipescărușii țipânddeasupravalurilorexistăpentrucămi-ampărăsitdragosteadintâi? șiceeaceamspusdelaînceputn-arămasoareîncuvântulmeucaunzmeu dehârtiesfâșiatdevântcaambragalbenătopităînosemintelemele? pebirouamofotografievechecuchipulaceleiziletristeatâtdeîndepărtate uncapătdedigscaraverdeafaruluisubcareamîngropatrămășițelemicuțului nicolaecumareelenegrepierduteprintreclădiriledepiatrăcuacoperișulroșu precumploaiascursăpecâmpcelasăsângeșitimpmâncatînrigolelejumătate femeiejumătatepeșteoareceeacevisezestegolulrupereaaceastaînbucăți carecadepestecerculdefoccaoplasădepescuitpestebancurileuriașe dehering?fricadetimpuluitatfricadefoameapeștilorsamuraiseînalță șiseîmprăștiecafumuldelaincinerator

PSALMUL3

1.ți-amstrigatnumeleînfațafoculuișiflăcărileiluminarăsângeletău pestestâncilenegre

2.amîndepărtattotceesteînjurlibertatealinișteasupliciulpreamult l-amiubit (toamnațipariidispardingrădinileimperiale)

3.amschimbatlocuriinsuleiubiriacumeunumaiștiudacănusunt unhoitcarevisează

PSALMUL4

1.amscrisunpoemiartul-ailuatcapeonouăcrimă

2.l-ailăsatpetatăltăușipemamatașim-aiurmatîntr-ocasă cuocurteuriașă

3.plinăcugropi(sângelemeuinundăcâmpiileînsorite)

4.vântulumplegropilecusutedepăsărimoarte

5.pasăreagropiipasăreagropiizilelarândîțiaudstrigătul

eastăcumâinileînșoldaproapegoalăpeplajăștiecămăuitlaea șică-isuperbăvinecaobrizăproaspătăîmipunepepieptojucărie deplușdeculoareroșieîntimpcestauîntinspeșezlongîșilasărochia săaluneceseîndepărteazătârându-șipicioareleprinnisipulfierbinte caoșopârlădedeșertîșiscufundătrupulînmareoașteptcândiesedin apăcupăruludapașiroindu-ipetrupulfrumosbronzatoiaudemână intrucueaînvaluriînotămpânălainsulafărăoameni peiarbă-idesenatuncercmagicmăscufundînapeleadâncialegolfului delfiniisezbenguieînvaluriaduccrabișipeștepentrucinănoaptea înfațafoculuipăruleiardeînmâinilemeleîisărutochiideculoareamării îispunceestedincolodecelindestructibilcevafidupăeasubnoul soareeaîșidăcapulpespaterâdelacerulînstelat îmimușcăbuzelecuputere

PSALMUL6

1.iauolumânareșiumbluprinlumegolcupieleajupuită mâineînzorinunevommairevedeami-aspusprivindîngolcuofațăabsentă toateasteanupentrucăaivăzutgenuinulcașicumacestnegrudrumprincare țis-adatsătreciestespreanuaveanimiccipentrucăloculacelapel-ainumit casăesteacumotranșeeadâncăundesuntîngropațiceicareaupoftitiarmagnolia uriașăcupetalenevăzutenegreșialbedelângăgardulculemnulscorojitnu eramareadormindlângăuncopacalbastrucilunacaremăpriveaprinfereastră înaermiroaseapietreșisticlătopităvântulsepoticneșteînpomitragedupăel umbrelungipesteoceantoatăviațaastaîncapeîntr-unsacfăcutdinpărultău

PSALMUL9

1.îmiaducaminteogarădintr-unmareorașlamargineaoceanului

2.erasoareluminavibraalunecapesteapeaceeașiinsuportabilăteamă cașiatunci

3.cânderamcopilluamcinaculumânăriîngrădinăstaupețărmvisez întreagacrimă

4.m-aașteptatpeperonîmbrăcatătoatăînalbuncrindinvăi (dragosteatacreștevalurialbedecoca)

5.amplecatsăneplimbămprintreruinelevechilorcetăți

6.searaambăutvinrozeammâncatfructedemare

7.dimineațam-amtrezitînvăluitînparfumulpăruluiei

LacăpătâiulplăpânduluiCaesarion –doarmeliniștitși,dincândîncând, pleoapeleisezbat–, stătreazLarullui, cuaripileîntinseîlacoperă.

Cândbuzeleefebului (săaibăvreoșaisprezece-șaptesprezeceani) tremură, uneorielparecărâde, alteoriparecăstă săizbucneascăînplâns.

Înbeznarăsturnată, lamaunuijungher fulgerălagâtulluiCaesarion. Globiiisezvârcolescsubpleoape, cândvârfulîiînțeapăbărbia.

”Maat.Maat.”

Subprivireaînsângeratăalunii, MarelePreotalEgiptului desfacefâșiidincarneaefebului.

”AvortonrătăcitdinsămânțaPtolemeilor, tugrecabiadacămaiești.Nuești nicipedea-ntregulroman,zice-sedincoapsa divinuluiIulius.Ocorciturăești. Decarerâdeneamulîntreg alfaraonilorveșnici. RegealRegilor?Ostârpitură.”

Zeițaîlascultășiîlajută peMarelePreotalEgiptului sătreacănevăzut, cujungherulînsângerat, printregărzileînarmatepânăîndinți. Pusepestetotînpalat deregina-mamă,Cleopatra.

Maat,zeițaAdevărului, stingelampaLaruluiadormit.

ULTIMELE24DEPOEMEALELUI

KONSTANTINOSP.KAVAFISÎNTĂLMĂCIRE IMAGINATĂDE

B

ÎNTR-UNCOLȚALCAFENELEI

Nu.Adormitpardoaracelora care,abiaintrați,depepragcautădinochi, încafeneauaplină,omasăliberă.

Înziarulpecareîlținînmână amîncercatsăvăddacăscriecevadespremine.(Cummis-aspus.) Nu,n-amgăsitnimic.L-amîmpăturit.Trebuiesăplec.

Atunci,untânărimberb, sătotaibăvreodouăzeci, poatedouăzecișișasedeani, îșicroiește,lafel,cuunziarînmână, drumspremine.

”Sîntliberelocurile delamasadumneavoastră?” L-ampoftitsășadă.

”Știțicăscrieaiciînziardespredumneavoastră?Este șiofotografie,dupăcarev-amrecunoscut.PoetulKavafis.”

”PoetulKavafis?”m-ammiratpuțin.”PoetulKavafis? CineîntreabădepoetulKavafis?”

”Adolescenții-acumaversurile-irecită.”

”Sepoate”,i-amspus.Apoim-amridicat. Cuochiivoștriarzători, cuminteavoastrăsenzuală, cumușchiivoștrirobuști.

Ealtfelacum.Altfel. Himereleluinumaisîntviselevoastre.

TORS

Întinslapicioarelelui, răsfrântîntr-unciobdefereastră, țărmulmăriisedezgolește încet,flux,reflux, catorsulalbalunuiefeb,seara, caldă, înainteanopții.

Eustauascunsăsubpământ cautsăîmiamintesccumesăstrălucesc goalăînîntuneric deasuprascapărăochiităi pesubpământnoriiaceștiacaretrec precumniștefluturimicialbaștri dezvăluieopovestenespusă dedragoste

măvezisosindcaauroracutoateluminileeiportocalii ofloaredecâmpgalben-aurie mirosindafânșimiereîmicauțitrupulcubuzeletaledulcisângerii pășescdesculțăprintrestele unrâuprintrepădurideculoareasoarelui

șicânddemineteapropii techempemaldeapenoaptealaluminalunii cupăruldespletitcuclopoțeilapicioare dansezînvăzduhasemeneamării iarbarămânecaarsădefoc cândteîmblânzesccuomângâiere tuplângi

euîțiarătcumesăstrălucești, dacăveivrea,înstele

șicândmăieicadulcepradătu măpierzi

cândmăgăseștiprinîntunecimieuplâng, căzând,tuîmiarățicumsănupier întreatâtearele

eustrălucesc frumusețe tustaiascunsîninimamea caosalciecupăruldespletitpemalulunuilac jumătățisuntemfiecare jumătatechipdeînger,jumătatechipdeploaie escaladândunmunte înșoaptalacrimii tueștilumeamea întreagă.

Amunochideperlăciobit negrucafunduluneiapemăuitlaacestpăianjenroșudemare cumurzeștefirelelungidinspaimelemele viața:

Mihaela Codru]a Megan

oclepsidrăîncaretimpul sescurgeîncetcasângele

m-amivitdeodatăînluminălafereastră privescunhulubciugulindboabedeporumb dinmânamameimamameaîmidăorochiealbastră săoportlanuntă iatăsearuncăasuprameapantopodul coborâtdincerulportocaliu

uneoriatârndeunfir deasupraunuiochilimpededeapă goalăprintretrestiidevânt saumăașezlaorăscrucededrumuri într-unorașincareîmimușcunghiilepânălasânge alteorimăclatinînaerulîncinscasticlalichidătopită într-oexploziedesăruturi fierbintecaîntr-unvis

primesclunadepecerpetăvideargint precumcapulluiIoan suntoomidăverde înaintezcătreuntimp tatuatcaunfluturebătutdeomiedeori pefațamea

viațameaeoviațădepăianjen uitatăîntr-uncolțplindeamintiri îmistrângpânzeleumedesilipicioase aruncatepestetoatenunțile șiîncepsă-mimănâncîncet propriasingurătate.

Mi-amînchisdragostea

înbranhiilepeștilorînlaculSigmir cumînchidmamelecerceiifiicelor sanusepiardăamîmbrăcatarmurădesolzisubnuferiialbi șiamînotattotmaideparte decealaltăparteacerului

paravanedeadevărurifărădubii limbileceasuluispargtăcerea precumcoperțileuneicărți pecareorăsfoieștevântuluitată peprispacasei

trăiescmereuacumtânărasialbă

amvenitplutindpeungând dedemult

subsălciicaldeți-amcântat uncântecștiutdoardetine

amînotattotmaideparte decealaltăparte nepierduserămsperanțapentruuntimp ne-amsalvat frumusețeaeceeacevarămâne dupăcetoateconstelațiilesevorpreface într-olacrimăcâtuncer.

Timpulnetaie

înbucățicauncopilcarerupe opanglicăcolorată șivântullepoartă deasupramunțilorînzăpeziți

suntemdouăplanuriparalele douăfețealeaceleiașioglinzi tutepierziînscânteierilelumii eurămânsămăjoccupisicile acasă săculegcorcodușeșidudenegre săteaștept? dacăeștidoarlaunpas dea-mibatesearalaușă?

dardacăteîndepărteziînlumină? ți-amauzitpașiideatâteaori încâtaidevenitchipulmeu cândmăprivescînoglindătevădpetine iubireamea

sausătecaut?darnuștiuunde? dardacătumăcauțiundeamrămas? cubrațeleînaer mângâindu-te

șinuștiu eutottragdetimp caunpescarunpeștedeaur spremal

timpulîmitaievisele cauncopilcarerupeopanglicăcolorată înbucăți

știucămi-edor săteregăsesc aici,acum luminamea.

Lansare Neuma laUniuneaScriitorilor

LasediulUniuniiScriitorilordinRomâniaaavutloc,în ziuade22iunie2023,odublălansaredecarte.Aufost prezentateunuipublicformatmaialesdinscriitoriși jurnalișticulturali,căroralis-aualăturatșialțiiubitoriailiteraturii volumeleEnoapteînMiculParis,autoareViliaBanțașiTrandafiri șigerbera,autorGabrielBurlacu,ambeleapărutelaEditura Neumaînanul2023.

Auvorbitdespreceledouăcărți,depoezieșirespectivde prozăscriitoriiAnaDobre,HoriaGârbeașiMihaiAntonescu,în fațaunuipublicnumerosșiavizat.PoetaEvelyneCroitoru,la rânduleiautoareNeumașicolaboratoarestatornicăarevistei

noastre,aoferitunmicrecitaldinpoeziaVilieiBanța.Am remarcatprezențaînpublicanumeroșiautoriNeuma,solidari catotdeaunacucolegiilor.PrintreeiIleanaPopescuBâldea, ElenaArmenescu,VictoriaMilescu,EmiliaDănescu,EmilLungeanu,CostelNedelcu.

Afostprezentatșinumărul5-6/2023alrevisteiNeuma

Evenimentulareprezentatoplăcutărevedereascriitorilorîn apropiereavacanțelorestivale,stagiunealansărilorNeuma urmândsăcontinuelatoamnă,atâtînBucureșticâtșiînalte oraședințară.

Volum Neuma lansat laLibr[riaAcademiei dinBucure§ti

Osearăfrumoasădevară,22iunie,aprilejuitolansare deexcepțieavolumuluidepoezieSilabecontrarii, apărutlaEdituraNeumaînaceastăvarășisemnatde cunoscutapoetășiprozatoareMariaCalciu,autoareanumeroasecărțideliteratură.EvenimentulaavutloclaLibrăria Academiei(fostă„MihailSadoveanu”)dincentrulCapitalei,în salaportretelordescriitori.Ceiprezențiaupăstratunmoment dereculegereînamintireadoamneiGetaMunteanu,carene-a părăsitdecurând,dupăceaînsuflețitliterarmultăvremeacest locaș(șivechiulsediudinBd.Magheru).

VolumulMarieiCalciuafostprezentatcucăldurăunuipublic numerosdeconfrațiisăi,autoriNeumalarândullor,Evelyne Croitoru,NicoletaMileașiHoriaGârbea.Dinpoemeleapărute, aucititcutalentactrițeleAnaCalciu,sorapoetei,șiTeodora Mareș.Amremarcatospitalitateadeosebităagazdelorșiparticipareaafectivăacelorprezențicareauținutsăomagiezeo carierăliterarădesuccescareînregistreazăacumîncăoreușită culegerelirică.

■■■

Lansare cusucces laCallatis

Înziuade6iulie2023aavutlocun evenimentculturaldeexcepție:o nouălansareNeumalamalulmării. NumeroșiscriitorișiintelectualidinMangaliaauperticipatcuînsuflețirelao întâlnireliterarădeînaltăținută:lansarea volumuluidepoezie„Suntocallatiană”de LuizaCala,scriitoareșiartistplasticdin cetateaCallatis.Volumul,apărutlaEditura Neuma,afostprezentatîntr-undecor adecvat,oferitdegrădinaMuzeuluiArheologic,unlapidariu,îmbogățitdevegetație,deAnaDobreșideHoriaGârbea, unuipublicdistinscarel-aapreciatcuentuziasm.Ungrupdetinereînveșmântate întogiaucăutatsăreconstituieatmosfera pecarene-oimaginămaunuirecitalpoeticlaCallatis.S-aurecitatversuridinvolumulapărutînacestan.Aufostprezenți numeroșiautorișiprieteniaiEditurii Neumadinorașul-port,întrecareAna Ardeleanu,binecunoscutăpoetă,Corina Mihalache,poetă,romancierulOvidiu Mihalache,animatoareaculturalăGica Staicușialții.

Întâlnireaacontinuatcuvizitarea galerieideartăapoeteișipictorițeiLuiza Calacareaprilejuitmomentelafelde frumoaseparticipanților.

Unnou Regalpoetic laSinaia

CentrulCulturalCarmenSylvadin Sinaiaagăzduitsâmbătă,24 Iunie,2023,deopotrivăcuSânzieneleconsacrate,unnou,,Regalpoetic". AnulacestaZiuaiei,celebratădeceva vreme,acăpătat,oaltădimensiunetemporală,bluzatradiționalăromâneascăa fostînprimplan,mulțidintreceiprezenți, începândcugazdele,aupurtatcelemai diverseșifrumoasemodele.Afostceldealșaselearecitaldeacestgenpetrecutla Sinaiaîncepânddin2016,lainițiativaCenacluluiLucianBlagadinlocalitate,prin strădaniașigrijadeorganizareacoordonatoruluiacestuicenaclucupeste60de anideactivitateneîntreruptă,poetulCodruțRadi,singurul,poatenușiultimullibrardepevaleasuperioarăaPrahovei. CentrulCulturalCarmenSylvagăzduiește pentrualdoileaanconsecutivevenimentulcareși-acâștigatîncet-încetstatutulde Regal,iarimplicareaactivăamanagerului acestuia,MonicaMariaȘuvaina,acreat mediulcelmaipotrivitpuneriiînevidență apoeziei.Desfășuratlaconcurențăcu

Paradamașinilordeepocășisubamenințărilemeteorepetatedevremerea, evenimentulareușitsăatragăaproape80 departicipanți.Dintreaceștiaaucitit30 depoețidindiversezonealețării.MajoritateamembriimarcanțiaifilialelorUniuniiScriitorilordinRomânia,FilialaPoezie București,parteneralevenimentului,cuo bunăreprezentare,înfruntecupreședinteleHoriaGârbea,darșialtefiliale,dela Iași,Galați,Timișoara,Constanța,Brașov.

AutoriiNeumaaufostbinereprezentați,amnotatprezențeleunorpoețiprecumEvelyneCroiroru,MariaDobrescu, CarmenTaniaGrigore,RamonaMűller, CătălinaHașotti,GabrielBurlacu,Codruț Radi,ConstantinMarafet,CosminAndrei Tudor.

S-auimplementatevenimentuluidouă reprizemuzicale,pieseclasicepentruchitarăîninterpretareaunortineriartiști,de laClubulMarthaBibescudinComarnic, subîndrumareaprofesoruluiFlorianBârsan.Notaclasicăafostproprieșicâtorva poeziipropuseauditoriului,diversificată

șiextinsăprogresiv,prinneoclasicșimodernismpânălapostmodernism.

Obiectivulprincipalalacestuidemers literarasumat,apropiereapoezieideizvoareleinspirației,apoețilordepotențiali cititori,saunumaisocializareapoeticăa fost,fărăîndoialăatins.Atâtavremecât existăîncălegăturiancestralecupoezia, vorrezultașiafinitățilenecesaresusținerii ei,iarpunțileculturale,precumaceastade laSinaia,vincarecunoaștereapoeziei.

MihaelaRoxana Boboc

Ghilotina

Înfiecarenoapteîmiașezcapulpeghilotină pernaortopedicăîmiindicăpozițiacorectădesomn gâtulmeuca-ntr-omenghinăseașazăcuminte șipovarazileisedescarcăînumăruldrept celcarenumaiascultădemine areomișcareproprienumaideelînțeleasă măbucurîncădefiecaresemnalCruciiduspânălacapăt peumărulstâng,acoloundesespunecăstăunîngercăzut debunăseamă,cucapulașezatcumintepeghilotinazilei dincândîncândcinevatragemaneta șicuvintelesefrângînmineodatăcubezna undeaprinziomicăscânteiedechibrit apoisufliînelșipleci doargâtulmutilatmaițineminte săruturileînmiezdenoapte cândtoatealecaseidorm maipuținghilotinacarescârțâiecaoușăbolnavă refuzis-orepari

șicade aproapecade dacăschimbunghiul seopreștelatimp săterminacestegânduri

începeliturghia

undeHristosmergeîntr-aleSale îngeruldepeumăruldrept îlurmează pânădevineușordesuportat sufletul.

OpenAI

Decâteorimi-edordetine deschidchatulcuAIși-lîntrebcevadesprepoezie azimi-aredatpoeziedemai haiku/tanka/versliber AIarerăspunsdespreorice maipuținsufletul cumsedesfaceiubireadepeos cumfierbiînsupaaceea emoțialafocmic

AInuștienimicdespreasta așacumnicimajoritateacelorcarescriu șiîntorccuvintelepedos capeunpulovertricotat înașteptareaunuirăspuns. AIarnumiaceastametaforă darnoiștimcănuexistăsensunic mereuvomevitaimpactul adevărul coliziuneadurerii iarpentrurestul existăointeligențămatematică

caresăaplice diferențialeșilimite acoloundetăcereaesingurulstăpân.

Sufletul

Iunie.Estetrecutdeunsprezece. Douăcifrepare matematicimposibildeunit îșiconsumăsolstițiuldevară. Lângămine,pisicaalbastrădoarmecovrig Taniavineși-miîntrerupepoemulplindenoduri decareamlegatfâșiicolorate vântultreceprininimalor șideznoadăsufletul.

*

Seaudeunclinchetdefarfurii cinevacheamălamasăpeceidragi tălpilelorcalcăpemozaiculdedorințe paharelerămânneatinse zâmbetultăudeschidecaunfierăstrău sufletul.

*

Stauînpozițiafetusîmbrăcatăîntr-unfurounegru șiînșir–deșirmarginileacestuipoem. LângămineLarisadoarme dincândîncândschimbăpartea depestângapedreaptașiinvers așacuminimameabatesus–jos lafiecareplecarede-asufletului.

*

Emiaterminatexamenele trăieșteceamailiberăvarăundeîșiconsumăalegerile capeoacadeadulce-acrișoară pestealțipatruanivazburaprecumopasăredelut pestecaremâinilemameisculpteazăsufletul. *

Umbluînlaptopdupăfotografiidefamilie daupestezâmbete,totmaimultezâmbete niciunanuplângelamine niciunanuîmbracădorul rămânegolitdeoriceemoție odatăcusufletul.

*

Mamaesteolumânare eanuștiecăardeșinoaptea maialesnoaptea cândtoțiaicaseidorm ealumineazăcaocandelă sufletul.

*

Estemomentulsă-țiscriusomnușor sătesărutimaginardenoaptebună săcuprindînbrațepernaortopedică saucesemaiureazăcândurlăîntine sufletul.

Dincoacedemama

Atuncicândscrumulvaluluiacelaceîncămăardea fărăsăştiuceesteoriarfivrutsăfie aveaînminesărămână durerecedureaîngândulcesetopeapedinăuntru căcidincolodeeltăcuseoripoatecăvorbeamaitare decâtputeameusăaud ştiamdejacănumaipotsă-ţitrecprinpașitărâmulalb ceîțiplăceaatâtdemult

alunormuguridecastaniceînfloreauîneinarcise

Tărâmulalbcefiindaltăuplecasetotnumaicutine lăsândînurmăoninsoare odimineaţăcadefoc

Umbraumbreidintreicruci curădăcinadoarînUna

Izvorsecat

Abiaacumamînţelesdece n-aimaipututatuncisăcurgipestetăcere măcarunsemn dinseara

caretreceaprinmineaieveacaopalmă fărăsăvădspreunde fărăsăoîntreb căcieucredeamcăvinesăcurgășiprintine lafelcaaltădată

cândteştiamlegândcudoarunstrop defum

dintinecătremineungândumplutcuapă canucumvadormind însomnsă-mifiesete

Oriauzeamcumplecicuploileînspate spreunizvorsecat canucumvasăplângăînminecucenușă

Contratimp

Veneamdinspresenincupalmelemaigoaledeliniișide ieridoarpentruatopicândnueraiaproapecâteuncerde piatrădetinedesenatoricumlaîntâmplarepesâmburii cireșilorsălbaticişisă-ţispundinceîncemairarşinumai dedepartecăştiudejaşiamştiutmereucăn-aveaicumsă creştispretotşinicăieriultimulcuibdecucicanucumva lovitșirăsturnatdetunetacestatotsăcurgăînrana nevăzutăauneimărisecatecenuîșiaminteaurmăacărei mărierarămasăurmă

Veneamdinspresenincupalmelemaigoaledeliniișide ierinumaipentrua-ţispunedinceîncemairarcădacăto-

Maria Calciu

tuşicinevaşi-arfidoritsăvadăprinnevăzutcevas-arfi lovitaieveadoardeunnordrescrisdetinechiarpepiatrace încolțeștesudurişivesturiapretateceserotescgreoaiespre estîncontratimp

Doareleștiindcetimpîntorspedosaucursșiîncămai curgeaucufațadoarsprevisulcireșilorsălbatici

Gri

Nucredeamcăvezisprecemirajopac părutmulticolor numaiputeamsăplecşicătocmaideaceea îmișispuneaiadeseasănumaitrecîngrabă pesteliniadintremineșisinguruldevreme ce-miarătacumsădansez fărăsămăîntreb dece

cucine

pentruce Cinumaisădansez

Nicinucredeamcăștiicumesăurciîntruna pegrilucioscuurmeleschimbate șideaceea-mispui însăabiaşoptitsănumaitrecvreodată deprimaliniedintremineșisinguruldevreme cemăchemapenume căcidincolodeea șicerulsuspendatefaguredeierni

Şinicinupreacredeamcămieîmispuneai dintr-unpăruttârziucumvaneauzit sănuaruncdepartecapeoscoicăspartă cununadefinicdeodatăînfrunzită pecareți-aitrecut-oprinurmepentrumine pentruacelcândvadincarevoirăspundeîntruna repetat

cănupotsădansezcălcândpecenuvăd

Verdedeocru

Num-amascunsînniciunlabirint Darnuamvrutsămairămânînzarea carecurgeînloculsăudoarumbre dincaretusă-ţirezideștiperândatâtdemulte altelelafelcâtearfipututvăzutededeparte săparăfiecarecăeștichiarturămasorineplecat vreodată

Darîmbrăcatmereucuvalîncănecurs

Num-amascunsînniciunlabirint

Numaicădupăceamînvăţatpederostnumele depământalfiecăreiumbre şimădureaîntineunosalcoasteilipsă Amplecatundevamaiaproapedemine fărăsă-ţispuncăplec

sperândsă-ţispălşicoastacuapacarecurge dinverdeviuşidinocrudenorsamaritean

Aminitirile dealtăculoare

Amîntrebatonoaptecenuvoiasă-mispună decânderavenită

deceteașteapta

Deceașteaptasăopriveșticumvadepesteumăr deundevadedeasupramirării dintreaceleamintiricarenueraualeei darcarețiseașezauînpalmăde-avalma deaceeașiculoare

Şideceasemeneafemeiigârbovite

cenuseîntrebacumaratăoeclipsădestele cidoardacăarfivrutcinevasăîivadătotcerul legatşicrescutdelafruntespreglezne

Așteaptasăoprivești

Caşicumarfivrutcumvasăodezlegidevreo promisiune maivechedecâtea

Însănum-aauzit

Mi-aarătatnumaiamintirileei deoaltăculoare

Toamnăveche

Nuștiudeceploaiadenisipseamănă cuaburulcursdintr-oaripăruptă

Șinicinuștiusă-ţispundeceînmineplânge chemareaLuniiNegreceatrecutstrăină prinranaunuizarzărcen-amaiînflorit

Știudoarcăașteptamșiîncămaiaștept acololângăploaiadelunăcunisip săregăsescîntreagăîntoarsăclipacareplecată maidemultnumaiputeasăzboareprivindspreînapoi şinicisăîmivorbească

atuncișinumaidacăiarașuitasălasîntredeschisăpalma cătreotoamnăvechecetremurădefrig

Thequest. Powerhour

răzvAnniculA

-Haide,fra’,haiodată,cătoțisuntețibunidetrimisdupă moarte!

Ochiialbaștriainou-venituluiseîncruntară.Senseiaruncăo privirepătrunzătoarepesteramaochelarilorheliomați,apoiîșilăsă dezaprobatorcapulîntr-oparteși,dupăce-șistrânsebuzeleîntr-un rictus,sestropși:

-Pupu,te-aitâmpitlacap?

-Păiteașteptdejuma’deoră.

-Păișicâteceasul?

Pompipupuaruncăoprivirefugarăunuicadranrotundatârnat depereteșizisenetulburat:

-Fărăzece.

Sensei,careîșiscosesefesuldincapșisuflasedecâtevaoriîn palmelestrânsecăușcasăleîncălzească,răbufni:

-Păișinutrebuiasăneîntâlnimlafix?!Cineebundetrimisdupă moarte?Eștitubundeduslanebuni!

Nemulțumitîșiscoasehainașiseașezăpecanapeaeliberând unoftat.Ovremetăcu.Îșiopricomeseanulcuungestcândîi observăintențiade-amaispuneceva.Păreacăungândnu-idă pace.Luminascăzutăacârciumii,albastruneon,străpungea întunericuluneinopțicarenuputeafialtadecâtaceeaareușitei.A victoriei.

-Haide,fra’,haiodată,cătoțisuntețibunidetrimisdupă moarte!Teașteptămdejuma’deoră!izbucniPompipupu.

Zâmbindlarg,scoțându-șifesulparcăpentrualuminamaimult încăperea,Becu’leîntinseperândmâna.Seașezăcontinuândsă zâmbească,îșitrecupalmapestecheliaproaspătrasășiîntrebă șăgalnic:

-Nutrebuiasăneîntâlnimlafix?Efărăcinci,dacăvoinuaveți treabăpeacasă,alțiiau.

Senseinuleluăînseamăciondăneala.Erasearavictoriei.Știa căvenisemomentulîncareîivasimțigustuldulce.Gustulvictoriei înfațasentimentuluideneputințăpecareviațaîlaruncăînspinarea celorcareauîndrăznealasăotrăiască.Vremedeunangândise, plănuise,programaseșiserăzgândise.Cândîșidefinitivăideeașio expuse,fuseseprimităcuentuziasm.Oprovocarenouă.Unnou quest.Unulgreu,darcaracterizatdemaimultrealism.

-Haide,fra’,haiodată,cătoțisuntețibunidetrimisdupă moarte!Teașteptămdejuma’deoră!selamentăPompipupu.

Psihopupuîșiînghițisalutul.Zâmbetuliseștersedepefață. Părucă-șisuflecămânecilehainei,traseaerînpieptșiserăsti:

-Bă,tute-ainăscutfuriossauceai?Cuochiipeceas!Uită-tece orăesteșidupăaiasăsariînsus.Uite,efărădouăminute.Ceaștepți dacăîntâlnireaelafix?!Cetotaștepți,băi,băiatule?!

-Maibinecudouăminuteînplusdecâtînminus,căaleapot facediferența,chicotidinspateleluiMamacitu’.

Senseilepriveaîngăduitorînflăcărarea,așacumîșipriveșteun patriarhhoardeledecredincioși.AșacumunChristosîșipriveștede pecrucediscipolii.Mailipseaudoiși quest-ulputeaîncepe.

LuiMamacitu’îicăutaserănumeîncădincopilărie.Ovremeîi spuseserăbaRusnacul,baNeamțul,dinpricinafizicului,aochilor albaștrișiapăruluiblond,tunsscurt,cucărarepe-oparte.Soartaîi fusese,însă,îngăduitoareși,caîncazultriburiloramerindieneale cărormembriîșidescopereautotemulînurmaunorîncercări,îl lăsasesăși-laflesingur.Aveaobiceiul,sespuneacăprost,săfieun estet,săapreciezefrumosul.Deaceea,decâteoribeamaipeste

măsură,mereuîntorceacapuldupăfemeilecare-iplăceaușistriga înurmalor:„hola,mamacita,comoestas”? Mamacitele,văzândo huidumălatăînumeriîmpleticindu-seînspreelecubrațele deschise,brațedetăietordelemnefugitparcădinpădurilesălbatic dedesealeCanadei,aveautendințasăoialagoanăneștiindu-i sufletulbunpecare-lascundeaîncoșulpieptului.Poatedinaceastă pricină,înaceastăprivință,soartafuseseblândăcuelșinumelenuirămăseseniciSperielume,nicivreunaltstigmatcaresăfiemai potrivitpușcărieidecâtsocietății,ciMamacitu’.Parcăsă-șiconfirme apelativul,seîmbrăcamereuîncămășihawaiene,plinedeculoare, descheiateladoinasturi,uneori,cândvoiasăimpresioneze,chiarla trei,care-idădeauunaerexotic.

Quest-ulcarefusesepuslacalecucincianiînurmăeșuase lamentabilînmodrepetat–săbeacâteobere,ceamaiieftină,în fiecarecârciumădinoraș.Nicimaimultnicimaipuțindedouăzeci șiunadecârciumi,cutimpstabilitprecis,pentrufiecareberemaxim jumătatedeoră.Înurmalui,ceișapteparticipanțiajunseseră cunoscuțiînmiculorașpentruispravalortemerară.Pompipupu, pompieralorașului,primitcuonorlacazarmă,fusesenumit comandantdebrigadă.Psihopupu,psihologulorașului,susținuseîn deserânduricăpregăteșteolucraredespecialitateprincarepoate motivalegăturadintrevindecareatraumelorpsihiceșiconsumul moderatdealcool.Becu’primiseofertasăînregistrezeunalbumde colindeșiunuldemuzicăpopulară,oofertăpecarenusegândi nicioclipăsăorefuze.Șiîncădinprimelezilealeluidecembrie,din difuzoarelemontateîncentrulorașului,vocealuirăsunătoarecânta trecătorilordespreizbăvireșinaștereaceluicareurmasăleaducă salvarea.Cândveneavorbade quest,Senseierasingurulcarepunea capulînpământ.Numaidoreasă-șiaminteascăînfrângeriledespre caremultăvremespusesecăaufostcauzatedeidealism,nudelipsa realismului.Îlconsideradoarunnouinsuccesînabatorulpecare -l numeagenericlume,înspațiulîncaretotulisepăreacăsereduce launecarisajcontinuu–oamenicaresenasc,daularândullor naștereșimorcusingurulscopde-aîngrășasolulpecaresăcalce alțiiducându-șiînspinaresuferințele.Știacănimeninu-iînțelesese ideea,dorințade-aînvingecondițiapecareși-odeclarămuritorii, preamulțumițisăfielavoiasorțiișianeputințelorlor.Dartotul urmasăseschimbe...

-Efrig,fraaaaaa’,seplânseMortu’,încăînaintede-aajungela masă.

-Haide,fra’,haiodată,căeștibundetrimisdupămoarte!serățoi Sensei.Tumergimairepedenumaidacăecald?Aiîntârziat!

Îlnemulțumeaoricelucrucarenurespectaplanulîntocmitcu migală,acceptatdetoți.Celmaitare,însă,îlnemulțumeaabsența luiHailandăr.Îicunoșteaobiceiurile,știacăarputeaîntârziacuorele, iaracestlucruarfipusînpericolînsășidesfășurarea quest-ului.Iritat dusetelefonullaurecheșiașteptă.Îndelung.Abialaalpatruleaapel Hailandărîlinformăscurt:„Ajungînzece”.Senseisimțică-icrește tensiunea.

-Înzeceminute,nuînzeceani,altfeleștiexcluspeviață! Seridicădelamasășiseîndreptăsprebarpentruultimele verificări.Sticleleșipahareleeraupregătite.Privindînjurobservă cămeseleîncepuserăsăseocupe.Oftă.Înciudainterdicțieipecare ostabilise,carevanuîșiținusegura.Tuturorcelorînscrișileparafrazaseemfaticdintr-unfilmuitatedelume-primaregulăa quest-uluiestesănuvorbițidespreel.Daracumsimțeaațintite

asupraluipriviriletuturor.Îșidădeaseamadeceerauacolo.Nu participaula quest,însăveniserăsăasiste.Lafelcumofăcuserăcu unanînurmă,șicudoi,șicutrei,defaptchiardelaînceput,când însoțiserăparticipanțiipeparcursulitinerariului.Salutăcâțiva cunoscuți,schimbăcâtevavorbecuei,apoiseînapoielamasășile atraseatențiacelorlalțicerândsăfieascultat.

-Băieți,spercăștimtoțiceavemdefăcut.Amplănuitastatot anul,esteposibil.Nicinuvreausă-miînchipuicănureușim. Pregătiți-vă,neașteaptăoîncercaregrea.Maiavem...

-Uite-l!Uite-lcăavenitînsfârșit!îlîntrerupsePompipupu ridicându-șimâinileînsemndevictorie.

Hailandărintrasecaofurtunăpeușacârciumii,mulțumipentru entuziasmulcucarefuseseprimitșiseașezăladreaptaluiSensei.Îi zâmbișăgalnicși-șidesfăcubrațeleaneputință–singurascuză pentruîntârziere.Senseiîșiamânăperdafulșicontinuă.

-Maiavemnelămuriri?Problemedediscutat?Trebuiesă rezistămtreiore.Dupăfiecareoră,avemtreizecideminutepauză. Atuncineputemridica,nedezmorțim,fumăm,mergemlatoaletă, nespălămpefață,orice.Azifacem quest-ul!

Ascultăzâmbitorexclamațiilecucare-ifuseserăîntâmpinate vorbele.Cuacelașientuziasmîifuseseprimitășiideeanoului quest: treioreîncareceișapteparticipanțisăbeadinminutînminutcâte oînghițitură.Hotărâserăsă-lducălaîndeplinirecucâtevazile înaintedeCrăciun–perioadadeveneaotradiție-darajunserăsăse contraziscăînprivințabăuturiipecares-ofolosească.Fărărezerve, căzurădeacordcătrebuiesăbeatoțiacelașilucru.Casăevite parlamentărileinutile,dupăcenotaserăpebilețelealternativele, aruncându-lepetoateîntr-ocăciulă,lăsaserăhazardulsădecidă. „Vomfibatalionulromului”,anunțăSenseidupăcedesfăcubiletul câștigător.Victoriaurmasăaibăungustcuadevăratdulce,îșisimțea dejapapilelegustativegâdilatedearomaromuluidinpahar, calmatedeguradeCoca-Colaluatădintr-unrecipientseparat.

SeîntoarsespreMortu’cupriviriîntrebătoare.Gestulfusese suficientsă-lfacăsăvorbeascăgrăbit.

-Ampregătit,fra’.Avemînregistraredeooră.Fiecaremoment emarcatcuexclamație,„minut”!Atuncitrebuiesăbem.Totulefăcut cusimțderăspundere,amstatoreîntregicucronometrulînmână.

-Cumore,băi,băiatule,dacăaiînregistraredeooră?semiră Psihopupu.

-Avempatruînregistrări,defapt.Unapesec,încaredoarstrig „minut!”.Alta,cuvuietulmăriipefundal,încăunacuzgomotul furtunii...Șimaiamunacu chillout,BuddhaBarșide-astea.

Senseiîșiplesnifrunteacupalma,gemânddeparcăarfisimțit durerefizică.ÎntinsemânaspreMortu’,caunpărintecarevreasă-și mângâieodrasla.Controlându-șitonulvocii,imprimându-icâtmai multăblândețe,întrebă:

-Cete-aigândittu?Să-mipuisăascultBuddhaBarșisăteaud zbierând„minut”!?Aici,lacârciumă.Păinuaueimuzică?Tuviisă-mi puiBuddhaBar,valurilemării,tuneteșifulgere?!

-Mergeaniștesalsa,aiciăștiaaunuma’rocksă-țizguduiecreierii, interveniMamacitu’.

-Suntsătulderockeri,mamă,suntcapătrunjelu’-nzeamă, fredonăBecu’.

Mortu’priveaînpământfărăsămaiscoatăovorbă.Seoferisesă facăînregistrareacugândulcăastfelnuvafinevoiesăsteanimeni cuochiipeceas.Casăbeaerasuficientsăseaudăîndemnul.Pe parcurs,gândindu-secăevorbadetreiore,îșispusecăpuțină creativitatenustrică.Sesimțeanedreptățit.Mamacitu’îiluă apărarea,afirmândcăointențiebunănuartrebuiprimităîntr-un asemeneafel,ciîncurajatășisusținută,apoiîșimanifestădinnou regretulcănuenimiclatino.Propusesăsevotezedemocraticce înregistrărisăfiefolosite,darMortu’,într-ungestdemonstrativ,le ștersepecelecusunetdefundal.Dejaplictisit,Becu’îifăcusemn

barmanuluisăaducăpaharele,sticlelederomșipeceledeCocaCola.Totulserezolvasecubine, quest-ulputeaîncepe.Închinară. Ciocniră.Băură.Dupăceînghiți,Pompipupuîșifăcuocruceșirosti un„Doamne-ajută”.Înîncăpererumoareacrescu.Chiarseauziră câtevachioteșiaplauzesporadice.Toțișaptetăceaușiîșipriveau conținutulchihlimbariualpaharelor.„Minut”!seauzivoceahotărâtă aluiMortu’.Închinară.Ciocniră.Băură.

-Poateartrebuisădămmaitare,săseaudămaibine,propuse Becu’.

-Băi,băiatule,numaituputeaispuneasta,serepeziPsihopupu. Ceai,eștidecincizecișispreProstamol?

-Cesari,dragă,așa?seapărăcublândețeBecu’.Doarcasă meargăbinelucrurile...Darsăștiidelamine,bărbatuladevăratîși dăseamacineesteabiaîntrepatruzecișicincișicincizecișicincide ani.

-Da,chicotiHailandăr,șimaitrăieștepuținșiuită.Lasă-mă!

Dându-iuncot,Senseiîimârâicănuauitatdeîntârziere.Se întrerupse.„Minut”!Închinară.Ciocniră.Băură.Plescăimulțumitdin limbășiseîntoarsepejumătatespreHailandărcasă-iceară socoteală.Anticipândceurma,Hailandărîncepusăsescotocească grăbitînbuzunarelehainei.Scoaseohârtiepecareodespături tacticos.„Minut”!Închină,ciocnișibău,apoiîndreptândoprivire luminoasăsprePsihopupuspuseabiastăpânindu-șirâsul:

-NumeletăudestarpornoarfiUrâtulcare-șifoloseștebine mâinile.

Mortu’pufniamuzat.Becu’,simțindmomentulrăzbunării,îiținu isonul.Psihopupuserevoltășiceruexplicații.Încântatcauncopil, Hailandărîncepusăvorbească.Seîntrerupeadoarcând înregistrareaîiîndemnasăbea.

-Eunjoculeț,l-amprimitșieudelaoprietenă...Pentrufiecare literădinalfabetaiocaracteristicăfizică.Apoi,pentrufiecare culoare,unfeldedefiniție.Lecombini,primaliterăanumeluităuși culoareatricouluicucareeștiîmbrăcatîțidaurezultatul.Pompieîn verde,decinumeleluiarfiUrâtulcarevreasăți-otragă.Becu’e Dotatulcarenuse-opreșteniciodată.Mamacitu’este...Lacumte îmbraci,tunuaicumsăfiistarporno,răbufnidupăceezităovreme privindu-icămașaîncareseîmbinaucinciculori.Senseie...

Senseiîismulsehârtiadinmânăbodogănind.Omototoliîn pumnșiobăgăînbuzunar.„Minut”!Ridicarăpaharele,băură,dar cândleașezarăînapoipemasăîlîncolți.

-Deciaiîntârziatatâtapentrucăaifostsăieiporcăriaastade hârtiedelaoprietenă?Spune,numaide-asta?!seburzului,când văzucăHailandărtaceșidoardăafirmativdincap,plimbându-și pringurăamesteculderomșiCoca-Cola.

Îșiopriinterogatoriulprivindcuriossiluetacare-șifăcuseapariția îndreptuluneimese.Obătrânăsubțire,cupărulacoperitdeo basma,adusădespate,cuunhalatdemoltontraspeumeri,cu șosetedelânășișlapiînpicioare,începusesă-șimuștruluiască nepotul.Atențiatuturorseîndreptaseîntr-acolo.Nuseînțelegea marelucru,numaifaptulcăerafoartenervoasă.Tânărulseridică și-șipărăsiîntristatprieteniiîntimpcebătrânaseapropiedemasa celorșapte.„Minut”!Duserăpaharelelagurăcontinuândsăîi urmăreascămișcările.Băură.Ochiilisemărirăcândfemeia, revoltată,amenințându-icudegetul,lestrigă:

-Artrebuisăvăplacăfocul,cădupăviațaastaenumaicăldură, păcătoșilor!

Seprivirăîntăcere,apoiizbucnirăînrâs.DoarSenseirămase impasibil.Nuștiaceseîntâmplase,niciceavusesefemeiacuei.Dar înțelegea.Credeacăînțelege.Vreuntânărpreafragedcarevenisesă vadăfăcut quest-ul,fusesemuștruluitpentruprezențalaun asemeneaeveniment.Rămasepegânduricând,înlocdeîndemnul monotoncucaredejaseobișnuiseră,voceadepeînregistrare anunțăcubucurie:„Final”!

Delamasaalăturatăizbucnirăaplauzeșiîncurajări,apoise auzirășialteledelameselemaiîndepărtate.Înscurttimp aplauzeledevenirăgenerale.Trecuseprimaoră.Câțivase apropiarădegrupsă-iîntrebecumsesimt.Senseiînfrunta privirilecurioaseîncercândsă-șiadunegândurile.Seridică hotărâtșiieșisăfumeze.Aerulreceîifăceabine.Seîncălzise. Începeasăsimtăefectulcelorșaizecideguripecareleluase.Mai aveadeparcursîncădedouăoripeatât.Întimpulciondănelilor oideeîifulgeraseprinminte.Unacareîitrimiseunfiorpeșira spinării.Pauzeledejumătatedeorădintreceletreireprizenui semaipăreauoideebună.Inițiallegândisecatimppentrufumat darîșidădeaseamacănufăcusealtcevadecâtsăprelungească provocarea.Defapt,sădeamaimulttimpalcooluluisăintreîn sânge.Ceeaceînsemnaomisiuneîngreunată,probabilobeție deproporțiicosmice.Și,începeasăseteamă,unpasspreeșec.Își scuturăcapulîncercândsăalungegândul.Ambele quest-urise născuserăcaideicaresănufielaîndemânaoricui.Misiuni imposibilepecaresălepoatăducelaîndeplinirenumaiceialeși. Alungănesiguranțadorindu-șis-oînlocuiascăcucertitudinea reușitei.Nutrebuiasăselasedoborâtnicifizic,nicimental.Era searavictorieiînfațaneputințeiumane.

Pauzatrecurepede.Sestrânserăperândlamasă.Atmosferaera unadesărbătoare.ApropiereaCrăciunului, quest-ul,bătrânacare îșiluaseodraslaacasă,toateeraumotivedeveselieșideglume. FusesecumbănuiseSensei.Femeiaaflasepeunde-iumblăcopilul, laceasistă,șidecisesesă-lscapepersonaldingheareleunei influențepecareoconsideranefastă.„Dartocmaiastanuînțelege ea”,îșispuseSensei,„cătotulînviațăesteoalegere.Șicelmaibine estesăștiicealegi,săvezi,sădescoperi,nusătearunciîn necunoscutpentrucamaiapoisăcauțiscuzecaresă-țijustifice ratarea.Copiiținuțisubpapucîngloburidesticlă...Indiferentdacă alegereaebunăsauproastă,totulînviațaastaestealegere,nimeni nuimpunenimic.Nimicnuimpunenimic”.„Minut”!Îșiîntoarse privireaspreexterior.

-Ațicititdetârâie-brâuălacareși-aomorâtnevastaînbătaie? întrebăPsihopupu.Încelumetrăim,băi,băiatule,i-acrăpatcapul dupănuștiucâtezecideanidecăsnicie.Păinumaibinesănustai cuvreofemeiesubacelașiacoperiș?!Da’stațisăvăzic.Cătefacsă leomorieuna,da’nutestricănumaipetine,sestricășiele...Acum douăzilehoinăreampeFacebook,caomu’.Șivădopozădeacu’ zeceani,postatădeocolegădemuncă.Nuampututsănu comentez,„Totgrăsunășiatunci”?

-Hai,Pupu,las-o,seoțărîHailandăr,haicășipetinetecamdă burtaafarădintricou!

-Băi,băiatule,ținetumintedelaminepânăosămori,cănu vorbeamdemine!Femeileseîmpartîntreicategorii.Dela optsprezecepânăpeladouăzecișicincideani,suntveverițe;dela douăzecișicincilatreizecișicinci,hai,maximpatruzeci,deșiemult, suntcăprioare;șidelapatruzeciînsus,ținemintedelamine,sunt morse!Morse,bă!Daruneleparcăs-aunăscutbalene.Aleasunto categoriedistinctă.Șisă-țimaispuncevaceți-ammaizisdesutede ori.Demii!Eutotcaînaniistudențieiamrămas,poatepuținmai balonat,da’tu...Tuuită-telatine,căabiațisemaivădochiidebarba aia,băi,ninja.ZicicăaievadatdinsubsoldelaBurjKhalifa.Îțimai trebuiecupăcuAllahuSnackbarșieșticomplet.

-Ioamcupădecânderammic,delajudo,sebăgăMortu’în seamă.

-Pocal,băi,judoka,pocal!Hai,căăstaimediatnezicede DeutschePokal.Recipientdebăut,bă!serăcoriPsihopupuzbierând dintoțirărunchiișidusepaharullabuze.

-DecedeDeutschePokal,fredonăBecu’înghițindgreu,mai binedeSfântulGraal.Trebuiesă-minotezasta,poateiesedeun cântec.

Parcăabiatrecuseosecundă.„Minut”!Senseiîncercăsă-și adunegândurile.„ȘicăutareaGraalului,cași quest-ul,eoalegere. Nu-lfacemereucinevrea,ciaceiacarepot.Trebuiesăpot.Numai emult.Sepoate,știucăsepoate.”„Final”!Aplauzeleșiaclamațiileîl făcurăsătresară.Zgomotulîilovisetimpanelecauntunetcare amenințăseninulceruluidevară.Privinedumeritînjur.Câteva siluetesestrânseserăînjurulluiși-lbăteauîncurajatorpespateșipe umeri.„Deja?Eultimarundă.Sepoate”.Seridicăînpicioarecu dificultateșipornicupașinesigurispreieșire.Mamacitu’îșisprijini frunteademasă.Becu’îșilăsasecapulpespateși,cufundatîn canapea,îșimasatâmplele.Pompipupulăsaimpresiacăsescurge încet,caunpârâiaș,lapicioarelemesei.Mortu’păreaaproapemort de-abinelea.PsihopupuseclătinăînspateleluiHailandăr,încercândsă-lprindădeumăr.Hailandărseîmpleticeapeurmelelui Sensei.Cândîlajunse,oftând,îșimărturisispaima:„Nucredcămai pot.Nusepoate”.Senseiîlapucădegulerși-lzgâlțâi:

-Sepoate!Sepoate!Eultimarundășiosăofacem.Ofacichiar dacăosăfiibeatcapatrusutedeiepuri!

Hailandărîșimijiochiitulburiîncarealăturidebețiesecitea nedumerirea.

-Mayahuel,ozeițăaztecă,sespunecăaveapatrusutedesâni, bâiguiSensei.Șianăscutpatrusutedeiepuri,pricepi?Iaraztecii, considerândziuaaiasărbătoarereligioasă,maialespentrucăînalte zileleerainterzissăbea,trăgeaulamăseapânăpicaulați.De-aicia rămasvorbaasta,beatcapatrusutedeiepuri.Număinteresează dacăeștialpatrusuteunulea,faci quest-ul!Putemsă-lfacem,osimt.

Seîmbrățișară.Seîntoarserăînăuntrusprijinindu-seunulpe celălalt.Cadoicamarazirănițiîntr-unrăzboicumplitpurtatcuviața. SeciocnirădePsihopupu,aproapesă-ldărâme.Semaiîmbrățișară odată,toțitreiîmpreună.Apoiperând,fiecarecufiecare.Sepupară peobraji.Hailandăraproapeplângeadeemoție.Înjurullorzecide piepturideclamau:„Quest! Quest! Quest!”Strigătuleraînsoțitde lovituricupalmaînmasă.Senseiîșiumflăpieptul.Salutăefuziunea dinmers,cauntoreadorcarearăpustaurul.Cauncântărețdeoperă dupăceși-apuslalucruplămânii.Apoiseîmpiedică.Îșiîntinse mâinileînlateral,caaripileunuiavion,temându-sedeaterizare. Câtevaperechidebrațeseîntinserăsă-lprindă.Îlpurtarăspre canapeacumpoartăvalurilepubliculuiunstarrocktotmaideparte descenă.Pauzaerapesfârșite.„Sepoate,știucăsepoate”!Arfivrut sărosteascăundiscurscaresă-imotivezepetoți,darabiaîșimai puteadescleștagura.„Proastăideecupauzeleastea”.Hailandăr, incapabilsă-șimairidiceprivireadinpodea,începusesăse ciondăneascădinnoucuPsihopupu.„Minut”!

-Pupu,problematacufemeileestecăfacinefăcute.Ledai numedeanimale,lespuiînfațăcăsuntgrase...nuseface.Trebuie săfiidiplomat.Darpoatenicidacăeștidiplomat...

Vorbeagreu.Sughiță,respirăprofundșiîncercăsăcontinue ducândpaharullabuze.

-Haisănumaivorbimdespreasta,ceruPsihopupucuochii închiși.

-Lumeaseschimbă.Defapts-aschimbat.Șifemeiles-au schimbat.Unelesuntbărbați.Uniibărbațiaudevenitfemei.Edupă cumtetrezeștidimineața,dacăaichef,poțisăfiiPsihopupa.Dacă nute-aisăturatdetine,rămâituînsuți.Astanuedeazi,nicideieri, explicăMamacitu’.Ecomplexătreaba.Manipulare.Dezinformare. Ecartuldeputere.Respectulfațădeautoritate...Săciteștinuma’ și teiacapul.Tipuriledesocietăți...Știi,șiînprivințaconsumuluide alcoolsefacdistincții.Societățilecarenusuntpermisive,încarete facipulberedoarlasfârșitdesăptămână,suntcatalogatecafiind „uscate”.Celecarepermitunpaharlaprânz,după-amiaza,seara,în oricezi,considerândcăaidestulămintesănu-țifaciprafpateul, suntdenumitesocietăți„ude”...Hola,mamacita,comoestas?

Ella Leynard

Științarăului

Suntșiuraganedevastatoare,suntșifurtunicauzatoarededestrămări. Dincolodeexplicațiilepecareleștim, cumsefaceașezarearăuluiîncaleabinelui,pătrunzându-idestinul? Devremeceapare,areunrost,cusiguranță, dacăașgăsiundevauneșantionalacestuiproces șiacelmicroscopîncăneinventat, așcitimatriceadeinfiltrarearăului

șiîntregularboregenealogicalrațiuniipentrucares-anăscut, afostpusalăturidebine săîlalegemsaunu, săneșicanezepermanent,săneumileascăpânăi-amcrăpaușa saupurșisimplusăintreîntr-ofiridăauneiînsingurări, așvreasăvădcuochiiaceastăștiințăauneltirilorșiseducțieirăului.

Realitatea

Realitateanusevedecuochiulliber,eatrebuiecăutată, noivedemceeacesereflectăînundeleaeruluidinjur șiajungelanoi,iarnoicredemcăaceastaesterealitatea, credemcădurereapecareosimțimacumseopreșteînnoi, capunctterminuspecareîlpoateavea, credemcădurereaseterminăcueaînsăși nuvedemdincolodeîntâmplare,nunevedempropriaorbire.

Puteaîncercasăprivimrealitateaașacum, lamare,privimapaînadânculei, nescufundămcuochiideschișișiprivim, mișcareaapeișivaluriledenisipsubtălpi nunepotîmpiedicasăprivimîncontinuare, câttimpputemstacuochiideschișiînapă șicuurechilesuportându-ipresiunea.

Eușipădurea

Lasviitorulsăîșidepeneînliniștealui,tainic,povestea, aici,euînsingurătateameafărăfisură, căreianuisemaipoateadăugasingurătate, ascultcânteculpăsărilorlapoalapădurii careîșisprijinăfrunteadecer șimăîntrebeudecenuamavutunumăr pecaresăîmiodihnescfruntea șipentruuntimpsămăsimtvindecată. Lacrimiles-arfiadunatoricum, darpoatearfifostmaipuține. Măbucurpentrueașiplângpentrumine. Sau

-Potfisfărâmatechingilezileișieliberatdestinul să-ideschizicalea,îmispunegândul, înaceastăzidevarăîncarevântul,poposind maimultdecâteradedorit,răscoleștedinnouneliniști. Eugândescpericolulcare,astfel,arputeascufundaziua

șinurăspund.

-Poțisfărâmașiceațagroasăcarefurășioxigenulgândurilor, eaoricumsevarisipi,seaudedinnougândul.

Euîmispuncăsevadestrămasingură, întimpcemăpregătescsăplecladrum.

-Ebinecuvintelesăsenascăîntr-oatmosferăoxigenată,insistăgândul. Pornindprinceațaînecăcioasă,măgândesc săîirăspundgândului,maitârziu,cândvoireveniacasă. Pornescînziuaprinsăînpropriileeichingi. Gândesccăvoiîntâlnimaitârziucuvintele.

Desprecuvinte

Levădcumstauatârnând,caflorileîntimpcesecoc, labrațelecrengilor, pealtelele-amferitînultimulmoment, alunecânddepeiarbă,aproapedepământ,printrelăcuste, seconfundaucuele,seînverziseră,siluetesubțirișidiscrete decuvintenerostite, celedemargineaceștiidecafea,seapleacă șilevădsorbinddincafeauameaamarășirece, subpleoapeaurămascelecarelenevesc,alintându-se, măîntrebcelefacesăfiesigurecănulevoialunga, altele,îmbrăcateînveșminteinvizibile, stauîncineștiecelocascunsalgrădinii, imiparecăaudunșirindiandecuvinte pornindpedealuri,însprepădure. Nuarfirăusărămânsingurăuntimp.

Construcțiafărăpiatră șifărăaltemateriale

Construimamintirișinicinudămseama,nunegîndim, construimtrecut.Lăsămtotul,inconștienți,săneconstruiascăpenoi, nunedămseamaniciodatădegravitateatimpului, demomentulmereuprezent,mereutrecînd, nunegîndimcănuneîntoarcem,cumnunegîndimsănugreșim, căcis-arputeasănuavemcucerepara,numaiesteațădeexactaceeașinuanță, avemdinplinaroganță,cașicumamstaaici untimpfărăsfârșit.

Niciînfațaiubiriinuputemfismeriți, șicueasuntemplinideifoseșipretenții cașicumnisecuvine,nuînțelegdarul.

Îngeneralnuînțelegemnimic.

Dacăofacem,estedejapreatîrziuîntimp, adîncițiîngreșelilenoastre,deundenicitelescopic numaiputemprivi,cuatîtmaipuținînțelege.

Neconturăm,cupropriilenoastrefaptesauculipsalor, tragediașineasigurămcăintrămcîtmaiadîncînea, sănunemaipoatăajutaniciomânăsalvatoare, niciungîndasfixiatdeproprianoastrărăutate.

Constan]a Popescu

Aglomerândliniștea

Dimineațadintredașinu,titaniivoințeiseînclină... Pantofiitinerinumaiaucând să-micreascălinișteapestetăceri. Maitreceauniștebucuriiîmbujorate, mărecunoșteaulauncapătderând, sărisempesteel,casăfiueuprima, sămăvezisărbătoare.

Toatezileleputeaufiduminici deadunatclipelealbe, problemeleseorientaserăsprenoapte șimăînțepaulacolțuri,cărărileaubreau speranțeirosite,eupierdusemrețeteledeiubit. Bărbațiiambalautăcerișifrici înhârtiabomboaneloroferite, străzilelestrângeaumirărilepeumei, grăbindsănuuitegânduritainice.

Amsă-țivorbescdesprebibliotecilecuvintelor, aliniatepesentimente,cucheivechipăstrate pentrutemerari.Eoașteptatreacolo, aglomerîndliniștea,uncombustibil oricândinflamabil...

Tăcerilesuntoarbe

Diminețipalideîntrejumătățidegând furatsomnului, tăcerileîntrecuvinteteașteapătă, măturniștegesturicenulevoimaiface. Oreleauexplodatașteptarea mirată,cândcotrobăiprinsertarelecusentimente stivuiteferbinți,înstareadeagregare adorului.

Jumătatedesufletarfumaoțigară, arscriepoeziafiareiîmbrățișândoaselebătrâne, ceiată,lumneazărugăciuneadelaziuă.

Lumealuptăcumirărineterminate, întredouăcântecejumătateatristă,aglomerează fericireapecentimetrupătratdeplecari, venirilesuntbonustinereții, cândtristețileoarbenumăjudecă, darmiseașeazăpeprag.

NimicullaMetrupătrat

Cemaicăuțiprinbiblioteci?

Cărțileauliterelearse,mormanedecuvinte suntștersedinDex,povestimprinimaginistilizate, electronic,pentrufiecarealtfel.Original. Nealergătimpul,neconsumănimicul, pânălaos.Nenaștemînvățați.Uităm,

unmecanismcareschimbăprioritățile. Șierauacolomonumente,trâirisăpateîncarne, sclipirialeclipelorceluimeaupeDumnezeu, martorulminunilorneexersate. Erameu,tușidivinulexplicat.Magieșimirare. Cărți.Rafturiîntregicusentimente, Oameniidinceîncemaimici, sesaturăcugreieri,auobositsăleasculte povestea,aueideinventatNimicullamp.

Tristețiinițiate

Umblăvorbacătoamnanumaiîmbrac rochiacubucuriimărunte, eulemaiîntorceamcândpefațăcândpedos săfieproaspete,crocantecumledoream odată...nusemaipotriveșteculumina careîntârziedimineațasă-mitragădegene, culorileeisuntașademulte cănu-miplacesălestricpictura.Atâtarisipă detoamnă,amgustulmerelormereucumine. Cuvintelesesupun,găsescmaigreu formaperfectăîncarepăstrămpuținătoamnă, multdor,ploicâtsăneverificămemoția, iubireaaiadecoloratăpecare n-amavuttimpsăoreabilităm dartotneestedragă,cuteledepefrunte șimâinileneobișnuitesăseresemneze. Seaudveștișiseamplificăzvonurigrele, curândvomînchideobloanele,tragemperdeau noi,cunoișifricilenoastre,alțiinevorfacecurat, întregândurielocdemirări, cinevanefurămaimereusărbătorile...

UnBacoviamândru

Scrisorilemelesunttinere, mileîmbrăcasemamaînșuvițaaia, îndelungdezmirdată,renunțasemlaea, dupămodazilei...dartuoiubeai...

Vorbeleauîncăparfumdeînceput desfârșit,bucuriaetristășibătrână... doarpoeziileluptă

șiBacoviaemândru,urmașiisuntputernici cuverbulverde,prosoapelesealbesc curățândtristeți.

Mâineeoziimprevizibilă, adresameaaiuitat-o, saupașiiauocolitamintirile, poeziileaumirosdescrum,cenușa acoperăboalasingurătății... doarnoișivalsul.

masca

niciodatăn-amfostdecisăcemascăsăport pentrucăn-amînțelesces-arpotrivimaibine lumiișimieîmpreună

șinuenimenivinovatcă pentruasupraviețuiavemnevoiedeuna –oluptăîntremăștioîncercareunjoc oîntrecere?

pentrucășiceilalțiîșipoartădinaceleași considerente

măștilelor(fiecaredupăputință,știință)

șimasca trebuiebinealeasă uneorizgâriealteoristrângenupoțirespira șiceeaceartrebuisădeasiguranță devineopacoste

traversamTinerețeapeunpodplutitordeflori apaîmiîmbrățișagenunchii mătasearochieimăflata(cumsezice) măplăceaușitrandafiriidepeea cerceiideametistrostogoleaulucirimovpepielea meaarămie

creamlumeameadevoluptateșiextaz respiramprinporiiaceleimăștilent săpricepceseîntâmplăsărezistaceleiiluziicemă dădealumiicutotul

eramofemeietânărăpeunpodplutitordeflori caresearaschimba, amăgindu-secăseînapoiazăsieși, masca

vindecare?

ceamacumși-atuncinuaveam demi-esufletulîmprăștiatînaercumniștebaloane desăpunsăltândpestelucruri

pestetufedemăceșpestegardpestepomi iute,peurmelevrabiei,înapoidupăhuruitul unuiaviondefensiv

spărgându-sebrusc

câteunul(aproapesăcredcăsufletul sestingedarnu:suflăînțeavaîngustăaliniștiimele gurajucăușă suflă)–

Gabriela Chiran

ce-aveamatuncișinuamacum demi-estrăinălinișteaasta,străinșisurâsul pecarecâinelemeuniciel nu-lidentifică–

cenuaveam de-mivedeamnumaiînăuntru,țintuitdeopiatră maigreadecâtel sufletul

ceamacum...

trecere staulafereastraacestuivehiculneobosit cusimțurileînalertă (ah,teamade-anupierde,înleneșa,sfericalui goană,esențialul)

acum zgomotdeportieredetocdepantofcetatonează gheațarâs de prefăcut-delicatăspaimă vocea-perecheasortatăcucravataversace petarde,clinchete:unglascomundeveselie șirăspăr

șideodată,pestetoateurcând,ceva...cauncântec deliniște parc-aranunțaoalunecareotrecere sprealtceva,maiimportant,maireal–cinevaaschimbatvehiculul-timp... –tata?

vară audezidul

ninsorilece-lvorînvinge? (cumine,fărămine...)–așatresare așam-apropieașamă-nchide-nel

pași caresperieîmprăștiind,adunândiar,zilele nopțile

călcânddeodatăcalaunsemn legato cumunulsingur

îmipunurechea:ceslabse-audevara! șivai, eurochiaastaîncăn-ampurtat-o

Adev[ruridesticl[

Prietene Marcel,eunmomentaladevărului,crede-mă... Mi-arplăceasăairăbdare,sănuscapitelefonuldinmână,să suporțiconversația-maiprecismonologulmeu–carecusiguranțăvaîncheiaoprietenie.Nu,n-așnumi-oașa,afostoregretabilăalegere,omârlănie,ootravă...

Cucesăîncep?Cueuforiameacândamaflatcăsoțiameae însărcinată.Lăsamcevaînurmamea,sângedinsângelemeu.Îți poțidoricevamaimult?Existențamisecoloraseîntr-unmodincredibil,zâmbeamtottimpul,luamasuprameatoategrijilecasei. Lamaternitatem-amduscuuncoșdetrandafiri.Atuncis-aspart totul,cândsoțiami-aspussănumăbucurpreatare,căbăiatule ...altău,căaveațiorelațietainică...Amcălcattrandafiriiînpicioare,exactînholulspitaluluișiamintratînprimulbar.Înoraș erauafișeculansarearomanuluitău,careseanunțacaorevelațieliterarămajoră.Maieraoorăpânălalansare.Amalergatspre marealibrărie,undeurmasăaibălocevenimentul.Da,euți-am distruslansareacupremeditare,cuură,cusângerece.Mozartși Salieri,nu?Cumsoseaucevaparticipanți,lespuneamcăs-a schimbatlocullansăriișiindicamalteșialtelibrării.Normalcă stăteampetrotuar,ladoipașideușadelaintrare.Unorale-am spuscăseamână,deoareces-aaprinsunraftcucărți.Altora le-amziscăs-asurpattavanul,căepericoldealteșialtesurpări. Laoralansăriiamintratlaetajuldoiallibrăriei.Doareușitu,la masadeonoare,împodobităcuflorișiapeminerale.Eu,înfața glorieitale.Plusdouăvânzătoaresperiateșiintimidatedelocurile goale,doarerausigurecăvafievenimentulanului.M-aisalutat cuzâmbetultăuuleios,prefăcut.Îțifrecaimâiniledenervi.M-am apropiatdetine,amtăcutunmoment,apoiamșuieratacel„știu tot”,doborândcuomânăflorileșisticlelecuapă.Cândaileșinat, euînsumiamsunatla112și,cugrijădeprieten,amculespantofulce-țicăzusecândte-auașezatpetargă.Spercăți-airevenit acum,așacăpoțiîncepeonouăcarte.Fiisigurcănumaiparticip lalansareînvreunfel!

Balzac 2023

Sunt într-omareîncurcătură.Dedataastanuinventeznimic–realitateaeatâtdeordonată,încâtnu trebuieperiatnimic,astfelcăficțiuneaedejaelaborată. Șidacănuadaugnimic,atunciereportajdelabloc? DomnulVirgilstălaetajultrei.Toatăviațaafostnervos,violentșiîncrezut.Sănuuit:batjocoritor.Ținminte căodatăasunatlaușameașim-amoralizatcățincâine înapartament.Dupăcâtevasăptămâniaavutunaccidentgroaznicșinul-ammaivăzutvreocinciani.Soția i-amurit,iarceicincifiinuieșeaudinporuncilelui. Uneoriauzeamvocealuiautoritarășidezagreabilă. Dupăovreme,aapărutînfațabloculuiînscauncu rotile.Părulcăruntaveacevapetemaronii.Toțibăieții seînvârteaupelângăel,gatasă-lservească,săintervină,sădeplasezecăruciorul.Mi-amdatseama:averea! Virgilaveabanișialtecase.Ceicincifecioriîntre18și30 deaniașteptaucadourile,însăavarulnupăreaase grăbi,conștientcădupăîmpărțealăsevatrezisingurși nimeninu-ivaurnicăruciorul.

Privescdelaetajulcincirotirilecărucioruluidinfața imobiluluișiscanezsatisfacțiaidioatăaceluimereu transpirat,caretragevânturiputernice,dinmomentce leaudșieuaici.Fiulcelmaimicparenepăsător,de parcăși-arbăgapicioareleînurletelelui.Deobicei,el nuseînghesuiesăîmpingăcăruciorul,daracum,deodată,penesimțite,îiînlăturăpeceilalțișiseînhamăla cărucior,cauncaltânăr,apoialeargăînsoțitderăcneteleșiînjurăturileluiVirgil.Aajunspedealuldin stângablocului,deundelasălibercăruciorul,carese rostogoleștevertiginossprecaleaferată,întâlnindcu forțăacceleratuldeamiază,celcareuneșteTimișoara deIași.

AlexAndruJurcAn

FRAGMENTDINCARTEAPENTRUCOPII,ÎNLUCRU, AndreAH.Hedeș

CapitolulXI

Încarefacemcunoștințăcuomisterioasăbalerină deporțelanșicuoptsprezecefrațialbaștri

–Şiacumundemergem?întrebăIana.

–Acummergemsăîntâlnimpecinevaspecial,spusemicul VulpoiEnglez.

–Edeparte?

–Echiaraici,înCaleaLactee.A,uite!

Îndepărtaresevedeaogingaşăbalerinădeporţelanalb,care seplimba,ducândpebraţuncoşrotund,dinacelașiporţelan alb.

–Apropie-te,Nautilus!spusemiculVulpoiEnglez.

–Bunăziua!spuserăIanaşiVulpoiulEnglezcândseapropiară.

–A!Bunăziua!răspunsebalerinadeporţelan.Spercămă veţiînsoţiobucatădedrum.Eatâtdeplictisitorsămăplimb singură.

–Văvomînsoţicuplăcere,spuseVulpoiulEnglez.

IanaşiVulpoiulEnglezcoborârădinNautilusşisealăturară balerineideporţelan,pecărareaeiinvizibilă.

–Dacăîmipermiteţi,amsăţineucoşul,seoferiVulpoiul Englez.

–Mulţumesc,mulţumesc,darnum-amdespărţitniciodată decoşulmeu,spusebalerina.

–Dece?întrebăIana.

–Pentrucănus-aoferitnimenipânăacumsăîlţinăînlocul meu.

–Aţiputeaîncercaacum,spuseIana. –Oare?seîntrebăbalerina. –Da,sigur!spuseIana.

–Vărog!spuseşimiculVulpoiEnglez.

–Eibineatunci.Daramsăterogsăieicoşulcugrijă,casănu speriiporumbeii,spusebalerina.

–Porumbeii?semirăIanaşipriviatentăîncoş.Într-adevăr, eraplincuporumbeideargint,carestăteaucuminţi,cuibăriţiîn coşuldeporţelanalb,gângurinddincândîncând.

MiculVulpoiEngleztrecucugrijăcoşuldepebraţulbalerinei pebraţulsău.

–Ah,însfârşit,suspinăbalerinadeporţelanalbşiîncepusă dansezecumultăgraţie,învremeceIanaşiVulpoiulEnglezo urmauuşor,cumultăgrijă,pentruanusperiaporumbeii.

Seplimbarăastfelînurmabalerineideporţelanalbcare,cu oeleganţănemaiîntâlnită,executacelemaidificilemişcăride baletdinlume,fermecându-icudansulei.

–Splendid!Splendid!exclamarăIanaşiVulpoiulEnglez.

–Vărog,nuaplaudaţi!Sănusperiațiporumbeii!spuse îngrijoratăbalerina.

–Niciogrijă!răspunsemiculVulpoiEnglez.

Dupăuntimp,balerinăterminădansulcuoreverenţăşiîi aşteptăpeceidoiprietenicareveneauîncetînurmaei.

–Nicinuştiţicegreuesăfiibalerinăşisănupoţisădansezi!

Mi-aţifăcutaşaobucurie!spuseealuândcugrijăcoşulde porumbei.A,etimpul,maizise.

–Etimpulpentruce?întrebăIana.

–Etimpulcaoperechedeporumbeideargintsăzboare, spusebalerinadeporţelan.

–Undesăzboare?întrebăIana.

–ÎnArboreleCerului.

–ArboreleCerului?semirăIana.

–Acoloîşifacporumbeiideargintcuibul.Atuncicânde timpul,perechiledeporumbeizboarăsăcuibăreascăînArborele Cerului.

–Şizboarătoţi?

–Zboarătoţi.Darperând.Atuncicândetimpul.

–Şiatuncicoşulrămâneînceledinurmăgol…spuse dezamăgităIana.

–Nicivorbă.Latimpulpotrivit,puiiporumbeilorcareau plecatvinperândşiumplucoşuldeporţelan.

Balerinadeporţelanalbfăcuopiruetăşioperechede porumbeideargintseridicarăînzborşicubătăirepezidearipi seîndepărtăînorizontulviolet.

–CâtaşvreaşieusăvădArboreleCerului!spuseIana.

–Atunciîntr-acolovommerge,spusemiculVulpoiEnglez.

–Trebuiedoarsăurmaţiporumbeiideargint.Dacăascultaţi cuatenţie,veţiauzibătăilearipilorlor.Nuoricinelepoateauzi, cumnuoricinepoatevedeaArboreleCerului.Darpentrucă mi-aţifăcutoaşabucurie,euvăfacacestedaruri:daruldeaauzi bătăiledearipialeporumbeilordeargintşidaruldeavedea ArboreleCerului.Drumbun,Iana!Drumbun,miculeVulpoi Englez.

–Drumbun,DoamnaLunii!SpuseVulpoiulEnglezurcândîn Nautilus,cuIanaînpalmă.PorneşteNautilus!

–DoamnaLunii!Decenumi-aispusdelaînceput?

–Amvrutsăfiepânălacapătosurpriză.Ţi-amspuscăvom cunoaştepecinevaspecial!zâmbiîncântatmiculVulpoiul Englez.

–DoamnaLunii!Astachiarafostosurpriză.

Scoicasidefiepluteaprintresteleleceruluiviolet,ducându-i peceidoiprietenipeurmeleperechiideporumbeideargint, spremisteriosulArborealCerului.Şi,înciudasunetlordejazz carerăsunauînscoicasidefie,bătăiledearipialeporumbeilorse auzeauclar,făcându-ledrumuluşor.

Pluteauîncerulviolet,printreminunideluminăargintie: stele,stele,stele…

–Măgândeam…,spuseIana,cumsefacecă,deşisuntemîn cer,nuamvăzutniciunînger?

–Îngeriisuntpretutindeni,Iana,nudoarîncer.Darsunt foartestrăvezii.Atâtdestrăvezii,încâtveziprinei,fărămăcarsă ştiicăeisuntchiarînfaţaochilor!

–Oooo…cepăcat!oftăIana.Taremultîmidorescsăvădun înger…

–Existăunsecretdesprecumpoţivedeaîngerii.

–Unsecret?Care?Spune-mi-l,terog!izbucniIana.

Însemnareauimitoareic[l[toriiaIanei,feti\alicurici

–Amsăţi-lspuncândva,spusemiculVulpoiEnglezprivind ţintăînzare.

Laorizontsevedeaouriaşăluminăargintie,careseroteacu sclipiridesidef.

IanaşiVulpoiulEnglezseapropiară,cuteamăparcăşicu răsuflareatăiată.Nautilusplutiîncet,încetşiintrăînacealumină puternică.Odatăaflaţiînăuntrulluminii,strălucireaeiîiîmbrăţişă cublândeţe,fărăsăîiorbească.LicărdeSteaşiVulpoiulEnglez puturăsăvadăuriaşeramuriviolet,careseîntindeaudincolode lumină,încărcatecustele,comete,sorişimiliardedegalaxii, răsfirându-sepânădeparte,foarte,foartedeparte,confundându-secucerulviolet.

Nautilusîncepusăcoboarelinprintreramuride-alungul trunchiuluiuriaş.

–CenorocoşisuntemsăputemvedeaminunatulArboreal Cerului!

–Şiîncănuamvăzuttotul!spusegâtuitdeemoţiemicul VulpoiEnglez.

–Cearmaiputeafi?seîntrebăIanaprivindcuochiimariîn jurulei.

VulpoiulEnglezscoaseunceasdeaurdinjobenşivăzând câteora,spuse:

–Credcăetimpulpentruîncăunceai,dupăceasulmeu. Asta,dacăbineînţeleseştişitudeacord,Iana.

Nautilusseopripeunadinimenseleramurivioletale ArboreluiCerului,chiarlângăosteluţăscânteietoare.Micul VulpoiEnglezscoasedinjobenofaţădemasădemătasepecare oîntinseperamuraviolet,apoiurmăunplatoudeargintcu sandviciuriminusculecusomonşilămâiepentruelşiunaltul, cusandviciuricumieresuperminuscule,adicădemărimeaunui bobdeorez,pentruIanaşiîncăunplatou,totdeargint,cu fursecuridelicateculevănţicăîndouămărimi,minusculeşisuper minuscule.Şibineînţeles,ceaienglezesc,înceşcuţefinede porţelanchinezesc,unapemăsuraVulpoiuluiEnglez,cealaltă, pemăsurafetiţeilicurici,adicămaimicădecâtundegetar.

–Acestaestecelmaideosebitpicnicdincâtesaupomenit! SpuseIana.

–Chiaraşa,spuseVulpoiulEnglezzâmbind.Esteceva deosebit.

–Cevacutotulşicutotuldeosebit!spuseIana.

Şisavurarăîntihnăbunătăţile,dupăcareVulpoiulEnglez scoasedinjobendouăpătuţuridinpetaledetuberoze,după măsurafiecăruia,încaredormirăunsomnminunatşiodihnitor, pânăcândceasulcucucdinjobenulVulpoiuluiEnglezîncepusă cânte.

Ianaauzicaprinvisceasulcucucşiseîntoarsepecealaltă parte.VulpoiulEnglez,înschimb,săriînvioratdinpătuţulsăudin petaledetuberozeşi,aşezându-sepemargineauriaşeiramuri, priviîntăcerestelelecăzătoare.Dupăuntimp,începusă urmăreascăstelelecăzătoare,pânălepierdeadinochiprintre ramurilemaidejosaleArboreluiCerului.

Într-untârziuoauzipeIanacarecăscaşiseîntindeaîn pătuţulei.

–Bunădimineaţa!spuseea.

–Bunăziua!îirăspunseel.

–Păi,sauebunădimineaţa,sauebunăziua,spuseIana somnoroasă.

–A,astadepindedeceas!

–Şiatunci,câteceasul?

–Ceasulmeuaratăcăeziuă,dareceasulmeu.

–Cumadică?

–Altceasarputeaarătacutotulaltceva.Deexemplu,altău cearată?

–Înprimulrând,eunuamceas,înaldoilearând,cumadică, altceasarputeaarătaaltceva?

–Simplu,Fiecareareceasulsăudupăcareseconduce. Trebuiesăîţigăseştişitupropriulceas,Iana.Trebuieneapărat. –Num-amgânditniciodatălaasta!spuseIana.Egreusăîmi găsescpropriulceas?

–Eochestiunedetimp,edoarochestiunedetimp,spuse miculVulpoiEnglez,darpânăatunci,tepoţiorientadupăceasul meu.Defapt,ammaimulteceasuri.Amunceasdeaur,unceas cucuc,chiarşiunorologiu.Eimportantsăteorientezi întotdeaunadupăpropriulceas.Şiacum,vatrebuisăîmicer scuze,neştiindcănuaipropriultăuceas,amluatmiculdejun singur,dupăceasulmeu.Darjobenulmeuabiaaşteaptăsă scoatălaivealăunmicdejunpentrulicurici!

Dupămasă,IanaşimiculVulpoiEnglez,urcarăînNautilusşi începurăsăcoboareuşorprintreramurileviolete,printrestele căzătoareşiprintrecomete.Coborauîncetpentrucă,după ceasulmiculuiVulpoiEnglez,aveautottimpuldinlumeşiera păcatsătreacăînfugăpelângătoatefrumuseţileArborelui Cerului,pentrucăaltfel,pemultedinelele-arfiscăpatdin vedere,cadeexempluperecheadeporumbeideargintcare, fiinddefelullormaisperioşi,cuibăriserăîntr-unlocferit,peo crenguţăcrescutălaadăpostuluneiramurigiganticeaArborelui Cerului.ŞidoarfaptulcăNautiluscoboraîncet,lacareseadăugă bineînţelesvedereaagerăaVulpoiuluEnglez,i-auajutatpecei doiprietenisădescopereporumbeiideargintaiDoamneiLunii.

Dupăuntimp,violetulîncepusăîşischimbeculoarea,la începutnedesluşit,apoiîncepusăseamestececualbastruşiîn celedinurmăArboreleluminaprecumuncerdevarăşitoateîn jurdevenirădeunminunatalbastrudeVoroneţ.Întreramurile albastresejucautineriidragonialbaştriicucincigheare.Aceştia erauoptsprezecefraţi,întotdeaunapuşipeşotiişighiduşii,căci firealoreravoioasăşidoreaucaoricineajungeînpreajmalorsă fiecuprinsdeaceeaşivoioşie.

–Eamea!Amprins-o!Amprins-o!strigafericituntânăr dragonalbastru,vărsândşuvoaiedeapăcristalinăpenări,apă carecoboraîntr-oploaieuşoarădeparte,acolojos.

–Ceaiprins?pufniunuldinfraţiidragon,stropindu-lpe celălaltîntocmaicaostropitoare.

–Da,chiar,ceaiprins?întrebarăîncorcei18dragoni albaştrii,zburândînjurulfrateluilorşistropindu-lcaremaide care,deparcăarfifostfântâniarteziene.

–Asta-ibună!spusetânăruldragonşiscoaseoumbrelă uriaşă,deculoareaalbastrudeVoroneţ.

–Cevrei,sescuzăunuldintreei,eanotimpulploios,cineva trebuiesăseocupeşideasta.

–Iaraceiasuntemnoi!trâmbiţăundragon.

–Nu-iaşa?

–Nu-iaşa?

–Şitoţiceioptsprezecedragonialbaştriîncepurăsăarunce şuvoaiedeapăcristalinăpenări,stropindu-şifrateledincap până-npicioare.

Supărattânăruldragonînchiseumbrelaşidetecueapeste botdragonuluicareîlstropisecelmaitareiarapoiîncepusăîi împungăcuumbrelapeceilalţi.

–Haide,spune!

–Da!

–Chiaraşa!

–Ceaiprins?

–Osteacăzătoare?

–Aistinsocometăcuosingurăsuflaredeapăcristalină?

–Aiprinsunporumbeldeargint?

–O,ces-arsupăraDoamnaLuniidacăarafla!

–Darcineosă-ispună?Cusiguranţănuvoifieuacela!

–Nicieu!

–Ştiu!Aigăsitprimulfructoglindăcoptanulacestaîn ArboreleCerului!

-Atuncitrebuiesăîlîmparţicunoi!

Dragoniialbaştriicucincigheare,trâmbiţeazăatuncicând vorbesc,deaceeavacarmulpecare-lfăceauinterogându-lpe fratelelorerafoartemare.Lafeleraşicantitateadeapăcucare stropeauînstângaşi-ndreapta.

–Linişte!trâmbiţăascuţittânăruldragon.AmgăsitPerla Dorințelor.

Sefăculiniştedeplină.Nuseauzeaudecâtultimiistropide apăfăcândpic-pic-picdinboturiledragoniloralbaştrii.Făcuseră toţicercînjurulfrateluilor,fâlfâinduşordinaripi.

–Tacisănute-audătata!trâmbiţarătoţiodatăcaunbubuit detunet.

Ceioptsprezecedragonialbaştricucincighearesestrânseră buluc,prinzându-lpeceltânărînmijlocşiîncepurăsăşuşotească:

–Eşţisigur?

–Eştisigur-sigur?

–Ştiicănoiampierdut-oacumomiedeani…spuseun dragoncucorndeaur.

–Tuaipierdut-o,seburzuluirăceilalţifraţiînghiontindu-lpe dragonulcucorndeaur.

–Tu!

–Da,tu!

–Tuşinumaitu!

–Tuşiideeatadejoc!

–Cine–amaiauzitdeaşaunjoc?!pufnirătoţi.

–SăascunziPerlaDorințelorîntr-opicăturădeapăcristalină!!!

–Şipeurmăsăocauţiprintrepicăturiledeploaie…

–Carecadjos,înlumeaoamenilor…

–Şisăn-omaigăseşti!sesupărarătoţişiîncepurăsă-l stropeascăpedragonulcucorndeaurcuapăcristalinădinbelşug.

–Dacăaflătata?

–Nuauziţicăagăsit-o?Ceecuvoi?Aveţiapăînurechi?se supărădragonulalbastrucucorndeaur.

–Unde?

–Cum?

–Când?

–S-ovedem!

–Înprimulrând,faceţipuţinloc,spusetânăruldragon.Nu aşvreasăoscapşisăopierdemiar!

–Bine,bine!şuşotirădragoniialbaştriişizburarăpuţin îndărăt.

–Eibine,iat-o!spusetânăruldragon,descleştândcelecinci gheareuriaşealepumnuluidrept.

Ceioptsprezecedragoni,ţinându-şirespiraţia,îşiaplecară uriaşelecapeteazuriiasuprapumnuluideschisalfrateluilor.

–Hmmm…

–Iasăvedem…

–Săvedemmaibine…

Dragonulalbastrucucorndeaurîşiapropiefaţa,maibine zisochiulalbastru,marecâtunclopotdebiserică,deacelceva rotund,sidefiudinghearelefrateluisăuşipriviatent,atent,

pentrucădragoniialbaştrii,fiindobişnuiţiculucrurigigantice, nuvădaşabinelucrurilemici.

Deodatăseauziunplânsetînhohote,deîţirupeainima.

Ceioptsprezecedragonitresărirăşisedeterăsperiaţiînapoi, iardragonulceltânărfucâtpecesăscapeprintregheareceea ceţineacuatâtagrijă.

–AceastanuestePerlaDorințelor,secutremurarădragonii.

–PerlaDorințelornuplânge.

–Nicivorbă.

–Poatenuştimnoi!Poates-aschimbatîntr-omiedeani!

–Sănemaiuitămodată!

Îşiaplecarăiarcapeteleuriaşeiardragonulcucorndeaurîşi apropieiarfaţa,defapt,ochiulmarecâtunclopotdebisericăşi priviatent,fărăsăclipească.Plânsetulizbucnidedataastaşimai sfâşietor.

–Eibine?întrebarăfraţiicurioşi.

–Eibine,efoarteclarcăvădceva,spusedragonulcucornde aur.

–Darce?îlînghiontirănerăbdătoridragonii.

–Ceva…foartemic…

–Astavedemşinoi,seenervarădragoniişiîlînghiontiră zdravăncucozileuriaşe.

Pierzându-şilarândulsăurăbdarea,miculVulpoiEnglez scoasedinjobenoperechedeochelaridedragonînminiatură, pecareîiîntinsedragonuluicucorndeaur,ochelariiajungând uriaşiîngheareledragonului.VulpoiulEngleznuseopripânănu împărţiochelaridedragontuturordragonilor.Acumtoţi dragoniiseînghesuirăsăprivească.

–Omicăscoică!

–Şiunmicvulpoi!

–Şiomică…omică…mică...

Ianaîncepusăplângăşimaitare.

–Omicăfetiţălicurici,spusemiculVulpoiEnglez.

–Cefeldelicuricieacelacarenustrăluceşte?Întrebarămiraţi dragonii.

Întrebarecare,desigur,nufuînmăsurăsăopreascăplânsul luiIana.Badimpotrivă.

–Vedeţi,aţifăcut-osăplângă,spuseVulpoiulEnglez.Nu-ţi fieteamă,Iana,oliniştiel.

–Nu-ţifieteamă!

–Nu-ţifieteamă!spuneauceioptsprezecedragoni.Noinu facemniciunrău!Nu-ţifieteamă!

–Nu-ţifieteamă!orugaudragonii.

–Nuplângpentrucămi-arfiteamă,reuşisăspunăprintre sughiţuriIana.

–PlângipentrucănuamgăsitPerlaDorințelor?întrebară dragonii.Ogăsimnoi,nu-ţifieteamă.

–Numaiplânge,orugauei.

–Deceplângi?oîntrebătânăruldragoncareîiţineaîn gheare.

–Plâng…pentrucă…m-amvăzutpemineînsămiînochii acestuidragon,spuseeacuomânăştergându-şilacrimileşicu cealaltăarătândspredragonulcucorndeaur,şi…

–Şi?întrebarăîncordragonii.

–Şiamvăzutcă…

–Daaa?

–Şiamvăzutcă…numaistrălucesc…

–Păi,nicinustrăluceşti!!!spuserădragoniitrâmbiţândîncor.

–Asta-ibună!pufnisupăratmiculVulpoiEnglez.Uite,aţi făcut-osăplângăşimaitare!N-aveţidecâtsăoîmpăcaţi acum!

–Staţiaşa!Lăsaţi-măpemine!Eumăpricepcelmaibinela asta!spusedragonulcucorndeaur.Aşa.Acum.Încep.Draga meafetiţălicurici…noisuntemoptsprezecefraţidragonişi suntemcutoţiideculoarealbastră.AlbastrudeVoroneţ.Aşaeste familianoastră.Şinusuntemnefericiţi.Badimpotrivă,suntem foarteveseli.Pentrucănoisuntemalbaştrii.Aşasuntemnoi, înţelegi?Astae.Nicioproblemă!Suntemalbaştriişigata!Tueşti singurălapărinţi?întrebădragonul.

Ianadădudincapcănu,aşteptândcuochiimari,înlăcrimaţi, săvadăceîivaspunedragonul.

–Eivezi!şfichiuielbucurosprinaercucoadasauriaşă.Tunu străluceşti.Fraţiităinustrălucesc.Aşaestefamiliavoastră.Voinu străluciţişigata.Nicioproblemă!

Ianaîntoarsespateledragonuluicucorndeaurşicontinuăsă plângă.

–Uff!îşiieşimiculvulpoidincalmulsăuenglezesc.Scumpa meaprietenă,Iana,estesinguradintretoţifraţiieicarenu strălucește.Înţelegi?

–A,decenumi-aispusdelaînceput?zisedragonul.Micuţă, microscopicăIana!Uite,dinceioptsprezecefraţi,numaieuam uncorndeaur,ziseelmândruîmpungândaerulcucornuldeaur şiîmpingându-lapoiînfaţacelordoiprieteni.Şi,nicioproblemă! Fraţiimeinusunttriştisaunefericiţi!Decesăfie?Pestetrei-patru sutedeanilevacreşteşiloruncorndeaur!

–ŞispuicăaipierdutPerlaDorințelor?Şinuaimaigăsit-onici într-omiedeani?întrebăVulpoiulEnglez,câtsepoatedecalm.

–Nu,nu,nu!Nueuampierdut-o.Noiampierdut-o.Şi vorbeştemaiîncet.

–Sănuaudătata!îiexplicarătrâmbiţândtoţiceioptsprezece dragoni,debubuicerul.

–Ceaţispunedeunceai?întrebămiculVulpoiEnglez privindu-şiceasuldeaur.

–Unceai?

–Cedrăguţ!

–Oinvitaţielaceai!

Ceioptsprezecedragoniseentuziasmară.

–Noiaducemapa!spusedragonulcucorndeaur.

–Voiaduceţiceaiul!spuserăceilalţifraţi.

–Săneaşezămatuncipeoramură,spuseunuldindragoni.

–Peoramurăsolidă,spusealtul.

–Peoramurăfooaaartesolidă,completăunaltreilea.

–Cădoarsuntemoptsprezecedragoni!

–Nuenevoie,spusemiculvulpoienglez.Nedescurcămşi aici,undesuntem.

–Adică,înaer?întrebarădragonii.

–Înalbastru,parcăsunămaibine,zisemiculVulpoiEnglezşi scoasedinjobenfaţademasădemătasecareseîntinseşise măriseiaracumpluteafrumosşipestecareaşezăceştilede porţelanchinezescfin,caresefăcurăîndatăpemăsuraceluicare urmasăbeadinele,apoiceainiculturnăelegantceai...englezesc, exactcâttrebuiededulceşiexactcâttrebuiedefierbinte,iar platouriledeargintpluteauîncărcatecusandviciurişifursecuri delicate,toatedediferitemărimi,capentrudragoni,vulpoişi licurici,astfelîncâtsandviciurileminusculealedragonilorerau uriaşepentruVulpoiulEnglezşiIana,pecândsandviciurile minusculeşisuperminusculealecelordoi,eraumicroscopiceşi supermicroscopicepentrudragoni.

–Ofaţădemasăzburătoare!semirarădragonii,întimpce degustauceaiulabsolutdelicios.

–Dacăexistăcovoarezburătoare,decenuarexistaşifeţede masăzburătoare?întrebămiculVulpoiEnglez.

–Chiaraşa!spusedragonulalbastrucucorndeaur.Şicemai poţisăscoţidinjobenultăudesatin?

–Toatelucruriledecarearenevoieunvulpoienglezşiun adevăratgentleman.

–NuvreisăscoţişiPerlaDorințelor?

–Da,terugăm,terugăm!

–Darvărog!Nusuntunscamator!protestămiculVulpoi Englez.

–Atuncinuvreisăscoţiunscamator?

–Deunde?

–Dinjoben,bineînţeles,spuserădragonii.

–Nu.Nuvreaupentrucănuamcumsăscotunscamatordin joben.Pentrucănuexistăniciunscamatorînjoben.

–Sauaiputeasănedainouăjobenul.

–Da!

–PoategăsimnoiPerlaDorințelorînjoben!

–Unvulpoienglezfărăjobennumaievulpoienglez,spuse receVulpoiulEnglez.

–Haide!

–Nufiegoist!

Astfelîlrugaudragonii.

–Nuevorbadeegoism!EvorbadeceeaceesteunVulpoi Englez!Nupotsăvădaujobenulmeu.Darpotîncercasăgăsesc PerlaDorințelor.Şiasta,dupăceîmisavurezîntihnăceaiul!Şi dupăceoliniştescpeIana!Numaidupăaceea!

–Binee…oftarădragoniişimailuarăunsandvici.

Iana,desupărare,nuseatingeademâncare.

–DragameaIana,uită-teînochiimei,spusemiculVulpoi Englez.

Iana,înlăcrimată,seuităcuteamăînochiiVulpoiuluiEnglez. Şivăzucumarebucuriecăeraabsolutstrălucitoareînochiilui. Apoiseuităşiînochiiceluimaiapropiatdragon.Şinuvăzudecât obiatăfetiţălicuricilipsitădestrălucire.Seuităiarînochii VulpoiuluiEnglez,apoiînochiialtuidragonşitotaşa…şitotaşa… doareraucutotuloptsprezecedragonialbaştriiinvitaţilaceai.

–Numaiînţelegnimic,spuseIanaameţită.

–Tesimţiameţită?întrebarădragonii.

–Ofiînălţimeapreamare!spuseunul.

–Oficeaiulpreafierbinte!

–Ofialbastrulpreaalbastru!spusealtul.

–Pofttim?întrebarăfraţii.

–Adică,epreamultalbastru,aşa,dintr-odată,pentrucine vinedinviolet.Nu?Hai,căînţelegeţivoicevreausăspun.

–Nuenimicdintoateastea,spuseIana.

–Şimaiales,nuedincauzăcăarficeaiulpreafierbinte,spuse miculVulpoiEnglez.

–Daratunci?întrebarădragoniialbaştricucincigheare.Cee? Cee?Dincecauzăe?

–Eoîntreagăpoveste…spuseVulpoiulEnglez.

–Aşa,capovesteapierderiiPerleiDorinţelor?

–Aşa,atâtadoarcănoinunesimţimameţiţi,spuseun dragon.

–Nu,chiardeloc,spusealtdragon.

–Nouăneplacelaînălţime.

–Elumeanoastră!spusealtdragon.

–Maidoreştecinevaceai?întrebămiculVulpoiEngleziarcei optsprezecedragoniîntinserătoţicănile.

Sefăcupuţinălinişte,pentrucătoţiceioptsprezecedragoni beauîntăcereceaiulenglezescdinceştiledeporţelancrescute exactdupămărimealor.

Primăvară soarelesoarbecunesaț rouadepemuguriitrandafirii, prinpleoapa-nțeleaptăabufniței serevarsăzorii.

tupășeștiprinlivadă, culegipicăturiledemărgăritar aledimineții.

ochiimeitevăd copaccântătorcuramuriînflorite, amforădelutpictată cupetaledeiasomie, visulamieziidemartie adunândghioceisălbaticidepedeal, aripadeporțelanapăsăriimăiastre înzboruleiimpunătorșielegantspre zenit, aripilederuginăalevrăbiilor înșiratepesârmeledetelegraf, mireasmadenectarceresc depepiciorușelealbinelor, flutureleochi-de-păun pecovoruldealbăstrele.

încoroananucului ceascunde-atâteataine neașteaptășaretatrasăderândunele, zburămpedeasupragrădinii, mâiniletaledelicate seoglindescînpetalelenarciselor șiînalbastrulcerului.

ajungemîncasabunicilor, surâsullorblândpeumărulamurgului deprimăvară, pefoaiapecare-așternacestpoem plutescurmeleînmiresmate aleflorilordecastan...

Robiîntre anotimpuri

noaptedeaprilie.

ostranieninsoarepătrundeprinramuri, sărutareamincinoasăazăpezii, suflareaeirece,perfidă peobrazuldefloarealcireșului.

semănatuldinnoapte, pluguridesticlăcetroznesc cuclinchetpepământulreavăn trupuriledefumostenite alebătrânilorsemănători ducultimelerămășițealeiernii. "cineseamănăpoezie îșivaculegesufletul" spunecorbulfilosof păzindu-ipesemănători capenișterobi prinșiîntrefloriledelicatealemagnoliei șigheațaceaaspră, levegheazămuncasisifică precumungardian pușcăriașiiînhaineidentice,ponosite.

"suntpuținecuvintedespus maibunăeacumtăcerea", cugetăcorbulînsinealui semaiaudedoarsunetulfulgilor cecadpecâmpulgol dintreiarnășiprimăvară.

Ceasornicarul cândorniculîncepesăbată secunde,ore cândorniculîncepesăscrie poeme,proză, trupuriledeporțelanalebibelourilor începsăpalpite peritmurisurdedevals.

încadranulvechișiprăfuit șopârlaargintieagândurilor îșiducetraiuldeazipemâine hrănindu-securăsărituri răsăritlamiculdejun amurglacină.

bătrânulcolb,mărturiatrecutului pătrundeînmăduvamanoșelor. acolo,unlacumbritde mireasmaeucaliptuluiverde-cenușiu, sclipiriviolaceedenuferi șichipulostenitalceasornicarului cevinesă-șipotoleascăsetea alăturidecoțofanacuaripisinilii.

amunsingurneajuns,îispune ceasornicarulcoțofenei știusăreparceasuri darTimpulnu-lpotrepara...

Alegerea

înpeisajulzilei mohorâtedeianuarie înmesteacănulcuscoarțădenea aupoposittreicorbi desmoală;

privesccutristețesprecolivia încaredoipapagaliîmiîntind douăbilete undemăvaducedestinul?

s-arputeasămătrimită cuocandelădeargint întrunchiulalbalmesteacănului ca-ntr-unadăpost pepatulderoze dintr-unhoteldelux undecameristesuntfluturii sausămăexileze corbalăturideceitreicorbi pribegiprintreramuri.

trebuiesăaleg papagaliinumaiaurăbdare spreceviațăsămă-ndrept?

Anotimp necunoscut închiriemunanotimp necunoscutîncănouă întrefrunzadevițădevie șiumbraeidepeasfalt miresmedionisiace destruguripurpurii

pemasadestejarlacare sescriepoemul dintrefrunzășiumbră, oninsoareinversă

noi,veșnicichiriași înanotimpulnecunoscut dinsufletulnostru.

SPA|IUL ÎNPROZA LUII.L.CARAGIALE

cArmenduvAlmA

ConformdialecticiiluiGastonBachelard,araporturilor între,,interior”și,,exterior”șiîntre,,deschis”și,,închis”, din PoeticaSpaţiului,sepotanalizaformelefundamentalealespaţiuluiînprozaluiI.L.Caragiale,asociindu-leizolăriiindividuluișilipseisaledecomunicareculumeaînconjurătoare.

Caspaţiuinterior,casareprezintăunlocprotectorpentruindivid;conform,,topo-analizei”luiBachelard,casaesteconsiderată,,spaţiulfericirii”,printr-oanumităcorespondenţăexistentă întrespaţiulsufletescalindividuluișicasaîncaretrăiește,carereprezintă,,ostaresufletească”aacestuia.

Analizândspaţiulînchisalcasei,sepoateremarcafaptulcă, înprozeleluiCaragiale,spaţiulinteriorlipseșteînfavoarea spaţiuluiexterior.Iarînpuţinelecazuriîncareexistăcasa,ca spaţiuinteriorpentrupersonaje,acestspaţiudevineunspaţiu deostilitate,încarepersonajelepreferăalttipdespaţiuinterior, certându-seîncafenea,încârciumă,înhansauînrestaurant. Faptulcăspaţiulinteriorestemultmaipuţinreprezentatdecasă înprozeleluiCaragiale,șimaimultdecafenea,berărie,restaurant,aresemnificaţiadepierdereaidentităţiipersonajuluicaragialianșidecăutaredisperatăacomunicăriiîntr-unspaţiuîncare nuisepoateauzivocea.

Unadintrepuţineleformealespaţiuluiinteriordinprozele luiCaragialesepoateremarcaîn Cănuţă,omsucit,carearputea fiinterpretatăcaun,,semnalîntoarcerii”,specificcasei,locuirii, acelconceptal cuibului,reprezentândoveșnicăîntoarcereaindividuluilacasatrecutuluisaucasacopilăriei,încarespaţiulinteriorestecasabuniciiluiCănuţă,băiatulorfandetreisprezece ani,careafugitdelaprăvăliabăcanuluilacarelucra,înfrigurat, obositșibătut,întorcându-secudisperarelabunicasa,chiarde ziualuidenaștere:

,,Mijeadeziuăcând,ruptdeobosealatrupuluișimaialesde asufletului,îngheţatdeatâtaumbletpefrig,băteaîngeamla cocioababunică-sii,înfunduluneimahalaledelamargineaorașului.Babasedeșteptase,îșiaprinsesecandelalaicoaneși se-nchina.”

Înnuvela Învremederăzboi,hanulcaspaţiuinteriorreprezintăoformăaspaţiuluicaresimbolizeazăconflictulinteriordin sufletulluiStavrache,hangiulalcăruifrate,preotulIancu,îibântuieviseleșiapoiminţiledupăplecareaacestuiaîmpreunăcu voluntariilarăzboi.

Într-unmodasemănător,hanulesteșilocuinţahangiului LeibaZibaldinnuvela OfăcliedePaște,devenindpentruelîn finalunrefugiusupremalfiinţeiumaneînfaţaostilităţiilumii dinafară.

SepoateremarcastrategiadeapărarealuiLeiba,careprovinedinanalizacrimeidesprecarei-aupovestitcălătoriicareau popositînaceeașizilahan.Maiîntâi,hangiulîncuiebinepoarta hanului,,,oclădirevechedepiatră,sănătoasăcaomicăcetăţuie”, iarpeurmă,elcontinuăcuobsesiaînchideriiîntreguluispaţiu interioralhanului,obsesiecareajungelaapogeuodatăcucrima.

,,Crâșmaaînchis-oînaintedeaprinsullumânărilor,tocmai cândseisprăveașabăsul.”

,,Poartaestebineînchisăcuobârnăgread-acurmezișul,ale căreicăpătâiestauîncâte-obortăînziduri.”

Înfinal,odatăcuvenireaȘureișiasătenilorcareîlgăsescpe Gheorghespânzuratșicumânacarbonizată,Leibaseeliberează dinteamășidinobsesie,dinspaţiulînchisalhanului,darșial minţiisale;aceastăînchidereobsedantăaspaţiuluisimbolizează șioposibilăînchidereavieţiipersonajului.

ImpresionantesteultimuldrumalluiLeiba,trasândunposibildestinalhangiului,carefaceoasocieresimbolicăîntre aprindereafăclieișitrecerealaortodoxie,prinaceldrumsimboliccătrerăsărit,carearputeareprezentaoeliberarespiritualăa personajului:

,,—LeibaZibal–zisehangiulcutonulînaltșicuungestlarg –mergelaIeșisăspunărabinuluicăLeibaZibalnu-ijidan...Leiba Zibaleste goi...pentrucăLeibaZibalaaprinsofăclieluiChristos! Șiomulplecăîncetinelsprerăsăritladeal,cauncălătorcuminte,careștiecălaundrumlungnuseporneștecupasulpripit.”

Drumul,caformăaspaţiuluiexterior,existăîncâtevaproze aleautorului,simbolizândocălătoriedeiniţiereapersonajului, precumîn LahanulluiMânjoală, LaConac, CalulDracului și AbuHasan

Astfel,în LahanulluiMânjoală șiîn LaConac,drumulpânăla hanpoatefiinterpretatcaocălătoriedeiniţiereatânăruluiprin aceacăutarecontinuăplinădeperipeţii.

Spaţiulinterioralhanuluisaualconaculuiesteunlocmalefic, locposedat,stăpânitderăulcareispiteștedrumeţiicaretreceau peacolo.Acelrăusepoateîntruchipaîncălătorulîntâlnitpedrum în LaConac,daracelașirolaușicăpriţa,iedul,cotoiulsau,,ochii strașnici”aicocoaneiMarghioaladin LaHanulluiMânjoală

Înnuvela CalulDracului,spaţiulestenumaiexterior,reprezentatde,,margineaunuidrumumblat”,undeeraofântână, lângăcareședeababa,într-unlocstrategicalespentrucerșit.

Ambelepersonajealenuveleisimbolizeazămaleficul,Prichindelfiindîntrupareaunuidrac,frateleluiAghiuţă,iarbaba eraofatădeîmpăratblestematătocmaiprinaceastămetamorfozăînbătrânăcerșetoare.Spaţiulfantasticalzboruluiesterealizatprintr-oalternanţădepeisaje,maiîntâiunpeisajfeericcare setransformăodatăcupersonajul,toatesubluminalunii:

,,ProstuldePrichindel–drac-drac,dan-a-nţeles.Cumaluat-o degât,babas-ascuturatdezdrenţeleșideurâciuneaeiși deodatăs-aprefăcutîntr-ofemeietânărășivoinică,înaltășifrumoasăcaozână,strălucindșieapepământcumstrălucea luna-ncer-fiindcăbabaastaeraofatăde-mpăratmare,care,de mititicăsededeselaștiinţafermecelorșilameșteșugulvrăjitoriei,și,pentrupăcateleei,fuseseblestematăsăsepreschimbe înhodoroagăcerșetoareșisănu-șimaiiaînfăţișareaeidemainaintedecâtatuncicândoputeapăcălipedracul,baîncă,și atunci,numapevremeanopţii.”

Spaţiulexteriorsetransformăodatăcupersonajul,dintr-un peisajfeericalnopţiiîntr-unpeisajgrotescasociatmetamorfozeipersonajuluilarăsăritulsoarelui,cândzânadevinebabade laînceput:

,,Easeopreștescurt,seuită-nzare,vede-nadevărmijindzorile,și...p-aciţi-edrumul!Șiţin-te,goană!...Zburacumzboară caluldracului,pestemoșoroaie,gropi,mărăcini,bușteni,bălţi–căbietulPrichindelvedeajucândpecertreiluniînlocdeuna. Cumasositîntr-unsufletînapoilafântână,l-aaruncatpediavol câtcolomototol;iareas-ascuturatși-ntr-oclipăs-aghemuitpe cergăjos–totbabadecuseara...”

SpaţiulexteriorestereprezentatsimbolicdepodulBagdaduluiînnuvela Abu-Hasan,fiindloculîncareprotagonistulAbuHasanseașezaînfiecaresearăpentruagăsiunoaspetepecare să-lgăzduiască.SpaţiulinterioralterneazăîntrecasaluiAbuHasanșipalatulcalifuluiHarun-al-Rașid,întresimplitateșibogăţie.

Alternanţadintreacestespaţiireprezintăsimbolicdorinţade comunicareapersonajuluicareseașezalamargineapodului Bagdadului,înasfinţit,pentrua-șigăsiunmusafirpecaresă-l găzduiascăîncasalui.AcestritualalluiAbu-Hasani-amarcat destinul,prinîntâlnireasacucalifulHarun-al-Rașid,dupăcareau urmatîntâmplărilecarei-auschimbatviaţamonotonădepână atunci.

Oformădeosebităaspaţiuluiinterioresterealizatăînnuvela KirIanulea,prinspaţiulinterioraliadului,încareDardarot,împăratuliadului,așezatpetron,împarteporuncidracilorîntr-oatmosferăgrotescă.

Acestspaţiuoriginalaliaduluiesterealizatprintr-oasociere decomicșidegrotesc,încaresuntplasateîncentrupersonaje, precumdiavolii,împăratulDardarotșiAghiuţă,remarcându-se faptulcăsingurulelementdescriptivalspaţiuluiinteriorestetronulîmpăratului.

,,Zicecăodată,acuvreosutășinuștiucâţiani,adatporuncă Dardarot,împăratuliadului,săs-adunedinainte-idiavolii,dela marepân’lamic:unulsănufielipsă,că-iscurteazăcoadași-ilungeșteurechile!Și,dacăs-auadunateicutoţii,împăratuls-atras deţăcăliescrâșnindstrașnic,atușitdei-apârâitjeţul,aholbat ochiilaeișile-azbieratașa”

,,Șicânds-aapropiatAghiuţădetron,l-aînhăţatDardarotde urechișiscutură-l,de-itrosneajunghietura–dedragostemultă ceaveapentruel,fiindcăeramititelulmucalit,șicândseplictiseaîmpăratuldetreburile-mpărăţiei,peelîlchema,să-ispuie lafurișisă-ifacăgiumbușuri.”

Caoalternativălaspaţiuliadului,înnuvela KirIanulea,autorul realizeazăoformăoriginalăaspaţiuluiexterior,prindescriereaBucureștiuluivechi,încareAghiuţă,drăcușorulîntrupatînnegustorulKirIanulea,tragedirectlaHanulluiManuc,stabilindu-seîn MahalauaNegustorilor,inventându-șiuntrecut,pecarei-lpovesteșteîndetaliuMarghioalei,jupâneasabătrână,careaavutgrijăsă împrăștieistorisireadespretrecutulluiîntoatămahalaua.

Rămasfărăbani,terorizatdeAcriviţașicucreditoriipeurmelelui,KirIanuleapleacădeacasă,reușindsăajungăprindreptulCuţituluideArgint,undesevedenevoitsăcearăajutorullui Negoiţă,pentruascăpadeurmăritori:

,,Cândaluat-opesubtmitropolielastânga,cătrăcâmpulFilaretului,seluminasederăsărit,așacă,suindladeal,pândreptulCuţituluideArgint,șiuitându-se-napoiînvale,azăritunpâlc maredecălăreţiîngoanăvenindparcăpeurmalui.”

DrumulcontinuăprinfugaluiKirIanulea,carefaceîncontinuareocălătorie-refugiudincaleaAcriviţei,pânăcândajunge înapoiîniad.Astfel,pedrumulluitreceprinColentina,posedând peunadintrefeteleluiZamfiracheUlierul,apoiajungeînCraiova,lasoţiacaimacamului,apoilapalatuldomnescdinBucurești,lafataluiVodă,ajungândînfinalîniad,lasoboruldemonilor,dinainteaîmpăratuluiDardarot,,,cucoada-ntrepicioare, ruptdeoboseală”.

Înmodnormal,casaesteunrefugiualfiinţeiumane,unloc încareaceastaseadăposteșteîncăutareaveșnicăaunuirefugiudincaleaostilităţilorceprovindinlumeaînconjurătoare.

ÎnprozaluiCaragiale,personajelesuntîntr-ocontinuăalergare,decăutareaproprieiidentităţipierdute,deluptăcudorinţadeacomunicacuceilalţi.Deaceea,spaţiulinteriorpreferat estehanul,cârciuma,cafeneaua,berăria,restaurantul,calocuri derefugiuînfaţasingurătăţiipersonajului.

Majoritateapersonajelorautoruluiparcăevităsăsteaacasă, pentruele,casanureprezintăunlocalstabilităţii,așacumîldefineșteGastonBachelard,în PoeticaSpaţiului:

,,Casaesteuncorpdeimaginicareîidauomuluimotivesau iluziidestabilitate”.

DinanalizaformelorspaţiuluiinteriordinprozeleluiI.L.Caragiale,sepoateconcluzionafaptulcăpersonajeleautoruluiau olipsădestabilitate,darșiolipsădecomunicareșideidentitate, careleurmăreșteîntregulparcursalvieţii. ■■■

ÎNDOIALA

piesăîntr-untablouși-ofotografie

cosminAndreiTudor

Personaje

Preotul–bătrân

Femeia–maitârziuMaria

Copilul–maitârziuȘtefan

Fata–maitârziuMaria

Femeia–maitârziuRosa

Pisica–neagră

Răul–spân,fărăvârstă

Interioruluneibiserici.Înstângaseaflăcatapeteasma,frumosdecorată.Câtevacovoareînfațaeișiprinsală.Unsuportde biblie.Omasă.Îndreaptaseaflăușa.Intrareaestesimplă.Niciunornament.Întreceledouăextremitățiseaflăpronaosulși naosul.Peunperete,înspatelescenei,seaflăscauneledelemnlipitedeperetelepictatcuferestrejoase,deasuprascaunelor. Ferestreleauvitraliicutemebiblice.Predominăroșul,albastrulși,înmaimicămăsură,galbenul.Celelateculorisuntmairar întâlnite.Verdelecemaiapare.Deasupralorsegăsescicoaneșialtepicturimurale.Prezențacupoleiseghiceșteprinluminacare parcăselasăcaoceațăpepodea.Pogoară.Câtevalumânăriardici-colo.Unmirosdetămâieinundăscenalaridicareacortinei. Cortinasevaridicaîncet,auzindu-semurmurulșoaptelorpreotuluicare-șispunerugăciunea,iarînsurdinăseaudeotoacă.

Scena1

Preotul, (șadeîngenunchiînfațaaltarului șiseroagă.cortinaseridicăîncetîntimpul acesta,descoperindu-lpuțincâtepuțin.poartăstraienegre.arepărulalbșilungșibarbala fel.):

șinuneduceprenoiînispită șineizbăveștedecelviclean amin!

(îșifacedetreiorisemnulcrucii.așteaptă câtevaclipeînliniște,apoiîșiîncepeconfesiuneacuovocepioasă.) Iartă-mă,Doamne, căciampăcătuit! (pauzăscurtă,solemnă) Șaptezecideprimăverișitotpeatâtea toamnemi-aumângâiatobrazulșipărul, careacum,vezibine,estealbcaneaua proaspătninsă,șinum-amîndoitmăcaro dată.Iaracumlabătrânețe?Cem-aapucat?

Iartă-mă,Doamne,căcim-amîndoit!În ultimavrememi-auvenitmultegânduriîn minte.Deundeoare?Cineoaremileșoptește?Măuitpeumărulstângșinuvăd nimic.Pedreptulnicinuîndrăznescsă-l privesc.Dubito,ergocogito.Cogito,ergo sum.Nu-iașa?Deci,dacămăîndoiescștiu sigurcăexist,nu?Darceînseamnăasta?Și una-isăteîndoieștideopăreresaudespre unziar,iaralta-isăteîndoieștideTine!Șice vreasăspunăaceastămaximădespreobiectulîndoielii,casăspunașa?Cespune despreTine!Căexiști?Cănuexiști?Saue cevalamijloc?Nuspunenimic.Sereferă doarlamine.Lacelcareseîndoiește.Tu oareteîndoiești? (seopreștebrusc,deparcă și-arfidatseamacăaspuscevanelalocullui) Iertare!M-aluatgurapedinainte.Așa-s oamenii.Preaguralivi.Deaceea,poate,ar trebuisăvorbimnumaiîngând.Gândule maileneșdecâtlimba. (seaudeunșuierat surd.caoadiereușoară,imponderabilă.) Dar sărevin.Înultimavreme,credințameaa

suferitlovituridatedenimeni,datede nicăieri.Întoatăviațameanum-amîndoit, iaracumm-alovitnăpasta.Labătrânețe.Nu dormnopțile.Staulafereastrășiascult cucuvelele.Șivântul.Șiploaia.Maiales ploaia.Grelesuntnopțilecândplouă. Atuncișigândulemaiudșimaiapăsător. Parcă-țiapasănervii.Poate,numaiunastfel degândpoateaveagreutate.Dardesprece gândestevorba,căpânăacumamspus verzișiuscate?Staușimăîntrebnopțile,și dacăadormnurezolvănimic:întrebarea stăruieși-nvis;eștisaunuacolo?Poate-i camvagă.Darlimbanu-mipoateajutasăo formulezmaibine.Epreasăracă.Ce-nseamnătupentrutine?Ce-nseamnăești pentrutine?Darnu?Poatecănu-nseamnă nimicșirâzipeundevape-acolo.Pe-acolo unde?Știucădacăteaflutevoipierde,dar parcăașriscapierderea.Moarteavafimai ușoară,iarcoșciugulmaiușordecăratpentruciocli.Șipoatemăveiierta.Cineștie? Spunprostii.N-amavutniciodatăastfelde gânduri.Amcrezutorbeștetoatăviața.Este oarecuputințăcalavârstamea,lacarealții auglaucom,miesămiselimpezeascăvederea?Mioprămân,totuși. (râdevag) Iartă-mă, Doamne,căpăcătuiesc!Nuștiuce-icu mine.Vatrebuisăcautbineînmemoriesă vădceaprovocataceastăruptură.Darnu amgăsitnimicpânăacum.Șimi-amluat viațadelaînceput.Așfipututînacelașitimp să-miscriumemoriile.Poatenuamcăutat bine?Poatepricinarupturiiseaflăînmemoriaaltcuiva?Nu-iexclus.Darcesăfac acum?Săcautînamintiriletuturoroamenilor? (înspatelevitraliilorsevedeoumbră caretrecerepededelastângaladreapta.) Aș face-obucuros,darsăștiucăvoigăsice-mi trebuieși-amsărepar.Nutemairețin.Ne vomvedeașimâine.Spersămălecuipână atunci. (aceeașiumbrasedeplaseazădela

dreaptalastânga.) Iartă,Doamne,penetrebniculdemine! (stăcevatimp.buzeleise mișcă.îșispuneîngândrugăciunea,îșiface semnulcrucii.) Amin!Rugăciuneaajunge mairepedeacolosus.Vorbavorbităsemai loveștedecâtecevașiîntârzie. (dăsăse ridice.seîndreaptă,facecâțivapași.)

Scena2

Preotul,Femeia,copilul

Sedeschideușadindreapta.Olumină puternicăintră.Albă.FemeiașiCopilulintră încet.Suntîmbrăcațisărăcăcios.Copilulare hainepeticite.Pantaloniiîisuntmarișicalcă peei.

Femeia (seîndreaptăcuCopiluldemână sprepreot.cufrunteaînpământ,spune): Sărut-mâna,părinte!

Copilul (repetăcuvintelemamei,uitându-securiossprepreot) :Sărut-mâna,părinte!

Preotul, (seîntoarcespreceidoi.):Ziua bunășivouă! (seopreștemiratcânddăcu ochiideei.)

Femeia:Părinte,amvenitsănespovedim.

Preotul:Sătespovedești.

Femeia:Nu,amândoi...

Preotul, (oîntrerupe.):Pe-ăstamiculnu-l potspovedi.

Femeia, (mirată):Decenu,părinte?

Preotul:Tuaispovediunînger? (râdeși seadreseazăcopilului.) Cumtecheamă, flăcău?

Copilul, (timid):Ște-fan...

Preotul:Șicâțianiai?

Ștefan:Zece.

Preotul:Eștidestuldemare,dartot îngerrămâi.

Ștefan, (seuitălapantaloniilungișilargi care-istausubtălpi.)

tabloul

Preotul:Nutefrământadepantalonii-ți lungi.Uite!Sutana-mimăturăprafuldepe podeașifrunzeledepecaldarâmtoamna. N-areimportanțăcă-ipreamare.Defapt,să nu-țifierușinec-aipantaloniipreamari; sutanaprealargăîmispunecămaiammult decrescut. (îșiîndreaptăprivireaspreFemeie. îiridicăfruntea.) Artrebuisăsteasus.Cuun așacopilartrebuisătemândrești.Uiteașa. Cumtenumești?

Femeia:Maria.

Preotul:Maria.Unnumedintrecelemai frumoase.Șiașa,deci?Vreisătespovedești. Eun-amnimicîmpotrivă,darnucredcăai păcatedemărturisit.Staisă-miaducpatrafirul. (intrăînaltarșiseîntoarcecupatrafirul.) Suntpregătit.Venițipecâteunscaun.Sunt bătrân. (râde.)

Maria:Ștefan,vreisămăaștepțiafară?

Ștefan, (seîndreaptăspreușă)

Preotul:Flăcăule,undecrezicăteduci? Vinoaici!

Maria:Dar,părinte...

Preotul, (oîntrerupeiar.): Niciundar, Maria.Te-aispovediînfațaunuipreotnetrebnicșinute-aispovediînfațaunuiînger? Și,ți-amspus,nucredcăaipăcătuit.Se vede-nochiităi.Curați.Puri.Neprihăniți.Dar tevoiasculta. (seașazăși-liapecopilpe genunchi.) Defapt,Maria,credcănuvoi aveanevoiedepatrafir. (și-lscoate.) Tevoi asculta,iardacăvafinevoiemi-lvoipune. Acumialoc,terog!

Maria,(seașazăpescaunuldelângă preot.)

Preotul:Cumaipăcătuit,Maria!

Maria:Denenorocităce-s,părinte!Dureream-aadusînstare.Suferințele.Boala. Sărăcia.Nenorocul.Poateș-ălcucoarne. (văitându-se) ParcăașfiIov.Atâtdelovită suntdesoartă.P-ăstamicu’l-amcrescutcu fricădeDumnezeu.L-amînvățatsă-șifacă sfântacruce.Săseroage.Nerugămîn fiecarenoapte.Doarastane-amairămas. Ruga.Ce-omaiînsemnașiasta.Căne rugămșirămânemdoarcuecoulrugii.Șice ecou?Cătrece.Alnostrunicimăcarnuse întoarce.Atâtsuntemdesăraci.Potspune totceampesuflet,părinte?

Preotul, (încuviințeazădânddincap.)

Maria:Mâinesefaccincianidecând l-amîngropatpebărbatu-miu.Amurit, săracul,bolnavdeplămâni.Boalaomului sărac.Munceapeundeapucașiaduceatot cecâștigaacasălacopii.Amavutcinci.Mi-a mairămasăstamicu’.Ștefan.Care-iunînger, cumaispusșitu,părinte.Bărbatu-miu munceacuspinareașimâinile.Cenuputea căra-nmâini,căra-nspateșicenuputeaține cuspinareațineacumâna.Săpa.Zidea. Căra.Erabunlatoate.Darn-avunoroc.De fumat,afumatîntinerețe,iardecândnis-a

născutprimulcopil,pecarel-ampierdutla doarcâtevalunidelanaștere,s-alăsatși fumadoarcândprindeaoțigarădela cineva.Niciodatănuamaidatbanipețigări. Cumsărupădinpâineacopiilorșisă-șiia țigări?Maibinemurea!Decânds-aprăpădit,ne-afostfoartegreu.Casas-adestrămat.Pereții,scorojiți,maimultțineaude frigiarna.Apaîșifăcealocprinacoperișul peticit.Copiii-mieraumicișinu-iputeam lăsasinguri.Trăiamdoardinalocațiilelor.Ai meiaumurit.Dinpartealuinumaieste nimeni.Suntemsinguripelumeșiuitațide toți,chiarșideDumnezeu! (îșipunemâinile lagură.) Iartă-mă,părinte!

Preotul, (încuviințeazătăcut.)

Maria, (îșicontinuămonologul.): Mi-am pierdutceilalțitreicopiiîntr-oiarnă.Acum doiani.Doarștiișitu,părinte,cegercumplitafost.Șiceninsori.Cumputeamtrăi într-ocamerărecefărăfoc.Deundebanide lemne?Gardul,făcutdebărbatu-miuacum mulțiani,l-amarsacumtreiani,cândiarnu fumaiblândăcunoi.Princurtenumai rămăsesenimicdears.Aumurit,sărăcuții, înfometațișiînghețați.Iareunui-amputut ajutacunimic.Nimeninute-audeînlumea asta!Toțiausurzit.Darnuchiardetot.Sunt surzidoarlaauzulsuferințelorcelorlalți,pe cândlaalbucuriilorloraudperfect.Orbila văzulunorhaineputredeșiurâtmirositoare, darcuunvăzclarlaoricesclipește.Iartă-mă, părinte,că-ivorbescderău,daramtrăitpe pieleameapecândcerșeampestrăziși nimeninuseuitaspremine;numaispuncă nuciteanimenicartonulpecare-lțineamla pieptcape-oicoană.Foarterarcineva aruncaomonedădecincizecidebani.Hârtii deunleurarmi-afostdatsăvăd.Suntun Iov,părinte.Șicred,saunu,simtcătoți suntemIov,într-unfelsaualtul.Nucrezi? (întrebareaesteretorică.îșicontinuămonologulrepede,fărăsăașteptevreunrăspuns.) SuntemolumeplinădeIovi,doarcănu vedemasta.Pecapulfiecăruias-ajucatun pariu.Șinuvedem.Toțisuferim,într-unfel saualtul.Șinunedămseama.Șiceibogați, nunumaiceisăraci.Șiceisănătoși,cumși ceibolnavi.AfarăesteolumeplinădeIovi orbicarenu-șivăddecâtpropriasuferințăși nuauochipentruacelorlalți!

Preotul:Maria,îmiparerăusăaudtoate suferințeletale.Dumnezeusătebinecuvânteze!Darnuînțelegunde-ipăcatul.

Maria:Păcatu-i,părinte,cănusuntun Iovbun.Astae!

Preotul:Ce-nseamnăunIovbun,Maria?

Maria:S-a-ndoitvreodatăIovdedreptateaDomnlui,părinte?

Preotul, (răspundeoarecumumil.): Nu.

Maria:Eibine,eum-amîndoit.Îniarna cândmi-aumuritcopiii,m-amîmbolnăvitși

eu.Ștefăneleradestuldemăricelșipărea sănătostun.Șiacumestedestuldevoinic. Șim-amgânditcăvatrecemereupeste oriceiarnă,oricâtdecumplităarfiea,dar dacăeumăduc,cinevamaifiacolopentru el?Nimeni.Șicândm-amîmbolnăvit,m-am gânditlael.Dacăeumor?Moareșiel?Și atuncim-amîndoitdedreptatealuiDumnezeu.Ș-amîncetatsămămairogovreme. Oricumtotulerapedos.Ce-Icereameuși ce-midădeaEl?Cereamsănă-tate.Elîmi dădeaoboalădeplămâni.Îicereamierni blânde.Elîmitrimiteacelmairăuviscol.

Preotul, (oalină): Maria,ăstanu-ipăcat. Unelelucrurijustifică,pânălaurmăorice îndoială.Totuși,esteînfireanoastrăsăne îndoim.Cuprecădere,cândvinevorba despreonedreptatefieeadivinăsaunu. Darbănuiesccăîndoialas-arisipitrepede, nu?

Maria, (dădincapafirmativ,umilă.)

Preotul:Atuncinu-imotivdeîngrijorare, Maria.

Maria, (îitaievorba): Darmaiesteceva, părinte!Într-oclipădenervișidisperare, m-amîndoitdeexistențalui. (scapăun bocet.)

Preotul, (îiridicăbărbia.): Niciastanu-i motivdeîngrijorare.Atrecut,nu?

Maria, (confirmă,dânddincap.)

Preotul:Atuncinutemaigândi.Nu-i nimicdeiertat.Estefiresc.Astaneface oameni.ÎncearcăsăfiiunIovmaibun!Șinu uitacălasfârșitDumnezeuîidăluiIov înapoitotceaavut.ȘinuuitacăEllucrează prinnoi.Încazulăsta,prinmine.Șiîmipare răucănute-atrimismaidevremelamine. (scoateniștebanișiîipuneînmânaMariei.) Ia-i!

Maria, (începesăplângă.)

Preotul:Nuplânge!Nu-iniciunmotiv. Ia-i!Șimâinevinolamine,aici,laprânzcu flăcăulăstamic. (îlmângâiepecap) Credcă văpotajuta.Cumpotșieu.

Maria, (văditemoționată): Mulțumim, părinte! (îifacesemnluiȘtefansă-imulțumească.)

Ștefan:Mulțumim,părinte!

Preotul, (seridicășiîiridicăpeceidoi,îi conducespreușă.văditobosit): Maria,nuai păcătuitcunimic.Și,defapt,pentrumine eștiunIovmaibun.Pentrucăeștiaiciîn carneșioase.Înfațamea.Elareplanulluicu tine.Tuaiunîngercutine.Alăturidetine. Prețuiește-lcapânăacum! (ledeschideușa.) Pemâine!

MariașiȘtefan, (îșipleacăfrunteaînsemn demulțumireșiies.)

(facecâțivapașicumâinilelaspate. murmură): Îhm,îhm,îhm.Măgândeamla rugăciune,nu?Parcălarugăciunemăgândeam.Ce-nseamnăateruga?Șicândtepoți ruga?Evident,oricând!Darnoinerugăm numaicândsimțimcă-imomentulpotrivit pentrurugă,iaracestmomentesteatunci cândsuntemsiguricănuneascultănimeni. Nerugămcândștimcădumnezeunu-icu urecheasprenoidinmaimultemotive. (pauză.seîndreaptă.) Amajunssăfacere..., darsă-miducideealacapătcuvocetare, poateaudeși... (nu-șiterminăfraza,darîși duceochiiînsusși-șiîncrețeștefruntea.) Unu: dacăamșticăelneascultășiruganune esteîmplinită,ne-ammâniapeel.Mulțiau pățit-oșis-auîndepărtatde... (oumbrătrece repedeprinspateleferestreidelastângala dreaptașiseaudeunvuietsaumaibineun șuieratsauunsuflu.) Doi... (seuităprinjurcu băgaredeseamă). Doi:dacănis-arrăspunde rugii,ne-amînspăimânta. (umbratrecedela dreaptalastângaînviteză.ușasedeschideși intrăFata.nuaremaimultdedouăzecideani șiesteîmbrăcatămodest.estefrumoasă.are părulnegrușilung.luceștemetalic.fațapuțin palidă,iarobrajiiroșiicaniștebujori.intră timidă,închizândușaastfelîncâtsănuîl deranjezepepreot.) Scena4

Preotul, (îșiîntrerupecugetareașise apropiedefatăprotector.)

Fata, (seapropieoarecumrușiantă,timidă;cumâinileîntr-unneastâmpăr.)

Preotul:Vino!Vino!

Fata:Bunăziua,părinte!

Preotul:Bună,bună!Ofieabună? (zâmbeștecalin.ocerceteazăpuțin.) Dareunute știupetine?

Fata:Sepreapoate,părinte.

Preotul:Cumîțizice?

Fata:Maria.

Preotul:Hmm.Cecoincidență!Nu-mi spunecăaivenitlaspovedanieșicăte regăseștiînpildaluiIov.

Maria, (rușinată,văditrușinată.): Bada, părinte.Ampicatprost?

Preotul:Nicidecum.Darspune-mide undeteștiu,Maria.

Maria:Euvăcunosc.V-amvăzutadesea. Eu,știți,nupreavinpelabiserică,darcred. Șimărog.Și...degeaba.Stauîncapu’satului. Poatem-ațivăzutpeacolo.Staulafântânăși scotapăcândenevoiedeapă.Șicândnue nevoie,stausubcumpănafântâniișicânt doinește.Poatem-ațiauzitcântând.Cine

știe?De-astami-arfiplăcutsămăcheme Doina.

Preotul:ȘiMaria-ifrumos!

Maria:Darnu-iduios.

Preotul:Sauepreaduios.

Maria:Hmm,poateavețidreptate.E preaduios,darnuaducecumuzicașicu trilulpăsărilor. (cadepuținpegânduri,visătoare,aproapeîndrăgostită.)

Preotul:Spuneaicăvreisătespovedești?Dece?Nucredsăfipăcătuit.

Maria:Nicieunucredasta,darmăsimt așa...nenorocită.

Preotul:Atuncisăluămlocșisăvorbim.

PreotulșiMaria, (seașazășiurmeazăun momentdeliniște,decâtevasecundeaproape stânjenitoare.)

Preotul:SpuneaicăteasemenicuIov.Ai cititdespreIov?Știiceis-aîntâmplat?Cănu credsăfipățitlafel.

Maria:Amcitit,știușinu.Numis-a întâmplatlafel.Încazulmeuemultmairău. SuntmainenorocitădecâtIov.

Preotul, (mirat): Mainenorocită?Înce sens?

Maria, (îșiiaunaermelodramatic,dar gravînacelașitimp,punctândsuperficialitatea,câtșiprofunzimeaproblemei.): Știm căluiIovis-aluattot:copii,avere.Șiis-adat ce-imairău:bube.Totcei-arămasafost credințaînDumnezeușiîndreptatea-I.Așfi preferatastadecâtcemiseîntâmplămie. Și-așfiîndurat.

Preotul:Darcețis-aîntâmplat?

Maria:Iubescșinusuntlarândulmeu iubită!Asta-inenorocireamea,părinte!Mult maigreudedus.

Preotul, (puțintcontrariat,dupăcâteva secunde): Iovajunsesesăfiedisprețuitde propriasoție.

Maria, (repede): Darcândval-aiubit!Și asta-isuficient. (seridicăbrusc.) Trebuiesă plec! (fuge.spuneînmers:) Amapădescos! (iese)

Preotul:Darfântânaaianu-isecată? (nu maiarecinesă-irăspundă.)

Scena5

Preotul,Femeia,Pisica

Imediatdupăceseînchideușaînurma Mariei,sedeschideîntrândFemeia(Rosa,mai târziu)șipelângăea,fărăcaaceastasă observe,sestrecoarăopisicăneagră.Femeia mergecupashotărâtsprepreot.Pisicamerge șiea,darnusprepreot.Nuareoțintăanume. Areozgardăroșiecuunclopoțel.Estede mirarecăfemeianuasimțit-o.

Preotul, (seridicăcubrațeleînainte,ca pregătitepentruoîmbrățișare,spunecu drăgălășenie): Avemunmusafir!

Femeia, (credecădespreeaestevorbași seoprește.)

Preotul, (trecedefemeieșiseîndreaptă sprepisică.oridică.)

Pisica:Miauuuuu!

Preotul:Dinpăcate,nu-iunlocpotrivit pentrutine.Aiputeastricacevapeaici. (oia înbrațeșiomângâiedecâtevaori,deschide ușașiodăafară.dupăceînchideușasemai poateauziclopoțelulșiunmieunat.) Așa! (se îndreaptădespinareșiseîndreaptăspre Femeie.) Lăsați-măsăghicesc,doamnă! (aproapecărâde.) VăcheamăMariașivă asemănațicuIov!

Femeia, (puțincontrariată.): Avețidreptatedoarpetreime!

Preotul, (râde): N-ammaiauzitvorba asta.Desfântatreimaamtotauzit.Poate doarpejumătate?

Femeia:Nu,nu,nu.Doarpetreime.

Preotul:Suntcuriossăaudexplicația.

Femeia:NumănumescMaria.Numele meuesteRosa.Știu,știu,știu.Numelemeu conțineunspinînel.

Preotul:N-așspune.

Rosa:Bada.Bada.Astaarfiunu.Doi.Ați spuscămăasemăncuIov.Oarecumaveți dreptate,darpedos.Astaarfitrei.

Preotul:Cumadicăpedos?

Rosa:Adică...opusluiIov.

Preotul:Adicănuațipierdutnimicși suntețisănătoasă?

Rosa:Da.

Preotul:Șicarearfiproblema?

Rosa:Of,of,of.Mare.Mareproblemă. Într-adevăr,nuampierdutnimic.Amo situațiebună.Amcopiișipecinevacaremă iubeșteșipecare-liubesc.Suntemsănătoși cutoții!

Preotul:Șiatunci?

Rosa:N-amșin-amavutniciodatăce-i rămăseseluiIov!

Preotul:Credința?

Rosa:Da.Credința.Esteatâtdegreusă câștigiaceastăcredințăcândtenaștifărăea. Preotul:Șiinversestevalabil.

Rosa:Cumadică?

Preotul:Estegreudepierdutaceastă credințăcândtenașticuea.

Rosa:Simtc-ațivreasăfacemschimb?

Preotul, (gravlaînceput,darînceperepedesărâdă.) M-ațiînțelesgreșit.Spuneam doarașa.Vag.

Rosa:Măiertațic-aminsinuat. (întretimp,pisicaaparepescenă.clopoțelulîncepesăseaudăcândRosa-șitermină replica.atunciovădamândoi.)

Preotul, (puțintulburat): Parcăodădusemafară,nu?

Rosa:Lăsați-măpeminesăoscotdin biserică. (seridicășiseîndreaptăsprepisică: oridică.)

Scena3 Preotul

Pisica:Miauuuuuu!

Rosa, (omângâiedevreotreiorișise îndreaptăspreușă.odeschideșiiesecupisica. ușaseînchideșiRosanusemaiîntoarce.)

Preotul, (isepareunlucrufiresccaRosa sănusemaiîntoarcă.areunaerpierdut, totuși.)

Scena6

Preotul,răul

Dupăuntimp,ușasedeschideșiintră Răul.Poartăohainălungă,neagră,până-n pământ.Estedesculțșiisevădpicioarelealbe cavarul.Poartăoglugăneagră.Estespânși chel.Șialb.De-alungulsccenei,expresiafeței setotschimbădeladiaboliclaludic.Merge încet.Închideușaînurmalui.

Preotul, (îlzăreșteșiiesedinstareade moleșalăcare-lcuprinsese.întreabăcutoată credința): Iov?

Răul, (începesăchicotească.): O,nu,nu, nu.Detreiorinu! (râde) Nicipedeparte. (își dăglugajos.îiaparețeastaalbăcavarul, chipulcuratdeoriceexpresie.dupăcâteva momente,începesăcapeteexpresie,din cauzaridurilordepefrunte,dinjurulochilor.) N-aighicit.Maiîncearcă.

Preotul:CuceocaziepelaNOI?

Răul:Îmicăutampisica.Unaneagrăcu unclopotlagât.Poate-aivăcut-o.Amvăzut-o,defapt,amauzit-odupăclopoțelcăa intratîncurteabisericii.Șidacătotamintrat, amzissăintrusămășispovedesc.Căa trecutparcăunsecoldelaultimamea spovedanie. (iscoditor) Nuațivăzut-o?

Preotul:Nuprea.

Răul:Sepoatesămăspovediți?Am multepesufletșipenervi,părinte.Nu-itotul albcummi-epielea. (râdelăptos)

Preotul:Sepoate.Cumnu?Darcumîți zice,cănute-amvăzutprinsat?Nueștide peaici?

Răul:Depeaicisunt.Darecamambiguucuvântul aici.

Preotul:Deaicidinsat?

Răul:N-amspuscă-iambiguu?Din,sub, deasupra.Peaici.Peundeva.

Preotul:Numi-aiziscumîțizice.

Răul:Înmultefeluri.Ammulteporecle. (următorulschimbderepliciestemai rapidșimailudic.)

Preotul:Încearcă!

Răul:Ălcucoarne.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Satana.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Mamona.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Necuratul.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Prihănitul.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Alungatul.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Nefârtate.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Lucifer.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Întunecatul.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Demonul.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Împielițatul.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Aghiuță.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Diavolul.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Scaraoțchi.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Tartorul.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Sarsailă.

Preotul:Șimaicum?

Răul:Dracu’!

Preotul:Șimaicum?

Răul:Cine-șimaiaduceaminte?Nu-s suficiente?Câtenumeport!Înfiecareveac mis-adatunaltul.Parcăm-așfibotezatcu fiecareveac.

Preotul:Credcăajung,da.Amînțeles cine-miești. (parecalm,moleșitchiar.)

Răul:Acumcă-micunoștiidentitatea, măpoțispovedi?

Preotul:Da,da,da.Cumsănu?Cuce-ai păcătuit?

Răul:Amșoptit,părinte! (îșiapleacă fruntea,curușine.)

Preotul:Aișoptit?Cepăcatmaieșiăsta? N-amauzit.

Răul:Amșoptitșimăcăiesc. (viclean)

Preotul:Bine,bine,darăstanu-iun păcat.

Răul:Cumsănufie?La-nceputn-afost cuvântul?

Preotul:Bada.

Răul:Cuvântulacelaafostpejumătate șoptit.

Preotul:Șiasta-iunpăcat?

Răul:Hm,nu,nucred.Darșoaptameaa fostșieste.

Preotul:Cumașa?

Răul:AmșoptiturechilorEvei. (cufrunteaplecatășismerit.)

Preotul, (începesăseîngrozească.)

Răul:AmșoptiturechilorluiCain. (șimai smerit)

Preotul, (seînfioarăușor.)

Răul:Iaracumșoptescție. (seapropiede preotșiîișopteșteceva-nurecheastângă.)

Preotul, (cascăochiimarișiseînspăimântăde-abinelea.)

Răul, (seîndepărteazășiașteaptăsăvadă reacțiapreotului.parcăsehrăneștecuspaima depechipullui.)

Preotul, (bâlbâindu-sepuțin,darrecăpătându-șicumpătul): Aimaișoptitcuiva?

Răul:Ha,darcinemaiținemintecui?Au fostmii,milioane,miliarde,trilioane.Unele șoapteaufostmainevinovate,cumafost șoaptapentrutine.Dartotteaștept.Iar unelemi-auplăcutmult.Depildă,din pricinameaaufostoamenizidițideviiîn perețisauînstâlpidepoduri. (râdecopios) Credcăavețișivoioastfeldelegendă,nu?

Preotul:Avemmulte.Darnușopteșteși el?

Răul:O,bada.Și-mialungăclienții.Ah! (strângepumnul.)

Preotul:Darcumdeeștiaici?Înbiserică. Într-unlocsfânt?N-artrebuisă-țifiefrică? N-artrebuisătetemi?

Răul, (râdecopios): Eunusuntsfânt? (râde) Termenulestepreaambiguu.Într-un singurlocn-amvoie, (aratăcuprivirea-nsus.) darnu-ibai,c-aștept.Amrăbdare.Șiodată și-odatăvoiintrașiacolo.

Preotul:Cumdeintri-nbiserică?

Răul, (râdecontinuu.): Tuchiarnuștii.

Preotul, (rămânemut.cuoexpresie mirată,curioasă.)

Răul:Tuchiarnuștii,așa-i?Tumi-ai deschisușa!

Preotul:Nu-iadevărat.Nicinum-am mișcatdeaici.

Răul, (râdemacabru): Eunfelde-aspune.Însensulcătum-aiprimit.Tum-ai chemataiciprintreicoaneleasteașiprintre lumânărilecareardcumirosullorsfânt.

Preotul:Zăucănuînțeleg.

Răul:Saunuvreisăînțelegi?Îndoiala!

Preotul,(sesimterușinat.):Ce-icuea? (își apleacăfruntea.)

Răul,(râde,râde.):Îndoiala!Te-aiîndoit, nu-iașa?Îndoialam-achemataicișim-a primitșimi-adeschisușa.Îndoilata!Acum înțelegi?

Preotul:Eunumăîndoiesc.

Răul, (îșicontinuărâsul.):Unpreotcare maișiminte.Dacănute-aifiîndoitnuașmai fieuaici.Eusuntdovadacătute-aiîndoitși încăaiourmădeîndoialăce-țiînnegrește sufletul.De-aiamaisuntîncăaici.Dar,e posibil,catunicisănu-țidaiseamadeasta. Ciudatemaisuntcăilesufletului.Facece vreașinicinuteanunțășipetine.

Preotul:Eusuntsingurulslujitoral domnuluicarete-achemat?

Răul, (râde,râde.):Doamne,cenaivești! Îmiplaci.Nuexistăbiserică,catedrală,bazilică,schitsaucumvreisă-imaiziciîncare sănufipuspiciorul.Toțim-auchemat.

Preotul:Nucredunacaasta!Nucred!

Răul:Sigur,tueștilibersăcrezicevrei. Nupoțiștidacăcespunesteadevăratsau nu,darîțiaducamintecăsuntlaspovedanie și,dacăașminți,cerostarmaiavea?Darmai esteochichiță.

Preotul:Care?

Răul:Decepotfiaici.Aicitit„Divina comedie”?

Preotul:Sigur.

Răul:Eibine,Danteabănuitbine.Cumo fifăcut,nuștiu.Știipreabinecăm-apus între.Cuburta-ninfernșicupicioarele-n purgatoriu.De-alunguleonilor,nimeninu mi-atăiatunghiiledelapicioare–eu, evident,nuputeam–șieleaucrescutși-au crescut.Acumpotzgâriapoartaraiuluicu unghiadegetuluimic. (izbucnește-nrâs.)

Preotul,(seîngrozește,darîiscapăun surâsscurt,aproapeimperceptibil.) Aispuscaifostîntoatelăcașurilesfinte.Aifostși acolo?

Răul:Șiacoloșidincolo.Sutedeaniam făcutnavetaîntreceledouăeternecetăți. Cinecrezic-adatnaștereașa-ziselordezbateriteologice?Cinecrezic-adatdrumul măcelurilor?Cinecrezicăașoptitsăseardă atâteacărți?Apropo,aiideecâtecărțis-au arsînnumeleceleipecareociteștitucu atâtafoc?Șieanus-amurdăritnicimăcar decenușacelorlalte.Darnu-itimpulpierdut. Totcetrebuiesăfacestesășoptescurechilorcareștiusăasculte.

Preotul:Aispuscănuaifostîntr-un singurloc.Cumaidegândsăintriacolo?

Răul:Îndoiala,prietene,estebiletulmeu deintrare.Așteptsăseîndoiască.Vaveni vremeaîncareșielseva-ndoidesine.Și atuncivoifiprezentși-ivoișoptilaureche.

Preotul:Pe-astachiarnuocred!

Răul:Cumvrei.Darveivedea.Veifișitu acolo.Toțivomfi. (cadepegânduri,visător, melancolic:) Numi-aiziscumîțizice.

Preotul:Înmultefeluri.Portmulte porecle.

(următorulschimbderepliciestemai rapidșimailudic.)

Răul:Încearcă!

Preotul:Popa.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Părintele.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Călugărul.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Sihastrul.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Mendicantul.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Duhovnicul.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Episcopul.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Țârcovnicul.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Clopotarul.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Papa.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Patriarhul.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Ascetul.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Prelatul.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Oltarnicul.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Stavroforul.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Păstorul.

Răul:Șimaicum?

Preotul:Preotul.

Răul:Șimaicum?

Preotul,(exasperat): Cinemaiținesocoteala?

Răul, (râdezgomotos.):Bine,bine.Darai observatcă-mpărțimacelașinume?

Preotul, (secutremură.seblochează.se bâlbâie): Caredintreele?

Răul:Chiarnuți-aidatseama?

Preotul, (dădincapînsemndenu.)

Răul:Duhovnicul.

Preotul:Dartunul-aipomenitcândți-a fostrândul.

Răul:Nicinueranevoie,dinmomentce esteadevărat.Amândoisuntemduhovnici. Tupentrudemoni,iareupentrupreoți. (râdeînfricoșător.)

Preotul:Adicăeumăspovedescție acum?

Răul:Întocmai.Aipăcătuit,nu-iașa?Teaiîndoit,nu-iașa?

Preotul, (îșipleacăsmeritfrunteașirosteșteprintredinți): Ampăcătuit.Recunosc. M-amîndoit.Darm-amîndreptat. (îșiridică privireaspreel.)

Răul:Știu.Șiștiicinete-a-ndreptat?

Preotul:Tu?

Răul:Chiareu.Mi-aighicitblestemul? Unsufletîmiaparținenumaicândseleapădădedumnezeu.Telepezidedumnezeu?

Preotul:Nu!Categoric,nu!

Răul:Șiștiidecenutelepezi?

Preotul:Datorităție?

Răul:Exact.Cândeuaparcreștecredința înel.Deci,eute-amsalvat. (devinetrist, posomorât.) Ăstaesteblestemulmeu.Dar existăexcepții.Șinupuține.Suntuniicare seleapădălaspovedaniacumineșiacum fierbîncazanenegre.Șicevaîmispunecă facbinedacăteașteptșipetine.Tedaitu pebrazdăpânălaurmă.Ținemintecăeu suntmereulângătine.Cânddormieuvoifi înspateletău.Nuteteme!Număatingde tine.

Preotul:Înzadar.Luminaluivaajunge primalamine,chiardacăvinedefoarte departeșituveifichiarînspatelemeu.Nu veiapucasăîntinzimânasprespinareamea șiluminaluiîmivascăldafruntea.

Răul:Cenaivești!Umbraareaceeași vitezăcalumina.Cândluminaluiîțiva atingefruntea,umbramâiniimeleîțiva cădea-nacelașitimppepiept. (râdemalițios.) Auzi?

Preotul, (îșiridicăprivireași-șiascute auzul,ridicândurechea.):Cesăaud?

Răul:Muzica.N-oauzi?

Începesăcânte-nsurdinăunvals–poate fiChopinsaumaipotrivitShostakovich–apoi dinceîncemaitare.

Preotul:N-audnimic.

Răul, (seapropieși-liademâini.):Acum auzi?

Preotul, (mirat): Acum,da!

Răul, (îlialadans.): Sădansăm!Conduc eu.

Preotul, (selasăcondus.)

(ceidoidanseazăovreme.launmoment dat,începaseroti,ținându-sedemâini.din cauzahainelorasemănătoare,aceastărotire trebuiesădeailuziauneipermutări,unui schimbderoluri.aceastadureazăcâteva secundepânălajumătatedeminut,perioadă carecoincideșicuapogeulmuzicii.când învârtireaiasfârșit,muzicaîncepesăscadăîn volum,iarcândajungeînsurdinășieise oprescdinvalsat.)

Răul:Sănuuitpentruceamvenit!

Preotul:Nupentrumine?

Răul, (râde):Câtănaivitate.Dacăașfi vrutsăvinpentrutine,nuveneamdeloc. N-aiînțelesniciacum?Eupentrupisicăam venit.Măducsăocaut.

Preotul, (searuncăîntr-unscaun.)

Răul:Nufidezamăgit.Eavastacuochii petine.Măduc. (îifacecuochiulșiiese.)

Seaudeunmieunatdupăuntimpșio umbrătreceprinspatelevitraliilordela dreaptălastânga.

Preotul, (rămânetolănitînscaun.obosit. uluit.îșifaceocruceșispunesmerit): Doamne, ajută-mă!

VoceaRăului:Nu-inimenisăteajute! (începesărâdă.)

Preotulseuităînsus,căutândvocea.Râsul seaudeuntimp.Cortinaselasăavândca fundalrâsulRăului.Cândaceastaatingepodeauarâsulseopreștebrusc.

FotograFia

Decorulaproapecănuexistă.Oclopotnițăsimplă.Înmijloculscenei,ofuniegroasă (caunodgon)estelegatădeunclopotdin bronz.Cortinaseridicăîncet.Cândîncepesă seridice,începesăseaudășiclopotul.Preotul trageclopotuldeodgonulgroscuambele mâini,chinuindu-sevădit.Trageastfelpoate unminut.Cortinaîncepesăcoboare.Clopotulseaudecâtevasecundeșidupăceaceasta atingepodeaua.Apoitacebrusc.

,,F[r[cultur[, nusuntemnimic înaceast[lumemare”

elenAAbrudAnîndialogcumenuTmAximiniAn

MenuțMaximinianestescriitor,jurnalist,etnolog,directorlacotidianulRăsunetuldinBistrițașiredactorlarevista deculturăNeuma.AbsolventalFacultățiideLitere,doctorandalUniversitățiiBabeș-Bolyai,adevenitorganizatoral unorevenimenteculturaleșirealizatordeemisiuniradioșideteleviziunecarepunînvaloaremoștenireaculturală bistrițeanășinăsăudeană.MembrualUniuniiZiariștilorProfesioniști,președintealSocietățiiScriitorilordinBistrițaNăsăudșietnologlaAsociațiadeȘtiințeEtnologicedinRomânia,MenuțMaximinianainițiatșiorganizatnumeroase evenimentecuintențiadeareliefaactivitateacelormaiimportanțiscriitori,artiști,jurnaliștișipublicișticarecontribuieșiinfluențeazăbeneficdinamismulviețiiculturalebistrițene.

suntețiopersoanădinamică,avețiobligațiișiinterese variate.cumvăorganizațiziuadelucru?

Dedimineaţă,labirou,planificămceeacevomfaceînziua respectivăpentrucadupă-masasădămlatiparîncăoediţiedin cotidianul„Răsunetul”.Neîncăpăţânămsăpăstrămîntr-olumea virtualuluişiediţiatipărită,rămânândsingurulcotidiandepe piaţadinjudeţulBistriţa-Năsăud.Nuabandonămideeadea apăreapehârtiepentrucănesuntalăturişicititoriişi,lafelprecumamvăzutînAmerica,laNewYork,sauînmarilecapitaleeuropenecătineriiaucâteunziarsauocarteînmână,deşiacolo tehnologiaITesteavansată,vaveniziuaîncarenevomreîn-

toarceşinoilacititulclasic.Nucredcăvadispăreapreacurând acest„clasic”pentrucăeucredînputereaarhivelorşiamun semndeîntrebareînceeacepriveştestocareadigitalăcare poateoricânddispăreadincauzaunuivirus.Lafels-aîntâmplat şicuuneleziaredinjudeţulnostruapăruteonlineacărorarhivă adispărutîntimp.Depeste50deani,arhiva„Răsunetul”păstreazăcelemaiimportanteevenimentedinjudeţulnostru,şinu numai,fiindcercetatădemulţidintreeleviişistudenţiicare dorescsăseinformezedespreoanumităetapădinistoria judeţului.Căcisuntemsinguriicareamconsemnatacesteevenimente.Jurnalistulîilasălocscriitoruluiabiaspresearăcând, ajunsacasă,maicitescocartepentruaconsemnacâteva

rânduriîntr-orevistăculturalăsauaşezversuripehârtie.Apare apoişiparteadeetnologie,dragămie,conturânddinpoveştile adunatedepesatesubiectededezbaterepentruconferinţele despecialitatedinţarăsaueseuripentrulucrărilepecaretrebuiesălesusţincadoctorandlaUniversitatea„Babeş-Bolyai”. Încercsăleîmpacpetoate,însămaimultdejumătatedintimp esteocupatdejurnalistpentrucănuesteuşorsătemenţiiîntr-o piaţăîncarecititoriiîşischimbăgusturiledelaozilaalta,iarnoi, peparteaonline,avemînjudeţulnostru,peste20deinstituţii depresă,uneleacreditate,altelenu,însănicicititorii,niciautorităţilenupreaştiufacediferenţa.Semergepeprimulvenit, primulservit.Numaiconteazădocumentarea,primulcarepune ştireacâştigă.Şiatunci,pentruarămâneînvârf,trebuiesăte lupţidemulteoricumoriledevântpentrucăindiferentcăeşti unziaracreditatdeforurileprofesionistesauun„jurnalist”care areuntelefonşidăevenimentelelivepefacebook,cutoţiiintrămînaceeaşioală.Artrebuireglementatălegea,săexisteun feldeCNAşialpreseiscrise.Vomvedeapeviitorcesevaîntâmpla.

Întreagadumneavoastrăactivitatedemonstreazăatașamentulnecondiționatfațădeținutulbistrița-năsăudcare joacăunrolesențialînmitologiapersonalășipecarel-ați oferitcititorilorașacumesteelvăzutprinochiiscriitorilor.cums-anăscutacestproiecteditorial?

În„Spiritullocului.ŢinutulBistriţa-Năsăudprinochiiscriitorilor”amextrasgânduridespreacestspaţiunordic,pornindde laclasiciiliteraturiidinjudeţulnostrulaoaspeţiprecumNicolae Iorga,AlexandruOdobescu,LucianBlaga,cutoţiivorbinddespreimportanţalocului:acelspațiucuîncărcăturăafectivă,fie celalnașterii,fiealtelecarenedauenergiipentrucreație,de undenetragemesențaființeispiritualeconcretizatămaiapoi prinscris.Fărăaceamatricespiritualăasufletuluinuaicumda formescrisului,pentrucamaiapoisădăruieșticititoriloroliteraturăcenuesteopacă,caredupăceaieșitdinatelierulde creațiesăprindăaripi.

Prozadumneavoastrăconținereportaje,evocărișicomentariipertinentereferitoarelacomplexitateaviețiidin perspectivăistorică,socială,culturală.dacăarfisăalegeți dintrecărțilescrisepânăacum,sprecareseîndreaptăargumenteledictatederațiuneșicelesugeratedesentimente?

Fiecăvorbimdesprecărţiledeetnologiecareadunăpoveştiledinvatrasatuluipentrualeredaveşniciei,constatândcă odatăcubuniciinoştridisparatâtealucrurifrumoasedinviața satului,fiedespreceledepoezieîncareîmiiausatulînbraţeşi îlportcuminepeasfaltuloraşului,întotdeaunaampornitdela rădăcini.Delamoşiişistrămoşiimei,delabucuriadeatrăiîntr-o lumeîncarecredinţaşitradiţiafăceaupartedinvatrasatului.

Aşaamcrescutşiastapromovez,într-olumeîncareuitămde identitateanaţională,defrumuseţeapoveştilornoastrepecare poatealtepopoareardorisăleaibă.Celmaimaresuccesl-am avutcuocartecevorbeştetocmaidespreacestlucru–„Poveştile Paştelui,TradiţiiviidinBistriţa-Năsăud”,apărutălaEdituraLumea Credinţei,încâtevamiideexemplare.Tocmaipentrucăuniidintrenoisuntemdornicisănereîntoarcemlamatcăşisălespunem copiilorşipoveştilefrumoasealebunicilorşicădePaştivinenu doariepuraşulcişiLuminaÎnvierii,sălevorbimdespreînsem-

nătateaouălorroşii,iardeCrăciunsălaamintimnudoarde Moşulcezboarăcuosanieaducândcadouri,cişide Crăciunul Bătrânul, înacăruiiesles-anăscutMântuitorul.Şiapoisăle spunempovesteacolindelordelageamulgazdei,cândfiind copiipurtătorideHristos,cumspuneaMitropolitulBartolomeu, vesteamnaştereaacestuia.

ceproiecteeditorialeavețiacum?

Pregătescocartedepoemeintitulată„Ultimulînger”,încare pornescdelapovesteacuGrădinaRaiului,delapomulcunoaşterii,delaîngeriicenevegheazăcopilăria.Deasemenea,doresc săfacunnoupasînetnologieprinaducereaînfaţacititorilora poveştilorBistriţeiprinoameninăscuţilasatceşi-auluattradiţiilecueişile-auadusînmijloculcetăţii.Măgândesc,deasemenea,să-miaşeztrăirilepecarele-amavutlalocurilesfinte,într-un reportajmaiamplu,încare,prinochiijurnalistului,darşiacreştinului,săaducînfaţacititorilorlumeadeazidinlocurileîncare, înurmăcupeste2000ani,senăşteaMântuitorul.

conducețicotidianulrăsunetul,suntețiredactorlarevistaneumașicolaborațilarevisteliteraredinclujșidin țară.cumvedețipanoramapreseiculturaleromâneștiși carecredețicăesteviitorulei?

Lumeas-aschimbatşiceicareştiusăapreciezevaloriles-au împuţinat.Presaculturalăesteofloarerarăcurtată,înmodspecial,decătrescriitori.Tirajeleauscăzutşinicilaaccesărileonline nustămfoartebine.Spercăvaveniovremeîncareacestelucruri sevorschimba,lafelcumspercaîntopuleuropeansănumai fimcodaşilacumpărareadecărţi.Avemrevistefoartebune,nu doarîncapitalăcişiînaşa-zisaprovincie.Lucruriles-auschimbat şinumaiestenevoiesătrecemmunţii,precumGeorgeCoşbuc şiLiviuRebreanu,pentruaneafirmaînliteratură.Oricelocalitatepoatefiuncentrualţăriiprinapariţiaunorrevistedecalitate şiprinscriitoriicaredauvaloareunuiloc.Şirevisteleliterare,precumcărţile,suntbuneşimaipuţinbune,însăcititoriisuntcei caretrebuiesădiscearnă,pentrucăazilibertatedeexprimarea cuvântuluiareoricine.Mulţi,pentrucănusuntpublicaţiînrevisteleprofesioniste,îşifacpropriilePDF-uricucareneinvadează peemail.Eplinălumeadepublicaţiişicărţiproaste,însărevistele maridăinuiescdeanibunişi,cusiguranţă,vorfacepartedin viaţanoastrăşideacumîncolo.Poatecăprinşcoliartrebuisă fieşiîntâlniricurevisteleprofesioniste,însăcineiubeşteliteraturaîşiconstruieştepropriilegusturiîntimp.IrinaPetraş spuneacănucredeîncititoriideduminică.Şiaredreptatepentrucăoriaiaceastădragostepentrucititmereu,oriofacidoarîn anumitecontexte,cumva,forţatdeîmprejurări.

Putețifaceuntop5alrevistelordeculturădințară?

Revistelepecareleamsăptămânalpemasă– RomâniaLiterară,Observatorulcultural,Dilemaveche -,căroraleadaugrevistelelunarelacarecolaborezpermanent– Neuma,Mişcarea literară,Caietesilvane,Convorbiriliterare,Apostrof– şilistacontinuăcu Luceafărul,Ramuri,Steaua,Tribuna,Arca şimultealtele, toateprezenteînvariantaprintpebiroulmeu.

existăotendințăascriitorilordeasegrupaînasociațiiale scriitorilor,cenacluri,cercuriliterare.esteimportantă viațaliterarăinstituționalizatăpentruviitorulliteraturii?

Da,pentrucăestemultmaiuşorcuajutorulunorinstituţiica scrieriletalesăajungălapublicprinorganizareaunorevenimente.Instituţiileausălipentruîntâlnireacucititorii,auproiecte culturalecareaducînfaţacetăţiişicărţile,iarapartenenţala anumitestructuriliterareteajutăsăcreşti,cutoţiidebutând,nu-i aşa,încenacluri,încazulmeu„GeorgeCoşbuc”.

MăbucurcăfacpartedinceamaimarefilialăaUniuniiScriitorilordinRomâniace-şiaresediulîninimaTransilvanieişicare are,pringrijapreşedinteiIrinaPetraş,celemaimulteactivităţi literare,darşiproiecteeditoriale.Esteovorbălanoică„unde-s doiputereacreşte”,însăundesuntatâtdemulţiscriitoribuniai ţării,cusiguranţă,nuavemdecâtdecâştigat.

Pelângăactivitateadescriitorșijurnalist,v-ațimanifestatdelaînceputcașiorganizatordeevenimenteculturaleșirealizatordeemisiuniradio-tvcarepromovează tradițiileținutuluibistrița-năsăud.caresuntdatelebiograficeșieducaționalecarev-auîndreptatspreacesttip deactivitate?

Prezentareadeevenimenteculturaleşitradiţionaleavenit caoprelungireaceeacefaczilnic-jurnalismul,iaremisiunile radio-tvaucascoppromovareacântecelorşiaobiceiurilordin ţinutulnostru.Studiiledeetnologiem-aufăcutsăacceptşi aceastăprovocatepentruanulăsadinfrâiepromovareaidentităţiinaţionaleîntr-olumeîncareuitămdefrumuseţeametaforelordincântecelestrămoşilornoştri,îndreptându-nespre ritmuriorientalecarenuaunimiccomuncupoporulnostru.

Provocărileșischimbărilerapidedinsocietatepretindo poziționareaindivizilorfațădetrecutși,maiales,fațăde viitor.credețicăestenecesarăimplicareasocialăși politicăactivăaomuluidecultură,ascriitorului?

Ziarul„Răsunetul”aîncercatîntotdeaunasăfieechidistant, iarmoto-ulaşezatpefrontispiciulacestuia,„Deşteaptă-te, române!”,dinpoeziabistriţeanuluiAndreiMureşanu,careesteşi patronulnostruspiritual,estedevizanoastrăşiastăzi.Ştirile noastresuntcurate,înmarepartelegatedeeducaţie,cultură, religie.Parteapoliticăesteatâtcâttrebuiepentruainformacititoriiceseîntâmplăînjudeţulnostru.Niciodatănuamintratîn jocurileunuipartidşi,personal,nicinustăpânescfoartebine acestdomeniu.Demulttrebuiauimplicaţioameniideculturăşi, îngeneral,intelectualiiînviaţapoliticăşiadministrativă,însă aceştiaaupreferatsăstealalocullor,iaragramaţiişi-aufăcut astfelloclatribunaParlamentului.Dacănu-ţistăpâneştipropria limbă,cumpoţisătransmiţimesajeuneiţări?

Putețisămenționațicîțivascriitoricare,dupăopiniadumneavoastră,aumodelatevoluțiaculturiiromâne,după 1990?

Rolulscriitoruluiarfitrebuitsăfiecutotulaltuldupăcăderea comunismuluişidupăoprireacenzurii,însălibertateacuvântuluiaadusînfaţă,demulteori,impostoricufelşifeldebazaconii. Cutoateacestea,s-acreionatolumeascriitorilordintrecareîi amintescpeNicolaeManolescu,GabrielLiiceanu,MirceaCărtărescu,AndreiPleşu,AnaBlandianaşilistapoatecontinua.

conducețiAsociațiascriitorilordinbistrița-năsăud,suntețiredactorșicolaboratorlarevistedecultură,ceeace văoferăposibilitateasăcunoaștețidininterioractivitatea instituțiilorculturale.Avândînvedereaceastădublăperspectivă,carecredețicăesterolulmanageruluiîninstituțiiledecultură?

Deaţineîmpreunăscriitorii,deacredeînputereacuvântului,dealeoferiprilejuldeaapăreaînfaţapublicului,luândcaexempluSocietateaScriitorilordinBistriţa-Năsăud.pelângă premiilepecareleacordămanualcarăsplată,darşicamotivare deamergemaideparteînlumeascrisului,avemîntâlniricucititorii,editămantologiişisuplimentul„Răsunetulcultural”care credcăestedinceîncemaivizibilînpresaculturală.Apoi,anual realizăm,împreunăcuFilialaCluj,„ZileleProzei”,cesederulează într-uncadrumirificdetoamnă,peValeaSomeşului.

vărogsănevorbițideoexperiențădeviață,sauoîntâlnireliterarăcarev-amarcatprofundșipoatev-amodelatdestinuldescriitor?

Suntmultepoveştilecemi-aurămaslasufletdinîntâlnirilecu cititorii,delaNewYork,dinKualaLumpur,Istanbul,Parissaualte locuriîncareamcălătoritpurtândînsufletulmeudouădin dragostilemele–literaturaşitradiţiile.RămânememorabilăîntâlnireadelaFestivaluldePoeziedinMalaeziaunde,într-unamfiteatru,3000deoameni,înfruntecusultanul,auaplaudatpoeţi dinîntreagalume.Nuestedeicidecolosăfieridicattricolorulşi să-ţifiecântatImnulNaţionalîntr-uncolţîndepărtatallumii.Da, culturapoatefiunadevăratambasadorşicredcăartrebuicaautorităţilesă-ideamaimultăcrezareşisăn-omaiconsidereo Cenuşăreasă.Fărăcultură,nusuntemnimicînaceastălumemare.

dacăvrețisămaiadăugațiceva,caresăvăreprezinteca scriitorclujean?

Fiecarescriitor,jurnalistsauetnologarepropriuldrum,îşi poateconturaunnume,poateaveacititoriilui.Depindedetine cefacipentrucaurmeletalesărămânăprincuvintescrisepe pământ.Euîndrăgesctotceeacereprezintăacestpopor,neamuldincarefacparte,riturileşimiturilepecarele-ammoştenit delabuniciimei.Peacesteamăbazezdecâteoriiesînlume.Vă mulţumescpentruacestinterviuşivădorescmultăputerede muncăîncontinuare.

PRETEXTE

Ne-amobișnuitdeja,decândtrăimșinoiînlumeaofertantăasocietățiideconsum,caînpreajmamarilorsărbători,religioasesaulaice,săfimmartoriiuneisusținuteofensivedepromovareaunorprodusecareemusaisăne însoțeascăobucuriesinceră:cocacolalaofertă,pepsiîntr-un nouambalaj,cadouricusclipici,borsecpepostdeșampanie, iepurașideciocolatășiouădinacelași„material”.Sespeculează astfel,luminatădespritulsărbătorilor,ostaremaiîngăduitoare aoamenilorfațădesineșisemeni,fațădemereubinevoitoarea grijăacomercianțilorpentruposturanoastrădeconsumatori.Ni sefacreduceriademenitoare,nisebagăînochiși-nportofelnoi prezentărialeacelorașicunoscuteproduse,acumînvelite-naura sărbătorilor.

Cumultînaintedeeveniment,imaginațiacelorresponsabili cumarketingulestepusălalucruși,înegalămăsură,răbdarea noastrădetelespectatoridisciplinați.

Nupoțisănuremarcicăveselacinstireasărbătoriloreste,de fapt,unpragmaticpretextaducătordenoicifreînîncontabilizareaprofitului,așaîncât,dacăs-arputea,aceastălumeareligieiafacerilorarmultiplicașiCrăciunul,șiPaștele,desigur,cu voiedelaDumnezeuluniversalalcomerțului.

Principalulvectordepropagarealacestuiveritabilcornal abundențeideofertesunt,desigur,televiziunile.Sespeculează, astfel,principalameseriaaromânuluiderând,aceeadetelespectator,princaretelevizoruladevenitceamaiurmărităsursăde informații,tutorelecareîl„consiliază”,îlghideazăînviațășicarieră, îiimpuneatitudinișiopțiuniși,ceeaceestede-adreptuldramatic, îiselecteazăfalsemodeleculturale,socialesaupolitice.Cândprin „grija”televiziunilor,căutareasenzaționalului,aviolențeișiabârfeidevineaproapeoreligie,cândfaptuldiversșimondenitatea găunoasădoboarăștirileimportante,emisiunilecuvalențaculturaleșieducative,cândfabricade„vedetetv”ocupăprim-planul, aducândlarampăcreaturijalnice,cuprestațiipemăsură,dece sănemaimirămundeamajuns.Privitullatvcaunsubstitutal trăirilor„directe”,pecontpropriu,cums-arspune,caunmodfacil dedistracțieșipseudo-culturalizare,esteoincotestabilărealitate româneascăcusemnificațiiadâncișiurmărinefaste.

Darsăneîntoarcemlasubiectulacestorînsemnări.Cum spuneam,deavalanșaoferteloramețitoare„beneficiază”toate sărbătorile,laicesaureligioase,egaleînjignitorultratamentmediatic.UnexemlugrăitoresteînacestsensșisărbătorireaZilei Naționaledela1Decembrie;unminunatprilejpentruunele televiziunidea-șida,cumsespuneînpopor,înpetic.Dinpăcate, „campioană”laacestcapitolesteoteleviziuneimportantă,care afăcutmultpentrudemocratizareaRomânieipost-decembriste, pentrublocareafesenismuluiatotbiruitor,darcareași„desțelenit”terenulpentruacestepractici,celpuțindiscutabile.

Desigur,celeidemaisusis-aualăturat,peparcursulanilor, șialteposturitv;unele,subordonatepolitic,uzeazădemetode infailibilepentrunetezireaneuronilorunorprivitoricaptivi,urmărindu-șicutenacitateprogramuldeanebăgaînochipropriile interese,încălecândevenimetedeanvergurănaționalăpentru a-șifacecunoscutetaxiceleopțiuni.

Departedeminegândulde-anuconsiderabeneficăexistențaacâtmaimultorposturitv,dincaresăalegemceeacene intereseazăcadomeniușirealizarejurnalistică,dupăceatâta amardeani,odiosulpostpublicdeteleviziunesepusesetotal înslujbaparanoieiunuiomce-șifăcuseunidealdinumilirea,și peaceastăcale,apropriuluipopor.Totuși,libertateadeopinie nutrebuiesăfacădinrespectiveleposturitvicoanădeînchinat, cummaicreddestuinaivi,cândelepromoveazăcuatâtasârg îmbuibatdepublicitate,șiinculturacrasă,asezonatăcuamuzamentultâmp,șiștireacatastrofică,fărăniciolegăturăcurealitatea.Îndemnullagândireliberă,responsabilășicutezătoare, esteimediatanihilatdeprogrameduhnindaprostgust,adulcegăriigrețoaseșiștiridemargineașanțului.Casănumaivorbim dedezinformareameșteșugitelaborată,devenităînmultecazuri „politicăeditorială”.

Darceeaceesteșimaisupărătoreplasareaînaceastădezonorantăposturăanevolnicilornoștripoliticieni.Nuexistă evenimetcuoarecareimpactpublic,delazilefestivenaționale saulocale,latăieridepanglicicarecelebreazănimicul,delasindrofiimanelizate,lasfințiridelucrurișilocuri„nevinovate”,încare prezențapoliticienilordeoricerangsănu-șitaiefeliadepublicitateofilită.Adică,pretextulperfectpentruaieșiînfațășiane maijigni,încăodată,bunăvoința.

Nusărbătorileînsinesuntastfelonorate,ciprea-înaltelefețe politice,care,„oficiind”fărăpicdehar,adeseoride-adreptul caraghios,delatribunasauprezidiuldesprinsedemulțimeaterestră,îșimaiașazăocărămidălapiedestalulce-iridicăpânăla nori.Sensulrealalmanifestăriiesteastfeldeturnatspreoautoglorificarețanțoșășiridicolăînegalămăsură.

„Cuvântările”acestoratârnătoriplinidetupeu,doldorade vorbegoale,recitatepepostdevestitoriainației,suntimediatinfirmatedeuncomportamentdegașcăinterlopă,apucăturicare nearuncă,andeanșidinceîncemaimult,înbrațelelehamitei șidezgustului.Șiastfel,cucomplicitateanoastrădesimpliprivitori,aceștiipochimenisforăitorișisearbeziseinsinueazădinnou înspațiulpublic,reacreditându-sepolitic,propunproiecteși soluțiiutopice,lipsitederealism,menitedoarsă„iaochii”.Eiștiu foartebinesăspeculezebunăvoințamomentuluișilipsaunuifiltru,careînalteîmprejurăriaroferioigienicădistanțare.

Sepotscrietomuriîntregidespreefecteleperversealeacestorpretexte,care,fiecăpromoveazăinsațiabilulcomerț,fieintereseprivateparalelecuagendacetățeanuluisaupolticieni eternizațipesticlaecranului,necultivăobișnuințapasivității, inoculându-necomodailuzieaviețiitrăiteprinprocură.

„Celcare,pentruprimaoară,aînjuratîn locsădeacupiatraafăcutunpasuriașspre civilizație”.Regretcăn-amreținutnumele autoruluiacesteimaximeîncareumorulse împleteșteuimitorcuadevărul:arfimeritat unlocdeonoareînmemoriameaculturală. ***

Suntoameniiegaliînnaștereprecumîn moarte?Răspunsulinițialafirmativafost deturnatde(-alungul)istorie(i)într-un nu dinceîncemaivehementșidejaacceptat caadevăratșifiresc.Doarcontroversata utopiecomunistă,cuoriginitulburiîncreștinismșiumanismulsec.alXVIII-lea,aîncercatsăreașezenaștereaînchipdeegală liniedestartpentrutoțiîncursavieții.Evidențacă,incorpore,lanaștere,oameniirespirăacelașiaerșiprivescacelașisoarepărea unargumentinebranabilcăeisuntșifundamentalegali.Antropologiaveneașieaîn sprijinulegalitarismuluifunciaralființelor umane.Dinpăcate,nușisocialul,iarnarativulistoriccuatâtmaipuțin.Despreegalitateaînnașteremaivorbescacumdoar victimelesocialuluișialeistoriei.Nucadespreorealitate,ci,maidegrabăcadespreun imperativsauosperanță.Atât.

Cumstaulucrurilecuegalitateaîntru moarteaoamenilor?Mailimpede,înaparență.Afirmațiaunmort=unmortpare axiomaticmaiconsubstanțialăafirmațieiun om=unom.Șichiareste.Recensământul ființelorviinureprezintăaltcevadecâto formămorbidă,temporarășinesemnificativăde carpediem.Eternitateaîncepeodată cumoartea,iarviațaesteformaceamaibizarăainechității:știm(teoretic,măcar)cine ne-odă,habarn-avemcuiodăm...

***

edgarMorin (sociologșifilozoffrancez):„Istoriaumanitățiiesteîntotdeaunainteligibilădupădesfășurareaevenimentelor șiîntotdeaunaimprevizibilăînaintedeele”.

Eunpunctdevedere,șianumealdomnului Morin șialîncăpeste7miliardedelocuitoriaiTerrei.OK,șilacelefolosește?

***

Într-oanchetădinrevista Românialiterară,laîntrebarea:Careestebasmuldumneavoastrăfavorit?,maimultdejumătate dintrerepondenți(20din39)aleg Tinerețe fărăbătrânețeșiviațăfărădemoarte.C-așa-i românul:caragialescînformășiabisalîn fond.

...Sauviceversa?

nemulțumeșteatâtperaționaliști,câtșipe moraliștiprinfaptulcăsusțineideeaaparent absurdăcăomulpăcătuieșteînmodinevitabilșidintr-onecesitateasorții,dar,cutoate acestea,elesterăspunzătorpentruacțiuni careîisuntdictatedeosoartăimplacabilă”. Aparentabsurdă?Hm...

***

Câttimpînumanitateaincipientăa domnitprimitivismulinformșigregar,democrațiaafostlaeaacasă.Ieșireadinprimitivisms-aprodusodatăcuapariția întâilorformedeierarhizaresocială.Ierarhia=organizare=speranțăînexorcizarea fricii.Deunde,aparițiașefilor(asupracărora estetransferatăresponsabilitateaseculară aînvingeriifricii),avracilor(careau,în esență,aceeașifuncțieînplanmetafizic),a totemurilor(curoldeocrotitorînscopulîndepărtăriispaimelorcotidiene),atabu-urilor(cafigurațiialefriciiancestralede inamiciinvizibili)...

Fricaorganizeazălumeașistălabazatuturormanifestărilorsalecomunitare.Comunitateaînsășiseconstituieșisecoagulează dinfrică.Toateformeledeorganizareau scopdefensiv,fiindmenitesăanulezeamenințări–reale,potențialesauimaginare. Strictnecesarelelocuințesunt,înprimul rând,adăposturișiabiaapoispațiihărăzite săsatisfacăaltenevoi.Inclusivvitalapreparareahraneiesteconceputăînaldoilea rândcabucătărie;înprimulrândtrebuiesă fieunlocferitșieldeposibileagresiuni.

***

Vladimirilicilenin:„Aspuneadevărul esteoprejudecatăburghezămeschină,în timpceominciunăesteadeseajustificată prinobiectivulfinal”.Cinism.Lipsăde scrupule.Aroganță.Machiavelism...

Da,darnucumvașiunlucrucare,sustrasdinrețeauapreconcepțiilorideologice, senumeșterealism?Înprimulrândpolitic, deacord.Darpoatenunumai...

***

înformulăridiverseșilaalțicomentatori,vizeazăinextricabilulgestuluifatalcomisde singuraticulcasier,fiindasumatcuperfidă inocențădeînsuși caragiale carebeckettizeazăavantlalettreșarjândsubțire:„Dece s-ofiomorât anghelache?Nicieunuștiu.”

Dacăsfârșitulviolentalpersonajuluirămâneceamaimisterioasămoartedinliteraturaromână,titlulnuveleiserelevăcea maiderutantăcapcanăpecare,cudiabolicăabilitate, neneaiancu aîntins-oînspațiulhermeneuticvariilorcohortedeexegeți aiopereisale.Celebrainterogațiesfâșietorretoricăaceluimaitânărdintrecamarazii imprevizibiluluicasier„Dece?...dece,nene Anghelache”constituieoprovocarefățișă azvârlitădeautorîndirecțiaperspicacității lectorului. PaulZarifopol aredreptatesă depistezeaicielementeleconstitutiveale uneighicitori: caragiale ofacepeSfinxul, zgândărindsfidătororgoliuldeductivalcititorului.Privităastfel,putempentrucasă zicemcă Inspecțiune anticipeazăcumai binedeojumătatedesecolmutațiacardinalăoperatăînstructurapovestiriipolițiste decătre georgesSimenon,celcaretransferăcentruldegreutatealnarațiuniidela răspunsullaîntrebărileclasice„cine-icriminalul”?(formulăceageneratpuzderiade whodonit-uriteatralesaucinematografice) ori„îldescoperăsaubadetectivulpefăptaș”?,cătreproblemamaipuținspectaculoasă,darmaiprofundăcaacroșajexistențialșimaifertilăcaimpactliterar:„cum(de) seajungelacrimă”?Sau,mărog,însituația defață,lasuicidcare,înfond,nuestedecât uncazparticularalparadigmeicriminale, acelaîncareasasinulșivictimasuntunași aceeașiființă.

***

reinholdniebuhr (teolog,eticianșicomentatorpoliticamerican):„Doctrinacreștinăapăcatuluiînformaeiclasicăîi

Inspecțiune,nuvelapublicatăînnumereledin24noiembrieși1decembrie1900 aleziaruluiUniversulși-acâștigatdinstart, iarapoiși-aaugmentatpeparcursulunui secolșicevadeexistențăliterară,reputația deafi„celmaiimpenetrabiltextallui caragiale”(ionVartic).Aprecierea,regăsibilă

Înoricejocimaginativdeaceastăfactură,strategiaauctorialăsebazeazăpe ofertageneroasădedetaliiînșelătoareșide pistecuaparențălogicăacărormenireeste, însă,nusădevoaleze,ci,dimpotrivă,săascundăcâtmaimeșteșugitadevărul.Drepto astfeldeingenioasăpistăfalsăfuncționează în Inspecțiune titlul.Ingenioasășieficientă: aproapefărăexcepție,comentatoriis-au lăsatatrașiîntentativadeelucidareamisteruluimorțiilui anghelache devertijulexplicațiilorcentratepeideearoluluipecareîl joacăînderulareaevenimenteloriminența inspecțieiordonatedeministerlacasieriile administrațiilordinCapitală,întrecareși aceeaservitădeimpecabilulfuncționarcare sedovedește,post-mortem, anghelache M .Numaicăpe anghelache buclucașa inspecțiunedeadouaziîllasăcompletrece, fiindcăelhabarn-arededânsa!

Recitireamultoropereliteraredinperspectivalegăturiilogicecupropriultitlu poaterezervasurprizegreudeimaginat.Încercați...

IONCARAION

IonCaraionvineînmalaxorulanilor’50cutreicărţide poezie„vechi“– Panopticum (1943), omulprofilatpecer (1945)şi cântecenegre (1947);unpoetdejaconsacrat, dacăs-arfipututinvocavolumeleamintite.Nulecitea,însă, nimenipentrucănucirculaudecât,poate,printreprieteni,câţi vorfifostatunci;maimultîncă,lungadetenţieînînchisorile vremii,laJilava,Aiud,CavnicşiBaiaSprie,i-ascoscomplet,din circuitulpublic,numeleşicărţilecareaufosttransferate,când n-aufostdistruse,la„fondulsecret“albibliotecilor.Pentru generaţiilenoi,IonCaraioneraun„fost“carevafiscriscândvao poezie„decadentă“şicareepedepsitpentruasta;pentruceidin generaţiasa–GeoDumitrescu,ConstantTonegaru,Dimitrie Stelaru,ŞtefanAug.Doinaş,RaduStanca–,IonCaraioneraacum untovarăşdeumilinţă,un„destin“deatâteaoriidentic;însfârşit, pentruceicareîlştiau,auziserăorichiarapucaserăsăcitească, poate, omulprofilatpecer şi cântecenegre,învremeacând segăseauînlibrării–NinaCassian,DanDeşliu,MihaiBeniuc, MariaBanuş,cudebutulpoeticîndeceniilepatruşicinci,dar reconvertiţiacumînlozincăşiavântrevoluţionar–,IonCaraion eraoamintire„inconfortabilă“,cinevadesprecarenuerabineşi nueravoiesăvorbeştipreamulteînpublic,maialescăfigura celui„dispărut“înpuşcăriele-arfievocatînchippericulos păcateleliricealeproprieitinereţi.Înasemeneaîmprejurări,se spune,deobicei,„dupăolungătăcere,poetulrevineîn196… sauîn197…“:nupoetulatăcut,civremurileşi„colegii“ l-autăcut.

IonCaraionafost,separe,şiopersoanăcare,prinfeluldea fi,anăscutmaialesantipatii;şiastaînaintedeadeveni„cazul Artur“,după1990,cânds-aufăcutpublicetribulaţiilepoetului dupăieşireadinînchisoareşicolaborareasacupoliţiapoliticăa fostuluiregim.Astfel,chiarşiprietenulMihailPetroveanuîiface, înanii’70,unportretmaidegrabănefavorabil,undenupreaera locdelaudeşi„priză“afectivă:„Micdestat,cumarzicecronicarul, IonCaraionnuesteşifirav.Dimpotrivă,deladistanţăpare îndesat.Impresiaseexplicăatuncicândteapropiideel.E

adunat,strâns,ghemuitînsine,caîntr-ostaredeîncordare,de vigilenţăperpetuă.Susceptibilitateaîiestedeneconjurat,iar circumspecţia,corolarulei,nupoateficlintită,laprimavedere celpuţin,nicidecelemaifideleataşamentefielapoezia,fiela persoanasa.Fireîntoarsă,plinădemeandreşipenumbre,Ion Caraionascundeluminişurineaşteptatelacare,poatenuatât prinrăbdareata,câtprintr-oscăpăraredegenerozitatealui,ţise deschideaccesul.Acolo,îndesişulinterior,zacrezerveinepuizabiledeentuziasm,declanşabillasemnalelecelemaipalideale talentuluiorilaatestăriledemnităţiicaforţădiscretăacaracterului.Apriglamânie,omâniedeasemenimistuităînadânc, darîntreţinută,biciuită,îndelungdistilată,eleînstaresăse converteascărepedelaindulgenţăamarăpentruslăbiciunile omeneşti.Apostaziiledeumoareţinmaipuţindeceeaceîn lumealiterarăsenumeştecapriciu,versatilitateemotivăproprie artistului,câtdeoexperienţădeviaţăacumulatăpoateînmai maremăsurădinintimitateacusineînsuşi,decâtprincontactul, forţat,cualţii.Îneventualitateacă,mândrupânălaorgoliu intratabilsubmascaluianodină,IonCaraionnuarfidispussă-şi recunoascăsingurdificultăţiledialoguluicusine,variabilitatea aceastasegrefeazăpedeprindereadea-şicenzuracutezanţele prinreticenţe,elanurileprindecepţii,încadruluneiadevărate torturiaproprieifiinţe.Făcutdindisimulăriimpenetrabileşi dezvăluiribruşte,dinspaime,lamentaţiişiabandonuri,darşi dintr-oîndârjireîncrâncenată,traversatădeeuforiiavare, curmaterepedetotdinvoiasasucită,IonCaraioneste,asemeni poetului,un„cânteccuguraînchisă“.

Împrejurărilebiografiei,tragice,fărăîndoială,i-arfiputut folosipoetului,la„revenirea“sa,în1966;interzisatâţiaani,un „poetnou“pentrugeneraţiatânără,IonCaraionn-armaifi trebuitsă-şideaoboluldelozincişinicisă-şidublezediscursul liricasemeniluiProcopiusdinCaesareea.DarpoezialuiIon Caraionesteîntreagă,cumsevavedea,înprimeletreicărţi,deşi reintrareaînlumealiteraturiiseproduceaîntr-ovremede relativărelaxarearaporturilorscriitorilorcuautorităţile;poezia arămasîndeceniulcinci,iarceaurmatnuedecâtcoada cometeisau,cumetaforapoetului,edâraalbicioasălăsatăde „melculrotund“alînceputului.Poeziadin Panopticum, omul profilatpecer şi cântecenegre esteanevrozei,ţipătului, otrăvii,iarpoetule„nebunul“caremoarelângă„toateînţelepciunile“unuiveacprostcroit;primulpoemalvolumuluide debutfixeazăfoartelimpedespaţiul,timpulşiesenţapoezieilui IonCaraiondinvremeaadevărateipoezii:„Cinelelacarene-am oprit,ogoarele/ne-ausucitsufletele,ne-ausecatpicioarele,/ Pământeni,adăstam.Atâteascorburi,atâteariduri./Noiamscris cunevrozăpeziduri/şi-amcolindatneurastenia,/săbem/igrasie dinploaie,rachiudinpoem/otravamurdară,ţipătulspin…/… Dedouăzecideaniscobimîntr-unplămân/pentrutinereţe, pentrupăcat–/ne-njunghiefrumuseţea,încaren-amintrat./Cu

ioAnHolbAn

mâinileciungi,tatuate/neducemîncârcăpusteledepărtărilor toate/carneaînţeapă,–zăpezile,anii/ne-auspartinimile,ne-au omorâtbolovanii./–Lângămargineavorbei,lacină,/semănăm soare,culegemvermină/lafundulpurităţii,fărăgramatică,/ dispreţuimcuminţeniareumatică/ainşilorbolnavidecentimetri pătraţi./Avemumbletulsuplu,darpaşitulburaţi,/negâtuie măsura,nepunecătuşă/geografiaunormoliicubelciugulla uşă./Noisuntemnebuniicarevormuri/pemargineadintre noapteşizi/fărăîmbrăcăminte,fărăadăpost/lângătoate înţelepciunileveaculuiprost./Pesteosutădeaniveţiveni înapoi/săîntrebaţideinscripţii,săvorbiţidesprenoi/scârbeale lumiicugravitatedegong,/trântitecomodînşezlong,/Lăsăm perdelele,îndurămfrigul;pentrubrumă–/niciînţelegerea voastră,nicibucuriapostumă/nunemaitrebuie.Ci,numai, frumos/s-auzimcumumblăgrâulpejos,/cumîngeriinecheamă –înmână/cândţinemtrecutul(fântână)/dincarebemcu mâinile-amândouă/aparugăciuniimaitare,mainouă“(antreul poemului).

Decoruleapăsatexpresionist;pomii,prieteniivegetalisunt „cutăbliţelagât“înnişteoraşedecrepite,fărăsperanţăşifără lumină,undeapaealcoolşilumeasuferădetuberculozăşi spleen;înoraşulbolnav,cerulmucegăitcurgemurdarprin burlane,ploilesunt„băloase“,vântularegustînecăciosdeacid fenic,serilesuntotrăvitedeholeră,tristeţilesuntmov,iarerosul eo„bubă-amarăurcatăpân’lagât“;spaţiul(careareşiunnume: PădurileNevroză)ocroteştestraniu„delirul“şicuplurile fantomatice(ea–„obătrânăcudoliuşinepoţi“,el–„undomnîn negru,cuochelarişibarbă“),e oraşulcangrenă:„Oraşîncare putrezeştetinereţeapestrăzi/oraşcauncâinecububeieşit dimineaţadinlăzi/oraşul-idee,oraşul-adormit/maiînaintede cuvântul sfârşit./Oraşîncaree-ograniţă,caresetârăştepe brânci,carefură/cutăcereatăiată,cunoaptealagură,/oraşul princaren-ammaifost,oraşîncaremurim/fărăparabolaintrării înIerusalim./Oraşcuheleştaie,cusanatorii,cudepărtare/oraşulprotestare…/Niciluna,nicicâmpul,nicirâul/nu-şitremură grâul/printine/oraş-pământ,oraş-plictiseală,oraş-mărăcine/cu liniştearuptă,cudesperare,cucâini/împotmolitdecicatricepe mâini./Atât/cenuşiu,moarte,urât/sârme,opac…/Şimâine dimineaţă–descompuşi–pornim,iarăşi,laatac“(cangrenă):în oraşulexpresionist,undetinereţeaputrezeştepestrăzi,trecdoar paiaţe,eharababurăşibâlci.Nuenicidecumvorbadevechea temăa lumiicaspectacol;oraşulluiIonCaraioneun circdement, cumîispuneînpoemul Periferică dinvolumul omulprofilat pecer,deopromiscuitatedirijată.Poeziaacestorprimevolume efărăalternativăpentrucă,iată, satul,caşioraşul,seaflăîn acelaşiveacîndescompunere:„Satulpustiucaorămăşiţădela început/sescarpină-ncapculuminijunghiate;/amiezelese culcăprinbozii,garduleslut,/toatelucrurile,deastăzi,levom trăipejumătate./Setârâieşopârleleprinpraf;burtadearamă/ apietrelor,seumplecucăldurălichidă;/buruienileîşiling bubele,nerviisedestramă–/pentrufiecarecâineplecat,fiecare ochiosăse-nchidă./E-oscârbădeviaţăapăsătoareîncurtea oricui;/Nelinişteascămoşatăîşiurcărâmele-ncarne;/alăturide singurătateaanimalăacui/cuvintecenuşiiseanunţăcauntaur cucoarne?/Femeileumblănumaiseara.Ascunsene-austat,/de obosealaţâţelor.Parcănevindelasapă./Aufeţelegalbene,au gâturileunse,mereu-ncărcat/despurcăciuneapământuluicu noroi,desolitudineabălţilorcuapă./Niciodatăcărămidacrăpată apicioarelortari/n-ahuruitînadâncuriatâtdeintens./ Cârciumilesuntgoaledeolună;numaicopiiimurdari/semai uită,cucapetelepesubporţi,lazeamasoareluifărăsens./Câţiva

aurăguşitcaniştecartuşecesespargdezăplaz./Caselestau împotmoliteînclisauscată/şiseuităprinferestre,dacăpotsă maiaibărăgaz,/lasufletuloamenilorsau…laviaţacealaltă“ (Malaria).

Ceestepoeziaşicineepoetuldinoraşul-cangrenăşisatul pustiu,prăbuşitîntr-oapăsătoarescârbădeviaţă?Poeziaeun cântecnegru –spuneIonCaraionîntr-oartăpoeticădinvolumul cuacelaşinume–,e„neagrăşiurâtă“,iarpoeţiitrebuiesăfie „asprişicalzicasângele“şi,maiales,săproclame ura,să demoleze–astfel,înspiritulAvangardei–„toatelucrurilecare îmisuntaproapeşicareseamănă-ntreele“.Şiparcăpentrua sporibizareria,IonCaraion,evocându-lpeDrieulaRochelleîn carteadin1947,pareaanticipa–într-unscenariufantasmagoric –ceeaces-aîntâmplatlui„Artur“deprinanii’80încoace:„Aud căefoamete-nFranţa,şi-aud/căPierreDrieulaRochelles-a întorslaParis./CelegăturăareastacuFranţa?“.Veaculpoetului şipoezieidin Panopticum, omulprofilatpecer şi cântece negre esteunulîntunecat,înconflictcuoamenii,şiei„stranii“, zăcândşiprivindu-seciudat:„Lamargineavieţiizăceau/oamenii veaculuiîntunecat,/privindu-seuniipealţiiciudat/asemeni cavalerilorSfântuluiGraal./–Numaiavemrodiinicipâine,/ Tâmplele–tâmpleleînoatăînsânge;/opasăreslobodăplânge/ subcerurizbârcitecafoamea./Niciveaculacesta,niciel/nu-ial nostru–şiminte;/rămâneuncuvântnegru,fierbinte/despus, înfiecarezilângăuşă./Cuprindeţipădureaacestuiev-mediu/şi ea–nu-idecâtopată,unton./Ochiulluniidepeţărmulbreton/ odespleteşte-noraşul-asediu./Simtlinişteacusomnulrotund/ plimbându-se-nacuareauaneştearsă,/mânacareintrăpân’la fund/îninimaparcului,arsă./Uniepuregalbenseculcă/ neîntrebatsublunetă/şiseamănăobaltădepăcuri/trupullui, subcuţitulîmpunsîncarpetă./Odatăculuna,intrară/princase miresmedefân;/bolnavul,rotundulplămân/alcetăţii,îşizvârle cascaafară./Eunsfertdeorăreculegerelăsat./Muzeul,cu bătăturasalargă,/trasde-opasăreslobodă,aleargă/prin peisagiulcaunpomretezat./Oxidări,oxidări…/Parculafosto flacărămare./Pefunduloceanului,seara/autrecutturmede arboridesare./Seceta,drumul,ereţii/şimunţii,vânătoarea, platanii./Zăceaulamargineavieţii/oameniiveacului–stranii“ (Pasăreaurgiei).Evulnoudecancer,cumîispunepoetulîn Vegetaţiipecostum dinvolumul omulprofilatpecer,eunul derăzboişilepră(anul1939rămâneunreperobsedantcareva revenişiîncărţilededupă1966),încarepânăşilunae motorizată,expiratăînmirosdebenzină–olumedecadavreîn putrefacţie,carecontestădivinitatealalimitablasfemiei (Dumnezeue„escroc“,Iisusn-atrăitîntr-oiesle,iarMaica Domnuluiare„ochidecastane“),nudinateismulimpus(cumse vaîntâmplanumaipestecâţivaani),cicaunreflexalomuluicare şi-apierdutsperanţaşicredinţa.Nimicnurezistăacesteiestetici aurâtuluişigrotescului:erosulelugubruşiseconsumăîntreo femeie„straniemeduză“stearpăşiunbărbatcufalangemoi, albite:„Femeie-ntotceaipetrupulgol,fantastic,/desevă tropicalăsaustraniemeduză/teuiţiînaltăparte,cândse descheie-obluză,/perfidă,nusimţimânaprinsterpulsân,dar plastic./Falangemoi,albiteîi-alunecăpecoapsă,/osârmăspartă urcădifuzăpesubrochii,/necăutămguraşi-ncovrigămcuochii/ acesteşolduricalde,întinsecaocapsă./Ţi-spulpeleatâta de-aprinseşidefine,/că-nirizareapieliitotsângele-iporfir;/ flacoanemariînvineascunse,ca-nclondir,/duclunamai departepesăniişi-npatine./Subţiretreciprincarne,darcarnea numaieste,/cumceasulcarebateînvremefuşimoare;/prin tinedormincendii,seumplusamovare/şi-unceairusescte

strigădinceştilefuneste,/întimpcebirjatreceabsentămai departe,/statuile-sistorii,istoriile-smoarte/şidoarcastaniinegri –iregularsaudrept–/caniştecopciînalte,încheiepământulla piept“(interludiu).

Cândnimeni(darnimeni?)nu-lmaiobligasau,oricum, presiuneadinparteapoliticuluiscăzuseşipoeţiipăreauaîncepe să-şivadădepoezialor,IonCaraion,înlocsărefacăpunţilecu lirismulcântecelornegredelaînceput,spunesenin,în eseu, carteadin1966areveniriisaleîncircuitulpublic,„socialismule zâmbet“. geneze,primulpoemalcărţii,efoartesemnificativ pentrumutaţiilecaresevorfiprodusînceiaproapedouăzecide anidetăcereimpusă:„Mâinilemirosagutui,aienupărşi-abine./ Apaîmpietrise–şiis-aîntorsrodulînmatcă;/repurcedere tânără./Dupăpropriile-iurme,ochiuldeveghes-aluatascuţit./ Nu,conştiinţan-amuritpeprispaînvinsului./Timpulumblăprin lume./Înainteamea-iatâtasomn/Încasamorţilorsevorbeacu fluturiidenoapte./Pământulfacefemeidevăpaie/decare–dacăte-apropii–dispar./PrintregenunchiişiumeriiCazanelor, secaţărăvara./Casăseprefacăîndrumuri,înfagurişi-nstele,/ peteici-colo,/veacuride-arând,/oameniidormiserăpecâmp./ Înainteamea-iatâtarouă!“.Totulseschimbă,parecăeonouă geneză;IonCaraionştergetotcuburetele,oriceurmădecretă, şisenaşteadouaoară,închinuri,probabil,oricum,înlirismul său –aceladealtădată–mutilat;maimultîncă, geneze capătă, adesea,tonulşiradicalitateaunei„autodemascări“întradiţia aceloradinvremeadetenţieipoetului:„vechea“poezieeste,iată, casamorţilorîncaresevorbeacufluturiidenoapte,nevroza primelorcărţieuitatăîn„repurcedereatânără“şiînmirosulde gutui,ienupărşi„bine“:IonCaraioneste cazul-limită alpoetului reconvertit,re-prezentândunmodelmultiplicatînmulte destine,delaMihaiBeniucşiMariaBanuşlaNinaCassian,Dan DeşliusauAurelRău.IonCaraionîşiface meaculpa înfaţacelor careciteau eseu şicare,totuşi,ştiaupreapuţin,nimicpoate, desprecântecelenegredealtădată.Poetulîntoarcetotul:satul numaiepustiu,surpatînscârbadeviaţă(caîn cântecenegre), ciseaflăacum„lamargineabucuriei“,copiiimâncând,odinioară, dingunoaieîşirisipesc,azi,glasurilepemare,ţărăncilecu„ţâţe obosite“şifeţelegalbeneau,înnoulsat,„coacăzeşivorbe domoale“şiumblăpecâmpuri„cupuiuldepotârniche-alluminii înpalmă“,veaculvechi,obositşicuun„coviltirsur“eraun „anotimpciudat“,acumlumeae„desprimăvărată“,femeia stearpă,straniemeduză(din omulprofilatpecer),cântă,râde şitreceprinparc,în eseu:„evremeasuavelorneruşinăriale naturii“,scrieIonCaraionîn echinox,făcânduitată„noapteamea dezgură“,iarimaginea„heleşteielornegre“dintrecutserisipeşte în„vastalumiidimineaţă“.

Începândcu eseu şicontinuândcu Dimineaţanimănui (1967), necunoscutulferestrelor (1969), cârtiţaşiaproapele (1969), SeleneşiPan (1971), cimitiruldinstele (1971), Munţii deos (1972), Poeme (1974),IonCaraionpareaîncercamereuşi mereusărăspundălaîntrebarea-ghilotinădinpoemul Mâinile cufaţaînjos:„cumsămădespartdemine?“,seîntreabăpoetulîn zoriiceluide-aldoileaînceputliterar,iarsumarulcărţilorsale adună,într-obizarăpendulare,semnealevechiiparadigme(„O mulţimedecârjigoaleîşipierduserăstăpânii./Talereleoarbeîşi aminteau,/cadeniştevasenespălate,/detâmplelemorţilor./Şi uitându-se-napă,lecăutau/bătrânilorheliotropi/urmele obrajilor./Pefiecaretipsie:uncapde-mpărat,/dincare ciuguleauvrabia,cioara./Prinochiilorumblăcaiişimoara“–Sanscouetsoleil)lângăunmadrigalprecum octombriedin gutui („Dă-mirochiatalirică,frunzăcăzută./Lanoapte,iubita

semută“),îmbrăţişări„culujerişielanuri“şiefuziuniînretorica liriciipatriotice.Dincolodetoateacestetribulaţiialepoetului reconvertiteşioamarnicădramăaici:aomuluicare numaie liber şidincaren-amairămasdecâtfrica(în„omenirea înconjuratădeziduridefrică“):unArtur,adică:„Măcunosctoate lucrurile./Numaisuntliber./Săînnopţiîncartofi,înpietriş…/ Totceeacenugăseştiaiciamdistrus./Mi-ascriscucuvaia:fă-mi propuneri!/Însângelemeueuncântecferit./Unomascos mâiniledintimp/apoimersul/apoispaţiile/apoiomelancolie ocultăcucareadespărţitoraşul/şiaspusdouăvorbe–şierao cenuşăcumplită/şiaspustreivorbe–şis-asperiat/şiatuncia închisochii./Aînchisochiişiaspus:dinminen-amairămas decâtfrica./Şipeurmăn-amaiînţelesniciundeemelancolia, nici/unde-isuntmâinile,niciundeetimpul./Şieraocenuşă cumplită“(afară).Într-unpoemprecum euamvăzut din volumul Dimineaţanimănui parea-şiasumamodelulcelebrual luiPilatdinPont:„EramPilatdinPontşi-amavutomiedebraţe“, scriepoetulacolo.

Înrealitate,rămâne,pentrutotdeauna, exilulinterior:„ne naştemşimurimînexil“,spuneIonCaraionîn Frigadamic din sumarulaceleiaşicărţidin1967.Oformăaacestuiexile,înfond, şi versificarea,altfelmeşteşugită,dincares-auivitatâteavolume înromânăşifranceză:eînlocuireapoeziei,castareinterioarăşi mărturieaconştiinţei,cumimareaei.Câteodată,eadevărat, răzbatenostalgia,repedereprimată,însă,caunlucrucetrebuie sărămânăpurureaascuns(pentrucăepericulos),după vremurilecândfiinţasedestrămaînvoianălucii:„Amfostprieten cutoatesingurătăţile./Amaprinslămpiînrătăcitori./Searabeam unceaisauniciatât./S-ausubţiatcărăriîntrecuturi–/şiiată uitarea./Totulecumamaifost:/lucruricăroranulepotda nume./Fatăcubasmele-npăr,/sănunemaiaducemaminte./ Toamnaplecaucircurile./Babavindeamaghiranpentrunoi,/ Prielnicîntunericdughenelorcucămătari,/vântulmaiface tumbeşifluturi./Cândvami-arătaioveveriţăcâtuncartof/şine destrămamînvoianălucii./Oameniiştiucevacemienu-mi spun./Ce-omaififăcândapaîncare-ţiscuturaibrumele?/Prin ierburişimoine,/cenuşileşi-amestecăsfinţii./Searaveneacaun câinedinmunţi,/sănelingămâinilecalde./Totîmimaieştidragă şitot/maiaudşarpelelumiiprinziduri./O!De-amfirămasnumai înînchipuire/calupteledinpanoplii…/Viaţaetotdeaunaaşa cumnutrebuiesăfieviaţa“(Mătasemăruntă);sau,altădată,în Plusquamperfectum,babiţeleluiUrmuz:„S-a-ntâmplatnumai atât:/aveanasulcamurât,/vorbele–vreopatrusute–/îi curgeauinversdariute/şi-ţisunautoaca-nauz/babiţelelui Urmuz“.Rămân,însă,pânălaurmă,frica,suspiciunea,teama omuluideomşinostalgiaaltuitimpşiaalteiparadigmede sensibilitate:„Voiplecadinviaţăfăr’săsufăr/c-amlăsatvreo bucurie-nurmă./Cumdeşerţiuncufărînaltcufăr/dezgustatcă drumulnusecurmă./Amfostmorsă,viezure,prigoare./Galaxii bătrânezeum-avură./Măcobordinstihiioridinsoare–/când undespot,cândotârâtură./Asupritmi-igândultotdeauna,/din atâtnoiandeipostaze,/căs-adeghizatîngâdeluba/şi-miînşiră oaseleperaze./Peşteredemucegaişisânge,/cuitotplângeţi, care-odinioară/mi-aţiopritvisareade-amaiplânge/şialuatul inimiisădoară?/Poate-sironiaceeanouă/flegmeledeazi pietrificate/orsă-mipară-ncernereaderouă/cineştie–criniori nestemate“(Prelungireamorţii);acolo,înpeşteriledemucegai şisângearămaspoezia,înironia„ceeanouă“emeşteşugulei. NicimăcarunrefugiuprecumceldinMunţiideOsnumaipare posibilpentruunpoetacăruiviaţăafost,cumspune,maimult noapte,într-olumefărătimp. ■■■

ThomasMann(1875-1955)afosto personalitatemarcantăaliteraturiisecoluluiXX,careareușitsă confereostrălucireaparteliteraturiigermane.Datorităcondițiilorpoliticetotmai vitregedințarasanatală,în1933,s-aexilat înElveția,apoiînS.U.A.(1939).În1929,a fostdistinscuPremiulNobelpentruliteratură.Adevenitcunoscutîndeo-sebiprin creațiilesaleepicedemaridimensiuni,din rândulcăroraseremarcăromanele Casa Buddenbrooks (1901), Muntelevrăjit (1924), tetralogia Iosifșifrațiisăi (1933-1943), Lotte laWeimar (1939), DoctorFaustus (1947). Suntcărțileunuiumanistsituatîndescendențăgoetheană.Pelângăromanelecare i-auaduscelebritatea,ThomasManneste șiautorulcâtorvareușitenuveleșipovestiri,precum MoartealaVeneția (1912)sau Marioșivrăjitorul (1930).Suntcreațiicareîl plaseazăpeautorullorprintremariiautori deprozăscurtăailiteraturiiuniversale.De altfel,romancierulascrisnuveleșipovestiriolungăperioadădetimp,din1893 pânăcătresfârșitulvieții(1953).Dupăcum precizeazăThomasKleiningerîn Noteleși comentariile laedițiaromâneascăa Povestirilor (ThomasMann, Povestiri,vol.I-II, traduceredeIonRoman,note,comentarii șipostfațădeThomasKleininger(Editura Univers,București,2000),narațiunea Mario șivrăjitorul aapărutinițialînnumărul8din aprilie1930alpublicației Velhagensund KlasingsMonatshefte. Înacelașian,creația vedeluminatiparuluișisubformăde volumlaEdituraS.FischerdinBerlin. Pretextulrelatăriisegăseșteîntr-ocălătoriefăcutăîn1926înlocalitateaFortedei MarmidelângăViareggio.Povestitorul schimbănumelelocalitățiiînTorredi Venere,untoponimfictiv,darmultmai

Mario §i vr[jitorul

GHeorGHeGlodeAnu

sugestiv,însemnândTurnulVenerei.Deja subtitlulrelatăriineavertizeazăasupra faptuluicăestevorbadespre Oîntâmplare tragicădincălătorie. Motivulcălătorieiface carelatareasăprezinteuneleasemănăricu MoartealaVeneția. Relatareasegăsește subsemnulmemoriei,întâmplărilefiind reconstituiteulteriorsubpeceteaamintirii. Prozatorulrecunoașteînsăcăestevorba desprenișteamintiriînvăluiteîntr-oatmosferăneplăcută.Supărarea,iritareași tensiuneatrăitelaTorrediVenereaufost amplificatedeîntâlnireacumaleficulpersonajCipolla,overitabilăîntruchiparea răului.Anticipândlucrurile,ThomasMann vorbeștedespreun„finalînfricoșător” datorat„înșelăciuniloraceluiomstraniu”. Laîntâmplareauasistatșicopiii,careînsă nuauconștientizat„undes-aterminat spectacolulșiundeaînceputcatastrofa”, rămânândcuiluziacătotulnuafostdecât unspectacol.

Dupăceanticipeazăevenimentele carevorurma,prozatoruloferăoseriede detaliidesprestațiuneaTorre,situată„cam lacincisprezecekilometridePortoclemente,unuldintrecelemaiîndrăgitelocuride vilegiaturădelaMareaTireniană,unorășel elegantșiplindelumetimpdecâteva luni”.Povestitoruldescriesosirealorla Torrelamijloculluniiaugust,cândsezonul italian„eraîncăînplinăînflorire”.Înmod paradoxal,elnudănumeșinuinsistăpe prezentareafamilieisale.Aflămdoarcă esteînsoțitdesoțiasașideceidoicopii,o fetițășiunbăiat.Descrieînschimbfarmecullocului,atmosferacreatădevilegiaturiști.Acumsevorbeștepentruprima datășideMario,chelneruldela„Esquisito”, unadintrecafenelele-grădinădepepromenadaplajei.

Pitoresculexteriorsedovedeșteînsă înșelător,deoarecefamiliatrăieștecâteva întâmplăriofensatoare,carelestricăbunadispozițieșicarei-aindignat,determinându-isăpărăsească„GrandHotel”.De exemplu,îideranjeazăfaptulcălamesele depeverandacaredădeaspremareaveau accesdoaranumițiclienți.Ofensasupremă vineatuncicândliseceresăsemuteîn clădirileanexălasolicitărileuneiprințese deranjatedetuseaconvulsivădecaresufereaunuldintrecopii.Indignațidedecizia

conduceriihotelului,vilegiaturiștiisemută lapensiunea„Eleonora”,patronatăde simpaticasignoraAngiolieri,undegăsesc toatecondițiilenecesarepentruapetrece ovacanțăplăcută.Patroanastabilimentuluiadevenitcunoscutăprinfaptulcăa fostdoamnadecompanie,garderobierași prietenacelebreiactrițeEleonoraDuse, iubitaluiGabrieleD’Annunzio.

EsteinteresantămanieraîncareThomasMannîmpleteșterealulcuimaginarul. Răulafostînsăcomis,iarpovestitorul recunoaștecătihnaadevăratălelipsea. Întâmplareacutuseaconvulsivăîiprovoacăostaredeiritare,pecarenupoate săodepășească.Îlrevoltăabuzuldeputere,nedreptatea,corupțiaslugarnică. Vorbeșteapoiironicdespresoareletoridal sudului,„climaînfloritoareaumanității, soareleluiHomerșiașamaideparte”. Aceastăclimă„lasănesatisfăcute,într-un modpustiitor,nevoilemaiadâncișimai puținsimplealesufletuluinordicși-ți insuflăcutimpulunfeldedispreț”.Totul esteperceputprinculturălaThomas Mann,trăsăturilespirituluilatinfiindexplicateprinintermediulclimei.Maimult, prozatorulidentificăoatitudinepoliticăîn ținutaitalienilor,iardisputeleseresimtși lanivelulcopiilor.Evenimenteleprezentatesepetrecimediatdupăinstaurarea regimuluifascistalluiBenitoMussolini. Dreptconsecință,trimiterilelamentalitățiletimpuluisedovedescabsolutfirești, necesarepentruaînțelegestareadespirit avremii.Dealtfel,odatăcuaparițiavrăjitorului,narațiuneasetransformăîntr-o parabolăaputeriișiaexceseloracesteia.

Oaltăofensăestetrăităînmomentul încare,prinfetițalordeoptanicareîși scoatecostumuldebaiecasăîlspele, vilegiaturiștiireușescsăscandalizezeopiniapublică.Înnumeleuneipudibonderii exagerate,suntatacațicupredilecțiepărințiicutotpatosulsudului„pusînslujba bunei-cuviințeșiamoravurilorvirtuoase”. Seajungechiarsăseconsiderecăafost jignitădemnitateanațională.Întâmplarea selasăcuoamendă,ceeacenui-adeterminatînsăsăpărăseascăstațiunea.Povestitorulospunecuregretdeoarece,plecând,arfievitatîntâlnireacumaleficul vrăjitor,acăruiprezențăesteanunțatăîn

titlulrelatării.Rămânând,eitrăiesc„acea impresionantășinefericităîntâmplarecu Cipolla”.Înmodfiresc,titlulnarațiuniinuar fitrebuitsăfie Marioșivrăjitorul, ci VrăjitorulșiMario, deoareceiluzionistulse găseștemultmaimulttimpîncentrul relatării.

Esteinteresantămanieraîncarescriitorulseraporteazălasubiect.Spredeosebiredealțiprozatoricareabordeazădin convingereunsubiectlegatdefantastic saudeocultism,sevedeclarcăThomas Mannnucredeînașaceva.Maimult,deși estevorbadespreunscriitorrealist,acesta nuprezintălucrurileînmodobiectiv. Dimpotrivă.Elîșideclarăantipatiafațăde vrăjitorpetotparcursulreprezentațieila careasistăîncalitatedespectator.Înciuda repulsieivăditepecareoresimte,laun momentdat,povestitorulsevedeobligat sărecunoascăputerileneobișnuitepecare ledeținemagicianul.Acestaaparecătre sfârșitulsezonului,prezențasafiind anticipatăprintr-omulțimedeafișece anunțaudescindereaînTorrediVenerea unuicelebruiluzionistșiprestidigitator.El urmasăîiprezintepublicului„câteva extraordinarefenomenemisterioaseși uluitoare”.Spredeosebiredepo-vestitor careîlconsiderăpemagicianunbiet scamatordelacarenuseașteptalanimic serios,acestareușeștesătrezească interesulcopiilor.Dincolodecuriozitatea celormici,prezențalaspectacolmaieste explicatășiprinnevoiadedistracțiea vilegiaturiștilor.Prozatoruldescriespectacoluldeiluzionismoferitde cavaliere Cipolla,atracțiaderulându-seîndouă etapedistincte.Seîncepecunumerele maisimpledeiluzionism,dupăcareurmeazălucruriletotmaicomplexe.Povestitorulreconstituieulteriordinmemorie spectacoluldemagielacareaasistat.În introducere,prestidigitatorulsusțineun discursdincarenulipseșteîncărcătura politică.Personajulîncearcăsăatragă atențiaasuprasamenționândcălaunul dintrespectacolelesaleaasistatînsuși duceleșicămuncasaafostapreciatăde opiniapublicăcultivată,fiindconsemnată înziarul Corrieredellasera.Discursulmagicianuluidevinepentrupovestitorun pretextpentruavorbidesprerolullimbii lapopoarelemeridionale,încarese descoperăuningredientalbucurieidea trăi.Deșinuesteunpersonajsimpatic, Cipollareușeștesătrezeascăinteresul spectatorilor.ThomasMannneprezintăun personajrespingătoratâtprinaspectulsău exterior,câtșiprindimensiuneasaspirituală.Caracteruldezagreabilestesporit

deinfirmitateasafizică,ceeaceanticipeazăcaracterulmaleficalacestuia. Cavaliere Cipollaesteuncocoșat,diformitatea safizicăfiindînconsonanțăcuceaspirituală.Cutoateacestea,personajulreușeștesăîidominepespectatoriprin intermediulputerilorsaleoculte.Deșieste vorbadespreunspectacolmagic,narațiuneanuplonjeazăînfantasticdatorită atitudiniidemitizatoareaspectatorului devenitulteriorpovestitor.

Șiruldemonstrațiilorsedeschidecuun jocalcifrelor.Delaexperiențelesimplecu numere,magicianultreceapoilacelecu cărțiledejoc.Încalitatedemartoral întâmplărilor,povestitorulnuconștientizeazăcâtesterealșicâtținedefarsăîn spectacolullacareasistă.Cutoateacestea, elstudiazăcuatențiereacțiilemagicianului,alepersonajelorantrenateînspectacolșialepublicului.Reprezentațiaocultă pareminuțiosregizată,scamatorulrecurgândlatehnicagradației.Lumease vedeobligatăsăacceptefaptulcăparticipă„laodistracțiecutotulneobișnuită” șisărecunoascădestoiniciaprofesională „denetăgăduit”ailuzionistului.

Delatrucurilecucărțiledejocsetrece apoilajocuriledesocietate„caresebizuie pecapacitățilesuprasausubraționaleale naturiiomenești,peintuițieșipetransmiterea«magnetică»,într-uncuvânt,peo formăinferioarăderevelație”.Spiritrațional,povestitorulținesăneavertizezeîn repetaterânduricănucredeînmagie.Mai mult,elvorbeștechiarde„caracteruldubios,impurșiîncâlcitalceloroculte”,iarpe ceicarepracticăocultismulîiconsideră nișteindivizicareamestecăîntr-unmod vexatorcoțcăriașiînșelătoria.

Chiardacăestepomenitinițialfugitiv, Marioîșifaceprezențadestuldetârziuîn narațiune,rolulsăufiinddecisivabiaîn deznodământulîntâmplărilor.Centrulinteresuluiesteacaparattimpîndelungatde scamatorulCipollo,regizorulșiprincipalul actoraljoculuimagic.

Povestitorulnuredătoatetrucurilela carerecurgescamatorul,preferândsărecurgălatehnicarezumării.ÎncazuldoamneiAngiolieri,magicianuldescoperăcă aceastaatrăitcândvaînintimitateaunui mareartist.Estevorbadesprecelebra actrițăEleonoraDuse.Înparalelcuprezentareanumerelordeiluzionismseinsistășipereacțiilespectatorilor,careajung totmaimultsubinfluențaprestidigitatorului.Povestitorulcontinuăsăîlsuspecteze,deoareceacestaghiceșteunlucru cunoscutdetoatălumeaînmicastațiune balneară.

Ceadeadouaparteaspectacolului magicdobândeșteoturnurămultmai complexășimaidramatică.Abiaacumîși dezvăluiemagicianuladevăratelesale puterioculte.Pauzadintreceledouăacte devinepentrunaratorunpretextdemeditație.Elrecunoaștecăs-atemutdeacest punctalrelatăriisaleîncădinmomentulîn careaînceputsăpovestească.Naratorulse întreabădecenuaplecatșinuștiecesă răspundă.Întretimp,trecusedeoraunsprezeceșicopiiiauadormitpegenunchii părinților,ultimeleexperimentefiind destuldeplictisitoarepentruei.Recunoaștecăavrutsăseîntoarcăpentrua-și culcaodraslele,daracesteaaurefuzatsă pleceatuncicândaufosttrezite.Curiozitateafireascăprivindmanieraîncareîșiva continuaspectacolul cavaliere Cipolla învingeoboseala.Privindlucrurileulterior, povestitorulnuîșiiartăfaptulcăaurămas, chiardacăaufăcut-opentruunrăstimp provizoriu.Înciudadisprețuluivăditcu careîlpriveapescamator,recunoaștecă atâtelcâtșiceilalțispectatorisegăseau substăpânireauneifascinații.Cutoate acestea,povestitorulnucredecăiluzionistulle-aparalizatvoința.Ointeresantă notăexplicăetimologiacomunăatermenilor fascinație și fascism delalatinescul fasces,mănunchidenuielecetrimitela vechiulsimbolromanalautoritățiiînstat.

Observatoruluiatent,bâlciulîiapareca oreprezentareminiaturalăalumii.Povestitorulconstatăfaptulcă„însaladespectacol,lucruriles-aupetrecuttotatâtde ciudatșicaptivant,totatâtdeneplăcut, jignitorșiapăsătorcaînToreîngeneral”. Maimult,estedepărerecăsaladespectacole„constituiafocarultuturorlucrurilor stranii,neplăcuteșidramatice,decare păreaîncărcatăatmosferașederiinoastre laTorrediVenere”.Dinaceastăperspectivă, scamatorulinfirmșimaleficparepersonificareatuturorrelelorpetrecuteînstațiune.

Launmomentdat,cadinîntâmplare, textultrimitedinnoulaMario,cunoscutul picolodela„Esquisito”.Rămastimpîndelungatunpersonajepisodic,acestaseaflă printrespectatori.Copiiisuntceicareîl descoperăînmulțimeșiiseadreseazăîn pauzadintreacte.Launmomentdat răsunăgongul,iarintroducereaînspectacolserealizeazăprintr-unnoudiscursal magicianului.Cașiînprimaparte,povestitorulrezumăfaptele.Recunoaștecă prestidigitatorul,pecareîlpriveacuo vădităantipatieșipecareîlnumește „schilod”,„șarlatan”,„pocitanieînredingotă”,„eracelmaiputernichipnotizatorpe carel-amîntâlnitvreodatăînviațamea”.

Scamatoriaeraconsideratădoaroocupațiedesuprafață,menităsăinducăîn eroareautoritățilecareinterziceauexercitareaprofesionalăaunorasemeneaputeri oculte.Spredeosebiredenumerelede iluzionismdinprimaparte,adouajumătateaprogramuluiconstăîn„demonstrații deimpunereșisupunereavoinței”.De dataaceastapubliculcadesubvrajaunei personalitățicedădovadădeoriguroasă siguranțădesine.Relatareainsistășipe instrumentelemagicianului,„păhărelul întăritorșicravașacumânerulînformăde gheară”.Primulareroluldeaamplifica putereademonicăamaestrului,întimpce biciulreprezintăunsimbolaldominațieiși alsupuneriioarbe,necondiționate.

Fapteleaurămasextremdeviiînmemoriapovestitorului,cutoatecăacestanu mairețineordineaexactăadesfășurăriilor. Recunoaștecăuneleproducții„miciși trecutelarepezeală”l-auimpresionatmai puternicdecâtnumerelecares-aubucurat demultsucces.Prezentândmiracolelela careaasistat,naratorulvorbeștedespreo doamnămaiînvârstăcareaadormitși careafostfăcutăsăîșiimaginezecăfaceo călătorieînIndia.Aflatăîntransă,eaa vorbitdespreaventuraeifantastică.În cadrulunuialtnumărdemagie,undomn înaltșiuscățivnuîșimaipoateridicabrațul dupăce„ghebosul”loveșteaerulcu cravașa.Apoisedescrievrajaexercitată asupradoamneiAngiolieri,carenupoate rezistaputerilormagicianului.Scenaeste prezentatăcafiind„deuncomicmișcător șifantastic”.Înciudaapelurilorsoțuluiei, easeîndreaptăfantomaticînspremagician,fiindsubefectulvrăjilormaleficeale acestuia.Femeiacumișcăridesomnambulă,cubrațelerigide,cumâinileridicate dinîncheieturișicupicioarelelipitealunecafantomaticîmpotrivavoințeisale însprecelcareiseadresaporuncitor. Chemărilerepetatealesoțuluinupot contracaraputereaformulelormagice. Importantestefinalulnumărului,când, într-ungestdecavalerismteatral,magicianulîntrerupevrajașioredăpedoamna

Angiolierisoțuluiei,cerându-isăaperedin toateputerileocomoarăceîiaparține. Aceastadeoarece„existăputerimaimari decâtrațiuneașivirtuteașicăacesteasunt doarînmodexcepționalînsoțitede mărinimieșiabnegație!”Înciudaatitudinii constantdenigratoareapovestitorului, afirmațiaesteesențialăprivindcredințaîn existențaputeriloroculte.Odovadăclară înacestsensestetocmaispectacolul magicianului.

Înmodtreptat,forțeledemoniceale vrăjitoruluipunstăpânirepemulțime, astfelîncâtspectatoriinuîipotopune rezistențăindividuluimalefic.Maestrulîși impunevoința,astfelîncâtmaimulți spectatorisuntobligațisădanseze,chiar dacănudorescacestlucru.Adevărată unealtămagică,cravașadepielecumâner înformădeghearăecomparatăcumitologicanuiaavrăjitoareiCirce.Existădiferențesemnificativeînmanieraîncare percepspectacolulcopiiișipovestitorul. Ceimiciauaccesdoarlasuprafațalucrurilor.Pentruei,țopăiturilegroteștiși involuntarealepersonajelorreprezintă cevaextremdevesel.Înceeaceîlprivește pepovestitor,acestadoreștesădescifreze semnificațiilemajorealeîntâmplărilorla careesteasistă.

Launmomentdat,cătresfârșitul reprezentației,estechematpescenăși Mariodela„Esquisito”.Acestaaurmărit spectacolulcuatenție,darfărăsăfacăprea multhaz.Provocat,esteobligatsăparticipelaspectacol,deșiacestlucrunuîiface nicioplăcere.Povestitorulfaceportretul personajului,careareofizionomiedeo melancolieprimitivă.Spredeosebirede scamator,personajulesteprivitcusimpatie.Chiarșiiluzionistulafirmăcăîl cunoaștedemultșicăs-aasiguratde minunateleluicalități.Auzindcăîlcheamă Mario,Cipollamenționeazăcăestevorba despreunnumeantic,ceținetreaztradițiilepatriei.Separecăvrăjitorultrimite laGaiusMarius(156-86î.H.),conducător romandeoșticare,înciudaoriginiisale plebee,afosttimpîndelungatconsulal

Romei.ObservândpechipulluiMarioo umbrădemelancolie,vrăjitorulîlîntreabă dacăarenecazurișidacăareîncredereîn el.Apoidezvăluiefaptulcăproblemele tânăruluisuntprovocatededragostea neîmpărtășităpentruSilvestra.CândMario vreasăseretragădepescenă,magicianul îloprește,promițându-ioseriedelucruri frumoase.Vreasăîlconvingădefaptulcă necazurilesalenuauniciuntemei.Cipolla oprezintăpefrumoasaSilvestracapeun îngerșiîifaceunportretidilic.Înacelași timp,seinsistăpereacțiileluiMario. Magicianulatrageatențiaasupradiferențelorexistenteîntrenecazurileprovocatedeiubitășinecazurilepecareomulși leprovoacăsingur.Aceastadeoareceîn dragostemultelucrurisuntînțelesegreșit. Înciudainfirmitățiisale,cocoșatulse prezintăcaunveritabilexpertîndragoste. Sepuneînloculiubiteișiafirmăcă,dacă artrebuisăaleagăîntreunnecioplitși Mario,„uncavaleralșervetului”,care iubeștecuosimțireadevărată,hotărârea nuegreudeluat.Aflatsubinfluența maleficăailuzionistului,tânărulareimpresiacăsegăseșteînfațaiubiteisaleșică mărturisirileîiaparținacesteia.Cândîicere săîlsărute,aflatsubimperiulvrăjii,tânărul nuezită.Clipadefericireiluzorietrăităde Mariodobândeșteodimensiunegrotescă înfațaspectatorilor.Povestitorulinsistăpe diferențadintrerealitateadegradantăși iluzie,peantitezadintreimagineamonstruoasăacocoșatuluișiceaidilicăaiubitei.

Înmomentulîncaremagicianul desfacevraja,tânărulîndrăgostitsetrezeștelatristarealitate.Conștientizează farsalacareafostsupusșisesimteumilit, batjocorit.Salaaplaudă,întimpcemagicianulrâdesăltânddinumeri.Spectacoluldemagieareunsfârșitterifiant.Cel umilitîlîmpușcămagician,răzbunându-se pentruofensaînduratăînfațaunuipublic numeros.Avândînvederecontextulsocial-politicîncareafostelaborată,narațiuneapoatefiinterpretatășicaoparabolăaputeriișiaexceselorei.

Reproducmaijos,cughilimelelederigoare,un fragmentdinanunțulpostatdeFacultateade LitereaUniversitățiiBabeș-BolyaidinClujîndata demiercuri12iulie,laora19:16.

„cuadâncătristețeanunțămdecesulprofesorului VirgilStanciu,unuldintremariiprofesoriaifacultății noastre.Mentoragenerațiiîntregidestudenți,profesorulStanciu,sau«bill»,așacumîlcunoșteamcutoțiiși cumîiplăceasăisespună,aformatnenumărațispecialiștiînliteraturileenglezășiamericană,coordonându-letezelededoctoratșiîndrumându-iîncarieră. Mulțidintrenoisuntemaziceeacesuntemșidatorită profesoruluiStanciu.(...)totodată,profesorulVirgil Stanciuafostunuldintretraducătoriideprimămărime dinculturaromânăînultimajumătatedesecol.

intelectualrafinat,unspiritdeorarăeleganță,un profesorcumareprestanță,unstilistremarcabil,profesorulStanciuafostiubitdeopotrivădestudenți,de colegișidescriitoriiînmijloculcărorasesimțeacelmai bine,șivarămâneînamintirecaunadintrefigurilecele mailuminoasealeviețiiculturaledinclujșidințară.”

Caînteatrulshakespearian,viațaeunamestecde bucuriișidureri.Cumplitavestemi-aparvenitlascurttimp dupăce,alăturideLuciaVerona,vizionasemlaUNATCspectacolul-disertațiedemasterataltinereiregizoareLuiza DabijacuAdouăsprezeceanoapte.

Încreierulnopțiiauînceputsăcurgămesajeledecondoleanțe,solidaritate,deaducereaminteînchinatemarelui Profesor.Disparițiasaafostanunțatădemediaclujeanăși ardeleană,darProfesorul Stanciu afostmaimultdecâto personalitatedeimportanțălocală,putându-șiarogapozițiadecelmaimareanglistromândelaLeonLevițchiîncoace.Sătepoțimândricăi-aiavutstudențipeȘtefan Avădanei,OdetteBlumenfeld,LiviuCotrău,ȘtefanOltean, AdrianPapahagi,RareșMoldovan,etc.etc.nu-ilucrulaîndemânaoricui.Săaiunpalmaresdetraducătorliterarcuo impresionantălistădeautoriexclusivcanonici(delaTobias SmollettlaF.ScottFitzgerald,DavidLodge,E.L.Doctorow, JulianBarnes,IanMcEwan,A.S.Byatt,WilliamTrevor,V.S. Naipaulșiatâțiaalții)eunlucrupecarepuținiconfrațide breaslăl-aureușit...Iartoateacestestrăluciteperformanțe aufostdublatedeomodestieșiogenerozitatepecarele emanădoarmarilepersonalitățiconștientedepropriavaloare.

Sespune,înpopor,căomulsfințeștelocul.Eibine, VirgilStanciu asfințitmaimultdecâtunloc.Afostiubitnecondiționatdecătretoțicolegiiangliștișiastrăbătutțaraîn lungși-nlat,camembruinvitatînzecidecomisiidedoctorat,acordându-lemultoradintrecolegiimeigirulcompetențeișiexigențeisale.

IatăcomentariulLieiHanțiu(fostdirectordedepartamentlaUniversitateadinOradea)lapostareameadepe facebookdedicatălui billStanciu:„nupotsăcred!am fostprietenibuni.umomdeomarenoblețesufleteascășidiscreție,unadevăratcărturar...odihnăveșnică!Sincerecondoleanțefamilieiîndoliate!”

EmilSîrbulescu,fostdirectordedepartamentalUniversitățiidinCraiova,acomentat:„billStanciuafăcut partedincomisiameadedoctorat.apoim-anumitîn maimultecomisiidedoctoratundeeleraconducător științific.Însfârșit,cândeuamcondusdoctorate,aacceptatsăfacăpartedincomisiișisăvinăpersonalpână lacraiova.M-aonoratprieteniaacestuiomminunat, profesorșitraducător,alecăruicărțile-amcitit,șicare m-ainclusînDicționarulangliștilorșiamericaniștilor români.Dumnezeusă-lodihneascăînpace!”

IulianBoldeaapostat:„Dumnezeusăîlodihnească! unProfesordedicat,cuvocațieșigenerozitate,untraducătorînzestratșiunomcualeseînsușirisufletești! Înanul2012is-adecernattitluldeDoctorhonoris causaaluniversitățiiPetruMaiorlapropunereaFacultățiideȘtiințeșiliterealcăreidecaneramatunci.” OamplăevocareaprofesoruluiorealizeazăCodrin LiviuCuțitarupepaginasadefacebook,Codrinavând rarultalentdeacreamemorabileportreteliterare.Reiau câtevafragmentedinemoționantulsăutext:„Înfața noastră,alăturideceilalțievaluatoridincomisiadoctorală,aapărutunbărbatdistins,înalt,cumerslentși apăsat,îmbrăcatîntr-unelegantcostumnegru,croit înnotasobrietățiiacademiceinterbelice.Părulușor grizonatșizâmbetuldiscret,bonom,îidădeauunaer aristocratic.referatulluiaconstituitoveritabilă prelegeredespresudulamericanșiliteraturaexotică aaceluilocîncărcatdesimbolurioculteșimituritulburătoare(...).Vorbearar,cuunseducătoraccent ardelenesc,subliniind,profesoral,puncteleimportantealeexpunerii.Pronunțiacuvintelordincitatele englezeștieraimpecabilă,perfectmulatăpeceeace locuitoriialbionuluinumesc,orgolios,theQueen’s(în prezent,iată,theKing’s)english.amavutsentimentul căîntâlnesc,încarneșioase,înromâniafinaluluide erăcomunistă,unlordbritanicautentic,dinstirpea celorpentrucarevalorileeducaționaleșiprincipiile moralesuntmaiimportantedecâtpropriilelorvieți.

Dacăcinevami-arfispus,lavremearespectivă,că îlvoiaveaeuînsumi,pestedoar8ani,evaluatorla propriuldoctoratpeprofesorulVirgilStanciu,așfibănuitcăvisează.Șitotuși,prinmișcărileastrale,providențiale,ale«istorieiscurte»,așaafost.Maimult, VirgilStanciumi-afostevaluatorlatoateconcursurile importantepecarele-amsusținutmaitârziu,deconferențiarșideprofesor,iar,înaniidinurmă,aacceptat, cugenerozitate,săfieevaluatorșiladoctorateleîndrumatedemine.Deaceea,măconsider,înmaremăsură,larândulmeu,studentulacestuiformidabil profesorclujean,decare–realizezacum–măleagăo afecțiuneadâncă,șlefuităde-alungulcâtorvadecenii. (...)inteligența,ironiafină,rafinamentulșibunătatea luistructurală–bunătateumană,sufletească,încel maipropriusenscuputință–nevorlipsi,deastăzi înainte,tuturorcelorcareaparținemșcoliianglistice românești.

Discret,demn,vertical,cumerslentșiapăsat,așa cumîistăbineunuiaristocratadevărat,lordulne-a părăsit.noriinegriaiîntristăriiaucuprins,inevitabil, orizontul,dareuîmipermitsădecupez,îninteriorul lor,ofereastrăprincarerazelesoareluisăpătrundă nestăvilit.acolovădșitrebuiesăvedemcutoțiiposteritatealuminoasăaprofesoruluiVirgilStanciua căruioperă(decărturarclasic,traducătorinfatigabil, dascălcarismaticșiistoricliterarsubtil)vadăinuiprin generațiiledeviitoriangliștiairomâniei.Zâmbetul săudiscret,bonom,patern,îivaînsoțișipeaceștia, așacumne-aînsoțitșipenoi,de-alungulpaginilor tipărite.”

Cepotsăadaugacesteiminunateconfesiunidecât bucuriadea-ififostșieustudentdoctoral,deafitrăitclipe deneuitatîncompanialui,deafibeneficiatdegenerozitateașisusținerealui,șidea-ifiîntorstoatăbunătatea revărsatăasuprameaîndedicațialaconicădepefrontispiciulmonografiei ÎntoarcerealaMareleWill.

Poezia. Introducere§iunitatedem[sur[

HoriAGârbeA

Estereconfortantsăobservicăîn lumeanoastră,îngeneralblamată pentrulipsădeinteresfațădeculturășimaialesliteratură,unpoetînviață sepoatebucuraîncădeunveritabilcultși iseacordăoslavărezervatăînprincipiu numaiartiștilorcareși-aumutatumbrape veșniceleplaiurialevînătoriidemetafore. IonMureșanestepoetulpecarejură,cape zei,nudoarconfrații,darșiobunăpartea criticilor,maialescelorlegațideelșiprin origineatransilvană.Volumelesale,rareși prețioasecasareaînbucate,sîntsalutate așacumoriceautorși-ardori.

Frecvențaredusăcucareaparcărțilelui IonMureșanajutălatransformareafiecăreiaîntr-unevenimentpecarenimeninu scapăocaziasă-lcomenteze,iaransamblul loraprimittoateceletreipremiiînsemnate carepotrăsplătiOperaOmnia: Eminescu, Arghezi,Blaga,poetulclujeanfiindprintre puținii,alăturidoardeAnaBlandiana, AdrianPopescușiNicolaePrelipceanu, dupăștiințamea,careauînpalmaresprestigioaseledistincții.Dealtfelacestmicgrup deautoridominăpoezianoastrăprecum nișteSerenaWilliams,respectivFederer, NadalșiluiIonMureșanîirevinerolullui Djokovicicareluptăsădepășeascărecordurileprimilor,maiexperimentațicu1-2 luștri.Cumînsăjoculcucondeiulemaislab retribuitdecîtcelcuracheta,mărimeasumeloradunateîncarierădeceicomparație diferită.

VolumulcelmairecentalluiIonMureșan, Introducereînpoezie (EdituraCharmides)poartăuntitluorgoliosșiseîncheie cuunpoemintitulat: Șieatâtdefrumos. Dacăne-ampropunesădescifrămacest poem,așezatlacapătulcaredăgreutateși stabilitateculegerii,amfiîndificultate.Fiecaresecvențădincelepatruseîncheiecu unvers-refern:„Șieatîtdefrumosdeparcă ammuritdemult”.Aflămcăpeundealeste ocanapearoșie,alăturide100desteaguri șideomăsuțăpecareodoamnă„cu mîinilealbeșifoartereci”copiazăopoezie deEminescu.Poetuldoarme„pecelălalt deal”somnulsăufiindprotecțiaasigurată luideun„garddesîrmăghimpată”.Totul estefrumos,soareleapuneșiumbra„cuiva, nuștiuacui”seașează„caodantelă”pefața celuiadormit(dacănucumvaechiarmort). Elementelecromaticesîntnete:canapeaua

eroșie,steagurilegalbene,rochiadoamnei everde,pernițapoetuluiealbă(subeaare uncuțitșiosecure),soareleapunîndetot roșu.Putemcredecă,foarteindirectșicamuflat,poetulnedescrieunmomentaltreceriisprealtălume,existîndsemneînacest sens,saucăedoaroviziunesuprareală, onirică.Ostranietatecuprindepeisajulînfățișat,precumînpoemeleluiVirgilMazilescu.

Unastfeldetext,oviziune,foarteatent reconstituităîndetalii,darextremdeimprecisăîninterpretări,nuconstituieonoutatepentrupoezialuiIonMureșan,echiar ospecialitateasa.Unautordepastișesau deparodiis-arsimțiîndemnatsădeprindă mecanismulconstrucțieișisă-limite.Este acestadezavantajulposesorilorunormărci foarteclarecepotfiînsușite,cudiferențele inerenteîntreoriginalșicopie.Exemple claresîntînacestsensepigonismeleceau obîrșitdinpoezialuiEminescu,pogorînd pînălaVlahuțășimaijosdeel,cași„nichitismele”careauinundatpoezianoastrăsaturatădepastișe,maionorabilesaumai ridicoleîncădintimpulviețiiautoruluide „necuvinte”.Toateacesteaau,formal,un „aer”detextealemaestrului,lipsindu-le doartalentulmajoralaceluia.Unpericol apareșiasupraautoruluiînsușicare,înșurubîndu-sedecisînmetodă,poatedeveni propriulsăuepigon. Peștelepătrat, Poem desprecelecenusevăd sau Poemdedragoste intrăînaceeașicategorie,apoemelor deviziunecuinterpretarelargdeschisă. Autorulpropuneimaginicarepotgenera bănuialacăsîntsimboliceșioferăunnumărcașinesfîrșitdepresupuneriasupra sensuluiloradînc.Așaapareunjoccuinefabilul,cititorulîncercîndsăreconstituie ceeacepoetulnupoatesăîidescriedirect.

AltăcategorieapoemelorluiIonMureșanprincareacesta„neintroduce”înpoezieesteaceeaatextelorlungișiprozaice. Acesteaauaparențaunormiciprozefantastice,cupersonaje(unelerealecaIoanEs. Pop,Gh.Iova)șiîntîmplăriplauzibile,de pildăocălătoriedelaClujlaBistrița,carese distorsioneazăpe-alocuriieșindînirealitate.Șiînacestepoeme,modulderealizare estedestuldelimpede.Textulescrislapersoanaîntîi.„Personajul”carespuneeucălătorește(cutrenul,darșicudirijabilul) printr-olumeuimitoareșiîntrucîtvaab-

surdă,pe-alocuriostilă.Oameniișipeisajele sedeformează,sîntvăzuteprintr-ostarede mahmureală,contururilesîntoscilantnete sauimprecise.Gîndireaînsășierefuzată. Personajulstălacîrciumă„cuoamenistrăini/(căciprieteniimei,unuldupăaltul,au murit)./Staucucapulînpalmeșimimezcă gândesc,/mimezcăsuntîndurerat./Dareu număgândesclanimic.”Unghem„galben” de„sfoarăgroasă”îidălafinalimpresiacă „înhățișulmințiimele/spânzuratulse leagănă,/seleagănă”.

PoezialuiIonMureșanrefuzănetmetafora,patetismul,mărețiașiauto-flatarea. Uncriticscria,totdespre Introducereîn poezie căel,Mureșan,este„cuunstînjen” deasupraoricăruipoet.Acumnuștimdacă „oricare”sereferălaistorie,delaDanteîncoace,lapoețiiromânidelaBolintineanu laGălățanusaudoarlacontemporani.Dar dacăpoeziasemăsoarăcustînjenul(1,896 mînTransilvania)însus,șiprofunzimeaei armeritamăsuratămăcarcucotulsaucu șchioapa.

VolumulluiIonMureșanestefrumos ilustratdeunmaestrucaMirciaDumitrescu pringravuri,toateînfățișîndu-lchiarpe poet.Eșiacestaungestderecunoaștere carefacecîtocronicăelogioasă.DarIon Mureșannueunnarcisistșinucredcăse recunoaștedeasupraconfrațilorlaînălțimi lacarenupoatefiajunsnicicuprăjina. Poateis-arpotriviversulluiIoanEs.Pop, prietenulșipersonajulsău,care,cîndera mic,voiasăfieșimaimic.Într-untext,elrecunoaștecă„sepreface”afifericit.Aceasta ținelocdefericire.Elsepreface,lafelde bine,căignorălumeașisevreaignoratde ea,căovedeînchipcețos,confuz,ireal pentrucas-oprindămaibineșis-ofixezeîn cadresimple,denunțîndu-iinconsistențași absurditatea.

„Introducereînpoezie”etotoexpresie ambiguă.Poatesugeranumeleunuitratat cuautoullacatedrăsaupoateînsemnacă autorulîșidescrieintrarea,introducereade sine,înlumeapoeziei,adicăînlumeasa.

Caracterulviualideilor

Horia-RomanPatapievici„vede idei”șileinvocăînvariatecontexte:necesitateauneipiețea ideilor,titlulrevisteideînaltăținutăpecare acondus-o, Ideiîndialog,șialemisiuniide televiziune, Ideiînlibertate,suntdoar câtevaexemple.Remarcabilesteînsăcă, pentruel, ideilenusuntabstracțiuni,citrăiesc,suntîntrupate,suntvii.„Oameniiaufost dintotdeaunafascinațideposibilitateade avedeaideileîncarneșioase.”Acestaeste șiunlaitmotivalnouluivolum.

ÎntruparealuiDumnezeufiindmodelul primordial,Patapievicineîndeamnăsăcontemplămideileșiîncarnateînpersonalitățiledeexcepție,săvedemuniversalul într-unindividsuperior,așacum,privindu-l peNapoleoncareîșiinspectatrupelela Jena,luiHegeliseparecăvedeînsuși spirituluniversalcălare.

PeAdamMichnik,eseistulîlprețuiește înprimulrândpentrufaptulcăideealuide societate„nuestedoaroidee,ciesteîn modireductibiloexperiențăaviețiitrăite înonoareșidemnitate”.În Jurnaluldela

Păltiniș,Patapievicișiprieteniiluiauvăzut „manifestulpracticalunuimodidealdea netrăiviața”,deaotrăi„închipfilozofic”, precummariigânditoriantici,convivialitateașiafecțiuneafiindvalorimajore.Prin afecțiuneacucarel-aprezentatGabriel Liiceanuîn Jurnal,ConstantinNoicaapare cititorilornucaunautordedoctrinăfilozofică,cicaerouluneiviețiexemplare, aceeaa„filozofuluicareiafilozofiaînserios.”

ÎnlegăturăcuAlexandruDragomir, gânditorulapreciatdeNoica,Patapievici atrageatențiaasupratransmiteriiorale,vii, aideilorexprimatespontan,deparcă atuncis-arfinăscut,elpreferândcomunicareaorală,ceeacePatapievicinumește atâtdeexpresivscrisul„pesuflet”.Din perspectivaeseistului,discipolulromânal luiHeideggerreprezentaînsășigândirea autentică,gândireavie:„Nudepindețide nimic,ne-aînvățatprinexemplulsăupersonalAlexandruDragomir,caresănufieviu șicaresănufiecapabilșisădeaviață,șisă învie.Căciadevăratagândireașaeste.”

Naturalețea și căutareaadevărului sunt douăvalorimajorepecarePatapievicile contemplăînpersonalitățievocateînvolumșireprezentând,pentruel,ceeacearfi

pututsăfieRomâniadacănuarfitrecut prindramaticelerăsturnăripostbelice. Astfel,RegeleMihaiafost,„prindistincția manierelor,calitateamoralăainteligenței șiumanitateasa[...]oimagineapărții noastremaibune”,reprezentând„ceeace Româniaarfipututsădevină,dacătimpul armaifiavutrăbdarecudestinuleișinuar fiirosit-o.”

Afisensibillaîntrupareaideilorpresupuneșicapacitateadeaidentificaminunile dumnezeieștiînlumeaînconjurătoare,disponibilitateadeatebucuradeelecasemnealemanifestăriitranscendentuluiîncontingent.PărinteleAndreiScrima,riguros călugărortodox,vedeaominunedumnezeiascăînaparatulderadiolacareputea ascultaposturidintoatălumeașisărbătoreaentuziast,cușampanie,determinarea cuexactitateaceleide-aunsprezecea zecimaleauneiconstanteuniversale.

Înprivințapersonalitățilordedicate căutăriiadevărului,operspectivăparadoxală,darprofundășifoarteadevărată,nise oferăasupraMonicăiLovinescu.Deșifiicăși continuatoareamareluicriticapărătoral autonomieiesteticului,eaexercită,prin cronicilesaleliterare,un„magisteriuetic”, necăutând„îngeniulliteraradevărulgeniului,cigeniuladevărului”.Paradoxuleste căscriitoriișicriticiidințarăcareoprețuiau încercausăsesalvezemoralmente,încondițiiledate,tocmaiprinafirmareaautonomieiesteticului.DupăcumatâtdesugestivremarcăPatapievici,erouleiera Soljenițân,iarallor,RolandBarthes.Alt paradoxestecă„mesajuleiafostcelmai bineînțelesdeceicareaudetestat-o”,adică tocmaiaceiaînfierațideeapentrulipsade caracter,pentrupactizareadeplinăcuun regimcomunistopresivșicaresesimțeau vizațideacțiuneaeivizândasanareamoralăalumiiliterare.

Dealtfel,autorulvolumului Despreviață,destin&nostalgie observăcuîndreptățirecădirecțiaculturiiromâneafostdată, însecoleleXIXșiXX,decriticaliterară: începândcuT.Maiorescuceprezintă„direcțianouă”în„spirituladevărului”,spunând„în lături!”falselorvalori,continuândcuE.Lovinescu,celuptăcuobscurantismulși susțineautonomiaesteticului,șicuN.Manolescu,cevremededeceniiamenținut constant,tenace,„spirituldeadevăr”,ceea cePatapieviciconsiderăca„formăde eroism”,într-oepocădominatădeminciună.„Cauzacriticiiliterarecalibertatea spirituluicriticafostcauzaviețiilui,așacum nouadirecțieînculturaromânăafostcauza luiMaiorescușiautonomiavaloriloresteticeafostcauzaluiLovinescu.”„Lanoicei maimaricriticiaufostșilegiuitori”,observă eseistul,constatândtotodatăcăacestrolal criticiis-aîncheiatînprezent.

Alăturide caracterulviualideilor,de naturalețe șide adevăr, libertatea esteoaltă valoarecedominăeseuriledinvolumul Viață,destin&nostalgie.Caorientare politică,Horia-RomanPatapieviciseafirmă constantcaliberal,darprecizează,chiarîn titlulunuieseu:„Azi,casăfiiliberaltrebuie săfiiconservator”,văzândocompatibilitate întreceledouăorientări,amândouăopuse socialismului,transformăriirevoluționarea societății.Esențaliberalismuluiarconstaîn „guvernarealimitată”,adicăîntr-ominimă intervențieastatuluiînviațaeconomică, socialășiparticularăacetățenilorlui.Conservatoriiseapropiedeliberaliîntrucât pretindlimitareaschimbărilorlaceleabsolutnecesare,conformaforismuluiviconteluiFalkland(atribuitulteriorînmoderonatluiBurkeșialtora):„Dacăcevanue necesarsăfieschimbat,atunciestenecesar sănufieschimbat.”Tradițiaarfiaceealacare artrebuisăneraportămspreașticeesteși cenuestenecesarsăfieschimbat.La rândullor,liberaliiluptăpentruolibertate bazatăpetradițiiatacateazideideologíide tipul„cancelculture”.Înacestsens,este necesarcaEuropasăfiedefinităinclusiv printradițiilesaleiudeo-creștine.

IdeileexpuseînnoulvolumalluiHoriaRomanPatapievicisuntrealmenteviiatât prinargumentare,câtșiprinformulare, calitățicarejustificăpedeplinPremiulSpecialpecareil-aconferitUniuneaScriitorilor.

Rigoare§iconsecven\[

soniAelvireAnu

Reputatistoricșicriticliterar,RăzvanVoncuîșigândește operaaltfeldecâtpredecesoriisăi,adoptândoformulă maisuplădecâtoistoriealiteraturiiromânecontemporane,oconstrucțiecuoarhitecturăcomplexă,pepalieredistincte -poezie,proză,dramaturgie,criticăliterară,viațăliterară–sub genericul Literaturaromânădeazi.

Oastfeldepanoramarealiteraturiiromânecontemporane presupunemaimultetomurișioferăavantaje.Înprimulrând,permiteautoruluiostructuraremairiguroasășimaicomplexăa fiecăreicomponenteaîntregului,oferindastfelunitatevolumului șiviziunedeansambluasupradomeniuluiliteraranalizat.Înal doilearând,dăposibilitateareveniriiasuprauneisecvențecritice, reevaluăriișicompletăriieicunumenoi,dezvăluindastfel maleabilitateacriticuluișidinamicafenomenuluiliterarînplină desfășurare.Astfeloperasa„îșipăstreazăcaracteuldeschis, neavândambițiadeșartăde-aconțineun„canon”definitiv”,după cumafirmăautorul.

Criticulpreferăoabordaremairelaxatăaliteraturiicaresă cuprindăscriitoriconsacrațișiîncursdeconsacrare,ceeaceimplică,pede-oparte,documentareșireevaluare,pedealtăparte,intuițiavaloriiîncriticadeîntâmpinare.Îșiasumăastfelrisculde -a alăturanumenoicelorînscrisedejaîncanon,de-aselectapotrivit gustuluisăuesteticdinvarietateapeisajuluiliteraractualîntr-ocontinuămobilitate,mizândpeexperiențășiintuițiavaloriiîntr-un „pariupersonalcutimpulșicumersulliteraturii.Unpariupevaloare,pedescriereaunoruniversuripoetice”.Criticulpuneșicititorul înecuație,facilitându-ilecturaprinrenunțarealavolumemasive.

În2015,RăzvanVoncupublică Poețiromânideazi (Editura MuzeuluiNaționalalLiteraturii),primulvolumdinamplasaconstrucție Literaturaromânădeazi, reeditatîntr-oedițierevăzutăși adăugităîn2019deEdituraȘcoalaArdeleană.În2020îiapareun noustudiu, Criticiromânideazi, iarîn2023, Poețiromânideazi, volumul2.

Rigurosșiconsecventînabordareafenomenuluiliterarcontemporan,criticulpăstreazăaceeașistructurădinprimulvolum șiaceleașiprincipii:criteriulesteticînselecțiascriitorilor,cronologiaînclasificare,periodizareapeepociistoricedistincte,între 1948-1989,cufocalizarepeșazeciștișioptzeciști,șidupă1990, situareapoețilorîncontextulistoriccarele-aamprentatopera,includerealiteraturiiconfesivecadocumentdeviațăcureferirila propriacreațieșipercepțiacriticăaaltorscriitori,integrarea poețilorbasarabeniînistorialiteraturiiromânecontemporane.

Autorulconsacrăuncapitolscriitorilordealtăoriginedinarealulculturalromânesc,sârbișimaghiari,șimizeazănuatâtpe canonulliterar,câtpecriticadeîntâmpinare:„accentulcadeacum maimult,celpuținîncapitolulconsacratpoețilorafirmațidupă 1989,peîntâmpinare[...]decâtpevalidare”.

Volumulsedeschidecuunamplucapitol, Poețiafirmațiîntre 1948-1989, cudouăsubcapitole: Generațiapierdută și Șaizeciști, optzeciști. Dingenerațiapierdută,1950-1960,afirmatăîntr-oepocă încarepoliticuldicteazăculturii,suntrecuperațiardeleniiEta Boeriu,AurelRău,IoanBradșijurnalistulCorneliuCoposu,în ipostazadepoetalrecluziuniipolitice.Fiecareearondatunei

grupăriliterare,unuicentrudeviațăculturală,însăafiliereanu înseamnăobligatoriuurmareadirecțieirespective,demonstrează criticul,atentlarădăcinileformăriiintelectualeșilaevoluția fiecăruia.

EtaBoeriuaparțineCerculuiliterardelaSibiu,însănueinfluențatădebaladesculcerchiștilor,cideliricaluiBlaga.Criticulpercepeînpoeziasaoconfruntareîntreerosșithanatos,o arsamori cedevine arsmoriendi.Dingrupareaneo-modernistădinjurulrevisteiclujeane„Steaua”faceparteAurelRău,carepreferă„să adânceascămetafizicul,livrescul,parabolalirică”,cultivândgrav, ironicșiautoironicun„lirismdefacturăintelectuală,mediatadeseadeemoțiaculturală”.SubinfluențaculturalăaBlajului,IonBrad urmeazăliniatradiționalismuluiardelenesc,iarapropiereade Blagaîlducespreopoeziemetafizică,nureligioasă.

Chiardacăcriteriulesteticopereazăcaprincipiudominantîn studiileluiRăzvanVoncu,acestaapreciazășimizamoralăacreației scriitorilordindetenție.Unastfeldeexempluîlconstituiepoezia luiCorneliuCoposu,transmisăoral,rescrisădupăieșireadindetenție.Caîntreagaliteraturădeacestfel,easedefineșteprinautenticitateatrăirilorșisimplitateaexpresieilirice,fiind„memoriavie auneiepocidesuferințănațională”.

Imaginându-șiproiectuldeistorieliterarăcao„plimbarecriticădestulderelaxatăprinpeisajuldivers,fascinantprinvarietate, alpoeziei”,fărăpretențiedeexhaustivitate,criticulnusesfiește să-șiexprimedezinvoltplăcereapecareoresimtelalecturaunor texte,să-șiformulezedescoperirile,săamendeze,dacăecazul, vreunpoemnereușit,fărăapierdecevadinobiectivitateași rigoareapercepției,să-șicompletezecomentariulcriticdinvolumulprecedentprintr-oaddendacasăaducălazioperaunuipoet ceseintersecteazăcumaimultegenerații,NicolaePrelipceanu (vol.funamáro,2022):„Îmiplacemultmobilitateasaafectivășiambitusullargalvocii,dublatedeoremarcabilăbrevilocvențăadiscursuluișideoartăapartealivrescului”.

Neplaceșinouă,cititorilor,laRăzvanVoncudetașarea,franchețea,inteligența,asumareaaserțiunilor,empatia,fluiditateași claritateafrazei,concentrareaobservațieicriticeînfrazeexpresive, sintetice,încercareade-acuprindeîntregulorizontalpublicațiilor unuipoet,mergândpânălacelemairecenteaparițiieditoriale din2022(MonicaPillat,NicolaePrelipceanu,GheorgheGrigurcu, IoanaIeronim,EmilNicolaeetc.)

Criticulnuomitepoețiibasarabenidinceledouăvolume dedicatepoezieiromânecontemporane,încercândsăsalvezeesteticcreațiacelordinaintede1989,contaminatădeideologieori cuaccentpatrioticjustificatîncontextulsovietizării(șaizecistulDumitruMatcovschi);săexpliceșisăvalorificeoptzecismulbasarabeanprinpoețiicareaureușitdetașarea,convergențacuceidin țară,precumGrigoreChiper,un„postmodernfărăemfază,liricfără sentimentalismșiabstractnumaiatâtcâttrebuie”;sărectificepercepțiadeformatăaluiAndreiȚurcanu.

Întrepoețiiafirmațidupă1989,„noulval”,diferențelesunt evidente:VarujanVosganian„cautăînpoezietranscendența”,Ioan Pinteaîșiconverteștetrăireareligioasăînpoezie,DumitruCrudu sublimeazăsuferința,EmilNicolaecamufleazătragiculsubunjoc textual,MariaPilchincultivăopoeziecodificată,„intelectualăși speculativă”,VitalieRăileanu,„intens,furtunos,fantezist”eunpoet alerosului.

RăzvanVoncupropuneșirecuperăripoeticetardivepentru completareaunorprofiluridecreatoripolivalenți,careaveaudarul poezieiînnaturalor,darl-auneglijatînfavoareaprozei(AlexandruVlad),teorieiliterare(IonVasileȘerban),publicisticii(George Stanca),criticiiliterare(ValentinF.Mihăescu).

Uncapitolaparteedestinatliteraturiiconfesive,înforme diferite,camemorieaunuitimpistorictragicîncareeliteleintelectualesuntproscriseorisuprimatedeideologiacomunistă,dar șialîncercăriiderezistențășisupraviețuireascriitorilorpersecutați politic:corespondențacerchiștilorIonNegoițescușiRaduStanca (Unromanepistolar),confesiunileșiconvorbirileAneiBlandiana (Soră,lume,Carteacudefini.ConvorbiricuAnaBlandiana),memoriileMonicăiPillat(Ceasuridedemult),jurnalulluiLiviuIoanStoiciu (Deuzstrictpersonal).Criticuladaugășiunexcelentcomentariual publicisticiineobișnuitealuiIonMureșan(Carteapierdută,Indulgențe), încercândsă-idescoperepoeticasubcamuflajulmăștilor adoptatepentruaevitaconfesiunea.

ÎmprumutândformulaluiRăzvanVoncupentrua-șiexprima empatia,plăcerealecturii(RolandBarthes),potspunecufranchețe căîmiplacefoartemultmodulinteligent,pătrunzător,subtilșiabil alcriticuluidea-ldecriptapeIonMureșanprineseurilesalegreu deînțelesdincauzaformeineobișnuitede-alescrieuzândde tehnicidiferite(melajîntrejurnal,narațiune,eseu,articol,critică), „undiscurspemarginearealității,caomărturieacuivaimplicatîn realitate”,unulinteligent,tăios,ironic,cusimțulumorului.Șiîmi placelafeldemultexpresivitateaunorsintagmeîndrăznețe,exprimareaspontană,nereprimată,auimiriiînfațatextului,descoperirilorpecareileprovoacă(„BonomulIonMureșanesteo făpturădespaimă”,„cuoironienebundesubtilă“),princarecriticul îșipermiteoclipăderelaxare,semanifestăcacititorneinhibat, doaroclipăpentruasavuramomentul,apoiîșireiacuaceeașinaturalețedensuldiscurscritic.

Cuoprivireatentă,generoasă,nepărtinitoarefațădevarietateapeisajuluiliterarcontemporanșiintersectareaculturilorîn spațiulromânesc,RăzvanVoncucuprindeînsferapoezieiromâneștișicreațiaunorpoețisârbicunoscuți,AdamPuslovjićșiMiljurkoVukadinović,careși-auapropiatlimbaromână,descoperind șiasimilândoaltăidentitateșitradițieculturală.Auscrisșiaupublicatîndouălimbi,inspirațiderealitățiculturalediferite.De asemenea,sebucurădepercepțiicriticeșipoețimaghiarideprestigiudinTransilvaniamultietnică,uniitraducătoriailiteraturii româneînlimbamaghiară,caMarcóBéla,tradusînlimbaromână depoetulKocsisFrancisko,șiKarácsonyiZsoltîntraducerealui GeorgeVolceacov.

RăzvanVoncupropunecititoruluiopercepțiecriticălucidăși echilibratăapoezieipeunvastșiextremdevariatpeisajliterar postbelic,dezvăluindu-șiplăcereaexplorăriitextuluiînprofunzime,adescopeririiunorsemnificațiinoichiarșiîndetalii,rectificândpealocuriimaginicriticevechi,necorespunzătoare,fără ostentație,cufiresculactuluicritictemeinic,onest,obiectiv,argumentat(citatedincriticaliterarășidinpoemerelevantepentru susținereaaserțiunilor),mărturisindu-șicuaceeașinaturalețe uimirea,dezamăgireaoriempatiafațădetextulpoetic.

Oreveriecontinu[

luciAnGruiA

Volumuldeversuri Silabecontrarii (Edit.Neuma,2023) estealdouăzecileapublicatdeMariaCalciu.Poetaa debutatînanul1992cuplacheta Cânteceleanotimpuluicopt,cuopoezieancoratăîncotidian,subsemnuullui NichitaStănescu.Dinvolumulurmător, Nenumitele (2007),începesă-şiconturezestilulprpropriu,definitivatrepedeînvolumeleurmătoare,întrecaretrebuiesăsemnalăm Fatacare vedeprinhaos (2010),tradusşiînlimbaitalianădepoetulGeo VasileşilansatlaComo(Italia).Acelaşivolumafostpusîn scenălatetarul„Act”decătreregizoareaMălinaAndrei,în stagiunea2010–2011,îninterpretareaactriţeiAnaCalciu. StareapoeticăaMarieiCalciu,constă,dupăpărereamea, într-oreveriecontinuăcareconducelasuprarealism.

Uneorisesimteuzanţaautomatismuluipsihicmanifestat prindicteuautomat.Iatăceafirmădespreautomatismulpsihic,AndreBretonînprimul„Manifestalsuprarealismului” (1924):„Automatismpsihicprincareîşipropunesăexprime, fieverbal,fieînscris,fieînoricealtchip,funcţionareareală agândirii,înabsenţaoricăruicontrolexercitatderaţiune, (...).”Aşadarsuprarealismulacordăunrolprimordialinconştientului/subconştientuluicarerăzbateînconştientprin fenomenulde„personanţă”cumspuneBlaga.

Dintresimbolurileadusedininconştientlasuprafaţă,ca peoscarărulantă,sunt:drumurile,fereastra,umbreleşialtele.Drumurilereprezintăcăutareadesine,fereastratrecerealumloriarumbreledevinindependente.

Săexemplificămstareadereverie:„Demultăvreme adormdoarpecâteojumătatedeuitarecemăpoatetrezi cuoclipiredoarşinumaicătreumbrasalcieirămasăînurmă pentruaseprividinspreminepânăcândadeveniteaînsăşi umbraumbreiiaraceastapentrucănuştiamşiniciacumnu ştiudeceavrutdefaptînurmăsărămânăşinicidacădinea vaîncolţicândvabalanţacarevamăsuradinminecumine diferenţeledefusuriorareşideaceeapentruamăputeatrezi uşordacăaşsimţi-ocăîncearcăsădevinăochimaiînainte deasevedeapeobrazulmeulacrimăadormeamnumaipe câteojumătatedeuitareşinumaicufaţacătreumbrasalciei grirămasăînurmăprivire-oglindă(Jumătateauitării)..

ImportantestefaptulcăMariaCalciuşi-acreatunstil original,inconfundabil.

nicoleTAmileA

VolumulMarieiCalciu, Silabecontrarii,EdituraNeuma 2023,esteexpresianevoiipoeteidearămâneuntimp singurăcugândurilesaleexplorându-lesprea-șicunoașteastfelsinelemaibine.

Pascupas,îlparcurge,îlîndurăși-lcucerește.

Spun„îlîndură”,pentrucăpecaleraționalănupoateficunoscut,cumnicirefluxultimpuluiînom:„Auzi-măcândîțivorbesc neauzitcăcioricegând/îmiesortitdealtulpecarenuîlștiu/ căcieabiaajunsînmineînsetat”(Iubindu-țiIubirea).

Conceputsubformauneiconfesiuni,cadefaptîntregvolumul,poemulcare-idășititlul, Silabecontrarii,surprindeprintr-o accentuatădiegeză,semnuluneiputerniceinteriorizăriadeveniriilirice,darșiprinforțatemerarădeaînfruntanorme,care de-alungultimpuluiaudefinitstatutulpoeticității.

Combinațialexicalădintitlu,aparentparadoxală,sedesface întext,relaționeazădualitatea:pământcer,potrivitplanurilor careopereazăcutermenișideterminanțiabstracți,folosițicu sensurifigurate,cesefundamenteazăpeinterferențadelimbaje metaforicedense,cu,corespunzătoareimaginilorvizualeșiauditivecarelărgescambiguitateatitluluișicreeazăotensiunepoeticăextremdesugestivă:„Iaramascunsîntrepaginiînchise câteva silabe cenuvoiausăfiecititeșicâtevașinumerecedoar semimauunelepealtelefărăsăsenumere.”

Eulliricîmpacădouătendințediametralopuse:unaspretotaladescătușare,cealaltăspretotalaordonareinterioară:„Iaram auzitcâtevaplânsuri contrarii ceniciodatănumăîntrebaunimic maiînaintedeacurgespremineșinuvoiausăștiedacăașfi pututatuncisaualtădatăsăleumplucuoricealtcevanumaicu plânsurinuorisălesecdeodatăapoisăîncolțescînlocullor izvoaredelitereimpareoprindu-leașadedincolodeeleșidincoacedeminedelaa-miceremiecenuputeamsăamorinu aveamdedat.”

TrudindsăcomuniceincomunicabilulcuorarăapetențăpoemeleMarieiCalciuprobeazăexplorăriinedite,implicândîn propriu-iunivers:umbra,gândul,urma,visul,tăcerea,singurătatea,necuprinsul,darșivăzutulnevăzut,visuldinvis,umbra umbreiinterpuseîntreun„eu”șiun„tu”.Exprimă,darnudefinește.Misterulexistențial,tainaluiestesugeratăprintr-uninteligentjocdeimaginișiideipotențate.Eu-lartistic,manifestare aindividualitățiisubiective/pământene,devineaicimodalitate deobiectivareînraportcueu-lcosmic/cerul.

MariaCalciunepropuneununiversînexpansiune,alecărui coordonatesuntaparentilogice,ununiverscarenueimediat perceptibiloriinteligibil.Astanuînseamnăcăpoemelenusunt construcțiiomogene,dimpotrivă.Eleniseoferăcanișteconstrucțiienigmatice,caresecerdeslușite,descoperite:„Esteadevăratcăliterelemaricucareeutotscriu/vordevenideodată/ valuridenoricenu-șivoraminti/călitereaufost/cuurme adâncitedecinevacurouă/înnoduridenisip”(Literăcunor).

Ineditulunorpoemeseremarcăprinformaregizoralăaincipituluipropriu-zis,camodalitatedeființareîntr-untimpșiun spațiuprivilegiate,înintegrarediacronicăimediată.Câtevaexempleînacestsenssuntedificatoare:„Iartă-măpentruaceldemultceveneadinnuștiucaretimpînmine…”( Dezlegatde lumină);„Numălăsasăîțicerlaplecarejumătateadinspremine

acopaculuitău…”(Jumătateacopaculuitău);„Ajută-măiarsă ajungacoloundecândvanuamvrutsăîmicautumbra…”(Anotimpuleclipsei);„Auzi-măcândîțivorbescvorbindu-miauzit” (Iubindu-țiIubirea).

Filtratedeconștiințaesteticăapoetei,ecouluneivocilirice rafinate,metaforeledezleagămistereșicreeazăaltele,într-oatmosferăbinedefinită,încarecuvântultrăieșteșideșteaptă ecouridincolodeînvelișullordesonuri.

Cândprovoacăinconștientul,nudezvoltănicioartificialitate, ciscruteazăcomportamentulpsihanalitic,prinînrâuririalefilosofieiexistențialistecuaceleporniriceseprezintăca„adevăr”în sensuluneiadecvăriaficțiuniiartisticela„realitatea”universului poetic:„Sănuîțilașiniciodatăurmasăcoboare/pânăacolounde bufnițaîșiînvațăumbraroșie/săzboare/pentrucadevenindea astfelumbraumbreisale/săpoatăsăatingămirajulfărănume/ lacaredoarvisa”(Umbraroșie)

ActulcreatoralMarieiCalciuvizeazăotreceredincolodelimite, esențialfiindsensul,darșimaimult,transfigurareasa.Așadar, mesagerșiexperiențăînsine,convertindmetaforaînesență, Poetaîșiplăsmuieștepropriamitologiepecareodezvoltășio cultivăconferindu-ioprofundănotădeoriginalitate.

MariaCalciucaligrafiazăîn Silabecontrarii poemecesemnifică„absolutulaspirațiiloromului,caplenitudineacăutării,ca locposibilalperfecțiuniispirituluisău,cașicumcerularfispiritullumii…Estelesnedeînțelescătrăsnetul–sfâșierestrălucitoareacerului–afostaptdeasimbolizaaceastădeschiderea spirituluicareesteconștientizarea”.

Mediatoareîntrecerșipământ,lumina,simbolalrevelației mântuitoare,împlineștedeschidereasensurilorpercepute:„Era atâtdedeasăluminacenuvoiasăseardă/atuncicândgreaîmi coborapetâmplă/dinmiezuluneinopți/cudoarunsingur nume//AceaLuminădeasăcaretreceaprinmine/fărăsăvrea săardă/cusemnelestrăpunsecătrefulger/detoatecelepatru punctecardinale/întrunaîmpletitecuspinișirănimustinde.” (NoapteaÎnvierii)

Caformădeoglindireatrăiriișispiritualității,poeta,supusă proprie-ilibertăți,esteîntr-ocontinuăcăutare.Nelinișteametafizică,aspirațiaspreabsolutulcunoașteriipolarizeazăforțeleunei perpetuedeveniriîntulburătoarea-idialecticăumană:„Nuam știutpânăierișinupreaînțelegdecen-am/vrutsăștiucăte dureamși-țisângeramînmine/seteaaceleicoastecemăacopereadoarpentru/a-midorisămăîntorcîngândulcarevoia să-mi/spunășichiarsăîmiaratecumsăîimergalăturiși/cum sătrecapoidinrăsăritulmeuînrăsăritultău.”(Trecere)

Voințarealizării,aconstrucțieidesineșiacreațieiseînlănțuie într-otemeinicăordineauneianumitelogici,organizatăîntr-un sistempropriu.Faptulcăîșiomologheazăexistențacuaceeaa creației,căsesimteorganiclegatădeeaprinîntreagaFire,că revinelaeaneîncetat,pentruasereînnoi,suntdovadaînaintării într-unlabirintalspiritualității.

Esteevidentăaspirațiadeatrăicudeschidereaspretranscendență–acel„dincolo”misteriospecareși-ldoreștesă-lafle–trecândgranițelespațiuluișitimpului,într-unregistruimagistic complex,atâtînconținut,câtșiînformă.

Untrubadur alburgului uitat

flAviAAdAm

Cuoprefațăatentancoratăînrealitatealiricăaautorului,aparținândpoeteiAngelaNacheMamier, Zecelunitereziene,volumpublicatla EdituraNeuma,înanul2023,plasează crezulpoeticalluiRaduLiviuDan,înzona deexplorareafragilitățiieului,prinincizii carefacposibilăbiopsiaunorsecvențe autobiograficesaucontextuale.Tatonând deopotrivăariauneisuprafețeindividualizateșiintimeaevoluțieisocialeșispiritualeșiincandescențaunorflash-uricotidieneîncareinsereazăsubtilvaloriprecum adevărul,altruismul,armonia,idealul,sinceritatea,naturalețea,noblețeasaucredința,autorulconfigureazăpoeticoreconstrucțieasinelui,încarefiecareelement estefixatlaloculpotrivit,încontextul potrivit,darîntr-untimpcarenuîiaparține șipecarenuîlpoaterotunjiașaîncâtsăîncadrezeoptim,înconturulsău,ființanouă, remodelată.

Autoplasându-seadeseaînipostazade facilitatoralrelevăriiadevărului,poetul intrășiiesedinpropriaviață,creându-șiintervalederespirație,peduratacărorasmogulcotidianuluiinterfereazăconsiderabil diminuatcutrupulspiritual,captivînvortexulredimensionăriievolutive.

Pentruaaccedelacunoaștereasuperioară,poetularenevoiedeautoizolare,de creareaunuispațiuspiritualșicreaționalîngrădit,caresăîiofereprotecțieșilibertatea implementăriiunuisetpropriudereguli, normeșiconvingeri,aunuitiparde afi,ostentativnealiniatșineadaptatstrategicsocietățiicontemporane:cunoaște-tepetine însuți/opythiamestecândfrunzedelaur/și bândapădincastalia/dinstrăfundurileoracolului (previziuneumanăculunăplină).

Sufletul,elementdefacturăintangibilă șiimaterială,entitatecare,încredințacreștină,transcendemoarteașifaceposibilăexperiențacontinuăriiviețiiîntr-oformătotal diferită,alăturideCreator,sufletulcare,în credințaluiPlaton,eraconstituitdintrei fragmente,concretizateînrațiune,emoție șieros,sufletul,consideratdeAristotelca fiindesențaființeiumane,esteperceput, prinochidecopil,ușorși,maiales,viu: cânderamcopil/credeamcăsufletul/eca pufulprinsînpalmă/șiîndesatînpiept//respira (Suflet).Priniubire,sufletulsepurifică, Dumnezeu,Acelacareedragoste,cobo-

rândînom,pentrua-lmântui.Lafelcași credința,dragosteaeundar,unulînpreajmacăruiapoetuldevinenostalgicșivisător: dragosteamea/princareuneori/cade/ ostea (ogaurăîncer).

PoezialuiRaduLiviuDanepresăratăcu fotografiidincălătoriilesale,autorulfiind unpasionatalistorieișialvestigiilorarheologice,darșicupersonajedinfamiliesau dincotidian,cuepisoadedinviațaluisau dinviețileacestora: delaetajuloptprivea neputincios/cumuntrenîicăratoatejucăriilecopilăriei (ultimuldrum), părinţiimei eraucredincioşi/iareuavândfricădedracu/ searamărugamsămătransform/casănu măgăsească//(…)adouaziîmidoream/să fiucer/sămisepiardăurma(actrița),dimineațapelaoracinci/îndrumspreserviciu, surprindcutelefonul/omarealbărotundă (…)/laungeamzărescunchipdebătrână/ privinddintr-oaltălume/sprenicăieri (Superluna).

Unerotismaproapeidilic,transpareîn puținedintreversurileautorului,plasând povesteadeiubireînzonacascadeiEdessa, dinGrecia,darșiînarealulmirificalKaliakrei,unlocstâncos,debasm,unspațiu geograficpesuprafațacăruiaaufostridicatefortăreațaantică,Tirisis,darșialte cetăți,biserici,ocapelă,fântânisaubăiromane,alecărorruinemaidăinuiescși astăzi: umbranoastrăeînropotul/cascadei detreizecidemetridelaedessa/undes-aînfioratînstropiiapei/bluzataalbădein.AspectullegendaralCapuluiKaliakranu poatesăîiscapeautorului,elînsușiunexploratoralmisterelorșiruinelor.Elvalorificălegendacelorpatruzecidefecioare cares-auaruncatînmare,pentruascăpa deotomaniicarelecapturaseră,învremea asediuluidin1396: umbranoastrăenunta/ dincerurilakaliakra/pestânciîncetate/ undepatruzecidefecioareși-aulegat/părul deteamaienicerilor/aruncându-seînmare. NueignoratăniciAladja,unadintrecele maivechimănăstiridepeteritoriulBulgariei,așezământsituatînapropiereaVarnei, muzeușisitturistic,monumentnaționalde culturășiantichitate: umbranoastrăeîn grotelealbe/alesihaștrilordelaaladja/în țipătulpescărușilor.Asistămlaoîncercare dereconstituireacupluluiedenicprimordial,laoreabilitareaconceptului unsingur trup,osingurăființă,însășiumbra,element

Privindpoezianudoarcapeunartefactalpropriei existențe,cișicapeoforțăuniversală,capabilăsă generezecataclismealedeveniriiființei,dincolode carenașterileșirenașterilesesuccedcândblând,când amețitor,înconcordanțăcufluctuațiileparametrilor ritmuluiinterior,RaduLiviuDaninvesteșteîncuvânt cuaceeașifervoarepecareotrăieștecândiapulsul vestigiilorarheologicesaualcontroversateiistorii. Emoția,unealtăutilizatăfrecventînactulsăude reație,faceposibilămetamorfozareacuvântului,treându-l,încadrulunuiprocesaproapeimperceptibil, delastadiuldelarvă,laceldefluture,într-oreprezentațiecoloristicăspectaculoasă. ARMINA FLAVIA ADAM

9786069610893

cuobogățiesimbolicăfascinantă,devenind,subputereadragostei,una: umbra noastră/(...)amforegrecești/scoasela iveală/cugâtulsprecer (umbranoastrăkaliakra).

Înprocesuldeveniriisalepoetice,eul liricsemetamorfozează,suferătransformăricareîlîmpingînzonaversatilității, conturândprofilulartistuluicareaccede, princreațiasa,lacunoaștereasuperioară: suntiarbă/șiploaie/șitoamnăamfost/ca zăpadanumaiștiu/careepoemul/zămislit/ celcareseînalțăînființă/dinpământ//sau celfiravdinmâiniletale/cesemirădeprimăvară (iarbă).Întotacestdemersaldeplasăriiconștiințeiliricepevastelecâmpuri cognitive,somnulreprezintăopunteamigrațieidintr-olume,înalta,descătușând resorturimotivaționaleaflateanteriorîn starelatentă: măpricepalnaibiidebinela somn/osanieprinoase/cesebucuradeultimazăpadă (ultimazăpadă), caopasăre ce-șicunoaștecântecul/întindsforileunui cercinvizibil (dronata), culaptopulstins, viselecapătăconsistență/camerelecoapte atinsedegravitație (cetateacaopoezie). Înultimaparteavolumului, Înterezian, porninddelapremisacăși ocetateîn paragină/cuziduriledărâmate/ecaopoezie (cetateacaopoezie)șipoziționându-se maiaproapedemoartedecâtdecer (pe stradalungădinterezian),autorulporneștepeurmeleproprieideveniri,pecare ogăsește,defiecaredată,altfel.Colindând lumeaînlungșiînlat,analizândcuperspicacitatelocurileprincareautrecutsauîn careautrăitRaduStanca,ArsenieBocaori AlexandruPapiuIlarian,pomenindu-ipe Honterus,KarlFiltsch,AurelVlaicuori FriedrichMiess,RaduLiviuDantrăieșterevelațiacontactuluicutrecutul,cuvestigiileși cupersonalitățileei,aducându-leîntr-un prezentdoarallui,încare,prinintermediul poeziei,sădevinăpalpabile.

Pedrumuri line§icunoscute

Cupuțineexcepții,concretizateîn câtevatextefărăprozodie,așîncadravolumul Răvașpe-ofloare alGeorgeteiMinodoreiRestemanînprelungirialeclasicismuluișialeromantismului,cândpoezianusesubsumează uneisingureformuleestetice,eaînflorind înperioadasfârșituluidesecolXIXșiînceputulsecoluluialXX-lea,prinnumeprecumGeorgeCoșbucsauOctavianGoga, darfărăîncrâncenareasocialădinunele poemealecelordoimaripoețiardeleni.

Răvașpe-ofloare apareînColecția Arca aedituriiclujene Neuma,avândo prefațăsemnatădeAndreaH.Hedeș,volumulconstituindoaparițiesurprinzătoareînplinavântalpostmodernismului liric.

Chiartitlulsuscităinterpretări,printermenularhaic răvaș,asociatcuimaginea delicatăauneiflori,autoareanefacesănțelegemcăesteofireromanticășitrăieștebucuriacomunicăriiprinpoezie.

Mareparteavolumuluiabordează,în manierăevidentromantică,temaiubirii, îngemănatăcutemanaturii,darnuîntr-o formăposteminesciană,întrucâtcadrele naturalenusuntniciluxuriante,nicideșertice,înfuncțiedestareaceluiîndrăgostit,cisepăstreazăîntr-otentăfamiliară,cunoteceamintescdepercepția populară.

Lexiculesteșielimpregnatdecuvinte șiexpresiiarhaiceșiregionale: tăpșan, colb, vrajbă, iatagane, surato, nănași, îșifac masul.

Remarcnudoararhaismelelexicale,ci șipluralevechiprecum lacrime, parfumele, ierbi,presupunpentruideeadearmonieatextuluisauinovațiidetipul dece mătaci, săte-nspini, allorfrământ, amiroase,cuaceeașiposibilămotivație.

Dacădinpunctdevederealformei textelerespectărigorileversuluiclasic,din punctdevederealnecleelormataforice observămsintagmedestuldeuzitateîn esteticaromantică,exemplificprin oceane degheață/ oceanede-ntristare, tăcerede mormânt, murmurdeninsori, marginede stea,etc.

Răvașpe-ofloare conțineșipoeziicare amintescdedoinapopulară,citezdintextul Nis-auduscosașii,tată:„Tată,haică-i iarbadeasă,/Avenitvremeadecoasă/ Dealuriînfloritecântă/Și-arfacecucerul

nuntă(...)Le-aurămasdoarumbrele/Cele plângnevestele/Nicifeciori,nicifete nu-s//Că-nlumealargăs-audus”.

Resuscitareafilonuluifolcloricînseamnă,dintr-oanumităperpectivă,căautoareaaremultăcandoare,dintr-oaltă perspectivă,înseamnăînsăcuraj,avândîn vederecăruisegmentdepubliccititorise adresează.

Nudoartonalitateadoineioapropie deliteraturapopulară,cișiunașanumit „Descântec”,pecareîldescoperimlapagina55șiîncarepoetaîlroagăpeDumnezeu,să-Ideaputere,încâtsăspintece fie„vrajanopții”(înseamnăcăecarnală, dacăselasăspintecată),fie„visuride cremene”.

Rimeletextuluisuntconstruitedincuvintecuvalorimorfologicediferite,substantiv/verbsauadjectiv/substantiv,fără afi,totuși,nișterimerare.

Lecturacărțiirelevă,atuncicânddecorulnumaiesteunulromantic,susținut prinantitezeșienumerațiiîncareapar epiteteornante,oatmosferămaipuținliniștitoare,încareseîntrevedesentimentul abandonului,înfelulatâtdetragicdescris deOctavianGoga.

Sepoatefaceoparalelăîntrepoemul Casanoastră alilustruluiscriitordinRășinarișipoemulGeorgeteiResteman, Deschideușa,mamă,deoareceimaginarul poeticestecelaluneicasedincareauplecatlocatariidealtădată,laGogaeaeste străjuitădetreipruni„cestausămoară”,în timpcelapoetacitată,străjerulesteun alundelângăofântână.

Sefaceapellasfințiidinicoane,iarimpresialăsatăsereducelapustietate:„Pe

prispa-mbătrânităfacfluturiisfeștanii/Au datnăvalăcariiîncasadintreruncuri/Și bârnele-ibătrânecumplitîșiscuturanii”.

Deasemenea,aparemonologuladresatînambeletexte,întrebărilefiindunele retorice.

Oaltătemăpecareodescoperăcititorulînaceastăcarteesteceaafamiliei, poetainvocăfiguramamei,atatălui,întrundiscursduios-nostalgic,părințiifiind reperelestabilitățiiafective.

Tatăl,desprinsparcădintr-opictură sacră,aremenireasăoveghezepeGeorgeta„deprintreaștri”,întimpcemama trebuiesăuite„depiroane”și,maiales,„de lacrimi”.

Volumulconține,dupăcumscriamla început,șitextefărăprozodieclasică,în careautoareaîșipermiteomailargărespirație,nefiindîncorsetatădereguli.

Enumărcâtevatitluridinaceastăcategorie: EKG, Atenție,(vi)seînchidușile, Trepte, Nulassăsefacătârziu, Insomnii.

Înacestetexteaparfrazeample,fracționateprintehnicaingambamentului, dartocmaiamploarea,aglomerareade imaginidistrageatențiadelamesajulcare sevreafirulroșualpoemului,deexemplu, întextul Șidincolodemineestetoamnă, strofamedianăarepaisprezeceversurice seconstituieîntr-osingurăfrazăpoetică.

Caunplusalcărțiievidențiezprezența unorpersonificărișimetaforeceauforța săbucureundegustătordepoezie,exemplific:„Șicriniivorcântapricesne-n strană”,„Dete-airetrasînsemnde-ntrebare/Rescrie-țisolilocviile-andante”,„Nu te-ascunde-npalmaumbreisparte”.

AșacumremarcășiHoriaGârbea, poetaGeorgetaMinodoraRestemanare odozădeseninătate,chiarșiatuncicând registrulsăuliricnuesteunulfoarteluminos,eagăseștemiciinsuleundeapar luminișuri,astfelîncâtsuntexcluseangoasele,crizeleprofundeexistențiale,iar prinaceastapoemelesaledevintonice.

Recomandvolumul Răvașpe-ofloare alGeorgeteiMinodoreiRestemancititorilordepoezie,admiratoriaistiluluiclasic șinunumai,avândconvingeraecăvorîmpărtășiaceeașistaredebineînurmalecturii,starepecareaexperimentat-oși autoareacărțiișipecareatranspus-opoetic.

Fotogramealeprezentului

Subtitlul Trandafirișigerbera (EdituraNeuma,2023),GabrielBurlacu reunește55deproze,multedintreeleschițe,notedecălătorie,situatela limitadintreficțiuneșinonficțiune–rememorări,observații,mărturii,dinipostazade martorșiobservatoralrealitățiiromânești delasfârșitulsecoluluialXX-leașiînceputulsecoluluialXXI-lea.

Memoriaafectivăesteceacarerânduieșteacesteproze,ordonateînfuncțiede imperativeleei,într-ocronologiecareține seamamaimultdetimpulinteriorsubiectiv,cutendințadeficționalizare,demitizare, decâtdetimpulreal,istoric.Situărileîntimp nulipsesc,darprozatorulleleagă,întotdeauna,deostare,deointenție,deun scop,îngeneral,pragmatic, Lecțiidevestimentație,deexemplu,sau Directorul

Lumeadeierișideaziserelevăînacest amalgamdeimpresii,fotograme,mărturii, amintiri,princâtevateme,încarecentrală esterelațiacuorașul,microcosm,cereflectădominantelemacrocosmului.Punctuldeplecareesteparticular,dartendința estedegeneralizare,detransformarea uneisituațiiînprototip,secvențăexcerptatăcareconținefaptulmarcatistoric.

Înaceastărelaționare,GabrielBurlacu nuomite,niciignorărelațiacutimpul,cu dimensiuneaobiectivă,istorică,acurgerii, care-iconținesecvențeleînmomentediferitedeexistență:copilărie(Prunegârlănoase, MoșNicaNicanorșineaSpirache, Surorile, Cuculeasa, Ziledetoamnăpetrecute lavie),școala(Mareaexcursiedinvacanțade vară, Bragă,ciorbădeburtă, Ultimulexamen, Mărireadenotălaexamen, Sittibiterra levis!),darșimomenteîncareviațaluis-a intersectatcuaaltora.

Spațiuleuluiseintersecteazămereucu celalorașuluișiallumii,prinsîninstantanee,fotogramealerealitățiicaresurprind freamătulclipei,înclipedeviațăacărorfulguranțăprozatoruloprinde,excerptând-o, casemnificativă,dinpuzzle-ulrealului. „Acțibilt-ul!”(Abziehbild), Alegeremembru CA(ConsiliudeAdministrație), Dialoguriîn tren, PiațaDorobanți, Uncerșetordelux, 20.02.2012.GaradeNord, Zidenașterea unuidemnitar, Bugetarul, Sătemaitunzi!, Mașinileorașului, Ocupanțiistrăzilorșiai șoselelor, Sofrosine, Demontareastatuiilui

LenindinBucurești, Unprânzfabulosla Snagov, Despreformuleledeadresare sunt semnificativeînacestsens,faptediverse semnificantealerealitățiideazi.

Multeauvaloaredocumentară, DemontareastatuiiluiLenindinBucurești,de exemplu,altelesurprindcuriozități(Spectacolemuzicaleșisălidespectacole)ale vremiipecareatraversat-o.Unmoment dinanii‘80regăsimîn Ladoctor.Suntmomentepigmenatatedecalitateademartor care-lfixeazăînacestefotogramealăturide artiștirenumițiprecumMontserratCaballe, AndreaBocelli,sauspectator,laTokyo,lao reprezentațiedeteatruKabuki;altelefixeazăîntâlnirilecupersonalitățialetimpului:DumitruPrunariu(Oadouaamintire), fostcolegdestudenție,saustrăine(Personalitățistrăineîntâlnite, SaadatHasan Manto,scriitorpakistanezdelimbăurdu), darșicontribuțiipersonaleimportante,în Primeleimplanturidentare.Ofotografie(O amintire)oareînprim-planpecentenara CellaDelavrancea,văzutălaAcademia Română,înziuade11decembrie1987.

Celemaimultesuntrememorăriale unorcălătorii–înEuropa,Asia,Americade NordșideSud,efectuateînainteșidupă 1989: StamoraMoravița,punctdetrecerea frontiereiromâno-sârbe, Cazinoul, Bahasa Malay, Băilaodiferențădealtitudinede 5000m, Douăîntâmplăridinexcursii, Limba românăînMexic, BeatingRetreatCeremony (CeremoniadeBatereînretragere)lagranița indo-pakistaneză, 7mai1986,Sevilla, ÎnTurcia, vederi,încareGabrielBurlacureține, deopotrivă,imaginialelumiișialeoamenilor,mentalități,stăridefapt,obiceiuri. Câtevaauvaloaredeparabolă: Justițiaabsolută, Treiîntâmplăricuoamenizgârciți. Director esteoschițăpentrutipologiașefului, transtemporală,întrucâttarelemoralenu cunoscgranițe,nicilimităritemporale.

Prozaomonimă, Trandafirișigerbera, debuteazăca-n Vizită...aluiI.L.Caragiale: „DeunSfântIon,pelaora4:00,pm,plecasemdinBucureștiînprovincie,spreun municipiucapitalădejudeț.”.Obiectivul naratoruluinueste,însă,relatareaunei vizitepentruasatirizadiscrepanțadintre aparențășiesență,cideasurprindeceva dinaerultimpuluișidinmentalitateaoamenilor.Particularșigeneralaparîndoze

echilibrate.Departicular,individual,țineintențiadeacumpăra,pentruvizitaproiectată,flori;generalitateaestedatădeobservațiapsihologică,acomportamentelorîn situațiidecriză,aparentăsaunu.Florile, trandafirișigerbera,nuîndeplinescunsimbol,suntdoaruninstrumentprincarenaratorulîșiverificăointuiție.Cumlaflorărie era„coadămare”,iar„oameniistăteauși așteptausălevinărândulșiînafaramagazinului”,și,efectalcozilordinperioadacomunistă,nuseștiedacăsuntflorisuficiente pentrutoți(gerbera–maipuține,trandafiri,încantitatesuficientă),deturnează atenția,spunândvânzătoareicăvreasă cumperegerbera,nutrandafiri.Raționamentulfuncționează:„Da,dareuvoiamde faptgerberașimătemeamcă,fiindpuține, nuvorajungedacăsugeramcoziică dorescsăcumpărgerbera.Înacestfel,am fidelizatprintr-unmesajsubliminalcoada trandafirilor,iardegerberanus-aatinsnimeni.Amavutointuițieperfectă:după mineauînceputsăsevândănumaigerbera”.Concluziatindespregeneralizarea tipologică:„Oameniisuntușorinfluențabili, maialesdupăceprimescunmesajputernic.”.

Structuraepiculuisemențineaproape întoatecele55deproze:oîntâmplare–amintire,rememorare,fotogramă,instantaneu,prezentatăînaspectelededetaliu, încarenaratorulestefieobservator,fie martor,fiepersonaj,urmatedeoconcluzie careafirmăsauinfirmă,pringeneralizare, osituație.

Schițe,multe momente,caresurprind aspectealeactualitățiidelarăscruceasecolelorșimileniilor,prozeledin Trandafiriși gerbera deGabrielBurlacuauocadențăa spunerii,oritmicitate,înfuncțiedefluctuațiilememorieiinvoluntare.Publicându-le, prozatorulleîncredințeazămisiuneadea spuneviitorului,înstildenotativ,maimult decâtconotativ,cumsetrăia,cumeraviața îndecupajulistoricalespentruafiilustrat cufaptedeviață.Intențiaautoruluiestede adescrie/prezenta exact,înfragranțalor documentară,faptele,nuatâtdealiteraturiza,deaficționalizafaptuldeviață, menținându-lînfragranțanonficțiunii.

Trandafiri §i gerbera

Identitateaeuluiîncronotopmitic

AnAdobre

Motivulidentitățiitreceprin toateceletreisecțiuni– Afost cândva (12poezii), Cașicumar fi (67depoezii)și Amaitrecutozi,amaitrecutunveac!... (5poezii),alenouluivolumal LuizeiCala, Suntocallatiană,tonulliricfiind datdeconfesiuneasinceră,cepresupune întoarcereaeuluiînsine,încăutareareperelorcareconstituiepropriulcronotop–un spațiualsecuritățiiasociatunuitimpal subiectivitățiigeneratoaredepoveste.

Osimetriesugestivăleagăînceputulși finalulmărturisiriidesine:primapoezie reiatitlulvolumuluișiconduceînintimitateaeului– Suntocallatiană,careseidentificăprinrelațiirizomicecuspațiulmarin callatian,revendicându-și,deopotrivă,oistorieșiomitologie,ceserăsfrângasupra poveștilorființialealeeului;ultimeledouă – Suntveșnicocallatiană și ConfesiuneCalatiană,coroboreazăafirmațiainițialăredundantă,aducând-oînrelațiedirectăcusine însăși.Cerculincludeflash-uri,secvențe confesivepeliniafiravăaficțiuniișinonficțiunii,ideeacareleadunăîncorolaliricului,reunindcontrasteleexistențeișiale ființei–fragilitateaființeidimpreunăcu sentimentulinvulnerabilității,efemerulși perenul,sentimentulrelațieicuuncronotopmicro-cosmic– suntocallatiană,integrat,însă,unuicronotopmacrocosmic–lumeaceamare,figuratăprinîntinderea imensăamării.

Punctulfinalalconfesiunii, Confesiune Cala-tiană,mizeazăpesugestiaidentității eului:„SuntLuiza,locuitoareaanticului Callatis”,„suntveșnicocallatiană”,cese revendicăprincronotop,dintr-oistorie milenarăce-șiarepropriamitologie.De aceea,aredreptuldeainterpretaevenimentulbiografic:„Aceastăsplendidăcoincidențăesteodiscretăsemnăturădivină.”, prinrelațiatainicămetafizicăarelațieidintreîntâmplareșinecesitate,faptcoroborat prindetaliereaîntâmplăriimitizate:„Pentru cădeseorimăplimbpemalulmăriiîmpreunăcuînaintașiinoștri,pentrucăfiecarepiatrăîmivorbeștedesprealtevremuri, vremuripecareparcămileamintesc,pentrucătrecutulcetățiilocuieșteînminele meuprofund,pentrucăacestlocestecel maivechi,încălocuit,pentrucănuînțeleg cumpoțipășipeurmeatâtdeimportante fărăalefirecunoscătoare,pentrucă

cetateameameritănemurire,pestenemurire,pentrucăsuntCala…,amdăruit nedrămuitomagiucetățiimele,înceade-a douăsprezeceameacarte: Suntocallatiană.”.

Înritmurileliricului,mărturisireaidentitățiiareemoțiauneire-cunoașteriîn oglindanecunoscutului:„Nuștiudeunde vin/Sauundeplec,/Nuștiudevreisăviicu mine,/Nuștiudepoțipurta/Atâtaistorie,/ Cubuneșirele,/Nuștiudacăpotsemăna/ Stropidinmăreția/FermecătoruluiCallatis,/Dar/Știucăsunt/CaladelaCalaidjoglu,/CaladinCallatis,//SuntCaladin Callatis!”.Poetaseidentifică,serevendică dinacestspațiumiraculosși,prinrepeatre, obligăuniversulsăonascăperpetuuîn acestelocuri,fixându-șipentrueternitate, caunarboresecular,rădăcinile.

Buclapoematicăîntoarcefirulpoemelorînpunctulinițial,care,asemenea șarpeluimiticUroboros,îșiprindepropria coadă,înmărturisireaapartenențeinu numailaunspațiumiticșimitizat,darlaatmosfera,laistoria,lapovesteașilegendele lui,căci,aiciîncepegenezaființei:„Îmieste veche/Locuireaîncetate,/Suntchiardela începuturi,/Deveacurivinșiplec.”.Misterul seexpliciteazărațional:„Mi-aporuncitoracolul/DinDelphi/Sămăînveșnicescaici.”.

Înveșnicireaștergeșispargeconsecutivitateatimpului,receptat,simultan,într-o singurădurată:„Demult,cânderam/Supremavestală,/Amscrispepapyrus/Timpurilecetății.//Duhulacela/Nuavrutsă vedeți/Viitorul,/Aspulberatpapirusul./Eu v-amlăsat/Ocopiepepergament./Oveți

găsi,/Cândvafivremea!”,pentruasfârșiîn afirmațiaobstinatăaidentitățiișiapartenențeilacronotop:„Suntocallatiană,/Precumundresordegânduri,/Înmiezul cetății,veșnicievoifi!//Ridicămcetățiiun nouzid?”.

Înacest punctumsaliens,un aleph al memoriei,poetapoatecălătoriîntimpcantr-unpalatalecăruicoridoare,încăperi suntcunoscuteșirăscunoscute.Amintirile dinanticulCallatiscoincidcuamintirileCalattisului,poetapărândaoficia,caopreoteasă,(„Amobiceiulsămădrapez/Înpânză albă/Saustacojie/Saunisipie,/Să-miprind fibula/Desărbătoare,/Săcutreierruinele cetății.”)unritualcuceremonialmagic: „Amintirilemele,/Zăvorâte,/Seașazăcunună/Pefrontispiciultemplului/Șiesteiar duminică/ÎnCallatis.”.„Pacevouă,Oameni cusânge/Callatian!//Callatisrenașteîn mine!”,declamăpoetaducându-șirolulde preoteasălacapăt,convinsăcăpoatereînvia,princuvântșimetaforă,olumede povestecareoconțineînfragmentede timp,deruine,depovesteșimit.

Poemeleseconstituiecaocălătorie inițiaticăpeparcursulcăreiaLuizaCala, străbătândunspațiumitizat,pecare-l aduceînintimitateaimaginarului,întâlneșteoameni:DemetriosdinCallatis,Heraclid,Istros,Satyros,ficționalizațicaipostazealeexistenței,reținerelicve,„monede detotfelul”,totul„cașicumarfi”opoveste careserepetă,reactualizatăprinefortde anamneză.

Cândseipostaziazămitic,caFemeie,în ipostazaMameiuniversale,oGeeacallatiană,imaginațiaLuizeiCaladebordeazăde imaginiarhetipale.Imagineapersonalăse suprapune,încapeîntiparuloriginar:„Cași cummi-amnăscut/Miidecopii/Dinuterul meuîncareîncape/Toatăcreațialumii, (…)//Cașicumammurittoatemorțile/ Lumii,/Doarcăutândvibrareînaltă,/Cusau fărăpăcat.”.Sentimentulcareînvăluie creațiașiprocreațiavirtualăesteiubirea: „…Cașicumașfitu,/Așate-amiubit,/Te-oi iubi,teiubesc!/Cașicum…”.

Gândireapoeticăproiecteazăogeneză proprie,încareapeleprimordiale,care „umpluplaneta”,serevarsăpentruaspăla, pentruapurifica,spectacoloriginarpe careeulliricîl vede vizionar,într-unvis spectacular,dinacelași aleph,„cânderam

duh”.Labirintică,aceastălumesereveleazăcu„interioarelemele”,iargândultrecerii–„gândulunuival”,seîntoareînsine: nutimpulhărțuiește,ci,supremorgoliu, eul,„pentrucănum-amtemutdeel”,este unhărțuitoraltimpuluicare„aînvățatsă mărepete”:„Aziamhărțuittimpul/Într-un modpervers.//Elsestrăduiasămăalerge,/ Euîlmângâiamduios,/Îipovesteamdespre/Clipeletihnitededemult.”.Problema veșnicieinumaiapasăprintensiuneși gravitate,LuizaCalacredeîntr-oeternitate pecareopoatecrea,ca„păcatînveșnicit”, înimagineaunei înveșniciri ființiale:„În cerulgândurilor/Rodiasângera/Pearipa îngerului/Păzitor.//Mister,mirare,taină,/ Veneaupenoul/Timp.//Îmirafinai/Geografiaintimă,/Îmidăruiaitrăiribibliotecă.//Înveșnicireaeaici?”.

Și,totuși,poeziaLuizeiCalanueste enunțiativă,înciudauneiimpetuozități carefrizeazăinsolențainocentădeveșnic adolescent,poemeleeifinalizându-seîn interogațieretorică,interogațiicare,prin însumare,aralcătuieleînseleunpoem dramatic,încareinfatuareaaparentăa unorafirmațiis-artopiîntragismulfragilitățiiființeicare-șiștieșipresimtetrecerea.Conștientădetragediacondiției ființei,catrestiegânditoare,LuizaCalanu poatedecâtsăînmulțeascăcuvintele:„De laovrememăocup/Cuînmulțireacuvintelor/Dinvocabularulinterior.”,„rubicondelecuvinte”,urmăriteconsecutivîn „zilelecuvintelor”,însperanțadeaafla ziuatrezirii,pentruastrăbatespațiile etericeînlumeamuzelor(„Muzelesepot înmulți?”)șipentruaînvățaîndoioperațiileexistenței:„Tecompun,măcompui?” Interogațiilerelevășireveleazăincertitudini,angoase,temericontrapunându-se confesiunilor:„Mălocuiescculorilepure,/ Cuvinteleîncărcatecuadevăr,/Oamenii cuinterioarefrumoase,/Mirărilelumii,/Înveșnicirile,/Preoteselealbe.”,conștientizândtrecerea,„veacuripesteveac”, pietrepestevaluri.Aspirațiafinalăeste Mundusidealis,unde„Viețilemelesunt straniiîntâlniri/Curealitățidistorsionate.”, darnesiguranța:„Voimaigăsi mundusidealis?”punetușafinalăapesimismului.

Aparentavivacitatenonșalantăpe careLuizaCalaoevidențiazăcusiguranța mimată,jucatăauneinemuritoareascundeangoase,incertitudinipecarele surmonteazăprincreație. Suntocallatiană estestrigătuleidevictorieasupra unuitimppecarevreasă-lsupunăprin curajulorgoliosalomuluicudestincreator.

Sub scaralui Plank

codruțrAdi

Măîntrebam,lafinalulcomentariuluianteriordespreCosminAndreiTudor,undeîlvoi regăsidupăLudi,volumulapărutîn 2021,laEdituraNeumadinCluj.Iatăcă provocarearegăsiriin-aduratpreamult, poetulrevenind,poateșipentruaîmpărțicuceilalțiproiecțialumiiluipoetice, cuunJurnalPoetic,publicatlaaceeași editurăîn2023.Amîntâmpinat,dela bunulînceputallecturiiacesteicărți, câtevadificultățidedecodificareapuneriipoemelorpescenacititorului.Evidențacăspațialșitemporaljurnalulse pliazăunorreperecâtsepoatedereale, mi-afostderutatădetitulaturapoemelor,bacucifreromane,bacucifrearabe, oricutitlurideclaratepeprincipiul,,cuvântulestemăsuraideiipoetice”.Valabil cuprisosințăînruperilepoetuluideconcret,pentrucătrecerileluiprinviațănu sepotîmplinidoarîndeplinacordcu imediatul.

Practicascrisăajurnaluluiînversuri nuestenouă,nicistrăinămultorscriitori, darfaptuldeafiatâtdela-ndemână obligălaoabordareinedităareprezentăriieului,chiarlaonouăalteritate. LirismulpoeticpecareCosminTudorîl stăpâneștecutemeinicieșiîlconjugăcu

abilitateaunuiscriitorversat,darșicu entuziasmultinereții,esteîncăodată principiuldelucrualvolumului.Debutul acestuianeproiecteazădejaîndouă planuricomplementare,realșiastral, ,,de-atâtalbastru/dragosteadeveni/ lichidă-ntre/noi”și,,cauncopil/mă jucam/cuaochilortăi/recelumină”. Totulvabalansaapoiîntreceledouă planuri,delasimplificarearealitățiiprin renunțarealasimbolurișimetafore,până lainvocareadivinitățiipediversepaliere cosmogonice.Caîn,,Joculbacantei”,de exemplu,undedescindereamitologică poatelărgiariadecuprinderetemporală pentruceledouăentitățireciproce (poetulșimuza),carenuseregăsescdecâtuneori.Esteadevăratcănicinulasă impresiacăs-arcăuta,poetulrămâneîn felulluiunînsingurat,ludicprinmenire, defrișândpentruhabitatulsăupoeticnu numaisecoledeconviețuireaomuluicu naturașicudivinitatea,darșiapoeților cumuzele.

Invariabilpoetulrevinelapoezia lucrurilorfirești,într-unjocalimaginilor, delaalegerealorpânălatranscrierea poetică,înlimbajulcarenuledefinește, cidoarlereprezintă.,,Momentul”lui poeticesteoveritabilăramădeportret,

Editura NEUMA 2023

JURNALPOETIC

9786069610831

Văinvitsăcitițijurnalulliric alunuiautorcarearată, întoategenurileliterare, competențășiseriozitate. Dotatcutoateatuurile tinerețiiunuiscriitor, CosminAndreiTudor areoabilitatedepoet versatșiunsimțspecial altransformăriirealității întropipoeticiinspirați.

HORIAGÂRBEA

Colectia

CosminAndreiTudor

cusinguranedumerirelegatădedistanța delacaresefacefocalizareaacestuitablou defamiliecutentăsuprarealistă.Evident căesteșiofilădejurnal,înaceeașimanieră aambiguitățiitimp-spațiu,doarcurare excepțiipoemeleluiCosminTudornuse situeazăînacestuniversdualsuficient desfășuratpentruaseputeareconfigura oriundeînăuntrullui.Poatecălaacest lucrusereferă,,corolelestrivite”dinpoemul,,Strivire”,,,săfacemnoialtele/dealt fel/darcredcăacestea/dinurmă/sevor strivi/singure”.Experimentelelacare supune,îninterespoetic,flash-urilesale, nuvinsărefacălumea,ciparcăsăodestructurezeșimaimult.Aceastăconstatare amfăcut-opemargineamaimultorpoemedinvolum,fărăa-idastatutdeleitmotiv.Esteoviziuneintrinsecăasfârșitului transpusăînpoemefărăsfârșit,otehnică parțialconștientizatăcareajută,îngeneral, larupereadeliberatăacreațieiînorice punctalei.Desigur,șilareluareaeiîntre coordonatelafeldepermisibile,cutrimiterișiretrimiteri,înlumeaantică,de exemplu,(poemul,,Cafea”)prinocheane banalealemodernității,darîntr-unbalans delocformalalpercepțieimiturilortimpului.

Jurnalulatemporal,așacumconsider căs-arconstituipoetic,ideaticprinaccepțiune,intrăînrezonanțăcufrânturide jurnalcotidian,adesealudic,într-unjocde imaginișidesimțăminte,dinfericirenu suficientdegraveîncâtautorulsăle rămânăprizonier.,,Plictisul,oboalăincurabilă”vinecaomotivațieaacestorsimțăminte,contradictoriialtfel,saucomplementare,dupămoduldeordonare.Unele poemefoartescurte,câteunulpepagină, caunhaikudecarenusemaipoateatașa nimic,princareautorulînchidecititorului oriceperspectivăderetrăireauimiriilui, altele,mailungi,grupatecâte2sau3peo pagină,carenupotinvitadecâtlaasocieri. Măreferlapoemeledelapagina16,unde, întredouăipostazealemuziciilegatede divinitate,seîncadreazăunuldintrecele maiinteresantepasajeliricealevolumului, dupăpărereamea,,,poeziadeazi/îngroapăpoeziadeieri/șivafiîngropată/decea demâine/lafelcumșieu/măîngropșimă

dezgrop/aproapezilnic”.Forțaapartea acesteilitaniioasociezîngropărilorsuccesivealepoeziei,cuonecunoscutăînsă, legatădecontinuitate,revenirea.

Sau,încircumstanțeasumatedeja,să-l consideracelpoem(de)construitdin aproapeînaproape,pânăsedărâmă singurînel.Oluămapoidelacapăt,când? Celmaiaproapeemâine,spunepoetul,să continuămtraseulliricpescurtăturipoeticebătute,maimultsaumaipuțin,dealții. ,,Suntlegat/covalent/degraiulromânesc”, declamănumaitârziu,uncrezartistic definitprofesional,culegăturicomplexe așacumlelepercepeapartenențeiincontestabilepoeziei,întrudesăvârșireagraiuluipropriu.Uncrezcarenuocoleștenici ideeadedragoste,altfelfoarterarinvocată,șimaidegrabăînplanurileparalele sausecundarealeîmperecheriiomuluicu naturasaucudivinitatea.Aceastadinurmă ajungechiarosursăaneîmpliniriiomului, agreșelilorșiratărilorsale,desființatprin intervențiiagresive,cumsesugereazăîn ,,Vitraliucuîngerispart”,ospărturăaceruluicareminimalizeazădualitateaomdivinitate,statutulomuluiînunivers,fieel microcosmosulparțialaccesibil,orimarele universșimaipuținaccesibil,încareîncercărilealchimicealeneinițiațilorsuntsortite,invariabil,eșecului.Nimiculdedupă, nuneapăratrepliereînuitare,rămânefuga continuăprincotidianaomuluicutoate umbrelesale,primaluicreațieevidentă. Auînceputsăseamesteceîntreelepână cen-ammairecunoscutordinealor.Dar jurnalulcurgemaideparte,contrasensului timpuluișiîndefavoareafericirii,cucăderi dirijateînafaraprezentului,laolaltăpietrelorobișnuiteșimărgăritarelordintreele.

,,Spațiulpoatefidefinit/cadepărtarea/ dintredouăinimi/iartimpul/disarmonia dintreele”,maicredepoetul,pentruaface locexpansiuniișicontracțieilorînritmurile trăiriisurprinseîntreficțiuneapermisăși realitateaimposibilă.,,Pentrucăsuntem subputereatimpului”,avemdreptuldea mutarealitateaadevăratăîntr-unafictivă nesupusăaceluiașiadevărpalpabil.O abordaresurprinzătoareaevidențelorcare nudoarcăsediluează,darseșimutăîn alteplanuri,într-otranscenderedirijată

cătreunDumnezeunumaialoamenilor, cudestinulcărorarăsuceștelumeadupă scenariifărăîntoarcere.

,,Scriitoruluinuîiaparține/niciodată nimic,ci/elaparținecelorlalți”!Unaltaparentparadoxalrelațieicreație-creator,acel creatorobligatdeDumnezeusă-idesăvârșeascăcreația,printr-oalta,deși,,nimic frumosnusenaște/dintr-ostaredebine”. Creațianoastră,amicilordumnezeipredispușilacreație,rămânesubsemnulîndoielii,pentrucă,împiedicându-nedeputințanoastrălimitatădeaducemaideparteoperaAtotcreatorului,neîntoacem ladispozițiaLui,printretăcerilemuzicii caredoarneîmbielarepetare.Pentrucă ,,laînceputnuafostcuvântul....nașterea totului/afostoliniștemormântală”,o amintirecaresetrăieșteacumînprezent, indiferentundete-aiafla.Șiundemaibine poateregăsipoetulcondițiacondamnatuluilaprezent,decâtînorașulîncarea venitvremeapoeziei!?Așacă,mutăjurnalulsăuînBucurești,într-ozăboviretemporalădenunțândrealuldintreimplacabil șiambiguu.Totuși,,,lacebunsăexplici totul/cândorașulegol”!?Revenimla inserțiileprospectivepecapilareludice, atâtdedragiluiCosminTudor,precum ,,limbanumoare/cândnumaiarecines-o vorbească/eamoare/cândnumaiarecine s-osimtă”,,,tottrecând/aobositșitimpul” sau,,poezie/esteatunci/cândteîneci/ într-unrâusecat”.

Decinulamal,undeajungemvrândnevrând,citrecând,pentrucănicinuse puteaaltfel,printr-obarierădecorali ipotetici,odescindereîntimppediverse treptealeinvoluției,aledecomprimării umane(poemL,milipoem,micropoem, nanopoem,femtopoem,poemlascaralui Plank).Într-unconvoicesenusepoate dezlipideargilaoriginară,princurățireși vindecare,darnicinusepoateapropiade divinitate,oricâtăcredințăs-arregăsiîn noi.ÎllaspeCosminTudor,cutoateneliniștilededupăaceastăcarte,cusingurătateașisingularitatealuineîndoielnice, sălupteîncontinuarecupropria-iproiecțiepefundalulpoeticdincareaștersliniile dedemarcațiedintrepământescșiastral.

Imaginând hotarul dedincolodehotar

mirelA-ioAnAdorcescu

Înultimiiani,amcititșiamrecenzat cărțifoarteasemănătoareceleiscrise „durut”deDoamnaElisabetaBogățan:NirvanaluiEugenDorcescu(2014), Precedentele(2014)șiPenultimele(2014) aleluiNicolaeTurtureanu,Porelgran mar/MareaceamarealuiAndrésSánchez Robayna(2018)–adevăratecolecțiideelegii,ceîmbogățescospecieliricădeprestigiuuniversal,mereuactuală.Maipresus detristețeavăduviei,aflămînasemenea cărțimemorabileinterogațiiexistențiale, distinctive,deșisuntstârnitedeaceeașiexperiență,neîntrecutăîndramatism,apierderiiființeiceleimaiiubite.Lirismulabsențelor,alduhurilorrătăcitoare,alandroginuluianihilatdemoarte,alcăutărilormetafiziceetc.estenobil,rafinat,fascinant.Elegiilededoliusuntproiectatepeunfundal culturalelevat,întemeindu-sepesimbol, mitșireligie,peoadmirabilăsemiozăascensională.

VolumuldeelegiialDoamneiElisabetaBogățan,intitulat Soțulmeudedincolo (Apahida,Ed.Neuma,2023),esteun omagiucandid,vibrant,izvorâtdin„diamantulsângeriu”alinimiipoetei.Unomagiuși,înacelașitimp,unelogiuînchinate soțului-poetIoanDanBălan,trecutbrusc, accidental,„pestehotar”,prăbușitșiadâncitînnesfârșitîntuneric–„care-iînsășilumina”(E.Dorcescu).

Autoareaîiînchină,imnic,poemdupă poemluiIoanDanBălan.Dindragoste. Dincompasiune.Cuadorațieșifrenezie. Cuabnegațiacucareseslujeșteocauză. Purtândoluptăcupropriuldestin,alcărei rezultatnupoatefischimbat,cipreschimbat...încântec.Gândulpermanentla „soțuldedincolo”îiinundăpoeteisufletul,legitimându-iatâtjinduldea-șirevedeaiubitul„venindspreea”,cadeatâtea alteori,câtșioconstrucțieliricănouă,unitară,cutonalitățisumbre,precumîncercareaprincaretrece.

Fărăstropdeliniște,poetaelegiacă încearcăsăpriceapăce-ideneînțeles,să întrezăreascănedeslușitul,săseasigure decomunicareatelepaticăcuceliubit,de unitateaintangibilăasufletelorpereche.

Erosstrăbatetoateelegiile,sfidându-l peThanatos.Dorințaeroticăestemărturisităîndetaliifrapante.Cuopatimă,per-

fectmotivatălapoeta„Iubirilor”.Autoarea cautătrupul„frumoscadeefeb”alsoțului său.Înamintireis-acimentatoasemenea imagine.Viseazăsaurememorează,așadar,aceltrupperfect,fărăseamăn,înaintândspreea„...frumos/șiînalt/modelat dinvise/șicuvinte”,„strălucitordecântec”, „purtândohlamidăde/cântec/șipoezie”, „voiospecale”.Laasemeneaexpresii,de ofeminitatecuceritoare,ducedorulintimității.

Dedragulsoțuluidefunct,poetastrăbateunspațiuculturalamplu–auzindu-l peCharonvâslindpeStyxîntăcere,văzândoparcădezorientatăcuunghem încâlcitpemal,revizitândmitulluiOrfeuși alEuridicei,sperândînajutorul„aghiasmei mariaBobotezei”sauînchinându-secu ardoareunuibrad.Rătăcirileeipecăide munte,altfeldesfășurate,totuși,cuodeterminareceaminteștedeVitoriaLipan, înseamnăunmodspiritualdeinterpretarealumilorposibileșidevisareaimposibilului.Caoriceomalmuntelui,chiar dacăprinadopție,cumaufostpoețiiPetrileilacarenereferim,poetaîmpletește salutarcredințacumagia.Depildă,bradul,simbolfunebru,axial,făcândlegătura întrepământșicer,îitrezeșteînflăcărate nădejdi.Deaceea,îngenuncheazăînainteasa,plângândșiimplorându-lsă-ireîntrupezesoțulcesedestramășisă-lreașezelângădânsa:„șispălatdecâtetoate/ să-mistai/dinnou/alături/cutrupultău nou”.

Autoiluzionareaestedescurtădurată. Revenirealarealitate–cumplitdedureroasă:„darvai/trupultăunumaipoate/ semănatlapoaledecolină/săse-adune// înalt/șifrumos/caînainte//șicaînainte/ spremine/săvină”.Poemulserostogoleștecaolacrimăamară,pornitădin colțulochiuluispreguraîncleștată.Nu atâttristețea,suferința,deznădejdea,cât amărăciuneadominăvolumul.Presentimentulșicertitudineainevitabiluluisunt sublimateînrecurența,cufuncțiede propulsare,alexemului-cheie„hotar”,cuo polisemiedensă,dezvoltatăpoeticînjurul câtorvanucleesemanticeinterrelaționate: „graniță,limitădintrelumeaaceastași cealaltă”(„...hotarulpestecare/te-ai prăvălitfărăveste/într-oaltăpoveste”;„și lunecândfărăveste/pestehotar/amar/de poveste”;„și-aiplecat/pestehotar/să cauți/PeșteraSfântuluiAndrei/înceruldeparte”),„tărâmdinafaralumiinoastre” („dedupăhotar/dincer/saudinpământ”), „bornă”(priveaicuochiimari/despaimă/hotarulce-țiaștepta/prăvălirea”;„săte fereștidehotare/pusedeom”);„sfârșit–moarte”(„curăcoare/dehotar/se-ntețește/iar/șiiar”);„lumeamorților”(„n-aimai trimis/niciunsemn/săștiudacăți-e bine/peundeești//dupăhotardelumină/dupăhotardepovești”;„marea tăcere/dintărâmulcelălalt”).

Existăundincoaceșiundincolode „hotar”,carefacdiferențaîntreviațăși moarte.ÎntreprezențașiabsențaluiIoan DanBălan.Întresufletelepereche:„cefel desufletepereche/suntem/noi//unul de-oparte/dehotar/altuldecealaltă parte...”

„Dincolodehotar”adevenitconcept diriguitorîndesfășurareadiscursivă.Moarteas-ainfiltratatâtdeputernicînsufletul poetei,încâtîidirecționează,cuunstraniusentimentalfirescului,torenteleafectivecătresoțul„dedincolo/dehotarul/de răcoare/șifum”.Întregulvolumesteodeclarațiededragosteînlăcrimată,peste care„batclopotedincer”.

Poetasuferă,darnudisperă,acceptă, darnufărăsăpunăîntrebări,tragismulexistenței,înfațacăruiaîșiexprimădoarmirarea.Lexemulmirarefuncționează,de asemenea,calianttextual,alăturidetrup

șidehotar,reliefând,întriunghiulrepetitivcejaloneazălectura,componente definitoriialepersonalitățiiautoarei:senzualitatea,luciditateașiemotivitatea.

Mirareaesteutilizatămetaforicca echivalentalvieții,cesederuleazăîn ceață,subsemnulneprevăzutuluișial irepetabilului:„oviațădeom/e-omirare/ irepetabilă”.Eastrângeinima,stârnește strigătulceanunțăiminențamorții,generândzguduitorulenunț:„vaicemis-a întâmplat”!

Unverspestecarenusepoatetrece. Emanădinomenesc.Vorbeștedesprehazard,despredestinulincontrolabil,desprevulnerabilitateaființeiumane.Darși despreautocompătimire.Căciîncepecu interjecțiauimiriișiadurerii:„vai”.Însimplitateașiveridicitateaacestuienunț rezidădramatismulcărții.Versulatestănu doaronenorocirepersonală,ciconștientizareaposibilitățiidearatatotulîntr-o clipă.Valabilăpentruoricine.Bucuriadea trăialuiIoanDanBălan,poetul,declarată înversul„Încămaitrăiesc”,s-arisipitspontan.Adverbul„încă”înseamnăoagonie teribilă,unșirdecăderiabisale,înintervalulscurtdintredupă-amiazaSfântului Andreișisâmbătadin17decembrie, cândApaSâmbeteidevineStyx.Între momentulaccidentăriișifinal,iatăcăldurauneistrângeridemână,într-oscenă tulburătoarederămas-bun:„oultimă strângere/demână/derămas-bun/ți-ai adunatputerile/să-milași/lacapăt/de drum//măardeși-acum/mânacemi-ai strâns-oușor/cauncântecînăbușit/ lunecând/totmaiamar/totmaiamar// dincolodehotar”.

Cele53depoemeseaseamănăîntre elecașiroaieledelacrimi.Elenurespectă nicioconstrângereprozodicăsauortografică.Curgliber.Suntrostitedintr-osuflare.Sesupunnumaiprincipiuluiautenticității.Vorbescdespreșoculexistențial șidespreconvulsiilesufleteștialepoetei într-oatmosferădesfârșitdelume.ZidescîntextefigiapoetuluiIoanDan Bălan,ființaadoratădeautoare.Precum, învechime,Manoleazidit-opeAna,soția sa,pentruadatrăinicieuneiconstrucții inegalabile.Daualtăformămotivuluijertfeipentrucreație.Căciautoarease zideșteîmpreunăcusoțul,eiredevin,prin forțapersuasivăaversului,unandrogin deneclintit.Fărăreferentînlumeareală, ciînpoeziaimpregnatădeiubireabiruitoare:„teiubesc/teiubesc/teiubesc// strigsprezărideșarte//tueștide-acum/ lumină/tueștide-acuma/gând//tuești de-acum/zidit/înpaginidecarte”.

MARIACALCIU, SILABECONTRARII

MariaCalciuesteopoetăcuexperiență,dacăneraportămdoarlacele nouăsprezecevolumedepoeziepublicatepânăacum.Volumuldepoezii SilabeContrarii,EdituraNeuma2023,esteonouăvalorificareesteticăa atitudiniiliriceaautoarei,odezvăluireastărilorafectiveîntr-unbalansechilibratal compozițieiîncarematerialitateasenzorialăalimbajuluiesteîndeplinăconsonanță cusemnificațiiletextului.Omogenitateatratăriipoemelordinvolum,întrepătrundereaamintirilorcusentimentulviualprezentuluidauîmpreunătextelorforţă, cuprindere,convingereşioatracţiemisterioasă.Dramatismulascunsexprimat metaforic deundepotsămăîntorcpentrucaușadinminesăsedeschidăsingurăașteptându-mă,dovedeștecapacitateaautoareideaoferioanumitătensiunemodulatăde intensitateatrăirilor.

Poetaîșiorganizeazăunîntregsistemderaporturicuuniversulînconjurătorși dezvăluieunîntregregistrudeeforturipentrucunoaștereadesineșialumii,registru princareîșiprezintășiîșireprezintălumeaîncaretrăieșteșimaialespeceadorită. Cititorulestepurtatîntr-odimensiuneairealului,olumemodulatădeintensităţialecuvântuluiceprovoacăefectulemoţionalşitransportăsprezonefluideîncareecourileseîntregesc,îşirăspund,exprimândsentimenteşi stări: Tăcerea/îmivorbeșteasemeneaunuiieri neștiutcearvrea/numaiazisătreacăprin mine/spreumbraoglinziiuitatăînchisăînel/ măpleacă/măsoarbe/măcerne/Măzidește departedemine. Metafora,parteorganicăa volumului,expandeazăînmister,revelație, îmbrăcânddiferitenuanțeșiaccente,destinatesă-isporeascăputereadepersuasiune.Articulândsensuridiferitedeceleale limbajuluiobișnuit,poetacreeazăechivalențesemanticecuostilisticăoriginală, oconcepțieretoricădestinatăsăproducă anumiteefecteasupralectorului.Autoareautilizeazăunîntregșirdeafirmații evidențiindsentimentulșitrăirea,aduce unspordesensșisensibilitate,casusținereșirevigorareasimțurilor,carestituire înlimbajaconținutului,alsenzațiilorcapabilesăcaptezeșisă susținăsentimentulviu,palpabil,proaspăt.Deremarcatarhitecturatextelor,cea sonorășiceasintacticăcedauunplusdeoriginalitatevolumului.Transferulsemanticrealizeazăarticulareamanifestărilorconcreteprintopireasensuluinoțional.ÎncărcatecuotensiuneevidentăalimbajuluipoemeleMarieiCalciutrezescinteresșiprin modulîncarepoetareușeștesăcapteazămisterulșiastfelsăsporeascășisădiversificesensurile: Ammersuneoridesculțăpemargineaîngustăafurtuniistrăine/furtună cepăreanălucaaltcuiva...

OriginalitateaMarieiCalciustătocmaiînechilibruldintremodulîncareoferăcititoruluiaccesulindirectlamiezulideaticșiarmoniaactuluiderevelarepoematică. Poetacreeazăointeresantărelațiedemotivareîntresonoritateașiînțelesulcuvintelor.SensulexistențialalpoemelorMarieiCalciustăînputereacuvântului,putere pecarepoetaștiesăofoloseascăînbeneficiuleișialcititorilor,desigur,spreaașeza launlocvibrațiasufletelor cuaripidesenatepeecou.

Inelulcusmarald

Adâncităîninvestigareasubconștientului,aunuicomplex întregdegânduri,senzații,trăiri șipercepțiicecaracterizeazăpsihicul uman,prozaOlivieiMândruțiu-Rusuîncearcăorecuperarealegendaruluișia sacrului„Inelulcusmarald”,EdituraLimes, 2023(210pagini),estealtreilearomanal scriitoarei,după„Pasîntrei”(EdituraImprimeriaArdealului,2011)și„Mesteceniși rafturi”(EdituraLimes,2020).

Pentruanuvălipsidebucuriașiplăcerealecturii,nuvăvoidezvăluicurgerea firuluiepic.Vămărturisescînsăcădevoțiuneaautoareipentrucreațiesetopeșteîn nevoiadereprezentare,concurândzvâcniriletulburătoarealecuvântului.

Voipunctadoarcâtevaorientărifundamentalealeacestuiromanpecare,neîndoielnic,îlapreciemcapolimorf,axat petemauneicălătoriibinestabilite,având dreptscop:căutarea,cunoașterea,inițierea,confruntarea,adevărul,datoria,împlinirea.

Dacăavemînvederemotivuladevărului,romanulîșidezvăluieoconstrucție întrepte.Motivulcăutăriișialcunoașterii sedezvoltăîntr-ostructurălabirintică. Acțiuneaestedispusăînplanreal,imaginar,fantasticșimiraculos.

Organizateîntr-oconstrucțieasemănătoare„basmului”,evenimentelesituate înspațiușitimpțindeedificiuluneinarațiuniîncareparticularitățileartisticese metamorfozeazăcaunmodpropriudea gândi,deasimțișideareacționa,într-o prozădelungăîntindere,cadesfășurarea acțiunii-rodulunuispiritinventiv,îndrăzneț,înîncercărilececonducladescoperireaadevărului.

Fiecareepisodaduceelementeesențialeșineapăratnecesarepentrufirulepic șipentrureliefareapersonajelor,câteva dintreelecontinuându-șidestinulliterar, începutînromanulanterior,„Mesteceniși rafturi”.Întreele,InesșiMihnea,acăror povestededragostecontinuă,chiardacă, dupămomentulreîntâlniriidelaToulouse,ceidoitrebuiesă-șiurmezecalea destinului,înașteptareamomentuluiîmplinirii.

Personaj„absentfizic”șiînromanul anterior,Micheljoacăunrolesențialîn închegareastructuriinarativeacărții.

Muncaasiduăpentruaducereaînlumină aviețiiuitateaCatariloresterevelatăde paginile„Jurnalului”său,darșideobservațiile,relatărilealtorpersonajealeromanului,chiardacăsumarschițate

NupoatetreceneobservatăpersonalitateaIlinei,mamaluiInesșinepoatalui Michel,ceacareîșipuseseamprentape destinulprotagonisteiromanului.

Scriitoareaștiesăîșiținăcititorultot maiaproapeșisăîlcucerească,atrăgându-lîntr-unfeldejocontologicde-amodalitățileexistenței,de-arealulșiimaginarul,de-anecesarulșiposibilul,de-a metafizicaaliatăcuestetica,într-ocarte vie,sinceră,încareindividualitateaimaginiiesteînsășiperenitateaei.

Uncitatdin„Jurnalul”careocupăspațiulcheieestereprezentativpentrupsihologiașifilosofiadeviațănunumaia personajului,cișiamesajuluiîntregiiconstrucțiiromanești:„Oscoateredinneanta uneiamprentegeneticearfiundemers nunumaiîndrăzneț,darșipalpitant.Dacă vreausăfiusincer,artrebuisăspuncă povesteameaestedefaptceaacăutării proprieiidentități.Temeritateadeamă căutapeminedincolodetimpșide vremepoatefionebunie.Oastfeldeîndrăznealăafostmereusancționatădezei.

Eu,dincolodetimpulistoriccăruiaîi aparțin,dincolodespațiulîncarem-am născut,defamiliacăreiai-amaparținut, dincolodelimitelemelecorporale.Între mineșiuniversstaudoarmarginilemele. Barieraimpusădespațiușideistorieeste implicatăîndinamicaunorlegineinteligibilecunoașteriimeleprofane.”(p.87)

OliviaMândruțiu-Rusuinsistăpeevoluțiastărilorsufletești,pestârnireașiîntreținereainteresuluipentruexercițiile spiritului,înțâșnirecontinuă.Tehnicasa este,înmoddeosebit,aceeaaunuiregizoralideilor.Oademenitoareperspectivă oaunucleeledeclanșatoarealejurnalului șialelabirintului,acesteadeschizând,prin ramificație,agențiinarării:unlabirintinterior,alfrământărilorșialcăutărilor,cât șiunlabirintexterior,amintindcurgerea continuăaviețiispremoarteșiamorții spreviață.

„Inelulcusmarald”neabatedelaprincipiulcaînțelesepicauneicreațiimasive, printr-unlimbajcapabilsăexprimepoezia

sentimenteloromenești,frumusețeatainicăanaturii,farmeculatmosfereicreate. Unexempluînacestsens,printremulte altele,poatefiși„legendamestecenilor” motivulmesteacănului/mestecenilor fiindunaltelementfundamentalalcontinuitățiidinvolumulanterior,„Mesteceniși rafturi”:Oameniidepeaicispuncăfirele întortocheatealefiecăreipoveștideviață seterminăîntr-ostea.Trebuiesăogăsești pecer,să-ivorbești,săorogisă-țiluminezedrumul.Eatevaascultașivafiîntotdeaunaalăturidetine.”(p.18)

Esențaconfesiunilordepășeșteaparentelerevărsărisentimentale,pentrucă voceanarativăesteamplificatăde„spirituldepovestitor”deosebitdeplăcut,stabilindrelația:autor-narator,narator-personaj,personaj-mesaj,mesaj-comentator, într-otonalitatecerealizeazătransferul ficțiuniiînliteratură,cutoatelibertățileși provocărileunuiasemeneademers:„Te avertizez–îispunePhilippeluiInes–că intriîntr-olumeîncareniciodatănuștii undeseterminăistoriașiundeîncepe prezentul.Misterul,magia,vraja,superstiția,catacombele,descoperirilearheologice,„artefactele”facpartedincotidian. Sețindemână,seamestecăînpoveștile oamenilor,înîntâmplărilelordefiecarezi. Oamenilorleplacpoveștile.”(p.19)

Nu-igreusăînțelegemcă,romanal camuflăriisacruluiînprofan,„Inelulcu smarald”uneștetumultulimagistical erupțiilorfantasticecustringențaordonatoareadatuluiuman.Destinulprotagonisteiargumenteazășiîntăreștesemnificațiatitluluiromanului,devenitmetaforă șisimbol.Eroinaîșiimpunetiparulsăude existență,pentrucătotcedăprețulvieții esteiubirea.

Viziuneadesprelumeșiviațăaautoarei OliviaMândruțiu-Rusu concentrează elementecedobândescvalențenoiprintr-osuprapunereaproapeimperceptibilă aexistențeipemisterșiinvers,conferindu-iromanului„Inelulcusmarald”salvarea încuvânt,în„povestea”rostităcufarmecul șifrumusețeaunuilimbajcuceritor.

Furiapurificatoare

Scriitorasiduușidetalentîntoategenurile,cunoscut însăîndeosebicaprozatorșieseist,EmilLungeanu irumpecuunvolumdepoemedemarevehemență, adevăratepamfleterimate,înperfectăconsonanțăcuartasa poeticăenunțatăliminar,întextulemblematic Ceestepoezia: „unstihtrebuiesăfieunmarcajpietonal/dacătrecipaginafără săfiispulberat/cusângeleîmprăștiatpepavajulhârtiei/dacă nurămâneacoloîntrupomenire/ocrucecunumeleceluicea fostcălcat/înseamnăcăn-afostpoezie”.Nuedecidemirarecă lirismulluiEmilLungeanuesteimpregnatdeointensăpornire spreviolență,careface,însă,partedintr-oregieprogramatică, lucidconcepută.Poetulnuconteneștenicioclipădinosârdia dea-șigeneralirismul„tăinddinminecarnevie”,oripilatde aproapetotcevede.Chiarși„pământullatrălalună”înpoezia lui,iarFacerealumiidevine Afacerealumii,caînpoemul omonim,dirijatădeundemiurgveros.Estetotușivorbade arțagulunuiidealist–confruntatcuurâțeniasocietățiiinvadate demitocănie,toxică,străinădeoricecăutarespirituală.Omul ignorantîiapareCreatoruluidreptuninfatuatcesecrede, abuziv,o„sculădivină”,numeroșipământeniaudevenitniște egoișticonvinșidepropria„competență”,vorbindcuifosdespre lucruriimportante,fărăaavea„ideedespreele/caniște papagalinăscuțiîncolivie/totrepetânddezor/fărăapricepe/ verbulzbor“(Paharcuapă).

Falsuldramatismalștirilor,zgomotulprovocatzișinoapte, ignorarealegilor,declinulînvățământuluietc.sunt,toate, fenomenesocialeremarcateșiveștejitepromptdeatenția treazăaluiEmilLungeanu.Ceicaretrântesclanesfârșitportiereleîntoiulnopții,nepăsătorii,ceiinconștiențică-iperturbăpe ceilalținuaupartedeclemențalui.

Elementulbiograficadaugășielunplusdedureresaude ironietristă,precumîn Cei-ammaipăcălit.Considerându-se defazatșianacronic,„caunfătdinpovești/niciodată-ntâmplat”, poetulțintește,cuungândrămasinocent,unspațiudiferit, pașnicșipur,adecvatcontemplației:„mi-aducamintedespre lumeamea/îțiajungeaobancă-nparcși-ocarte/casă călătoreștipânălasoareletopit”(CardAlzheimer).Carteasaeste, într-unanumitsens,spovedaniaunui netrăit,cumsecaracterizează,pururiaflatînafarauneijubilațiiimpudice,simplu martordetașataltuturor.

Înaceastăobștedezmoștenită,poetulposedăarmelelui, carenutrebuiesubestimate:„Euatâtavăspun/nucumvasă-l subestimațipepoet/cape-unrumegătordepăpădii/cărțilelui suntciopliteîngranit/șiv-arfide-ajunsonăucitoarelovitură/ înmoalelecapului/casănumaiștiți/decâteoriațimurit” (Scheletuldindulap).

FurianedomolităaluiEmilLungeanu,deoprospețime aparte,esusținutăartisticdevolubilitatearostirii.Eaposedă artaspecialădeatrezidinamorțireșideaanihilaclișee,chiar dacăeuneorimonocordă:credemcăexistășilaturibenigne alecreațiunii–oschimbarededispozițiele-arputeaoricând devoala.Daroasemeneapoezietecucereșteprinsinceritatea fărăascunziș,prindiscursuldeofermecătoaredirectețe.

Pasiune§iCuvânt

RalucaFaraonesteprofesoarășidoctorînfilologie,o personalitatedistinsă,cuogamălargădepreocupări,întrecarepoezia,criticaliterarășidefilmocupă celedintâipoziții.Ceiinteresațidelirismulsăuarfi,poate, ispitițisă-lplasezepefilierauneiorientăripreponderent intelectuale,maialescăoînsemnatăporțiunealuireprezintă într-adevăroconcentratămeditațieasupracuvântului.În pofidaacestortentații,volumul Alchimiamemoriei,apărutla EdituraNeuma,etaleazăostructurămultmaicomplexă,poeta instilândetajărilorideaticeunmistuitorfocafectivfațădecare armăturacuvintelornuedecâtnecesaraîndiguireaunuifluid vulcanicmistuitor.Fiindcăincongruențasentimentelornu rotunjeștenicicând,înordineavieții,unîntregfărăfisură, poemelerămânmartoreleuneiperpetuescindărișitensiuni erotico-existențiale.Singurcuvântuldevineliantularmonios alviețiizdruncinate,disjuncte,veritabilulpacificatorșigeneratorulpoeziei:„cândveipleca/săîmilașimietristețea/eu m-amobișnuitcudurerea/eum-amîmbrăcatînamărăciunea ta(...)nevomaduceaminte/cumvinuldănțuiaînpoeme/ cuvintelenoastresevorstrângeînbrațe/pânălevortrosni oasele//așasevanaștePoezia”.

Înșelătorsunădeclararațiapoetei:„suntofilădecarte” (definiție),deoarecedezvoltărileafirmațieipunînlumină realitateasurprinzătoareaunuidevastator„uraganalbastru” alsentimentuluiultragiat.Elspulberăcurândrigoarea,ordinea rândurilorînșirateînpagini,instituindnesiguranțașiprovizoratuluneimereunoiistorisiriceîșiașteaptăgeneza–„filacare suntcautăbezmetic/opovestecares-oîmbrace”.Cuvântulși emoțiaseleagăinseparabilprintr-unpactaldamnațiunii:„pe albulmetaforei/curgeroșulcardinalalblestemului”,spune frumospoeta,fărăsăuitenicioclipăcăspațiulinfinital poemuluitranscendesuferința.Maipresusdeafectuldistructivșideverbalizareafrustă,poemulînseamnă,fundamental, protecție,calmantul,înprofunzime,aldezastrelor:„cândmă dureanebunialumii/măașezamînburtaunuipoem/și respiramadânc”(testrigamsăîmisuflicaldpeinimă).Instrumentdetatonareapsihismuluiabisal,elserveșteșirostirii inefabileaîndrăgostiților:„ultimulcuvântdefinitivalpoemului tău/săfieînceputultremurândalpoemuluimeu”.

Poemulconstituie,pentrucuplulAnașiManole,renăscut înprezent,singurulloc,eminamenteideal,fărăființareconcretă,alpermanenței,alconstrucțieiduselabunsfârșit:„zidim poemulacestacapeomănăstireauneiiubiriprăbușite” (zidărindtânjirișidoruri).Poeziarefaceunedificiuimpalpabil, cevafiîncăînpicioareatuncicândcelfizicvaficăzutdemult: „Nuamconstruitnimic/amdărâmatîncontinuu(...)ne-am pipăitpeîntunericoaselepână/ne-amtopitnumeleînsilabele morții”.

DinasperitățileșizădărniciileviețiiRalucaFaraoncreează, prinlirismulsăupătrunzătorșibinecontrolat,permutațiile unuijocfărăsfârșit,subtil,mereuproaspătșiîncurajator:„refă clepsidra/casănaștemtimpul/miezvomfinucoaja/fructului dintâi”– Epilog (variantaidealistă).

simonA-GrAziAdimA

Povestealumiidincuvinte menuţmAximiniAn

Olumeidealăarfiaceeaîncare cuvintelearaveamaimultăputereînviaţanoastră.Nudoar funcţiadecomunicare,ciunainterrelaţionară,olumeîncaresădămputerecuvintelordincărţi.Volumul Lumeadincuvinte, apărutla EdituraȘcoalaArdeleană, este rodulediţiei2023aFestivaluluideLiteraturădelaCluj.De-alungultimpului,Irina Petraş,harnicapreşedintăaUniuniiScriitorilordinRomânia,FilialaClujaadusîn faţacititorilor,înantologiileFestLitteme precum: ȘcoalaArdeleanășiînceputurile modernitățiiromâneștișiFarmeculetimologiilor.Elogiulimbiiromâne, Literatura română–începuturișiLiteraturășifeminitate, Transilvaniadincuvinte, Istoriile literaturiiromâne, ScriitorulșiLumea, Carteacuvintelor-madlenă, Rondulscriitorilor, Autoportreteînoglindă, Petrecerecustil. Literaturășigastronomie.Ovitrinăplinăcu cărţiaceleimaiactivefilialeaUSRdinţară „Acum,pentruceade-a10-aediție,am propusceamaicuprinzătoaredintreteme: Lumeadincuvinte.Realitateșificțiune.Chestiuneaeabordatădinspreliteratură,firește, darșidinsprefilosofie,istorie,etnologie, sociologie,medicină,lingvistică”,spune criticulIrinaPetraş.

Întextulceînsoţeşteantologia,criticul vorbeştedespredelimitareadintrerealitate şificţiunecare,înscris,nusesusţine:„Nu fiindcăviațaarfivisorisimplăidealitate,ci fiindcăadevăruloameniloreintersectare deinterpretărisubiective,cudiferențede cultură,perspectivă,interese.Orăscruceîn mișcarebrowniană.Delaideeacănuexistă decâtceeaceescris,valabilăînlumea oamenilordependențidePoveste,seajungelaîncheiereacărealulchiarnuexistă decâtcaunmieztare,rezistentînfața dințilornoștripovestitori.Unsâmbure căruiaoameniiîidautârcoaledintotdeaunacupovești,cuvorbe”.

Înliteraturănusepotdaverdicteabsolute,nusuntemînfaţajudecătorului,iar realitateaseprelungeşteînficţiuneşificţiuneadevinerealitate.Poveştileîşicroiesc propriuldrum,unulîncareeroiidinbasme poposescaieveaînviaţanoastră,iarmiturileseprelungescpânăînpragulrealului. „Cândspunreal,măgândesclaghemulde inter-relaționări(căcitotuldepindedetot,

nuîncapeaproapenicioîndoială)pecare îlnumimLume,Omenire.Șilacaracteristicaluifundamentală,aceeacăeîn permanentămișcareșireconsiderare,căe, cainterpretare,provizoriușiremaniabil. Amaiciînvedererealitateamișcărilorși purtăriloromuluide-alungulIstoriei,cea împielițatăînpovest”,scrieIrinaPetraş.

ÎnIstoriacriticăaliteraturiiromâne, NicolaeManolescuafirmăcă„obiectivitateadeplinăesteoutopie”.Făcândreferire laLiviuRebreanu,criticuldeclarăcăînainte descriitorulnăsăudean„n-auexistatlanoi romanecaresăilustrezeîntr-ungradatât deînalttipuldoricalgenului.Înacestsens, autorulluiIonpoateficonsideratcreatorul romanuluinostrurealistșiobiectivîn deplinătatealui.Niciunuldintreînaintașii săinuafostcapabildeatâtaabstragere”. Imaginându-şi-lpecititorfericit,Adrian AluiGheorghespunecăavemoecuaţiede treipersoane,autorul,cititorulşieroul,în care„cititorulesteuneucontinuu,într-un raportdialogalcuautorulșicupersonajul/ personajele”.Concluziaestecă,ficţiunea dinviaţăestecoşmar:„Nuexistăindividde pelumeaastacaresănuaibă,laun momentdat,senzațiacătrăieșteînmiezul uneificțiuni,aluneipovești.Este,celmai adesea,ocondițiepentruasupraviețui încercărilorcotidiene”.Îneseulsău,Mircea Armanarecasubiectcapacitateaimaginativăpoieticăaprioricăcaunitatesintetică aapercepțieișieroarealuiKant,spunând că„estedepozitaraacestorlumiiarimaginativulpoieticaprioricraționaleste elementulagensalacesteicapacitățicare aducelumealaexistență,odiversificăși creeazăreprezentărinoicaresuntfundamentelepoiezieiunornoirealitățișiale unornoilumi”.Iubitădegeneraţiiîntregi, conferenţiindşisusţinândrecitalurişi astăzi,nudoarînţarăcişiînstrăinătate, AnaBlandianaafirmă:„pentrumineinspirațianuexcluderațiunea,ciointensifică, oaduceînstaredeincandescențăși,în cazurilefericite,ofacesăiradieze”.

Despreputereaminţii,despregândurilenoastre,istoriculliterarConstantina RavecaBuleuspune:„confruntatăcuo ipoteticăschițăevenimențială,mintea umanătindesăumplegolurile,săcreezeo narațiuneînjuruleisausăaderelao

narațiunepreexistentă,săexplorezepovesteadedincolodepoveste,adâncindu-seîn cercetărisavante”.Autorînvogă,romanele sale,darşicărţiledepoeziefiindnudoar pemasacriticilorcişiacititorilor,vorbind desprefacerearomanului,ficţiune,imaginaţie,memorie,document,GabrielChifu declară:„Autorulsecadesăfiefidelînspirit, nuînliteră.Șichiarprincipiulsacrosanctal verosimilității,căruiamereufăcătorulde ficțiuniafostpussăisesupună,uneori, chiarîncazurideexcepționalănotorietate, esteîncălcat.Ceeace,pânălaurmă,se dovedeșteafiînbeneficiul,nuîndetrimentulliteraturii”.

Româniaesteuntărâmmagicîncare miturileşicredinţeleseîmpletesccufantasmele,sociologulVasileSebastianDâncu spunândcă„Oameniiaunevoiesăcreadă întoatefazeleviețiilorșiîntoatestadiile cunoașterii.Existărupturinecesare,explicabile,întreraționalitatesaucunoaștere raționalășiimaginar.Credințelepornesc,în primulrând,dintr-onevoieindividuală. Trebuiesărezistămunornecunoscute, unorenigmecarescapăraționalității,cum estemoarteasaucumsuntminunile credinței,viațadedincolo”.Foarteactiv, atâtînpresaculturală,câtşiprinapariţiile editoriale,HoriaGârbea,celcareareocarte dedicatăpersonajelor,spunecă„oricumar ficontorsionatămemoriaînceeacese cheamăficțiuneșioricâtarfimemoriade imperfectă,fiindmaitotdeaunaofalsă memorieeaexistăcucertitudine”.Despre mitologieşiliteraturafantasticăascrismult şiGheorgheGlodeanu,descifrândlumi literare,pornindmaialesdelaliteratura franceză:„însemnândaltcevadecâtrealismultradiționaltransparentșiprevizibil, fantasticulpromiteofascinantăincursiune îninimamisterului,descoperireaunor insolitelumiimaginare”.Autoareeaînsăşi

aunorpoveştiîncarerealulseîmpleteşte cuimaginarul,AndreaH.Hedeşspunecă, încazulliteraturii„avemmemoria,avem ficțiuneașiavematenția,ghidatăde memorie,acititorului,totașacumafost, maiîntâi,atențiaîncărcatădememorie,a scriitorului.Esențialăîncazulliteraturii esteașadarmintea,respectivmemoria, fărădecare,interacțiuneaculumea, respectiv,percepereaei,nusuntposibile”. Realitateanupoateexistafărăficţiune, reieseşidineseulluiOlimpiuNuşfelean carenereaduceamintecă„Dacăla începutafostcuvântul,apoielamintea cocoșuluisărecunoșticălumeaedin/eîn cuvinte”.LauraPoantă,medicspecialist, vine,demulteori,săpunăpunctulpei într-olumeîncarecolegiiscriitorisuntcu capulînnori:„nupoatefipussemnulde egalitateîntreaaveaconștiință(morală)și afireligios,credincios,decisuperior spiritual–oaltănoțiunecareesteformulatăadeseacaunadevăruniversal,dar carenuarealtargumentdecâtacelacă „așaeste”.

Înmicanoastrăselecţiemaiamintim cespunepoetulAdrianPopescu(„imaginațiatrebuiesăosocotimcelpuținegală realului”),etnologulIonTaloş(„realitatea șificțiuneasuntdouăsuroricarenupot trăiunafărăcealaltă.Întoateartele, inclusivînliteraturaoral㔺iistoriculliterar MihaiZamfir(„VerosimilulfațăcuFicționalul.Indiferentdeopiniapublicului privindmesajulcărții,cititoriidistingeau imediatîntreverosimilșificțional,întreo lumeliterarăavândcorespondentînrealitateșialtafantezistă,extrasădinmitologie,dinlegendecunoscutesaupurși simpluinventate”).

Maisemnează,printrealţii,înantologieElenaAbrudan,SimonaAntonescu, HoriaBădescu,OanaBoc,IulianBoldea, ȘtefanBorbély,HannaBota,MirceaGelu Buta,RuxandraCesereanu,SandaCordoș, VictorCubleșan,GelluDorian,Mariana Gorczyca,VasileIgna,AdrianLesenciuc, AngeloMitchievici,AdrianMureșan,OvidiuPecican,Ioan-AurelPop,MirceaPopa, RaduȚuculescu,MihaelaUrsa,Răzvan Voncu,VarujanVosganian,GeorgeVulturescu.

Dincoloderealități,existăolumeîn careficțiuneaseintegreazăînviațaoamenilorcașicumarfipalpabilă.Antologia Lumeadincuvinte esteooglindăprincare scriitoriivinînfaţacititorilorîntr-oaltă ipostază,aceeaprincareîşiprezintăunele secretedinatelieruldecreaţie.Câtărealitateşicâtăficţiune?Citiţiantologia!

GABRIELDRAGNEA, REGIZORALE evelynecroiToru

GabrielDragneaesteunpoetcarecultivăcomplexitatea textelor,atrasdecomunicareamultisemantică,mereugata săofereșaradecititorilor.Ohermeneuticăapoemelorsale solicitădinplinmintealectoruluișiresurseleluiculturale. Înacelașitimp„regizorul”-poetținesătulbureconformismul,el strigăpescenă încîtmişcăşi pleoapelevineţiiale celuimaibătrânspectatorallumii. Aţighicitcineeacela? Timpul!Iatăometaforăinspirată. HORIAGÂRBEA

9786069610787

JeanPaulSartreafirmacândvacă literaturaesteunactcolectivîncarescriitoriiși cititoriisuntdirectimplicați. Așadar,percepțiamoduluiîncareoperaliterarăfi-xeazăeternitateaumanuluiîndimensiunilesalefundamentaleestedependentădeimaginația,gustulșiputereadeînțelegereacititorului;luiiseadresează autorulprinefortulsăunobil,printotaladăruireșidelaelașteaptăconfirmareadescifrăriimesajelor,ea,confirmareaoferindexistențeisaleliteraresens,semnificație,rost. Volumuldepoezie Regizorale,apărutlaEdituraNeumaînacestan,esteceadea șapteacartesemnatădeGabrielDragnea.OcopertăinspiratărealizatădeGelu Iordache,oprefațăconsistentăaMonicăiGrosușitextulluiHoriaGârbeadepecopertapatrusuntramaunuitablouîncarevăpaiapoemelorluiGabrielDragnea provoacămintealectorului.Esteștiutfaptulcăadeseacreatorulesteelînsușioenigmă. Iscoditor,neliniștitpoetulpracticăasiduumonologulinterior,mediteazăasupratimpuluișispațiului,asupraființei,afirii.GeorgeCălinescudefineapoeziacape ostareparticularădespirit șidinaceastăperspectivăvolumuldepoezii Regizorale poatefi consideratrezultatulunei exploziiaviuluitransfigurat liric.Ununiversdincare operapoeticăațâșnitnatural,imaginarulartisticadevenitunprodusconștient, elaborat,încărcatdesensibilitateșicondusarmonios deointeligențăclară. Sedistingeînstraturile poezieisalesentimentulneputințeireverberândînzborultăcerilordezlănțuitedar șiînțelepciuneaacceptării statutuluidepoetneînțeles.Autorultopeștecele maidiverseelementeîntr-unșuvoicuprinzător,unulcarelărgeștemarginileinspirației,introducândteatralitatea: pescenaaceastafărăanotimpuri/Amfostprizonierulcondamnat/Săviseze libertateadinspatelevalurilor,/Obligatsăîmbrățișezpenumbrele. Margineapalpabilului concretesterotunjitădeinfuzareasensuluiuniversal.Totulsesubsumeazăideiicentraleavolumului:artasenaștedinlegăturaintimăapoetuluicutotce-lînconjoară,învățându-lalfabetulunorstărilimită.Abisșiînțelegeresubraportpoeticsunttrăiri, sentimenteîncarecuvinteledaureliefideiișinascomultitudinedeîntrebări.Într-oretoricăfluentăpoetulsecufundăîntr-oseriedeexpresiișitermenicusensurifilosofice vizândsperanțasalvării.Înjoculnecesitățilorimediate,naturaindividualăsecautăformândsubstanțalirică,subsemnuldeschiderii;încărcatedeadevărulfaptuluitrăitcurg neobositecuvinteșiteme,într-unbenefictumultalcreației.Darulsupremalființei estesentimentuliarorizontulîntrebărilorlumineazăconștiințapoetuluicaoîntregire, caocontopireacontrariilor,într-un spectacolaltăcerilor modelateînpoem;înțelegerea astfelnuanțatăaexistențeiestedatădesubtilitatealingvistică.

GabrielDragneaarerafinamentuldea-șipurtacumodestietalentul,cuaerulcel mainatural,firesc,construindu-șioperacuhărnicieșidiscreție.Cuvolumuldepoezie Regizorale autoruldemonstreazăintuițiastructurilorlirice,amecanismelorcreației. Valorificareaexpresivăaspiritualitățiisaleoferășansalectoruluideadescoperiacele relațiiinterioarepropriipoezieicreatoarederezonanțeafective.

GABRIEL DRAGNEA Regizorale

NguyenHung

PoetulNguyenHungs-anăscutîn1955înprovinciaNgheAn, Vietnam.Aabsolvitșiaobținutundoctoratînconstrucțiideapă înRusia.Înprezent,estemembrualAsociațieiScriitorilordin Vietnam,membrualComitetuluiExecutivalAsociației ScriitorilordinHoChiMinhCity,membrupermanental site-uluiwebalAsociațieiScriitorilordinHoChiMinhCity.A compusșipublicat6culegeridepoezie„Navigatorultreaz”, „Valuridarnualemării”,„Zburândsprefurtună”,„PașiiluiLuc Bat”,„100depuzzle-urialescriitorilor”,„108versuridepoezie” .Peste100depoeziialepoetuluiNguyenHungaufostpuse pemuzicășiaufostinterpretateșidifuzatepescarălargăla posturiledeteleviziunecentraleșilocale.

Traducereadinvietnamezăînlimbaengleză vonHumAi

Traducereadinlimbaenglezăînlimbaromână

Tușimarea

Amcrescutpevaluri

Mareaalbastrăpecareoadmir

Cânteculdeleagănpecareîlcântă

Ridicându-misufletulcublândețe

Eștiopicăturămică

Înviațaastatăcere

Înfațatasimt

Marearăspândindu-sepretutindeni.

Desprerevedere

Cândtevăddinnou

Dupăzeceani,teiubescmaimult

Furpriviricândsuntaproape

Măsimtatâtdetristcândsuntdeparte

M-ailăsatsămăîntorc

Acelezilefrumoase

Îmiumplusufletul

Multelucruridespus

Mulțumescpentrusoartanoastră

Săneîntâlnim

Dupăjumătatedeandegreutăți

Cuatâtdemultedesuportat.

DrumulșiAoDai.

Oamintire

Drumulverdeînvis

Pașiușoriaitrecutului

Ceralbastrupurșisenin

Părultăucurgecanorii

Drumuldeiarbăparfumată

Treciîncetpelângă

Floriroșiidebumbacrăspândite

Caoumbrelă,fragedă

Drumulfărămultpraf

AoDai-ultăuestedemătasealbă

Vântuladieblând

Mângâindu-țicălcâieletrandafirii Drumulacela,careașteaptă Cuopoeziepemână Neîntâlnimrepede,apoiplecăm Parfumultăurămâne,îlsimt.

Ozifărăafionline

Oziîncarenueștionline Simțicănuaimâncare

Onoapteîncarenueștionline Somnulnuestebun

Uncablurupt

Milioanedeoamenineliniştiți Milioanedeoamenifrustrați

Privindlaecranulgol

Dincauzaunuicablurupt

Nute-ampututvedea

Înfiecareminutsuntemonline

Acumeonebunie

Uncablurupt

Deconecteazămultecupluri

Încemăprivește,abiaaștept, Mi-edor,amvenitsărămân!

Tușieumiideani

Marearămânealbastrătimpdemilioanedeani Părulmeuîncărunțeștelamijloculvieții Tușieutimpdemiideani

Iubeștimultdartotrămâiînsetat

Cerulrămânealbastrutimpdemilioanedeani Norulrămâneargintiutimpdemilioanedeani Tușieutimpdemiideanioprofundăafecțiuneașacumpoțivedea.

Fulgideporumbel

Într-ozilanceata

Sevaalăturala

Ordinulcavalerilorsăbiei

Vaizbifulgideporumbel

StrălucitoarecuaromacopacilorluiIuda

UnIstanbulcăzutînbrațelesorții

Busuioculaplânsseara

Cândziuaîntorcealoviturileporumbeilor Cândmi-aiprivitfațapentruultimaoară

Eraunînțelesadândcșiodisperare Înochiifiecăruia

PestrăzileîngustedepiatrădinÜsküdar

Copiiifăcuserăuncerc

Obișnuiausăbeaapădințeava

Cișmeleidinapropiere

Peprunișimigdalisecățărau Păpușiledecârpăalefetelor

Feteleaveaupuștidelemncasăucidăbărbații

Cândîierafoame

Vecinulcereaofeliedepâinecupastăderoșii Chiflelecoaptăînvecinieraușialenoastră Mi-ambotezatfiicadupănumelemameimele Șifiuldupăaltatălui

AdilBa[ogul (Turcia)

S-anăscutlaKırklarelișieseabsolventalFacultățiideLitere,SecțiaFilosofieaUniversitățiidinIstanbul.AlucratcajurnalistlaIstanbul.Apublicatșaptecărțidepoezie. Apublicatînspecialpoezie,recenziișiaforisme.Alucratdeasemeneaîndomeniile filosofiei,sociologiei,psihologieișidezvoltăriipersonale.Textelesaleaufostpublicate permanentînrevistenaționaleșiinternaționaledeliteratură.Afosttradusînspaniolă,engleză,Italiană,bulgarășipersană.Înprezent,locuieștelaErzurum.

Știamanotimpuriledupăprogramulșcolar Încălduraverii,pepeneleerarăcitînfântână Colțunașiicupastăderoșii Sefăceaudeobiceiînseptembrie Pomiiînfloreauprimăvara Șiserezemaudeferestrelecaselor

Noapteastrăzileeraurecișiîntunecoase Ceruleraplindestelecaldeșistrălucitoare Frunzeșiploiînhavuz

Serevărsauîncurteacasei

Pestradaîngustășipietruită

Omuldezăpadăseclădeapestradă

Șisobecaldeseaprindeauîncase

Desenamcucreionuliarpărulerapictatîncărbune Plimbărileîncetau

Oglinzileerauspartelanuntă

Castanelesecoceauînnopțiledeiarnă Poveștileneprefăceauîneroi

Lămpicugazpisicipestradă Șierașiostrajadenoapte

Caselenuaveauetaj

Nuerauorașeîncaresănufiefrig

Caseleerauzugrăviteperândînalb Veciniidinsatelegauprietenii

Traduceredinturcăînengleză:JosePHKA

TraduceredinenglezăînromânăHoriAGârbeA

FurkanÇirkin (Turcia)

S-anăscutînanul1992.AabsolvitstudiidedreptșifilosofielaUniversitateadin Istanbul.Estespecializatîndreptconstituționalșifilosofiepoliotică.Apublicattrei volumedepoezieșiaobținutpremiiprestigioase.Începînddin2013editeazăorevistădepoezie, Yelkensiz.Volume: Alerănihilistă,Comentarii,Viațameaîntunecată

Alertănihilistă

Esteoalarmănecontenită?Da,mătrezesc Decem-amtrezitșipentruce:trezisteinconștientă Săspunem:„M-amtrezitpentrutine,m-amtrezitcătretine” (Sănumimalarmaasta„alarmaiubirii”saucamașaceva) Ceeacenumimpoezieestescrisdetine,nudemine.

M-amgînditlaușurătateaunuisomnfărăconținut Laușurătateaunuisomnfărăvise,fărăcoșmaruri Unsomncarenuenicifrumosniciîngrozitor,bunsaurău (Nimicnupoatefimaiușordecît„nimicul”)

Șiceamaimareușurințăelucrulcu-adevăratcelmaigreu Amvăzutfetedevîrstameacusîniiîmbobociți Le-amvăzutînsomnulmeuneterminat

Atîtdeușoarecăsîniilornuselăsau. (Ușurătate!Știți,îmbrățișareașirotunjimile)

Contradicțiaestecauzașiefectultuturorlucrurilor

NudcuDescartes

Scăldatînluminasoarelui?Da,erasoare,măscălda Mi-amprivitexistența:Existențacuiluzii

M-amîndoitcăexist:ÎnspiritulluiDescartes (Șitotușiexistențașiinexistențasînttotdeaunacerte)

Căcinupoțiînșelepecineva

Carenucredeînnimic

M-amscufundatadeseaînmărisecate

Amzăcutînhamaculnisipuluișim-amtrezitîncet

Părințiiascultauposturideradio

Copiiiciteaubenzidesenatepe-ascuns

Obișnuiausăfacăînsemnăripemargini Erauaventuridetrăitzidezi

Toțivisau

Toțiîșitrăiauviețile

Viațaeocurgerenesfârșită

Unrâumereuînmișcare

Acumcaselesuntunapestealta

S-auclăditorașeuscate

S-ainventatascensorul

Existăportari

Legăturiledintrevecinidintreoamenis-aurupt Acumoameniisuntfoartesingurișiobosiți Furioșineajutorați

Vuietularzătoralmunțilorsestingeînmine Fulgideproumbeizboarăneîncetat Câterânduridemunțiși-auruptdinții Înîncleștareafălcilor

Șipedeasuprasocietateanuneestede-ajuns Ce-ifacepeporumbeisăzboare Înceoglindăuriașăstăruiebiruința

Conștiințaoamenilorepârjolită Șipedeasuprafulgiiporumbeiloraudevenittriști

M-amscufundatșim-amridicat Dinmiiledeanialesomnuluimeu M-amscufundatșim-amridicat Demiideoridinsomnulmeu

Pentrucănu-lpoțitrezi

Pecelcarenudoarme

Amprivit„feteevîrstameacusîniimari” Num-amuitatînapoișile-ampictatînminte Ochiimei:pictori,minteamea:pînza

Șifetelecarenuseuitaulamine:goale (Goale!Opicturăînchipuită)

Pentrucănupoțipictaadevărulînnuditatealui

Poetulaplecat pestesingur[tatealumii

DumitruCernaesteunscriitorvalorosalClujulliterar,așacum esteunpoetalDobrogeinatale, decare,despărțitprintr-unîndelungexil, nus-adistanțatspiritualniciodată.Și-a asimilat plânsulTransilvaniei,fărăa-șineglijaduhulpământuluidogoritordemiresmeșidoruri,fărăarenunțalachemarea rădăcinilordeamarerătăcirișicăutări.Atât înpoezie,câtșiînstudiilesaucercetările sale,DumitruCernaaamortizat,prinCuvânt,tensiuneanestăvilităadorului,aiubiriiîmblânziteprinînțelegereacreștină.A primit,înschimb,multharpoetic,multă puteredecernereaversuluipânălaaurul strălucitoralesențelortari.Dinaceastăcategoriespecialăfaceparteșirecentul volumdeversuri Poemeleadăpostirii (Casa CărțiideȘtiință,Cluj-Napoca,2023),încare secontinuăpoezia-rugăciune,poeziamângâiere,poezia-cântec,iarînacestjoc, aproaperitualic,alașezăriicuvântuluiîn vers,seresimteizbânda,cașipovaracălătorului,arșițaluidinanotimpurineprielnice.

Volumuldefațăseiveșteînsiajulunei operecomplexe,decerteacumulărișirestituiriliterare,volumefrumoasedepoezie, darșisolidecărțidecriticășiistorieliterară, deeseusaupublicistică,fiindcă,încontemplareașicunoașterealumii,Dumitru Cernaamanifestatonestăvilităpasiuneși unacutsimțaldatoriei(fațădecolegiide breaslă,poețișiartișticlujeni,darnunumai,fațădePanaitCerna,„poetulcarearecunoscutînIisuspe Celcevine”șipoetul căruiai-aînchinatanibunidecercetare doctorală,cașibineveniteedițiicriticeori studiirestitutive).Prinmultitudineatitlurilor,devineimposibilăenumerarealoraici, totușiarfidemenționatcăfiecareance treceaducenoișinoiroadeliterare,sosite dinClujuladoptivșimulticultural.Șianul acestas-auivitdejatreicărți,ilustrative pentruceletreipaletedepreocupăriale autorului:PanaitCerna, Tăcereșilumină (edițiecriticăîngrijită), Atreiacartealui Marcel (cartegânditășialcătuitădeDumitruCerna,cuprinzândpoemepecarecei doipoețișile-auscris,unfeldecorespondențălirică,ineditășigrăitoarepentrupri-

etenialorliterară),alăturidevolumulîndiscuție.

Poemeleadăpostirii proiecteazătrăirea într-unspațiudenotațiiautobiografice,iradianteprindelicatețeaafectivășirevelația mirungeriidivine.Înplus,poezialuiDumitruCernasedeschidetotmaimultspre filonulpopular-folcloric,asimilându-icantabilitatea,plânsul,dorul.Pelângăversurile deacesttip,secontinuăpoemuldefulgurantedefiniții,crescutdinsugestiilemetaforeișidinconcretețeacomparației:„Iisus/ trupultainical/catedralei/așacumtrupul tainic/alluiIisuse/Poemul”;„îngerplângând/Poemulse/pregăteștede/toamnă”; „litania/liturghiaPoemului/rugăciunea/ intrăriicuvântului/în/iarnă”;„rugăciunea/ foșnetbizantin/al/tristețiiluminii”;„trec printrecuvinte/caprin/sălbăticiaunei/ metropole”;„dinspaime/dedincolode altar/majestuoasăsearată/presimțirea”; „defăimarea/uite-oșipeasta/ocaută Moartea/acasă/șieaumblăla/Untold”;„e toamnă/laCluj/șieunuștiumainimic/despreMoarte”;„Poezia/cupolăbizantină/a tandreții/muzicarevenirii/tereaduce/în/ coapsamea”etc.

Dupăcumsepoatelesnevedea,multe poemecircumscriutemacreației,apreocupăriineîntreruptepentruCuvântul binerostuit,plin,infuzatdereferențialitate. Însubtextsepoatecitimelancolia,cași reculegereaînfațamisteruluidivinsau chiarînfațamiracoluluiexitenței.Realul capătăpregnanțăimagisticămaialescând vinevorbadecopilărie,deunimaginaral imboldurilorafectiveșipurificatoare,al aromelororientalemultvisate.Ariditatea deșertuluieresimțităcelmaibinedecălătoriapoetuluiprintrecuvinte:„poețiisunt asemenipaznicilordedromaderi/mereu prindeșertulîncins/nesfârșitșirozaliual omenirii/întotdeaunacuochiiînsoare spreanurătăci/deaceeacutimpulorbesc/ochiilorsemutăînstrăfundulcuvintelor/vederealorsefurișeazădinceînce maidiscret/pecolinadesusapământului/ iarsuferința/precumadromaderilorrăniți/ estecurmatădefierulîncinsalsperanței/ singurafluidășiîntremătoarerămânecălătoria/uneorieastârneșteincandescent

aventura/așacumprafuldeșertuluide către/caravanaînderivă/deasuprașiînlăuntrulnomazilortemerari...”

Tensiuneaelegiacăseprelungeșteîn poememuzicalecualuraunordoinede jalesauchiarbocete,travestindexistența îndestin,însupliciupurificator.Înnudalor simplitate,cuvintelefavorizeazăîntâlnirea omuluicusubstratulautohtondecredințe șisemnificații,cuunmoddeviețuireșipercepțiesenzorialăaexperiențelorcotidiene, unultipicpopular.DumitruCernaconjugă temelecreațieicuopoeticăainteriorității spirituale,asentimentuluireligiosdereverberațiecreștină:„euamscrispoeme noaptea/lângăminestândăMoartea// Atingându-măîncet/cusurâsuldesuet// muzicaohcâtdebine/sesălășluiaîn mine//umbrătinerețeamea/Moartea singurădansa//dimpreunăcuIubirea/ urcă-ncetAdemenirea”(Ademenirea)sau „...săardsingurîncuvântcajărateculîn vânt/șide-ungiulgiusclipitorsăm-ajut plutindușor//lutniceuplutindușurecaun țipătdepădure/săm-acopărînpământșincuvântsămă-nveșmânt”(Veșmântul).De aceeașisorginteeste Plânsulhieratic:„dumăDoamneunde-ilunasădaucusteaua meamâna/șigăsindpoemulsfântsămă desprinddepământ//du-măDoamne undeeștisăpătrundprinporțidomnești/ săatingșieucuvântulrarcumtuatingi pământul//du-măDoamnetotprincerundevasănumaipier/să-miprivescînochi luminacumșitu-miscrutezitulpina//și-mi îndemnimâna-mprejuresăpresimteși să-ndure/du-măDoamneundenu-ipoezianimănui//șitrupulpoemuluihrană sfântăceriului/iartrupulmeupăsătorulsățipoartepebrațedorul//așacumșiluna norulașacummaicaodorul/oricumpoemulcuvântulșipoetulnepământul//iară eutotadăpându-midinnorsângeratic gându-mi/amsorbitmaisinguraticplânsulMorțiihieratic”.

Poemeleadăpostirii răsfrâng,înoglinda uneipercepțiicalofile,însemneleiubirii,ale timpului,aleactuluicreator,devenitun translucidexercițiualdăruirii.

Lavremeacândalțiiîșiscriumemoriile,poetulRaduUlmeanuseîntoarcelavârstaînceputurilorpentruacompletalacuneledinbiografiasaliterară,expresieadorințeidearestabiliordineafireascăascrierilorîncronologia operei.Ordineperturbatăde,săzicem,împrejurărinefavorabiletrăiteîncomunismși neplăcuteîmpleticiricupromovarea.Cuun volumsalvat,ieșitdinînvolburareașibulucealaeditorialăaanilor’70,vineacumîn fațacititorilorRaduUlmeanu,spreareconstituirealitateadrumuluisăuliterar,deviat, obstrucționat,dinmotivedictatedeun destinnefast.Suntpoeziiscriseîn1977,ne asigurăautorulacestuivolum,intitulat,sapiențialșiretoricexplicativ, Deceardesoarele. Grăbit,presatdeimplacabilulcursal timpului,poetulsătmăreanaintratcuentuziasmînnouașăgălnicieamijloacelorde comunicareînmasășiaînceputsăposteze peFacebookpiesedinacestvolumaflatîn pregătire,sprea-șiîntreținesentimentulde recuperareatimpuluipierdut,spreasealiniaactualelorformedepenetrareînconștiințapublicului.Demersulsăurecuperativ meritătoatăatenția.

Refacereatraseuluisăuliricaduceîn fațacititoruluiunpoetremarcabil,exemplar al„generației‘65”,carela31deaniseraportaimpetuoslafenomenulliterarromânesc,acumulândstilisticapoetizăriimomentuluișiîncercândsă-șireverseinspirația întropicâtmaioriginalicuputință,înmăsurăsă-lreprezinte.Acestprocesalasimilărilorcantitativeșicalitative,impregnateîn pulsulimaginativ,poatefiurmăritînpoeziilevolumului,înceamaimarepartenepublicate,scrisecuvizionarismulmodelat deenergiiletinerețiiînacelan,considerat devârfcreativ,1977.Doianimaitârziu,debuteazăeditorialcuvolumul Patinoar, semnalat,apreciatdecriticișipoețiimportanți aiperioadei:LaurențiuUlici,EugenSimion, NicolaeCiobanu,GheorghePituț,Adrian Popescu.Edeînțelescăpoetulintrăpeun făgașpromițător,fastchiar,alafirmării.

Poeziilerămaseîntr-uncondeumbră întâmplător,hazardat,invadeazăspațiultipograficalvolumuluiactualcuunfirescdebordant.Aicile-afostloculdintotdeauna, înacestepagini.Suntpoeziiieșite,înmare măsură,dintipareleconvențiiloracceptate atunci.Poeziirebele,lafeldeincisiveaveau săvadăluminatiparuluiînaceianiaiterorii, păcălindstrategiccenzura,așaîncâtelim-

Codulrestituirilor

AdriAnțion

pedecăacesteanuaufostscriseînsecret pentrusertar,ciși-auașteptat,docile,timpulsăînvieze.

Și,iată,auînviatsauaureînviat!Piesele liriceadunateînacestvolumvinîncompletareaunuiprogrampoeticparțialdevoalat.Pedealtăparteeadevăratcăviziuni întunecateșinegativismestrecurateironic, ștrengărește,îșigăsesclocînfactologia poemelor,alăturidesentimentededezgust,blazareșiteamă,eșalonateînversuri deosobrăcadențareclasicizantă.Venind parcădinstrăfundurileunuieupoeticdezabuzat,precumacelaalluiAlexandruA. Philippidedin MonologînBabilon,imaginea BabilonuluisimbolicdescrisdeRaduUlmeanu,„tristcuceritor/pornitînlungexod cu-almeupopor”,estevăzutărezumativca „cetateunivers/nedemnădeacântecului vers”.Revendicareaistoricitățiipogorâte pesteunprezentpângăritîntunecăimagismulîmpotmolitînpesimismșimarasm.Îngerulcăzutîndegringoladarealuluieîndrituitsăîntrebe,trezitsubitdintr-uncoșmar,„încareevsămairăsarăsoare”?

Cuacestvers,caretrădeazăuntulburătortragism,seinsinueazăîncorpulpoemelordiafanulmotivalluminiisolare.EmomentulsăneîntrebămdacăRaduUlmeanu esteunpoetsolarsauunulcedeplânge lipsaluminii.GheorghePituțsesizeazălael „Neobositacăutarealuminii”.Cuatâteatușe deunnegruobsesiv(Astrelenegre,Sintagmelenopții,Laptelenegru)liniaorizontului șiîntreguniversulsăuliricsesimtamenințate,decolorate,vidatedesens.Disperarea seînscrie,patetic,înfrazealienanteșiizbucneștetăios,necruțător,cupregnanța uneiinvectiveasumatecudestulăclarviziune:„Mi-efrică,Doamne,deaceastă pantă,/de-aceastănebuniedelirantă,/deaceștizugravicedaudingură/vopsindtot universulcutinctură”.(Pantă).Tânărulstihuitoroscilează,arghezian,întrerugăși blestem,întreîncredereșităgadăîncuvânt, dezvăluindu-șitemperamentulnăvalnic, darșitemerile,copieaunuispiritcontestatar.Îndefinirealinieisalepoeticeseoglindescacesteneliniștisufleteșticuomare amplitudinedetrăiricontradictorii,transcrisecajelaniiînfațadeznădăjduirilorfatale. S-arputeavedeaînelunrăzvrătitdescurajatdemasaclevetitorilorpecareoînfiereazăironicînversuriacide.Nu-șipoate reprimamiciizbucniriciniceînproblemede interescomunitar,socialșiînțeapăicicolo

maimultcucandoaredecâtcuranchiună. Cuvinteleneșlefuitepoeticîiincităimaginația,îidăchessăpunădegetulperană.De pildă,stavilăînfațaeroilornaționaliepus „mârâitulnostrusă-isperiempehuni”(Cu mârâitul).Obutadăcamultealteleîntâlnită întexturapoemelor,căciRaduUlmeanue deseoripuspeglumeșireacționeazăcinic laprovocări.Înciudadeschideriisprelimbajulargotic,saunumaicolocvial,cudisprețșioanumearoganțăgenuinăfațăde canonșiconvențiirăsuflate,înentuziasmul vârsteitinere,poetulsesimte(șiodeclară ritos)„poetpânălaos”(Cândvii)șisecomportăcaatare,eliberatdeprejudecățiși constrângeri.Caunpoetadevăratadică,încrezătornumaiînforțatinerețiiluicaeroii luiMirceaEliadedin Huliganii.Simțindu-se huliganîntruspirit,deșiaavutproblemeși înplansocialdinpricinaunorextravaganțe comportamentalepecarenuecazulsăle amintescaici,tânărulpoetși-aluatfoarteîn seriosmenireaintuinddirecțiidepoetizare lucidă,cuextensiespreludic,luateîncalcul cavirtualitățicreativemajore,exclusiviste. Deladensitateconotativădetipbarbianîn poemul Efemeride (desigur,șialtelelafel), drumulpoetuluistrăbaterazantdistanțade launvizionarismermetizantladecantarea limbajuluiîntr-unimagismînțesatcufrăgezimidesens,eșalonatecudezinvolturăîn versclasicsaualb,necunoscândopreliști. Pătrunslăuntric,„pânălaos”,demirajullogosului,elimpedecătânărulpoetîșiexerseazăvocația,eîncăutareavociisaleproprii șiadeseadăimpresiacăagăsit-o.Înincantațiaimnică,îndiferiteformedeeuforieși beatitudinerevărsateînverscuardoarede omîndrăgostitdeviață.Petelenegreaudispărut.NuîntâmplătorîlnumeșteEugenSimion„unimagisteuforic”.Ceeacepăreaa seconturadreptsoliloculunuiresentimentarînrăit,învrăjbitîmpotrivauneilumiprost alcătuite,unmizantrop innuce,mârâind mocnitîmpotrivanedreptății,iată!areșansa deaseîndreptaspreunaltorizontșise parecănuvreasăratezeocaziaivită.Așas-a întâmplatcugenerațiiîntregidepoețicare autrăitsubtotalitarismneputândsăspună adevărulesențialdespreceeacetrăiau.Nici RaduUlmeanunufaceexcepțiedelaregulă.Pentrucă–nu-iașa?–generațiilede revoltăsetransformătreptatîngenerațiide acceptare.TrăimnumaiodatășiRaduUlmeanuconștientizeazăentuziasmatacest adevăr,consemnândconstatareacapeo

revelație:„Căciiată,știu/dinnoudecearde soarele/și-mivinesăcânt/subimensa ploaiedestele”(Deceardesoarele).Și dintr-odatăepătrunsde„ostareatâtde adâncădehar”încâtsesimteînălțatîn„patriaspiritului”.Începșiexaltărileoraculare înscriseînvitalitateaunuiconceptcompoziționalmajor,bogatînconținuturiepigramaticesaualegorice.Infatuareajuvenilăse manifestăîndeclarațiiorgolioase.Eulpoeticpurtătordesensîncâmpulcunoașteriie depozitaruladevăruriloroculte,esențiale, extrapolateontologicîntr-oconcentrată cosmogonie:„Purtamoullumii”.Încrederea înforțelevitalealeexistențeidevinelegământsfânt:„Nimicnumădezleagădepământ(...)totsemănândiubireșiculegând cuvânt.”Delaacestniveldeînțelegeresuperioarăalumii,poetulserăzboieștecu aplaudaciiregimuluiopresiv.Ospunedirect,prozaic,fărăzorzoane:„sănunebatem înpiept/dândcaleliberăgogoșilorpringazete.”Oatitudinefermă,responsabilă,îndreptatăîmpotrivaportretuluiudarnic înălțatînslăvileepocii.Rezoluțiacurolde stigmatnuîntârziesăfieexprimatăcudestulăclaritate:„Epociledeexaltareaufost totdeaunaepocidecrimă”!Lungipoemediatribă,cuecouridinArghezisauGeoDumitrescu,vorbescdespreclocotullăuntric alunuirevoltatcenumaisuportăprefăcătoriașideaceeacâmpulsemanticutilizat scapăpurșisimpludesubcontrol:„Patria înpoezieesteunpleonasm,/ocioarăvopsită,ovacădemulspentruceifărărușine”. Maimultchiar,poetulnuezităsăapelezela termeniscatologiciînînverșunareasaîmpotrivapoeților–„testiculesociale”–cetot cântăși„vădpestetotflorișifumurideroze”. Invocareasoareluiecuprinsăînaceastă acerbădezbateredesprepoeziapatriotică, formulaliricădezmățatăaepocii:„Toate poemelepecarelescriucheamăasupra țării/foculsoareluinăscătordelumină.”Părăsindacestungheraltenebrelorrăzlețite, multedinpoeziileluiRaduUlmeanuînalță „gândasupraluminii”.Cumențiuneacărevineîntrebarea,caîntr-unparalelismlexical fatidic,care,pusăatuncipentruel,nuera câtușidepuținretorică:„Mereuvafilumină oare/înnoapteaastaorbitoare?”(Mereuva fi).

Înversuristrăbătutede-un„amețitparfum”eînfășuratăliricaerotică.Deobicei, poetulfaceelogiuliubiriiîmpărtășite,dar sunteșalonateșifrânturidinchinurileiubirii,cânddisperareaseconjugăinsidioscu tandrețeatrăiriihedonistecalaGeoDumitrescu,depildă.Sedezvoltăunlirism„mai degrabăsenzorial”(EugenSimion),ceeace plaseazăimaginarulpoeticînzonaunuidis-

curspateticfulminant.Înadulațiaiubirii, poetulimplementeazăînversfuncțiioximoronicedeunexpresionismextrem:„Spiritulcărniitaleeraatâtdeviu”.Poemelesunt văzuteadeseaca„leacuriîmpotrivamelancoliei”.Deaceea,euliubarețcere,poznașși amuzat,delatreiiubiteconsecutiv„rețete defăcutpoezie”.Nulipsescniciedulcorările romanțioase,inseratezglobiu,ironic:„Pune-ți,iubito,mânapeinimamea/și-ascultopulsândcaostea”.Jocul„eroticelormăști” edecriptatculuciditateșiconsemnatca atare:„viațataeranășimădoare”.

Seevidențiazădouădirecțiialeorganizăriilirismului.Opoeziedensă,restricționatălaformularimelorclasiceșireversul acesteia,extinsăînversurilungi,bogateîn conținutepigramaticsaualegoric.Experimenteazăsonetul,devenindmaitârziuun vajnic,recunoscutsonetist,șigrupeazăcâte untripticdesonete,primulînchipde „glose”cuversurireluatedinEminescu.În altetreisonetedeiubiredeplânge,melodramatic„Țaraiubirii,iubito,eoțarăaridă.”

Analiticdevineîntr-opoemădiscursivăasupraactuluicreativ: Săscrii.Poetulpenduleazănehotărâtîntremenireadepoetși trăireaviețiiînanonimat,existândfirescși umil„într-olumepurtându-șimăștile/cu trufie”(Notă).Responsabilitateaatârnăgreu pesteceldecissăseafirmeînlumealiterară: „Dinmomentulcândaiînceputsăscrii/ ți-aiasumatinfernul.”

Existăoobrăznicierecunoscută(Hronic obraznic)aexprimăriiceseîmpleteșteînviziunibaroce,destructurândorgoliosfluiditateaideilorșidemitizândînfocat.„Mestecamlabroașteșilanori”spuneundeva, într-oasprăinvectivăasupraoamenilorde mucavaaimomentuluicucareserăzboia permanent,așacumreieseșidinromanele sale Chermezasinucigașilor și Siberii.Porninddinaceletimpuridechinșijale„cu destinulmătăhălosînspinare”,poetulsurprindeșipercepeînmoddureros„mârâitul aurorei”capeunsemnalintimidăriișialderuteiînfațavieții.Derutădecaredepune mărturieșicarteadefață.

Combustiainterioarăapoetuluiexplodeazăfecundînaliniamenteliricedeobogatăcomplexitatetematicășisemantică. Temacopilărieieexclusădelaacestfestin liric.Înschimbaparamintiridinarmată,sau dincălătoriinostalgice(imaginaresaumai puținimaginare).Ecreionatrebarbativ„miriapodul,dumnezeiascafiară”(regimentul militaraflatînacțiuneșiînmemoriarepulsivă).CaEminescudespreVeneția,poetul sătmăreanrealizeazăomelodramaticăevocareareperelorculturaleșiarhitectonice aleParisului.Printreele–Ionescu(„cu o în

coadă”).Abecedarulbiblicpuneînevidență imaginirăsturnateîngrotescdinpricina unordezamăgiricrunteșidezastrepresimțite:„iarLazăriiaceiaputuroșinumaiînvie/ șiapanusefacevin–enumairăstignireși batjocură.”(Trăsnetul).Desacralizarealumii induceînconștiințăoscilația:„măclatinde laoreligielaalta/îljocpeMoiseșipeZoroastru”.

Întematicapoemelorsegăsescelementedemitologiegreco-romană,egipteană,asiatică,tratateprofundsubiectivîn catrene,terține,dialoguriimaginare,meditațiidezinhibantformulate,dincarerăzbat mereuînvingătoare„tinerețeașicruditatea spiritului”unuipoetformatînvâltoriletimpuluinepotrivitelanuluisău.Elevăzutde ZenovieCârlugeadrept„poetulînmediul comunistoid”șiîntrebareacadedincerintempestiv:„Cumdeamnimeritînacest mediubiotic?”Consolareacadeșieaimediat,supremăamăgiresaumenire:„Ce-mi mairămâneacumdecâtcuvintele/cucare seva-ncercasăfiuconsolat.”Invocareasoarelui,înacestcontextneprielnicanunță crizamoralășiblazarea:„doarobâlbâialăa soareluiserostogoleapestenori,pestecețuri,pestenerviinoștridistruși”.Sesugereazăorecluziuneîncimitirulcuvintelor, căcinimicnuemaimortdecâtnerostitul...

Dariatăcă,înultimulvastpoemalvolumului, Delirul,cumuldetemeșimotive predilecte,simbolulpoetuluidevastatde trăiricontradictoriiridicăsemețcapulspre soareșisoareleîizâmbește.Cugândulla virtualiiluicititori,reacționeazăbrâncușian laopțiuneadeascrieșirosteștemesianic: „Iată,văaducbucuria!”Estesemnulîncrederiiîndestinulluiliterar.

Camaceastaefrescatrăirilorșimărturisirilorpreversuritocmitealepoetului RaduUlmeanula31deani,învârtejit,descumpănit,dezamăgitșiveseltotodată,pregătitsăiaînnăriaerulînălțimilor.Suntanii încareîșiduceacudestulstoicism„destinul mătăhălosînspinare”camulțialții.Înacei aniIonMureșanpublicavolumul Carteade seară (1981)iarIoanAlexandru Vămilepustiei (1969),cărținedorite,dartoleratetacit deideologiacomunistă.Cărțialeabisului sufletescîncareacăzut,inevitabil,șiRadu Ulmeanu.Totpeatunciaapărutîntraducereromâneascădinitalianăcarteadereportajeșiinterviuriprintreastronauții americaniscrisădejurnalistaOrianaFalaci: Dacăsoarelemoare (1981).Șitocmaiînacei ani,aflămdinaceastăreconstituire,Radu Ulmeanuseambiționasăsusținăcăștie de ceardesoarele.

T[cerealuiDumnezeu

cHrisTiAnTămAș

PoemulluiGiulianoLadolfi*, LanuitobscuredeMarie/ NoapteaîntunecatăaMariei,tradusînlimbaromânăde SoniaElvireanușirecentapărutlaedituraArsLongaîn edițiebilingvă,constituieoîntoarcereimaginarălamomentele imediaturmătoarePătimiriiluiCristosșipuneriiLuiînmormânt, filtrateprinexperiențeleinterioarealeMariei,MaicaDomnului, experiențedesprecareevangheliștiinunespunnimic,lăsândfiecăruialibertateadealereconstitui.

Însensmistic,dupăcumaumărturisitmulțisfinți,printrecare SfântulBenedict,SfântaTerezadinÁvila,SfântulIoanalCruciisau SfântulIgnațiudeLoyola,„noapteaîntunecată”constăîntr-oserie deetapedepurificareacredinței,caracterizateprintr-unputernic sentimentalabsențeiluiDumnezeuînrugăciune.Pedealtăparte, „noap-teaîntunecată”sereferășilacălătoriasufletuluicătreDumnezeu,destinațiasafinală,cuscopuldea-Ldescopericaființă purăcaretranscendeoricecapacitateintelectivăaomului,prin intermediulexperiențelorpurificatoare,alcărorscopesteeliberareaeuluideimpurități,pentruarealizaunireacuEl.

ÎnceeacepriveștepoemulluiLadolfi,noapteaîntunecatăce învăluiesufletulMariei,dupăpătimireașimoarteaFiuluiei,esteo noaptetragică,marcatădeotulburareprofundă,careafundăsufletulfemeii-mamăîntr-oadâncă„uscăciunespirituală”,manifestatăprintr-odisperareextremăcepunesubsemnulîntrebării înseșitemeliilecredințeisale: câtdegreuestesăcreziîntimpul/întunericului.Promisiunea/m-alăsat/fărăapărareînvoia/lumiiși acumestecredință/doarsăteîncreziînAbsurditatea/certitudinii uneiBunătăți/frântelapicioareleCrucii (p.81).Eaîiimputălui Dumnezeutăcerea,pentrucăaceastaofacesăseîndoiascăde promisiunilemesianicecircum-scriseplanuluiSăuasupraomenirii: UndeeÎmpărățialuiDumnezeu?/Mintea/îmietulburată, noaptea-iînmine:/voceavestiriinu-idecâtvânt./Amtrăitrestulvieții/căutândunsensmisteruluiunuifiu/cuprivireafulgerătoare,/cu mângâieriînvolburate;/acummătrezesccănumaicred/caosperanțădevastată (p.85).

Maria,așacumesteînfățișatăînpoemulluiGiulianoLadolfi, paredestuldeîndepărtatădeNăscătoareadeDumnezeuprezentăîntradițiacanonică,de„MaicaBisericii”,deMaicaDomnului înzestratăcuatributelemajoreconsacrateeidemagisteriulBisericii,eaesteomamăalcăreifiunevinovatestemartirizatșiucis subochiisăi.MisiuneasacrificialăaluiIsusîidepășeștecapacitateadeînțelegere.Deaceea,pentruea,timpulseopreșteînloc,fiindcă Timpuln-aremarginicândumbrele.../se-ntindșiamintirile/ devorăcarnea./Totulsedomoleștecândconsternarea/hrăneștesuferința (p.17).

SingurăcuFiulsăumort,Mariaîșirememorează,fragmentar, existența,începânddinmomentulBuneiVestiri:fugaînEgipt, NaștereaDomnului,adorațiamagilor,căutarealuiIsuspierdutîn templușiprofețialuiSimeon,șiîșistrigăconsternareașiîndoielile cuprivireladestinulomuluișilamotivulcreăriiluidecătreDumnezeu: Cesoartăaavut/neamulluiAdam?/Săvinăînlumesăsufere?/Săîndureabsurdul?/Ți-afostfricăsăfiisingur? (p.37).

Maria,văzutăprinochiiluiGiulianoLadolfi,nuestefemeiadispusăaacceptapedeplin,caînrăspunsuldatÎngerului(Lc.1:38), voialuiDumnezeu,ciîntrupareauneinoiEve,dedataaceasta

moderne,care,aidomaîntregiiomeniri,oscileazăîntrepromisiunilemesianice,aparentnerespectate,șiorealitatecruntă,șiacărei credințăparesăseclatineînfațauneilogiciaevenimentelorce scapălogiciiomuluidinzilelenoastredestuldenesăbuitpentru asecrededinceîncemaimultegalulluiDumnezeu,alunui Dumnezeure-creatdupăchipulșiasemănareasa.Unommodern convinscă știe căDumnezeueste unDumnezeucarefrânge/orice așteptareșioriceînțelegere”, convinscă vede cum,slab,Els-a predatrăutățiiomenești (p.101).

Admirabilconstruitsubformaunuimonologinterior,purtând oîncărcăturăsemanticăaparte,undemetaforaloveștecuputere, caolimbăgreadeclopotbătutîndungă,porțilemințiișialesufletului,poemulluiGiulianoLadolfi,traduscusensibilitateșiacribiedeSoniaElvireanu,îlîndeamnăpecititorsăreflectezeasupra condițieiumane,dinceîncemaiîndepărtatedeunorizonttranscendentalveritabil,șiasupratăceriiluiDumnezeualcăreisens ținedenoisă-ldescoperim.

*Poetitaliantradusînmaimultelimbi,eseist,criticliterar,traducător,editor,directorulrevisteidepoezie,criticășiliteratură„Atelier”, jurnalistculturallarevisteitalieneșistrăine,prezentatordeemisiuniculturalelateleviziuneaitaliană,profesoruniversitar.

Poezia–ninsoaredetexte

GAbrielAAnAbAlAn

DanielSamuelPetrilăesteinițiatorulunuiConcursinternaționaldecreațieliterarășitraduceri BronislawaWajs, coautorulunuiDicționardialectalallimbiiromani,fondatorulrevisteiRromanoVakșiîntemeietorulcenaclurilorliterare AntonPannșiRromanoVak.Îigăsimnumeleînnumeroasepublicațiicarepromoveazăculturaromă.Esteunadevăratpurtătorde drapelaletnieișinudoarcăareușitsăseimpunăprintre„ailui”,ci reușeștecusuccessăintegrezeculturaromăînspațiulculturiiuniversale.

PoetulDanielSamuelPetrilăs-aafirmatînperiadadeglorie QPoem.

Cuacestnouvolumdepoezii*,poetulfugeînlumecu picioare delut,pleacădelaprimelesaleîncercăriliterare„reparamniște texte/vechi”șiajungelapunctulfatidicîncare„peoscară/într-un câmp/lacădereabastiliei/amfostatacatlagenunchi/nupotduce pânălacapătaceastăpoezie”.

Există,maicuseamăînmediulvirtual,credința–saupoate spaima?-căînversuldeaziseintrăoricumșioricândșiserămâne acolo,pradăiluzieicăvreodatăcinevapoatevadescoperi,vaciti șivaapreciapoezia.Uneorichiarseîntâmplă!

Amdescoperitunpoetcareintrăînpoeziecu„picioaredelut”, unpoetcareareușitsărupăversuldinuniversulsufletelortarișia găsitcifrul,codulsecretalpoezieicriptate.Cuacestvolum,Daniel SamuelPetrilă,așacumafirmăînprefațăAndraTischerPodia,„întemeiazăonouăepocăînpoezianoastrăcontemporană”.

„Epoeziecândvreamușchiimei”,scria,destulderecent,învolumulsăudedebut, CuochiilasteauaKajam,poetaAlexiaEmaBurneci.Oareepoezieși„cândvreamușchii”poetuluinostru?Elștie:„la 14ani/scriamopoezietransparentă”(p76).Adolescențasescrieși seciteștecaprinferestredeschise.Acum,cătoateferestrele-aleinimiișialeminții-s-auvopsitînculorireci,pentrupoetseschimbă perspectiva„poezia/unpumndemărgelearuncateporcilor”(p78)

Dacătitluleste creationem șipoeziaesteunsingurcuvânt, orb (p80),DanielSamuelPetrilăreușeștesăconvingă,simplu,căare tot14anișitotuleatâtdetransparentscrisîncâteobligatoriusă fiiorbcasăvezișisă/sausănucrezi?

Dincolodeacesteîntrebări,certestecăpoetulfaceprimiipași, cupicioaredelut, peunteritoriuneexploratînpoezie,altfeldepoeziepentrualtfeldecititori,capabilisădescifrezeinexplicabiluldin poeziacriptată,pentrumințileînțelepte,luminatecare„discută idei”(EleanorRoosevelt),înpreajmalegendeibarbieneajocului secund.

Suntem,așadar,laliniadestartauneinoidirecțiicaresecontureazăînpoeziacontemporană–poeziacriptică.Poetulpunepe tapettainelepoezieiermetice,cuschepsis,cucheieșicucifru,scrie cerebral,cutalentdublatdeomotivațieculturalăacerbă.Gatacu sloganul simtepoezia! Acumfluturăunulmaiputernic, gândește poezia!

Dacăpefilaalbăpoetulscriedoarcuvintele„poemfărăcorp”, epoezieșivinededeparteșinealungăîntimp,întocmaicahimeraromantică,„fărăsălasepefereastră/nicibănuialaunuitrup” (R.M.Rilke,Poemelefranceze).Rilkenedescrietrecereaeiunduioasă,DanielSamuelPetrilăneinvităsăointuim.

Cititorulovaface,desigurcudetașare.Darnulavoiaîntâmplării,cicălăuzitdescarapoetului.Acestpoemmisepareeloc-

ventpentrusiguranțacucarescriepoetul,convinscăpetotparcursulmersuluisăucupicioaredelutprinpoezie,cititorulîlurmeazășiurcălaînălțimeasa:„creationem//amstrigat-ope mamadelacapătulpământului/_______/___________/ ___________/(aceastaesteoscară)_____/ ____________/___________/suntunaccidentnăscutdetine tată_____________.

Învolumgăsimo„ghicitoare”cumilioanederăspunsuri„lacolțulpătratului/milioanedetexte”.Alteîntrupărialepoezieirețin atenția:„înlocdepiept/i-ampuspoezieiungardalbastru”(p75), „solstițiu//(șitextuliese/dinpâmânt/înpământ)”(p21).Această poezieesteantologică,unversașezatpefoaiaalbă:„prevestesco ninsoaredetexte”(p84).

Poetulștiecelungăecaleaspresimplitateînpoezieșicâți spinitrebuiecurățațidepetulpinipânăajungelaesențetari:„timpulpoeziei:ireversibil”(p73)

Bătrânii,străbuniisuntpiatradetemelieavolumului:„bătrânii noștri/lemneînsobăpentru/încălzireaplanetei”(imagineaneamuluimeu),„străbuniinoștris-auînălțat/caosuprapasăre”(p87).

Anaesteprezentă,nuexistăcreațiefărăea:„anaafostzidităîn umbră/ananue-numbră//înzidulascuțit/amrămas/noi–plugul”.

Întretoatecanoaneleimpuseșiautoimpuse,poeziaestepăzită custrășniciedepaznicultuturora:„cupicioarelungi/trecândcao umbrire/îșipăzeștesingurîntunecimea”(paznicul).

Emil-Iulian-Sudesemneazăcuvântulînsoțitorpecopertavolumului.„Lapoeziacripticăajungiatuncicândniciesențializările poetice,bardasentențioasă,revelațiile,nicichiarbiografismulnu îțimaispunceva”.Concluzialuiestecategorică:„Recomandcititorilorsăciteascăaceastăcartedepoeziepurșisimplu,altfel–dacă vorîncercasăînțeleagăinexprimabiluldincriptic–maibinesănu odeschidă!”

Mănumărașadarprintrenorocoșiicarenuauniciceamaimică intențiedeaînțelegeinexprimabiluldincriptic.Deschidcartea, dedataaceastalaîntâmplare,șidescopărolumecaresenăruie: „casasedârâmaperetedupăperete/șidinmetaforaeiaurămas perdelele/ruptedepecorturi//existențacaseimeleeunact/normativ/căcipesteumbrăeraașezată/oaltăumbră/caomahala/ înflăcări”(casașineființa).

Demndeconsemnat,vorbinddeaceastănouădirecție,este căpoeziacripticădinacestvolumnuarenicioînclinațiespredomeniulIT,nuținedeinteligențaartificialăcidoardecea,dinfericire,umană.Recunosc,mi-eteamădevremurileîncareseva fredonarefrenul Nuerobotsănufiscrisopoezie,spersănuleapuc!

Untalentautentic,poetulDanielSamuelPetrilăîșiasumăpoeziacapeocondițiesinequanon„iatăcăvine/unporumbelcuo bucatădepânză/într-unciocsuprareralist”(înun`altravita).

Dovadacăaceastăpoezie–săonumimcriptopoezia?-varezistaîntimpestetotemoția:„măuitamlaopasăreșipasăreaavea ochiiînchiși”.Epoezielamodulsublim,opoeziedinamică,ofluturaredeperdelepesteolumecarepleacășiocortinăcaresedeschideînfațauneiluminoi,caobătaiedearipă,olumefrământată dinnoudinlutulcreațieioriginale:„odeașrostogolitoatățărâna/ printredegetelemele/și-așstrămutamorminteleînpăsări”(reverie).

CarmenSecerescriepoeziecași cumarțeseopânzăaPenelopei, unteritoriualabsențeipecareîl încrustează,estetic,cuunsoidevulnerabilitatecamuflatăînderizoriulclipei.Formula saliterară,ușorderecunoscutdupăcâteva volumepublicate,esteacreăriiunuisulde cuvintepecareîldeșirăapoi,casăoiadela capăt,pentruaîntârziacâtmaimultcu putințăfinalizareauneioperealcăreifarmecestetocmaiacesta:joculsemantic.Tocmaideaceea,textelesaleparfracturate, fâșiideimpresii,delocațiișireferentambiguu,pentrucăimportantnuestemesajul textuluiînsine,importantăejoacade-a creația,întotdeaunaîncremenităînprezent etern.Mesajulpoeziilorsaleseconfigurează subtilabialasfârșitulvolumuluiparcurs,de multeoripenerăsuflate,caobatistăfluturatăîntr-ogarărealitățiitulburătoare,încare celrămasparecăauitatsăplece,îșiconstruieșteunrefugiudingestulînsinepână uităcompletcuiîiadreseazăacelrămas bun,dacănucumva,înconfuziaabilcreată, gestulsetransformăîntr-unbineaivenit. Pentrucă,îngeneral,textelesuntunconstructcerebral:pede-opartesugereazăo realitaterecognoscibilă,marginală,aintimitățiigestuluisolitar,într-uncadrudomestic,uneorichiarbanal,trasândunteritoriu alfragilității,pedealtăparte,surprindeprin asocieremetaforică,pentruadezvăluio metarealitateîncarecontrolulauctoriale absolutșicarepuneînderiziunesursareferențială.

Celmairecentvolumdeversurialsău–jucăriicugheare/neoficialsuntfrumoasă –, apărutlaeditura Vinea,în2022,alcătuitdin patrusecțiuni(bucureștioraexactă/nebună cubască,jucăriicugheare/neoficialsuntfrumoasă,șalupaculipitori/tenișicugărgărițe șirampampam/desculțăprintreportocali) cuprindeînjurde150detextelirice,17picturicoloraleNoreiBlajșioseriedereferințe critice.

Vulnerabilitateadatădeexistențaîn trupșiînlumedecareaminteamestecreatăaiciprinsimboluriprecisealeclaustrării (libertateasesufocă/într-opungă/deunleu, subpleoapamea/întunericulintră/înbaston),darșiprinobiectecaresugereazăasperitateatraiuluicotidian,lupta,crimasau războiul/distrugerea,înasocierisurprinzătoarecareindicăfragilitateaspirituluian-

grenatîntrup(lustruiesclumina/cuoperie desârmă,modificsurâsullastrung,bucata astadesuflet/pecareoașezcutandrețe/în mașinadetocat,margareteșimitraliere/deasupracapului,arunctrenuri/înaer//portpistoalelabrâu).Nudepuțineori,boalainvadeazășiteritoriulspirituluiinvadatdeobiecteintruzive,înimaginișocantevizual,dar tocmaisugestiaconcretuluicaresedegradează(lamătocită,fierăstrăuruginit),devenindmaipuținoperativ,lasălocsperanțeiprinvictoriaspiritualității: mis-aîmbolnăvitcuțitul/dininimă sau ranatușește

Creionareaprinmetaforăaacestuispațiualintersectărilorplanurilorcarezdruncinădintemeliipercepțiarealuluisetransformăîntr-oimagineblurată,demulteori, prinpropozițiiseci,dezarmante,simplenotațiialecotidianuluiimediat: măchinuisă scotoțeapă/dindeget,portrochii/subțiriși albe, sarsiguranțele,înghitunpiramidon, bluzaverdeare/nasturilipsă,îmbracrochia nouă,spălvasele,sterilizezborcane/curăț cuptorul etc.Bacândți-elumeamaidragă, chiarși-omărturisiredezarmantdesentimentală cefericităsunt/șicâtdetristă.Eo simplănișăcuefectesteticgarantat.Între lumeaconcretă,evocatăprinmetaforeîn careseintersecteazămateriașispiritul,în familiaritateimprevizibilășineliniștitoare,și universulpoetictrebuiesăexisteacestdomeniualmarginaluluiexistențeipentruca forțadecreațiesăizbucneascăcaunvulcan caretopeșteoriceconveniență.

ȘiCarmenSecereofaceprintreimodalitățidistincte.Unaesteaautoportretului liric: suntotăcerebătrână;suntconvulsivă; suntoexcepție/declasă//dincerămâne/îmi facopinci; suntomareharababură/înfloresc uneori;suntunbuncățărător; suntunomdezlegat;suntoparte/dingreșeală;suntprima femeie;suntoflacără/într-ogurăînchisă

Adouamodalitateesteademarăriiunei dinamicisurprinzătoarecaredesțelenește

așezarealumii,sclerozaeidatăderitmul repetitivșimaladivcunoscut.Iată,culesela întâmplare,cumseprezintăritmulviețiiîn poezialuiCarmenSecere: adunoceanul/în sticle;scotpetelesolare/dinmemoriazidului; lunadoarme/înpești;ștergvinovățiaunei lame/tocite;născocesc/evadăricorsicane; așterntimpul/dupăoraestică;scadnumere/ deîngeri;aruncpietreîntr-osticlă/dupăore pline;desfacnoduri/umplufântânipărăsite; plătescsuprataxă/pentrunevinovăție.Este adevăratcăînacestuniverscompensatoriu creatdeimaginațienulipseștefiorulanxietății,dareperfectcontrolat,înconsecință, preferabiloricândnotațieiverosimile,lucide,carenuoferăscăpare.Șisemanticase ordonează,astfel,îndirecțiaatreia,careea metaversului: rostogolescadjective;stilistica aredințiisparți;vărscerneală/eliberezsepii// acestaeultimuladevăr/despremine;recitîn găridecarton;găsescfrumusețedeci/șiîn celulelemoarte.Granițacaresetrasează,cu ocaziaaceasta,întreidentitateacreatorului fictivșiaautoruluirealdevinefoartevizibilă: nuamspusniciodatăcinesunt/cândnuscriu. Creatorulîșiasumăcondițiaarteicarepresupuneodislocaredeînțelessauovarietatedepercepere(careeoaltăformăde creațieliterară,pânălaurmă–interpretarea): unidealistîmivinde/poeziile.Ceeace esteimportant,pestetoate,ecăînpoezie totulsereiaprinlectură,iarrealitateaseestompează,oferindiluziaunuitimpîncremenitînvoluteleexpresieipoetice: nuva murinimeni/azi

CeeaceestelăudabilînpoezialuiCarmenSecereefaptulcăpoatecreaoatmosferăpoeticădinmijloacelaîndemână,cuo marenaturalețeavocabularului.Foarterar foloseșteneologisme,propozițiilesunttăioase,darcurgcuunritmsacadat,evităaglomerăriledeconsoane,timpuriverbalesuspectesauambiguitateasemantică.Totule clar,muzical,senin.Canoutatefațădevolumeleanterioare,CarmenSecereexerseazășinoteleludice.Șinuofacegratuit.Iată: punîntrebăriînchise/șibețeînroate;lafermă crescpeascuns/crocodili;ocolescmagazinele delux/hainelevechimăajută.

Poetămatură,cuviziunegravăasupra lumii,înliniemodernistă,darcudeschidere spreformuleesteticevariate,CarmenSecereoferășiînacestvolumplăcerealecturii deînaltăclasă.

Desprejuc[riicugheare §i vinov[\iileuneilametocite rAlucAfArAon

Înpoveştilestrăbunilorexistăuntărâmîncareseplimbă FeţiFrumoşi,împăraţişizâne,încareunizvorcuapăvie despărţindlumi.Ograniţăîntreluminăşiîntuneric,între personajelebuneşiîntrecelerele(FataPădurii,moroi,strigoi, zmei,căpcăuni,iele).În Transilvaniatainicăşivie,volumapărut laEdituraCasaCărţiideŞtiinţă,subsemnăturaCamelieiSîncrăian Pop,neîntâlnimcufaţaluminoasăasatelornoastre.Cartea albumimpresionează,înprimulrând,prinfotografiilesurprinse deaparatulautoarei,toaterealizateînultimiiani,ceneaducîn faţăarhivavie,nuceadindocumente,auneilumiîncareîncă maipâlpâietradiţiile.

„Pentruautoare,Transilvania,relevatăşirevelatăînacest volum,nuestesubiectalunuibanalreportaj,cireprezintălocuri şiviaţăfiltrateprintrăirileintime...Natura,învariantaeiredescoperită,dinperspectivăpurafectivă,esteadeseaasimilată pânălacontopireacupropriafiinţăaautoarei”,spune,în prefaţă, DoinaRad.

Carteatrecedincolodelimbajuletnologiccepresupune strictogrilădeprezentareştiinţifică,metamorfozândtotul,aici „oameniisuntsufletepuredeîngeri”(p.87),iarautoarea„opăuniţăcăutătoaredeluminăcălăuzitoareşiiubitoaredefrumuseţe tainicăşivie”(p.19).Tocmaiaiciestecâştigulcărţii,pentrucănu esteoabordarestrictetnologică,specialiştiinepermiţându-şisă prezintecercetarealorcapeunbasm,eitrebuiesăstructureze dupănormeleacademiceinformaţiileprimitedepeteren.Etnologia,lafelcaoriceştiinţă,trebuiesăprezintecuexactitate, integrândînstructuriteoretice,mariletemeîntâlnitepeteren. Omulîndrăgostitdesat,carevineînfaţanoastrăcupropriile trăiri,îşipermite,prinintermediuleseurilorprezentate,săne poarteprinlumicareîiîncarcăsufletul,declarândîncădelaînceput„respirluminăprinscrisşimăimaginezcuviaţăspreînalt” (p.19).Apoi,transformăTransilvaniadintr-unţinutînzeiţă, principesă,prinţesătainică,măiastră,vrăjitoarecompletă,dându-iviaţăşinumind-o„ţinutruptdinraiundeeternitatease picteazăînsufletedeoamenisfinţi,oameniîngeri,oameni păsări,oamenimăiaştri,oamenifrumoşi,undetimpulstăsuspendatdeimortalitateşimagiepentrucăpoţicălătoriînurmăcu sutedeani,pearipidebisericifortificatesăseşti,deofrumuseţe ireală,perazedeluminăiradiantedinsprecetăţiimemoriale,pe notedecântec,descântecşicolindtotemic,peritmuridedans autenticcareteinfuzeazădebucurieşimagie”(p.20).

Câştigulpecare-lavemprinaceastvolumestecătoate însemnărilesuntrealizateacum,lafaţalocului,nudinbirou, Cameliadescoperându-nelumeaviecarepulseazăsubfrumuseţeatradiţiilor.Obucurieînplusestecăprofesoarace locuieştelaCluj,careacopilăritlaSângeorz-Băi,darşilaBorleasa, ştiesăsteadevorbăcuoameniişisăaducăînfaţanoastrăocarte devizităafrumuseţiiacestorlocuri,carteaaceasta,tradusăşiîn engleză,fiindunadevăratambasadorpentrustrăiniicaredoresc sănetreacăpragulşisănedescopere,aşacumafăcut-oşi RegeleCharles,şicercetătoriidinJaponia,Chinaşidinalteţări, caremaiapois-auîndrăgostitdeTransilvania.

Pentrufiecareţinutînparte,autoareaarecuvintealese,deschizândferestrecătrecititori.Spreexemplu,Maramureşul„areo

tolbăplinădeîntâlnirimagice,mistereşiminunicareabia aşteaptăsăfiesimţitecusufletul„(p.29),iarsubtitlurileceînsoţesccapitoleleademenindu-nesprelectură(Drumuricătrenoi înşine,Cumîţicolorezisufletul?,Dansdeiarnăfermecat,Colindcu mărroşu,Sufletdefloare,Părtăşiedesufletşihar,Spiritegrâuîndumnezeit,Loculundefrumuseţeavindecă).Oimagineunicăeste aceeaîncareCameliaasurprins,într-unpomplindegheaţă, câtevamereroşii,aiciamintindu-nedepomulvieţiidinmijlocul raiului,defrumuseţeaşipuritateasprecaretindemcutoţii. Aceastăfotografieartrebuicunoscutădeîntreagalumepentru căreprezintăîntr-adevăruntărâmmagic.

ColindulşisalbadesărbătoridinjurulCrăciunului,încare foculdinvatrălumineazăcasa,iarmesageriiluiHristossunt aşteptaţicubucatepemasă,frumuseţeaflorilorocrotitedelege, precumlaleauadinOrheiuBistriţeisaubujoruldinZauşinarciseledelaNegrileasaneînsoţescînaceastăcălătorie.Apoi, mergemlaclacadeseceratdinŢaraLăpuşului,cunoscândacest obiceistrăvechiîncareunrolprimordialîlarecununagrâului, pornimînpelerinajspremănăstirilenoastre,iarmaiapoineprindemînpaşidejoc,tresăltându-neinimiledebucurie.Nulipsesc meşteriinoştripopulari–AlexandruPerţa,sculptorîncruci,ţesătoareledelaRogozsaufrumuseţeacânteculuiautenticprinvoci precumhoritoareaTeodoraPurja,numită„măiastrainimilor”.

Carteaneducepeundruminiţiaticaducând,dintrecut, poveştilepăstrateşiaziviiînsatelenoastre,trecându-leprinsufletulautoarei,omareiubitoareavetreistrăbuneşiprezentânduni-leîntoatăfrumuseţealor.Merităsăavemacestvolumtoţicei careiubimTransilvaniaşi,decenu,să-ldăruimoaspeţilorcetrec pragulcaseinoastrepentrualearătaizvoareleplinedelumină aleTransilvaniei.

T[râmulcuap[vie§izei\aTransilvania

Istorie§ific\iune

rAdu-ilArionmunTeAnu

OvidiuDanestelicenţiatîndrept.Specializatincercetareacazurilorcarearputeafirdulsocietăţilorsau/şi alserviciilorsecrete,stabilitînOlanda,Alucratca detectivparticular.Uneledincercetărileasupraunorfiguri publicele-avalorificatconvertindu-leînficţiuniliterare:reportajedeinvestigaţieşiromane.Coautorallucrării Masoneriaîn Transilvania–ed.aIII-a(2010).

Ascrisdespremorţimaimultsaumaipuţinmisterioase: Cu troikapeunbulevardînpantă(2001) –opăreredespremoartea luiIonPetruCulianu, Dinsprepisc,coboarănegura(2020) –o păreredespremoarteascriitoruluiMarinPreda.

Romanulcelmaicomplex,elaboratpeaceeaşibază,valorificareaunorcercetăridetectivistice,este OrdinulHora.Despre evenimenteledinTransilvaniadinanii1784-95.

Celmairecentromandegen,alşaptesprezecelea(alşaisprezeceleaspuneautorul)esteZ.nucunoscdecâtdouăopere narativecuacesttitlu,curezonanţăsimbolică.Primulesteun filmvechi,deCostaGavras(1969),otransfigurarearegimului coloneilordinGrecia.

Deceacesttitlu?Dincelpuţindouămotive.Pedeoparte sugereazămisterioasaposibilitatecaN.Ceauşescusăfisupravieţuitsimulacruluideprocesşiexecuţiei.Zîngreacăsepoate traduce–îiexplicăpersonajulpăpuşaruluiinterlocutoareisale deozi–prin (el)trăieşte

.Referireadirectăelafolclorulcarea circulatşidespreNicolaeCeauşescu,aşacumacirculatşidespre AdolfHitlerşi,poateşidesprealtepersonajeistoricedeoanume anvergurădupămoarteaacestora.Rostulrefeririiaducecotade misterspecificăunuiromndeficţiuneenigmistică.Aldoilea motivalalegeriititluluiecăZeiniţialapersonajuluialesdeautor capartenerdedialogdeozicăruiaiseprezintăficţiuneaipoteticăaultimeiperioadedeviaţăaluiN.C.:ZoiaOprean,ex Ceauşescu.Surprinsă,cuabilitatescriitoricească,înultimuleian deviaţă.Amănuntmărturisitînfinalulromanului.Final2010. RomanulseîncheiecuştireadeziarcăValentinCeauşescu, singurulsupravieţuitoralfamiliei(parinţişifraţi)obţinuse dreptuldeadeshumaşisupuneanalizeiADNdeterminăriiidentităţiicelorîngropaţi.Faptulestereal,pejumătate.Demersurile aufostfăcutedeValentinşiprofesorulMirceaOprean,soţul văduvalZoiei.Finalinteligent.Personajulaşanumituluipăpuşar sedecidesăscrie.Nuesingurulromanîncareunpersonaj determinantsugereazăafitocmaiautorulcelorrelatatepânăla final.

PersonajulZoieieconstruitcuaceeaşiabilitate.Suntselectateelementecunoscute,realeşisemnificative,dinexistenţa fiinţeireale.Care-icontureazăprofilulatâtcâttrebuiecacititorii careaucunoscut-os-orecunoască.Inclusivdrameleşiconflictul perencumamaei,ElenaCeauşescu.Iarcititoriistrăinidemediul abordatsă-şipoatăfaceoideecâtmaiautentică.

Socotcăaceastăcronicăsuportăoparanteză.Zoia-cea-reală eracercetătorlaInstitutuldeMatematică.Absenţeleocazionate deunadinaventurileeifuseserăacoperite.ElenaCeauşescua reacţionatbrutal,cuputereaconferitădefuncţiapolitică,a desfiinţatinstitutul.Matematicieniis-aurăspânditînpatruzări. Nudiscutămlovituradatămatematiciiromâneşti.Dupăun

tratamentpsihiatric,Zoiafunumităşefasecţieidematematică delaICREST,institutproaspătcreat.Cunoscutăcaoconştiinţă,ea îşifolosidiscretrelaţiileachiziţionatecaobiectivdesupraveghere,acăutat,agăsitşiaangajatînsectiaeipetoţifoştiicolegi caremaierauînţără.Mărestrânglaacestrelevantexemplu. Sigurcăcunoscşialtelecuacelaşionorantprofil.Paranteză închisă.

TemaromanuluisuntdublurilepersonajelorVIP.Temăeternă, universală.Vorfifostmultedublori,cunoscutesaunu,unele inventate,altelepresupuse.ÎnromanulluiOvidiuDanevorbade presupuseledublurialeluiNicolaeCeauşescu.Afostmediatizat unfostofiţerdindispozitivuldesecuritatealfamiliei,carea îndeplinitodatăfuncţiadedublurăşiamărturisitfaptulîntr-un interviuTV.Autorulcunoaştecazul–ceeaceconfirmăacurateţea cercetărilorîntreprinse–daraconstruitalte2-3dublurifictive. Pebazaunorfaptecontradictorii.Carearputeafiexplicateşiprin ipotezaexistenţeiacestordubluri.Douădintreelearfilocuitpe domeniullocativalfamiliei,atreiaarfiunfratevitregnăscutcu 4animaitârziuşisemănândutilizabilcuN.Ceaușescu.

OstilitatearealăşicunoscutăpublicaEleneiCeauşescufaţă derelaţiileZoieişicăsătorialuiValentineexplicată,totuşi, discutabildecătrescriitor.Mamacelordoiarfivrutneapăratsă evitecontactulpartenerilorcudublurile.Dingospodărie.Pecare oricumfiiinu-iignorau.Fărăaomitesăcitezeargumentele violente,triviale,primitivxenofobe(altfelplauzibilefiriipersoanei).Alăsacititoruluilibertateadeapreciereeîncăoabilitate scriitoricească.TotuşiprofesorulOpreanafostadmisîncercul familiei.N-auexistatargumentespecioaseîmpotrivalui.

Aicielocdeoadouaparanteză.AmărăciunealuiValentin avuseseconsecinţe.S-aimplicatînmanagementuluneiechipe defotbal.Deelităînplanintern.Cumva,cafratemaimareal jucătorilor.Respectatdeconducătoriiechipei,buncunoscător alsportului,avuocontributiegreudeignoratînperformanţade vârfaechipei.UltimaapariţiepublicăaluiValentinînmediul fotbalistic,înregistratăpeunfişieryoutube,elasărbătorireaîn directacalificăriiechipeinaţionaleaRomânieilaturneulfinalde laRoma.Dinpăcate,lamomentulparticipării,elplăteaabsurd pentruvinicenu-iaparţineau.Parantezăînchisă

M-amîntrebatdacădincercetărileautoruluiascăpatacest aspect,caracteristicpentrufirealuiValentin.Răspunsulelogic şiţinedestructuraromanului.PesonajulValentinCeauşescue conceputcudiscreţie.Aproapeumbrit.Zoiaîiajungecasursă deacumulareaconţinutului.Dialogulcuaşanumitulpăpuşar, unofiţerdesecuritatemarginalizat,cuatribuţiitotuşimisterioase,peparcursuluneizile,einstrumentulperfectpentru dezvoltareaacţiunii.RolulluiValentinedozatcuaceeaşiprecizie farmaceutică.

PersonajulEleneiCeauşescun-aveanevoiedeprealaborios procesdeprocesare.I-aufostîngroşatedoaruneleliniicaredau onotămaicolorată,pentrua-ijustificaarivismulşistatutulreal.

Şimaiinteresant,personajulpublicNicolaeCeauşescuecel puţinpitoresc.Personajuldinromanelalimitainexistenţei.Mă întrebdacăetalareamomentuluideluciditateaslăbiciuniie plauzibil.Daşinu.Enpassantiseadmitemegamemoria, cunoscutădetoţiceicareauavutde-afacecucelreal,darise ignorăinteligenţa.Oricumaratăcaepavaceluireal,care-lurape Brejnev,daraveagrijăsănu-iiasădincuvânt.Personajuldin romannicinuaremegalomaniaceluireal.Decâtînpreamică măsură.Înacelmomentîncarerecunoaşte,înfaţaluiIliescu(pe care,ciudat,nu-lmiroase),devitalizarea,pareaconfirma concluziaaparatuluiluiGorbaciovcămaiaredoarunandetrăit.

Altăfigurădestil,deefect.Avândcunoştintemedicaledoar lanivelulconştientizăriiproblemelorvârstei,măîndoiesccăo concluzieextremăeposibilăpebazaunorprobeexclusivexcretorii.Fărăsânge.Desigur,autoruluinu-iscapăexagerarea, probablfiguradestilvreasasubliniezeatotputerniciarusă.

Daraltaeacumproblema.Lacebunditamaicomplotul pentruunliderdecrepitcarearmaitrăiunan?Gorbaciovnu comunicaseconcluziilesaleagenţilorsăimaivechicaspioni decâtelcasecretargeneral?Poateminteaprimitivăageneralului Militarun-ofifostutilăpentrutransmitereaunuimegasecret. DarIliescu?Iliescucapersonajderoman,evident.

PersonajulIliescuapareiniţialînamintirileEleneiCeauşescu. Aceastailducea,copilfiind,sătransportepachetepentrutatăl său,aflatlaînchisoare.Maimultsevorbeştedespreacesta,ofigurăimportantăaKominternului.Decedatîn1945,disparedin peisajulcomunist.Maitârziu,însuşiIonGheorgheMaurervafi acuzatdekominternişticănu-lapăraseeficacepeAlexandru Iliesculaunproces,depeurmacăruiaacestafusesecondamnat.

Înperioadacritică,sprefinal,IonIliciIliescuîioferăluiN.C. să-iserveascadreptfiltrudeoponenţi,jucândelînsuşirolpublic

dedizident.Ceeace-idăaccescurentlacabinetul1.Ficţiune oricumdeneînţeles.Lavremearespectivăviitorullidererape liniemoartă,laEdituraTehnică.Maimult,înscenariulfictivel este,cunoscutcaataredeCeauşescu,dreptpreşedinteal… CFSN.AstfelIliescudinromanpoateorganizalejercomplotul subnasulvictimei.Suntelementeinventate,caredauculoare, caredauparfumdefarsăcomplotuluiinevitabil.

Farsafaceutimiipaşi.GeneralulStănculescu,identiccucel real,ajuns,dupăscoatereadinjocaluiMilea(romanulînclină spreucidereaacestuia),ajunsstăpânpeculise,asiguratde ordinulcaoricesubunitatemilitarăsănusesupunadecât ordinelorsale(detaliunecunoscutînprezenţamomentelorde foc)împingecuplulînelicopterulajunspeclădireaCC.Dar…,la Snagov,dubluracucataractăocularăîlînlocuieştepeN.C.în elicopter.Elestecelcarefurnizeazăimagineaterifiantăascoaterii dinTAB,launitateamilitarădelaTârgovişte.Lisespuneluişi Eleneicăexecuţiavafisimulată.Totcespectatoriiromâniau văzutfilmareafalsuluiproces,romanulafirmăcăeteatru.Dar execuţianereintroduceînceştim.DeciînromanmorElenaşi primadublură.Citind,neîntrebămmereu,sincroncuzbaterea inimiiZoiei,dacănucumvatatăleitrăieşte.Sentimenteleatribuitepersonajuluieisuntimpresionantdefireşti.Altprocedeu literarrafinat.

Darpersonajulnumitpăpuşaroducecuvorba,îipermitesăşicautetatălîntr-unanumelocapoi,înultimelepaginiale romanului,decila4anidupămoarteaZoieireale,oabandoneazăînmister.Efectrafinatdefinal.

Pentrucititorulcareaurmărittoateamănunteledramaticei realităţidindecembrie89,lecturaromanuluieuntest.Cere atenţieînfiecarepagină.Unelepasajecerrelectură.

Devierileficţiuniidelarealitate,calculatecufineţedescriitor, suntasimilatedecititoriiîndeajunsdeatenţi.Totuşisestrecoară oeroaremajoră.Pecareoînţelegmaipuţinspredeloc.Seştiecă desfiinţareaKominternîn1943afostfalsă.Iaristoriaepisodului ospuneclar.CuguraluiStalin.Carelămureştelideriidinurmătoruleşalon.Deşistructuraromanuluicereconcentrareaatenţiei lalectură,relatareafostuluimomentistoriceaproapesupărător delipită.ÎnromanStalindesfiinţeazărealmenteKominternul,ca fiindinternaţionalist,urmândcaelsăurmezeliniaunuisoide naţional-comunism.

Unultimdetaliudeficţiunelipitărealităţiicunoscutee descindereaînClujaunuidispozitivmilitarmaghiar.Cuscopul deaîncepeocupareaArdealului.Momentuluiisededicădouă relatări.Înprimacamioanelemaghiaresuntrespinsedepartea dearmatăromânăceapărăClujul.Încelălaltsevădeştecă poruncaluiGorbaciovtrimitemilitariimaghiariacasă.

Fictivfiind,episodulechiarplauzibilîncontextuldeatunci.

Ultimaobservaţie.Dacăstructuracompoziţieiarecoerenţă şirafinament,tonulscriituriieîntrucâtvainegal.N-amcititdecât 3cărţialeautorului,cuastacutot.Încelelaltedouălecturacurge lin.Ceeaceînhidrodinamicăsenumeştecurgerelaminară.Aici întâlnimunminimspreinobservabildeturbulenţe.Maipuţinca peteledinSoare.

Scurtjurnalbudapestan

GeorGevolceAnov

În1993,doireputațishakespeareologieuropeni,AngelLuis Pujante(UniversitateadinMurcia)șiBalzEngler(UniversitateadinBasel),auinițiatoseriedeconferințebienalesub siglaSHINE(ShakespeareinEurope).Primaconferințălacaream participatșieuaavutloclaUtrecht,în2003;aurmatolungă salbădeevenimentegăzduite,înaniiimpari,deCracovia,Iași, Pisa,Weimar,Montpellier,Worcester,Gdansk,Romași(dinpăcatedoaron-line)Atena.În2007,lafinalulconferințeidelaIași, participanțiiauhotărâtînființareaESRA(EuropeanShakespeare ResearchAssociation).Anulacesta,conferințaESRAs-adesfășuratlaBudapesta,înorganizareaUniversitățiiCatolicePázmány Péter,între6și9iulie.Cașiînurmăcupatruani,laRoma,amrenunțatlaideeadeamaiprezentavreolucrare–miseparemult maiimportantceeacefacpetărâmultraduceriiliterareșialîngrijiriideediție,seria„ContemporaniiluiShakespeare”,unproiect editorialdeproporțiileintegraleiShakespeareîncheiateîn2019.

Întoridelezilepetrecuteînmetropoladeasfalt-betondepe malulDunăriimijlociimi-ampropusdouăobiective:1)unpicde teambuildingcuAncaIgnat(delaUniversitateaLucianBlaga dinSibiu)–cooptatăîn„proiectulShakespeare”în2016șiElena Ciobanu(UniversitateaVasileAlecsandridinBacău)–cooptatăîn noulproiectlasfârșitulanului2021;2)revedereacucâțivascriitorișiregizorideteatruunguricucareamcolaboratde-alungul timpului.

5iulie. AmaterizatîncapitalaUngarieicuoziînaintede deschidereaconferinței.Dupăcazarealahotelul„Corvin”,din apropiereaPoduluiPetőfișiaStrăziiRáday(cuInstitutulGoethe, câtevabistrourișiterasecelebre,inclusivlocalulPoștalionul Roșu,evocatdeKrúdyGyula–unfeldeMateiuCaragialealînceputuluidesecol20maghiar),mi-amdatîntâlnirecuJenő Farkas,eminentulprofesordeliteraturăromânășifrancezădela UniversitateaEötvösLoránd,expertînavangardapoeticăeuropeană,nepotuldinspremamăalcriticuluiliterarCornelRegman. Dupăunșnițelvienez,aurmatoplimbareînCrângulOrășenesc, unfeldeHerăstrăuminiatural,cuocopieaCasteluluiHuniazilor șicudouăfabuloaseperlearhitecturale,clădiriînălțateînanii dinurmăai„epociideaur”instauratedeViktorOrbán.Ceadintâi, CasaMuzicii(oclădirepetreiniveluri,cusalădeconcert,stu-

diourideînregistrare,bibliotecămuzicală,cafenea,restaurant), areperețiiexterioriondulați,dinsticlătransparentă.Ecevade vissăasculțiunconcertdemuzicăsimfonicăfiindînconjuratde verdelearborilordinparc.Ceade-adoua,careadăpostește MuzeulNaționaldeEtnografie,nuafost,propriu-zis,„înălțată”, fiindoclădiresituatăpepatruniveluriconstruite...subnivelul solului.Iarpământulexcavatcuacestprilejaduslaformareaa douăderdelușuricupanteline,înoglindă,acoperitecugazon. Ambeleproiecte,realizatedearhitecțijaponezi,aucâștigatnumeroasepremiiinternaționale.M-amgânditcutristețelaruinele CaseiRadiodinBucureștiși,vremede-oclipă,amregretatfaptul căPingelicăalnostrun-aapucatsăducălabunsfârșitșiaceastă ctitorie,careastăziarfifostunmotivdemândriepentrutoți românii.

Searaamfăcutjoncțiuneacuceledouă(multmai)tinere colege,prilejde-oscurtăplimbarepePodulPetőfi–amadmirat șiraguldepoduriluminatesubcerulînstelatșicetateaBudaluminatăpetimpdenoapte.Laîntoarcerene-amfăcutplanulde bătaiepentruadouazi.

6iulie. Dupămiculdejun,mi-amasumatroluldeghidșile-am conduspeAncașiElenapeInsulaMargareta,cuarboriieiseculari,încântătoruladăpostdecăprioareșirămășițeleanemiceale mănăstiriidominicaneundeși-apetrecutscurtaeiviațăSfânta Margareta,fiicaregeluiBélaalIV-lea.Laamiazăarfitrebuitsăne întâlnim,pemalulBudei,cuacelașiJenőFarkasșicuZalánTibor, șisăcelebrămrecentalansareavolumuluidepoezieKassák Lajos– Calulmoare.Păsărileîșiiauzborul &ZalánTibor –Cântec despreCăluțuldelemnuitatlasoare.Proastacomunicareșiindolențagazdelornoastreafăcutcauniisăselăfăiascăînumbra uneiterasedepeoparteaPoduluiMargareta,pecândceilalțiorbecăiauprinsoarepecealaltăparte.Și,astfel,mult-așteptataîntâlnireanunțatăcusurleșitrâmbițeacăzut...

Ne-amconsolatcuunprânzdeliciosconsumatîntr-un restaurantitaliandinPesta,iardupăoorădeodihnă,ne-am prezentatladeschidereaoficialăaconferinței,peStr.Prater.A urmat,dupăprimul keynotespeech,ointeresantămasărotundă despreviitorulstudiilorshakespeariene,întimpulcăreiaSabine SchültingdelaUniversitateadinBerlinși-apusîntrebarea:cene facemcupresiunealimbiiengleze,impusămainoucaunic instrumentdecercetareșidiseminareîndomeniu?Aveamsă-i răspundlacinafestivăaconferinței,dinsearazileide8iulie,că aceeașiîntrebaremi-ampus-oșieuîntr-unarticolpublicatîn anul2021în Theatralia,revistaFacultățiideTeatru/FilmdinBrno, încadrulunuiproiectdecercetare„Vișegrad-4”.Iarrăspunsul este:cinedoreștesăaibăpartenudoarderecunoaștereinternațională,cișilocală,națională,săfacăbineșisă-șitraducă/ publiceoperașiînlimbamaternă–astaîncazcădoreștesămai contribuiecâtdecâtșilapatrimoniulculturalnațional.Credcu tăriecănustricăsăfiiunpicprofetșiînsatultău...

Recepțiadinsearaaceeaafostocombinațiedemâncare hipercalorică(șalău,vită,porc,celebreleclătiteGundelînecate însosdeciocolată)șiceaiurișisucuri.Onouădezamăgire,trăită înpatriavinuriloralbedeTokajșiavinurilorroșiideSzekszárd...

7iulie. Dupămiculdejun,fărăbusolă,darînarmatcuohartă, asemeneavajniculuidetectivalluiBorges,le-amconduspefete, pejos,lasediuldinPiațaMikszáthKálmán,unde,laora9:00,în cadrulseminarului„(Re)traducerishakespeariene”,moderatde vecheameaprietenăAnnaCetera-Wlodarczyk(Universitateadin Varșovia),și-auprezentatlucrărilereferitoarelaretraducerealui Shakespeareșiacontemporanilorsăi.Dupăprimapauzăde cafea,ne-ammutatpecelălaltmalalDunării,spreavizita CetateaBuda,cuBastionulPescarilor,BisericaMatei,statuile ecvestrealeluiȘtefancelSfântșiEugeniudeSavoia,șisuperba panoramăaPestei,cuPalatulParlamentului,PodulcuLanțuri (construitla1839-1840)șiPodulElisabeta,pânăsprePodulșiInsulaMargareta.Dupăodegustaredebereși ale ungurească,neamretraslahotelși,dupăoscurtăsiesta,ne-amduslaîntâlnirea cuPálDánielLevente,tânărulpoetlaureatalFestivalului„Tudor Arghezi”,cunoscutșicititorilorrevistei Neuma,căruia,înnoiembrie2022,i-amlansatvolumuldeprozescurte Sectorul8alDomnului.Ungulașdeliciosșioberebunăaudestinsatmosferașiau contribuitla„normalizarea”relațiilorromâno-maghiare.Ne-am despărțitnuînaintedeanedaonouăîntâlnire,pe9iulie,laora 14,launspectacolalCirculuideStatdinBudapesta,undeDániel ocupăfuncțiadesecretarliterar.

8iulie. Oziintensă,dedicatăaproapeintegralconferinței. Dupăaldoileaseminardedicatretraducerilorshakespeariene, amasistatlaoexcelentăsecțiunedegeo-criticăaplicatălatextulshakespearian,susținutăexclusivderomâni(românce,casă nuintruîngurafeministelor):MonicaMatei-Chesnoiu,Dana PercecșiAndreeaȘerban.PeafișfigurașiPiaBrînzeu,care,din păcate,atrebuitsăseretragădincauzauneifracturidecoastă... Prezentărilecolegelormele,ospuncumânapeinimă,aufostla celmaiînaltnivel.Româniaamaifostreprezentatălaaceastă conferințășideNicoletaCinpoeș(Worcester),AlinaBottez, MădălinaNicolaescușiOanaAlisZaharia(București),plusDana Monah(Iași).Amavut,brusc,revelațiacănoi,cațară,nesituăm întop3înEuropaînmateriedestudiishakespeariene.Amînțeles,însfârșit,decetocmaiRomâniaafostselectată,alăturidoar dePoloniașiGermania,cațarăparticipantălaConferințainternaționalădetraduceridinShakespearedelaKöln,dinvaraanului2016!Conferințădesprecareamrelatatpelargînvolumul Un Shakespearepentrumileniultrei:istoriauneiediții.Înaceeașizi, amasistatlaunmomentemoționant–unseminarmoderatde unrus(VladimirMakarov,unuldintreceiceauavutcurajulsă semnezeîncădinprimelezilealerăzboiuluidinUcrainaopetiție anti-război!),oucraineancă(ViktoriaMarinesko)șiobielorusă (stabilităînCanada,penumeNataliaKhomenko),treiintelectualicareși-auarătatsolidaritateaculuptapoporuluiucrainean împotrivainvazieiputiniste.

Aurmatcinafestivă,larestaurantulBăilorTermaleSzéchenyi, prilejderevedereșidiscuțiiinformalecuprietenivechi,printre eiMárkusZoltándelaVassarCollege,RuyCarvalhoHomem(fost președintealESRA,profesorlaPorto),apropiatameacolaboratoareNicoletaCinpoeș,colegii-organizatoridelaUniversitatea PázmányPéter,JacekFabiszakșiUrszulaKizelbach(Poznan), DariaMoskvitina(incredibil,venitădirectdinZaporija,orașul constantbombardatderachetelerusești),AgnieszkaRomanowska(Cracovia)...Dupăcină,amfăcutunscurtpopasla barulJägermeister,delaparterulInstitutuluiGoethe,oultimă etapăateambuilding-ului,încarenis-aalăturatșiminunatasoprană-filologAlinaBottez.

9iulie. Ozicuadevăratplină.Dimineața,oprimăîntâlnire,cu regizorulSzabóK.István,directorulartisticalTeatruluiNațional CsokonaiVitézMihálydinDebrețin,care,întrecut,mi-amontat traducereauneipiesedeZalánTibor(TeatrulTineretuluidinPiatraNeamț,2009)șia Furtunii deShakespeare(TeatrulTonyBulandra,Târgoviște,2017).Aurmatunseminarspecial,organizat lainițiativaNicoleteiCinpoeș,cuparticipareaonlineaucrainenceiNataliyaTorkutaflatătotsubtirulinvadatorilorruși:s-aucăutatsoluții(cucontribuțiatuturorparticipanțilorlaconferință) pentruarhivareadigitalăacontribuțiilorucraineneladomeniul studiilorshakespeariene,pentruinstruireatinerilorfilologi ucraineniîndomeniulcroniciideteatrușishakespeareologiei... Lafinal,s-astabilitcaurmătoareaconferință,ceadin2025,să aibălocînPortugalia,laPorto.

Apoi,unfabulosspectacoldecirc–pentrumine,primul, dupăopauzădemaimultedecenii.„Miresmelestepei”:unspectacolcuartiștidecircdinKazahstan,Uzbekistan,Azerbaidjan, MongoliașiUngaria,cuinterludiisusținutedecopiiînvârstăde zece-doisprezeceani,refugiațidinUcraina,care,înexil,auînceputsă-șiînsușeascămeșteșugulșiartacircului–echilibristică, jonglerie,acrobație.Șigazdameam-afăcutsămăsimtunVIP... înlojaVIP.Înfine,oadouaîntâlnirecuunregizor,dedataastacu KissCsaba,care,aproapeandean,susținelaBucureștiateliere deregiecustudențiiUNATC,șiacăruipiesă, Repetițiadeseară (întraducereameașiaSusaneiVlaicu),cuAdrianTitieniîndistribuție,aintratînrepertoriulTeatruluiTVdincadrulTVR.ȘioultimăcinăcuAnca(înabsențaElenei,careluaseavionulde după-amiazăspreBucurești).

10iulie. Ultimazimi-aadusșiultimaîntâlnirecuunscriitor maghiar:SzöllősiMátyás,autorulunuivolumdeprozescurtedistinscuPremiulnaționaldedebutMargópeanul2018.Aflândde peInternetcăacumtreianitradusesemunromandistinscuacelașipremiu(Mecinul deBenedekTotth),aajunslamineprinmijlocireaunorprietenicomuni,curugăminteasă-itraducșilui cartea.Voiluaodecizieînacestsensdoardupăceovoiciti.MamîntorsdelaBudapestacutolbaplinăderomanedeReich JenőaliasRejtőJenőaliasP.Howard(1905-1938)–celmaiiubit autorunguralăturideJókaiMór.Uneledintreacesteaauapărut dejaînlimbaromânăîntraducereamea,aluiPaulDrumarușia luiConstantinOlariu.Levoireciticucreionulînmânăpentru studiulcomparatShakespeare–P.Howardpecareîlvoiscrieîn septembrie-octombrie,încalitatederezidentalcaseidecreație dinPécs.

Pânăunaalta,good-bye,Budapesta;Porto,herewecome!

DESCIFRÂNDISTORIA-PIATRADINROSETTA mirunAdrăGHici

Soldați,dinînaltulacestorpiramide,patruzecidesecolevăcontemplă!” MultesuntastăzilucrurilepecareileputemreproșaluiNapoleonBonaparte,însădezinteresulpentru istorie,artășiculturănuesteunuldintreele.Fiecăadmirăm,fiecă înfierămaceastăimensășicontroversatăpersonalitateistorică,lui Napoleonîidatorămadevăratadeclanșareastudiuluicivilizației Egiptuluiantic.Maimult,acestlucruestevizibilpedouăcoordonate:expedițiasadecuceriredinperioada1798-1801estetotodată primaîntreprinderecuvaloareșimetodăștiințifică(conformcriteriilorepocii,desigur),menităacerceta(darșia-șiapropria)monumenteleantichitățiiegiptene-constituindpracticbazeleegiptologiei,caștiință.Ceade-adouacoordonatăoreprezintăapariția egiptomaniei-lanivelpopular,interesulavidînrândulburgheziei europenepentrutotceeaceproveneadinexoticultărâmal faraonilor.Ambelelaturisuntșiînprezentextremdeprospere, fiecaredezvoltându-seexponențial,și,într-unmodpoatestraniu, sprijinindu-seunapecealaltă.

Dedataaceasta,văpropunsăexaminămoscriereconsemnată nuîntr-ocarte,cisubformaunuimonument,cunoscutdreptcheia înțelegeriicivilizațieiegiptene.Caînmultealtesituațiireferitoarela descopeririepocale,hazardulîșiareloculsău:la15iulie1799,pe timpullucrărilordeconsolidarelafortulJulien,situatînapropierede Rosetta(el-Rashid),unuldintregeniștiifrancezi,penumelesău Pierre-FrançoisBouchard(1772-1832)descoperă,încastratăîntr-un zid,opiatrăneagră,acoperităcuinscripții,câtpe-acisăcadăpradă avântuluidemolatoralmuncitorilor.Superiorulsău,generalul Menou,ovatrimitelaAlexandria,sprestudiu.Însăpoliticașibătăliilevordeturnadestinulsteleinoudescoperite:înfrângerilesuferite dearmataluiNapoleonlaTrafalgarșiAbukirconduclaocapitulare grăbită,savanțiifranceziîncercândsăascundăpiatrapeunuldin vaselefloteiînvinse.Hamilton,undiplomatbritanic,capturează promițătoareapradă(franceziirămânînposesiaunormulajepecare avuseserăinspirațiadealeface),aceastaluânddrumulAngliei,în februarie1802.Laaceavreme,regeleGeorgealIII-leaodăruiește BritishMuseum,însăafostnecesarăconstruireauneinoigaleriipentruartefacteleegiptene,multpreamasivepentrustructuraexistentălaacelmoment.Înprezent,piatradinRosettaesteunadintre posesiunilecelemaiprețuitealeprestigiosuluimuzeubritanic.

PiatradinRosettaesteolespededebazaltde762dekg,având oînălțimede118cm,lățimeade77cmșigrosimeade30cm.Peea seaflătreiseriideinscripții,dupăcumurmează:14rânduride scrierehieroglifică,32derânduridescrieredemoticăși54degreacă veche.Odescoperirerecentănespunecăporțiuneahieroglificăa fostacoperităcuunpigmentroșu,petimpulcâts-aaflatînstudiu, laCairo.Pentrucopiereaexactăainscripției,caracterelesăpateau fostumplutecuapă,iarsuprafațaplatăafostunsăcucerneală,astfelapărândsemnelealbepefondnegru,văzuteînoglindă.Alte metodeaufostceadeumplereacaracterelorcugrăsime,pestecare s-afăcutocopiecugrafit,saufolosindu-seunmulajînsulf.Ajunsă laBritishMuseum,semneleaufostcurățate,iarsuprafațaacoperită cuceară,pentruprotecție.

Celeconsemnateaparazidreptînsemnărimarginalealeistoriei,deinteresdoarpentruspecialiștisaustatisticieniînverșunați: preoțiidinMemphis,adunațiînconsiliuînziuaaoptsprezeceaa celeide-adoualunideiarnă,încelde-alnouăleaandedomnieal luiPtolemeualV-leaEpiphanes(adică27martie196î.Hr.)emitun decretreferitorlaîncoronarearegeluiadolescent,învârstăde14

ani.Estedoarunaltexempluprincareseconsacrăalianțadintre puterearegalășiceasacerdotală,recunoscutășicontinuatădedinastiaelenă,dupămilenaraformulăegipteanădeguvernare.

Pânădecurând,ceamaivecheatestareascrieriihieroglificea fostînjurulanului3000î.Hr,însădescoperirirecentedinnecropola regalădelaAbydosdeplaseazăcucâtevasecolemaidevreme aceastădată.Remarcabilestefaptulcăaceastăscrierenuînregistreazăoperioadălungădeevoluție,eaapărânddelaînceput aproapecompletformată,fiindfolosităînaceeașiformătimpde 3500deani.Sfârșitulhieroglifeloresteconsemnatîntempluldin Philae,pedatade24august394d.Hr-preotulNesmeterakhemîși punesperanțacămicasainscripțievaîndura„pentruîntregultimp șieternitate.”

Cusiguranță,personalitățilecareaucontribuitladescifrarea scrieriihieroglificefacpartedinaceastăeternitate,invocatădepreotuldinPhilae.IaristoriavaconsacrafiguraluiJean-FrançoisChampolliondreptcampionuluneicurseacerbe,lacapătulcăreia,din noapteaistoriei,magnificașiezotericacivilizațieaEgiptuluiîncepeasănevorbească.

Jean-FrançoisChampollions-anăscutlaFigeac,în1790.Copil precoce,latreisprezeceanistăpâneștedejagreacașilatina,ulterior începândsăstudiezeebraica,siriana,aramaicașiaraba,darșicopta, caresevadovediesențialăînsuccesuldescifrăriihieroglifelor.Aflat laParis,lavârstade18ani,îiscriefrateluisău,convinscălimba coptăesteegipteanaveche,contaminatădescriereacucaractere grecești.La19aniîșiiadoctoratulînlitere,fiindnumitsecretaral Facultățiidelitere,începândmuncalaprimasamarelucrare-„Egiptulsubfaraoni”,rămasăneterminată,urmatădepublicareaunui dicționardelimbăcoptă.

ÎncercărilededescifrareapietreidelaRosettaîncepcândSilvestredeSacyîncredințeazăcopiainscripțieidiplomatuluisuedez J.D.Akerblad,care,în1802,identificănumelepropriidindemotică șialtecâtevacuvinte.Eșeculsăufinalestecauzatdefaptulcăaconsideratîntreagascriereegipteanăcafiindalfabetică.Englezul ThomasYoung,autorulteorieipropagăriiondulatoriialuminii,intră înscenăîn1814:elîșidăseamacăscrierileegiptenesunt,înprincipal,fonetice,stabilinddefinitivcăhieroglifelecuprinseîncartușe conținnumeregale.Champollion,firedificilășiirascibilă,îșiironizeazăcompetitorii(considerămuncaluiYoungdrept„fanfaronadă ridicolă”).Abiaîn1820francezulrealizeazăcăegipteanaesteocombinațiedeideograficășifonetică,încareunelesemnesuntcitite (celeînsoțitedeunpunct),iaraltelenu.

Champollioncatalogheazăunnumărde1419hieroglife,întimp cetextulgrecconține486decuvinte.PrimelesuntdescifratecartușeleconținândnumeleluiPtolemeușialCleopatrei,având12 hieroglife,bazatuturorcercetărilorsale;adunândcopiidepenumeroasemonumente,descifreazășialtenume,precumAlexandru, Tiberius,Nero,Vespasian,Traian,Berenice,Domițian.Rămâneaîntrebareadacăinscripțiilevechi,dinepociledinainteadinastieiptolemeice,aveauvaloarealfabeticăsausimbolică.

Anul1822aveasă-iaducămareașansă:arhitectulHuyotîiaduce copiidupăinscripțiiledintempluldelaAbu-Simbel.Încartuș, ChampollionrecunoaștegrafemaS,pecaredejaodescifrare,înscrisăalăturideuncerccuunpunctîncentru–acestanuputeafi decâtsoarele,numitîncoptă„re”.Prinurmare,numeledincartuș aparțineaunuifaraonalcăruinumeîncepecuRșiseterminăcu douăconsoaneS.Singurulcarecorespundedescrieriiestenumele

celuimaimaresuverandinistoriaEgiptului:Ramses.DescifrândastfelșisemnulgraficpentruM,următorulnumecareseiveșteesteal unuialtgigantalistoriei,faraonulTutmes.

Succesultrebuiaîmpărtășitlumii,astfelcăla27septembrie1822 publicăo„Scrisoarecătredl.Dacier;cuprivirelaalfabetulhieroglifelor foneticefolositedeegiptenipentruascriepemonumentenumeleși supranumelesuveranilorgrecișiromani”,adresatăAcademieiinscripțiilorșiliterelor.Cuacestdocument,egiptologiaîșiîncepeexistențaîncalitatedeștiință.În1824publicăolucraremultmai amplă,intitulată„PrécisdusystèmehïéroglyphiquedesanciensÉgyptiens”,iarîn1826devinecuratoralcolecțieiegiptenedelaLouvre.

La31iulie1828sevarealizavisulcelmaiarzătoralluiJeanFrançois:porneștespreEgipt.Pentrurealizareacopiilordepemonumente,esteînsoțitdedesenatoriprecumL’HôteșiLehouxșialți cercetătoriitalieni,condușidediscipolulsăuIppolitoRosellini.Timp deunanșitreiluni,micaexpedițievacălătoridinAlexandriapână înNubia.Încursulacesteicălătorii,dintr-oscrisoareadresatălui Dacier,aflămcăChampollionîșiverificaseactivitatea,confirmând cămetodașirezultatelesalesuntcorecte,fiindaplicatecusucces descifrăriiinscripțiilordinepocilefaraonice.Rezultatulexpedițieiva ficonsemnatînlucrarea„MonumentedinEgiptșidinNubia”,minunat ilustrată,oadevăratăbijuterieaegiptologieitimpurii.

Pe4martie1832,Champollionesterăpusdetuberculozăpulmonară;sărăciașiostilitateamediuluiacademicalvremiiîisuntcoordonatelesfârșituluivieții.Posteritateaaveaînsăsă-ideadreptate, savanțiprecumRichardLepsius,EmanueldeRougésauGaston Maspéroconfirmând,prinpropriilestudii,valoareadescoperirilor luiChampollion.Mormântulsăuseaflăînfaimosulcimitirparizian Père-Lachaise,fiinddecoratcuunobelisc.Celmaicunoscutportret alsăuseaflălaLuvru(deșinuesteexpus),picturaînfățișându-neun tânăroacheș,cuprivireinteligentă,operăaartistuluiLéonCogniet.

ScriereacivilizațieiNiluluicunoaștetreiformedeexprimare:hieroglifică,hieraticășidemotică.Grafemelehieroglificeconstaudin imaginideoameni,plante,animale,păsări,stele,etc.sculptate(și pictatepedeasupra)peperețiitemplelor,coloane,camerefunerare,altareșistatui,darșipeobiectecosmetice,bijuteriisaumăciulii debastoaneceremoniale.Primelesemnedescoperitepânăîn prezentauonaturăutilitară,fiindscurteînregistrăridenaturăadministrativă,etichetepentrumărfurisaunumedepersoanedinperioadapre-dinastică.Înjurulanilor2600-2500î.Hr.scrierea hieroglificăestedejadezvoltatăînpropozițiiample,uncorolarmonumentalpentruconstrucțiilepecaresegăsește.Grafemeleauodeosebităcomplexitate,unacelașisemnavândinterpretărisecundare, înfuncțiedecontext:deexemplu,imagineasoareluidesemnaatât astrul,câtșinoțiuneadezisauoră.Deasemenea,unsemnputea dobândiosemnificațiecarenuesteasociatăcuimaginea,încazul cuvintelorcusunetesimilare,darînțelesuridiferite.Pentruclarificareaînțelesuluisefoloseaudeterminative:unsubstantivcolectiv esteînsoțitdetreilinii,numeleestescriscuimagineasimplificatăa unuibărbatașezat.

Înanul2600î.Hr.ortografiaestestandardizată,inclusivînceea cepriveșteculorilefolosite:roșupentrusoare,galbenpentrulună, albastrupentruapă.Întrecuvintenusefoloseauspațiisausemnede punctuație.Asemenialtorlimbisemitice,înegipteanaveche rădăcinacuvintelorestealcătuitădintreiconsoane,redateprintr-o hieroglifătri-consonantă;vocalelenusescriau,nicinumerele,astfel încât,înformasaceamaipură,scriereahieroglificănupoatefiverbalizată.PetimpulRegatuluiNouaparfonograme,precumimagineavulturului(careînseamnă„a”).Întotal,timpde3000deanisunt folositeaproximativ750degrafemehieroglifice,generalizatepentrutextejuridiceșiistoricemonumentale,darșipentruceleritualiceșiliterare.

Dupăanul2600î.Hr.sedezvoltăhieratica(scriereapreoților),denumităastfeldeClementdinAlexandria,unscriscursiv,mairapid, încaregrafemelesuntlegateînseturi,careredaulimbavorbită.Din anul2000î.Hr.,hieraticaconstituiebazaeducațieiscribilor,fiind folosităpentrudocumenteadministrative,corespondență,scrieri ritualiceșimagiceuzuale.

LuiHerodotîidatorămdenumireadescrieredemotică-a poporului,apărutăîndeltaNilului,înjurulanului700î.Hr.Esteun scriscursiv,foarterapid,culigaturioriginale,diferitedeceldinhieratică,careutilizeazămultfonogramelemonoconsonantice.Demoticafolosește260desemnegrafice,38dintreeleavândvaloare alfabetică.Descifrareanuesteușoară,căcigrafemelesuntpolifone, avândvalorimultiple.Estefolosităpentruuzvernacular,pepapirus, tăblițedelemn,ceramică.Lamomentulcuceririimacedonenea Egiptului,demoticaesteceamaifolosităscriere,iarceletreisecole destăpânireptolemeicăvorconsacralimbagreacălacurte,înparalelcuegipteana,înrândulpopulației.Dupăanul400d.Hr.limba egipteanăînceteazăamaifiscrisăsauvorbită.

Pentruegipteniiantici,scrisuleraconsideratundaralzeului Thoth,divinitateselenară,avânddreptdomeniutotceeaceținea deștiințășiînvățătură(înțeleasăcamagie).Scriereaestenumită medu-netjer (cuvintelezeului),greciipreluândînțelesulșiconsacrându-lsubdenumireade hieroglyphikosgrammata -semne sacre.Șiastăzi,privindformeledelicate,vegetale,animalesau antropoide,combinatecugeometriiabstracte,putemînțelegemotivulpentrucareaceastăadevăratăpoezievizualăafostconsiderată sacră.ÎnfabuloaseletempledelaKarnak,EdfusauKomOmboam avutpartedenespusabucuriedeamângâia,lapropriu,coloanele monumentale,acoperitecubasoreliefurișihieroglife,oexperiență senzorial-spiritualăabsolutunică,pecareorecomandtuturorcelor care,cașimine,absorbmagiaistorieicuosetenestăvilită.

Maimultdecâtoricarealtăscrieredinistoriaomenirii,scrierea Egiptuluianticposedă,înacelașitimp,veleitățideoperăartistică, modalitatedeabordareasacruluișivectordecomunicare.Înfruntândnisipuriletimpuluișivântulschimbărilor,hieroglifeleauajuns pânălanoi:cufrumusețealordelicatășidemnă,elegrăiescminții șisufletuluiomenesc,șoptindu-nepoatecelmaiimportantmesaj dintretoate:sănedescifrămpenoiînșine.

|araR[s[rituluideSoare ...Impresii deliAbodeAJAcob

Atrecutmaimultdeolunăde cândm-amîntorsdinJaponiași eatrăieșteîncăvieîninimamea șiprobabilcăașavarămânemereu.Experiențaaceastami-aatinsadâncmodul deapercepelumeașioameniișipemăsurăcezileletrec,parcășiimpresiilesunt înmișcare,într-unprocesaproapede metamorfoză.Estegreusătraducîncuvinteceeacemi-arămasșiceeaceam încercatsăînțelegștiindcănuvoireuși pentrucădefaptnicinuestenecesar.Am pregătitunarticolcuimpresiidecălătorie,depemeleagurilefoarteîndepărtate șiatâtdemisterioasealeJaponiei,Țara RăsărituluideSoare.

Laoprimăvedere,Tokioesteocapitalăsuperaglomerată,atractivă,ultramodernălafelcașitoatecapitalelecelemai marișimaicăutatedinlume.Totușiporninddelaarhitectură,chiarșidelazgârie nori,chiarșidelamodulîncaresunt așezateclădiriledeînălțimidiferiteșide formeatâtdediverse,aceastămetropolă aduceonotăevidentă,specialădeoriginalitate.Nimicnuesteîntâmplător,totul pareraportatlaunmodsimbolicde gândireșisimțire.Chiardacăpreiaorice cucerirenouădetehnologiesauchiar dacăseadapteazănoilordirecțiidepropulsarearitmuluideviațășialexistenței tipicapusene,Japoniaofacepuținaltfel, aducetotullasuperlativ.Înintersecția Shibuia,deexemplu,celebrăpentruacele treceridepietoniamplasateîntoatedirecțiileîncareînoreledevârf,lafiecare schimbaredeculoareasemaforului(informațieincredibilăpecareamprimit-o acolo)trecinstantaneuaproximativ3000 deoameni,efectulreclamelorluminoase însoțitedemuzicăamplasatelaînălțimea clădirilorimpunătoarecareoînconjoară depășeștecumultcelalrenumituluiTime SquaredinNewYork.AceastaesteJaponia:deschisălamodern,lacelemainoi cuceriridartotceeacepreia,transformă într-ovariantăperfecționatăcareaproape numaiseamănăcuoriginalul.Punctualitatea,organizarea,disciplinacareseinoculeazăpopulațieiprineducațiedejadin primiianideviață,dăroade,sevedeîn absoluttotceținededinamicasocietății, pornindchiardelaserviciilecelemai

mărunte.Esteincredibilcumtotuldecurgeîntr-operfectăarmonieîncare fiecareverigăîșicunoaștefuncțiașiorespectăcustrictețe.

Amcutreieratfoartemultecolțuriale lumii,dinAmericaLatină,Americade Nord,Asia,Africa,Australiașibineînțeles Europașiniciundenuamîntâlnitatâta preocupareșigrijăpentrucurățenieși igienă.Înabsolutoricelocpublic,beneficiezidetoaletecaresuntadevăratecreații tehnologiceșiastafărănicioexcepție,în modgratuit.ColaculdepeWC,înafarăde faptulcăestedezinfectat,laașezare posedăunsistemdeîncălzireiarpebaza unorbutoane,oinstalațiesofisticatăporneștedinlateralunrobinetcuapăcălduță.Chiuveteleșipardosealasuntimaculateiarsăpunurileșișpreiurilenulipsesc niciodată;înplusnuamremarcatnicăieri vreodefecțiune.Întoatelocurileexistă angajațicareverificăfuncționarealorperfectășiseocupănonstopdecurățenie.

Chiarșicaturistteconformezivolens nolenscomportamentuluigeneralpentru căregulileseimpundelasineșinupoți ignorainterdicțiilescrisesauverbalepentrucănupoțirăspundelarespectdecât curespect.Circulațiapietonilorpetrotuaresaupetreptesefaceordonat,doarpe parteastângă.Nimeninumănâncăpe stradăsauînmijloacedetransport,nimeninuseîmbulzeștelapuncteledetrecere.Fiecareașteaptăcivilizatlarândchiar dacăacestaesteuriașpentrucăcetățeanuljaponezștiecăorganizareaexcepționalăaducedupăsinerapiditateșieficiență.Amobservatcumirarecăîntr-ocapitalăcașiTokiocuopopulațiedeapro-

ximativ37demilioanedelocuitori,în orașnuexistădopuridecirculațienici măcarînoreledevârfșiastadatorităfaptuluicăoameniifolosesctrenurileșimetrourileextremderapideșideeficienteși înafarădeasta,unsistemdeschimbare liniarăaluminiisemaforuluifaciliteazăo maibunăcirculație.Doarieșireadinoraș estemaiîngreunatăînmodexplicabildar șiastaîntr-oproporțiesuportabilă.

Aceastățarăinsularăafostvitregităde natură:estederanjatăzilnicdecutremure micidepământsauuneorilascarăRichter foarteridicată,taifunuri,tsunami,ierni foartegrele,veriinsuportabile.Pământul nuareniciunfeldezăcămintenaturale, piatra,lemnul,apașioameniifoartedotați șidisciplinațisuntsingureleresursecare aucreatJaponiaunicășideosebită,țara cuunadintrecelemaidezvoltateeconomiișicuunuldinnivelelecelemairidicate decivilizație.

Măvoiocupadecâtevaaspectecare determinădiferențadeconduităînrelațiiledintreoamenisaualeomuluivizavicu natura,justificândmodulîncareneexprimămcândnereferimlaaceastățară minunată,considerând-opurșisimplu „ALTĂLUME”.Japoniaestețaraperfecțiuniipedeoparteșiacontradicțiilorpede alta.Instinctuldesupraviețuirealunei populațiiexpuseînpermanențăvicisitudinilornaturale,persecutatădinpunctul devederealresurselornaturale,alclimei vitrege,acreatunmodapartederelații interumaneșinecesitateauneiorganizări riguroasebazatepestratificărișilegiclare denezdruncinatcareauevoluatdealunguluneiîndelungateșizbuciumateistorii.

CulturaOrezuluistălabazaîntregiiexistențeiarsupraviețuireaestelegatădeo inegalabilăsolidaritateșiconștientizarea roluluidistinctalfiecăruimembrualacesteisocietăți.Fărăacestcultaldisciplineiși alsupuneriilalegișitradițiistrămoșești, fărăcalitățilegeneticeexcepționaleale acestuipopor,Japonianuarfiastăziun punctdereferință.Timpdeomiedeani țaraaceastaafostmăcinatădeluptesângeroaseîntrediferiteclanurinobiliare. Tokagawa(deveniteroulnaționalalJaponiei)reușeșteaproximativînanul1600să centralizezeputereastabilindoierarhie foartestrictășieficientă.Straturilesociale suntfoarteclare:învârfulpiramideistă ShogunulcaredețineîntreagaputereeconomicășipoliticăapoiÎmpăratulcuo funcțiesimbolicășionorifică,urmatde Samuraii(nobiliapărătoridevotați)Țăranii careproduchranadebazăaîntregii populațiișiapoicategoriameseriașilorși acomercianților.Începeoerăpașnicăde prosperitateîncaresedezvoltăcultura (arhitectura,literatura,artele,dansul).Sute deani,japoneziinuauavutpropriascriereșiofoloseaupeceachineză.Abiadin sec.IXunaltmareînvățatKubo(devenitși elunerouvenerat)dăoorientarenouă traducândsemnelescrieriichinezeștiîn scrierefonetică,punândbazelescrierii japonezedeastăzi.

Celedouămariorientărifilozofice, shantoismșibudismstaulabazavieții spiritualealejaponezilor.Ambeleauajuns înJaponiatotdinChinașiauprinsrădăcinirapidînrândurileuneipopulațiiîn carenecesitateauneisolidaritățișiaunei colaborăriperfecteînsemnadefaptsupraviețuirea.Înconceptelespiritualeshantoisteșibudistealejaponezilor,omulface partedinnatură,caunîntregacăruispirit atingeperfecțiuneașinemurirea.Prin meditațieșiautopurificareomulevolueazăspreunnivelsuperiordeconștientizareșiînțelegereceeaceaduceîmplinirea șiadâncireadevotamentulfațădecomunitate.Săvorbeșticorect,săgândeșticorect, sătecomporțicorect.Acestaesteconceptuldeterminantalconviețuirii.Rezolvareaoricăreiproblemeparcurgeun adevăratprotocolrespectatcustrictețe, ceeacelaprimavederepoatepăreaexageratpânălastupizeniedarcareîntimp îșidovedeștecuprisosințăeficiența.Respectareafărăniciuncompromisaierarhiei,respectulvalorilorșionoareastau labazarelațiilorinterumane.Suntcunoscuteaceleceremoniizguduitoaredeharakirisauseppuku,acelesinuciderirituale înnumeleonoarei.Sămorifrumosprivind

cireșul(sakura)înfloareînseamnăînconcepțiaunuisamuraisăatingiperfecțiunea.Chiarșiaceastătradițiedeacultiva pestetotaceștisplendizicireși,nupentru fructelelorcidoarpentruceledouăsăptămânideînflorirepean,spunefoarte multînlegăturăcuînclinațiapentrufrumoscahranăsufleteascăaacestuipopor. Frumusețeauneigrădini,precumșiaranjamentulfloralcunoscutsubnumelede Ikebana,arepentrujaponeziunrolmai multdecâtestetic,esteunsimbol.Defapt nimicnuesteîntâmplător.Fiecareamănuntareimportanțalui.Chiarșiînceremonialulserviriiceaiului,gestulșimișcareaînalunecareaeitipicădeeleganță lentăliniștitoare,areosemnificație.Ceremoniile,cinstireaeroilorșiatrecutuluiistoric,atingereapurității,respectulcumândriealvalorilorspirituale,caracterizează acestpopor.Estederemarcatstilulminimalistalarteișialarhitecturii,caracterul sintetizantcaredăposibilitateainterlocutoruluideaintervenicupropriaimaginațieșitrăire.Cinenucunoașteconcentrareaprofundă,demaretrăireemoționalășiartisticăacelebreipoeziijaponeze cunoscutesubnumelede„haiku”(17silabe,treiversuri)?

Respectulșionoareasuntelementele cheiedelegătură.Aici,nusepuneproblemasăfiînșelatlaprețsausănufiservit cubunăvoințășiînțelegerepentrucă aceastăatitudinefacepartedinmodul tipicjaponezdeapercepeoamenii,face partedintr-ofilozofieexistențialăacărei exprimareogăseștiatâtînShintoistcâtși înBudism,celedouăformedegândire caredominăculturajaponeză.Țaraaceastacuoameniieiafascinatpefoartemulți istoricișioamenideculturădinlumeaîn-

treagă.S-auscriscărțidespreJaponiadar emoțiașiuimireapecareletrăieștipeviu, depășeștecumultcunoaștereapasivă. Amrevenitacasă,ne-afostdorde cuibulnostrudrag,Israelulnostruplinde contradicțiișiconflicte.Acestaestelocul pecarel-amadoptatșine-aadoptat,în carene-amrefugiatîntr-operioadă„grea” dinistoriaRomâniei,locpecarenul-am schimbacunimic,indiferentdeadmirația șiatracțiacătrealtemeleaguri.Totuși,încă nupotsămădespartdeJaponia,care ne-afascinatșicareși-alăsatadâncamprentaînsuflet.Amhotărâtsăîmpărtășesccititorilorșiimpresiireferitoarela câtevaaspecteistoriceimportantecare explicămodernizareașitransformarea Japonieiîntr-unstatdetipoccidental.Din anul1638întimpulshogunuluiTokogawa șipânăîn1868,cândîncepeînJaponia așa-numitaperioadăMeiji,aceastățarăinsularăaavuttoateporțileporturilorînchise.Amenințațidevapoareamericane utilatecutunuriamenințătoareșiînțelegândcănuvorputeafacefațălaasemeneaatacuri,japoneziis-auvăzutînsituațiadeaacceptaschimbăriradicaleîn abordarealegăturilorcuexteriorulși,ca urmareaacestuifapt,șiînstructurapoliticăațării.ShogunulTokogawa(descendentallungiidinastii),lipsitdesprijin militar,sevedenevoitsărenunțelafuncție.Aacceptatchiarpredareapașnicăa puterii,fărăsă-șifacăseppukudupăcum cereatradiția.Lichidareashogunatuluiși instaurareaconduceriiimperialeînJaponiaaadusmarischimbăripeplanpolitic: subordonareatotalăfațădeÎmpărat(rolul săutotușioarecumpasiv,maimultonorific)darmaialesfațădeinstituțiilede stat.Înanul1868,capitaladinKyotose

mutălaEdo,careprimeștenumelede TokyoiarînJaponiaîncepeunproces asiduudemodernizare,renunțarela uneletradițiideveacuri(rolulsamurailor, alshogunului,practicaseppuku-lui…). Poporpragmatic,disciplinat,foartedotat șiharnic,areușitînscurttimpsăfieoadevăratăconcurențăpeplaneconomicși politic,pentrucelemaimarișimaiputernicestatedinlume.Explicațiaalianței JaponieicuGermaniaînalDoileaRăzboi Mondialnuestedeordinideologicșinici teritorial(nuaveaniciuninteresînEuropa,ciesteourmareaamenințăriipe carejaponeziiopercepeaudinpartea Rusiei(cucareavuseserădejaconflicte militareîntrecut).Politicademilitarizare fanaticăaJaponieiînaniipremergători RăzboiuluiMondialaavutconsecințe dezastruoase.Comportamentuldeocruzimeindescriptibilăasoldațilorjaponezi înChinadeexemplu,constituieunexempludeparadoxcontrastantalacestui popor.Pedeoparte,preocupareapentru frumos,pentrupuritatespirituală,dragostedenaturășideoameni,pedealtă parte,violențașicruzimeaaduselaextrem.

Vreauneparatsăaduclacunoștința publiculuiisraelianșinunumaiunevenimentpoatemaipuțincunoscut.Chiune Sugihava,diplomatjaponez,asalvatmii deevreidinPoloniașiGermania,acordându-levizedetrecereprinJaponia.Portul Tsuruga,undeauacostatvapoarelerefugiaților,adevenitunsimbolalumanității. AiciexistăunMuzeușiunMemorialdedicateacestorevenimenteiarnumele diplomatuluiaprimitunlocdecinstela YadVaShemînIerusalim.

NupoțiveniînJaponiafărăsăvizitezi Hiroshima,unuldintreorașelevictimeale bombeiatomice.Oricâtsecautăjustificări legatedeiminențafinalizăriirăzboiului, deexperimentareaacesteiarmecumplite,deimpunereaputeriișiahegemoniei americanevizavideRusia(mareledușman),acestevenimentdistrugătorartrebuisăpunăomenireapegânduri.După cevizitezimuzeulcarepoartăparadoxal numelede„MuzeualPăcii”,deșicunoști dinscrierișidindocumentareconsecințelelui,nupoțigăsiniciojustificare.Nimic nupoateexplicaucidereaînmasăasute demiidecivili,casănuvorbescdespre urmăriledezastruoasealeradioactivității careauurmatzecideani.Sentimentul zguduitorcarem-acopleșitparcurgând coridoareleacestuimuzeu,afostasemănătorcuceltrăitlaBuchenwaldsauAuschwitz.

Estecutremurătorsăconstațiceanu-

meestecapabilOmulsăfacăaltuiOm.

Totuși,amplecatdinHiroshimacuun sentimentoptimist,deîncredereînBine. Esteincredibilcumacestorașarspânăîn temelii,afostrefăcutînamănunt,exact cumafostelinițial,cuaceleașiliniide tramvai,clădiriidentice,parcuri….șiremarcicuadmirațiegenerațiileviitoarede oamenidârzi,disciplinațișiînspecial adaptabili.

Aceastățarăinsularăesteîntr-adevăr olumedeosebităcarenuseamănăcu nimicșitotușiopartedinmine,poatecea mairealășimaipuținexplorată,dezbrăcatădeeducațieșideinfluențeexterioare, opartedinmiezulmeuseregăseșteîn aceastălume,întăcereacolectivăcarevibrează,încorectitudineafanatică(aproapeenervantăpentruofirecamrebelăși neastâmpăratăcaamea),înregulilestricteaproapeancestralecedominăfiecare mișcare,înesteticaminimalistăcareinvită lapropriacreativitate,înmodulunicdea căutaperfecțiuneașipoateșiînfaptulde acultivacugrijășidevotamentminunații cireșisakura.

Oricâtaicitisauoricâtțis-arpovesti, nupoțitrăisentimentulcuadevăratdecât pășindpestrăzileorașuluiaglomerat pestemăsurăalăturideoameniiaceștia grăbiți,saupealeileparcurilorîncarenimicnuesteîntâmplător,fiecarecolțișor avândosemnificație,fiindcreatpentrua exprimaunsimbolșipentruadăruisufletuluiîmpăcare.NaturaJaponieiestegeneroasăprinfrumusețedarchiarșiaceastă frumusețeesteînacelașitimpturbulentă

șischimbătoare.Locuitoriieiaudobândit înțelepciuneadeaprimiinevitabilul,dea seadaptaviețiiîncontinuitateaeischimbătoare,refăcândînpermanențăruinele, încercândînacelașitimpsăpăstreze neîntinatăpuritatea,înformaeiunicăși tipică.Oțarăacontrastelor:delicatețeși cruzime,pragmatismșiintuiție,raționalși spiritual...totulsecontopeșteîntr-untot unitarpecarenicinutrebuiesăîncercisălînțelegi,estedestulsăîlrespiri.

Desigureu,venitădinRomâniapentrucarepăstrezaceeașicăldurășiacelași devotamentdintotdeauna,mi-amcrescutrădăcininoi,paraleleaiciînIsrael, bineînțelesfărăsălesmulgpeprimele. Trăiescînaceastăaltălumepecareo iubescșioprețuiesc,alăturidealtgende oamenicucare,înaproapetoateaspectelemăidentific.Desigurvoicontinuasă explorezmeleagurinoiculocalniciadaptațiîmprejurimilorșiîmprejurărilorpe carecusiguranțădecelemaimulteoriîi voiiubișidecaremăvoisimțiapropiată așacummis-aîntâmplatdenenumărate oriîntrecut.Fiecarecolțdinlumeîmpreunăcuoameniicareîlpopulează,pecare l-amvizitatestefoartefrumos,nuexistă nimicînaceastălumecaresănu-mifi lăsatoamprentăvibrantăînsuflet.Nuam săuitcumamurcattrepteledelaMachu Picchuînfugă,cuoenergiedebordantă deșicredeamcăvoifihandicapatăfizic saucumampetrecutcâtevazilelao înălțimedepeste5000demetriînDeșertuldeSaredinBoliviasaucumamtrăit acumdoianiîncorturi,încondițiiprimitiveînBotswana,urmărindanimalesălbaticeînlibertateșiîntâlnindoameni minunațimaricunoscătoriainaturiiși credincioșieisauadmirândfiordurile PacificuluidinAustraliasaudescoperind curespirațiatăiatărealizărileșiperformanțeleunicealeChineidarnumaipuțin impresionantă,naturasălbaticădinmunțiiApuseniaiRomânieiculocalniciiparcă săpațiînstâncă,aparținândaltorvremuri saupicturileRenașteriiolandeze,precum șicelealeluiVanGoghsauKlimtșilafel decopleșitorIerusalimul,MareaMoartă, cetateaMassada,Timna...estefoartegreu săoprescenumerarea.Poateșidatorită anilordeexperiențășiacumulărilorpersonale,modulîncareamperceputexperiența„Japonia”aadusunplus,mi-a adâncitmoduldeavedeaînjurulmeuși maialesdeapriviînpropriapersoană. Paradoxal,deșiexperiențatrăităsepară japoneziidetotrestullumii,peminem-a apropiatșimaimultdecredințacăomenireaînesențaeiesteunimens,infinit TOTUNITAR.

Înviațăairareoriprivilegiuldeate întâlnicucelcaren-aipututsăfii! Așal-amperceput,delabunînceputșipânălapreagrabniculsfârșit,pe AdrianBerinde,artistulrebelșidesăvârșit înrebeliuneaasumată,careamărșăluit prinarteînsemnându-șipentrueternitate legăturilecupictura,poezia,muzicaori teatrul.S-anăscutlaOradea,pe04mai 1958,aabsolvitȘcoaladeArtePlasticedin Cluj,șicamatâtseștiedinprimapartea viețiilui.În1982sestabileșteînElveția, undetrăieștedinpictură,ceeaceștiasă facăcelmaibineatunci.Expuneîndiverse orașe,cuprecădereînțaraadoptivă,dar șiînFranțașiStateleUnite,iarcaunimboldpentrucreațiaviitoare,lucrăriledin primaluiexpozițies-auvândutintegralîn câtevazile.Picturaluiestesurprinzătoare, depășeștecadrulrealitățiiîntr-oevadare continuă,realitateînăuntrulcăreiaautorul seregăseștedoardincândîncând,șiasta pentruatreceîntr-oaltădimensiunea existentei.

TotașapareșiîntoarcerealuiAdrian Berindeînțaradebaștină,undevaînființa,imediatrevenitlaCluj,studiouldeînregistrăriTaurus-,,obisericăundese creeazămuzica“,dupăspuselelui,poarta omuluispredivinitate,deasupracăreiaa căutatmereuunUniversmultmaicuprinzătordecâtînțelegereaînsăși.Aiciva edita,în1995,șiprimulsăualbummuzical,Absent,peversuriproprii,muzicalui dovedindu-se,cașipoeziamuzicii,oderutantăapercepțieiartistice,oproiecție nedefinităaartelordinangoaseleomului prinmrejeletimpuluiînlimpezimeacerului.Ambelevindintr-oadâncimecarea traversatviațașigraviteazăpeospiralătot mailargădincolodeea,încăutareaoglinzii sufletuluiîncarearfiposibilăregăsirea celuisinguraici,pepământ,unde,,nu trăieșticâtpoțisăfii!“.

DacăpicturaluiAdrianBerindeesteo explozieafurieiomuluiînfațauniver-

Por\idelumin[

codruțrAdi

surilorînchiseprinpredestinare,revoltat pânăladesfigurare,atâtaformeicâtșia culorilor,poeziapecaresepliazămuzica luiesteunbalanscontinuu,asimetricînsă, întrelirismșimeditație,întreexperimente șișabloanesparte,iarexpresiaevidentă esteuna,,manifest“.Muzicarezultatăeste desăvârșireaposibiluluidintrearte,luminacomunăcareîlscoatepeomdinel însușiprinrevelațiaei,apropiindu-ldedivinitate.Într-opermanentăreinventare, albumeleluis-ausuccedataleatoriuîn timp, Negrudefum,1996, Vertical,1998, Captivîninutil,2001, Albaștridupăploi, 2003, Azil,2011, Atâtdebine,2015, Arcan, 2017,fiecarepersonalizatdupăstărileexistențiale,constantăprovocareaviețiilui.

AdrianBerindes-aluptatanide-arândulcuuncancerîncăpățânat,pentrucare afostdemaimulteoriinternatînspitaleși clinicidinRomâniașiGermania,aavut propria-ibătăliecudiabetul...Pentrucei carenuștiu,arămasînurmaluibrevetul deinvențieșiproducțieaunuiînlocuitor depâinepentrudiabetici,proiectîncarea crezutșiîncares-aimplicatcutoatăființa lui.Acest,,substituithipoglucidicalpâinii” denumitArunaBeneficaseproducede maimulțianilaComarnic,loculunde Adrians-aretrasîn2012.Așaamavut șansasăîlîntâlnesc,maiapoisă-mifiealăturilacâtevaevenimenteliterar-artistice petrecutelaSinaia,lansăridecarteșimai alesMaratonulpoeticdelaCasinoSinaia, în2016.Totpeacestemeleaguril-am văzut,dinpăcate,șioultimădată,cu puțintimpînaintedeaplecadintrenoi, caoreîntoarcereîncosmosulcăruiaa aparținut,parcă,maimultdecâtpământului,conștientizândporțiledivinitățiiprin careserefugiazăceialeși,lăsândînurmă truditoriicondamnațilaorbecăireîn căutareasensuluivieții.

,,Luminasevedecelmaibinedinîntuneric“,spuneAdrianBerindeîntr-unul dintextelesale,unaparentcontrastde planuriîncăutarealiantuluidintreartele pecarele-aexploratcuprofunzimeasufletuluipentrualedesăvârșiînexpresivitateanuanțelor.Poatecădeacolose poatevedeașicineneconduceviața, atuncicândnoidevenimneputincioșiîn fațaei,saucândexistențanoastrăesteab-

sorbitădeforțeleuniversului.Balansul omuluiîntreceledouăcoordonateexistențialealespațiuluiinsuficientsieși,tot maievidentîntr-oparte,esteprefigurat depicturaluiAdrianBerinde,regăsinduseîntextelepoeticeșimuzică,suboaltă reprezentare.Elementulprincipal,repetat încontinuumaiapoi,omulîntoatăgoliciunealui,figurativșidepersonalizat,este proiectatdinrupestrulprimordialîntr-un viitorpecâtdeimprecis,peatâtdenedefinit.Poateastal-arfideterminatpeFlorianPitișsă-lconsidere,,unartistal renașterii“peAdrianBerinde,cuocazia lansăriialbumului,,Captivîninutil“,îninutiluluneiexistențecontrolatăaltfelde gândurileocultealeceluilalteupecare, fiecăvremoriba,nu-lputemrespinge decâtdacănerecunoaștemînvinșiidestinului.NucredcăafostcazulluiAdrian Berinde,martorconștientalrenașterilor succesiveprinartă,alcăutăriiinfinitului propriușialceluiuniversal,pentruale puneîncomuniunespirituală,într-unundevanumaideelștiut.,,Numămaitrezesc,voirămâne-nvisulmeu“,maiconchideel,într-unvisproiectatcosmogonic, cugalaxiibănuiteșiretrăiteîntr-osumedeniedesimțiri,deemoțiiartisticepecare le-aîmpărtășit,generos,celorlalți.S-aexprimatcelmaiconvingătorprinmuzică, într-unconcepttotaldeprezentareaudiovideo.M-amîntrebatdemulteoricucine l-așputeacomparasauasocia,camuzician,convenindtotde-atâteaoricăeste unicînfelulsău,într-unstilexperimental folkalternativsprenewage.DelaDonovanpânălaPeterHamill,șidelaTomPetty pânălaTomWaitss-atotexperimentatîn aceastăzonăamuzicii,fiecarestatornic credințeiartisticeproprii.NiciAdrian Berindenus-adezis,promovândșislujind omuzicălagranițatimpuluiposibilcucel virtual,pediversetreptedeacuitatepână ladizolvareaînneant,dupăoadulmecare progresivăadivinității.Albumulluireprezentativconsidercăestecelamintit,,Captivîninutil“,orealizaremuzicalăcondiționatăparcădeversurilesurprinzătoare, aproapeșocanteuneori,pentrucineva nefamiliarizatcucrezulartisticallui Adrian.Tocmaigreutateaacestortexte,de imagineșidecodificareamesajuluiexis-

tențialconținut,l-audeterminatprobabilsăeditezeocarte,purtândacelași titlu,cutextelerespectiveșicuceleale albumelorprecedente,darșicualte texteinedite.Varepetaprocedura,în 2017,cuvolumul,,Dumnezeurâdesingur“.

Caodelimitarecarepropulsează poeziadeasupramuzicii,obligându-tesă întorciclepsidraartistică,maiapoi,pentruareîncepemuzica.AceastăpendulareesteonecesitateintrinsecăînreceptareaunitățiiartisticealuiAdrianBerinde,telașifuratdepoeziepentruate trezimuzica,șiinvers.Așas-arfiîntâmplatșicuel,furatdeviselepecareșile-a plimbatprinviațăfărăsălegăseascăloc depopas,auajunsîmpreunăînveșnicia cerului.Darle-afostcredinciosîncăutareadesăvârșiriiprintoatecotloanele artei,chiarșiînzonateatruluirealizând regiapentrudouăpiesereprezentative, ,,Eușicâinele“,(dupăMateiVișniec)și ,,Salonulnr.6“,(dupăCehov).Spectacolemanifest,încareseregăseștespiritulsău creativ,novatorșiinedit.Onouăviziune adrameiexistențialeaomuluimodern, proiecțialuiîncelălalteuposibil,pede -o parte,și,pedealta,înoglindaconștiinței dincolodecarerămânem,,prizonieriîn abisulproprieinoastrefântâni“.Dramă pecareAdrianBerindearesimțit-odin plin,catrăireșicamotivațieacreației, darșicapătalcăutărilorideatice,acolo undes-auunitîntunericulpământesccu luminadivină.Peacestedrumuriîntortocheatene-amintersectatdecâtevaori, zăbovindafinitățilorșipreocupărilorcomune,primașiultimaîntâlnirefiind memorabile,prinrevelațiarecunoașterii și,respectiv,printragismulrevederii dupăultimaluideplasareînGermania. Maidegrabăsufletdecâttrup,rămăsese acelașipartizanaloptimismului,încrederiișisperanțelormolipsitoarecaaltădată.SeîntâmplalaSinaia,unlocdecare s-aatașatîntretimp,dardespreacăruiinspirațielagranițadintreluminuamai ajunssăseconfeseze.Resimțeanenumărateletunelurișiporțiexistențialeși artisticeprincare-șiurmasedestinul, rămasafectivlegatdeCluj,poatecăde acoloîncepuseMareleArcanalartistului.Printr-unuldinacestetuneluriaplecatfărăîntoarcere,printr-unadinnenumărateleporțideluminăpecarele-adeschisprinartasa.Aplecatseninșizâmbitor,caunînger,vreausăcredcăpentru a-șicontinuacreațiașipentrucaDumnezeusănumairâdăsingur.

De-alungulanilor,printreceicareautotexpuscreațiilelorartisticelaGaleriaRegalăCasinoSinaia,seregăsesctreipictoridinTârgoviște,fiecare înpartepersonalitateputernicăînpleiadaartiștilorplasticicontemporani.Vincuamprentepicturaledistincte,oricumarfipriviți,prinindulgențaochiuluiartisticsauanalizândamănunțitlucrărilelor,delatematicălatehnicășimotivație. Așacă,negăsindaltmoddeasociere,i-amgrupatîntr-o,,Școalăartisticătârgovișteană",considerândcăceipornițipedrumurilecăutăriidemodeleorirepereîn artă,auceînvățadeladomniilelor,MihaiȘerbănescu,GrigoreStanșiCorneliuDrăgan-Târgoviște.

Primuldintreei,născutîn1956,laTârgoviște,esteșiprofesorlaȘcoalapopularădeartădinlocalitatearespectivă,iarconstatarealui,didacticăprobabil,cum că,,învățarealimbajului(artistic)sefaceîntimp,dupăcarepoțiajungepictorsau doarbuncunoscător",poatefiînegalămăsurămotivațieșiidealartistic,darșibarierăînlocdefiltrualexprimăriiprinartă.Oricum,punctuldevederealunuipictor matur,coptînexpresie,stăpânpetoateraporturilesalecupârghiilecreației,consolidatepelunguldrumaldeveniriiartistice,începutlavârstade13ani,cuprimele cursuridepictură,lașcoaladeprofildinlocalitateanatală.Sevaîntoarceaici,ca profesor,dupănișteanidestudiiprinstrăinătate,pentruaîmpărtășicunoaștereași experiențapicturiicelorpornițisă-ideslușeascătainele.Pânălaconștientizareaprincipiuluidivinalcreației,omulintrinseccreatorsemanifestăoscilant,întreideeși imagine,iarintervențiaprofesoruluiestedeterminantăînacestpunct.Creațiaartisticăadevăratăesteaceea,,caredeschideferestreleminții",maispuneMihaiȘerbănescu,darlaelprimabarierăpeacestitineraresteabstractulformalînlucrări ridicatedeasuprarealului,într-oviziunemodernăamisticului,nicideclaratăfățiș, niciascunsărecunoașterii.Într-omarevarietatedeteme,dinpunctuldevedereal creatorului,dincolodealceluicareexperimenteazăîncă,MihaiȘerbănescuaredarul deasurprindeculorileșiformeleașacumleoferăDumnezeucunoscătorilor,celor sensibililavăzuteleșinevăzutelelumii.

Căutareasurselordeinspirațieîncepe,deobicei,pedrumurilecontinuitățiideschizătoaredenoiorizonturi,saucuproiecțiialetrecutuluiperceptibilîntr-unviitor

codruțrAdi

±coaladepictur[ delaTârgovi§te

posibil.Ciclul,,Spiritulpietrelor",deexemplu,pleacădela,,Ghicitoruldepietre"alluiMirceaEliade,precedândalteciclurisimilaredoartematic,,,SpiritulBucovinei"sau,,SpiritulMunților Apuseni",încareloculpietreiesteluatdelemn.Cultulformelor naturalecarenupotfiexplicate,doarvăzute,caatâteamotive artisticedeneînțeles,posibildeafitranspuseșitransmisealtora prinfiltrulautorului,rămânetotușilaîngăduințaconsumatoruluideartă,fieelsimplucuriossaupasionat.CeeaceseevidențiazălaMihaiȘerbănescuesteabordarea,,lumiineștiuteasatelor românești",acoloundeoameniișilocurilesuntmaiaproapede divinitate,undeartistuls-aîntorsmereudinperiplurilesale,organizândînmijloculnaturiinenumăratetaberedecreație.Convențiitradiționaleîntreartiștișioperelelor,convențiitaciteîntre creatoriideartășireceptoriiei.Făcândlocunuialtpictortârgoviștean,GrigoreStan,atipicînfelulsău,care,fărăsăfieînprim planulcreațieiproprii,surprindemaimereuculucrărifixateprin culoricernutedeoriceagresivitate,indestructibiloptimiste.Originalitatealuiesterecomandatătocmaideaceastăreprezentare delocdeformatăarealității,darînnobilatădeculoareaniciodată excesivăînbalansulimaginii.Amdiscutatdemaimulteoripe seamapicturiilui,nunumaiuncultpersonal,,,singurullucrupe careștiusă-lfaccusfințenie",dupăspuselelui,darșiuniculmod desupraviețuire.Picteazădinvremeacopilăriei,începândcupicturadebiserică,picturădupămodele,fărăsurseinterioareesențialedeinfluență,careîșivapuneoarecumamprentape activitateaartisticăulterioară.EvidentcăGrigoreStanși-agăsit, maiapoi,drumulprinartă,credințaaceeacefacedinhardumnezeiesc,alegândcamotivedecreațietotcepareafifost,întâi detoate,creațialuiDumnezeu,omulnatura,biserica.Acest drum,delaimitațielaidealizare,seopreșteuneorilanivelul imaginiicaproiecțiefrontală,fărăunghiuridevedereabrupte, pentrucareceptareaacesteiasănuimpliceintrospecțiide adâncime.Poateestechiaruncrezartisticdeliberat,saucondiționareaexistențialăpropusăprinartă.Dacăpoeziaîncheagă ideile,picturaartrebuisăconcentrezesimțurilevizualedirectpe imagineacreată,delasimplitateamotivațieipânălaunitatea structuralăacreației,fiedoarunitatestilisticăproprie.Grigore Stanși-aîndeplinit,progresiv,acestdeziderat,dedicându-seîn totalitatepicturii,cadovadăsuntșiceletreiexpozițiidiferitepe carele-aavutînultimulanlaGaleriaRegalăCasinoSinaia.

AșadăugacelordoipictorioriginaridinTârgoviște,unaltul stabilitîntretimpînorașuldâmbovițean,rememorândtotodată naștereapeacestemeleaguriapictoruluiNicolaeGrigorescu,ori lungulpopasalluiGheorghePetrașcu,dinaceeașibreaslă.Este vorbadeCorneliuDrăgan-Târgoviște,născutîn1956laBucurești, stabilitdin1981laTârgoviște.Încăuninginercare,îmbrățișând artele,atrecutșiprinlumeagazetărească,dreptmembrufondatoralziaruluilocal,,GlasulCetății".Custudiiindividualedepicturășidesen,adebutatînaceastăzonăcubenzidesenateși graficăsatiricăprinrevistelevremii.Areuncurriculumvitaeimpresionant,cumultezecideexpozițiipersonaleșidegrup,în țarășiînstrăinătate,încununatecupremiipestepremii.Tehnica luipreferatăînpicturăesteacuarela,pentrucăaceasta,,combină deopotrivăpasiuneașiprecizia,însurprindereamomentului ales".Întâlnimlaelunamestecechilibratdetemeartistice,formulafinalăfiind,defiecaredată,amprentadeculoarecucare îmbracăformelereprezentate.Unpictortrebuiesăfie,înaintede toate,unfoartebundesenator,iarCorneliuDrăgan-Târgovișteo dovedeștecuprisosință.Schițainițialăesteesențialădinpunctul devederetehnicallucrării,cudeschidereevidentăaimaginației șipoziționareaeiînsfereleînaltealecreației.Număsurprinde

aplecarealuispreacuarelă,otehnicăaltfeldoarcontextual folosită,corelândperfecționismulcreativcuimaginațiașifantezia,într-ospontanărelativitatecuidealulartistic.,,Acuarele melesuntniștecopiialesufletuluișidispozițiilor",spuneCorneliu Drăgan-Târgoviște,darînreciprocămăsurăartrebuisăfieși provocărileacestoraînraportcuimplicareaartistului.Nupoți faceartăfărăsăfiipasionatdeacestlucru,însă,pedealtăparte, pasiuneapoatedeveniocorvoadăasufletului,regăsitparțial prinactulcreației.Niciconfortulspiritualnecesarcreației,invocatdepictor,nucredcăestemereucelmaipropicemediude lucru.Poatedoarrodnic!

L-amîntâlnitdecâtevaoripeartist,laSinaia,amîncercatchiar să-ldescosînanumiteprivințealededesubturilorarteisale.Aevitat,parcă,anumitedetaliidepeopozițiecerebralășidistinsă,a unuiartistbineancoratînlumeadinăuntrulșidimprejurulsău.Expozițiilepecarele-acreatșipecareamavutșansasălevăd,m-au impresionatdefiecaredată,prindiversitateatematică,delaflori pânălatememarine,delaportretelamotivereligioase,darmai alespeisajeleimpecabilrealizate,ocromaticăriguroasăsaudiluatăînlumină,dupănevoiaemoțieiartistice.Suprapunerea,peste schițainițială,esteadevărataluiartă,într-unacordcontrolatal tonurilorcuformele,alcontururilorparțialdefinitesauacoperite deculoare,atâtcâtsădeavaloareartisticăimaginiicreate.

Îiurmărescîncontinuarepeceitreipictoridâmbovițeni, așteptându-isătreacămuntelespreSinaia,cutoatăîncărcătura lorartistică,pentrunoiîntâlnirisufleteștișirevelațiispirituale.

Misterulfrumuse\iitransilvane

elenAAbrudAndespreflAviuslucăcel

Situatîntr-ozonăverdeaorașului,atelieruldelucrual pictoruluiFlaviusLucăceladăposteștelucrărilerealizate îndiferiteetapedecreație.Lucrăriledinultimaperioadă încearcăsăsurprindăuniversul,binecunoscutdecătrepictor,al satelordinTransilvania,unspațiucareșiacumparemaipuțin cunoscutșimisterios,fiindunspațiupopulatculegende,mituri șiîntâmplărifantastice,încădinEvulMediu.Înlucrărilesalepictorulașeazăstraturideistorieșicivilizațietradițională,păstrată încaseleșiobiectelevechi,înbisericiledelemnșiînpeisajulfabulos,aproapeneatinsdepracticilemoderne.

Înlucrărileexpuseanterior,pictorulaglutineazăfragmente colorate,abiaschițatealelumiisatului,unsatinvadatdeideile șiobișnuințelecontemporaneității,punândaccentpeîmbinareatradițieicumodernitatea.Acum,încelemairecentelucrări, artistulrămâneconcentratpespecificulsatuluitransilvan,încercândsăprezinteîncolajelesaleelementecaremaipăstreazează substanța,culoareașifrumusețeaobiectelorcreatecândvade mainileunoroameniharnicișitalentați.TablourileluiFlavius Lucăcelneîncântăcufragmentedincaselevechișisiluetele turlelorgoticealebisericilordelemn,amprentacolorată,specificăapeisajuitransilvan,obiecteieșitedinuzsaufolositedoar pentruaconotatrecereatimpului,fragmentedeștergareșițoale (cuverturi)țesute,debroderiișidantelevechifăcutedemâinile harnicealfemeilor.Privindcuatențiedetaliilesugeratedeartist, înțelegemcăvaloareaacestorobiecteconstănudoarînperfecțiuneaexecuției,cișiînfolosireaunormodeleautentice, specificeacestuispațiucultural.Pictorularegrijăsăpăstreze formeleșiculorilefolositedemeșteriimaivechi:albastrul perețilorcaselor,lemnulnatur,culorilepreluatedincromatica peisajuluitransilvancareuneoriiesdintablouri,seașternpe rame,etalândtonuriintensederoz,albastru,movsauauriu. Prețuireadecaresebucurauobiectelelucratedemânășicreatoriilorestevizibilășiacum,lasutedeanidecândaufostcreate, înperfecțiuneaformelorșiîndetaliisurprinzătoare,preluatede artist,careleașeazăîntr-oaurădesfințeniesugeratăprintușe fine,aurii.Pentruaîncadrapeisajulnatural,exuberant,parcă neatinsdemânaomuluișivariateleartefactealeacesteilumi sofisticate,pictorulalegesăfoloseascăramedeferestrevechipe

carelereparăcugrijă,leșlefuieșteșilepicteazăînacordcuaspectealerealitățiicareprindeviațăînpânzelesale.Astfel,lucrărilesaleparferestredeschisespreolumecaremaipăstrează urmeleviețiicepulsaodinioarăintens,înspațiultransilvan.

Înplus,prinnoutateademersuluisăuartistic,FlaviusLucăcel sugereazăinterferențeșiconexiuniprincareajungepânălanoi întreagacomplexitateasatuluitransilvan,careîmbinăvechile tradițiicurafinamentuloferitdeinfluențeleșicorespondențele acestuicolțdelumecusensibilitatea,culorileșiobișnuințele spațiuluiculturaloccidental.ÎnlucrărileluiFlaviusLucăcelîșiface locamintireatradițiilorvenețienedeaascundefrumusețeași identitateafemininăsubmăști,subîmbrăcăminteaelaborată, substraturifinedemătase,broderii,danteleșivoalurifine.Astfel,esențaspațiuluitransilvanestesugerată,darșiascunsăoarecumdepictorsubstraturideculoareșidantelurivechi.Pictura salasăprivitorilorplăcereadeaodescoperi,fiedândlaoparte stratuldantelat,fiestrăduindu-sesăghiceascăprezențafrumusețiiprinochiurilededantelăfinășisăpăstreze,neatins,misterulfrumusețiitransilvane.

Anotimpuri

emillunGeAnu

aiureapatruanotimpuri, cemătotzideștideviuînaceastă parascoveniedebisericăasocotelii propovăduindu-midespreanotimpuri deparcăarficelepatruEvanghelii?

anotimpurisuntcunemiluita,oho multeden-arputeasăleținăminte nicideșteptulăladecalculator, multecafireleierbiiunuistadion, sevedecăn-aivăzut expozițiaDalieiBialcovski nicimăcardinavion, geabate-nfuriicănu-țidaudreptate totagitându-teașacaunșacalîncușcă, iavezisănucazidinbalcon

bachiarși-atuncicândreîntâlnești unulșiacelașitablou edefiecaredatăunaltanotimp unulcutotulșicutotulnou, cănupoțiținevremea-nfrâu șinutescalzidedouăoriînacelașirâu, cumsădebitezprostii,HeraclitdinEfes erafilozofgenial,nuvreunbou rumegândtoatăviațadoarștiriAgerpres nuziceavestitulObscur„pantarei”? adicăteleavremeaeapăcurgătoare, lecarăcueapetoatelavale,pricepi deundeșisevădpicturiledumneaei caprintr-ogârlăcefierbesubsoare

suntașa,cumsă-țizic,fluideșistrăvezii precumapelegândiriiunduindu-șialgele, se-amestecă-nelegalbenulluminiicu verdeleșiroșul ei,papagalpedracu, cesteagafrican,fugid-aci! adicăvegetalșianimallaolaltă,mă, chimiaviețiipornitădecăldurasoarelui, căgeabazicefranțuzulpeltic „apăvie”dacățuicanuefiartălaibric soareleetotul,de-aianugăseștiacolo niciurmădealbastru, doarcascadășivijeliedelumină, pânășicaluldumneaeiportocaliumăiastru totunsoaree, „codportocaliu”cumzicdeștepțiiăștia, înrestnicăierinuvezinopțiculună domeniulhoțilorși-alluiFantomas casănumaizicdeastronomișipoeți romanțioșibântuițidenălucicuzâne,

adioalbastrullacalluiEminescu ce-icutremuraluntrea, aiadefacșmecheriilașcoalăbășcălii cumcădefaptaltechestiioclătinau poetulvisându-secugagicaluiețetera, lestăminteadoarlaporcării

albastruleneomenesc,dinaltălume, nudegeabablestemăarmencelelațară „vedea-te-așpurtândalbastru” doliucarevasăzică,lumeaîngerilor nemișcatășirececaApaSâmbetei, pecândpoemeleasteaacvatice unduitecupensulasuntexactviceversa șivorbescdehidrodinamicaviețiiaici nudespretenebre

precumfostafabricădepompeAversa ucisădeconcurențapompelorfunebre

privindu-letesimțicapeplajălamare, culorilese-amestecămereucaleidoscopic iartute-ncălzeștilaelecașopârlalasoare și-țiviermuiescînscoicaurechiiecouri amintiriînotândcontracurentului înapoispreizvoare

eifleoșc,acuarele,aia-ispălăceală, lepicteazăcuvopseluriacrilice lasă,nu-țimaibatetucapu-nzadar, arfitotunacua-ncercasăcitești înliterechirilice ziarul Sportulpopular

mailipseasă-micerivreocomparațiecu sălbăticiaculorilorpurealefoviștilor revoltațide-atâteaîmpestrițăriimpresioniste, căareșidânsauncopaccaoexplozie cefacețăndăriculorile, Strigătulgrădinii, darcucioburimari

iarcândmaigăseștișicâteunarboreînroșit edoardinpricinarăniloracestorveterani aiRăzboiuluicuTimpul, cănudeflorilemăruluipoartănumealde Veteranul, Decorațiilesupraviețuitorului

sau Coroanădeasupralumii, darchiarșiacelecoutrandafiriu ealtoitcomplementarcuprăzuliu cadialecticanegăriinegațieiadică, nucaArmataRoșie demaivădșiaziîncănemțiisteleverzi cândîipocnescînscăfârlie amintirile

bachiarșiofemeiecutrunchidecopac poțivedeaundeva, cănimicnusecomparăcudrama lupteifemeiicuTimpul,disperareaei atuncicândîșiaudescoarțatrosnind subșenileleanilor șinumairămândindânsadecâtrădăcinile lafelcumarrămânedintr-unsoldatdoar bocanciiculabelepicioarelor, las-oînpacepeEcaterinaTeodoroiu căn-aretreabăcucevorbimnoiaci, edinaltregimentdevorbe

eispanac, Anotimpurile luiVivaldi șicedacă-stotpatru, vădcăvreimusaisă-țicântție-nstrună, păicetreabăsăaibălăuta cuvăzuta, etocmaiinversulei, pealealepoțiauzinumaicuochiiînchiși pecândmuzicagândurilorcompusăde Bialcovskioauzidoarcăscândochii oftalmologic, număluapeminecuVivaldideparc-arfi directorulinstitutuluimeteorologic

ia,gatacircul,cemaitura-vura, vădcă-mirăcescacileadepomanăgura cuconferințedespreartevizuale iartu-miscoțiochii cualeaSfintePatrualetale, eibine,bravoție,măPitagora dacănuamcesăte-nvăț, atunciadioși-unprazverde țin-temaidepartebăț, vădlimpedecăorice-așface rotundulmărceldinlivadaraiuluimușcat nu-lmaipotreconstituișipace dintr-uncappătrat

DaliaBialkovski,Expozițiaanotimpuri,vernisaj15mai2023,râmnicuvâlcea

Tiff22 –fulgura\iicinefile

AlexAndruJurcAn

AșteptfestivalulTiffexactcuemoțiacucareașteptam Crăciunulîncopilărie.MăîntrebcumararătaClujul fărăfebraTiff-ului,unfestivalambițios,careagităcinefiliisprecontroverseideaticeprelungite.Broșurisubliniate,adnotate,nopțidestuldealbe,nostalgiiderigoare…Totulîncepe cuaparițiaafișuluiemblematic,apoisepuneînmișcareopublicitatebogată,rafinată,îmbietoare.Butaforianaștecăsuțeși birouriefemere.CasaTiff,voluntariamabili,concerte,dezbateri, terasecompozite–iatăsublimulcâmpdebătaiespirituală. Rămâneșiurmasnobismului,însensulcăunfilmdelaTiffare spectatorigrămadă,darcândacelașifilmintrăînrețea,vedem doarcâțivaspectatoriînsală.

Intrula Oamenidetreabă dePaulNegoescu.Unfilmreușit, untitluironic,unpolițistatipic–interpretatmagistraldeIulian Postelnicu,unactorînplinăascensiune.Aici:mersmoromețian, mustațalăsată,buzedezabuzate.Subaparențefierbecorupția. Finalul?SoluțiecontravenalitățiidetipTarantino(baiadesânge).

Maresuccesdepublic:filmul Carbon dinRepublicaMoldova, regizatdeIonBorș,cuDumitruRomanșiIonVântuînrolurile principale.Suntemîn1992,înperioadarăzboiuluidepeNistru. TractoristulDimadecidesămeargălarăzboi.Descoperireacorpuluicarbonizatschimbătotul.Asistămlaotragicomedie,lao satirăhilară,undedominăabsurditateaumană.Preotulsfințește omașină,primarulelingușitor,crizaenergeticășidrumurilemizerabilesuntprezente.

Amtrăitșidecepțiicinefile,desigur.TudorBotezatuapreluat delaCameliaPopafrancizacu Pup-o,mă! șiarealizatunpenibil Ouăle,francezașiardelenii,cufirnarativîncâlcit,umorchinuitși... ogăselnițăciudată:dincândîncândseîntunecăecranul,pecare foșnesc„puricii”depevremeacaravanelor.Săfieopropunere stilistică?

M-aduruteșeculunuifilmașteptatși...„trâmbițat”– Mammalia deSebastianMihăilescu(nuuitdocumentarul Pentrumine tueștiCeaușescu).Credcăamvăzutdestulefilme,știuceeoniricul,suprarealismul,daraicistructuraeputredă,câteosecvență dureazăminuteînșir,fărăjustificare.Discuțiipuerile,plate,ritualurifastidioase.Nuconteazăcăunpenisadispărutoricăbărbatularămasînsărcinat:nusetransmitenicioemoție. Cui prodest?? Câțispectatorivorfiîntoamnă,cândfilmulvarulape ecrane,dacăacumeipărăseausalarândperând?

...Amașteptatcusufletullagurăsăvădfilmul TriangleofSadness deRubenÖstlund,premiatlaCannescu Palmed⁾Or anul acesta(2022).Cerăsfățcinefilșicefilmnebun,puternicșistrălucitor!Ceproastăinspirațieauavutfranceziitraducându-ititlul ...Sansfiltre (adică fără...). Noiamrămas,cumerașifiresc,la Triunghiultristeții. JoacăînfilmCharlbiDean(Yaya)(amuritanul acestala32deani...),HarrisDickinson(Carl),WoodyHarrelson (căpitanul),ZlatkoBuric(Dimitri),DollyDeLeon(Abigail).

Cefaceregizorul(amairealizatși TheSquare și Forcemajeure)?Îicriticăvehementpecei„mari”șibogați,tronândanarhic într-osocietateconsumeristă.Frumusețeașibanii,superficialitatea,spoiala,aparențele.Ceseaflăsubhaineleluxoase,pecare seodihnescdiamantele?Vomășirahat...Urmeazăonecesară demonstrație,greudeprivitdecătreceisensibilișifragili.

Înprimaparte(dinceletrei)suntemderutați,nuștimîncotrovomfiîndreptați.Uncuplu:frumoasaYaya, influencer,cu activitateasiduăpeinstagramșiCarl,copleșitdecastingurilela careparticipăfrecvent.Vorbesclainfinitdesprenotadelarestaurant...cinearfitrebuitsăachite...Înțeleg:lumeabanilorșidiscuțiipenibile,monotone,ridicatelarangde modusvivendi de personajeleînsele.Filmuleunpamfletsulfuros,oparabolă asupracapitalismului,ofabulădemențială,insolită.Secriticăsocietatea,darșipsihiculuman,cutoateslăbiciunileinerente.O lumeridicolă,axatăpemăștilesocialecondescendente.Incredibilcumînfilmcoabiteazășarja,sarcasmul,ironiașiparodia. Spune-micemănânci,casă-țispuncebaniai!Comediesatirică, satirăgrotescă.Putemrâde,dardegetulmoralizatoratenuează veselia.Odoamnăcrispatăcriticămereuvelele,căsuntmurdare (darnicinuexistăvele,evascumotor!),iarCarl,într-ovigilență penibilă,îlreclamăpeomuldinechipaj,careși-adatcămașajos. Așada,preocupărimajore!

Acumsuntempeyacht,ecroazieradeluxșicinacăpitanului.Feluriexoticedemâncare,înprim-planrevelator.Șimultă șampanie,desigur.Excese,josnicieșimediocritate.Luptade clasă?Căpitanulșioligarhulrussedueleazăîncitate.Capitalism vs.comunism.Efurtună,vinedezastrul,darlornulepasă.Cei bogațisuntsupușidecătreregizorlaunadevărat jeudemassacre. Nu,aicinueTitanic,eoerupțieaveceurilor,oexploziede excremente,devome,totulpemuzicădepian,înacorduripunitive,inundândresentimentar.Urmeazăparteaatreia,insulași sărăcia,foamea,plăcereadeafurasticksurișicevacaîn Împăratul muștelor.Potopuls-aadeverit.Femeiadeserviciudepeyacht (Abigail)îșiimpunestatutulde...regină.Roatase-învârtemereu, într-unvalsgrandios.Rolurileseinversează.Cenufacipentruo bucatădehrană?Îțivinzitrupulșisufletul.Cevoiamsămaispun? Înfiecareparteexistăunsunetrepetitiv(musca,plânsetulcopilului,țipătulmăgarului).Chiarșimuzicaaretreinotereiterate...că doartitlule... triunghiul!

Iesdinsaladecinema.N-osăcredeți!Laușăerao...femeie deserviciu,cumopulmagicînmână.Decem-aprivitpieziș,că însalăammâncatdoarcartofiprăjițidelacartofisseriacinematografului??Săfieeaodoamnă... porte-parole?

Excelentfilmul Ladrumcumama deHilmarOddsson.După cemamaceadominatoaremoare,Jonopropteștepebancheta dinspateamașiniișioducespresatulnatal(eradorințaei).Chiar dacăemoartă,eavorbește.Acceptămimediatconvenția.Mama moartăefardată,machiată,darmereureproșează.Oprotecție otrăvităcareadistrusviațaluiJon.Stânci,fiorduri,pustietate. Oniricînalb-negru.ParcăașfiînromaneleluiSteffanson.Un road-movie dezilemari,ocapodoperă.Mi-arfiplăcuttitlul„conversațiecumamamoartă”.

EsteaproapeimposibilsătranspuiînimaginecinematograficăliteraturaunorscriitoriprecumDostoievski,Kundera,SábatosauMárquez,înprincipaldincauzasubstratuluifilosoficsaupoetic,superiorfiruluinarativ.OperaluiFranz Kafka(desprecareEliasCanettispuneacăe„poetulcareadatcea maipurăexpresiesecoluluiXX”)seaflăînaceeașisituație,cutoate acestea,existăcelpuțindouăfilmenotabileîncareatmosfera apăsătoare,terifiantășiabsurdă,specificăliteraturiisale,apututfi redată,exemplar,tocmaidatorităcinematografiei.În NakedLunch (Halucinația)deDavidCronenberg,apăruttotîn1991,seconfigureazăideeacăunscriitorarenevoiedeunstimulentdetipul drogurilorpentruacreaînforță.BillLee(PeterWeller)este,laînceput,unexterminatordegândaci,într-olumestranie,aparentca înanii‘50aisecoluluiXX,dar,evident,decorulacestasugereazăo creațieaviitorului,imaginatprecumununiverskafkian.Ceeace vomurmăride-alungulfilmuluinuesteromanulpecareîlvascrie BillLee(înesență,unscriitortalentatcarecredecăgândurile raționaletrebuieexterminatecândcreezi),cihalucinațiileluidin timpulîncaresedroga.Lumeaaceastabizară,cuscenariiconspiraționiste,mesajetransmisedefăpturiextraterestre,mașinidescris caresetransformăîngândacivorbitori(altăaluziekafkiană),care devorăaltemașinidescris,estemintealuitulburatădedrogulcare îlinspirăsăscrie.FărăactorulstraniucareîlinterpreteazăpeBill Lee,filmulnuarfiieșitceeaceaieșit.E,deasemenea,unfilmextremdepictural,poetic,suprarealist,cuocoloanăsonorăneli-niștitoare,unfilmcaretemarchează,emoționalșivizual,pentru toatăviața!

Kafka alluiSoderberghreprezintăocombinațiedeelemente biograficeconsacrate(existențafadăcafuncționarîntr-ocompaniedeasigurări,reacțiacontemporanilorînceeaceprivește subiectuldin Metamorfoza șitoatescrupulelelegatedepublicarea textelorsale,timiditateaînfațafemeilor,relațiacomplicatăcutatăl, scrisorileadresateacestuiașiprietenilor,prieteniacuMaxErnstși încălcareadinparteaacestuiaapromisiuniicăîivaardescrierilerămasedupămoarteasa)șirefeririexplicitelaoperasaantumă:în principal, Castelul, Procesul,câtevapovestiridin Unmedicdețară (Unvis, OdaredeseamăpentruoAcademie), Coloniapenitenciară, iarnumeleEdwardRabancoincidecuunpersonajdintr-oscriere postumă,neterminată, Pregătiridenuntăînsat.

ScriitorulKafka(JeremyIrons),căruianuisespuneniciodatăpe numelemic,estemaidegrabăosumăapersonajelorsale,devine unscriitorgeneric,fictiv,ometaforăaanxietății,avulnerabilității înfațaabsurduluiexistenței,un„omfărăînsușiri”(dupăexpresia luiRobertMusil)înviațareală,darcapabildeatranspuneînliteraturăununiversneliniștitor,apăsător,extremdevariatșisurprinzătorcaimagineșisemnificație.OrașulîncaretrăieșteKafka este,defapt,unteritoriu nomand’sland,redatînalb-negru,care arputeafiPragaluiKafka,darcareaduceaminte,maidegrabă,de Vienadinfilmul TheThirdMan,celebrul noir alluiCarolReed,din 1949,filmlacareSoderberghfacealuzieexplicităatâtvizual,prin urmărirealuiKafkadecătrefuncționariizeloșitrimișideautoritățile delaCastel,princuloareleîntortocheateîncareseremarcăum-

brelelungi,neliniștitoare,proiectatepeziduri,dar,maiales,aluzia seobservălanivelulscenariului.ÎnfilmulluiReed,unscriitoramericansetransformă,pestenoapte,într-undetectivamatorcând descoperăcăprietenulsăucarel-achematlaVienaestemort,dar nuacceptăcăevictimaunuiaccidentșiinvestigheazădecapullui, sfidândautoritățile,punându-se,astfel,înpericol.Kafkafaceacelașilucru:nuacceptăceeaceîispunautoritățile(detectivulsenumeșteGrunbach,cadoamnaGrunbachdin Procesul)căEdward Rabans-asinucis,seapucăsăstrângădovezi,săanalizeze,setransformăîntr-undetectivcare,cașiscriitoruldin TheThirdMan,are partedeo„trezire”lanivelexistențialșiartisticînmomentulîncare realitateaîidepășeștepreviziunile:înfilmulluiReed,prietenulnu murise,cierauntraficantdemedicamenteșiunucigașcusânge rece,caresefoloseadeoamenicadenișteobiecte,iarînfilmullui Soderbergh,rolulacestuiaepreluatdeunpersonajfictiv,dr.Murnau(presupusdecedatînviațareală),interpretatdeIanHolm,care sefoloseadeoameniisimplipentruafaceexperimentepecreierul lor,transformându-iînmașinideucis(înCastelulîncarepătrunde Kafkaînmodilicit,transpusintegralînimaginicolor).

Kafka luiSoderberghesteimpresionantdinpunctuldevedere alimaginiicinematografice,careaduceamintedefilmeleexpresionismuluigermanșide TheThirdMan,inedităfiindparteacolor caresugereazăficțiuneaînraportcurealitatea.Deasemenea,surprindeprintrecereanaturalădelabiografialuiKafkalaoperasa, sugerând,înacelașitimp,faptulcămodernismul(nunumaiînliteratură)îidatoreazăenorm.Bizarșipoeticprinscenariu,copleșitordinpunctdevederevizual(datoritădirectoruluideimagine WaltLloyd),cuinterpretărimemorabile(JeremyIrons,JoelGrey, IanHolm,AlecGuinnessșiArminMueller-Stahl),remarcabilprin coloanasonoră, Kafka esteunfilmcult,uimitorșideneuitat.

Manipulare§iviolen\[

AlexAndruJurcAn

Decâteoriintrulaore,caprofesor,studiezdiscretfețelecopiilorșiatuncicândobservumbre neclaremăîntreb:l-aucertatpărinții?e flămând,bolnav?s-oficertatcumvapărințiilui?Mass-mediaprezintămereucazurideviolențădomestică.Exact:realitatea depășeșteoriceficțiune.Amvăzutunfilm necesar: Jusqu’àlagarde/Custodia regizat deXavierLegrand,premiatlaVenețiaîn 2017cuLeuldeArgint,iarmaiapoiCésar–celmaibunfilmșiceamaibunăactriță(Léa Drucker–pecareamadmirat-orecentîn Close).AntoineșiMiriamdivorțează.Audoi copii.Obțincustodiecomună.Suntemimplicați:careofidevină?SăfieAntoineviolentorieagitatcănu-șipoatevedeacopiii? Într-ogradațiestudiată,lucrurileselimpezescînminteanoastră,maialescătotul scapădesubcontrol.Antoineîlducepe fiulJuliencumașina,îipuneîntrebăridure, ridicătonul,vreasă-șimanipulezefiulcu oricepreț,săafleundeseascundeMiriam. Chipulcopiluluietotmaicrispat,realitatea durăîifurăculorilevârstei.Evenimentelese precipită,fațaluiAntoinetrădeazăsuferință,frustrare,agitație.Începehăituialași accentele horror.Enoapte.JulienșiMiriam setrezescbrusc.Soneria.PreciseAntoine. Oscenăprelungăcufațamameilângă copilulîngrozit.Seaudîmpușcături.Antoineși-apierdutmințile,tragecuarmaîn ușanocturnă.Nuvoidivulgafinalul,desigur.Măîntreb:câtesutedecopiiși-au pierdutcopilăria,trăindsceneasemănătoare?Cumpotfivindecatetraumele? Sigurcălatelevizorvedemmaimultorori, deoarecerăulsevindebine.Îmivineîn mintefrazaMonicăiLovinescu:„Înrău,ființaomeneascănevasurprindemereu”.

PeactorulDenisMénochet(Antoine) l-amrevăzutînrecentul Bestiile (regiaRodrigoSorogoyen),despreunaltfeldeviolență,iscatădinxenofobie,incultură, răutate.ÎnFranțaexistăsutedeanchete nerezolvateînfiecarean.Ucigașișibestii carecontinuăsătrăiascăînlibertate.Așani sespunechiarlaînceputulfilmului Lanuit du12/Noapteadindatade... –celmaibun filmlarecentulCésar(2023),realizatdeDominikMoll.Măbucurcădejaamavutșansa să-lvăd,chiardacănuareșansaaccederii însfereleînaltealecinematografiei.Anchetapolițistăarelabazăfaptereale.Într-o

noapte,ofatăcareseîntorceaacasăpeo stradăliniștităafostatacatădeopersoană mascată,careastropit-ocugaz,apoii-a datfoc.Urmeazăancheta,adicăintrospecțiaunuirău,fărămaniheisme,cutensiunișicrize,înstildecinema vérité.Să reflectăm:dacăștimcănimicnus-arezolvat,atuncideundesenașteinteresulși suspansul?Purșisimpluspectatoruleimplicat,atentladetaliileatâtorinterogați,ca șicumelarficapabilsăsesizezeinadvertențe,săsesubstituiecăpitanuluiYohan (BastienBouillon),careseînvârteîncerc.La propriușilafigurat,deaceeaexistăo secvențărepetitivă,încareelaleargăcubicicletaînacelspațiucircular(excelentă metaforizarefilmică,rezumativă,concluzivă).„Femeilesuntagresatepentrucă sunt...femei”–spuneprietenavictimei.Că dominăviolențamasculină.Eiucid,eifac anchete(bărbațiisuntmajoritariînpoliție). Da,„cevașchioapătăîntrebărbațișifemei” –seexprimăcineva.FrustrarealuiYohan (cănupoateclasaoafacere)devineșia spectatorului.Toțiceipecarei-asuspectat șiinterogat„arfipututfacecrima,poatede aceeanugăsimasasinul...pentrucătoți aceiasuntvinovați”.

Culmea:oaltăanchetănerezolvată găsimînfilmul DecisiontoLeave/Deciziade apleca,cuomulțimedepremii,regizatde ParkChan-wook,CoreeadeSud,2022 (acumpeecrane).Sunăbine:premiulpentru Celmaibunregizor,Cannes,2022.Un film noir,amintinddeHitchcock.DetectivulHae-jooninvestigheazămoarteasuspectăaunuibărbatprăbușitdepevârful unuimunte.Nucumvaafostîmpins?Detectivulosuspecteazăpesoțiaacestuia, fiindtotmaiatrasdetânăravăduvă.Bine ziceaLaFontaine:„dragoste,dragoste, cândviisprenoi,putemzice„adio,prudență”.Decem-adezamăgitfilmul?Meritădinplinpremiulpentruregie.Există multestetism,paletecromatice,totulcircumscrisideiide„exercițiidestil”,însăfilmuleprealungșiareunscenariualambicat,încâtuneorimăsuspectamdeoboseală,maialescândnuputeamlega faptele...începeamsăconfundchipurile.

Breivik,unextremistdedreapta,adetonatomașinăcapcanăînapropiereaclădirilorguvernamentaledinOslo.Înaceeași zi–22iulie2011–elaîmpușcat69de

tinerilaburiști(pretinzândcăestepolițist), prinșifărăscăparepeinsulaUtoya,nudepartedeOslo.Prinochiiunuipersonajfictiv(Kaja,19ani),filmul Utoya redăacele72 deminuteucigașe,interminabile.RegizorulErikPoppes-afolositdemărturiile supraviețuitorilor,casărefacătensiunea masacrului.DoarlafilmulluiLaszloNemes - FiulluiSaul –ammaisimțitoinsuportabilăcrispare,cașicumașfifostprinsîn traumaistoriei.Regizorulfoloseșteunsingurcadru-secvență,cearelungimeadurateiataculuiterorist.Timpreal,deci, thriller uluitor,pluscameradefilmatmultifuncțională,neobosită,deun voyeurism atroce, necruțător.Suntemacolo,înrespirațiasperiată,blocatăsubitdesinistreîmpușcături. Ajungesăfimmartorilamoarteauneisingurefete,săvedemoinsectăimpasibilăpe mânaplinădenoroișisânge,sănisepară căunfumsângeriucoboarăpestecopaci. Undesepoatefugi?Cinepoateexplica nebuniaaceluiindivid?Elaparecaun spectrualrăului,câtevasecunde,undeva înplanîndepărtat.Cameradefilmatse ocupădevictimeșineimplicămereu, prinzându-neînvârtejuluneigâfâielitensionate,alipiriitrupuluidepământulpăduriioridestâncilerecișidușmănoase. Vremșinoi,spectatorii,săieșimdincoșmar,săscăpămderadiografiauneiorori fărăprecedent.Iatăcumunregizorgenial areconstituittotulcuoeconomieincredibilădemijloace:câtevachipurimișcatede ritmulîmpușcăturilorinfernale.Șiosimfoniegalopantăarespirațiilor.

AcelBreivikaprimitîn2012ocondamnarela21deanideînchisoare.Acum arepeste40deanideanișisenumește… FjotolfHansen.Lazeceanidelaatacul terorist(în2021),Norvegiavainterzice armelesemiautomate.

Caredintrecopiiidornicideviolențăîl vaurmapeBreivik?Cumsepoatestopa răul?Deundevineseteainumanădesânge?Oricum,dupăfilmul Utoya reperelese reordonează,rațiuneasepuneînmișcare, deoarece„minteaeoboalăaomului”, vorbaluiRaduCosașu.

ioncocorA

28martie1991.Cânds-aluatcunoştinţădeea,înurmăcu vreozeceani,piesaluiConstantinZărnescu ReginaIocasta afost întâmpinatăcuentuziasm.Chiardacăpeici-colosemaiauzeau cârcoteli,bacăeprolixă,bacăelipsitădeteatralitate,aceiacare s-auexprimatpublicnus-audatînlăturidelaniciunfelde superlative,nefiindocolitnicicuvântulcapodoperă.Iarceidela carei-avenitrecunoaşterea,trebuiesăospun,nuaufost nicidecumnişteinşidecircumstanţă,săritorilanevoie,decigata săîncurajezeundramaturgdebutant,ciscriitorişicriticide autoritate:N.Steinhardt,D.R.Popescu,ValentinSilvestru,Val Condurache,darşiprofesoruluniversitareEduardPamfilşigrecul LambrosZogas.Înplus, ReginaIocasta,cutoatecăi-autrebuit zeceanicasăajungăpescenă,nus-arzicecăafostopiesănenorocoasă,dimpotrivă,aavutocarierăpublicisticădeinvidiat:a fosttradusăşitipărităînpatrulimbidecirculaţie:franceză, engleză,germanăşirusă.Înceeacepriveştecarierascenică,în schimb,eunusunttentatsăpunîntârziereacucareavăzut luminilerampeipeseamacenzurii.Fiindcănuera,înultimă instanţă,genuldepiesăcaresăproducădureridecapcenzorilor. Sigur,uneletemearfifostposibilsănuconvină,dardefrucă aveaucuunaltgendepiese.Astaînsăeoaltăchestiune.Eucred că ReginaIocasta nus-ajucat,înprimulrând,deoareceesteun textdificil,cuoformăspecialădeteatralitate,caoricetragedie veritabilă,dealtfelcareceredelaregizorişidelainterpreţiun travaliuartisticserios,imaginaţie,inteligenţaşiforţanecesare pentruascormoniînadâncurileunorsufocanteavalanşede motiveşitrimitericulturale,aunormiturişisimboluriiluminate degravesensuriexistenţialeşifilosofice,uneleadusesprenoi delavechiigreci,alteledinstrăvechiulfolclorromânesc.Pede altăpartenus-ajucat,probabil,întrucâtlaolecturăliterarănua ispititprintr-unmesajcaresăosituezeînactualitate.Tragedia fiindofloarerarăînrepertoriu.Dereducereainteresuluipentru eaafostpreocupatchiarHegel.Câştigdecauzăare,cumseştie, comedia,parabola,satiraetc.Aceastacaşicândconfruntarea

spectatoruluicueroiceacţionează,spreamăreferitotlaHegel, înnumelea“ceeaceesubstanţialînvoinţaomenească”,indiferentcăsuntexponenţiaiunordrepturinaturalesausociale,nu arfiunactdeconştientizareasupraproprieicondiţii,demeditaţiecontemporanăasupraunortemegeneralumane.Într-un fel,întotrăuleşiunbine.Faptulcă ReginaIocasta s-amontat astăzipeoscenă,şinuînaintedeevenimenteledindecembrie 1989,miseparecăoavantajează.Încomunicareateatralănuse maiconteazăacumpealegorizareaintrigii,ciperevelarea tragiculuipur,conferindu-i-setensiuneşiemoţie,autenticitate într-uncuvânt.

PiesaluiConstantinZărnescu,fărăîndoială,expresieaunei mariambiţiiesteticeşifilosoficeaunuiscriitortânărdelanoi,un pariupuspecultură,numizeazăpeactualizareaunorteme antice,fenomencurentşitotodatătentantpentrumultecondeie cuosebiredinsecolulnostrudouăzeci,cipereinterpretarea tragicelorîntâmplărialeLabdacizilorînspaţiullororiginar,în principalprintr-oschimbaredepriorităţi(Iocastaialocullui Oedipînceeacepriveşteasumareamotivaţieitragice),darşiprin revigorarea,într-omăsură,aînsuşifonduluispiritualprinceea ceN.Steinhardtdenumeşte“amestecdearhaicşideuniversal,de spiritelenşideduhtracic,defatalitateşicontestarenietzscheană (azeilor)”.Cumseînţelegedintitlu,Iocastadevinepersonajul centralalvineitragice,mama-reginădamnatălacăsătoriacu propriulfiu,chiardacăOedipîşiurmeazădrumulcunoscut, reîntrupeazăteribilatemăadestinuluiîntr-oaccepţiunerealmenteinedită,amplificatăprinsimboluricaredepăşescca semnificaţieceeacene-amdeprinssănumimaşa-zisul“complex oedipian”.ÎnficţiuneatragicăimaginatădeZărnescu,anecdotic vorbind,nuimaginarulexcelează,cutoatecărăsturnareade planuriareunridicatcoeficientdeinsolit,ciperspectivaideatică deschisădere-gândireamitului.Acţiuneatragicăareuncaracter enunţiativ,tensiuneapulseazăînpersonaje,edeclanşatăşi susţinutădeniştevocialerevelaţiei,nudeunconflictpe

Avalan§edemotive§itrimitericulturale, „Unfelderadioscopie”arealit[\iisecoluluialXIX-lea, Oroman\[cântat[într-uncabaret, Dramaturgii§iploaiadeianuarie, 3500departicipan\idin75 de\[ri, Oscrisoarecuvaloaretestamentar[, ImaginidinspectacoledeLiviuCiuleilacentenar

ScenădegrupdinHamlet

orizontală,punctatdeacumulări,caresăangajezeacumşiaici. Odatăcuscurgereaacţiunii,întâmplărilenusetransformăşi într-osursădeteatralitate.Apropodeteatralitate,eunuaşzice călipseştedinReginaIocasta,cimaidegrabăcăeunadetip eseistic,disimulatăînmişcareaideilorşinuafirmatăexplozivîn tranşareaactelor.Ceeacereprezintădouăproblemegreude evitatpentruregizorşiactori:amonotonieişiretoricii.Sigur, măsuraîncareacesteasuntînvinseovomaveaînspectacol. Deocamdată,le-amsemnalatdoarpentrucăelespuncâteceva despremodulîncaresestructureazădiscursultragic.

Dramaturgulserevendicănunumaidelamodelestrălucite, darşideladogmelefaimoasealeacestora.Revelaţiilepersonajelorseproducîntr-unspaţiuîncareguvernează,cudestulă claritate,supremaţiacelortreiunităţiclasice,deacăror“tiranie” audoritsăseeliberezepânăşiautoridenotorietate.Astfel, pentrualeconferisubstanţanecesară,Zărnescunuenicioclipă tentatdeaconstruiînspaţiisuprapuse,elpreferărememorarea şinureconstituirea.Personajelevorbescmultdespreceeaces-a petrecutînaintecudouăzecideanidemomentulacţiunii. Amintirileloraudarul,uneori,săexplicesituaţiatragică,alteori, săoanalizezeşisăscoatădineasensuri.TragediaIocasteişialui Oedip,fiindcărestulpersonajeloraufostşiaurămasmartori,e consecinţaevenimentelordeodinioară.Înacestecondiţiireplica cândevocăamănunterevelatoare,cândedensă,reflexivă,teoretică,luânddeseoriformaunorminieseuridespreputere, adevăr,divinitateetc.,cândemetaforică,nuşiliricăînsă,cimai multpatetică,avântată.Plăcerealiteraturizăriielimpedecănu-i estestrăinăautorului.Nuedemirare.Bogataîncărcăturăculturalăasubiectuluichiarpermiteunstilstufosşimaialesinvităla speculaţii.Certecăîncădecândaînceputsă-şiscrietextul ConstantinZărnescuaavutconştiinţacăDumnezeul-aajutatsă descopereunsubiectmare.Ceeacenuînseamnăcăafostuşor deaşezatînpagină.Fiindcăideeadeaconferiincestuoasei mame-reginărolulfiuluipârjolitdeaceleaşichinurialeîncălcării ordineinaturaleafiriirămânenumaipunctuldeplecareîn

scriereauneipieseca ReginaIocasta.Deşitragediaatinge amândouăpersonajelelafeldecumplit,întremamăşifiusunt deosebiriradicaledinpunctdevederealmotivaţieipecareo dămvineitragice.LuiOediptragediaîiestedecisădecătre Ananke(Fatalitate)şiMoira(Soartă),eleînvoinţazeilor,aceştia hotărăscîncăînaintedeasenaştecesăfiecopilulcare-şiva ucidetatălşisevacăsătoricumamasa.CuIocastalucrurilestau diferit:easfideazăvoinţazeilorşiîmpiedicăpăstoriisăîmplineascăpruncasoţuluisăuînlegăturăcuviaţanou-născtului Oedip.Înfelulacesta,Iocastaîşiasumădestinul,fărăsăţinăcont deceeaceelîivarezerva,capeunactalvieţii(saudacăvreţiîn numelevieţii),şinucapeopedeapsă,capeofatalitate.Iatăînce constămăreţiaeitragicăpecareîncearcăsăoaducăînspectacol regizorulDanAlecsandrescuşiactriţaAncaNeculce.

25februarie1992.DomnişoaraJulieseînfăţişeazăexactpe dosfaţădecumafostanalizatădeautorînprefaţascrisăîn1888. Personajuldintitlunumaiaparenimănui,oricâtăbunăvoinţăl-ar anima,cao“semi-femeie,careîiurăştepebărbaţi”,cicaofemeie totală,victimătocmaianebunieideaiubişidorifărănoimă.Un regizoritaliancunoscut,CarmeloBene,ascris,daraşidemonstratînspectacol,cătragediadinOthelloîşiaresursaîninsuficienţafemeii.LaStrindberg,câtcăoasemeneaipotezăl-ar puteafacesăserăsuceascăîngroapă,rolurileseinversează: insuficienţaaparţinebărbatului.Deplasareadesenseradicală. Înfelulacestaodramăsocialăseconverteşteaproapeîn întregimeînunaexistenţială.Nuinegalităţilesocialeinteresează, deşieleaufăcutpemulţicomentatorisăconsiderepiesa“unfel deradioscopie”arealităţiisecoluluialXIX-lea,oinvestigaţie obiectivăaacesteia,cineputinţaadoiinşideacomunica.Nu sentimentulonoareiodecidepeJuliesăsesinucidă,ciacelaal contactuluidurcurealitatea.NucondiţiasocialăaluiJeanapare caopiedicăînîntemeiereacuplului,cimediocritatealui,mizeria luimorală.Depăşindu-şicondiţiasocială,cucontururişideterminărideneconfundat,personajeleluiStrindbergdinDomnişoaraJulieîşidescoperăosubstanţăinedită,ceatrageînaceaşi măsurăperegizorişiactori,iarlivresculşidiscursivitateasunt privitecaniştemomelişinucanişteobstacoleîncaleaabordării textului.

RegizorulŞtefanIordănescuîşiconstruieştespectacolulpe douănivele.Primulepsihologic.Universulluisedefineşteprin modificărideatitudinişireacţiiceseproducdelaoreplicăla alta;trăirilepersonajelorsuntambigui,neaşteptate,explozive, alternândfărăostentaţie,firesc,iubireacuura,ameninţareacu

tandreţea.Înscenăseinstaureazătreptatoatmosferăgrea, apăsătoare,ostaredesexualitateexacerbată,darşiunpsihologismtulbure,epuizant,cuacumulăricenulasălocpentru concilieri,ciîmpinginevitabilcătreundeznodământtragic. FaptulcăacţiuneasepetreceînnoapteadeSânzieneintensifică voluptateapăcatului,auneisenzualităţiereditare,moşteniteca unblestemşidistrugătoarecael.Ceeaceconteazăpentru regizorestefaţaascunsăafiinţeiumane,înspeţăafemeii, deseorideoforţăinstinctualăhalucinantăcăreianueneapărat nevoiesăisegăseascăjustificăripentruaiserecunoaşte profunzimileşi,decenu?,chiarşiometafizicăaerotismului.

Aldoileanivel,celritualic,ţinemaimultdeformaspectacoluluidecâtdeideilelui.Regizorulteatralizeazăînplanformal fabuladramatică,otranspuneînconvenţiateatruluiînteatru, ceeaceducelaosupralicitareasemnului,îndeosebiaceluide facturăvizuală,evidentcuscopuldeasecreaoiluzieteatrală,o senzaţiedestraniu,demagie.Ochiirămân,desigur,peceledouă “păpuşi”uriaşe,carereprezintăpărinţiiJuliei,prezenţereferenţialeîntext,darcaredepăşescnumaiînparteilustrativismul. Totuşi,scenanueparazitară.Eaegândităderegizorîncontrapunctcufinalulspectacolului,încaresinucidereaJulieievăzută caundansstraniu,situândpersonajulundevaîntrerealşiireal, atâtprinplasticaimaginii,câtşiprinsemnificaţiaeisimbolică.

SpectacolulluiŞtefanIordănescudevineartificial,diminuând tensiuneatragicăşimotivaţiilepsihologicealeintrigii,atunci cândceledouănivelenufaccorpcomun,cisepăstreazăîntr-un raportdecomplementaritate,fărăsăfieasimilatedeoacţiune scenicăunică.Înzestratînsăcuoimaginaţieimpetuoasă,regizorulevităînansambluformalismul,lecturaoriginalăatextului luiStrindbergpunându-şidecisivpeceteaasupraspectacolului.

ÎnscenografiaconceputădeKrisztinaNagy,carepreiaşioferă detaliidinşipentruambelenivele(minuscostumelecareţincu totuldecelde-aldoileanivel),prestaţiaactorilorsemenţine constantlaungradridicatdeconcentrare,aredistinţieşivigoare. Actriţădetipspecial,deomodernitatestructurală,capabilăsă contrarieze,câteodată,prinstilulsăusingularlanoi,Maia MorgensternîşievidenţiazăînJuliepoateînmodulcelmai deplinparticularităţiletalentului.Osolemnitatenordică,rece, statuară,coexistăaicicuodelicatăpoezielăuntrică,deotransparenţăşifragilitateasensibilităţiidezarmante.Areacelaşi temperamentnăvalnicşiacelaşimistersenzualşicândedominantraţionalăşicândedominantafectivă.Totuşi,înJulienue niciuna,nicialta,ciunsoideamestecinsolitşiimpurcumeviaţa. MaiaMorgensternincorporeazăînacestrolcelpuţintrei experienţefundamentale:patimasexualăîmpinsălaparoxism,

plinădeexaltare,feminitateablândăşiimpersonalădedupă actulposesiuniişiieşireadinutopieşiconştientizareapropriei condiţii.Eclatantă,cuunjoccarenuţineseamădeprejudecăţi, actriţapoate(îşipermite)şisănuplacătuturor.Unactorde pregnantăautenticitateesteMirceaRusu.Joacăsigur,nuanţat, fărăexcese,ştiesăstârneascăşisăîncolţeascăpartenerul.ÎnJean realizeazăoipostazădeindividorbitdeparvenire,ticălos,fără scrupuleşinuprostsăseîncurceînsentimente.Kristinei,apariţie episodicăapiesei,darcomplexconfiguratăderegizorînraporturilecuprotagoniştii,complicândşieaintriga,CeraselaStanîi măreşteconsiderabilpondereaprintr-ointerpretaredeinsinuări şicomplicităţisubtextuale.Chiardacăfinalulnum-aconvins, părându-mi-senunumaiscăzutcatensiune,darşiconfuz,în DomnişoaraJulie oechipădeartiştitinerisedescurcăbinecuun dramaturgdificil,carei-aîmpotmolitpemulţi,deschizându-lprin artalorcătreoproblematicăexistenţialăceîndeamnăla meditaţie.

30octombrie1993 PiesaluiBernardSlade, Anulviitor,la aceeaşioră,esteceeacesepoatenumiopiesă“mică”.Adică:ea şiel,DorisşiGeorge,suntoameniobişnuiţi,trăiescîntr-o societatenormală,aspirălapuţinăfericirepersonală,clandestină, atâtadoarcâtsănu-ilezezepeceicucareconvieţuiesc.Spunând lucrurilorpeşleau:subiectulîlconstituieistoriaunuiadulterde vacanţă,cuprotagoniştiuşorimpersonali,comici,cenuşii,terni, uşorduioşi,liricişicuscrupulepestepoate.Nusunt,defapt,nişte aventurieri,nişteamorali,ciuninsşioinsăabsorbiţidefluxul cotidianaluneiexistenţederutină.Amândoisuntcăsătoriţi,au copii.Deîntâlnitseîntâlnescaccidental,într-unoraşnecunoscut, lacâtevasutedekilometridepărtaredefamilii,cuprilejulunei vacanţedevenităşieaderutină,însensulcăserepetăanualîn limitaaceloraşidate.Totuşi,launadintreîntâlniriapareşiun elementdesenzaţie:Dorisvine,nicimaimult,nicimaipuţin, însărcinatăînlunaanoua,atenţionându-şipartenerulcă-ioferă ceamaiconvingătoaredovadăcă,avândsexşiacasă,întreei existăşisentimente.Numaiinsistasupraaltoramănunte.Precizez,înschimb,cădescriereasubiectului,cudestuleomisiuni, fireşte,nureconstituieneapăratoimaginedelectură,cimai degrabădespectacol,aşacumafostgânditşiconfiguratde regizoareaOlimpiaArghirşinuanţatcudetaliiîndouăroluri dinamiceinterpretatedeMelaniaUrsuşiVistrianRoman.Despre piesăarmaifidereţinut,pedealtăparte,căescrisăcuun profesionalismsigur,cuironie,destuldedemonstrativ,darnuşi artificios,fiindcredibilălatoatenivelurile:intrigă,personaje, replică.

Evident, Anulviitor,laaceeaşioră aparţinecategorieidetexte cepoartăapăsatmarcaprodusuluideconsum.PeBroadwaya cunoscutunsuccesuluitor:1453dereprezentaţii.Darasemenea audienţăenormăchiarşipentruunoraşcaNewYork,dublatăşi deocarierăinternaţională,nuvinedinfaptulcăarfiporno,ori, dincâts-apututdeducedinceeaceamscrispânăaici,sexy,ci pentrucăseinspiră,cumseobişnuiasăsezicăpelanoipână maiieri,dinviaţă.Dintr-oviaţăcudrameşimelodrame,cu bucuriimărunte,cufrustrări,culaşităţifrecvente,pânălaun punctdetragisminconştient,pânălaaltuldeunridiculinconştient.Şimaieceva:dupăceseînlăturăambalajulşise consumăconţinutul,rămândouă-treiîntrebări(cumtrăimşicum neesteviaţa?,dacăsuntemfericiţisausufocaţideprejudecăţi?, câtşicuceurmărineminţimpenoiînşine?)care,credeu,nupot fiocolitedenimeni.Laacesteaaşadăugaunachiarînlegătură cupiesaluiBernardSlade:oareeaarfipututfiscrisăşideun dramaturgromân?Răspunsulsincerecănu!Fiindcănoiîncănu amajunssăfimnormalişifireşti.Astăzibâjbâimprintotsoiulde “fenomene”şinumaiavemtimppentru“chestiidinastea”.Sănu fiuînţelesgreşit:pentrumine Anulviitor,laaceeaşioră se aseamănăcuomasăpegustultuturor,condimentatăcâttrebuie şicumterbuie.Impresiaaceastaodatorez,fărăîndoială,doamneiOlimpiaArghir,regizoareaspectacolului,careatuncicânds-a apucatdetreabăafostconştientădeceeaceoaşteaptă:supralicitareadiscursuluidramaticnupoatedecâtsăcompromitădin startoricebuneintenţii.Aevitat,deaceea,oriceformede supralicitare.Apreciindexactrelaţileşistărilepersonajelor, nedorindsăleînfăţişezemaiprofundedecâtsunt,imaginaţia regizoralăsemulţumeşte,înaintedetoate,cuunspectacolcare săplacă!Şirealmentespectacolulîndiscuţieplacelamultălume. Întrucâtînaspectelesaledebazăeingenios,darmaialesare adevărteatral.Soluţiilelacarerecurgesuntinteligenteşinu forţeazănota.Măgândesc,înprimulrând,laideeadeaumple “golurile”dintrescene,rezultatedincaracterulpronunţatepical acţiunii(aceastaeconstituitădintr-osuccesiunedeîntâmplări ceauloclaintervalemaridetimp),prinintercalareaunui comentariucarerezumă,pescurt,evenimentepoliticeşi culturalemaiimportantedinperioadadintredouă“runde”de amor.Cumşilaaceeadeaprefaţafiecarenoutablou,haisăzic aşa,cu“şlagărul”momentuluicândseîntâlnescamorezii.Dar,să seiaaminte,nicicomentariulşinicibandamuzicalănuaupentru spectatoriofuncţionalitatepurformală.Laoprimăvedere,e drept,rolulloredeaasiguracoerenţăacţiunii.Înaltăaccepţiune,

însă,conferăfabuleicâtevasemnificaţiişideschideridefond: princomentariuintrigasereformuleazăînraportdedimensiuneacomplexăaepocii,sugerându-secuironie,darşi amărăciune,câtdestrăinăeviaţa“anonimilor”deceeaceface zilnicobiectulcroniciiactualităţilortv.,iarprinilustraţiamuzicală semnatădeCornelPop,defelilustrativă,cicomponentăorganică aspectacolului,aceeaşiintrigăseîncarcădeotensiuneparticulară,reformulareaproducându-se,deasemenea,într-un contextspecificdesensibilitateşiatmosferă.Apariţiiplăcute, spirituale,mimândşireacţionândexpresiv,şielenăscocitede fanteziaregizorală,suntVioletaTotirşiIoanComan,studenţiîn anulIlaFacultateadeTeatru.Aducerealorînacţiune,pelângă faptulcăedeculoare,deconspirăoarecumconvenţia:piesaeo feliedeviaţă,darofeliedeviaţătranspusăpescenă.Într-unfel, neostentativ,evorbadeteatruînteatru.Înfinal,opantomimă discretănuexcludeposibilitateacăunaltcupluvarepeta “ceremonialul”deznădejdiişiconsolărilorsingurătăţiiîndoi. Personajelepropriu-zisesunttratatecucompasiune,darnuşi siropos,cipăstrându-seoarecaredetaşare.Dincolodeunele stridenţeşitrenări,probabilmaiaccentuateînreprezentaţiace aurmatpremiereipecareamvăzut-o,MelaniaUrsuşiVistrian Romanrespectăstilulimpusderegie,joculloraremăsurăşi fineţe(exceseledeoricenaturăarfipututducelavulgaritate), trăirileşigesturilelesuntarmoniosorchestrate.DorisşiGeorge câştigânddedepartesimpatiaspectatorilor.Actriţaseremarcă printr-oprestaţiedetemperament,spontană,situatăsubsemnul emoţiei.Actorulemaiorganizatînplancompoziţional,întrucâtvacerebral,introvertit,nuînsăşifărăsinceritateşicandoare deadultcusufletdecopil.Spectacolulnuareambiţiisăfiemai multdecâtoromanţăcântatăîntr-uncabaret.

11ianuarie2019 LansaredecarteMirceaM.Ionescula MuzeulNaționalalLiteraturiiRomâne.Lumepuțină.Contrarlunii încareneaflămafarăplouăînsăcaîntr-unsfârșitdetoamnă. DintreceiprezențireținpeRaduF.Alexandru,EugenȘerbănescu,EmilMladin,DinuGrigorescu.Dramaturgi,deci.Dana (Pocea)sedescurcădeminunecamoderatoare.Vorbeștepe margineacărții,darșipuțindespreEdituraPalimpsest,cu măsură,ponderat,meritându-șiînfinalaplauzele.GeoPopa, făuritorulunuisolidașezământ-instituție,Centruldecultură GeorgeApostudinBacău,acumSecretardeStatînMinisterul Culturii,apreciazăsuperelogiosoperadramaturgului,iaractorul deprofesiecareesteintuieșteculuciditateșiînprofunzime

Victorrebengiuc(regele)șiMarceliureș(Hamlet) Scenădin„Hamlet”(regialiviuciulei)

individualitateapersonajelor,văzândîneleorealăprovocare pentruvirtualiiinterpreți.MihaiLungeanuînschimbîirelevă atuurileregizorale.Îmizicîngândsăfieîntr-unceasbun.În încheiere,înstilu-icaracteristic,adicăgenerosșicald,MirceaM. Ionescufaceoscurtăprezentareacelorprezențișilemulțumeștelafiecareînparte.Personal,caeditor,îimulțumescșieu fiindcăm-ascutitdeamairostivorbefărărost.

3iulie2022.NotezdindiscursulinauguralrostitdeConstantinChiriacladeschidereauneinoiedițiiaFestivalulInternațional deTeatrudelaSibiu:„Doamnelorșidomnilor,Dragiparteneriși prietenidinpresă,vămulțumimcăsuntețialăturidenoila deschidereaceleidea29-aedițieafestivaluluinostrucareîncepe astăzi.Neașteaptăpeste800deevenimenteîn80despațiide joc,lacaresuntprezenți3500departicipanțidin75dețări–cu siguranță,ceamaiamplăedițiedepânăacumaFestivalului,lao distanțăcareparemăsuratăînani-luminădeprimulFITS.Tema acesteiediții,așacumammaicomunicat,esteFrumusețe.Ne vomregăsi,așadar,subacestsemn,jurnaliști,prieteni,parteneri, pasionațideartelespectacolului,laSibiu,GuraRâului,Cisnădioarăsauonline”.Desigur,unreperdecomparațieșiraportare laceajubiliarădeanulviitor.

5septembrie2022. Astăzi,laîmplinireaunuiandedecând amfostpărăsițideIonCaramitru,recitesc,cuemoțieșiamărăciune,oscrisoaredeschisăasaadresatăla8iulie2019„oamenilorîngeneral,spectatorilor,înspecial,prietenilorșicelorcare nu-misuntprieteni”.Otranscriuintegral,fărăniciuncomentariu, pentrutulburătoareaeivaloaretestamentară:„Cândamdebutat înrolul Eminescu, în1964,laTNB,regizorulSicăAlexandrescumiascrisodedicațiepecarteadăruitălapremieră: DragăCaramitru, cinearetalentareșimultidușmani,tuaimulttalent,îțidoresccât maimulțidușmani! Potsă-ispunmaestruluimeucăurareas-a împlinit.Amdestuidușmanșiînteatru,șiînParlament,șiîn Guvemșichiarpestradă.Amajuns,iubitemaestre,lamaturitate! Nuama-mireproșamainimic,niciprivindconduitameacivicä, niciprofesionalășinicimaterială.Trebuiesă-mireproșez încredereaînoamenișinaivitateadeauitaceeaceromànul,tot timpul,știe,căsurprizelemajore,dramaticeșiuneorichiar tragice,vindelaceicărora,într-unfe1saualtul,le-aifăcutdoar bineînviațășiîncarieră.De-aicișipânălalinșajulmediaticpe careîltrăiesc,edoarunpas.Trebuiesămăapär,sădovedesc,să mădezbracînfațalumii,pentruaarătaundemădoareși ce am degândsăfac.Camcumeraîncomunism.Ammaitrecutprin asta.Suntpregătit.Măsimtnevoit,pentruatreiaoarăînultímli douăzecideani,să-misalvezonorabilitatea.În2001,totla inițiativaMinisteruluiCulturii,s-adecisuncontrol,chititsămă compromită,înlegăturăcuUNITER.Lafinal,amcâstigatîn instanță,unprocesdecalomniecares-aîncheiatcucondamnareapenalăaSecretaruluideStatIonAntonescu,zis”Mareșalu”. Amcerut,atunci,daunemoraledeunleu,fiindcănucàștigul materialm-ainteresat,cicaadevărulsăiasălalumină.Între2015 și2017,amfostcontrolatîntoateipostazeledefuncționarpublic. DebinecunoscutulorganismANI.În2017,dosarulafostclasat. Astăzi,măpregătescpentruatreiaîncercare.Acuzelecurg torențial,suntdejauninfractor,terenuleaproapeinundat. Numaicăastăzi,cauzameaeste,înprincipal,salvareadela inactivitateșifalimentaTeatruluiNaționaldinBucureștișia principalelorinstituțiinaționalealeRomâniei,aflateîndirectă legăturăcuMinisterulCulturiișiIdentitățiiNaționale,responsabil, defacto,deactivitateanoastră.Alături,unalttraseudeabordat,

pornitdeladelațiunișineadevărurivenitedelacàțivacolegi lipsițidescrupule.Suntpregãtitșipentruasta.Vreausă-miasigur prieteniicănuamnevoiedeajutor,căamadevăruldepartea meașicăvoiluptasă-1dovedesc.Îirogdoarsămăurmărească întotcefac.Atât.

8iulie2023. AsearăamparticipatsalaIzvorlasărbătorirea aosutădeanidelanaștereauneilegendeateatruluiromânesc, LiviuCiulei,evocatșislăvitîndirectdestrălucițiiVictorRebengiuc,MarianaMihuț,VirgilOgășanușiMarcelIureș,darși printr-unvibrantmesajtrimisdelaNewYorkdeAndreiȘerban. LiviuCiuleiagânditşiconstruitlumiîncares-asituatpesineşi s-aexprimatpesine,înfăţişându-neșiexprimându-nepenoi. Dăruitcumaretalentderegizor,actororiscenograf,suntconvins căelșidacăarfitrăitsingurpeoinsulăarfifosttotunom-teatru. Şiceom!Şiceteatru!Unom-artistpentrucareartateatrală constituiefrumuseţe,armonie,muzicăacuvântuluişitrupului, amişcării,darmaialesadevăr,sensibilitate,profesionalismcese exerseazăscrupulospânăşiîncelemaimicidetalii.Înspectacolelesaleregizorul,scenografulşiactorulconlucreazăde-a lungultimpuluişiîmpingexpresiascenicălalimitacapodoperei saudeseoridincolodeaceastălimită.Cuodistincţieşio transparenţăcedausenzaţiadeireal,deuniverspopulatcuiluzii, magicianul,cuvântfrecventpronunțatdevorbitori,șivrăjitorul configureazăpescenăolumecomplexă,cudouăfeţe,carese completeazăorganic.Unaelumeacateatru.Altaeteatrulca lume.Șinunumaiceitreiartiştipecarei-amamintit,regizorul, actorul,scenograful,cişiexegetul,spectatorulidealşipedagogul desăvârșit,toţiîmpreunăreprezintălegendaLiviuCiulei.O legendăcentenară,darfărăvârstă. ■■■

Ceap[verde§ialbastr[

CândamauzitprimadatădetruparomâneascădemuzicărocknumităG.O.E.,gândulm-adus,inevitabilși automat,lașturlubaticulpesonajcaragialesc,eternaîntruchiparearăsfățuluișiarâzgâieliidebanimulți,rapidcheltuiți.Numele,însă,eabreviereadela greenonionexperience.La 7aprilie2023,G.O.E.apusîncirculațiepetoateplatformelede distribuțieonlinediscul TroubledMinds.Copertafrumosdesenată înstilcyber-flower-powerarenumele escrisfărănecesarelepuncte deabreviere.Deaiciconfuzia...literar-literală.Tevaturaminoră stârnitălingvisticnuimplicăprestațiamuzicală.Totulpoatefiutilizatîn„bătălia”comercialăce-iașteaptăpetrupeți,încazcă-și iaumenireașitalentulînserios.Trebuiesăfieconștiențicătalentulnuasigurăautomatstatut artisticdereferință.Enevoiede multămuncă,perseverențăși suferințăpentruasta,dacă asta își doresc.Secunoscdestulecazuri deaptitudiniîmbelșugate,originale,risipitecunonșalanțacu careșeiciipetroluluiazvârlesuteledemilioanepejucătoride fotbalieșițilapensie,doarcasă-și distrezecămileleșicadânele...

G.O.E.înseamnăpatrubăieți dinCluj:VladMocănescu(chitară solo,voce),VasileDinca a.k.a. Digby (chitarăritmică),DariusBlaj (chitarabas)şiPeterCovrigaDragu(percuție).Cualurăhipiotă, umblăînghesuițiîntr-omașină scundă,bănuiescdefabricațierecentă,nuclasicul vintage WV, cumlamodulidealmi-iînchipui. Auînportbagajo„carieră”devreo cincianideconcerte&„cântări”în locurileșilocanteledinRomânia consacratestiluluiabordat:blues-rock.Desubliniatremarcabila prezențăanualăînFestivaluldeBluesdelaBrezoi,probabilcea maiimportantămanifestaredinEstulEuropeiconsacrată străvechiuluișiveșnicnouluigenmuzical,unfestivalcăruiaîi dorimviațălungă,aidomaceluidelaMontreuxșilafeldespectaculoasă.(Tradițiafaptelorbuneînscumpanoastrățărișoară fiindcamciuntită,situarealocalitățiiîntreMunțiiLotruluipoate săconfereanduranțăevenimentului;darlaceforțădistructivă doarmeînpieptulderomân,numirăisprăvilefăcutecândse trezeșteeldinsomnulceldemoarte...șirâgâie,scărpinându-și pilozitățile!)

Cândascultîntâiaoarăungrup,unsolistacompaniat,ovoce singulară,intuițiaîmispunedacăecevagenuinsauimitațiecu dozevariabiledetalent.Jumătateadeveacdeaudițiișirepetate ascultărinum-aimunizat;uneorisuntpăcălitdefarseurișiactorideumplutură.Talentați,fărăîndoială,darindecișiasupracarierei,căutătoridesuccesefacile,nedispușilamuncă.Nucredcă

ecazulbăiețilordedațilaexperiențecuceapăverde,darcine știe!Viitoruladucemereuchestiilacarenute-aigândit.De exemplu,chitaristulVladMocănescușitobarulPeterCovrigaDraguaufostadmișilaoprestigioasășcoalădemuzicădinIrlanda,princareautrecutnumevaloroasealesceneimondiale. Vorreușieisăconfirme?Probabilcăda,dacăizbutescsă-și păstrezeluciditateașiapetențapentrumuncă.Șidacăvoravea norocdeniștemanagericinstiți,dornicisăfacămeserie,nuprofit imediat.

Managementulalipsitrockerilorromâni,competitivilanivel mondial.Managerulparecălelipseșteșicelorpatrubăieți,aflați laînceputdecarieră,deoareceși-aueditatdisculdedebutpe cheltuialăproprie,atâtînvariantăCD,câtșivinil.Sunt12 piesemusculoase,cuversuri înlimbaengleză,amănuntce devoaleazăintențiatrupei: anume,pătrundereapepiața anglo-americană,ceamaimare dincâteexistă.Însă,laoadică, niciexploziapepiațamairestrânsă,europeană,undelimbaenglezăestedominantă (deșiniciunpoporn-ovorbește),n-arfideneglijat.Altă chestiunedenoroc.Piesele cucerescșiîncălzescoricespiritdeschiscătreacestfelde muzicăblues-rock,alecărei calităținuvindintextelenărăvașeoriexhibițiilechitaristice înliniaepigonicăîngroșatăde infinitateaimitatorilorluiJimi Hendrix.Elegenereazăo atmosferădensă,tensionată, aproapedeSouth-Rock,mixturaamericanădezăpăcitaudiențatradiționalistă.N-aicumsă iubeștiblues-rockulșisănufii„împușcat”îninimasimțămintelor demuzicaambițioșilorGreenOnionExperience.ÎnSudul StatelorUniteîncăsefolosescarmepentruimpunereadreptății (sauimbecilității,vezirecenteleasasinate)proprii.Daracolose dezvoltășitehnologiideultimăoră(vezirachetelespațiale).Și curentemuzicale,surprinzătoareșisănătoase.

DelaClujauțâșnitînshowbizulromânescnenumăratetrupe șisoliștidevaloareindubitabilă.Maitoțiaucântatînlimba românăpentru„piața”autohtonă,deșinueralimbalormaternă. N-auajunsși-nVest,decâtînturneedeîndulcitlacrimileamare aleromânilorrisipițipe-acolo.

OsingurătrupăafostinvitatălaWashington:Nightloosers, cumixturajucăușădeblues-rock-folklorfărăgranițelingvistice. AldeG.O.E.artrebuisăînvețedelaei.Auce.

Pupila hipnotic[ albanez[

rAmonAmüller

AparținândPeninsuleiBalcanice,Albania(Shkiperia sau ȚaraVulturilor înalbaneză)îșiredefineșteidentitatea naționalădupăoizolaredemaibinede40deani.În vestulțării,prinstrâmtoareaOtranto,apeleMăriiAdriaticeseîmbrățișeazăcucelealeMăriiIonice.Trecândpesteprejudecățiși temeri,aceastădestinațiearemultedeoferitîncepânddelarivieraalbaneză,cuplajeaproapeneatinsepânălaimpunătorii munți,continuândcuorașelemilenare,încareistoriatoarceși acumfirulexistenței.

Celetreizilepetrecuteînaceastățară,laînceputdeiulie, mi-auschimbatpercepțiadespreospitalitateaalbaneză.Amdevenitmaireceptivășichiarmaitolerantă,albaneziisuntdeschiși, prietenoși,amabilișidestuldemulțumițidemediulîncaretrăiesc. Înfondcălătoriilesuntunuldintrecelemaibunemodurideane (auto)educa.Albaniafreamătădeviațășivreasăfiedescoperită.

Durresneîntâmpinăvesel,cuforfotaurbanăspecificăspațiuluimediteraneean.Leandriiînflorițisipalmieriizâmbescexotic. LocalitateaestesituatăperuineleorașuluianticEpidamnos (Dyrrhachium).Sespunecădacăsapifoarteadânc,poțidescoperi numeroasetemple.ConformfilosofuluigrecAristotel,Epidamnos aveaunsistempoliticoligarhic,deținândconstituție,consiliuși ocurtesupremăproprii.Obiectiveleturisticesedesfășoarăpeo razănupreamare:AmfiteatrulRoman,MareaMoschee,Turnul Venețian,CentrulCivic,zonelepietonaleșibulevardulDyrrahcu foartemultevitrinedeoparteșidealta.

Berat, orașulceloromiedeferestre,esteoașezareîntinsăde-a lungulrâuluiOsumi.Istorialuitumultuoasăafostscrisăsubdominațiaromanilor,otomanișibulgari.Clădiriledominăversanții, asemeneaunorfaguridemiereșiauoarhitecturăaparte. Orașul Alb culmineazăînvârfulTomori(2416m)șiShpiragu(1218m), întreacesteavaleaOsumicontrasteazăprinmeandreșilunca generoasă.CastelulKalareprezintăceamaiinteresantăatracțiea orașului.Acestacuprinde:CatedralaAdormiriiMaiciiDomnului, BisericileSfântaMariaVlaherna,SfântulNicola,SfințiiConstantin șiElena,SfântaTrinitate,Acropolis,CisternacuApășiMoscheea Roșie.

DrumuldintreVloreșiSarandesedesfășoarăînserpentineși acedepăroferindpeisajespectaculoase.Lapeste1000demetri deasupraniveluluimării,șoseauaurmeazăliniadecoastăprintre golfuri.PrivelișteadinpasulLlogaranerelevărivieraionică,mândriaturisticăaAlbaniei.Alternanțadestânci,plajeșidantelării mediteraneenemodeleazădecorulimpresionant.

DoiochialbaștriscaldăprivireaturcoazaAlbanieiîncurgerea neuităriișiîmbrățișeazădorullibertății.Unulestesituatînnord petraseulTheth–Valbona,îninimaAlpiloralbanezi,celălalt Blue Eye seaflăînsud,înapropieredeSarande.Noiîlvizitămpecel

dinurmă.Parcămmașina,plătimtaxadeintrareșipornimlapas 2kmpeundrumpietonal.Sepotînchiriașitrotineteelectrice pentruascurtatimpuldeplasării,darmaialespentruaevitacălduraextenuantă. BlueEye(Syriikalter) seformeazădin18izvoare cețâșnescprintr-odeschizăturăcarsticădinstrăfundurilepământului.Scafandriii-aumăsuratadâncimeapânăla50m,separeînsă căarfimultmaimare.AiciseformeazărâuluiBistricë,carese varsăînMareaIonicădupăuncursde25km.Ochiul clipește într-unparcnaturalluxuriant,străjuitdepăduridesicomorișistejari.Pădureaestepermanentverdedatoritătemperaturilorpozitivedepetotparcursulanului.Pecâtdeirealăsuntculoareași limpezimeaapei,peatâtdereceeste,avândotemperaturăde 8-12grade.Apaesteatâtdelimpedeîncâtsepoatevedeafundul,chiarșiînpunctulsăucelmaiadânc.Privitdedeasupraplatformeiamenajate,fenomenulgeologiccreeazăimagineaunui ochiuman.Centrulsău,pupiladeunsafir-albastrumagnific,este mărginitdeirisuldesmarald.Genelepardesenatedevegetația forestierădinjur.Unmicparadistropicalvibrează.Pemăsurăce priveștimaimultmișcareadinpiscinanaturalăaochiuluideapă, aisenzațiauneispiraleacvaticehipnotice.Eșarfediafaneșivibrantedeapăserăsucescîncercuriadânci.Dinnesfârșitadespletireastejarilortimpulmurmurăbucuria.Cerulcoboarăde pretutindeni.Măcufundînemoții.Olacrimăageologiei.Cărarea depemargineurmăreșteliniașerpuitoarearâului.Delaînălțime peisajulcapătăamploarecromatică.Luminasoareluiîșicântărefrenulînaceastămicălagună.Câțivaadolescențisescaldășiimortalizeazămomentul.Întrecut,BlueEyeeradestinatexclusivelitei comuniste.

Potrivituneilegendelocale,înurmauneifurtuniiscateîn Sarande,unșarpeuriașaajunsdelaVrisiînDelvina,undeamâncatungrupdefemeișicopii.ÎnapropiereaMunteluiSopotia omorâtdoiciobanicuturmelelordecapreșioi.Unbătrân înțeleptșicurajosaascunsunmăgarînpeșterașarpelui.Aîncărcatmăgarulcupaieșii-adatfoc.Șarpeleaînghițitanimalul,care aarsîninteriorulsău,apois-atârâtpestemunte,lăsândînurma luiodâră.Ochiulmarealșarpeluiacăzutînloculundeseaflă astăzi SyriiKaltër(OchiulAlbastru). Sespunecăochiulalbastrual șarpeluiuriașcontinuăsăplângă,deatuncipânăînprezent.

Albaniaesteoțarăacontrastelor,unrollercoasterîntremodernșitradițional,întrekitschșisimplitateși,întreoistorietumultoasășiunprezentlacareîncearcăsă-șialiniezestandardele actuale.Casăinvesteștiînamintiriestenevoiesăspuimaides da decât nu ,chiardacăacestlucruînseamnăsătreciuneoride inconfortabil

Călătoriișidrumuribune!

CENEFACEM, FETELOR?

GeluneGreA

Îndimineațascrieriiacestuiarticol, întâmplarea–căaltfelnupotsă-izic –afăcutsădeschidtelevizorulla meciulSuedia–Italiadingrupeleactualei ediții,neozeelandezo-australiene,aCampionatuluiMondialdeFotbalFeminin–competițiecaremăinteresa,sincersăfiu, înaceeașimăsurăcașiprecedentele,adicăpuținspredeloc.ÎmprejurareacăreprezentativadeprofilaRomâniei(care reprezentativă?)nufiguranicimăcarprintrecele32deformațiiparticipantela întrecereadelaantipozi(pânăacumla turneulfinalîncăpuserădoarcâte24)m-a făcutînsăsă-mipunîntrebareafirească: dom’le,ceecutransmisiuneaastaTV generos-integralășipesemnegratuită, încășipedouăcanale,unulmainațional cacelălalt?Esteșifederațiainternațională adoamnelorșidomnișoarelorfotbalisteîn campanieelectoralășivreasă-șimaiasigureînmoddemocraticunvot?Posibil. Ba,de-adreptulprobabil!

Ajungândeulaaceastăconcluzieunanimă,dupăunintervalscurtdevizionare încareamadmirateleganțablondăcu caresuedezelele-auaplicatun4–0plin deconținutfotbalisticpeninsularelorazuriiîndoarcâtevaminuteamrenunțatla restulspectacoluluișiamtrecutpealt canalcultural,însensulcăamînchis televizorul,revenindlalucrurileșiființele caremăpreocupaumaimultdecâtmodul încareniștepurtătoarelicitedecrampoaneșiîndeajunsdeplăcutelavederese cotonogescfărămilă.Iarlucrurilepreocupantepentruintelectulmeusportivdela aceastăorăplinădedeliciiestivalesunt,în ordineșimedalii(câștigateoridimpotrivă),următoarele:

Cediferențădesubstanță,compoziție șitemperaturăvafifiindoareîntreapele europeneșicelejaponezedefac,laCampionatulMondial,dintr-unrecordmancu performanțeplanetareuluitoareundeținătordelocuri4și6pedistanțelesale favorite,de200și,respectiv,100demetri? Răspunsunicșideoprofundăsimplitate: niciuna.DarDavidPopovici,sportivulla carefactrimitere,estenuomașinăriede datdinbrațeșidinpicioarelaoriceorădin zișidinnoapte,ciunbăiatobișnuit,care facetrecereadelaadolescențăcătre tinerețecufluctuațiile,oscilațiile,ezitările

șivariațiilepropriioricăreiființeumane,cu deosebireuneiaaflatelaaceastăvârstăla careasimetriilefuncționalesuntmaimult decâtimanente,suntde-adreptuliminente.ÎnȚaraSoareluiRăsare,DavidPopovici aavutdouăzileproaste,n-aprinsforma necesarăpentruafielînsuși,asta-itot.Cei înclinațisă-lbombăne(uniichiarsă-lconteste,c-așa-iromânul:degrabăvărsătoriu depixelisângeroșicândeși,maialescând nuecazul!)arfacebinesă-șiaducăamintedegândurilelorcelefărădetemeiși rezoncândSuper-Davidsevaîntoarcede laOlimpiadaparizianăcumedaliadeaur strălucindu-iebluisantpepieptuldearamă!Pariemcăașasevaîntâmpla?Eu, unul,n-amnimicdepierdut...

Altlucrucaremăpreocupăchiarmai demultișorpovesteestedislocatdin problematicaîndezbatereacelortrei petuniisubțireledin Rapsodiile luiTopârceanucare,farmecdândregretelor,se întreabăîntreele:„Cenefacemfetelor?” Cufotbalulromânesc,desigur,cucealtceva?Păi,cândcampioananoastrăen titre,FarulConstanța,antrenatăderegele Hagi,cumarveni,esteeliminatădinprima rundăaChampionsLeaguedeformația similarădinMoldova,ilustraSherifTiraspol,aspunecăsituațiaesteîngrijorătoare eundelicateufemism.Ce-arputeafimai răudecâtatât?Sănu-mispunețicăeliminareaalornoștridecampioanastatului Feroe!Înțelegaluzia,darcâttimpperseverămînanecomparacualțiimaisărmanisaumaighinionișticanoinevom ducede-adurapetoboganeletuturor clasamentelormondiale,europene,regionaleșijudețene.

Aceeașisoartăneașteaptășidacă vomcontinuasăjubilămlavictoriicosteliveșiegalurifărăsemnificațiecuechipe decaren-aauzitnimeni,rătăciteprinBalcanișifostaU.R.S.S.,întrecareșisuspecta Kosovo,țarăcarepentruRomânianu existădinpunctdevederepolitic,dar undeaceeașiRomâniaîșitrimitemereu reprezentantesportivedefeluriteniveluri, delaNaționaladefotballacampioanede handbalșinunumai,primindașijdereaîn ospețieformațiicorespondente.Caprofil, nușicavaloare,dinpăcate.

Cultivândasemeneadeprindericomportamentalevomajungesănebucurăm

anapodacândeșicândnuecazul,făurindu-nediniluziiinconsistentesperanțe fumuriidemărire.Unexemplulaîndemânătotdinsportulăstacupiciorul:după cetimpdeoptaniGigiBecaliairositînfel șichiptitluldecampioanăcuechipape careopatronează,F.C.S.B.,agăsitelde cuviințăsărepatriezeunjucătordemultă vremeexpirat,VladChiricheș.Omostră concludentădeceeaceprinfolclorul fotbalisticromânescestedefinitprinexpresia„născuttalentșimortsperanță”.Cu mențiuneacăsingurultalentverificatal susnumituluis-adoveditafiaceladease accidentadecâtedouăorilafiecare atingeredebalon,ceeaceafăcutdinel unperegrininegalabilprinformațiide subsolulclasamentelordindiferitețăripe carele-aajutatsăretrogradeze.Cubinecunoscuta-icompetență,MihaiStoicaa declaratcăprezențaluiChiricheșîncomponențaF.C.S.B.vaaduceclubuluidin Berceninunumaiîndelungvisatultitlude campioană,cișiaccesuldincolodegrupeleChampionsLeague.Ceuităelși stăpânulluiestefaptulcătrecereade acelebuclucașegrupepresupunecuobligativitateprealabilapătrundereîntr-însele.Aceastăîntoarcereafundașuluirisipitorestenimicaltcevadecâtmirabila întâlnireasaculuicupeticulcorespunzătorîncarerolulsaculuiîljoacăunfotbal încareantrenoriisuntmătrășițidupăa douaetapădecampionat–astadacănu îșipuneisinguripoaleleîncapșipleacă unde-avăzutMututeșchereauademanat azeri(monedaoficialăaAzerbaidjanului) cudoarosăptămânăînaintedefluierulde startalcampionatului,iarcetățenica NicolaeDicăsuntrotițidehazardpela conducereatehnicăacâte3–4formațiiîn doiani(conformregulamentuluirestrictiv, căaltfel...).

Șiuite-așaașteptămnoiplinide robustoptimismurmătoareledouăpartidedinpreliminariileEURO2024,celecu IsraelșiKosovoîncare,dacănoroculchior dinîntâlnireacuElvețiaserepetă,vomfi obligațisăneridicămrespectuoșiclopul înfațaceluimaipuținmerituosselecționeralRomânieidinultimeledouăveacuri.

Amintiri §ipohte copil[re§ti

Nuvreausătrecîngrabăpesteexpediţiiledinpădurea Chelinței,ceadepesteSomeș,pentrucă meream rar. Cândmergeamcuşcoala,soramea,ValeriaAna,șicu minenutrebuiasănesmiorcăimlapărinți,căciera musai. Dar când mărsul eradininiţiativanoastră,ademenitefiinddedoamna Fina,trebuiasănerugămdeei,casănelase.Dar,doamnaFina stăruiamult,pânăobţineaacordullor.Maiales,bunicaValeriaera prăpăstioasă,bănuindtotfeluldecapcane.Spunea:„V-amcrescutsănuvăatingănicivântreceşivoinucredețicărăulvăpaşte latotpasul.Nuv-ibineacasă?”.Şiîncercasănemomeascăcu... cevadulce, asogat deea,anumepentrunoi.Maimultdegura doamneiFinuca,primeamacceptul,iarbunicuțaîncepeasă plângă.DoamnaFinucaaveaunviciu;eraofumătoareînrăită.Pe vremeaaceeanumultefemeifumau,iaraimeisemiraucumde olăsadoamnapreoteasă,mamadânsei,săfumeze,„cădoar numaiMăriaJoşki îiaşadebăgăoasă”. Pildaaveaşisentinţamamei: „Doamneleşiţigăncilenuaunicioruşine!”.Greudedigerat,acum, zicereamamei.Altfel,călăuzanoastrăeraofemeiedeomenie. Aveadoibăieţi,CălinşiMircea,„Dumnezeusă-iodihnească!” Mircea,MirceaLupo,afostfoartetalentat,pictaşiscriapoezii.Nu preaveneacunoi,căci,fărăîndoială,neconsideranişteţărăncuţe înapoiatesau...niştegâsculiţe.

Apropodegâşte!Amtrecutprintr-osituaţieneplăcutădin cauzaluiMircea.Povesteaesteatâtdeîndepărtatăîncâtnuştiu pânălaurmăcineafostcrezut.Dar,totuși,timpuladatunrăspuns, Mircea,negăsindu-şilocul,încurcându-seînpoveștilelui…vânătorești.Păcatdetalentelesale!Neputândsăîșifacăordineînviață s-arisipitșile-arisipit.Aveatoateatuurileşiînţelegereadinpartea familiei,dar,probabilfiindsupradotat,nuşi-agăsitunrost, pierzându-seînlume,atâtlapropriucâtşilafigurat.Darsămăîntorclapovesteagâștei,cepoatefiunpunctdepornirepentruun romanpolițist.Într-obunăzi,amgăsitunadingâştelenoastrefără viață,îngrădinițadinfaţacaseiceleinoi.Grădinițaeradelegume, dar mamica adeciscăesteindecentca: porodicii(roșiile),popricile (ardeii),pepenii(castraveții), cepele, petrinjelul,morarul, cimbruși zelerul săcrească,săserotunjeascășisăsecoacăsubochiitrecătorilor.Așacăamutatlegumeledupășură,dincolodelivadacu pomifructiferi.Dupăgardulliveziiîncepeo postată bunăde pământarabil,îngrășatînfiecareancugunoidegrajd.Peobucată cultivam mălaiul,peobucată picioicile(cartofii), peun dărab,

cânepă.Așadar,mamaafolositobucatădeogradă,dedupăgardullivezii,pentrulegume.Tarele-auplăcutlegumeloracolo, pământuleragras,iarsfântulSoarebăteapeelededimineață pânăseara.Maialesporodiciisezbenguiausubsoarelegeneros: InimădeBou,roșiatotalăcaformășigust,treceacuțitulprineaca prinunt.Cărnoasăși rouzosină(roză) devinereginatomatelor, acoloundemaiestecultivată,Maierauroșiileclasiceîncrețite, maricuoformăneregulată,buneșiele,cevamaiacrișoareca IninaBoului.Roșiimicirotundenupreaamvăzut.Toateaceste fleacuripecarevileînșirsuntoarecumoposibilăexplicațieaactuluifinalprincareunomdevineucigașmaialescândautorul lungeștedescrieraeroilorpesteputereaderăbdareabietuluicititor.Iatăcumobiatăgâscăcezburaseîncurteacaseiparohiale, undelocuiaMirceacupărințiișibuniciiaajunsvictimă,darnu toatevictimeleajungeroinederoman.Parcăi-așfacepuținădreptatebieteigâsculițepostmortem,botezând-oSângerza.Gândul căașfisuspectatăde gâsgomicid măinfioarășiacumcândîntre timpamînvățatsămăapăr.Cesăameucuviitoareameazestre peniferă,ceurmasăaprovizionezecupene,perneleșiplapumele fetelorTrif,adicăalesuroreimeleșialemele?IlreținpeMircea, „Dumnezeusă-lierte!”,mereurâzând,unrâsceîidădeaunaer obraznic.Probabilcănualovit-ointenționat,poateafăcuto glumăcuurmărineașteptate.Apoi,cumdoargardulnedespărţea,aaruncat-ofărăviațăîngrădinițanoastră,devenităgrădinăcuflori,dândvinapemine.Conflictulafostaplanat.Degâscă s-abucuratMăriaJoşkișifamiliasa.

Amu săneîntoarcemla ciupercăritșifragipomnițărit.Cuochii dupăciuperci,doamnaFinucanesfătuia: Sănuvăapucațidedohănit(fumat),căciveţiajungecudinţiişidegetelepătateşicurespiraţiaîngreunată! SlavăDomnului,nuamcăzutînbraţeleacestei „plăceri”!Erampecoamauneiprăpăstiinupreamari,înspatele doamneiFina,ascultând-ocumareatenţie.Deodată,amcălcat peunpatdefrunzeumede,pierzându-miechilibrul,m-amrostogolit,fărăsăreuşescsămăagăţdevreunlăstar,oritufă.Într-oclipităeramîntinsăpefundulrâpei.Rămăsesemţeapănă,neştiindce săfac.Ceilalţicopii,maisperiaţicamine,încercausăcoboare, atenționațidedoamnaFina,canucumvasămăurmeze,fortuiți. Auzindu-lepaşii,amprinscurajșim-amliniştit.Înmomentulurmătoramconştientizatcăstrângcevamoaleînpalmadreaptă. Amsăritînsussperiată.Sănufievreunşarpeîncolăcit!Nuam văzutvreunul,daramoroaredeei.SlavăDomnului,nueraotârâtoareeradoarunsemncăvreunanimalrumegătorsaunu,atrecutpeacolo.Nuafostnevoiedecâtdeunvânticeladucătorde mirosuri,săîmidauseamacămânamea aminosea abalegă proaspătă.Darcumaajunsacolo,căcinusevedeanicioţipeniede animalprinjur?Șidacăatrecut,cumapututajungeînaceaprăpastie?Cândceilalțicopiiauajuns,m-augăsitvieşinevătămată, doarușornedumeritădeceeacemis-aîntâmplat.Săfifost noroculmeu,caremăaşteptaacolo cutoatepânzelesus? Oriafost oîntâmplarestranie,rămasă,înmemoriamea,fărărăspuns?Nu amspusacasăceampățit,deteamăcănumăvormailăsaînexpedițicudoamnaFinuca,„Dumnezeusăoodihneascăînpace!”, alăturidetoțiceiplecați!

Ocartedepoemerezultatăînurmauneicălătoriicumultiplevalențe:călătorieinterioarădarșipeuncontinentîndepărtat,călătoriaunuitatăalăturidefiulsău,pelerinajulunuipoetînțaraunuipoetperceputcamodeldarșicafrateînspirit.PoetulGeorge Vulturescugăsește,înacestnouvolum,unlimbajcomun,unlimbajalinimii,se-nțelege, întrepietreleNorduluișiceledelaMachuPicchu,ocomuniuneînsimboluri,înemoție, învibrațielafrumusețealumii,întredoipoețiaflațiladistanțăîntimpșispațiudarsituațiînaceeașizodiemisterioasă.Poeziasenaștedinpietre,sigiliișinotemuzicale,irizate ezoteric.„Orfandedivin,pentruceoboseșteomulsus,pepiatramunților?/Polifoniede scânteiînchisesubcoajapietrei/pentrucevânatvețilumina?//(...)//LaSacsayhuaman, lângăzidurilecupietremegalitice/existăopiatrărămasăpecâmp–oameniin-aureușit/ s-ourceînzidulcetății:/incașiionumesc lapiedracasanda/piatraobosită/careaplâns sânge/-saueraușuvoaiedesângealecelorstrivițipedrum-”

RomulusMoldovan Mânadintrenori.thehandamidstclouds, edituraTimpul,Iași,2023,poezie,100p.

„Structural,RomulusMoldovanesteunfincaligrafalmelancoliei,alunorreflecțiipe margineatreceriitimpului,adragosteișipoeziei,alentropieicenedominăexistența. Spațiulpredilectdemanifestareestecelalcotidianuluiumil,alunorreflecțiifăcutedela înălțimeaunuilocprivilegiat,alunui„turnmărețșiluminos/cutreiferestre.”Astfelîlrelevă IonCristoforpepoetulclujeanRomulusMoldovan,aflatlaceade-acinceacartede poezie,ocartebilingvă,traducereaînlimbaenglezăapoemelorfiindrealizatădecătre PușaLiaPopan.„Adormindcugândullatine,/noapteatrecută,însomnmuzați-adedicat/unpoemdedragosteaproapegenial./Versurilesale,întrucâtvaermetice,/seînșirau delasine,curgând/prinfațapriviriimelelăuntrice.//CuprindeaucelebraformulăeinsteinianăE=mc2,/încaretueraiM-ulmeucapital,/ceîmihrăneacuenergietandrăființa.”

AlexandruJurcan JojolicadelaDârja, edituraCasaCărțiideȘtiință,Cluj-Napoca,2023,proză,132p.

Poet,prozator,criticdeteatrușifilm,cronicarneobosit,AlexandruJurcannepropune o...Jojolicareloaded.Omostrădeumorardelenesc,(nuavempreamultedeacestfel), doarînaparențăingenuușineaoș,cuatâtmaireușitcucâtvinedinparteaunuifinfrancofon,aunuirafinatconnoisseuralartelor,alumanioarelor,delicatcatrăire,discretca prezențădarnecruțătorînumorul,camuflatîn voxpopuli darprincare,înfapt,semnaleazămoravurile:„Îisoare!Mi-așdorisăarătmaibine,să-mireparlucu.Măenerbează labadegâscășioitrecelareviziasânilor.Oirugadoctoruplasticsă-mireducăcelulicași săteracălaprocedurilaniveldefață.Numi-arstricaunliftingfacialșioinjecțiede boutox.N-arfibinesă-mimăreascăbuzele?Sămărecuperezeșisă-miscadătranspirația. Oidabaniserioșipentruoricerejudecarefațială.”

GeorgeVulturescu césarVallejourcăpeMachuPicchu, edituraLimes,Cluj-Napoca,2023,poezie,92p.

Ajut[ pecineva s[-§ivindece sufletul

LiviuFranga Simfoniacetății. notedespremodelulperen șiactualitateaantichității, edituraMega,Cluj-Napoca,2023,518p.

Unvolumstructuratînpatrupărți:Detector.Suferințelelimbiiromâne;Vademecum; Cariatide–Antichitatea,Modernitatea;OvidianepaginaedesprealcăruiautorIoan-Aurel PopafirmăînCuvântuldeînsoțire:„ProfesorulLiviuFrangaestedemultoprezențăremarcabilăînculturaromânească,deșiscriemereucudiscreție,cureținere,spreanutulburaparcăunanumitechilibrucosmic,încarecredeprecumcredeaumariisăicărturari antici,ilustratoriaiclasicismuluigreco-latin.”CarteacuprindetextepublicateînObservatorcultural,Ateneu,Tribunaînvățământului,Dilemaveche,Românialiterară,Arcadar șialtepublicațiișivolume.„Oastfeldeceațăalucrurilorșiființeloracoperăparcășicuvintele,dacășiatuncicândcelcarelefolosește,înlimbanoastrăsauînoricarealtălimbă naturală,nuestepedeplinluminatdeînțelesurilelor.Alefiecăruicuvântînparte,dinbogatalimbăanoastrădeazi,darșialeîmpletiturilordecuvinte,legateuneledealteledin îndepărtatavechimeșineputândafidesfăcuteoriînlocuitecualtecuvinte(...).”

Primăvarapoeziei.a KöltészetTavasza.SpringofPoetry2023, edituraCaieteSilvane,Zalău,2023, edituraAbArtKiadó,Budapesta,146p.

DanielSăucafaceunbilanțșioconfesiune-profesiunedecredință,înprefațaacesteiantologii(lafinalșilaunnouînceput):„Festivalulnostruaajuns,în2023,înjudețul Slaj,laZalău,laa21-aediție.Amîncercatsăîidămunnouimpuls.Șicredemcăamreușit. Cuingredientevechi(tradiționalaîntâlniredintrepoeți,antologiabilingvă,dedata aceastafărăotemăanume,concursurilederecitare,înlimbaromânășiînlimbamaghiară, expozițiadeartevizuale,anulacestaavându-lînprim-planpeBalajtiKároly),darșicu noutăți:spectacoleledemuzicășipoezieZoltanOctavianButucșiÚjhelyiKingașiproiectul„Autobuzulpoeziei”.Rămânlaopiniileexprimatede-alungulanilor,șianumecăPoezia poateunidacănupopoare,măcarpeceicarecredînputereacuvintelor,acuvintelorroditoare,cuvintele-suflet.Șinusuntchiarpuțini.LongevitateaincredibilăaPoezieieși unsemncămerităsăcredemîncontinuareîncultură,înlucrurilecareneunescsubluminilesperanței.FestivalulPrimăvaraPoeziei.AKöltészetTavasza.SpringofPoetryeo dovadăînacestsens.”Cuprinzândpoeziilea38depoețiromâni,maghiari,sârbi,vietnamezi,italienișienumerareapoatecontinua, Primăvarapoeziei realizeazăopanoramă aliriciicontemporane,dezvăluindfragilafrumusețeaumanității.

SanduFrunză, Publicitateaconstruieșterealitatea.

eseudespreființaumană,religieșipublicitate însocietateadeconsum, edituraEikon,București,2023,266p.

EseulpropusdeSanduFrunzăeste,înfapt,unstudiucarevinesăaducăluminăasupra unoraspecteneliniștitoareale„realității”încaretrăim.Cuargumente,printr-oanaliză atentă,pascupas,acelormaivulnerabili,blamați,contestațisauaplaudațipoliaivieții contemporane,profesorulclujeandeconstruieșteșiexplicămanieraîncarepublicitatea construieșterealitatea,maimult,explicădeceacestlcurueposibil.„Însocietateadeconsum,publicitateaseinstaureazăpesinecaunrefugiualcomportamentelormitice,simboliceșiritualice.Easedovedeșteafiaziundepozitaralsacrului,chiardacăacestaapare subformaunorconstrucțiiimaginativepecareunoraleestedificilsăleasociezecusacrul saureligiosul.Limbajulpublicitar,exprimatînformatextelorsauimaginilor,subforma printurilor,aperformance-urilorșiîndeosebiatuncicândestevorbadeexprimareasaîn formaclipurilorpublicitaresauacreațiilordigitale,sedovedeșteafioformădeconcentrareapovestiriicarearecapacitateadeasetransformaîntr-oistoriesemnificativă.Ea construieșterealitateaînformaunuimicrocosmos,într-omanierăasemănătoaremoduluiîncarealtădatămarilepovestiri,marilenarațiuniconstruiaurealitateasubformaunui macrocosmos”.

Halmosi Sándor apocrife, edituraLimes,Cluj-Napoca,2023,poezie,2023

HalmosiSándor(1971)estepoet,traducător,matematicianmaghiar.NăscutlaSatu Mare,atrăitînGermaniașiacumînUngaria,profundimplicatînviațaliterară. Făcând partedin Trilogiaapocrifă alăturide Neretva și Catarii,cartea Apocrife aapărutînlimba românăgrațietraduceriipoetuluiKocsisFrancisko.Iatăcâtevaversuri:„ChipulluiDumnezeu nuseaflăînfibreșiniciînmiezul/duralpietrei.Cimaidegrabăîndegete,/înpalme,în mângâiere.Pânăcândmateria/nudevineatâtdemoalecaînmânaîngerului/piatraaruncatăînapoi,cabiciullăuntricmelițat/dupăceartă.”

«Dacă-ipreamultălumină,închidemochii./Epreamultălumină.Nuputemînchide ochii.»DindiscursulliricdecantatalluiHalmosiSándorsedesprindaşchii,seivesctotmai multeaşchiiîncelemaineaşteptatelocuri,alteoricorpulpulsatilalpoemuluiserupe,se fisurează.Estede-ajunssă-latingemşidejaresimţimproprianoastră«viaţăpatchwork» (ghiveci).Ieşimîncâştigdacănerăneşte.Nuexistănicimăcaropoezieîncaresănu găsimunlocliber,careneesterezervatnouă,cititorilor.Osubtilmodernăşiînsufleţită percepţiealumii,undistinctbrandHalmosi.Oliricăprecisă,etalondeîncredereînmăsurareadesimiiîngerilor”.(ViskyAndrás)

EpiscopulIgnatie(Trif)șiCristianPătrășconiu

DouădialoguridesprecrăciunșiPaști, edituraSpandugino&Horeb,București,2023,172p.

Ocartepurșisimplufrumoasă,atâtcaobiectcâtșicatemededialog,nudedezbatere,căcicumpotfialtfelaceste...întrebărișirăspunsuridecâtocuminecarecupâinea șiluminavieții.Oincursiuneînaltă,fărăafielitistă,multdincolodeînțelegereaîmpuținatăaomuluicontemporanasupracelordouăsărbătoricaremarcheazăcreștinismul: CrăciunulșiPaștele.Douădialogurinecesare,despreacărorrealizareCristianPătrășconiumărturisea:„Conversaţiileamplecareseregăsesctranscriseînaceastăcarteauexistat,maiîntâi,întroformădiferită:şianume,capatruvideodialoguritematicedespre NaştereaşidespreÎnvierealuiIisus,înregistrate(laHuşi,înbibliotecaPărinteluiEpiscop IgnatiealHuşilor)şidifuzate,înprimăvaraşiîntoamnaanuluitrecut,încadrulunorediţii specialealepodcastuluiSpandugino,„Rezilienţăprincultură”.

Celepatruampledialoguriaufostînsăgândite,delabunînceput,săcapeteconturulaceeaceaudevenitodatăcuacestvolum:ocarte.Aceasta!

PâineaşiLuminaVieţiiurmeazăstructurapecareaufostgânditedialoguriledepornire,însăversiuneatextualăaacestorconversaţiiesteunaîmbunătăţităşi,înmodevident,maimaredecâtceeaceerainiţial.Orizontultematiceste,pentruambeleformate, intact;formulărilecucaresuntatacateatâtdegeneroaseletemesuntînsă,înmaimulte rânduri,ajustatepentrurigorileunuitexttipărit.”

VictorȚarină Păianjeniimei, edituraLimes,Cluj-napoca,2023,poezie,98p.

„Însfârșitamajunslavârstacândtepoțiîndrăgostioricâtdereligiosaireușitsădevii saumaibinedragosteacaoprelungireabinecuvântărilordivinecaomilănesfârșită, iertătoaredetoate.

Nu-inimicpoțisăieiadolescențadelaînceputcuofetițăcuunanmaiînvârstădecât tine,purtândaceleașisandale,cuaceleașidegețele,prietenă,mamadevotatășiiubită deopotrivă.”Mărturiseștepoetulclujean,aflatlacelde-al17-acartedepoezie.Opoezie interesantă,confesivă,ludicăuneori,ironicăalteori,scrisă,cumva,cuaerullibertățiipe careopermitenotațiadejurnal,alteoricuminuțiaunuiarticoljurnalistic.Iubireașiprietenia,adevărulșifalsitatea,bineleșirăultransmitreverberațiiînacesteversuri,dincolo detoate,melancolice:„Afostunsentimenttulburător,acolo,înorășelul/înzăpezital copiilor,cubecuricolorate,acadele,/vatădezahăr,braddeCrăciunșinelipsitul trenuleț.//Amplecatsprecasăcânds-arepornitninsoarea./Nusărutasemîncănicio fată.”

ConstantinCubleșan Poetealeclujuluideazi, edituraCasaCărțiideȘtiință,Cluj-Napoca,2023,108p.

ConstantinCubleșanpropuneoprivireasupraliriciifemininecontemporaneclujene,selectând șaisprezecepoetealecărorpunctcomuneste„spiritullocului”,geografiaspecialăreverberândîn creațiaacestora.Poetedingenerațiidiferite,custiluridiferite,darscriind,conștientsaunu,dincondiția dereprezentantealeacestuispațiuculturalprivilegiatacreesteClujul.Desprecarteșiautorulsău IrinaPetrașmărturisește:„Cumspuneamaltădată,povestitorcuharşiplăcutetabieturi,autordemicromonografiicritice,istoricliterar,dramaturgşipoet,coordonatordeampleproiecteeditoriale,C. Cubleşanestecititorul-de-serviciualzgomotoaseişisuperficialei,înmulteprivințe,tranzițiiromâneşti, unulcareciteştemetodic,cupedanterieardelenească,netulburatdescandalulzilei,cărțilevremiişi leconsemnează,înalcătuiriunitareşitemeinice,existența(…)Calitateaesențialăascrisuluisăueste, dealtminteri,fidelitateacucareciteştetextul/texteleuneiepoci,atenuândumorinegreşiascultând deo«lege»desonoritateslaviciană:«Noitrebuiesăfimcinstițifaţădenoiînșineşisănerespectăm mereupropriaconștiință».”

ConstantinCubleșan Poețiaiclujuluideazi, edituraCasaCărțiideȘtiință,Cluj-Napoca,2023,268p.

CuosutădepaginimaimultareantologiacriticăsemnatădeConstantinCubleșan,antologie careanalizeazăliricapoețilorclujenicontemporani,treizecișioptlanumăr.Delareprezentanțiai mainoilorgenerații,precumVladMoldovan,ȘtefanManasiasauVictorConstantinMăruțoiulapoeții „legendari”aiburgului,ConstantinCubleșanseapleacăasupracărțiloracestoracuelegantăexigențășicugenerozitate,într-unremarcabilefortdeinterpretare.Înprefațavolumului,OvidiuPecicanremarca:„Așezându-lînșirul–vast–alcărțilordeautorsemnateConstantinCubleșan,acest dicționardepoețiaifaimosuluiburgtransilvancompleteazăînchipfericitatâtseriaexegezelor dedicateautorilor,deierișideazi,dinliteraturanoastră,câtșipeaceeaaauxiliarelordestudiuacademic(cumsunt,depildă,dicționareledepersonajedinoperaunorclasici).Toateacesteamărturisescoatitudinedemaregenerozitateconfraternăaceluicareaînceputprinafi,simultan, jurnalistșiautordebeletristică,draacontinuatulteriorafirmându-șidinceîncemaiapăsatconștiințacriticășiinstinctulsistematizatorșiîntr-unpasionatprofesoruniversitar,coordonatorexigent dedoctorateîndomeniulliterelor.Înlanțulcărțilorsemnificativealeautoruluideampleșivastedute-vino-uriliterare,volumuldefață,împreunăcuperecheadedicatăpoezieiclujenefeminine,atestă efervescențauneiluciditățicriticeșiaunuidevotamentajunseladeplinămaturitateșiexpresivitate.”

Semnulvizualsubcarestă neuMaesteuntrandafir, aceastăfloarecaretranscendegraniţeleculturale,religioase,etnice, deoarecefrumuseţeașiarmoniasemnificaţiilorsalesuntunsymboloncareareputereadeaneaduceîmpreună.Trandafirul NEUMAesteuntrandafirînflorit,rosacentifolia,trandafirulcuosutădefoi,metaforă acărţiișiarevisteișivorbeștedesprecurajuldeaînaintacrezândpânălacapătîntr-unideal. neuMaesteunsemn denotaţiemuzicalăfărăportativ,constânddin puncteșivirgule,folositînEvulMediupentrucântarealiturgică.AstăziNEUMAeste utilizatădoarîncântareabizantinășigregoriană,înspecialîncomunităţilemonastice.Dincolodeaceastăsemnificaţie,care dejaosingularizează,ofrumoasăpoveste spunecăNEUMAarfilaoriginiunproto semncare,înfuncţiedenevoiacititorului, semnificagestscenicînteatru,sunetîn muzică,cifrăînmatematică.Aceastăgenerozitateșidisponibilitatededialogcu

celălalt,pânălatransformare,pentruaîmplininevoiainterpretuluisău,fărăasepierdepesine,dimpotrivă,îmbogăţindu-se,a făcutcaNEUMAsăfiecelmaipotrivitnume pentruEditurășipentruRevistă.Revista NEUMAesteorevistăcuprofilcultural.

Lafiecaredouăluniveţiputeacitiun numărdublucarevaacoperitemedelaliteraturălaistorie,delateatrulafilosofie,de lasportlaeducaţie,veţiputeaurmăriviaţa

culturalăaromânilordindiasporașiveţi puteadescoperiîmpreunăcunoiadolescenţitalentaţilarubrica„TeenSpirit“,veţi aflacaresuntcelemairecentecărţiale EdituriiNEUMAșiîiveţiputeacunoaștepe autoriilor,iardesprecomplexașibogata dramaturgiecontemporanăromânească veţiputeacitiînpaginileconsacrateteatrului,veţiafladesprecelemainoiapariţii editorialeprinrecenziialecelormairecente șivaloroasecărţidinliteraturaromânăcontemporanășidinliteraturastrăinăiaroamenideculturădinţarășidinstrăinătate vorfimaiaproapedecititoriinoștriprininterviuri.

credemcutărieînimportanţașiîn necesitateaculturii,înroluleiformator esenţial.răspândindluminaculturiiîn întunericulignoranţeiputemsăneaducemcontribuţia-opicătură-dearmonie într-olumefrământată.

(ExtrasdinEditorialulprimuluinumăr alRevisteiNEUMA–1-2/2017)

EVENIMENTEDITORIAL

HoriaGârbea

Poezia.Introducereșiunitatedemăsură

GheorgheLăzărescu- Caracterulviualideilor

SoniaElvireanu- Rigoareșiconsecvență

VOLUMENEUMA

LucianGruia- Oreveriecontinuă

NicoletaMilea- Interiorizare

FlaviaAdam- Untrubaduralburguluiuitat

GelaEnea- Pedrumurilineșicunoscute55

AnaDobre- Fotogramealeprezentului

-Identitateaeuluiîncronotopmitic

CodruțRadi- SubscaraluiPlank

Mirela-IoanaDorcescu

Imaginândhotaruldedincolodehotar

EvelyneCroitoru

MariaCalciu,Silabecontrarii

CARTEADEPROZĂ

NicoletaMilea- Inelulcusmarald

CARTEADEPOEZIE

Simona-GraziaDima

Furiapurificatoare.PasiuneșiCuvânt

ANTOLOGII

MenuțMaximinian

Povestealumiidincuvinte

VOLUMENEUMA

EvelyneCroitoru

GabrielDragneaRegizorale

LITERATURALUMII

NguyenHung(Vietnam)

AdilBașoğul(Turcia)

FurkanÇirkin(Turcia)

CARTEADEPOEZIE

MonicaGrosu

Poetulaplecatpestesingurătatealumii

AdrianȚion- Codulrestituirilor

ChristianTămaș- TăcerealuiDumnezeu

GabrielaAnaBălan

Poezia–ninsoaredetexte

RalucaFaraon

Desprejucăriicugheare…

ETNOLOGIE

MenuțMaximinian

TărâmulcuapăvieșizeițaTransilvania

COLŢULLUIYORICK

Radu-IlarionMunteanu

Istorieșificțiune

PREZENŢEÎNLUME

GeorgeVolceanov

Scurtjurnalbudapestan

VIAŢACĂRŢILOR

MirunaDrăghici

Descifrândistoria–PiatradinRosetta

PRIVELIȘTI

DeliaBodeaJacob

ȚaraRăsărituluideSoare...Impresii

ARTĂ

CodruțRadi

Porțidelumină

ȘcoaladepicturădelaTârgoviște

ElenaAbrudan

Misterulfrumusețiitransilvane

PLASTICĂ

EmilLungeanu- Anotimpuri

FILM

AlexandruJurcan

Tiff22–fulgurațiicinefile

CINEMATECA

RalucaFaraon- Kafka(1991)

CĂLĂTORII

RamonaMüller- Pupilahipnoticăalbaneză

CONTRE-PIED

GeluNegrea- Cenefacem,fetelor?