Manifestul Cetățenilor
MANIFESTUL CETĂȚENILOR PENTRU DEMOCRAȚIE, SOLIDARITATE ȘI EGALITATE EUROPEANĂ Pentru alegerile europene din 2014 Noi, locuitorii Europei, prin naștere, prin alegere sau prin circumstanțe permanente, credem că Uniunea Europeană și statele sale membre au eșuat să asigure bunăstarea cetățenilor europeni și nu au reușit să reacționeze așa cum ar fi trebuit la schimbările globale și locale care au afectat Europa în ultimii cinci ani de criză. Credem că Europa are un viitor comun, dar simțim că pierdem controlul asupra destinului nostru. În loc să ne bazăm pe suveranitatea slăbită a statelor naționale, vrem să acționăm la un nivel transnațional. Europa poate avea un rol important ca spațiu al democrației, solidarității și egalității, însă pentru aceasta este nevoie de schimbări rapide și radicale ale structurii politice actuale și a priorităților Uniunii Europene. Anul 2014 va oferi oportunitatea de a pune punct unui trecut marcat de o criză care se perpetuează. Un nou Parlament European va fi ales și o nouă Comisie Europeană va fi numită. O schimbare la nivel de guvernare trebuie să fie însoțită de o schimbare a implicării cetățenilor. Democrațiile stabile s-‐au bazat întotdeauna pe un nivel crescut de participare, exprimată prin colaborare, contestații și critică. În acest sens am dezvoltat un Manifest participativ și transnațional sub forma unui pact între cetățenii europeni și structurile guvernamentale la nivel de UE. Acest Manifest conține cereri politice dezvoltate la nivel transnațional printr-‐un proces participativ derulat timp de trei ani la nivelul întregii Europe și care a implicat mii de oameni. Au avut loc peste 60 de dezbateri ale cetățenilor, 12 forumuri transnaționale, 2 audieri în cadrul Parlamentului European, dezbateri online și de asemenea am avut o prezență răspândită în străzile și piețele Europei. Rezultatul acestor eforturi este formularea de propuneri care pot trece dincolo de jocurile de sumă zero naționale. Propunerile dezvoltate iau în considerare contextul legislativ și juridic al UE astfel încât să ofere o matrice de politici publice realiste pentru o posibilă Europă alternativă aflată la îndemâna noastră. Problemele care au fost luate în considerare nu cuprind multitudinea de probleme cu care ne confruntăm, însă reflectă prioritățile diverșilor participanți la proces. Manifestul va fi completat în mod regulat în viitor astfel încât să cuprindă propuneri noi inițiate de cetățeni. Acesta este un document în formare, un ecou al cererilor oamenilor din Europa.
1
Manifestul cetăţenilor pentru democraţie solidaritate şi egalitate europeană
Facem apel la cetățenii, organizațiile și mișcările sociale care activează pentru rezolvarea problemelor luate în considerare de Manifest să ia inițiativa și să reacționeze la acest proces deschis și participativ de reformă europeană. Facem apel la politicienii care candidează pentru alegerile locale, naționale și în special europene să adopte propunerile cuprinse în Manifest, să le includă în campania lor electorală și să le promoveze pe parcursul mandatului. Fiecare propunere va fi prezentată inițial pe scurt, urmând apoi să fie detaliată ca un set de recomandări individuale de politică publică în anexe. Europa se află într-‐o criză a democrației, o criză economică și o criză a mediului înconjurător. În ultimele decenii, a trebuit să reacționăm la noi provocări sociale, de la dezvoltarea statului-‐bunăstare la înființarea unor instituții care să asigure pacea. Cea mai mare îngrijorare nu este schimbarea la care trebuie să ne adaptăm, ci incapacitatea și lipsa de legitimitate a Europei să contracareze efectele negative care apar. Actori cu diverse interese profită de acest spațiu vid și monopolizează sfera economică, discursul public și justiția. Una dintre cele mai vizibile dovezi care confirmă aceste argumente a fost cursa contra cronometru care a creat competiții interne între muncitori și între state naționale. Acestea au condus la creșterea ratei șomajului, la situații de precaritate și sărăcie, în cele din urmă subminând valoarea muncii. De aceea este nevoie de un sistem de asistență socială european care să asigure un set de drepturi sociale și economice care să susțină nevoile de bază ale oamenilor indiferent de circumstanțele în care se află și de locul de rezidență, spre exemplu dreptul la ajutor de șomaj sau pensie, salar sau venit minim garantat. Pentru a realiza aceste obiective avem nevoie de o politică fiscală comună și echitabilă, care să anuleze competiția favorabilă doar corporațiilor mari. Refuzăm să vedem cum drepturile noastre sociale și economice sunt diminuate, în timp de resurse enorme au fost mobilizate să salveze un sistem financiar care a eșuat. Europa trebuie să nu mai salveze băncile și să restructureze sistemul bancar, astfel revenind la rolul său social de a salva economiile oamenilor și de a finanța afacerile mici și mijlocii. O taxă europeană pe tranzacții, de exemplu, ar încuraja mai multe reforme responsabile în comerț și investiții. Ar trebui să permitem împărțirea datoriilor, ceea ce presupune de asemenea instaurarea unei pârghii de ultimă instanță care să șteargă datoriile externe nesustenabile fără a aduce prejudicii standardelor sociale minime.
2
Manifestul Cetățenilor
Europa are nevoie de o politică economică integrată nouă, care să promoveze combaterea totală a șomajului și alocarea de locuri de muncă adecvate, care este mai puțin dependentă de resursele de fosile și care nu se sprijină pe acorduri comerciale nefavorabile pentru statele din afara Uniunii Europene. Uniunea Europeană este cea mai mare economie din lume și prin decizii coordonate și ambițioase poate avea un impact global real în protejarea mediului înconjurător, în promovarea angajabilității și a locurilor de muncă decente, asigurând relații comerciale corecte și trecând de la o societate consumeristă, bazată pe competiție, la o economie bazată pe principiul colaborării și împărțirii resurselor. Piața comună a determinat extinderea libertăților, însă modul actual de funcționare a permis corporațiilor să aibă mai multe oportunități de a scăpa de responsabilitățile lor sociale în plătirea taxelor. Lacunele în reglementarea pieței au fost de asemenea în avantajul grupurilor de crimă organizată care și-‐au extins activitățile ilegale dincolo de granițe. UE ar trebui să combată paradisele fiscale și să își extindă prerogativele, astfel încât să poată confisca bunurile obținute ilegal și să promoveze refolosirea acestora cu scop social. Democrația este în criză în Europa. Participarea la vot și afilierea cu un partid politic sunt într-‐un declin continuu. Oamenii sunt descurajați și nu mai cred că pot determina schimbări folosind căile instituționale actuale, în special la nivel european. De aceea trebuie să transformăm radical structurile democratice ale UE, spre exemplu prin crearea unui Guvern european ales prin vot, prin alocarea de puteri legislative depline Parlamentului European și prin introducerea listelor transnaționale pentru alegerile europene. Trebuie să deschidem procesul de luare a deciziilor către întreaga societate civilă, permițând rezidenților pe termen lung în UE să voteze la alegerile europene. Cerem instrumente eficiente și ușor de folosit pentru a influența în mod direct schimbarea – de la îmbunătățirea Inițiativei Europene a Cetățenilor la instaurarea unei metode pentru cetățeni de a verifica și critica folosirea banilor publici. Primul pas în această reformă radicală este organizarea unei Convenții Europene în cadrul căreia cetățenii și politicienii să se reunească pentru a dezvolta o structură democratică nouă. Orice sistem democratic se bazează pe libertatea și pluralismul instituțiilor media. În Europa, acestea sunt garantate doar în principiu și nu sunt întotdeauna o prioritate, unele voci fiind excluse din dezbaterile publice. Sunt necesare organisme independente care să monitorizeze transparența managementului trusturilor media și care să creeze reguli clare împotriva concentrării canalelor media. Cerem investiții substanțiale în mass-‐media publică independentă și internetul ca spații de acces liber. De asemenea cerem protejarea dreptului la
3
Manifestul cetăţenilor pentru democraţie solidaritate şi egalitate europeană
viața privată și exercitarea acestui drept fără supraveghere din partea statului sau a corporațiilor. Viitorul dorit de europeni necesită o redistribuire tangibilă a puterii. Democrația în Europa trebuie să garanteze că deciziile sunt luate de toți pentru toți, nu de unii în favoarea celor puțini. Facem apel la UE să preia rolul de lider și să creeze modele pentru acțiuni sustenabile pe termen lung pentru a rezolva probleme comune. Redistribuția puterii necesită libertatea fiecăruia de a nu fi discriminat și de a nu-‐i fi restrâns accesul la resurse comune esențiale vieții. Generația tinerilor de astăzi va purta amintirea dezavantajelor extreme cauzate de încurajarea competiției iresponsabile. UE trebuie să acționeze pentru garantarea accesului la bunuri comune precum apa potabilă, care sunt esențiale pentru exercitarea drepturilor fundamentale. Avem o oportunitate de a transforma cea mai mare economie a lumii într-‐una sustenabilă, care protejează mediul înconjurător. Europa trebuie să fie liderul tranziției de la folosirea resurselor distructive pentru crearea energiei la utilizarea resurselor regenerabile. Redistribuția puterii presupune ca acțiunile private care au un impact major asupra mediului înconjurător să fie supuse aprobării rezidenților europeni care depind de acel mediu. UE trebuie să acționeze cu precauție când cetățenii identifică un risc major ca anumite activități să afecteze în mod negativ mediul înconjurător. Criza a afectat în mod special anumite grupuri care erau deja dezavantajate, incluzând migranți, femei, refugiați, persoane LGBT sau de etnie romă, cărora le-‐a fost restrâns sau interzis accesul la drepturile fundamentale, la servicii de asistență socială de bază sau bunuri comune și la participarea politică. Punerea în practică a motto-‐ului Uniunii Europene, “Unitate în diversitate”, este urgentă, iar aceasta se poate realiza prin acordarea tuturor rezidenților și cetățenilor dreptul de a deveni actori ai schimbării la nivel de UE și prin asigurarea accesului egal la drepturile fundamentale, indiferent de sexul acestora, de identitatea de gen și exprimare, de orientarea sexuală, contextul social sau etnic sau locul de origine. În special, pe timp de criză, Uniunea Europeană trebuie să se ridice la înălțimea așteptărilor privind garantarea protejării drepturilor omului, nu numai în cadrul Uniunii, cât și la granițele sale. UE ar trebui să protejeze drepturile omului și drepturile culturale ale migranților care intră în spațiul său. Administrarea
4
Manifestul Cetățenilor
granițelor ar trebui să fie transparentă și responsabilă. Detenția administrativă ca măsură standard ar trebui să fie exclusă, iar detenția copiilor interzisă în orice circumstanțe. Pentru a respecta demnitatea migranților, ar trebui să li se asigure permise de muncă astfel încât aceștia să poată lucra în timp ce așteaptă deciziile administrative cu privire la situația lor. Deportările nu ar trebui să separe familiile. Experiența migranților și capacitățile lor intelectuale sunt valoroase indiferent de munca pe care o pot îndeplini. Femeile au fost lovite în mod disproporțional de criză și de atacurile constante îndreptate spre politicile publice sociale. UE ar trebui să se asigure că drepturile femeilor sunt respectate și că principiul egalității de gen este îndeplinit, în special prin lupta împotriva tuturor formelor de violență împotriva femeilor și prin combaterea diferențelor de salarizare între femei și bărbați. Momentele de criză facilitează discursurile politice care se folosesc de frica de “celălalt”. Migranții și persoanele de etnie romă sunt de obicei țintele atacurilor și discriminării, în egală măsură cu persoanele LGBT, care sunt deseori excluse social din cauza faptului că sunt diferite de ceilalți. Cetățenia europeană nu ar trebui să fie doar un concept formal sau un cadru care permite existența cetățenilor “de mâna a doua”. Toate beneficiile care derivă din statutul de cetățean european precum libertatea de a călători sau a locui oriunde în UE și respectarea tuturor drepturilor trebuie să fie disponibile tuturor. Libertatea de mișcare a cetățenilor LGBT nu ar trebui să fie îngrădită de identitatea sau orientarea lor sexuală. Aceste premise nu presupun acordarea de drepturi adiționale unor categorii de persoane, ci protejarea accesului la drepturi egale a grupurilor dezavantajate. Dacă statele naționale pot fi judecate prin prisma modului în care își tratează minoritățile, atunci și UE ar trebui să fie judecată prin prisma modului în care tratează persoanele de etnie romă, care sunt poate cel mai transnațional grup european de pe continent, însă totodată și unul dintre cele mai excluse. Romii ar trebui să fie recunoscuți ca o parte integrată din societatea europeană și ar trebui să poată participa în toate etapele procesului politicilor publice care îi afectează. Astăzi Europa se află într-‐un moment de răscruce. Procesul de integrare, așa cum s-‐a derulat până acum, a creat o entitate politică fără o participare activă a cetățenilor care să poată influența cursul acesteia. Avem nevoie să devenim protagoniștii tuturor schimbărilor necesare pentru reforma Uniunii Europene înspre un spațiu democratic și participativ.
5
Manifestul cetăţenilor pentru democraţie solidaritate şi egalitate europeană
Timpul nu este de partea noastră: discursurile eurosceptice și xenofobe se răspândesc cu rapiditate pe întregul continent și riscă să devină o voce și mai puternică la nivelul instituțiilor europene. Următoarele alegeri europene trebuie să fie văzute ca o oportunitate de a decide ce fel de viitor ne dorim pentru societatea noastră. Avem nevoie de propuneri politice ambițioase din partea candidaților și partidelor și trebuie să facem la rândul nostru parte din acest proces de schimbare. UE are oportunitatea să devină avant-‐garda reformelor democratice, oferind un nou model global de democrație reprezentativă și participativă într-‐o societate multiligvistică, multi-‐etnică și multiculturală care are posibilitatea de a răspunde provocărilor locale și globale care necesită soluții urgente și radicale. Europa și-‐a dovedit de mai multe ori capacitatea de a renaște și acum trebuie să se reafirme ca un actor al schimbării. Timpul de a acționa este acum. www.citizenspact.eu
6