Saptamana Romania Libera - 2

pag. 6

S pag. 4

Mergem mai departe

ăptămâna trecută am aş­ teptat cu emoţie primul număr din publicaţia noastră. Nu ştiam care va fi reacţia cititorilor. Oricâte studii de piaţă am fi făcut, doar viaţa efectivă este cea care validează sau nu un produs media. Însă acum sunt mult mai liniştit.Am primit zeci de e-mail-uri, telefoane ori SMS-uri care ne încurajează să mergem mai departe. Oamenii au înţeles că acest produs este făcut cu onesti­ tate şi cu pasiune. În acest număr, abordăm o serie de subiecte-şoc.

Aşa sunt două reportaje Incognito.

Unul care dezvăluie faţa bolnavă a comerţului cu carne, care aduce pe mesele noastre rămăşiţele unor animale care au pierit din cauza unor boli despre care cumpărătorii nu află niciodată. Cel de-al doilea este un reportaj care arată nepă­ sarea locuitorilor Bucureştiului.

Un reporter RL a „furat“ de 16 ori o bicicletă în cele mai aglomerate lo­ curi. Doar în trei cazuri oamenii au reacţionat. Nu pierdeţi nici materi­ alul despre Revoluţia franceză de la 1789, preludiul comunismului.

pag. 4 Viitura toxicĂ produsĂ în Ungaria a ajuns pe DunĂre

pag. 6 pag. 4 pag. 2 pag. 2 pag. 3

Ambasadorul Franţei, Henri Paul, sfătuieşte România să ceară fonduri europene pentru integrarea romilor.

pag. 5

pag. 2

Istoricii francezi au început s` reevalueze critic Revolu]ia de la 1789.

Prin crimele iacobinilor [i prin excesele comise, Revolu]ia francez` seam`n` cu comunismul românesc.

1789, preludiul comunismului

Aldine

Ion Caramitru, invitatul din „Timpul liber“ ce apare pe 21 octombrie, vorbe[te despre lucr`rile care încep în aceast` toamn` la Teatrul Na]ional „I.L. Caragiale“, pentru crearea unor noi s`li.

Planurile lui Caramitru pentru TNB

În Suplimentul „Timpul Liber“

Francois-Marie Banier intr` în gra]iile mo[tenitoarei de 88 de ani a imperiului L’Oreal, Liliane Bettencourt, care îi ofer` cadouri în valoare de peste un miliard de dolari.

21

Secretele afacerii Bettencourt

20

În ziarul „România Liber`“

Experiment: un reporter RL s-a transformat în ho] de biciclete pentru a testa reac]ia oamenilor. Bicicleta a fost furat` de 16 ori. Doar în trei cazuri oamenii au reac]ionat.

Cât de greu e sĂ furi o bicicletĂ?

19

Incognito

Carmen Peter, care locuie[te în Belgia din 1991, consider` c` este mult mai u[or s` te angajezi la Comisia European` fa]` de anii trecu]i.

Am`nunte în interviul din suplimentul „Angaj`ri“.

18

UndĂ verde pentru Comisia EuropeanĂ

8

În Suplimentul „Angaj`ri“

Clujul a primit titlul de ora[ de la împ`ratul romanogerman Sigismund de Luxemburg, aliatul [i suzeranul voievodului Mircea cel B`trân al Valahiei. Titlul a fost acordat în anul 1405.

Clujul, oraŞul celor patru împĂraŢI

7

Din ziarul „România Liber`“

6

Efectele catastrofei ecologice de la Ajka (Ungaria) se resimt [i în ]`rile riverane fluviului. Combinatul de Aluminiu a produs un accident f`r` precedent: o scurgere de sod` caustic`.

5

Din ziarul „România Liber`“

Un angajament european din 2000 referit la renaturarea a peste 200.000 hectare din Lunca [i Delta Dun`rii, boicotat de autorit`]i, a început s` fie materializat de stihiile naturii.

Coridorul verde al DunĂrii este blocat

4

Din RL, Edi]ia de Sud-Est

În România exist` numero[i samsari care cump`r` animale bolnave, le tran[eaz` [i vând mai departe carnea în pie]e sau abatoare. Riscurile pentru s`n`tatea consumatorilor sunt imense.

FaŢa nevĂzutĂ a comerŢului cu carne

Din ziarul „România Liber`“

Senatorul PSD Miron Mitrea a declarat într-un interviu acordat RL c` visul PSD nu este suspendarea pre[edintelui Traian B`sescu. El a ad`ugat c` Puterea nu va mai putea conta pe UDMR.

„Visul PSD nu este suspendarea“

Din ziarul „România Liber`“

4 – 8 octombrie 2010 18 – 22 octombrie 2010

O sinteză a evenimentelor trecute și viitoare 22

pag. 3

brief Edito

claudiu pĂdurean, redactor-șef

Miliarde de euro pentru romi

2

săptămâna RL Nr. 2

ce urmează pe scurt

Citiţi în paginile RL, 19 octombrie

20/10 – supliment „Imobiliare“

Cât de greu e să furi o bicicletă?

Interes pentru sudul Bucureştiului

Experiment: Un reporter RL s-a transformat în hoț de biciclete, pentru a testa reacția oamenilor în faţa unei astfel de fapte.

Bicicleta a fost furată de 16 ori. Doar în trei cazuri oamenii care au observat „furtul“ au reacţionat. Filmul acţiunii, pe www.romanialibera.ro.

A

m furat o bicicletă de 16 ori, în miezul zilei, din locuri aglo­ merate ale Capitalei. De fiecare dată, un tânăr se apropia de bi­ cicleta legată de un stâlp, sco­ tea un fierăstrău dintr-un ghiozdan murdar și începea să taie lacătul, în timp privind suspicios în jur. În trei cazuri, oamenii au reacționat.

Motivul pentru care sudul a început să capete interes pe piaţa imobiliară din Bucureşti este determinat de faptul că dezvoltatorii au fost foarte receptivi şi deschişi la noile condiţii de piaţă şi s-au adaptat rapid la acestea. Pentru că toată lumea s-a înghesuit în nord, multă vreme sudul a fost „Cenuşăreasa“ de pe piaţa imobiliară. Îmbunătăţirea infrastructurii şi preţurile mai bune de tranzacţionare i-au facut pe mulţi să migreze către această parte a oraşului.

Cum s-a născut ideea

Acum patru ani, am împrumutat o bici­ cletă de la un prieten, să văd dacă se poate circula cu un asemenea vehicul bizar prin Bucureștiul plin de mașini. Am descoperit că se poate, ba chiar e rapid și distractiv. Dar am aflat asta cu prețul bicicletei, furată din scara blocului după o săptămână. Hoțul a trecut de interfon și de încă o ușă încuiată, a topit plasticul antifurtului cu o brichetă și a tăiat butucul cu un bomfaier. I-am luat prietenului altă bicicletă, împreună cu un antifurt gros, de scuter. Pe ăsta i l-au tăiat cu un clește, în fața geamului meu, în timp ce era în vizită. Altui prieten i-au furat două într-o săptămână. De supărare, nu mai vrea să audă de biciclete, preferă să stea în fiecare zi ore întregi în traficul dintre Drumul Taberei și centru. Jurnalistul Viorel Ilișoi face rubrica „Momente și spițe“, a cărei vedetă e bicicleta Leta. Doar că acum a ajuns la Leta 4, după ce primele trei i-au fost furate. Colega Daniela Ionescu, de la departamentul Sport, e la a șaptea bicicletă în șapte ani..

21/10 – supliment „Timpul liber“

Planurile lui Caramitru pentru Teatrul Național

Bicicletele sunt o pradă uşoară pentru hoţii profesionişti

18/10/2010 – Supliment „Angajări“

Nu credeam că are cineva curaj să fure de-aicea, de lângă secție... Dacă văd un hoț de biciclete, îl legitimez, dau prin stație, verific dacă are antecedente.“ poliţist

24/10/2010 – Supliment „Timpul liber“

Ion Caramitru, invitatul din Timpul liber ce apare pe 21 octombrie, vorbește despre lucrările care încep în această toamnă la Teatrul Național „I.L. Caragiale“, care nu numai că vor reda teatrului vechea arhitectură, dar vor aduce în plus alte săli de spectacole.

Peste trei ani, cât ne-a asigurat că vor dura lucrările, TNB va avea șase săli de spectacol, dar și un foaier cu librării, cafenele, magazine de antichități, asemenea unui teatru londonez.

22/10 – supliment „Domus Util“

Sonorizarea casei: tehnologie şi stil

Undă verde pentru Comisia Europeană

Premieră la Teatrul Bulandra

Carmen Peter, care locuiește în Belgia din 1991, consideră că este mult mai uşor să te angajezi la Comisia Europeană (CE) față de anii trecuți. Cum concursul EPSO (The European Person­ nerl Selection Office – n.r.) s-a schimbat și se susține în fiecare an, candidații trebuie doar să urmărească site-ul EPSO și să se pregătească pentru probele specifice fiecărei poziții. Amă­ nunte într-un interviu publicat

Pe 24 octombrie, de la ora 19.00, la Teatrul Bulandra, Sala Izvor (Bd. Schitu Măgureanu nr. 1, tel. 021.3147546) se joacă spectacolul „Artă“, premiera acestei stagiuni. Un spectacol scris de Yasmina Reza, în regia lui Cristi Juncu.

Despre ea, Robert Bălan a scris în suplimentul Timpul liber: „Cu un umor fără accese de cabotinism, Cristi Juncu, împreună cu Vlad Zamfires­

de suplimentul Angajări, unde Carmen Peter, din Turda, spun că “am plecat din țară pentru că eram într-o disperare după un an de la Revoluție și nu se întâmpla nimic bine sau se întâmpla bine, dar nu pentru categoria de oameni intelectuali din care eu făceam parte. Cei care reușeau să se descurce erau mai degrabă bișnițari, iar eu nu făceam parte din categoria lor“.

cu, Șerban Pavlu și Gheorghe Ifrim, descifrează bucuriile și neajunsurile unei relații amicale îndelungate, întrun spectacol care are mari șanse să facă săli pline multe stagiuni.

(N-am înțeles decorul, care pare „dintr-un alt film“, dar după aproape două ore în compania a trei actori foarte buni, asta nici nu mai contea­ ză)“.

În spaţiul intim de acasă, gândit după toate criteriile unui ambient cât mai modern şi mai confortabil, uneori cu eforturi financiare substanţiale, ce poate fi mai plăcut decât asigurarea unui ambient muzical cât mai adecvat?

Până nu demult însă, cei care doreau acest lucru erau confruntaţi cu probleme mari de ordin estetic. Aparatura şi boxele audio existente pe piaţă erau total nepotrivite cu atmosfera unui living modern şi stricau de cele mai multe ori tot efortul estetic realizat.

Nr.2 săptămâna RL

3

ce urmează Citiţi mai multe în Aldine din 22/10/2010

1789, preludiul comunismului Istoricii francezi au început să reevalueze critic Revoluţia de la 1789. Prin crimele iacobinilor şi prin excesele comise, fresca Revoluţiei franceze seamănă foarte mult cu imaginea comunismului aşa cum l-au cunoscut românii.

D

Revoluţia franceză a dat naştere unor orori incalificabile

in iniţiativa prof.

Alexan­dra Medrea şi Ioan L. Danciu a apă­ rut la Cluj, la Editura Grinta, în limba ro­ mână, un volum-şoc: „Cartea neagră a Re­ voluţiei franceze“. O carte editată iniţial în Franţa, cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Consiliului Naţional al Cărţii, apărută sub

conducerea unei somităţi: pr. benedictin Re­ nard Escande.

Volumul are aproape 900 de pagini şi cu­ prinde 45 de texte semnate de tot atâţia universitari, istorici, filosofi, scriitori, preoţi – care şi-au propus, pe baza documentelor din epoca respectivă şi a scrisorilor sau me­ moriilor, să demitizeze Revoluţia franceză de la 1789.

Fresca recompusă a acestei revoluţii seamă­

20/10 – Amănunte în paginile RL

Secretele afacerii Bettencourt

F

rançois-Marie Ba­ nier intră în grațiile moștenitoarei de 88 de ani a imperiului L’Oreal, Liliane Bettencourt, care îi oferă cadouri în valoare de peste 1 miliard de dolari. Fiica moștenitoarei îl dă în judecată pe artist, pe motiv că profită de mama ei. Între timp, majordomul lui Liliane scoate la iveală înregistrări secrete cu discuțiile dintre aceasta și consultanții ei financiari, despre afaceri

ilegale cu președintele țării.

Apoi, un martor-cheie al fiicei acuză un ministru că a accep­ tat 195.000 de dolari în numele președintelui. Dar buna-credință a martorului este pusă la îndoială când se află că el însuși a primit 515.000 de dolari de la fiica moștenitoarei. Averea provine dintr-un imperiu de cosmetice construit de un sim­ patizant nazist, a cărui nepoată este căsătorită cu nepotul unui rabin ucis la Auschwitz.

cultură 28/10, pe www.romanialibera.ro

ConcerT extraordinar

Opera Naţională Română din Cluj va găzdui, pe data de 28 octombrie, de la ora 18.30, un concert extraordinar, dirijat de maestrul Petre Sbârcea. Solişti vor fi soprana Georgina Lukacs şi baritonul Alexandru Agache. Programul cuprinde arii şi duete celebre din operele Aida, Otello, Macbeth, Simon Boccanegra de Giuseppe Verdi, Andrea Chenier de Umberto Giordano, Il Tabarro de Giacomo Puccini, La Gioconda de Amilcare Ponchielli, Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovsky şi din opereta Văduva veselă de Franz Lehar.

nă izbitor cu faţa comunismului la români, iar Revoluţia franceză din 1789 este rădăci­ na revoluţiei comuniste din secolul XX. Sau, cum zice Cristian Bădiliţă: „Iată că istorici francezi îndrăznesc să facă pasul ultim, de­ cisiv, în demascarea cancerului european bisecular, prin publicarea «Cărţii negre a Re­ voluţiei franceze».

Cele 45 de texte sunt, prin conţinutul lor, comentarii zdrobitoare ale crimelor şi acţi­

unilor distructive pe care plebea, înfometată de lipsa de alimente, aţâţată de fanaticii ia­ cobini în frunte cu Robespierre, Marat, Sain Just şi alţii, le-a comis între 1789 şi 1794. Ia­ cobinii au căzut, apoi, ei înşişi victime ale ghilotinei“.

Revoluţia a transmis lumii mesajul „Liber­ tate, egalitate, fraternitate“, care în realitate nu s-a înfăptuit niciodată, dar care a rămas în istorie prin faptele de neiertat. publicitate

4

săptămâna RL Nr. 2

ce a fost 08/10 – amănunte în RL, Aldine

Amănunte pe www.romanialibera.ro

Faţa nevăzută a comerţului cu carne În România există numeroşi samsari care cumpără animale bolnave, le tranşează şi vând mai departe carnea în pieţe sau abatoare.

V

-aţi gândit vreodată că bucata de carne din farfurie ar putea pro­ veni de la un animal bolnav sau chiar de la un hoit? Reporterii incognito au realizat un experi­ ment care demonstrează că nu este bine să cumpăraţi carne de oriunde.

Scene şocante

Clujul, oraşul celor patru împăraţi

Clujul a primit titlul de oraş de la împăratul Sigismund de Luxemburg, aliatul şi suzeranul voievodului Mircea cel Bătrân.

I

storia oficială a Clujului conţine prea puţine referinţe legate de rolul jucat de patru monarhi în evoluţia oraşului. Aşa ar fi împăratul romano-ger­ man Sigismund de Luxemburg, cel care a dăruit Clujului titlul de oraş liber regesc, în anul 1405. Un alt monarh important pentru Cluj a fost împărăteasa austriacă Maria Tereza. În Cluj, ea a finanţat con­ struirea actualei Catedrale greco-catolice „Schimbarea la Faţă“ de pe Bulevardul Eroilor. Biserica a fost ridicată în perioada 1775-1779. Un al treilea împărat a fost Iosif al II-lea, fiul Mariei Tereza. În 1773, Iosif al II-lea a vizitat Clujul, despre care a spus că este „cel mai interesant oraş al Transilvaniei“ şi a luat măsuri în favoarea orfanilor din oraş. Ultimul monarh de la Viena care a vizitat Clujul a fost Franz Jozef, un suveran extrem de controversat, dar care a încurajat numeroase investiţii publice în oraş.

Viţelul, căzut la pământ, îşi varsă conţinutul stomacului pe gâtul tăiat. În jurul lui, o baltă de sânge, din care ling doi câini. Bărbatul lasă cuţitul din mână, se şterge cu o cârpă de sân­ ge, apucă animalul de un picior şi îl întoarce cu burta spre el. Scoate o pompă de umflat ro­ ţile, înfige un ac în pulpa din spate a viţelu­ lui, care se zbate scurt, şi o cheamă pe fiica sa, care începe să dea ritmat la pompă. Animalul se umflă ca un balon. E numai bun de jupuit.

Scena de mai sus este obişnuită în târgul de vite din comuna Găleteni, judeţul Teleorman.

Samsarii de carne vin aici cu animale adunate din sate, le sacrifică în faţa clienţilor, le tran­ şează tot acolo şi clienţii cumpără convinşi că au făcut o afacere bună: preţul pe kilogram e mai mic decât în magazine şi sunt liniştiţi în privinţa eventualelor boli pentru că – nu-i aşa? –„carnea e proaspătă“.

Foamea de bani şi faptul că nici un inspector al statului nu le deranjează activitatea „la ne­ gru“ îi face pe samsari să fie foarte relaxaţi.

05/10 – din supl. New York Times

Samsarii de carne fac legea în oboarele improvizate

Am stat de vorbă cu unul dintre aceşti comer­ cianţi, căruia i-am propus să cumpere o vită bolnavă. Intermediarului de car­ne nu-i păsa dacă animalul mai e viu sau a murit între timp.

Iulian Puiu, viceprimar

În căutarea utopiei deşertului În nisipurile arabe, viziunea ecologică este un ideal înalt, dar îndoielnic din punct de vedere social.

Î

n 2007, când guvernul Emiratelor Arabe Unite şi-a anunţat planurile pentru „primul oraş din lume complet nepo­ luat“, la periferia emiratului Abu Dhabi, mulţi occidentali l-au considerat o idee năstruşni­ că. Adică o replică nebunească la turnul de 828 metri din deşert şi la insulele în formă de palmieri făcute de om, din învecinatul Dubai.

Oraşul, numit Masdar, ar fi un pătrat perfect, cu laturi de un kilometru şi jumătate fiecare, ridicat pe un fundament înalt de şapte metri,

ecologie

investiție

06/10 – din ediţia RL de Sud-Est

08/10 – din ediţia RL de Sud-Est

Coridorul verde al Dunării este blocat

Megaterminal de GPL, inaugurat în Constanţa

Un angajament european al României din 2000 referitor la renaturarea a peste 200.000 hectare terenuri agricole din Lunca şi Delta Dunării, boicotat de autorități, a început să fie materializat de stihiile naturii. În timp ce autoritățile se ceartă privind refacerea bălților de altădată, inundațiile din vară au reconstruit ecologic, pe gratis, 5.600 ha îndiguite din Deltă. Proiectele de ecologizare a zonelor îndiguite rămân blocate în hățișul birocratic în folosul unor politicieni influenți.

Ei stau în zona gării CFR, e responsabilitatea lor. Noi am încercat să creăm condiţii pentru un comerţ igienic. Dar oamenii, când au văzut că trebuie să plătească taxe pentru sacrificat, pentru aviz sanitar, pentru toate astea, nu au mai venit.“

Investițiile în Portul Constanța continuă, în ciuda crizei economice. Pe 8 octombrie a fost inaugurat oficial cel mai mare terminal maritim de gaz petrol lichefiat (GPL) din ţară, în Portul Midia – Năvodari, de către compania Octogon Gas & Logistics.

Proiectul are ca scop asigurarea unei noi căi de atragere, în România,a resurselor energetice alternative. Terminalul are o suprafaţă de aproape 24.000 mp, este complet automatizat şi respectă toate normele pentru protecţia mediului.

pentru a prinde brizele deşertului. Pe măsură ce lucrările înaintează, a devenit evident că Masdar este ceva mai îndrăzneţ şi mai periculos.

Locul împleteşte designul de înaltă tehno­ logie cu practici străvechi de construcţie şi conjugă viziunea unei fortăreţe medievale cu cea a unui Tomorrowland din Disney World, într-un model uluitor de comu­ nitate sustenabilă, dar cu o mentalitate închisă.

Nr. 2 săptămâna RL

5

ce a fost c.v.

Amănunte pe www.romanialibera.ro

oportunitate

Carieră

Miliarde de euro pentru romi Într-un interviu acordat RL, ambasadorul Franţei, Henri Paul, sfătuieşte România să folosească banii europeni pentru integrarea romilor.

Din cele 3,7 miliarde de euro disponibile până în 2013, autorităţile române nu au reuşit să cheltuiască decât 38 de milioane.

L

a sfârşitul lunii august, în plin scandal al evacuării ta­ berelor ilegale şi repatrierii romilor din Franţa, comisa­ rii europeni Viviane Reding, Laszlo Andor şi Cecilia Mal­ mström au redactat o notă de informare asupra „Situaţiei romilor în Franţa şi în Europa“, publicată pe 1 septem­ brie. În anexa 4, documentul prezintă situa­ ţia sumelor din Fondul Social European (ESF) aflate la dispoziţia statelor membre, inclusiv pentru romi. La o popu­laţie romă de 1.850.000 oameni (8,56%), România dispune pentru pe­ rioada 2007-2013 de aproape 3,7 miliarde euro.

Din acestea, 2,25 miliarde sunt alocate de Co­ misia Europeană pentru programe destinate integrării romilor. Din toţi banii aceştia, Ro­ mânia nu a reuşit să cheltuiască decât 38 de milioane.

• Henri Paul este, din 2007, ambasadorul Republicii Franceze în România.

• Anterior, el a deţinut diferite funcţii în cadrul Ministerului Culturii şi Comunicaţiilor din Franţa. De asemenea, el a lucrat pentru instituţii precum Curtea de Conturi ori în cadrul altor ministere din Franţa.

• Excelenţa Sa este absolvent al Institutului de studii politice din Paris şi licenţiat în Drept.

• Ambasadorul Franţei a fost distins cu titlurile de Ofiţer al Legiunii de Onoare şi al Ordinului Naţional de Merit, două dintre cele mai importante decoraţii ale Republicii Franceze.

Argumente pentru Paris

Cifrele furnizate de Bruxelles oferă Parisului un argument puternic pentru acuzaţia că Bucureştiul face prea puţin pentru inserţia socială a acestei minorităţi şi preferă să o „exporte“ în Occident. Un punct de vedere subliniat şi de ambasadorul Franţei la Bucu­ reşti, Henri Paul. „Am o statistică exactă în privinţa situaţiei evacuărilor taberelor ilega­ le în luna august 2010. Au existat 355 opera­ ţiuni care au avut în vedere persoanele no­ made ce nu au un domiciliu, iar aici vorbim despre francezi. De fiecare dată evacuările au fost realizate sub controlul unui judecător.

Celelalte au fost tabere ilegale formate din aglomerări de barăci, corturi ş.a.m.d., dar şi aici evacuările s-au făcut pe baza deciziei unui judecător care a recunoscut caracte­ rul ilegal al ocupării unui teren. În această situaţie s-au aflat 189 de tabere care priveau

06/10 – RL, Ediţia de Transilvania

Numărul cetățenilor romi care sunt prinși în programele românești este foarte mic.

Este așadar nevoie de un plan cuprinzător de integrare și noi Excelenţa Sa Henri Paul spune că Franţa este dispusă să ajute România în problema romilor ne-am declarat dispuși să ajutăm resortisanţi proveniţi din Bulgaria sau din programele româneşti este foarte mic. Este România să găsească fonduri România şi am avut şapte situaţii în care aşadar nevoie de un plan cuprinzător de in­ europene în acest scop.“ a fost vorba de cetăţeni ai altor ţări“, a spus ambasadorul francez. El a adăugat că „nu­ mărul cetăţenilor romi care sunt prinşi în

tegrare şi noi ne-am declarat dispuşi să aju­ tăm România să găsească fonduri europene în acest scop“.

Companiile care angajează la Cluj

Peste 2.000 de noi locuri de muncă au apărut la Cluj în ultimele luni, destinate celor cu studii superioare.

T

ot mai multe companii din dome­ niul tehnologiei informaţiei şi din cel al serviciilor financiare preferă să dezvolte centre în Europa de Est. Motivul este simplu: angajaţii sunt mai ieftini decât în Occident. Pe piaţa clujeană urmează să apară 100 de locuri de muncă oferite în do­ meniul serviciilor IT de către compania Offi­ ce Depot. De asemenea, în doar câteva luni, patru mari investitori au anunţat crearea a peste 2.000 de locuri de muncă. Cele mai

multe sunt destinate informaticienilor şi specialiştilor în servicii financiare. Sala­ riile oferite variază, de obicei, între 300 şi 1.000 de euro. Unul dintre cei mai impor­ tanţi angajatori din Cluj este compania americană Emerson. Aceasta ar urma să angajeze 600 de persoane, dintre care 500 vor fi specialişti în software. Printre angajatori se mai numără Genpact, Sykes şi ING, fiecare cu sute de noi locuri de muncă.

Henri Paul, ambasadorul Franței în România

cultură 08/10 – din ediţia RL

Premiu Nobel pentru Mario Vargas Llosa

Comitetul Nobel a anunţat pe 7 octombrie că Premiul pentru Literatură 2010 îi va fi acordat scriitorului peruan Mario Vargas Llosa, pentru „cartografierea structurilor puterii şi pentru imaginile tranşante ale rezistenţei, revoltei şi în­ frângerii individuale“. Numele lui Mario Vargas Llosa a figurat ani la rând ca favo­ rit al Premiului Nobel pe listele posibililor câştigători, cu excepţia acestei ediţii, când nu a mai apărut printre preferaţi sau în topul 10 al caselor de pariuri.

6

săptămâna RL Nr. 2

top 10 evenimente trecute Viitura toxică produsă în Ungaria a ajuns pe Dunăre Efectele catastrofei ecologice de la Ajka (Ungaria) se resimt şi în ţările riverane fluviului

O

ficialii de la Apele Române au recunoscut, în premieră, pentru RL că substanţa toxică a intrat pe Dunăre, în zona Budapesta, încă din seara de 5 octombrie, dar nu au putut să explice convingător de ce au primit această informa­ ţie abia după o jumătate de zi. Pe 7 octombrie, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, declara că

autorităţile ungare au reuşit să neutralizeze 97 la sută din scurgerea toxică şi că nu mai există pericol, pentru că viitura otrăvitoare a fost di­ luată de apa fluviului. Ecologiştii spun însă că poluarea este catastrofală, iar efectele ei vor fi pe termen lung, pentru că mâlul toxic s-a de­ pus pe fundul Dunării.

Joi, 7 octombrie 2010

• Combinatul de Aluminiu Ajka a produs o catastrofă ecologică fără precedent în ultimii ani: o scurgere de sodă caustică şi de metale.

• Ecologiştii spun că situaţia este la fel de gravă ca şi cea produsă de scurgerea de cianuri, din anul 2000, de la uzina „Aurul“ Baia Mare.

„Visul PSD nu este suspendarea” Luni, 4 octombrie

Statul negociază pentru poliţişti Miercuri, 6 octombrie

S

P

enatorul PSD Miron Mitrea a declarat într-un interviu acordat RL că visul PSD nu este suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. El a adăugat că actuala putere nu va mai putea conta mult pe voturile UDMR. Miron Mitrea a mai spus că, în ipoteza venirii PSD la putere, premier va fi Victor Ponta, care, chiar dacă „nu este destul de matur, este suficient de inteligent“. Miron Mitrea a spus că obiectivul principal al opoziţiei rămâne schimbarea Guvernului.

remieră în România: şefii din poliţie au ordin de la ministrul de Interne să îi cheme pe directorii de bănci la sediile inspectoratelor şi să le ceară reeşalonări la creditele făcute de oamenii legii. Băncile insistă că poliţiştii trebuie să se prezinte individual la negocieri, iar specialiştii în politici publice consideră iniţiativa „discriminatorie şi intruzivă“. Demersul vine pe fondul nemulţumirilor şi al scăderilor de salarii care au afectat poliţiştii.

Miercuri, 6 octombrie

Luni, 4 octombrie

Joi, 7 octombrie

Teamă pentru regele Internetului

Debarcare chinezească în UE

Europremiu pentru Rădulescu

În ultimul deceniu, Google a dominat economia Internetului. Supremaţia sa este ameninţată însă de mai mulţi competitori, pe lângă rivalii clasici Microsoft şi Yahoo!.

Compania se confruntă cu intensificarea competiţiei din partea platformelor inovatoate precum Facebook şi Twitter, dar rivalizează şi cu Apple şi IBM la capitolul telefonie mobilă şi e-mailing.

Cu bani de dat împrumut într‑o mână şi mărfuri de vânzare în cealaltă, premierul Chinei a început un turneu în Europa. Wen Jiabao spune că China susţine stabilitatea euro şi nu-şi va reduce investiţiile în obligaţiuni emise de statele europene. „China e pregătită, de mână cu UE, să consolideze cooperarea pentru a lupta contra crizei financiare“, a spus el.

Scriitorul Răzvan Rădulescu se numără printre cei 11 câştigători ai premiilor Uniunii Europene pentru Literatură. El a fost recompensat pentru cel mai recent volum al său, „Teodosie cel Mic“ (2006). Câştigătorii au fost aleşi de jurii naţionale, iar valoarea în bani a premiului este de 5.000 de euro. Rădulescu este şi scenaristul filmului „Moartea domnului Lăzărescu“.

Marţi, 5 octombrie

Vineri, 8 octombrie

Marți, 5 octombrie

Vineri, 8 octombrie

Anchetă în bătaie de joc

SUA: mesaj antimoguli

Români, primari în Ungaria

Sylvie Guillem la Bucureşti

Judecătoria Sectorului 5 a respins arestarea lui Florin Oancea, părintele care şi-a ţinut copilul în lanţuri, pe motiv că, deşi fapta a fost descoperită în ianuarie 2010, ancheta poliţiştilor şi a procurorilor nu a avansat deloc până pe 1 octombrie. Atunci, Oancea s-a prezentat singur la poliţie, fără să fie citat, „conştient că trebuie să răspundă pentru faptele sale“, arată motivarea instanţei.

Ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein, a declarat, într-o intervenţie publică la Constanţa, că românii au nevoie de „o presă independentă faţă de stat şi de interesele economice care o folosesc pentru a manipula discursul public“, dar şi „de partide politice puternice, independente de oligarhii financiari şi dedicate asigurării bunăstării românilor obişnuiţi“. El a amintit şi de nevoia unui sistem judiciar drept.

Cinci cetăţeni de origine română, printre care şi două femei, au fost votaţi primari la alegerile locale care au avut loc în Ungaria.

Margit Tat a obţinut majoritatea voturilor la Micherechi, localitate cu o importantă populaţie românească. La Chitighaz a fost realeasă în funcţia de primar Maria Gyuricska Kalcs. În aceste localităţi, etnicii români domină şi consiliile locale.

Legendă a baletului şi dansului contemporan, franţuzoaica Sylvie Guillem va urca, pe 22 octombrie, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, alături de marele balerin britanic Russel Maliphant, în spectacolul „Push”. Artista a acordat un interviu pentru RL, în condiţiile în care ea rareori acceptă să comunice cu presa. Ea vorbeşte despre nevoia de legende care să constituie modele pentru tineri.

8

săptămâna RL Nr. 2

top viitor sport

Harta gropilor partizanilor anticomunişti

18/10 – www.romanialibera.ro

München, oraşul speranţei pentru CFR Cluj

CFR Cluj îşi reia, marţi, meciurile din grupa E a Ligii Campionilor. După o victorie şi o înfrângere cu FC Basel, respectiv AS Roma, elevii lui Sorin Cârţu s-ar mulţumi cu un rezultat de egalitate pe terenul lui Bayern München, liderul detaşat al grupei după două etape. Bavarezii, însă, sunt conştienţi că un al treilea succes consecutiv i-ar califica 90% în primăvara Ligii Campionilor şi este de aşteptat să dea totul în meciul de pe „Allianz Arena“. Clujenii merg în Germania fără presiune, pentru că un eventual eşec ar reprezenta doar normalitatea. Paradoxal, un succes al nemţilor i-ar putea ajuta pe români, care ar putea profita de o relaxare a lui Bayern la returul de la Cluj. Bayern München-CFR Cluj se va disputa marţi, de la ora 21.45.

publicitate

21/10 – www.romanialibera.ro

19/10/2010 – RL, Ediţia de Transilvania

Cât de credibilă e reforma din Cuba 19/10 – New York Times

A

nunțul făcut de regimul de la Havana potrivit căruia cei 500.000 de angajați concediați de la stat își vor găsi de lucru în mici firme private nu i-a convins pe cubanezii care au plecat din țară. Deocamdată, reformele anunțate de președintele Raul Castro aduc mai multe întrebări decât răspunsuri. Mulți imigranți în SUA ar fi gata să-și ajute familiile, dar știu din propria experiență că regimul de la Havana se poate răzgândi oricând.

Meci decisiv cu Utrecht pentru Steaua

Cu minutul 97 al meciului cu Napoli încă în minte, jucătorii de la Steaua Bucureşti vor să rămână cu o amintire frumoasă, de data aceasta după următoarea partidă din grupa K a Europa League.

E

levii lui Marius Lăcătuş îl vor reîntâlni pe fostul lor coechipier, Mihai Neşu, în partida cu Utrecht, de care se leagă speranţele bucureştenilor în păstrarea şanselor de calificare în primăvara europeană. Steliştii merg în Olanda şi cu scopul de a obţine prima vic­ torie în grupele unei cupe europene după 25 de meciuri. Fără Pantelis Kapetanos, suspendat patru meciuri după eliminarea din partida cu Napoli, roş-albaştrii îşi pun toate speranţele ofensive în Bogdan Stancu şi Romeo Surdu. Utrecht-Steaua va avea loc joi, de la ora 20.00.