Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 81
Cronica Vãii Jiului Luni, 12 martie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Peste 2 milioane de euro pier derea CNH din grevã Greva minerilor din Valea Jiului a adus în cele din urmã rezolvarea doleanþelor ortacilor, dar de pierdut, pânã acum, a avut Compania Naþionalã a Huilei Petroºani. PAGINA A 3-A
Ce mineri, niºte oameni acolo ºi ei, care ºtiu dureros ce e suta de lei... inerii au reuºit sã-i convingã pe reprezentanþii din Guvern, la sfârºitul sãptãmânii, sã fie de acord cu solicitãrile lor ºi astfel sã stingã conflictul de muncã.
M
>>> PAGINA A 3-A
Suprafaþa se pregãteºte de grevã ngajaþii subunitãþilor A miniere din Valea Jiului, de la suprafaþã, se pregãtesc de grevã începând de luni.
>>> PAGINA A 5-A
Bâlbâiala unui lider iderul Sindicatului Muntele, Bebe Nica, era cu câteva luni în urmã extrem de combativ, identifica cu exactitate sursele nemulþumirilor din Valea Jiului ºi acuza hotãrât minciuna ºi lipsa de interes a guvernanþilor faþã de mineri ºi minerit.
L
>>> PAGINILE 8-9
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 martie 2012
Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ
ANUNÞURI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428 Institutul Naþional De Cercetare – Dezvoltare Pentru Securitatea Minierã ªi Protecþie Antiexplozivã – Insemex Petroºani, cu sediul în localitatea Petroºani, str. Gral. Vasile Milea, nr. 32 – 34, cod 332047, Jud. Hunedoara, organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de inginer, în cadrul Direcþiei Economic, Comercialã – Compartiment Achiziþii – Investiþii. Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs la secretariatul institutului este 21.03.2012, ora 15:30. Concursul se va desfãºura în data de 23.03.2012, ora 10:00 la sediul institutului. Detalii ºi informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor ºi conþinutul dosarelor de concurs, precum ºi tematica ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutului – Comp. Resurse Umane, tel. 0254/541621 – 541622 int. 192.
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
E-mail: cronicavj@gmail.com
ADRESA NOASTRÃ
Director:
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Bean (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Trãgãtor de elitã 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Trãgãtor de elitã (r)
National TV 9:00 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Taxi Driver (r) 14:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Joker (r) 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Taxi (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:30 Apropo TV (r) 14:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa (s) 21:30 Pariu cu viaþa (s) 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Spartacus: Nisip însângerat (s) 0:00 Las fierbinþi (r)
Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) 10:30 Mediumul 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Logodna de ochii lumii 22:15 Trãsniþii - Ofiþerul de presã 23:15 Focus Monden 23:45 Atracþie infernalã 1:30 Focus (r)
TVR 1 8:00 România, zi de zi! Prima parte 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Presã ºi putere (r) 12:20 Fabrica de staruri 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Bãieþii din strada Pal 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:05 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 21:20 Henric al VIII-lea 22:20 Cu ochii’n 4 23:20 Replay 0:40 Nocturne 1:40 Agenþia Psych
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 martie 2012
Peste 2 milioane de euro pierderea CNH din grevã reva minerilor din Valea Jiului G a adus în cele din urmã rezolvarea doleanþelor ortacilor, dar de pierdut, pânã acum, a avut Compania Naþionalã a Huilei Petroºani. În cele 5 zile în care a fost întrerupt lucrul, CNH Petroºani a pierdut – cel puþin la acest moment banii pe 40.000 de tone de huilã. Zilnic, din subteranele Vãii Jiului sunt aduse la suprafaþã aproximativ 8.000 de tone de huilã, care iau drumul termocentralelor Mintia ºi Paroºeni. În total, sunt exact cele 40.000 de tone de cãrbune amintite anterior. O tonã de huilã energeticã se vinde cu aproximativ 53 de euro, aºa cã la acest moment pierderea CNH este calculatã la peste 2,1 milioane de euro.
T
producþia pe care nu au dat-o, minerii din Valea Jiului trag tare acum ºi au decis sã lucreze chiar ºi în week-end, când de regulã nu se extrage huilã. „programul de lucru se stabileºte la fiecare subunitate în parte, dar decizia este de recuperare a producþiei, pentru a începe sã alimentãm cu cãrbunele necesar refacerii stocurilor pentru termo-
rag tare sã recupereze
Ca sã recupereze
centralele Mintia ºi Paroºeni”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. El spune, totuºi, cã minerii au cerut sã se facã comenzi chiar ºi în ziua de duminicã, aºa încât sã recupereze pierderile cât mai repede.
S
Jandarmeriei Române.
care asigurã securitatea la locurile de muncã. Dar CNH a scos totuºi bani. Poate nu la fel de mulþi, însã acum orice leu conteazã, mai ales în aceste condiþii de crizã. În con-
A cincea zi de grevã generalã a minerilor din
secinþã, jandarmii ºi scutierii care i-au pãzesc pe mineri ºi sunt gata sã blocheze Defileul Jiului oricând este nevoie au fost cazaþi tocmai la Hotel Onix Petroºani, hotelul minerilor din Valea Jiului. Cu tot cu echipamentele necesare. Probabil pe banii
Valea Jiului a adus ºi vestea bunã. Dupã ce joi ortacii au blocat defileul Jiului ºi au fost la un pas de a se încãiera cu scutierii, negocierile de vineri purtate la Ministerul Economiei au rezolvat principala lor doleanþã. Majorarea sporului de periculozitate se va face
onflict de muncã încheiat
C
cutierii, cazaþi la hotelul minerilor Dacã producþia tot a stagnat, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani a câºtigat mãcar mãcar de la jandarmi. Scutierii care i-au oprit pe mineri pe defileul Jiului sunt cazaþi chiar la hotelul ortacilor, respectiv Hotel Onix. Aºa cum spuneam, timp de cinci zile în subteranele Vãii Jiului au intrat doar echipele de intervenþie ºi cele
prin tichete cadou. Aceasta este soluþia de aliniere a sporului de pericol pentru muncã în subteran la valoarea salariului minim pe economie. Consiliul de Administraþie al Companiei Naþionale a Huilei s-a întrunit sâmbãtã, la Petroºani ºi l-a mandatat pe directorul general Constantin Jujan sã semneze documentele necesare, în conformitate cu hotãrârea luatã, vineri, la Bucureºti, dupã negocierile cu reprezentanþii Ministerului Economiei. “Pentru luna februarie, minerii vor primi tichetecadou în valoare de 300 de lei, iar din luna martie, de câte 200 de lei, pânã în luna iunie. În luna iunie se aºteaptã divizarea CNH în cele douã societãþi: mine viabile ºi mine neviabile, iar atunci bugetele vor fi altele”, a declarat preºedintele executiv al Sindicatului Muntele, Laszlo Domokos. Car men COSMAN
Ce mineri, niºte oameni acolo ºi ei, care ºtiu dureros ce e suta de lei... M
inerii au reuºit sã-i convingã pe reprezentanþii din Guvern, la sfârºitul sãptãmânii, sã fie de acord cu solicitãrile lor ºi astfel sã stingã conflictul de muncã. Sã ne fie CLAR, meritul aparþine exclusiv minerilor ºi nu a sindicaliºtilor a cãror nume nici nu mai meritã menþionat. În schimb, minerii ar trebui sã aibã tot respectul pentru directorul general, Constantin Jujan, care a reuºit sã-i facã pe cei din Guvern sã înþeleagã care pot fi sursele de finanþare ºi care sunt soluþiile care pot susþine creºterea salarialã. Dacã nu era Constantin Jujan ºi specialiºtii din CNH, adicã cei blamaþi de aºa ziºi lideri de sindicat ai minerilor, ºi acum eraþi în faþa CNH. I-aþi auzit însã pe aceºti oameni lãudându-se cu ce au reuºit sã facã. Nu! În schimb, aºa-ziºi liderii de sindicat latrã
ca niºte cãþei în cãlduri. Minerii care nu mai acceptã sã fie luaþi de proºti de aceºti aºa ziºi lideri de sindicat ºtiu care este adevãrul, iar unii au început chiar sã reacþioneze.
“Nu mi se pare normal ca acest individ, Nica, sã se laude cã el a rezolvat problemele minerilor pentru cã s-a demonstrat cã nu au fost capabili sã negocieze nimic pânã nu au ieºit minerii în stradã. A trebuit sã meargã minerul de la front la Minister ca sã se convingã cât sunt de incapabili liderii de sindicat sã negocieze. Pentru cã dacã ministru le-a spus nu, ei nu au fãcut alceva decât sã iasã pe uºa ºi sã vinã la mineri sã le spunã cã nu au rezolvat nimic. Ar fi trebuit sã stea acolo la Minister ºi sã gãseascã soluþii ºi sã negocieze pânã picau sub masã ºi ei ºi ministrul ºi nu sã trebuiascã sã stea minerii 5 zile în stradã ca sã rezolve unele probleme. Niciodatã aceºti lideri nu au ºtiut ce sã cearã,
cum sã cearã la negocieri ºi nici sã caute soluþii viabile cu care sã demonstreze guvernanþilor ca minerii sã îºi primeascã drepturile cuvenite. Dacã minerii au stat în grevã doar ei au pierdut, iar liderii nu au pierdut nimic. Ei îºi vor lua salariile încontinuare de zeci de milioane. Aºa cã, daþi Cezarului ce e a Cezarului!”, este pãrerea lui Sorin, un cititor al Cronicii Vãii Jiului. Acestea fiind zise, rãmâne cum am stabilit: Nica, Nica, n-ai fãcut nimica! Marius MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 martie 2012
Hoaþe prinse de 8 martie rei femei din Vulcan, Valea Jiului, sunt cercetate pentru furt dupã ce au înºelat o vânzãtoare. Douã dintre ele i-au distras atenþia vânzãtoarei, în timp ce o alta a subtilizat bani.
T
Taximetriºtii “ la negru” au cãzut în plasa poliþiºtilor hunedoreni eci de sancþiuni contravenþionale, amenzi de ordinul miilor de lei ºi aproape 150 de maºini oprite în trafic. Acesta este rezultatul unei acþiuni a poliþiºtilor Serviciului Rutier Hunedoara de verificare a legalitãþii activitãþilor de taximetrie, pe raza mai multor localitãþi din judeþ.
Z
Ofiþerii ºi agenþii de poliþie rutierã s-au aflat la sfârºitul sãptãmânii, pe raza localitãþilor Deva, Orãºtie, Hunedoara, Brad, Simeria ºi Haþeg, într-o acþiune ce a avut ca scop depistarea ºi sancþionarea conducãtorilor auto care utilizeazã pentru activitatea de transport persoane în regim taxi
autovehicule care nu corespund din punct de vedere tehnic ori nu sunt autorizate pentru aceastã activitate. La acþiunea ce s-a derulat în data de 9 martie, în intervalul orar 8.00-18.00 au participat peste 20 de lucrãtori de poliþie rutierã ºi doi inspectori R.A.R. care au acþionat succesiv cu echipajele de poliþie aflate în teren. “Cu prilejul acþiunii, au fost oprite ºi verificate în trafic 142 de autovehicule ºi au fost aplicate 73 de sancþiuni contravenþionale, în valoare de 10.800 lei. Un numãr de 31 sancþiuni au fost aplicate pentru defecþiuni tehnice, 3 pentru inspecþie tehnicã periodicã expiratã, 4 pentru emisie poluante peste limita admisã iar 32 de sancþiuni au fost aplicate pentru alte abateri la regimul circulaþiei”, declarã Bogdan
Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. De asemenea, poliþiºtii au descoperit 3 conducãtori auto care au încãlcat Legea 38/2003 privind transportul în regim de taxi ºi în regim de închiriere, într-unul din cazuri dispunându-se, pe lângã sancþiunea contravenþionalã ºi mãsura administrativã de suspendare a dreptului de utilizare a autoturismului, deoarece conducãtorul auto a efectuat transport în regim taxi în afara localitãþii de autorizare. Deoarece defecþiunile constatate nu au putut fi remediate pe loc, în 17 cazuri s-a dispus, pe lângã amendã, sancþiunea complementarã de reþinere a certificatului de înmatriculare pânã la data la care vor fi înlãturate motivele pentru care s-a dispus mãsura reþinerii. Marius MITRACHE
Poliþiºtii din Vulcan spun cã au fost sesizaþi de o vânzãtoare care le-a spus cã trei femei au intrat în magazinul sãu ºi dupã ce au tracasat personalul au reuºit sã îi fure din bani. În fapt, douã îi distrãgeau atenþia uneia dintre vânzãtoare cu diferite întrebãri, iar a treia a subtilizat bani. “Cele trei femei au pãtruns în magazin ºi în timp ce douã dintre ele distrãgeau atenþia colegei vânzãtoarei cerând relaþii despre produsele din magazin, a treia a cerut 20 de ouã, prezentându-i o bancnotã de 200 lei ºi solicitând rest, iar dupã ce a sustras o bancnotã de 100 lei din banii primiþi
7 ani de SMURD în judeþul Hunedoara a 7 ani de existenþã a Serviciului Mobil de Urgenþã, Reanimare ºi Descarcerare în judeþul Hunedoara, paramedicii ºi pompierii deveni au organizat, la Liceul Auto, un exerciþiu demon-
L
strativ de intervenþie la un accident rutier soldat cu o persoana încarceratã. A fost o bunã ocazie ca elevii unitãþii de învãþãmânt sã vadã, la lucru, ºi cea mai nouã achiziþie a Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã, autospeciala de
descarcerare grea. De asemenea adolescenþii au participat ºi la o lecþie de acordare a primului ajutor, susþinutã de paramedici, ocazie cu care au putut exersa pe un manechin tehnicile de resuscitare. De la înfiinþarea serviciului în anul 2005 – când au fost inaugurate trei echipaje de paramedici în Hunedoara, Petroºani ºi Uricani acesta s-a dezvoltat continuu, astãzi existand 10 module SMURD în judeþul Hunedoara. Intervenþiile la care sunt solicitate echipajele de prim ajutor includ toate urgenþele ce pun viaþa în pericol imediat a uneia sau a mai multor persoane. Paramedicii intervin la accidente rutiere, explozii, accidente de
muncã sau casnice, stãri de inconºtienþã, stopuri cardiorespiratorii ºi nu în ultimul rând evenimente cu victime multiple. Iar de-a lungul celor 7 ani de activitate, paramedicii SMURD au salvat mii de vieþi. Maiorul Viorel Demean, inspectorul ºef al Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã spune cã dezvoltarea în continuare a SMURD Hunedoara este o prioritate prin operaþionalizarea, în acest an, a echipajului cu medic care sã deserveascã ambulanþa de terapie intensivã obþinutã prin Programul Operaþional Regional un rol esenþial în achiziþia acesteia avându-l Consiliul Judeþean Hunedoara. Car men COSMAN
drept rest, a cerut înapoi bancnota de 200 lei spunând cã s-a rãzgândit, dupã care cele trei au pãrãsit magazinul”, a precizat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În urma sesizãrii, poliþiºtii au demarat cercetãri ºi le-au identificat pe cele trei persoane în apropierea unei staþii de alimentare cu carburanþi din municipiul Vulcan, una dintre femei restituind pãrþii vãtãmate bancnota de 100 de lei sustrasã. Cele trei femei, cu vârste cuprinse între 19 ºi 42 de ani, toate din comuna Turdaº, sunt cercetate în stare de libertate sub aspectul comiterii infracþiunii de furt. Diana MITRACHE
Proiectile gãsite în apropierea cãii ferate Bârcea Micã - Peºtiº ouã proiectile de calibru 120 de milimetri au fost descoperite de un muncitor care efectua revizia liniei de marfã Bârcea Micã- Peºtiº. Bãrbatul a alertat poliþiºtii de la TF Hunedoara, care s-au deplasat imediat la faþa locului.
D
“Echipa operativã care s-a deplasat la faþa locului, împreunã cu echipa pirotehnicã din cadrul I.S.U Hunedoara – Deva, a constatat faptul cã la 15 metri de terasamentul liniei de cale feratã, la marginea unui fost canal de irigaþii, pe un teren agricol particular, la ieºirea din localitatea Cristur, se aflau douã proiectile explozive de artilerie, calibrul 120 mm, cu privire la care specialistul din cadrul I.S.U Hunedoara – Deva a precizat cã nu sunt active. Cele douã proiectile au fost ridicate de cãtre echipa pirotehnicã în vederea distrugerii”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cercetãrile vor fi continuate de cãtre lucrãtorii Poliþiei Municipiului Deva, în vederea stabilirii provenienþei proiectilelor. Marius MITRACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 martie 2012
Suprafaþa se pregãteºte de grevã Termocentrala ngajaþii subunitãA þilor miniere din Valea Jiului, de la
Mintia, afectatã de “bãieþii deºtepþi”
suprafaþã, se pregãtesc de grevã începând de luni. Ei susþin cã majorãrile cerute de angajaþii din subteran, în urma grevei, îi favorizeazã doar pe aceºtia ºi nu ºi pe ei. Mai mult, aceºtia reclamã cã pânã ºi primele de Paºte sunt mai mici decât anul trecut.
ermocentrala Mintia, ca orice altã companie de stat, lucreazã în pierdere, pierderi care îi afecteazã în primul rând pe cetãþeni.
T
Motivul ar fi, spun aceºtia, cã în Sindicatul Muntele sunt foarte puþini membri care lucreazã la suprafaþã, majoritatea lor fiind în Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ). “Se dau tichete de masã lunar numai pentru cei care lucreazã în subteran. Suprafaþa nu primeºte. Pânã ºi la prima de Paºte s-a umblat, ni se dau numai 250 de lei. Anul trecut ni s-au dat 400 de lei”, spune unul dintre angajaþii minei Vulcan. “Pentru luna februarie, minerii primesc 300 de lei, iar dupã aceea câte 200. Noi nu primim nimic, cã nu vrea Muntele. Nu vrea Muntele pentru cã sunt foarte puþini angajaþi de la suprafaþã în sindicatul lor. E vina lui Nica ºi a lui Domokos cã nu am primit ºi noi aceste drepturi. Au
lui din Vale nu a cunoscut discriminare mai mare. “În toatã istoria postrevoluþionarã a mineritului din Valea Jiului, niciodatã nu s-a procedat într-un mod atât de discriminatoriu în a apãra ºi reprezenta drepturile salariaþilor în ceea ce este astãzi Compania Naþionalã a Huilei. LSMVJ, în cei peste 20 de ani de activitate, niciodatã nu a fãcut diferenþe între personalul administrativ, personalul din subteran ºi de suprafaþã, ceea ce azi face acest sindicat autointitulat reprezentativ în CNH sunt angajaþi ºi oameni, nu doar piese de statisticã. Este total aiurea cã aceºti oameni care nu primesc aceleaºi drepturi sã mai rabde mitocãnia ºi rãutatea
spus cã noi nu avem niciun drept, cã suntem la suprafaþã. Dar când noi le dãm lunar câte 15 lei cotizaþie este bine”, spune unul dintre angajaþii minei Uricani. “Mecanicii au zis cã de luni vor opri lucrul, sã vedem ce fac fãrã suprafaþã. Noi vom pierde pentru zilele acestea de greva cam douã milioane. Salariile sunt ºi aºa, de toatã praºtia, cam 900 de lei, vã daþi seama cã aºa, primim 700 de lei. Nu este corectã nici scãderea aceasta de salariu ºi nici faptul cã nu au obþinut drepturi pentru noi”, declarã un angajat al minei Paroseni. Radu Voina, vicepreºedinte al LSMVJ, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, cã istoria sindicalismu-
Monica Iacob Ridzi:
“Minerii sunt nedreptãþiþi” D eputatul PDL Monica Iacob Ridzi spune cã este de partea minerilor ºi considerã cã li se face o nedreptate.
Ea a declarat la Petroºani cã ºtie cum e în minã ºi cã ar trebui ca factorii de decizie sã vinã aici atunci când iau hotãrâri pentru mineri. Monica Iacob Ridzi a declarat la Petroºani cã minerii sunt nedreptãþiþi, deoarece au dreptul la
majorarea salarialã ºi le-a mulþumit cã au protestat paºnic. “Nu mi se pare corect sã se importe huilã mai scumpã. Mintia ºi Paroºeni, cele douã termocentrale sunt construite sã funcþioneze cu huilã din Valea Jiului. Consider cã minerilor de aici li se face o nedreptate. Am fost de douã ori în minã, iar soþul meu a lucrat în subteran. ªtiu cum se munceºte acolo ºi le-am zis celor de la minister la toate întâlnirile pe
care le-am avut sã vinã aici, sã vadã realitatea. Existã deschidere ºi din partea lor ºi sper ca lucrurile sã se rezolve într-un fel”, a declarat Monica Iacob Ridzi. Totuºi, deputatul PDL susþine cã mineritul Vãii Jiului a fost mult îngrãdit de reglementãrile Uniunii Europene, care nu permit soluþii decât în mãsura în care se încadreazã în anumite reguli. Diana MITRACHE
reprezentanþilor autointitulaþi reprezentativi ºi ar trebui ca, odatã pentru totdeauna sã înceteze amestecul directorului general ºi a clicii sale tehnicoadministrative (eternul aspirant la funcþia de director Nica ºi Jurca) ºi a “pensionarilor” Temneanu, Domokos, Cozma, care, în afarã de interesele lor materiale, personale ºi de imagine, nu cunosc sau nu vor sã cunoascã realitatea crudã cã personalul de la suprafaþã a fost discriminat în ultimele opt luni de cãtre reprezentanþii Centralei Miniere Meridian ºi de cãtre aceºti nemernici care conduc Sindicatul Muntele”, a declarat Radu Voina. Anamaria NEDELCOFF
Surse din interiorul termocentralei confirmã spusele deputatului PNL de Hunedoara, Bogdan Þîmpãu, cã Mintia lucreazã în pierdere. “Gândiþi-vã cã Mintia produce energie cu 300 de lei pe Gcal ºi o vinde bãieþilor deºtepþi cu 235 de lei. Diferenþa de la 300 la 235 reprezintã pierdere, o pierdere imensã pentru statul român ºi pentru industria energiei, dar nimeni nu ia nicio mãsurã, deoarece contractele cu bãieþii deºtepþi sunt la modã”, a declarat, pentru Cronica Vãii Fiului, Bogdan Þîmpãu. “Da, Mintia produce cu 300 de lei ºi vinde cu mai puþin, cu 235 de lei pe Gcal, ceea ce este o mare pierdere, unde mai pui celelalte procese în care se înregistreazã pierderi. De fapt, toate acestea sunt gãuri în buget ºi Mintia se va închide în maxim doi, trei cel de aici e mai mult piatra”, spune un angajat al Termocentralei Mintia. Tiberiu Borca, directorul de la Mintia, nu a dorit sã rãspundã întrebãrilor noastre. Anamaria NEDELCOFF
Sorin Vasilescu:
“Sunt alãturi de mineri”
onsilierul Judeþean PSD Sorin Vasilescu susþine cã este solidar minerii ºi cu doleanþele acestora.
C
”Salariile minerilor au rãmas neschimbate de câþiva ani. Condiþiile de muncã nu s-au îmbunãtãþit cu nimic, ba dimpotrivã, de la an la an sunt tot mai grele. Oamenii aceºtia meritã mai mult de la societate. Vreau sã îmi exprim solidaritatea faþã de doleanþele lor”, a declarat Sorin Vasilescu. Mai mult, Sorin Vasilescu este de acord cu protestul minerilor atâta timp cât acesta este unul paºnic, fãrã violenþã, cu scopul de a-ºi obþine drepturile ºi a atrage atenþia autoritãþilor de la Bucureºti asupra condiþiilor de muncã din minerit. Marius MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 martie 2012
6 Monden ãuturile fine au curs în valuri, meniurile B servite au fost care mai de care mai sofisticate, iar atmosfera s-a încins rãu de tot când luminile s-au stins, iar în centrul atenþiei au apãrut...deliciile serii.
Petrecerile de Ziua Femeii s-au þinut lanþ tot începutul lunii martie ºi au continuat ºi pe parcursul week-end-ului trecut. Femeile, aproape de toate vârstele ºi felurile s-au gãtit la coafor, ºi-au cumpãrat câte o þinutã ºi s-au dus în grup la 8 Martie, pentru cã altfel nici nu se putea. ªi cum tradiþia din ultimi ani spune cã la o asemenea petrecere cu sute de femei nu trebuie sã lipseascã un bãrbat, doi care le facã striptease sãrbãtoritelor, nici în 2012, organizatorii nu s-au abãtut de la obicei. Stripperii au venit ºi au fãcut show cu numere pline de senzualitate amestecatã cu îndrãznealã. Puþin mai timide la început, femeile au ezitat sã intre în jocul lor ºi sã accepte rolul impus de ei, însã mai târziu în noapte, spiritele s-au
încins, iar simþurile s-au mai eliberat. Stripperii, în diverse roluri pline de testosteron, au fost pe rând infractori obraznici precum cel din Bonnie and Clyde, marinari cu sex appeal sau militari
Satul românesc al lui Udrea a renãscut doar pe hârtie rogramul de renaºtere a satului românesc, prin construcþia de P case pentru specialiºti, a rãmas doar la faza de proiect. De la lansarea lui de cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului nici mãcar temelia unei case nu a fost ridicatã.
Monden 7
Striptease-ul, dezmãþ sau artã?
plini de muºchi ºi tatuaje. ªi-au ales þintele, adicã femeile care îi priveau, ºi mai de bunã voie, mai târâºi, le-au adus pe scaun. Aici, lucrurile s-au mai ...dezgolit. Frumoasele, sãrbãtoritele, femeile, roºii la faþã de stânjenealã, iar mai apoi de emoþie, au pus mâna! Nu toate, însã, ci unele ºi-au pãstrat impasibilitatea pânã la final. Asta nu i-a dezamãgit pe stripperii a cãror treabã este sã stoarcã
Programul guvernamental „renaºterea satului românesc – 10 case pentru specialiºti”, aprobat încã din 2010 în Guvern, nu a reuºit sã fie implementat în teren. Nici un specialist nu s-a mutat în casele promise de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi asta din cauzã cã imobilele nu existã. Programul prevedea construirea a câte 10 locuinþe de serviciu în fiecare comunã din România, în mod excepþional numãrul acestora putându-se ridicã la maximum 15, acolo unde sunt înregistrate mai multe cereri în acest sens. Locuinþele urmau sã fie distribuite spre închiriere tinerilor specialiºti care decid sã îºi desfãºoare activitatea în comunitatea respectivã ºi care nu deþin în proprietate o locuinþã aflatã în perimetrul comunei. Cele 10 locuinþe urmeazã a fi repartizate prioritar tinerilor specialiºti cu vârsta sub 35 de ani, personalului didactic (minimum 50%),
îndrãznealã ºi mãcar un tremurat din buze cu gândul la mai mult. Dupã câteva partide de dans în care ºi-au pierdut pe rând hainele, bãieþii s-au întors în culise. Aici se terminã spectacolul ºi începe viaþa realã. Sunt pe fugã, mereu în contratimp. Trebuie sã ajungã la altã petrecere. Femeile de aici sunt uitate de cum s-a închis uºa în spatele lor. Toatã îndrãzneala ºi tot sex appeal dispar sub niºte haine normale, iar singur gând este acela de a nu rata o altã obligaþie, alt contract, alt oraº, alte sute de femei. Cronica Vãii Jiului vã invitã într-o incursiune în viaþa realã a unor stripperi a cãror lume este împãrþitã între scenã ºi cotidian. Vã facem cunoºtinþã cu 3 bãieþi, care în seara zilei de 8 martie au prestat la un restaurant din Valea Jiului care a organizat o petrecere pentru nu mai puþin de 410 femei. Ei sunt Radu în vârstã de 26 de ani, Geany de 20 ºi Gabi de 21. Danseazã împreunã sub
medicilor ºi asistenþilor medicali ºi poliþiºtilor, acolo unde este cazul. ªi sute de specialiºti hunedoreni ºi-au pus speranþa în proiectul elaborat de Executiv, mai ales cã prima casã ar fi trebuit sã fie datã în folosinþã încã din 2011.
S
ute de cereri în judeþul Hunedoara
La scurt timp de la lansarea proiectului aprobat prin hotãrâre de Guvern, în judeþul Hunedoara au fost depuse sute de cereri. Era practic singura ºansã de a-i convinge pe tinerii medici sau învãþãtori sã se stabileascã în mediul rural, un capitol deficitar care nu a reuºit sã fie rezolvat. Conform datelor centralizate la momentul respectiv la Prefectura Hunedoara, în cele 23 de unitãþi administrativ-teritoriale comunale existã 227 persoane, tineri specialiºti din judeþ ce îndeplineau condiþiile stabilite prin program, din care: 144 – personal didactic, 39 – medici ºi asis-
numele de Your Secret ºi sunt din oraºe diferite din þarã. Fac asta în fiecare martie din an ºi sunt foarte ocupaþi. În afarã de petrecerile de Ziua Femeii, ei mai merg la burlãcii sau privat show-uri. Nu
lucru. Stripperul este comparat cu stripteuza, ceea ce este total diferit”, ne spune Radu. Ne punem atunci întrebarea fireascã: ce anume este striptease-ul? Înseamnã ceva sau este pur ºi simplu un moment în care uitãm de toate ºi ne facem de cap? Nu, este artã, ni se rãspunde. “Cum vreau sã fiu privit? Ei bine, ca un artist! Streapteasul este artã. Înseamnã coregrafie, dans, plus munca de la
femeia idealã trebuie sã fie de casã. De casã, adicã sã ºtiu cã e numai a mea, sã ºtiu cã am pe cine sã mã bazez când am nevoie de cineva. Gabi: Sã te iubeascã cu adevãrat ºi sã te respecte. Femeia trebuie sã fie femeie, adicã la locul ei, nu libertinã, nu…. Adicã sã fie libertinã, dar nu cu prietene sau sã meargã la bãute. M-ar deranja dacã prietena mea s-ar duce la o petrecere de genul la care dansez eu. Ar fi aiurea.
salã, pentru cã un actor trebuie sã înveþe sceneta, coregrafia ºi sã-ºi controleze mimica”, ne mai spune acelaºi tânãr, Radu. Ceilalþi doi colegi de trupã îl aprobã. În viaþa de zi cu zi, ei sunt oameni obiºnuiþi, cu prietene, despãrþiri ºi emoþii. Au ºi o idée despre cum sã arate femeia idealã. Probabil vã imaginaþi cã trebuie sã fie la fel ca cele cãrora le danseazã, însã nu este deloc aºa.
Niciodatã nu i-am fãcut la prietena mea un striptease. Dupã aceste întrebãri pe care le-am adresat celor trei bãieþi, singura concluzie pe care o putem trage din rãspunsurile lor este cã… bãieþii obraznici îºi doresc fete cuminþi. Nu, fetelor? Am vrut totuºi sã aflãm ºi ce îi dezamãgeºte pe ei în ringul de dans. “Sunt ºocat când fetele te refuzã. Le este fricã. La început sunt tupeiste, dupã care dau înapoi. Conteazã foarte mult anturajul, pentru cã dacã le vãd prietenele, le este foarte ruºine. Asta este. Noi nu suntem încã la nivelul acela european la care vrem sã gândim. Gândirea aceea libertinã..”, au mai spus bãieþii. Luiza ANDRONACHE
au un mare câºtig din faptul cã sunt stripperi, spun ei, ci mai degrabã au un dezavantaj. “Sunt privit altfel de când fac asta. Eu vin din Sibiu, fosta capitalã culturalã, iar oamenii nu vãd cu ochi buni acest
Radu: În primul rând trebuie sã aibã gândirea absolut libertinã. Al doilea lucru, nu trebuie sã fie perfectã, ci trebuie sã aibã ceva ce-mi place. Al treilea, trebuie sã fie de casã. E mult spus? Geany: În viaþa de zi cu zi, tenþi medicali ºi 44 de poliþiºti. Cele 23 de primãrii au propus imediat construirea a 204 locuinþe prin Programul „Renaºterea satului românesc”, 87 de solicitãri fiind pentru construcþia de case cu douã camere, iar 117 pentru imobile cu trei camere. Administraþiile locale interesate de implementarea programului au aprobat prin hotãrâri ale consiliilor locale atribuirea terenurilor necesare în vederea construirii caselor, dar acestea au rãmas doar pe hârtie pânã la urmã.
N u mai sunt bani
Reprezentanþii Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului spun cã nu mai sutn bani ºi dau vina pe „constrângerile bugetare provocate de criza financiarã”. Aºa cã ºi-au stabilit, spune ei, prioritãþile. „Aºa cum reiese ºi din Ordinul nr. 996/16.02.2011, s-a stabilit ca prioritare sã
fie proiectele aflate în stadii avansate de execuþie, de peste 80%, în cazul cãrora eventuala stopare a execuþiei ºi conservarea ºantierelor puteau costa chiar mai mult decât finalizarea lor. În acest context, implementarea unui program nou, de amploare, cum este cazul Programului „Renaºterea satului românesc – 10 case pentru specialiºti”, cu finanþare exclusiv de la bugetul de stat, nu ar fi fost posibilã. Precizãm cã elaborarea ºi lansarea programului au avut loc înainte de stabilirea planului guvernamental de austeritate, care a fost urmat de repetate rectificãri bugetare negative”, este punctul de vedere oficial al celor de la MDRT. În consecinþã, specialiºtii care ar vrea sã se stabileascã în zona ruralã îºi construiesc singuri locuinþe – în cazul fericit – sau rãmân la oraº, aºa cum se întâmplã ºi acum. Car men COSMAN
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 martie 2012
6 Monden ãuturile fine au curs în valuri, meniurile B servite au fost care mai de care mai sofisticate, iar atmosfera s-a încins rãu de tot când luminile s-au stins, iar în centrul atenþiei au apãrut...deliciile serii.
Petrecerile de Ziua Femeii s-au þinut lanþ tot începutul lunii martie ºi au continuat ºi pe parcursul week-end-ului trecut. Femeile, aproape de toate vârstele ºi felurile s-au gãtit la coafor, ºi-au cumpãrat câte o þinutã ºi s-au dus în grup la 8 Martie, pentru cã altfel nici nu se putea. ªi cum tradiþia din ultimi ani spune cã la o asemenea petrecere cu sute de femei nu trebuie sã lipseascã un bãrbat, doi care le facã striptease sãrbãtoritelor, nici în 2012, organizatorii nu s-au abãtut de la obicei. Stripperii au venit ºi au fãcut show cu numere pline de senzualitate amestecatã cu îndrãznealã. Puþin mai timide la început, femeile au ezitat sã intre în jocul lor ºi sã accepte rolul impus de ei, însã mai târziu în noapte, spiritele s-au
încins, iar simþurile s-au mai eliberat. Stripperii, în diverse roluri pline de testosteron, au fost pe rând infractori obraznici precum cel din Bonnie and Clyde, marinari cu sex appeal sau militari
Satul românesc al lui Udrea a renãscut doar pe hârtie rogramul de renaºtere a satului românesc, prin construcþia de P case pentru specialiºti, a rãmas doar la faza de proiect. De la lansarea lui de cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului nici mãcar temelia unei case nu a fost ridicatã.
Monden 7
Striptease-ul, dezmãþ sau artã?
plini de muºchi ºi tatuaje. ªi-au ales þintele, adicã femeile care îi priveau, ºi mai de bunã voie, mai târâºi, le-au adus pe scaun. Aici, lucrurile s-au mai ...dezgolit. Frumoasele, sãrbãtoritele, femeile, roºii la faþã de stânjenealã, iar mai apoi de emoþie, au pus mâna! Nu toate, însã, ci unele ºi-au pãstrat impasibilitatea pânã la final. Asta nu i-a dezamãgit pe stripperii a cãror treabã este sã stoarcã
Programul guvernamental „renaºterea satului românesc – 10 case pentru specialiºti”, aprobat încã din 2010 în Guvern, nu a reuºit sã fie implementat în teren. Nici un specialist nu s-a mutat în casele promise de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi asta din cauzã cã imobilele nu existã. Programul prevedea construirea a câte 10 locuinþe de serviciu în fiecare comunã din România, în mod excepþional numãrul acestora putându-se ridicã la maximum 15, acolo unde sunt înregistrate mai multe cereri în acest sens. Locuinþele urmau sã fie distribuite spre închiriere tinerilor specialiºti care decid sã îºi desfãºoare activitatea în comunitatea respectivã ºi care nu deþin în proprietate o locuinþã aflatã în perimetrul comunei. Cele 10 locuinþe urmeazã a fi repartizate prioritar tinerilor specialiºti cu vârsta sub 35 de ani, personalului didactic (minimum 50%),
îndrãznealã ºi mãcar un tremurat din buze cu gândul la mai mult. Dupã câteva partide de dans în care ºi-au pierdut pe rând hainele, bãieþii s-au întors în culise. Aici se terminã spectacolul ºi începe viaþa realã. Sunt pe fugã, mereu în contratimp. Trebuie sã ajungã la altã petrecere. Femeile de aici sunt uitate de cum s-a închis uºa în spatele lor. Toatã îndrãzneala ºi tot sex appeal dispar sub niºte haine normale, iar singur gând este acela de a nu rata o altã obligaþie, alt contract, alt oraº, alte sute de femei. Cronica Vãii Jiului vã invitã într-o incursiune în viaþa realã a unor stripperi a cãror lume este împãrþitã între scenã ºi cotidian. Vã facem cunoºtinþã cu 3 bãieþi, care în seara zilei de 8 martie au prestat la un restaurant din Valea Jiului care a organizat o petrecere pentru nu mai puþin de 410 femei. Ei sunt Radu în vârstã de 26 de ani, Geany de 20 ºi Gabi de 21. Danseazã împreunã sub
medicilor ºi asistenþilor medicali ºi poliþiºtilor, acolo unde este cazul. ªi sute de specialiºti hunedoreni ºi-au pus speranþa în proiectul elaborat de Executiv, mai ales cã prima casã ar fi trebuit sã fie datã în folosinþã încã din 2011.
S
ute de cereri în judeþul Hunedoara
La scurt timp de la lansarea proiectului aprobat prin hotãrâre de Guvern, în judeþul Hunedoara au fost depuse sute de cereri. Era practic singura ºansã de a-i convinge pe tinerii medici sau învãþãtori sã se stabileascã în mediul rural, un capitol deficitar care nu a reuºit sã fie rezolvat. Conform datelor centralizate la momentul respectiv la Prefectura Hunedoara, în cele 23 de unitãþi administrativ-teritoriale comunale existã 227 persoane, tineri specialiºti din judeþ ce îndeplineau condiþiile stabilite prin program, din care: 144 – personal didactic, 39 – medici ºi asis-
numele de Your Secret ºi sunt din oraºe diferite din þarã. Fac asta în fiecare martie din an ºi sunt foarte ocupaþi. În afarã de petrecerile de Ziua Femeii, ei mai merg la burlãcii sau privat show-uri. Nu
lucru. Stripperul este comparat cu stripteuza, ceea ce este total diferit”, ne spune Radu. Ne punem atunci întrebarea fireascã: ce anume este striptease-ul? Înseamnã ceva sau este pur ºi simplu un moment în care uitãm de toate ºi ne facem de cap? Nu, este artã, ni se rãspunde. “Cum vreau sã fiu privit? Ei bine, ca un artist! Streapteasul este artã. Înseamnã coregrafie, dans, plus munca de la
femeia idealã trebuie sã fie de casã. De casã, adicã sã ºtiu cã e numai a mea, sã ºtiu cã am pe cine sã mã bazez când am nevoie de cineva. Gabi: Sã te iubeascã cu adevãrat ºi sã te respecte. Femeia trebuie sã fie femeie, adicã la locul ei, nu libertinã, nu…. Adicã sã fie libertinã, dar nu cu prietene sau sã meargã la bãute. M-ar deranja dacã prietena mea s-ar duce la o petrecere de genul la care dansez eu. Ar fi aiurea.
salã, pentru cã un actor trebuie sã înveþe sceneta, coregrafia ºi sã-ºi controleze mimica”, ne mai spune acelaºi tânãr, Radu. Ceilalþi doi colegi de trupã îl aprobã. În viaþa de zi cu zi, ei sunt oameni obiºnuiþi, cu prietene, despãrþiri ºi emoþii. Au ºi o idée despre cum sã arate femeia idealã. Probabil vã imaginaþi cã trebuie sã fie la fel ca cele cãrora le danseazã, însã nu este deloc aºa.
Niciodatã nu i-am fãcut la prietena mea un striptease. Dupã aceste întrebãri pe care le-am adresat celor trei bãieþi, singura concluzie pe care o putem trage din rãspunsurile lor este cã… bãieþii obraznici îºi doresc fete cuminþi. Nu, fetelor? Am vrut totuºi sã aflãm ºi ce îi dezamãgeºte pe ei în ringul de dans. “Sunt ºocat când fetele te refuzã. Le este fricã. La început sunt tupeiste, dupã care dau înapoi. Conteazã foarte mult anturajul, pentru cã dacã le vãd prietenele, le este foarte ruºine. Asta este. Noi nu suntem încã la nivelul acela european la care vrem sã gândim. Gândirea aceea libertinã..”, au mai spus bãieþii. Luiza ANDRONACHE
au un mare câºtig din faptul cã sunt stripperi, spun ei, ci mai degrabã au un dezavantaj. “Sunt privit altfel de când fac asta. Eu vin din Sibiu, fosta capitalã culturalã, iar oamenii nu vãd cu ochi buni acest
Radu: În primul rând trebuie sã aibã gândirea absolut libertinã. Al doilea lucru, nu trebuie sã fie perfectã, ci trebuie sã aibã ceva ce-mi place. Al treilea, trebuie sã fie de casã. E mult spus? Geany: În viaþa de zi cu zi, tenþi medicali ºi 44 de poliþiºti. Cele 23 de primãrii au propus imediat construirea a 204 locuinþe prin Programul „Renaºterea satului românesc”, 87 de solicitãri fiind pentru construcþia de case cu douã camere, iar 117 pentru imobile cu trei camere. Administraþiile locale interesate de implementarea programului au aprobat prin hotãrâri ale consiliilor locale atribuirea terenurilor necesare în vederea construirii caselor, dar acestea au rãmas doar pe hârtie pânã la urmã.
N u mai sunt bani
Reprezentanþii Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului spun cã nu mai sutn bani ºi dau vina pe „constrângerile bugetare provocate de criza financiarã”. Aºa cã ºi-au stabilit, spune ei, prioritãþile. „Aºa cum reiese ºi din Ordinul nr. 996/16.02.2011, s-a stabilit ca prioritare sã
fie proiectele aflate în stadii avansate de execuþie, de peste 80%, în cazul cãrora eventuala stopare a execuþiei ºi conservarea ºantierelor puteau costa chiar mai mult decât finalizarea lor. În acest context, implementarea unui program nou, de amploare, cum este cazul Programului „Renaºterea satului românesc – 10 case pentru specialiºti”, cu finanþare exclusiv de la bugetul de stat, nu ar fi fost posibilã. Precizãm cã elaborarea ºi lansarea programului au avut loc înainte de stabilirea planului guvernamental de austeritate, care a fost urmat de repetate rectificãri bugetare negative”, este punctul de vedere oficial al celor de la MDRT. În consecinþã, specialiºtii care ar vrea sã se stabileascã în zona ruralã îºi construiesc singuri locuinþe – în cazul fericit – sau rãmân la oraº, aºa cum se întâmplã ºi acum. Car men COSMAN
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 martie 2012
8 Actualitate cutã s-au declanºat spontan, fãrã sã mai spunã nimeni nimic, orice amânare, neducerea la îndeplinire a ceea ce-am convenit deja va duce la miºcãri asemãnãtoare, însã de o amploare mult mai mare. Nici nu vreau sã mã gândesc cã cineva îºi mai poate permite sã trateze problema Vãii Jiului cu incompetenþã sau cu indiferenþã ºi sã ne trezim cã ceea ce am discutat la minister nu se întâmplã!
ã trãdeazã liderii ºi voi habar nu aveþi”
”V
Duminicã seara telefonul suna insistent pentru a ne atrage atenþia de trãdarea liderilor din Valea Jiului. Un fost inginer ºef în minerit, actual responsabil de departament la Vodafone Bucureºti de indica ”declaraþii aberante”, ”trãdare neruºinatã” într-un articol de presã postat cu doar 57 de minune în urma contactãrii noastre. ”Probabil a crezut cã nu citiþi presa centralã…” Despre ce este vorba? Liderul Sindicatului Muntele, Bebe Nica, era cu câteva luni în urmã extrem de combativ, identifica cu exactitate sursele nemulþumirilor din Valea Jiului ºi acuza hotãrât minciuna ºi lipsa de interes a guvernanþilor faþã de mineri ºi minerit. În ultima sãptãmânã, atitudinea acestuia s-a transformat culminând cu declaraþiile fãcute într-un interviu telegrafic din cotidianul.ro, autor Marcel Bãrbãtei, în care Bebe Nica nu mai vede vinovaþi pentru miºcarea socialã din Vale ºi nici nu mai pune degetul pe ranã, cum o fãcea în luna ianuarie pentru Cronica Vãii Jiului. Redãm fragmentele care aratã ”schimbarea la faþã” liderului de Valea Jiului, atitudine care numai de lider de sindicat nu este: atent, delicat cu minciunile repetate despre minerit ºi cu autorii acestor minciuni... Reporter: ªi ce soluþie s-a gãsit? Bebe Nica: Acea soluþie de acordare a
Bâlbâiala unui lider tichetelor de masã, însã deocamdatã nu vorbim de sume, pentru cã luni mai avem de discutat câteva lucruri cu comisia de negociere de la Companie. S-a întrunit consiliul de administraþie ºi au mandatat directorul general pentru a semna protocoalele prin care sã se punã în aplicare convenþia. Reporter: ªi nu i-aþi întrebat de ce a fost nevoie de atâta scandal pentru ceva ce se putea rezolva dintr-un simplu condei? Bebe Nica: Da, deci s-a fãcut o reaºezare, sã zic mai bunã, pentru salariaþi la capitolul cheltuieli salariale... Rep.: Adicã? Cum se dau banii aceºtia, din ce buget? Bebe Nica: V-am spus cã nu sunt bani, sunt tichete-cadou care erau prevãzute în contractul colectiv de muncã ºi vor fi acordate sub formã de cheltuieli sociale.
Rep.: ªi totuºi, de ce a fost nevoie sã iasã mii de oameni în stradã când soluþia, iatã, era la îndemânã? Bebe Nica: Este o întrebare pe care ºi eu mi-am pus-o ºi nu am un rãspuns. Cred cã e vorba de rigiditatea celor care ne conduc ºi care au spus nu pot face modificãri pe bugetul deja stabilit, dar iatã cã dacã se vrea, se poate! Rep.: Dacã peste câteva zile se scumpesc din nou benzina, mâncarea, ce veþi face? V-aþi negociat ºi o indexare în raport cu inflaþia? Bebe Nica.: Evident cã acel act adiþional care a produs atâta rumoare ºi a cãrui neaplicare a dus la miºcãrile de stradã din Valea Jiului urmeazã acum o procedurã în instanþã, pentru cã el este perfect încheiat din punctul nostru de vedere, pe când dum-
nealor îl contestã. Noi ne vom judeca cu Compania pentru nepunerea în aplicare a acestuia. Rep.: A fost rea voinþã sau incompetenþã? Bebe Nica: Nu vreau eu sã calific în niciun fel acest lucru. Cineva va face o evaluare la un moment dat! Dar, cu siguranþã,minerii au transmis ceea ce-au avut de transmis. Scandãrile din faþa Companiei Naþionale a Huilei le cunoaºteþi foarte bine. Rep.: Spuneþi cã aþi rezolvat problema. Dar dacã vor exista tergiversãri, dacã vã vor duce cu “zãhãrelul”, cum s-a mai întâmplat în atâtea alte rânduri? Bebe Nica: Întrebarea dumneavoastrã este binevenitã, pentru cã asta gândesc foarte mulþi din Valea Jiului, inclusiv eu. Aºa cum acþiunile de sãptãmâna tre-
,,Pedagogia cercetãºeascã” a fost acreditatã n februarie 2012, Organizaþia Naþionalã Cercetaºii României a acreditat cursul de formare continuã ,,Pedagogia cercetãºeascã - premisã în educaþia nonformalã’’.
Î
Cursul a fost deja lansat pentru perioada 2-4 martie 2012 la Predeal, Suceava ºi Rm. Vâlcea unde au participat peste 70 de cadre didactice din întreaga þarã. În perioada 16-18 martie 2012 cursul se va desfãºura în alte 4 locaþi din judeþele Neamþ, Argeº, Mehedinþi ºi Hunedoara. Vârsta maximã de participare este de 35 de ani împliniþi (cursul este
Actualitate 9
Surprize în Partidul Poporului DD
Un PSD-ist de frunte ºi un cercetãtor-consilier de ministru,
candidaþi la primãriile din Vale artidul Poporului al lui Dan Diaconescu ºi-a prezentat, sâmbãtã, la Petroºani, candidaþii la fotoliile de primari din Valea Jiului. Surpriza a venit de la Lupeni…
P
Rep.: Existã voci care susþin cã nu sunteþi reprezentativ pentru minerii din Valea Jiului, cã aþi avea probleme de legalitate. Cine sunt cei care vã contestã? Bebe Nica: Sunt organizaþiile care ºi-au pierdut reprezentativitatea. Deocamdatã sindicatul “Muntele” este reprezentativ. Existã o acþiune în instanþã împotriva noastrã a unor aºa-ziºi salariaþi care de fapt reprezintã o firmã de pazã.
Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu este considerat de sociologi ºi analiºti politici ca fiind un fenomen în politica românescã. Deºi ”toþi cunoscãtorii de politicã au considerat cã este o
Rep.: S-au fãcut presiuni asupra dumneavoastrã în aceastã perioadã? Aþi fost ameninþat în vreun fel? Bebe Nica: Nu, nu... Inclusiv ofiþerii care s-au ocupat cu protecþia noastrã - vorbesc de cei de la Jandarmerie - s-au purtat civilizat, am avut în permanenþã dialog cu ei...
ºmecherie olteneascã sau cã este vorba de o modalitate de a negocia cu puterea sau de a se apãra în procese” - cum spunea sociologul Vasile Dîncu -, înfiinþarea acestui ”boutique politic”, a depãºit ºi aºteptãrile iniþiatorilor. Este un fenomen, având în vedere cã pe lângã ”maneliºti ºi casnice”, cum spun cârcotaºii, la acest partid au aderat ºi oameni cotaþi cu greutate în profesii ºi chiar politicieni în partide cu tradiþie.
Rep.: Pãi nu eraþi o mânã de studenþi, n-au prea avut încotro... Bebe Nica: Asta cam aºa e! Ileana FIRÞULESCU
ãptãmâna trecutã, mineriþele din Petroºani au fost la un pas de a celebra „Ziua Internaþionalã a Femeii” pe sec.
catelor; taxa se va achita doar dupã primirea confirmãrii de selectare, iar taxa pentru obtinerea diplomei este de 20-30 de lei. Ultima zi de înscriere pentru aceste cursuri este 12 martie 2012. Anamaria NEDELCOFF
I
Sâmbãtã, la Petroºani, mare a fost surpriza când au fost prezentaþi candidaþii la primãriile din Valea Jiului de cãtre Partidul Poporului, filiala judeþeanã Valea Jiului. Cu o zi înainte îl ºtiam pe Nicolae Ivãnuº, vicepreºedinte al PSD filiala Lupeni, ca a doua zi sã fie anunþat de preºedintele PP filiala judeþeanã Valea Jiului, Raj Tunaru, ca fiind candidatul pentru fotoliul de primar al municipiului Lupeni din partea partidului lui Dan Diaconescu. Mãi sã fie, a înnebunit lupu? Da. Specialist în minerit, om de bazã la Hidroconstrucþia, apoi director al SC Apa Serv Valea Jiului, Nicolae Ivãnuº, explicã: ”Am fost vicepreºedinte la PSD Lupeni. De ieri, mi-am depus demisia ºi am adeziunea la PP, la propunerea lui Alin Suciu (secretar general al PP Hunedoara – n.n.), unde voi candida din partea partidului pentru primãria Lupeni. Vreau sã precizez cã nu sunt supãrat pentru ceea ce este în Lupeni, dar consider cã eu pot face mai mult decât ceilalþi pentru cã am experienþã managerialã, în servicii comunitare” - a explicat Nicolae Ivãnuº. Pentru cã a fost bãnuit cã totuºi are o nemulþumire majorã faþã de PSD, una dintre acestea putând fi nominalizarea actualului primar al Lupeniului ca ºi candidat din partea social democraþilor pentru funcþia de primar, Nicolae Ivãnuº confirmã supãrãri, dar de altã naturã.
Minerii, cât pe ce sã le strice sãrbãtoarea “ortacelor”
S organizat în parteneriat cu Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret). Taxa de participare este 150 de lei si include taxa de înscriere, training, suportul de curs, cazarea ºi masa, examenul ºi eliberarea certifi-
eri vicepreºedinte PSD, azi candidat din partea PP la Lupeni
Nu de alta dar, din cauza grevei iniþiate de cãtre colegii lor din subteran, comercializarea bãuturilor alcoolice a fost restricþionatã în Capitala Vãii Jiului. Pânã la urmã, însã, totul s-a terminat cu bine. Adicã toate femeile, inclusiv angajatele CNH, au avut liber la consumarea bãuturilor alcoolice în localurile în care au fost
organizate mese festive dedicate „Zilei Femeii”. În parantezã fie spus, în 7 martie, potrivit unei decizii a autoritãþilor locale, vânzarea bãuturilor alcoolice a întâmpinat unele probleme. Mai exact, comercianþii nu au avut voie sã vândã „licori bahice”. Bineînþeles, „directiva” primãriei a fost respectatã de cãtre foarte puþini dintre comercianþii de bãuturi alcoolice... „O dispoziþie în acest sens trebuie sã fie datã de cãtre reprezentanþii autoritãþilor locale ºi
”O problemã importantã pentru mine a constituit-o alianþa cu PNL ºi formarea USL. Nu am putut lua atitudine, pentru cã acest lucru s-a hotãrât la nivel naþional, iar PSD Lupeni este o organizaþie puternicã ºi se putea întâmpla ca acela care nu va respecta acestã hotãrâre, sã disparã. Voi face o campanie electoralã constructivã, fãrã atacuri, dar cât sunt eu de dornic de campanie constructivã asta nu înseamnã cã nu voi reacþiona la atacuri” - a precizat Ivãnuº.
onsilier al ministrului ºi C cercetãtor, contracandidatul lui Pãducel Ilie Matei este cercetãtor gradul I, a fost director Departament Cercetare ºi Managementul Proiectelor la Universitatea din Petroºani, fost consilier al ministrului Industriei ºi Comerþului în guvernarea Nãstase, fost consilier al primarului Petrilei, a candidat ca independent la funcþia de primar al Petrilei. Ilie Matei a fost validat ca fiind candidatul pentru fotoliul de primar al oraºului Petrila din partea PP ºi crede în reuºita sa pentru cã în partid vin oamenii ”valuri-valuri”. Acesta a precizat, fãcând referire la scena politicã ºi competiþia inerentã, cã este loc sub soare pentru toatã lumea. Din echipa de conducere a PP de la Petrila, fac parte, printre alþii, Constatin Pãdure – instructor auto, Florin Doru Gyura – om de afaceri ºi Enea Gheorghiþã – om afaceri, care are o reþea de taximetrie.
nu intrã în atribuþiile Jandarmeriei. Noi am solicitat doar sã nu se comercializeze bãuturi alcoolice în zona în care se aflã sediul Companiei Naþionale a Huilei. Þin sã precizez cã solicitarea noastrã a fost respectatã” a precizat lt. Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Judeþean „Decebal” Hunedoara. Pe de altã parte, nici greva minerilor din Valea Jiului nu a fost una chiar legalã. Nu de alta, dar, liderii miºcãrii greviste nu au respectat niciunul dintre paºii „legali” de declarare a acþiunii. „Deocamdatã nu putem vorbi despre sancþiuni contravenþionale aplicate unor persoane care au declanºat miºcarea de protest a minerilor din Valea Jiului. Scopul nostru, al Jandarmeriei, este acela ca manifestãrile sã se desfãºoare fãrã niciun fel de incidente sau violenþe”, a mai precizat Nicolae Rãducu. Mir cea NISTOR
U
n momârlan pentru ºefia judeþului
PP Valea Jiului are candidaþi la funcþiile de primari în toate cele ºase localitãþi dintre Jiuri. La Petroºani a fost lansat în cursã Ion Dan Toma, inginer ºi jurist. La Aninoasa – Octavian Perþa, maistru electromecanic. Vulcan – Alexandru Mursoi, fost consilier local în perioada 1996-2000, iar la Uricani – Sorin Sanda, multiplu campion european ºi mondial, fondatorul ºi fostul preºedinte PP Hunedoara, actual prim vicepreºedinte PP filiala judeþeanã. La nivel judeþan, fostul viceprimar al Devei, om al Vãii Jiului, Alin Suciu, este candidatul pentru ºefia judeþului, intrând în cursã pentru detronarea lui Mircea Ioan Moloþ, PP considerând cã Moloþ a pus stâpânire pe judeþ ºi mai vrea o datã, ”dar mai suntem ºi noi pe aici, mergem sã câºtigãm, nu doar sã intrãm pe teren”. ”Sunt momârlan get-beget deºi stau la Deva. O sã fac Valea Jiului sã redevinã ceea ce a fost acum 40-50 de ani, sã fie baza judeþului. Moloþ îºi doreºte puterea, dar sper sã nu se întâmple pentru cã singura variantã viabilã este PP” - a declarat Alin Suciu. Pentru consilieri în judeþ ºi în Valea Jiului au fost prezentaþi, Raj Tunaru, Aurel Uilecan, Gabriel Mairescu, David Paul. La lansarea candidaþilor a fost prezent ºi preºedintele filialei judeþene Hunedoara, Rãzvan Mareº, care a mai mulþumit ºi cu aceastã ocazie predecesorilor sãi, sperând sã disparã supãrãrile pricinuite de numirea sa de la centru. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 martie 2012
8 Actualitate cutã s-au declanºat spontan, fãrã sã mai spunã nimeni nimic, orice amânare, neducerea la îndeplinire a ceea ce-am convenit deja va duce la miºcãri asemãnãtoare, însã de o amploare mult mai mare. Nici nu vreau sã mã gândesc cã cineva îºi mai poate permite sã trateze problema Vãii Jiului cu incompetenþã sau cu indiferenþã ºi sã ne trezim cã ceea ce am discutat la minister nu se întâmplã!
ã trãdeazã liderii ºi voi habar nu aveþi”
”V
Duminicã seara telefonul suna insistent pentru a ne atrage atenþia de trãdarea liderilor din Valea Jiului. Un fost inginer ºef în minerit, actual responsabil de departament la Vodafone Bucureºti de indica ”declaraþii aberante”, ”trãdare neruºinatã” într-un articol de presã postat cu doar 57 de minune în urma contactãrii noastre. ”Probabil a crezut cã nu citiþi presa centralã…” Despre ce este vorba? Liderul Sindicatului Muntele, Bebe Nica, era cu câteva luni în urmã extrem de combativ, identifica cu exactitate sursele nemulþumirilor din Valea Jiului ºi acuza hotãrât minciuna ºi lipsa de interes a guvernanþilor faþã de mineri ºi minerit. În ultima sãptãmânã, atitudinea acestuia s-a transformat culminând cu declaraþiile fãcute într-un interviu telegrafic din cotidianul.ro, autor Marcel Bãrbãtei, în care Bebe Nica nu mai vede vinovaþi pentru miºcarea socialã din Vale ºi nici nu mai pune degetul pe ranã, cum o fãcea în luna ianuarie pentru Cronica Vãii Jiului. Redãm fragmentele care aratã ”schimbarea la faþã” liderului de Valea Jiului, atitudine care numai de lider de sindicat nu este: atent, delicat cu minciunile repetate despre minerit ºi cu autorii acestor minciuni... Reporter: ªi ce soluþie s-a gãsit? Bebe Nica: Acea soluþie de acordare a
Bâlbâiala unui lider tichetelor de masã, însã deocamdatã nu vorbim de sume, pentru cã luni mai avem de discutat câteva lucruri cu comisia de negociere de la Companie. S-a întrunit consiliul de administraþie ºi au mandatat directorul general pentru a semna protocoalele prin care sã se punã în aplicare convenþia. Reporter: ªi nu i-aþi întrebat de ce a fost nevoie de atâta scandal pentru ceva ce se putea rezolva dintr-un simplu condei? Bebe Nica: Da, deci s-a fãcut o reaºezare, sã zic mai bunã, pentru salariaþi la capitolul cheltuieli salariale... Rep.: Adicã? Cum se dau banii aceºtia, din ce buget? Bebe Nica: V-am spus cã nu sunt bani, sunt tichete-cadou care erau prevãzute în contractul colectiv de muncã ºi vor fi acordate sub formã de cheltuieli sociale.
Rep.: ªi totuºi, de ce a fost nevoie sã iasã mii de oameni în stradã când soluþia, iatã, era la îndemânã? Bebe Nica: Este o întrebare pe care ºi eu mi-am pus-o ºi nu am un rãspuns. Cred cã e vorba de rigiditatea celor care ne conduc ºi care au spus nu pot face modificãri pe bugetul deja stabilit, dar iatã cã dacã se vrea, se poate! Rep.: Dacã peste câteva zile se scumpesc din nou benzina, mâncarea, ce veþi face? V-aþi negociat ºi o indexare în raport cu inflaþia? Bebe Nica.: Evident cã acel act adiþional care a produs atâta rumoare ºi a cãrui neaplicare a dus la miºcãrile de stradã din Valea Jiului urmeazã acum o procedurã în instanþã, pentru cã el este perfect încheiat din punctul nostru de vedere, pe când dum-
nealor îl contestã. Noi ne vom judeca cu Compania pentru nepunerea în aplicare a acestuia. Rep.: A fost rea voinþã sau incompetenþã? Bebe Nica: Nu vreau eu sã calific în niciun fel acest lucru. Cineva va face o evaluare la un moment dat! Dar, cu siguranþã,minerii au transmis ceea ce-au avut de transmis. Scandãrile din faþa Companiei Naþionale a Huilei le cunoaºteþi foarte bine. Rep.: Spuneþi cã aþi rezolvat problema. Dar dacã vor exista tergiversãri, dacã vã vor duce cu “zãhãrelul”, cum s-a mai întâmplat în atâtea alte rânduri? Bebe Nica: Întrebarea dumneavoastrã este binevenitã, pentru cã asta gândesc foarte mulþi din Valea Jiului, inclusiv eu. Aºa cum acþiunile de sãptãmâna tre-
,,Pedagogia cercetãºeascã” a fost acreditatã n februarie 2012, Organizaþia Naþionalã Cercetaºii României a acreditat cursul de formare continuã ,,Pedagogia cercetãºeascã - premisã în educaþia nonformalã’’.
Î
Cursul a fost deja lansat pentru perioada 2-4 martie 2012 la Predeal, Suceava ºi Rm. Vâlcea unde au participat peste 70 de cadre didactice din întreaga þarã. În perioada 16-18 martie 2012 cursul se va desfãºura în alte 4 locaþi din judeþele Neamþ, Argeº, Mehedinþi ºi Hunedoara. Vârsta maximã de participare este de 35 de ani împliniþi (cursul este
Actualitate 9
Surprize în Partidul Poporului DD
Un PSD-ist de frunte ºi un cercetãtor-consilier de ministru,
candidaþi la primãriile din Vale artidul Poporului al lui Dan Diaconescu ºi-a prezentat, sâmbãtã, la Petroºani, candidaþii la fotoliile de primari din Valea Jiului. Surpriza a venit de la Lupeni…
P
Rep.: Existã voci care susþin cã nu sunteþi reprezentativ pentru minerii din Valea Jiului, cã aþi avea probleme de legalitate. Cine sunt cei care vã contestã? Bebe Nica: Sunt organizaþiile care ºi-au pierdut reprezentativitatea. Deocamdatã sindicatul “Muntele” este reprezentativ. Existã o acþiune în instanþã împotriva noastrã a unor aºa-ziºi salariaþi care de fapt reprezintã o firmã de pazã.
Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu este considerat de sociologi ºi analiºti politici ca fiind un fenomen în politica românescã. Deºi ”toþi cunoscãtorii de politicã au considerat cã este o
Rep.: S-au fãcut presiuni asupra dumneavoastrã în aceastã perioadã? Aþi fost ameninþat în vreun fel? Bebe Nica: Nu, nu... Inclusiv ofiþerii care s-au ocupat cu protecþia noastrã - vorbesc de cei de la Jandarmerie - s-au purtat civilizat, am avut în permanenþã dialog cu ei...
ºmecherie olteneascã sau cã este vorba de o modalitate de a negocia cu puterea sau de a se apãra în procese” - cum spunea sociologul Vasile Dîncu -, înfiinþarea acestui ”boutique politic”, a depãºit ºi aºteptãrile iniþiatorilor. Este un fenomen, având în vedere cã pe lângã ”maneliºti ºi casnice”, cum spun cârcotaºii, la acest partid au aderat ºi oameni cotaþi cu greutate în profesii ºi chiar politicieni în partide cu tradiþie.
Rep.: Pãi nu eraþi o mânã de studenþi, n-au prea avut încotro... Bebe Nica: Asta cam aºa e! Ileana FIRÞULESCU
ãptãmâna trecutã, mineriþele din Petroºani au fost la un pas de a celebra „Ziua Internaþionalã a Femeii” pe sec.
catelor; taxa se va achita doar dupã primirea confirmãrii de selectare, iar taxa pentru obtinerea diplomei este de 20-30 de lei. Ultima zi de înscriere pentru aceste cursuri este 12 martie 2012. Anamaria NEDELCOFF
I
Sâmbãtã, la Petroºani, mare a fost surpriza când au fost prezentaþi candidaþii la primãriile din Valea Jiului de cãtre Partidul Poporului, filiala judeþeanã Valea Jiului. Cu o zi înainte îl ºtiam pe Nicolae Ivãnuº, vicepreºedinte al PSD filiala Lupeni, ca a doua zi sã fie anunþat de preºedintele PP filiala judeþeanã Valea Jiului, Raj Tunaru, ca fiind candidatul pentru fotoliul de primar al municipiului Lupeni din partea partidului lui Dan Diaconescu. Mãi sã fie, a înnebunit lupu? Da. Specialist în minerit, om de bazã la Hidroconstrucþia, apoi director al SC Apa Serv Valea Jiului, Nicolae Ivãnuº, explicã: ”Am fost vicepreºedinte la PSD Lupeni. De ieri, mi-am depus demisia ºi am adeziunea la PP, la propunerea lui Alin Suciu (secretar general al PP Hunedoara – n.n.), unde voi candida din partea partidului pentru primãria Lupeni. Vreau sã precizez cã nu sunt supãrat pentru ceea ce este în Lupeni, dar consider cã eu pot face mai mult decât ceilalþi pentru cã am experienþã managerialã, în servicii comunitare” - a explicat Nicolae Ivãnuº. Pentru cã a fost bãnuit cã totuºi are o nemulþumire majorã faþã de PSD, una dintre acestea putând fi nominalizarea actualului primar al Lupeniului ca ºi candidat din partea social democraþilor pentru funcþia de primar, Nicolae Ivãnuº confirmã supãrãri, dar de altã naturã.
Minerii, cât pe ce sã le strice sãrbãtoarea “ortacelor”
S organizat în parteneriat cu Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret). Taxa de participare este 150 de lei si include taxa de înscriere, training, suportul de curs, cazarea ºi masa, examenul ºi eliberarea certifi-
eri vicepreºedinte PSD, azi candidat din partea PP la Lupeni
Nu de alta dar, din cauza grevei iniþiate de cãtre colegii lor din subteran, comercializarea bãuturilor alcoolice a fost restricþionatã în Capitala Vãii Jiului. Pânã la urmã, însã, totul s-a terminat cu bine. Adicã toate femeile, inclusiv angajatele CNH, au avut liber la consumarea bãuturilor alcoolice în localurile în care au fost
organizate mese festive dedicate „Zilei Femeii”. În parantezã fie spus, în 7 martie, potrivit unei decizii a autoritãþilor locale, vânzarea bãuturilor alcoolice a întâmpinat unele probleme. Mai exact, comercianþii nu au avut voie sã vândã „licori bahice”. Bineînþeles, „directiva” primãriei a fost respectatã de cãtre foarte puþini dintre comercianþii de bãuturi alcoolice... „O dispoziþie în acest sens trebuie sã fie datã de cãtre reprezentanþii autoritãþilor locale ºi
”O problemã importantã pentru mine a constituit-o alianþa cu PNL ºi formarea USL. Nu am putut lua atitudine, pentru cã acest lucru s-a hotãrât la nivel naþional, iar PSD Lupeni este o organizaþie puternicã ºi se putea întâmpla ca acela care nu va respecta acestã hotãrâre, sã disparã. Voi face o campanie electoralã constructivã, fãrã atacuri, dar cât sunt eu de dornic de campanie constructivã asta nu înseamnã cã nu voi reacþiona la atacuri” - a precizat Ivãnuº.
onsilier al ministrului ºi C cercetãtor, contracandidatul lui Pãducel Ilie Matei este cercetãtor gradul I, a fost director Departament Cercetare ºi Managementul Proiectelor la Universitatea din Petroºani, fost consilier al ministrului Industriei ºi Comerþului în guvernarea Nãstase, fost consilier al primarului Petrilei, a candidat ca independent la funcþia de primar al Petrilei. Ilie Matei a fost validat ca fiind candidatul pentru fotoliul de primar al oraºului Petrila din partea PP ºi crede în reuºita sa pentru cã în partid vin oamenii ”valuri-valuri”. Acesta a precizat, fãcând referire la scena politicã ºi competiþia inerentã, cã este loc sub soare pentru toatã lumea. Din echipa de conducere a PP de la Petrila, fac parte, printre alþii, Constatin Pãdure – instructor auto, Florin Doru Gyura – om de afaceri ºi Enea Gheorghiþã – om afaceri, care are o reþea de taximetrie.
nu intrã în atribuþiile Jandarmeriei. Noi am solicitat doar sã nu se comercializeze bãuturi alcoolice în zona în care se aflã sediul Companiei Naþionale a Huilei. Þin sã precizez cã solicitarea noastrã a fost respectatã” a precizat lt. Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Judeþean „Decebal” Hunedoara. Pe de altã parte, nici greva minerilor din Valea Jiului nu a fost una chiar legalã. Nu de alta, dar, liderii miºcãrii greviste nu au respectat niciunul dintre paºii „legali” de declarare a acþiunii. „Deocamdatã nu putem vorbi despre sancþiuni contravenþionale aplicate unor persoane care au declanºat miºcarea de protest a minerilor din Valea Jiului. Scopul nostru, al Jandarmeriei, este acela ca manifestãrile sã se desfãºoare fãrã niciun fel de incidente sau violenþe”, a mai precizat Nicolae Rãducu. Mir cea NISTOR
U
n momârlan pentru ºefia judeþului
PP Valea Jiului are candidaþi la funcþiile de primari în toate cele ºase localitãþi dintre Jiuri. La Petroºani a fost lansat în cursã Ion Dan Toma, inginer ºi jurist. La Aninoasa – Octavian Perþa, maistru electromecanic. Vulcan – Alexandru Mursoi, fost consilier local în perioada 1996-2000, iar la Uricani – Sorin Sanda, multiplu campion european ºi mondial, fondatorul ºi fostul preºedinte PP Hunedoara, actual prim vicepreºedinte PP filiala judeþeanã. La nivel judeþan, fostul viceprimar al Devei, om al Vãii Jiului, Alin Suciu, este candidatul pentru ºefia judeþului, intrând în cursã pentru detronarea lui Mircea Ioan Moloþ, PP considerând cã Moloþ a pus stâpânire pe judeþ ºi mai vrea o datã, ”dar mai suntem ºi noi pe aici, mergem sã câºtigãm, nu doar sã intrãm pe teren”. ”Sunt momârlan get-beget deºi stau la Deva. O sã fac Valea Jiului sã redevinã ceea ce a fost acum 40-50 de ani, sã fie baza judeþului. Moloþ îºi doreºte puterea, dar sper sã nu se întâmple pentru cã singura variantã viabilã este PP” - a declarat Alin Suciu. Pentru consilieri în judeþ ºi în Valea Jiului au fost prezentaþi, Raj Tunaru, Aurel Uilecan, Gabriel Mairescu, David Paul. La lansarea candidaþilor a fost prezent ºi preºedintele filialei judeþene Hunedoara, Rãzvan Mareº, care a mai mulþumit ºi cu aceastã ocazie predecesorilor sãi, sperând sã disparã supãrãrile pricinuite de numirea sa de la centru. Ileana FIRÞULESCU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 martie 2012
Finanþatorul FC Hunedoara a fost arestat preventiv upã ce prima instanþã a respins cererea de arestare preventivã, Silvan Toma, finanþatorul FC Hunedoara, a ajuns totuºi în arest preventiv, în dosarul fraudei de 20 de milioane de euro, care viza o ramificaþie de oameni de afaceri din mai multe judeþe.
D
Alãturi de el, alte trei persoane au fost de asemenea arestate în acelaºi dosar. Curtea de Apel Craiova a judecat recursul declarat de DIICOTBiroul Teritorial Mehedinþi la soluþia pronunþatã în data de 28 februarie de Tribunalul Mehedinþi. Astfel, conform sentinþei magistraþilor, „Caseazã încheierea sub aspectul dispoziþiilor de respinge a propunerii de arestare preventivã a inculpaþilor Tomiþã Ioan Gabriel, Chiru Vasile, Toma Cornelius Silvan ºi Sîrbu Daniel Constantin. Admite propunerea formulatã de DIICOT- Biroul Teritorial Mehedinþi ºi dispune arestare preventivã a inculpaþilor Tomiþã Ioan Gabriel, Chiru Vasile, Toma Cornelius Silvan ºi Sîrbu Daniel Constantin, pe o perioadã de 29 de zile, calculate de la data punerii în executare a mandatelor de arestare. Dispune emiterea mandatelor de arestare preventivã. Menþine restul dispoziþiilor încheierii atacate referitoare la inculpatele Mihai Elena, Bimbai Lucia ºi Frîncu Ofelia. Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaþii Jianu Fãnel Daniel, Mihai Ilie, Mãndoiu Petre ºi Mihai Florin. Menþine restul dispoziþiilor încheierii. Definitivã”. La finele lunii februarie, nu mai puþin de 10 persoane din judeþul Hunedoara au fost ridicate ºi duse la audieri în urma percheziþiilor desfãºurate de procurorii DIICOT Mehedinþi într-un dossar de spãlare de bani. Cei mai mulþi sunt
oameni de afaceri, iar prin intermediul societãþilor pe care le deþin s-ar fi desfãºurat tranzacþiile ilegale de care vorbesc anchetatorii. Potrivit procurorilor DIICOT, liderii grupãrii, învinuiþii Mihai Gheorghe ºi Mihai Ion, au identificat un numãr de 50 de societãþi comerciale, având cifre semnificative de afaceri ºi în înþelegere cu administratorii acestora, în schimbul unui comision de 10%, au emis facturi fiscale pentru operaþiuni comerciale fictive, de livrare mãrfuri sau prestare servicii, în scopul diminuãrii taxelor ºi impozitelor aferente bugetului de stat. În acest scop, membrii grupãrii au înfiinþat 5 societãþi comerciale, tip “fantomã“, cu sediul în localitatea Strehaia, acestea acumulând debite substanþiale cãtre bugetul de stat, constând în TVA ºi impozit pe profit, datorat urmare a activitãþii infracþionale. De asemenea, reprezentanþii DIICOT mai spun cã sumele de bani reprezentând contravaloarea acestor operaþiuni erau achitate în conturile societãþilor comerciale controlate de cãtre învinuiþi, deschise la diverse unitãþi bancare, de unde erau ridicate imediat în numerar ºi împãrþite între membrii grupãrii. Prejudiciul a fost calculat la 20 de milioane de euro. Car men COSMAN
HOROSCOP
SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei -BUCATAR - 600 lei -OSPATAR - 550 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna martie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
12 martie 2012
În cazul în care ai în plan o cãlãtorie, conjunctura astralã te va avantaja. Indiferent cã vei pleca la drum singur sau cu prietenii, pentru divertisment sau pentru a rezolva chestiuni profesionale, vei obþine ce îþi doreºti. Oricum, nu vor lipsi ocaziile de a îmbina plãcutul cu utilul.
ªansele de a rezolva o chestiune cu care te confrunþi de mai mult timp sunt mari, ºi ar fi pãcat sã nu le fructifici. Nu te implica în discuþii în contradictoriu cu cei de acasã ºi toate vor evolua cât se poate de bine. O investiþie fãcutã în aceastã zi ar putea avea rezultate excelente în viitor.
Interesul pentru activitãþile sociale va fi peste nivelul obiºnuit. Vei primi o invitaþie, cãreia ar fi bine sã-i dai curs; nu de alta dar într-un astfel de context ai putea cunoaºte pe cineva care îþi va fi de un real folos în viitorul apropiat. Relaþia cu colaboratorii ar putea deveni mai tensionatã.
Deciziile luate în grabã îþi vor aduce pagube, nu câºtiguri. De asemenea, vei fi dornic sã participi la diverse activitãþi sociale care îþi vor da ocazia sã cunoºti persoane noi ºi sã te simþiþi excelent. Situaþia financiarã nu îþi va crea nici un fel de probleme. Sentimental te veþi simþi mai bine.
ªansa îþi va surâde în cazul în care doreºti sã îþi pui în practicã un proiect mai vechi. Colaborãrile te vor avantaja în aceastã perioadã, iar ofertele vor fi oarecum surprinzãtoare. Copiii sau persoanele mai tinere din familie vã vor obliga la cheltuieli suplimentare.
Popularitatea ta este la limita superioarã, aºa cã poþi miza pe sprijinul celor din jur. Nu vor lipsi ocaziile de a-þi lãrgi cercul de prieteni. Traversezi o perioadã în care ceea ce demarezi, chiar dacã nu pare foarte important, te va urmãri mult în viitor. Nu te implica în activitãþi deosebite.
Starea ta generalã va fi mai bunã, cãci vei reuºi sã îþi foloseºti la maxim energia de care dispui. Ai tendinþa de a te implica în mai multe activitãþi odatã ºi în felul acesta nu vei reuºi sã te odihneºti. Încearcã sã-þi organizezi cu atenþie timpul, ascultã sfatul celor din anturajul apropiat.
Energia fizicã va fi la limita inferioarã, aºa cã nu este cazul sã te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. Proiectele pe care le ai în plan pentru timpul liber vor trebui amânate din cauza unor situaþii neprevãzute, dar vor apãrea alte posibilitãþi de distracþie.
În aceastã perioadã vei avea posibilitatea sã comunici cu persoane aflate pe alte meleaguri. Informaþiile pe care le vei primi de la ºi despre prieteni te vor ajuta sã priveºti viaþa într-un mod mai optimist. Va fi nevoie sã faci o mulþime de drumuri pentru a rezolva o situaþie.
Se va ivi o bunã ocazie sã finalizezi o activitate începutã de mai mult timp. Acest lucru îþi va îmbunãtãþi starea de spirit, mai ales cã ai fãcut o investiþie importantã de timp ºi nervi. N-ar fi rãu sã acorzi mai multã atenþie modului în care doreºti sã cheltuieºti banii.
Unele cheltuieli neprevãzute þi-ar putea crea mici probleme în plan financiar, dar pânã la sfârºitul intervalului vei reuºi sã te echilibrezi. Relaþia cu familia se va îmbunãtãþi cãci o rudã apropiatã îþi va anunþa o micã realizare. Energia fizicã nu este foarte mare.
Este posibil sã ai ºansa unui câºtig cel puþin mulþumitor. Pe cât posibil evitã sã dai curs impulsivitãþii de moment, deoarece ai putea avea neplãceri serioase. Energia fizicã nu îþi lipseºte, dar îþi este greu sã þi-o canalizezi spre un scop concret. Activitãþile recreative te vor ajuta.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 martie 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Copii ºi pãrinþi... Vã rog sã mã credeþi cã nu fac parte dintre ãia care se cred moraliºti. Nu am pretenþia cã am fost un om cinstit, un familist convins, un soþ ideal, sau un tatã deosebit. La urmaurmei, sunt ºi eu un om în timpul vieþii mele. Pe cuvânt, n-are rost sã vã mai frãmântaþi pentru a mã judeca (pe facebookuri, sau prin viu grai) cã sunt aºa ºi pe dincolo. Vorbesc ºi scriu serios, lãsaþi-o dracului de ciondãnealã, findcã e prea târziu sã mã schimbaþi! ... Se spune (ºi s-a dovedit, de nenumãrate ori) cã, din pãrinþi „ca lumea”, se nasc copii care nu le fac cinste. Marele istoric Nicolae Iorga a avut un fiu nebun, Dumitru Popescu – Dumnezeu (adevãratul „demolator” al lui Ceauºescu) avea un bãiat oligofren, Bãsescu are o fiicã... europarlamentar, mã rog. ªi exemplele ar putea continua. Judecând „la rece”, mã gândesc cã, abordând acest subiect, trebuie sã vã spun cã ºi pãrinþii mei au fost niºte oameni de treabã ºi la locul lor. Cine i-a pus sã mã nascã, la bãtrâneþe, pe mine? Mai bine mã dãdeau... la canal! Nu despre asta vreau sã vã povestesc. Dacã mã citiþi (luni,
miercuri ºi vineri) înseamnã, mã gândesc eu, în decrepitudinea mea, cã vã plac poveºtile mele. Astãzi o sã vã spun douã, aproape „în oglindã”, care sã vã punã pe gânduri despre ceea ce înseamnã relaþia dintre pãrinþi ºi copii. Sau, dintre copii ºi pãrinþi, cum vreþi s-o luaþi...
C
azul Unu
Tu îi dai viaþã, el îþi ia viaþa ... La Bãniþa, o familie de oameni harnici, aºezaþi, avuþi, cu fricã de Dumnezeu, au doi copii. Unul bun, unul rãu. Unul e student la Timiºoara. Celãlalt a fost elev pe la Colegiul Hermes, nu se ºtie dacã mai e! Ãla bun, cu ºcoala. Ãla rãu... Aici e aici! I-a furat bunicii banii din sacul cu fãinã (i-a gãsit). I-a devalizat cardul mamei, printr-un simplu gest. I-a furat (familiei) cazanul de þuicã. I-a furat mamei toate bijuteriile, pe care le-a amanetat în Petroºani. Cum le-a prins telefoanele pãrinþilor, „a încãrcat” (din credit, pe abonament) telefoanele tuturor „complicilor”. Cum n-ai fost atent, cum... „te-a fãcut”! Nu mai vorbim de lapte, brânzã, unt ºi ouã, de slanã ºi de cârnaþi, de tot ce-ar putea duce de acasã.
De acasã, unde pãrinþii lui îl primesc, îl hrãnesc, îl spalã, fiindcã, deh, ce sã facã, e copilul lor. ...Cât a fost copil (adicã minor) s-au tot gândit cã e copil ºi l-au iertat. Acum are spre 19 ani. Chestia e cã, în Bãniþa, s-au înmulþit furturile. Poliþia din localitate ºtie cine e autorul. Localnicii ºtiu. Ãsta micu’ (care nu mai e mic) îi ameninþã pe toþi (inclusiv pe pãrinþii sãi) cã „le ia gâtu!”. Treaba dureazã de vreo 3 – 4 ani. Acum s-a agravat. La Bãniþa, toatã lumea stã cu briºca la brâu, findcã se aºteaptã sã vinã un tip sã le facã ceva. Unu`, Florin. Despre care, se zice cã ar avea o „relaþie” importantã la Petroºani. Pun ºi eu o întrebare, adresatã urmãtorilor: primarului Burlec, de la Bãniþa, comandantului Brãgaru, de la Petroºani ºi altor organe (dacã mai avem!): „Bãi, tatã, nu se gãseºte nimeni sã-l liniºteascã pe bãiatul ãsta?” Nu spun cã, în modestia ºi în omenia lor, pãrinþii acestui „personaj” dau dovadã de credinþã creºtinã. Nu poþi sã faci rãu copilului tãu. Dar, în acelaºi timp, mã gândesc cã, uneori, omului îi poþi face binele ºi cu rãul. De câte
Monica Iacob Ridzi: “Pensionarii vor primi gratuitãþile în cel mult o sãptãmânã” âteva zeci de pensionari s-au C adunat la sfârºitul
C azul Doi
Þi-e greu, mi se rupe mie! Eu mã-ntorc la puºcãrie ... O femeie singurã. Singurã, pentru cã, poate din întâmplare, poate dintr-un blestem, a pierdut doi soþi. Amândoi au plecat dincolo, fãcând atac de cord. S-a jurat cã n-o sã se mai cãsãtoreascã. Probabil, gândindu-se la cel care va urma. κi vede de viaþa ei. Grea, ca ºi a noastrã, a tuturor. Munceºte. Trãieºte. Gândeºte. Din nefericire, are o poveste. Tot doi bãieþi. Ca în povestea de mai sus. Unul bun, unul rãu. Cel bun lucreazã în Cehia. Cu un contract stabil. Bine „vãzut”, bine plãtit, îi mai trimite ºi mamei câte ceva. Cel rãu, cel rãu, iarãºi, aici e aici... ... Cel rãu stã tot prin puºcãrie. De curând, s-a întors
Elevii din ºase ºcoli vor fi evaluaþi în mai ase unitãþi de învãþãmânt din judeþul Hunedoara se aflã pe lista centrelor pilot în care va fi organizatã evaluarea competenþelor fundamentale la finalul claselor a II-a, a IV-a ºi a VI-a.
ª
sãptãmânii trecute la sediul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului ca sã discute cu parlamentarii din zonã despre situaþia în care se aflã. La întâlnire au reuºit sã ajungã doar câþiva dintre invitaþi, iar asta din vina conflictului din minerit. Pensionarii au cerut, printre altele, scãderea TVA –ului la produsele de bazã ºi creºterea, în compensare a acestei taxe la produsele de lux, restructurarea bugetarilor, dar de la Guvern în jos, blocarea achiziþiilor publice de bunuri ºi servicii inutile, reducerea salariilor ºi pensiilor pânã la un nivel de maxim 5.000 de lei, precum ºi reducerea deplasãrilor în strãinãtate a bugetarilor din Guvern. Prima care a luat cuvântul a fost deputatul Monica Iacob Ridzi, care a vorbit atât despre pensionari, cât ºi despre minerit, subliniind cã minerii au dreptate sã protesteze. “Gratuitãþile le vor primi în
ori au fost la Poliþia Bãniþa, oamenii aceºtia au plãtit „ponoasele”, invocând calitatea de „pãrinte”. Dar, când copilul tãu te ameninþã cã, ori se sinucide, ori te ucide, ãsta e caz patologic! În orice caz, patologic, trebuie tratat ca atare. Nu sunt psiholog, dar, în momentul în care copilul tãu îþi rãpeºte siguranþa zilei de mâine ºi, dupã ce i-ai dat viaþã, te ameninþã cã îþi ia viaþa ta, mi se pare cã e prea mult...
cel mult o sãptãmânã ºi acesta este un puct rezolvat pentru pensionari. Ultimele discuþii care au avut la Ministerul Economiei, ori la cel de Finanþe au vizat atât pensionarii, dar ºi viitorul celor 3 mine care se închid, ori a celor care rãmân. Este greu pentru pensionari ºi noi, parlamentarii din Valea Jiului am încercat sã cãutãm soluþii ºi sperãm sã vã putem ajuta ºi în continuare”, a spus Monica Iacob Ridzi, deputat PDL. La cuvânt s-a înscris ºi deputatul Cristian Resmeriþã, din opoziþie, care a vrut sã se disculpe pentru lipsa opoziþiei din Parlament, dar i-a atacat pe colegii de la putere, chiar dacã a zis cã îi respectã. “Cred cã a început campania electoralã, pentru cã eu am certitudinea cã pensionarii au
ajuns la capãtul rãbdãrii. Sunt din Lupeni ºi ºtiu cã sunt pensionari care de 18 luni nu ºi-au permis sã punã în prizã un calorifer, pentru cã nu au avut gratuitãþi la curent, iar sistemul de termoficare nu a putut funcþiona din cauzã cã oamenii aveau datorii mari. Nu e posibil sã continuãm cu actuala guvernare, care ºtia de acum doi ani cã va închide minele. Spun asta, chiar dacã noi, parlamentarii de aici ne înþelegem ºi îi respect pe cei de la putere”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD Pensionarii din Liga Sindicatelor PensionarilorMineri Valea Jiului au discutat cu parlamentarii, iar aceºtia au promis cã vor ajunge sã caute soluþii la Bucureºti. Diana MITRACHE
Ministerul Educaþiei a anunþat cã în anul ºcolar în curs, aceste evaluãri se vor desfãºura în perioada 9-23 mai, prin administrãri pilot, pe un eºantion de elevi stabilit la nivel naþional. La nivel naþional au fost stabilite 86 de unitãþi de învãþãmânt pentru clasa a II-a, 136 pentru clasa a IVa, respectiv 86 de ºcoli pentru clasa a VI-a. Eºantionul a fost realizat de cãtre Centrul Naþional de Evaluare ºi Examinare (CNEE), astfel încât fiecare tip de evaluare sã fie administratã în unitãþi de învãþãmânt distincte. Ministerul Educaþiei a precizat cã „activitatea de pilotare vizeazã instrumentele de evaluare ºi procedurile de organizare a acestor evaluãri”. În judeþul Hunedoara pentru clasa a II-a au fost incluse pe listã ªcoala generalã Clasele I – IV General Berthelot ºi Liceul Pedagogic „Sabin Drãgoi” Deva, pentru clasa a IV-a sunt ªcoala Generalã cu clasele I – VIII din Luncoiu de Jos ºi Colegiul Naþional „Iancu de Hunedoara”, din
acasã. La mama. Trai pe vãtrai. A „tirat-o” prin Spania, a venit de pe-acolo cu vreo 3 – 4 telefoane mobile ºi ceva laptop-uri, s-a dat „sculã pe basculã”, n-are de gând sã lucreze, stã pe capul mamei lui, nu-i place mâncarea, se îmbracã trendy ºi n-are nici un gând! Deosebirea faþã de „cazul unu”, e cã nu ameninþã. Ãsta doar promite. Cã pleacã. Mama lui bãnuieºte unde pleacã. Tot la puºcãrie. Unde ea o sã-i trimitã pachete cu haine. ªi cu mâncare. Fiindcã e mamã. Numai mamã sã nu fii! De fapt, ce doream sã vã spun? De fapt, ce încercam sã-mi explic mie însumi? Bun, facem copii, îi creºtem, cheltuim cu ei, îi vedem mari ºi credem cã o sã ne ajute. Ãsta e rostul nostru pe Pãmânt. Normal, ºtiu ºi eu asta, cei mai mulþi dintre noi n-avem astfel de probleme, ne bucurãm de copii, de nepoþii care ne lumineazã viaþa asta întunecatã. Poveºtile din rândurile de mai sus se referã, însã, la niºte pãrinþi care n-au avut norocul sã se bucure de trecerea prin viaþã. Nu sunt poveºti inventate, nu exagerez dacã vã spun cã am mai estompat din pãþaniile lor, dar am simþit nevoia sã vi le împãrtãºesc ºi dumneavoastrã. Pãrinþii aceºtia, copiii aceºtia existã! Ce pãcat cã viaþa e atât de frumoasã ºi noi o trãim atât de urât!
Hunedoara, iar pentru Clasa a VI-a sunt Colegiul Tehnic Transilvania Deva ºi ªcoala generalã Clasele I – VIII din Certeju de Sus. Testele care vor fi administrate, precum ºi baremele de corectare aferente, sunt elaborate de cãtre Centrul Naþional de Evaluare ºi Examinare. La clasa a II-a, acestea conþin douã secþiuni:: Prima vizeazã competenþele de receptare-producere a mesajelor, în vreme ce a doua abordeazã competenþe de matematicã. Evaluarea elevilor la finalul clasei a IV-a va include urmãtoarele discipline: limba românã, limba maternã, pentru elevii care studiazã în limbile minoritãþilor naþionale ºi matematicã. Evaluarea nu se finalizeazã printr-o notã sau printr-un calificativ sumativ. Rezultatele evaluãrii fiecãrui test contribuie la realizarea unui scor mediu naþional al performanþelor elevilor pe competenþele fundamentale ºi sunt utilizate de CNEE pentru realizarea unor studii ºi cercetãri de diagnozã a sistemului de învãþãmânt primar. Evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a are ca scop optimizarea învãþãrii, elaborarea, acolo unde este cazul, a planurilor individualizate de învãþare ºi preorientarea ºcolarã cãtre un anumit tip de liceu, mai spun oficialii. Testele conþin douã secþiuni corespunzãtoare probelor transdisciplinare evaluate: limbã ºi comunicare, respectiv matematicã ºi ºtiinþe. Car men COSMAN
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 12 martie 2012
Schi pe doage, la Cupa Veteranilor din Straja radiþionala întrecere a fiecarui final de sezon, “Cupa Veteranilor la schi”, din Straja, a adunat ºi în acest an peste 250 de concurenti. Ajunsã la cea de-a 41-a ediþie, întrecerea a aliniat în acest week-end la start veterani din toatã þara, care an de an aºteaptã sã se întâlneasca.
T
Concursul s-a desfãºurat pe pârtia Slalom, care este cu cel mai ridicat grad de dificultate din Straja, iar cei mai “mici”
concurenþi s-au întrecut la categoria 35-40 de ani, în timp ce, cel mai în etate participant a avut 88 de ani. Concurentii sunt conservatori, locul de desfãºurare a întrecerii
fiind neschimbat din anul 1971, când s-a tinut prima ediþie a întrecerii veteranilor aici în Straja. Întrecerea a fost aºteptatã de mulþi iubitori de schi deoarece veteranii ºtiu sã schieze foarte bine, iar, spre încântarea turiºtilor unii schiazã ca pe timpuri, pe doage de butoi. Pe vremuri, scândurile din lemn folosite la fabricarea butoaielor erau utilizate ºi de momârlanii din Valea Jiului pentru a coborâ din munþii înzapeziþi de la stânele din munte. “Am avut doup probe în concurs, schi fond ºi schi alpin ºi una specialã, mai distractivã, coborârea cu
doagele de butoi pe pârtie. O parte dintre concurenþi s-au costumat ºi au coborât aºa pe pârtie. Oamenii au venit din toatã þara ºi au arãtat cã ºi dacã eºti trecut de prima tinereþe te poþi distra pe pârtie. Pentru veterani preþurile sunt simbolice, deoarece vrem sã continuãm aceasta competiþie. Cred cã suntem singura staþiune din þarã unde se mai þine o întrecere a veteranilor”, a declarat organizatorul concursului, Emil Pãrãu. Cel mai în vârstã concurent
Turismul la negru va fi sancþionat eprezentanþii Ministerului Turismului au venit vineri la Petroºani unde au dat consultanþã gratuitã cabanierilor, pentru cã mai apoi vor face controale. Proprietarii de cabane au fost avertizaþi sã urmeze paºii necesari acreditãrii lor, dar ºi asupra faptului cã staþiunea Parâng se va putea dezvolta dacã pensiunile vor intra într-un circuit naþional.
R
“Dupã ce îºi clasificã pensiunile, vor putea intra într-un program naþional depublicitate ºi marketing, ceea ce înseamnã cã va fi foarte bine. Comisia care a venit de la Bucureºti a avut rolul de a da consultaþie în mod gratuit ºi de a-i pune în temã pe toþi cei
care se aflã în situaþia de a nu fi clasificaþi sã-ºi facã toate aceste documente necesare. Ele, în noua legislaþie, sunt mult mai simple ºi nu costã nimic. Sigur, dacã ulterior, ecourile nu vor fi pozitive, problemele vor fi mai complicate ºi se va recurge la amenzi pentru turismul la negru”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul
municipiului Petroºani. Cei care nu vor þine cont de sfaturile primite acum, vom putea fi sancþionaþi. Responsabilii de la minister au promis cã se vor întoarce în parâng, dar nu ca sã dea sfaturi, ci ca sã dea amenzi. Cuantumul acestora este între 40.000 ºi 50.000 de lei. Diana MITRACHE
a fost Costache Vasiliu, care la cei 88 de ani, ai sãi a dovedit cã este un maestru pe pârtie ºi a reuºit sã treacã linia de sosire la schi alpin. Toti veteranii au fost recompensaþi pentru efortul pe care l-au depus pe pârtie cu premii ºi cu diferite surprize, dar pentru ei întâlnirea anualã ºi faptul cã se regãsesc încã sãnãtoºi este cel mai important lucru. Peste 2.500 de turiºti au petrecut sfârºitul de sãptãmânã în staþiunea montanã Straja. Marius MITRACHE