Ziua Internationala a Apelor

s u p l i m e n t

a l

z i a r u l u i

r o m â n i a

l i b e r ă

⁄

M a r ț i ,

2 2

m a r t i e

2 0 1 1

Ziua internațională a apelor

2

RomÂnia Liberă, Marți, 22 martie 2011

semnificația zilei internaționale a apei Apă pentru orașe - răspunsuri la provocările urbane

Tipurile de apă îmbuteliate pentru consumul uman

Consumul de apă este indicat de toți medicii, atât ca măsură de menținere a stării optime de sănătate, cât și pentru evitarea deshidratării organismului.

Detoxifierea corpului nostru se realizează eficient doar dacă corpul nostru este foarte bine hidratat. Dar oare știm câte tipuri de ape îmbuteliate există, sau care sunt beneficiile fiecăreia? Vă prezentăm câteva informații pe care trebuie să le cunoașteți pentru a alege un produs optim.

A

pele pentru consum ali­ mentar sunt: apa minera­ lă naturală, apa de izvor și apa de masă. Mai există o categorie de ape, cea pen­ tru consum medicinal (terpaeutic), iar aici sunt incluse apele medicinale.

Apa minerală naturală Acest tip de apă provine numai din ape subterane, protejate natural și se exploa­ tează din izvoare sau foraje. Apa minera­ lă naturală are puritate microbiologică la sursă și de la sursă până la consumator fără a se steriliza. De asemenea, are sta­ bilitate chimică: mineralele principale din compoziția apei sunt provenite nu­ mai în mod natural și sunt stabile canti­ tativ, indiferent de modul de exploatare; de aceea sunt trecute pe eticheta sticlei pentru informarea clientului.

Tratarea constituenților minerali in­ stabili se poate face controlat și numai în cazul în care, în urma tratării, nu se modificâ definirea mineralogică a apei.

Unul dintre principalele avantaje ale apei minerale naturale este acela că reprezin­ tă un produs natural și permanent la fel (aportul natural de minerale poate avea

Z i ua intern aț io n a l ă a a p e lo r

efecte benefice asupra organismului).

Această apă are și un dezavantaj: teoretic este cea mai scumpă categorie de apă îm­ buteliată.

Apa de izvor Caracteristicile principale ale apei de iz­ vor sunt următoarele: provine numai din ape subterane, protejate natural și se exploatează din izvoare sau foraje; are puritate microbiologică la sursă și de la sursă până la consumator fără a se steriliza; compoziția chimică poa­ te varia, dar numai în limitele standar­ dului de potabilitate; de aceea nu este permisă menționarea pe etichetă a unei compoziții chimice; tratarea este limi­ tată. Avantajul apei de izvor îl reprezintă naturalețea produsului, însă prezintă și dezavantaje, și anume faptul că nu are stabilitate chimică demonstrată (poate diferi în timp din puct de vedere al defi­ nirii mineralogice, gust, etc.).

Apa de masă Caracteristicile principale sunt: provi­ ne din ape subterane sau de suprafață; se poate trata atât microbiologic, cât și chimic; compoziția chimică poate

Editor coordonator: Romulus Cristea GRAFICĂ: Adrian Stan ADVERTISING SALES MANAGER: Ani Honcioiu, Adriana Alexiuc, Claudiu Stana, Marius Mihai, Andrei Bereandă MARKETING MANAGER: Amalia Bădescu

va­ria, dar numai în limitele standardu­ lui de potabilitate; de aceea nu este per­ misă menționarea pe etichetă a unei compoziții chimice.

Unul dintre avantaje îl reprezintă fap­ tul că, teoretic, apa de masă este cea mai ieftină apă îmbuteliată. Ca dezavantaj putem menționa faptul că este un produs îmbunătățit prin procese fizice/chimi­ ce, cu riscurile pe care le implică orice intervenție de modificare fizico-chimică, fără stabilitate chimică în timp.

Clasificare Ape pentru consum alimentar: A pa minerală naturală; Apa de izvor; Apa de masă .

Ape pentru consum medicinal (terapeutic): Apa medicinală.

DIRECTOR DE PUBLICITATE: Andrei Boba

Cotidianul România liberă este un produs

Ziua internațională a apelor este un supliment al ziarului

ADRESA Nerva Traian nr.3, Bl. M101, et. 8, sector 3, București CP 031041; Telefon: 021.2028290; Fax: 021.2028143 TIPAR United Print: http://www.unitedprint.ro

Omenirea se confruntă în prezent cu o situație fără precedent, în condițiile în care cea mai mare parte a populației lumii trăiește în orașe, iar ­infrastructura de alimentare cu apă se ­modernizează într-un ritm care nu face față ­acestor schimbări rapide.

Peste 3,3 miliarde de oameni trăiesc în prezent în orașe, iar prognozele specialiștilor pentru ­următorii ani indică creșterea continuă a numărului celor care vor locui în centrele urbane. Din acest motiv, necesitatea găsirii unor soluții rapide pentru gospodărirea apelor, pentru dezvoltarea și modernizarea rețelor de apă se află în atenția nu numai a autorităților locale direct responsabile,ci și a instituțiilor internaționale. Și din acest ­motiv, în acest an, tema Zilei Mondiale a Apei care se sărbătorește pe 22 martie este „Apă pentru orașe-Răspunsurile la provocările urbane“.

Atenția organismelor internaționale, a asociațiilor neguvernamentale și autorităților care sunt implicate în acest eveniment este concentrată pentru găsirea unor soluții realiste la impactul pe care îl are creșterea rapidă a populației urbane asupra sistemelor de alimentare cu apă. De asemenea, industrializarea accelerată și incertitudinile provocate de schimbările climatice, dar și dezastrele naturale și conflictele diverse și frecvente sunt luate în calcul de specialiștii îngrijorați de evoluțiile viitoare din marile orașe, mai ales că sunt semnale care prevestesc o criză generală a apei potabile. Ziua Mondială a Apei este un prilej de readucere în atenția opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejării cantitative şi calitative a apelor dar și un îndemn la responsabilitate pentru valorificarea eficientă şi protejarea surselor de apă Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a anunțat perioada 2005-2015 drept Deceniu Internațional „Apă pentru viață“ tocmai pentru a putea provoca acțiuni reale la problematica actuală a apei. În prezent, mai bine de un sfert din populația globului nu are acces la apă potabilă, iar apa contaminată sau păstrată în condiții neigienice cauzează un număr foarte mari de îmbolnăviri, în special în țările cele mai sărace.

Din datele comunicate de UNICEF se estimează că zilnic mor în jur de 4.500 de copii, doar din acest motiv. Aceasta se datorează pe de o parte condițiilor climato-geografice, iar pe de altă parte lipsei sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi a serviciilor de salubritate adecvate.

Decizia instituirii Zilei Internaționale a Apei a fost luată, printr-o rezoluție, în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992. În România, această zi se sărbătorește din 1993.

România Liberă, Marți, 22 martie 2011

3

Ești ceea ce bei Fără apă nu putem trăi. Organismul omenesc poate rezista fără hrană solidă și câteva săptămâni, în schimb fără să ne hidratăm, fără apă, funcțiile vitale ale corpului încetează în doar câteva zile.

De aceea, trebuie să avem grijă de calitate apei pe care o bem.

A

pa este unul dintre cele mai răspân­di­te elemente din na­tura.

Corpul uman este alcătuit în proporție de 2/3 din apă. Apa este vectorul care transportă toată elementele nutritive spre organele noastre și pe traseele nervoase. Apa este cea care asigură capacitatea de funcționare şi de reproducere a tuturor celulelor și de asemenea, prin hidratatre reglează temperatura corpului.

Apa și dieta În medie, corpul omenesc pierde în condiții normale de temperatură și umiditate, cam doi litri de apă, ­cantitate pe care sunte nevoiți să o înlocuim. În schimb dacă desfășutăm activități fizice intense, dacă lucrăm în medii solicitante sau dacă temperturile ambientale sunt foarte ridicate cantitatea de

apă pe care o consumă zilnic poate ajunge și la 3-5 litri. De asemenea, dieta este strâns legată de necesarul zilnic de apă.

Persoanele a căror dieta se bazează preponderent pe alimente care au la bază carnea și utilizează frecvent sare, piper și alte condimente au nevoie de mai multa apă, necesară pentru dizolvarea și eliminarea toxinelor din organism. În schimb, cei care consumă multe fructe și legume au nevoie de o cantitate mai redusă de apă, având în vedere ca majoritatea acestor alimente au un conținut ridicat de apă. Din aceste motive calitatea apei pe care o consumăm zi de zi trebuie să fie una corespunzătoare unor standarde bine stabilite.

Consumul de apă și sănătatea Apa potabilă trebuie să îndeplinească caracteristici microbiologi-

ce și fizico-chimice care să nu ne pună sănătatea în pericol. Pentru a putea să o bem fără probleme, apa trebuie să fie microbiologic pură și să nu conțină contaminanți fizici sau chimici precum metale grele, arsenic, pesticide sau dioxină. De cele mai multe ori, consumul de apă care nu îndeplinește cerințele minime de calitate poate avea efecte de durată, în funcție de vârsta și constituția fizică a consumatorului. De exemplu, metalele grele și pesticidele au o perioadă mai lungă de remanență și problemele de sănătate pot apărea nu imediat , ci după o lungă perioadă de timp. Consumul apei contaminate la care se adaugă și alți factori nocivi precum fumatul, consumul de alcool, poluarea pot cauza, în timp, boli dintre cele mai grave și care sunt frecvente în perioada actuală, precum cancerul, diabetul, obezitatea. publicitate

4

RomÂnia Liberă, Marți, 22 martie 2011

Rezervele de apă minerală pot asigura în viitor triplarea producției Producția de ape minerale naturale a crescut continuu în perioada 1990-2008, urmată de o ușoară scădere datorată crizei, în ultimii doi ani, potrivit directorului de Cercetare-Dezvoltare de la Societatea Națională a Apelor Minerale, dr. ing. Adrian Feru (foto). cristea.romulus @romanialibera.ro

C

u toate acestea, în ceea ce privește consumul de ape minerale ne situam la jumătatea clasamentului între țările UE. Producția de ape minerale îmbuteliate a fost în 2010 de circa 1,2 miliarde litri, din care circa 60% este reprezentată de apa minerală carbogazoasă şi circa 40% de apa minerală plată.

Ce resurse de ape minerale are România şi în ce proporție sunt exploatate? În general, resursele de apă minerală se împart în rezerve dovedite înregistrate (exploatabile industrial) şi resurse (volume de apă puse în evidență, dar care necesită cercetare).

Trebuie, de asemenea, menționat că termenul de apă minerală este un termen generic. În funcție de domeniul de utilizare şi caracteristici, apele minerale se impart în ape minerale naturale îmbuteliabile şi ape minerale terapeutice (denumite şi balneo – terapeutice, curative sau medicinale).

Resursele de apă minerală din România se ridică la câteva miliarde de litri anual. Dintre acestea peste 3 miliarde de litri îl reprezintă resursele de apă minerală naturală din care circa 35% sunt valorificate prin îmbuteliere.

Spre deosebire de alte resurse minerale, apele minerale reprezintă o resursă regenerabilă, care corect protejată şi exploatată rațional, este practic ­inepuizabilă.

De menționat, că valorificarea apelor minerale naturale depinde în primul rând de puterea de cumpărare şi tehnologia de îmbuteliere. Producția de astfel de ape a cunoscut o creştere continuă în perioada 1990 – 2008, urmată de uşoare scăderi în ultimii doi ani datorită crizei economice.

Valorificarea apelor balneo – terapeutice presupune pe lângă resurse şi dotări balneare şi o latură de protecție socială în care statul, prin diferitele sale organisme să suporte o parte din costurile aferente. Activitatea balneară a cunoscut o descreştere

în ultimii 20 de ani, aspect cunoscut la o intensitate mai mică, şi în majoritatea țărilor europene, unde, pentru revigorarea acesteia s-a încercat completarea curei cu apă tradițională cu activități recreative, de wellness şi fitness.

CE a aprobat recent „Directiva privind pacienții şi asistența medicală transfrontalieră” care în anumite condiții ar putea ajuta la relansarea turismului balnear în România.

Ce calități trebuie să aibă apa minerală?

Apa minerală naturală , îmbuteliată, se caracterizează printr-o puritate naturală deosebită din punct de vedere microbiologic şi chimic. Ea trebuie să prezinte o protecție naturală față de orice factor de poluare externă şi un conținut fizico-chimic specific constant în timp care sa-i confere unele efecte benefice sănătății.

Apa minerală naturală trebuie să se adreseze unei categorii cât mai largi de consumatori, fiind considerată un produs alimentar.

Spre deosebire de apa minerală naturală, apa minerală terapeutică se caracterizează prin anumiți parametrii fizico – chimici cu efecte terapeutice demonstrate (ex: temperatură, gaze dizolvate: CO2 şi H2S, elemente şi compusi chimici: arsen, fier, clorură de sodiu, etc). Ele se administrează sub control medical şi se adresează în funcție de caracteristicile lor unor grupe mai restrânse de consumatori, de obicei cu anumite probleme de sănătate. Ele sunt utilizate fie în cură externă (băi), fie în cura internă (de băut) şi de cele mai multe ori doar în cadrul unor stabilimente balneare. În concluzie, apa minerală naturală este un produs ecologic, pur, considerat aliment cu efecte benefice sănătății şi se adresează unui segment mare de populație, neavând de obicei contraindicații. AMT se adresează unor grupuri țintă, ce prezintă unele afecțiuni. Consumul ei poate fi benefic acestora, dar poate face rau altor grupuri. De aceea, administrarea se realizează sub control medical.

diversitate Datorită structurii geologice complexe şi variate a subsolului României, în care practic se regăsesc aproape toate tipurile de roci, țara noastră dispune de una dintre cele mai mari varietăți de ape minerale din Europa. Amintim aici de apele minerale carbogazoase, clorosodice, sulfurate, sulfatate, termominerale, etc. În cadrul acestora, o poziție specială o ocupă apele minerale carbogazoase, a căror origine este legată de fenomenele post vulcanice asociate cu magmatismul de vârstă ­neogenă din Munții Carpați, printre cele mai extinse din Europa.

Câte sortimente de apă minerală există pe piața românească?

Practic, pe piața românească se comercializează toate tipurile de apă minerală naturală. Din punct de vedere al conținuturilor în dioxid de carbon, există ape minerale natural carbogazoase, carbogazeificate, decarbogazeificate şi plate, iar din punct de vedere al mineralizației găsim sorturi slab mineralizate (sub 500 mg/l), mediu mineralizate (între 500 şi 1500 mg/l) şi puternic mineralizate (peste 1500 mg/l).

Din punct de vedere chimic, majoritatea apelor minerale naturale îmbuteliate sunt de tip bicarbonatat calcic, bicarbonatat calcic – magnezian şi bicarbonatate sodice.

Ce producție de apă minerală are România și ce loc ocupă în raport cu celelalte țări.

Producția de ape minerale îmbuteliate a fost în 2010 de circa 1,2 miliarde litri, din care circa 60% este reprezentată de apa minerală carbogazoasă şi circa 40% de apa minerală plată.

Consumul anual pe cap de locuitor a fost de circa 58 de litri. După cum am mai amintit, producția depinde de consum, iar consumul depinde în cea mai mare parte de puterea de cumpărare.

Din punct de vedere al consumului, România se situează pe un loc de mijloc în Europa, cu un

consum anual mult mai mic decât cel înregistrat în țări dezvoltate şi cu tradiție (Franța, Germania, Italia, Belgia, etc.) unde acesta depăşeşte 150 l/ cap de locuitor/an, dar înaintea multor țări din estul şi nordul Europei. În prezent, există suficiente rezerve de apă minerală care să asigure în viitor triplarea producției şi implicit creşterea consumului la nivelul țărilor dezvoltate din Europa.

De unde provine apa minerală în Romania. Apa se extrage de la adâncimi foarte mari sau există și ape minerale de altă proveniență?

Toate apele minerale îmbuteliate provin din foraje sau izvoare de adâncime, care le asigură o bună protecție la orice potențial factor de poluare externă. În plus, pentru fiecare sursă de apă minerală, există zone instituite de protecție, care reglementează riguros tipurile de activități economice ce pot fi executate pe aceste suprafețe. În funcție de ce parametri se clasifică apele minerale?

Există diferite tipuri de clasificări ale apelor minerale naturale cât și ale apelor minerale terapeutice.

Ele au la bază diferiți parametrii fizico – chimici precum: temperatura, conținutul de gaze dizolvate, mineralizația totală şi tipul chimic al apei sau pur şi simplu conținutul apei într-un anumit

compus cu potențiale efecte curative.

Ceea ce e interesant de menționat, este, că practic nu există ape minerale perfect identice, având în vedere faptul că condițiile de geneză sunt diferite de la o apă la alta. Este de asemenea foarte greu de spus care este cea mai bună apă minerală, pentru ca pe de o parte există o multitudine de criterii şi parametrii ştiințifici de clasificare şi apreciere, iar pe de altă parte gusturile şi necesitățile consumatorului sunt foarte diferite de la o persoană la alta şi câteodată subiective. Din această cauză verdicte de tipul “cea mai bună apă minerală” sau „cea mai pură apă minerală” sunt greu de formulat şi reprezintă de multe ori doar formule de marketing cu un grad mai mic sau mai mare de relativitate.

6

RomÂnia Liberă, Marți, 22 martie 2011

Apele minerale din România, printre cele mai bune din lume De o calitate excepțională şi cel puțin la fel de bună dacă o comparăm cu orice brand celebru, spune dr. Gheorghe Mencinicopschi, despre apa minerală provenită din sursele tradiționale româneşti.

cristea.romulus @romanialibera.ro

A

pa este însă un aliment vital şi de aceea trebuie să acordăm importanță modului în care o consumăm. Ne putem expune la o serie de îmbolnăviri dacă apa consumată nu îndeplineşte criteriile de potabilitate microbiologici şi fizico-chimice. De la îmbolnăviri date de contaminatiile biologice, adica viroze, inclusiv la hepatita A. Ce calități trebuie să întrunească apa pe care o bem?

Pentru ca să fie potabilă şi să constituie cel mai imporant aliment, apa trebuie să îndeplinească anumite categorii de caracteristici.Astfel, trebuie să fie pură din punct de vedere microbiologic, adică să nu fie contaminată cu microorganisme (virusuri, paraziți, fungi) care să ne pun sănătatea în pericol. Apoi, să fie o apă cu un echilibru fizico-chimic care să îi asigure o stabilitate cât mai îndelungată. De asemenea, trebuie să ştim că apa demineralizată şi apa distilată nu sunt ape potabile.

Consumate în cantitate mare şi cu frecvență ridicată pot să ducă la moarte.

Prin ce se diferențiază diversele categorii de apă minerală?

Caracteristicile sunt date de diferitele grade de mineralizare.

Apa potabilă este o apă minerală, începând de la 40 de miligrame la litru, până la 1.500 de mg de săruri dizolvate la litru. Acestea sunt apele minerale, iar în cazul lor se disting două mari categorii: apele minerale oligominerale care au mineralizație de la 40 la 500 mg/l de săruri dizolvate şi apelel minerale propriu-zise care au o mineralizație cuprinsă între 500 mg şi 1500 de mg la litru. La peste 1.500 de mg săruri dizolvate la l­ itru vorbim de ape medicinale, ape care prescriu de către medici şi sunt recomandate în diverse maladii.

La restaurant suntem întrebați ce servim, « apă minerală, sau apă plată ». Este vorba de o confuzie?

Oamenii cred că orice apă fără gaze este o apă plată. Nu e corect.

Apa oligomineră este cea care în general este cunoscută sub denumirea de apă plată. Apa plată este apă minerală. Însă, apa plată nu înseamnă neapărat apă fără gaz, poate să aibă şi o impregnare cu dioxid de carbon provenit din depozitul ei natural. Caracteristica importantă a apei plate este faptul că are o mineralizare mai micp şi nu i se adaugă dioxid de carbon. Ca exemplu, pentru a clarifica mai bine acest aspect ne referim la apa medicinală care nu are gaze, dar nu este o apă plată.

Există diverse opinii referitoare la ce fel de tip de apă minerală ­consumăm. Ce este bine să alegem?

Alegem în funcție de toleranța personală, de organismul fiecăruia. Dieta trebuie personalizată pentru că noi înşine suntem unicate. Fiecare om de pe acest pământ este unicat, din punct de vedere genetic. La apă şi celeltate alimente, fiecare persoană reacționează diferit. Sunt persoane care agrează şi nu e nicio problema dacă consumă şi apă carbogazoasă naturală. Aceea apă care vine cu dioxid de carbon direct din depozit. Mai ales apa minerală carbogazoasă este indicată în perioada caniculară, la efort fizic, pentru sportivi şi cei care desfăşoară activități în condiții grele de muncă. Când transpiram mult trebuie să ne completam mai ales sărurile minerale pe care noi le-am pierdut prin transpirație. De unde recuperăm?

Din apa minerală.

Referitor la calitatea apelor ­minerale româneşti, unde ne plasăm făcând comparație cu ­producători din alte țări?

Avem ape oligominerale şi

minerale, plate sau carbogazoase minerale de cea mai buna calitate. Sunt printre cele mai bune din lume. Am efectuat studii comparative şi concluzia este că ne comparăm cu orice brand de renume. Natura ne-a dăruit cu ape excepționale, de o puritate exceptională şi de aceea responsabilitatea e importantă pentru protejarea depozitelor noastre naturale. Dacă ne referim de exemplu, la sursele consacrate, la cele tradiționale discutăm de apă îmbuteliată care poate fi consumată fără riscuri şi este la la fel de bună ca cele mai bune ape minerale şi oligominerale din lume.

Ce riscuri există în ­cazul ­consumului de apă ­necorespunzătoare din punct de vedere al standardelor de calitate?

Ne putem expune la o serie de îmbolnăviri dacă apa consumată nu îndeplineşte criteriile de potabilitate microbiologici şi fizico-chimice. De la îmbolnăviri date de contaminațiile biologice, adica viroze, inclusiv la hepatita A. Ne putem îmbolnăvi de boli microbiene, boli parazitare cum ar fi giardia etc. Dar apa poate fi contaminată fizic, uneori cu radionuclei şi să devina radioactivă. Sunt şi contaminanți precum metale grele, plumb, mercur, arsenic. Pot fi reziduri de pesticide, de îngrăşăminte chimice de

sinteză, în special azotați. Dacă apa conține peste 40-50 mg de azotați la litru, o ceaşcă de apă poate omorî un sugar.

Pesticidele au remanență mare, fac parte din poluanții organici persistenți. De exemplu, DDTul se degradează în 120 de ani.

Deşi este interzis, încă va mai circula pe lanțurile alimentare, pe lanturile trofice. Alți poluanți persistenți sunt dioxinele care pot rezulta din arderea anvelopelor, ambalajelor , plastic, lemn.

Pânzele freatice pot fi poluate cu uleiuri siliconice de transformator care sunt foarte periculoase, conținând dioxine.

Poluarea este o mare problemă deoarece efectele nu apar imediat.

Când e vorba de poluanți precum dioxina, pesticide, metale grele acestea se acumulează în corp şi se văd în sinergie cu alți factori cum ar fi fumatul poluarea, alcool. În timp, generează ceea ce numim bolile perioadei moderne, bolile cronice, de inima, cancere, diabet, chiar obezitate.

Câtă apă trebuie să consumăm zilnic?

Cantitatea de apă consumată zilnic trebuie să varieze în funcție de vârstă, tipul de activitate desfăşurată etc. În medie 1,3-2 litri. Necesarul de apă în condiții normale de umiditate şi temperatură se calculează înmulțind greutatea corpului cu 30-35 ml

CarierĂ Dr. Gheorghe Mencinicopschi este biolog, biochimist şi cercetător. Este directorul Institutului de Chimie Alimentară Bucureşti şi profesor universitar la Facultatea de Biotehnologii a Universității de Stiințe Agricole şi Medicina Veterinară Bucuresti. Gheorghe Mencinicopschi a elaborat tratate de specialitate în domeniul alimentelor, alimentației, nutriției umane, biotehnologiei, publicând peste trei sute de lucrări ştiinifice în țară şi străinătate.

Deține 23 de brevete de invenție.

apă. De exemplu, la o greutate a corpului de 70 de kilograme sunt necesari în medie 2,1 litri apă/zi.

Atenție însă, dacă se face efort şi sunt condiții extreme de temperatură vom discuta de o cantitate de apă zilnic consumată de trei, patru sau cinci litri.

Cum trebuie băută apa?

Se recomandă să bem apa cu 20-30 de minute înainte de masă, cu înghițituri mici. Apa nu trebuie înghițită bine ci să o «mestecăm» foarte bine cu saliva pentru că numai în felul acesta hidratează foarte bine corpul. Detoxifierea corpului nostru se realizează eficient doar dacă corpul nostru este foarte bine hidratat şi de aceea trebuie să bem apă şi nu lichide care aduc un aport caloric precum berea, vinul, băuturi răcoritoare.

România Liberă, Marți, 22 martie 2011

7

Ce resursele de apă avem Avem resurse de apă relativ sărace și neuniform distribuite în timp și spațiu, afirmă director general al Agenției Naționale Apele Romane, David Csaba (foto). Mai mult, aceste resurse de apă nu sunt în totalitate utilizabile.

În comparație cu alte țări, România dispune de suficiente resurse de apă?

Teoretic, resursele de apă ale României însumează 134,6 miliarde metri cubi, fiind constituite din apele de suprafață- râuri, lacuri, fluviul Dunărea - și ape subterane, din care resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice este cca.

40 mld. mc. Resursele de apă ale României sunt relativ sărace și neuniform distribuite în timp și spațiu. Aceste resurse de apă nu sunt în totalitate utilizabile. Din cauza regimului variabil al resurselor de apă, o parte din aceste resurse se scurg în perioadele de viitură, pe când, în perioadele secetoase, debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a mări resursele utilizabile, ANAR ia măsuri de regularizare a debitelor

prin lacuri de acumulare care să rețină debitele excendentare în perioadele ploioase. În ce mod se realizează monitorizarea calității apelor? Se fac analize cu o anumită frecvență impusă de organisme internaționale?

Monitorizarea calității resurselor de apă se face conform Legii apelor, lege care a preluat cerintele Directivei Cadru Apa 2000/60/EC. Sistemul de monitoring al Romaniei, implementat de „Apele Române”, este un monitoring integrat, care ține cont atât de cerințele Directivei Cadru Apă, cât și de de cerințele tututor Directivelor Europene in domeniul apelor, in vederea atingerii aquis-ului de mediu.

Frecvența de prelevare a probelor este cuprinsă în general între 4-12/ probe pe an.

În ce regiuni din România apa este poluată cu petrol, arsen sau alte elemente nocive?

Resursa de apă de suprafață nu este poluată cu produs petrolier.

Resursa de apă subterană prezintă poluări istorice cu produse petroliere în arealul rafinăriilor din zona Ploieștiului și alte zone industriale, precum și în arealul depozitelor de combustibil pe porțiuni ale conductelor de transport țiței. Contaminarea resursei de apă subterană de mică adâncime cu produs petrolier s-a realizat în timp din cauza neetanșeității instalațiilor de producție, precum și a pierderilor din conductele de transport, pierderi cauzate de evenimentele de sustragere a țițeiului și a produsului petrolier. În ceea ce privește arsenul, în unele zone din vestul țării au fost înregistrate

concentrații mai mari ale arsenului în apele subterane, dar, în urma studiilor de specialitate efectuate, s-a demonstrat că acesta este de origine naturală, de fapt o urmare a condițiilor geologice și hidrogeologice din straturi.

Există suficiente stații de epurare în România?

La sfârşitul anului 2010 au fost inventariate 420 staţii de epurare. Dintre acestea, 377 staţii de epurare urbane sunt în funcţiune şi deservesc exclusiv aglomerările umane, iar 13 sunt staţii de epurare industriale care epurează şi ape uzate urbane. La acestea se adaugă 5 staţii de epurare aflate in probe tehnologice şi alte 20 care sunt finalizate, dar la care nu s-a racordat încă populaţia. Există însă şi 5 staţii de epurare nefuncţionale, cu

grad ridicat de uzura sau dezafectate. Existenţa staţiilor de epurare nu trebuie privită în contextul numărului lor, ci al numărului de locuitori echivalenţi care sunt racordaţi la acestea. Conform negocierilor României cu UE în ceea ce priveşte implementarea Directivei Europene privind epurarea apelor uzate urbane, la sfârşitul anului 2010, gradul de racordare intermediar al locuitorilor echivalenţi la staţii de epurare trebuia să fie, la nivel naţional, de 51% din totalul locuitorilor echivalenţi). La acea dată însă gradul de racordare la staţiile de epurare a fost de 43,24%. publicitate