Cronica Simeriei, Nr. 2

Publicaþie periodicã 12 pagini 1 LEU

Cronica Simeriei Luni, 1 aprilie 2012

IUDA ,,

n i e d n u c s se a

a i r e m i S

JOS LABELE DE PE SIMERIA! imeria ar fi trebuit sã fie o localitateetalon cu care sã se mândreascã orice hunedorean, ºi, fãrã sã exagerãm, chiar orice român. Simeria este un nume derivat de la denumirea iniþialã de „Sânmãria” „Sfânta Maria”.

S

>>> PAGINA A 2-A

Deiac Vasile, zis Vivi, suge din banii simerienilor, prin clubul sportiv, pentru gaºca din primãrie eiac Vasile, alias Vivi, suge de ani buni sume importante de la bugetul local, adicã din banii simerienilor.

D

>>> PAGINA A 3-A

rimarul comunei Bãcia, Emil Rîºteiu poate cu uºurinþã sã-i ia locul lui Iuda. Îi trãdeazã pe locuitorii din Bãcia pentru un pumn de galbeni, îi trãdeazã ºi îi minte ºi pe simerieni. În trecut orice trãdãtor era pus la Stâlpul infamiei, unde era biciuit, dupã care era spânzurat, decapitat, sau tras în þeapã.

P

PAGINA A 3-A

Directorul general de la REVA, un “bagabont” importat din Valea Jiului irectorul de la REVA Simeria, Nicolae Petroi, se comportã cã un “bagabont”. Ipochimenul îi ameninþã pe toþi subordonaþii sãi, care nu îi împãrtãºesc gândurile politice, cã îi dã afarã ºi îi lasã fãrã locul de muncã.

D

>>> PAGINILE 8-9

2 Investigatie

Cronica Simeriei |Luni, 1 aprilie 2012

JOS LABELE DE PE SIMERIA! imeria ar fi trebuit sã fie o localitate-etalon cu care sã se mândreascã orice hunedorean, ºi, fãrã sã exagerãm, chiar orice român. Simeria este un nume derivat de la denumirea iniþialã de „Sânmãria” „Sfânta Maria”.

semafor a lui Jura, care, ca ºi în cazul fratelui sãu din oraº, nu a apucat sãºi facã treaba care l-a consacrat de-a lungul timpului: aceea de a descongestiona traficul din zonã. A funcþionat vreo câteva luni, timp în care s-au

S

Dumnezeu i-a dãruit Simeriei, Arboretumul (Parcul Dendrologic Simeria), care se aflã pe locul 3 în Europa ca frumuseþe ºi numãr de specii de arbori ºi pe locul 11 în lume, creat în jurul „Castelului Gyulay” (mai târziu „Castelul Ocskay”), dar ºi rezervaþia naturalã Mãgura Uroiului. Din nefericire, în ultimii ani toate aceste lucrãri dumnezeieºti au fost ignorate de primarul Jura ºi clica lui pusã doar pe cãpãtuialã.

dministraþia proiectelor absurde

A

Simeria parcã a fost bãtutã de soartã în ultimii opt ani. Aici timpul s-a oprit în loc, iar sãrãcia e la ea acasã. Mizerie pe strãzi, cartiere fãrã canalizare ca în Evul mediu, drumuri neasfal-

tate, gunoaie neridicate, iar exemplele pot continua. Oamenii au ajuns sã îºi strige neputinþa pe la colþ de stradã pentru cã uºa Primãriei le este trântitã în nas. Administraþia Jura în cele douã mandate de dictaturã a reuºit sã-i dezumanizeze pe simerieni. În schimb, grupurile de interese ale ciocoiului Jura s-au îmbogãþit de pe urma proiectelor absurde ale primarului ºi ale gãºtii lui.

emafoare inutile pe banii simerienilor

S

Prin anul 2006 primarul Jura s-a trezit cu chef de montat semafoare prin oraº, cicã pentru a fluidiza traficul. S-a gândit cum sã spargã vreun miliard de lei aºa sã arate ce ºmecher e ... ªi uite aºa, la ordinul lui Jura, în intersecþia Cloºca-1Decembrie- Cuza

Vodã- Cucului (drumul ce duce la cimitir) a fost plantat un semafor. A funcþionat vreo 2 luni, timp în care nu a fãcut decât sã-i ducã la disperare pe simerieni, iar oamenii sã reacþioneze, înjurându-ºi aleºii. O situ-

aþie hilarã ºi, ca în filmele cu...pardon, cu Jura, familiile îndurerate, care treceau cu cortegiu funerar ºi ajungeau la intersecþie, erau puse într-o situaþie penibilã: sã fugã cu sicriul prin intersecþie de teamã sã nu se schimbe culoarea la semafor. Hilar, nu? Sãtui, probabil de proteste, municipalitatea a decis cã nu se justificã prezenþa lui în trafic, din cauzã cã mai mult blocheazã circulaþia, decât sã o descongestioneze. Aºa cã acum aratã mereu galben, galben, galben!!! În intersecþia stãzii 1 Decembrie cu DN 7, un obiect „de decor“ inedit vegheazã la bunul mers al traficului. Este vorba despre cel de-al doilea

creat adevãrate ambuteiaje, iar maºinile de mare tonaj oprite în trafic au fãcut praf carosabilul. La intervenþia reprezentanþilor de la Drumuri Naþionale, edilul-semafor Jura a fost nevoit sã-l facã ºi pe acesta sã arate veºnic galben intermitent, galben, galben, galben!!! (PNL).

ani aruncaþi ºi bãtaie de

„B joc“

Simerienii, dar ºi alte mii de ºoferi ºi-au exprimat cel mai bine pãrerea legatã de semafoarele lui Jura când stãteau în trafic, la cozile de sute de maºini ce se formau. Dacã am fi întocmit un clasament al celui mai înjurat primar, cu siguranþã, Jura prindea Cartea Recordurilor. „În fiecare zi, când mergeam

ºi mã întorceam de la serviciu, dãdeam peste el ºi stãteam zeci de minute sã ies la DN. Nu fãcea decât sã încurce traficul ºi îmi aduc aminte cã toþi erau extrem de nemulþumiþi. Cred cã ºi primarul ºi-a dat seama cã mai degrabã

raºul O gardurilor cu þepi ascuþiþi Un alt proiect absurd al gãºtii lui Jura este cel de împrejmuire cu garduri. Un plan diabolic care a transformat zone întregi din Simeria într-un fel de cuºti împrejmuite cu garduri de peste 2 metri înãlþime, cu þepi care au capetele ascuþite. Sunt kilometri de garduri inestetice, montate haotic ºi extrem de periculoase. De exemplu, ºcoala este împrejmuitã pe douã laturi, pãrculeþul de joacã din imediata apropiere aratã de parcã ar fi o cuºcã unde sunt animale, iar exemplele pot continua. Din câte am înþeles, firma care se ocupã cu plantatul gardurilor cu þepi ascuþiþi se numeºte EVYSIM, ºi ar face parte din grupul celor de interese ale ciocoilor care conduc acum Simeria. Eu unul m-am saturat de mafioþii aºtia din Simeria! Simeria are nevoie de un om cinstit ºi competent care sã lupte pentru interesele oamenilor nu pentru interesele mafioþilor!

încurcã traficul, dar nu spunea nimic ca sã nu se facã de râs cu investiþia lui. Au fost bani aruncaþi pe fereastrã ºi bãtaie de joc la adresa oamenilor“, Andr ei DUMITRU îºi aduce aminte un localnic. „ Îmi aduc aminte cã stãteam la semafor ºi am vãzut Director o înmormântare, Marius MITRACHE care, tocmai în Colectivul de redactie: momentul în care Mir cea SANDA Oana STANCA trecea prin interSTANCA secþie, semaforul s-a Andr ei DUMITRU Luiza ENACHE schimbat culoare. C ãtãlina POPA POPA Unii oameni au Clara POPESCU început sã fugã, alþii Raul IRINOVICI s-au oprit sã le dea Gabriela RIZEA, prioritate maºinilor. Desktop publishing: S-a creat aºa o stare Geza SZEDLACSEK de nebunie câteva Romwald CHEZU momente... Bine cã PUBLICAÞIE REGIONALÃ CU CAPITAL în cele din urmã s-a INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 renunþat la aceste EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA semafoare!“, spune SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA un alt localnic.

Cronica Simeriei

Actualitate 3

Cronica Simeriei |Luni, 1 aprilie 2012

Iuda se ascunde a i r e m i S n î P rimarul comunei Bãcia, Emil Rîºteiu poate cu uºurinþã sã-i ia locul lui Iuda.

Îi trãdeazã pe locuitorii din Bãcia pentru un pumn de galbeni, îi trãdeazã ºi îi minte ºi pe simerieni. În trecut orice trãdãtor era pus la Stâlpul infamiei, unde era biciuit, dupã care era spânzurat, decapitat, sau tras în þeapã. Astãzi trãdãtorii nu mai au fricã de nimic, cã de ruºine... ce sã mai vorbim! ªi-ai trãdat partidul, colegii ºi prietenii? Ei au hotãrât cã mai bine se lipsesc de tine. Dupã ce þi-ai trãdat oamenii din Bãcia, de pe urma cãrora tu te-ai îmbogãþit, minþindu-i, înºelându-i cu terenuri ºi cu tot felul de afaceri

ºi combinaþii despre care ai crezut cã numai tu le ºti rostul, acum ai hotãrât sã îþi extinzi tentaculele ºi peste simerieni? Iar cu poveºti mieroase, în care te dai bãiat bun, crezi cã s-ar putea sã îi prosteºti. Te anunþãm “Iuda”, cã nu va þine! Adicã în Bãcia nu mai încerci, pentru cã ºtii ºi tu cã localnicii de aici s-au ars o datã cu tine, s-au prins de mizeriile tale ºi îþi vor da un ºut în cur. Noi, simerienii îþi dãm un sfat: Lasã-ne, Iuda! Simeria este o mare familie din care tu nu faci parte! Noi, simerienii vrem sã ne facem un rost, al nostru, iar tu, „Iuda”, pleacã în Congo, cã e la modã, cu cei 30 de galbeni pe care i-ai primit trãdându-þi colegii ºi prietenii. Luiza ENACHE

Deiac Vasile, zis Vivi, suge din banii simerienilor, prin clubul sportiv, pentru gaºca din primãrie eiac Vasile, D alias Vivi, suge de ani buni sume importante de la bugetul local, adicã din banii simerienilor. Vivisugativã se dã prin Simeria cu un Ford Sierra HD 03 BJK. Pe oricine întrebi, îþi va spune cã maºina este a lui Vivi-Sugativã. Rãspuns greºit! Maºina aparþine în acte clubului sportiv “ Asociaþia Sportivã CFR Marmisim”. Cunoscãtorii susþin cã Vivi-Sugativã a înmatriculat maºina pe acest club pentru a fenta statul de plata taxelor vamale. Toate cheltuielile cu combustibil, piese de schimb, revizii, taxe, ori asigurãri sunt decontate de clubul sportiv, adicã de primãrie, adicã de noi, simerienii. Asta în condiþiile în care întreg personalul de la primãrie în frunte cu Jura se plânge cã nu are bani de alocat pentru activitãþile sportive. ªi, atenþie mare!, aceastã maºinã este din anul 1997 în permanenþã la cheremul lui

Vivi-Sugativã. Pãi de unde bani, dacã gaºca Jura- Zdrîncu-Bozdog mulg prin marele om de afaceri Vivi-Sugativã, ºi nu numai, zeci ºi sute de mii de euro, în fiecare lunã. Pãi e frumos, bã, Vivi –Sugativã, sã sugi ºi de la sportivi? Nu îþi ajunge cât sugi de la primarul Jura? Gaºca Jura- ZdrîncuBozdog, dacã ar avea o urmã de onestitate ºi decenþã pentru simerieni, de ce nu ar lua atitudine pentru ca aceºti bani sã nu se fure ºi de ce nu blocheazã plãþile pe care contabila din primãrie le face cu avizul lor? Pãi, rãspunsul e simplu: Gaºca Jura- Zdrîncu-

Bozdog nu a avut niciodatã respect pentru simerieni, iar gasca JuraZdrîncu- Bozdog nu vrea sã renunþe la ViviSugativã pentru cã acesta e un fel de “ spãlãtor de fonduri publice”. Mai exact, din contractele pe care le primeºte de la primãrie o bunã parte

din fonduri se reîntorc în conturile gãºtii. Dar despre toate acestea în numerele viitoare ale Cronicii Simeriei.

ªi în loc de încheiere încã o afacere a bãieþilor deºtepþi de la Simeria în cârdãºie cu gaºca din primãrie la clubul sportiv. În anul 2008, înainte de alegerile locale, ciocoii din primãrie prin Pavel Haþegan, pentru cei care nu îºi mai amintesc a fost viceprimar în

mandatul 2004-2008 , a renovat instalaþia electricã de la stadion. Nu pe gratis ci pe marafeþi serioºi. Vreo 320.000.000 lei! Instalaþie, care în data de 19 martie 2012 a luat foc chiar înainte de începerea meciului. Apãi, bunã treabã-i asta.... Cãtãlina POPA POPA

4 Actualitate

Cronica Simeriei |Luni, 1 aprilie 2012

U n þ ã r a n vrea la oraº rimarul comunei Bãcia, Emil Rîºteiu, vrea la oraº. Rîºteiu vrea sã candideze la funcþia de primar al municipiului Simeria. Da, aþi auzit bine, simerieni! Bãiatul asta, un þãran parvenit, un becisnic, nu îºi mai vede lungul nasului.

P

Vrea sã vinã, cu tupeul unui politician nesimþit, în faþa noastrã ºi sã ne cearã voturile. Ce a fãcut Rîºteiu pentru locuitorii din Bãcia ca sã merite voturile noastre? Pãi, s-a transformat în samsar de terenuri, adicã i-a înºelat ºi le-a cumpãrat terenurile pe un preþ de nimic, profitând de faptul cã avea informaþii cã în zonã sunt interesaþi sã

investeascã niºte companii. Aºa a cumpãrat terenurile cu 2.000-3.000 de lei hectarul, lea intabulat pe numele lui, iar la interval de câteva luni le-a vândut investitorilor la preþuri de zeci de ori mai mari. În combinaþie este ºi socrul sãu cu care controleazã ºi asociaþia agricolã, iar, atenþie! în anii electorali arã pe voturi, adicã la un preþ de nimic. Rîºteiu crede cã dacã a reuºit sã-ºi batã joc de amãrâþii de sãteni din Bãcia o sã reuºeascã sã îºi batã joc ºi de noi, simerienii.

Alo, Rîºteiule... ...simerienii nu sunt niºte înfometaþi cum bag de seamã cã ne crezi domnia ta. Rîºteiu e ºi un bun exemplu de fripturist, care încã nu ºtie dacã stã în Bãcia sau în Simeria. Persoane din anturajul sãu spun cã pri-

marul ºi-a fãcut mutaþie pe Simeria în momentul în care i-a intrat în cap cã vrea sã candideze aici, iar legea spune cã trebuie sã ai mutaþie cu cel puþin 6 luni înainte. Dar ce sã-i faci, dacã nu l-au anunþat mai repede cã sunt alegeri? Mai apoi, probabil sfãtuit de cineva, ar fi revenit la Bãcia cã risca sã fie incompatibil ºi sã intre în atenþia Prefecturii. Fie vorba între noi nu ar strica totuºi ca cineva din Prefecturã sã verifice niºte acte pe la Primãria Bãcia ºi cu ocazia asta sã-l întrebe ºi pe Rîºteiu de mutaþii. Cã doar nu e aºa simplu sã te toþi muþi, doar – doar dai lovitura. Iar lovitura ar putea sã vinã, dar de sus ºi sã-l loveascã fix în mandatul dintre douã luntrii în care se tot scaldã. Oana STANCA STANCA

Antonescu este “un Farfuridi pe invers” Ofensivã împotriva hoþilor de cale feratã e furã ca în codru de pe liniile de cale feratã, iar hoþii nu þin cont cã pot pune în pericol traficul feroviar.

S

Reprezentanþii Poliþiei TF Hunedoara au pornit ofensiva împotriva acestor hoþi, care se dovedesc din ce în ce mai ingenioºi. Furturile de la infrastructura feroviarã din judeþul Hunedoara au explodat în 2011. Practic, în prima parte a anului, numãrul sustragerilor aproape s-a triplat faþã de aceeaºi perioadã a lui 2010, în ciuda faptului cã legislaþia a devenit între timp mult mai asprã. „Din cauza acestor sustrageri s-a intensificat colaborarea între noi ºi jandarmerie sau alte instituþii. Dovadã cã, dupã aplicarea acestor mãsuri, numãrul furturilor a scãzut foarte mult”, au declarat reprezentanþi ai poliþiei TF Hunedoara.

Hoþii nu sunt descurajaþi în totalitate nici mãcar de înãsprirea legilor ºi, faptul cã au obligativitatea sã declare provenienþa fierului predat la centrele de colectare nu îi pune în dificultate. Vasile Hriþac a precizat cã, cei mai mulþi declarã în fals cã îl au din gospodãria proprie. Iar inventivitatea hoþilor nu cunoaºte limite. În primul rând, ca sã li se piardã urma, duc fierul sustras în alte zone, cât mai departe de casã, aºa au ajuns sã vândã componentele furate de la CFR chiar în Aarad sau Alba Iulia. Apoi, poliþiºtii bãnuiesc cã au apãrut ºi intermediarii, care cumpãrã de la „prima mânã”, adicã de la persoanele care „lucreazã” în teren, ºi vând apoi în cantitãþi mari. Dar lucrurile nu se opresc aici. Au ajuns sã le schimbe configuraþia, ca reprezentanþii centrelor sã nuºi mai dea seama ce cumpãrã, iar hoþii îºi fac autogene din butelii de aragaz cu care se

urtãtorul de cuvânt al PDL, Sever Voinescu, este de pãrere cã liderul PNL Crin Antonescu este “întruchiparea stridentã a unui jalnic personaj caragialesc”, un “Farfuridi pe invers” ºi a arãtat cã “transmite un gând bun noii prietenii între principialii Ponta, Antonescu ºi Frunzãverde”.

P

Potrivit lui Voinescu “Antonescu este o figurã politicã adecvatã României, care stã sub anul Caragiale, acest Farfuridi pe invers”. El a explicat cã Farfuridi iubea trãdarea ºi nu-i iubea pe trãdãtori, în timp ce din discursurile lui Antonescu se înþelege

cã acesta urãºte trãdarea, dar îi iubeºte pe trãdãtori. “Domnia sa rãmâne întruchiparea stridentã a unui jalnic personaj caragialesc. Farfuridi ºi Caþavencu sunt cu

ajutã la schimbarea configuraþiei. Reprezentanþii Poliþiei TF Hunedoara nu se descurajeazã, însã, ºi continuã lupta cu hoþii de pe calea feratã. Chiar dacã pare pãrea o luptã inegalã, colaborarea instituþionalã a dat roade. Mult mai puþine cauze de acest fel au fost raportate în ultimele luni, dar poliþiºtii ºtiu cã mai au mult de lucru pânã când vom putea vorbi despre reducerea la minimum a acestor sustrageri, aºa cã sunt în permanenþã cu ochii pe ei. Clara POPESCU

mult mai bine conturaþi ºi articulaþi decât domnul Antonescu”, a adãugat Voinescu. Sever Voinescu a spus ºi cã Victor Ponta afirma în octombrie 2011 cã nu-i plac

trãdãtorii. “Transmit un gând bun noii prietenii între principialii Ponta, Antonescu ºi Frunzãverde”, a adãugat Voinescu. El a spus, în legãturã cu situaþia din PDL dupã plecarea lui Frunzãverde, cã îi aminteºte de titlul unui roman celebru. “Aº vorbi despre insuportabila uºurãtate a greilor din PDL, greii care te lasã la greu, greii care devin uºori în momentul în care partidului îi e greu”, a explicat Voinescu. El a apreciat cã “liderul politic Sorin Frunzãverde a lãsat partidul la greu” ºi cã, “din punctul de vedere al situaþiei, nu PDL este vinovat sau mai vinovat în raport cu Sorin Frunzãverde”. Mir cea SANDA

Actualitate 5

Cronica Simeriei |Luni, 1 aprilie 2012

Zdrîncu ºi Rîºteiu la groapa de gunoi a politicii iceprimarul V oraºului, Mircea Iosif Zdrîncu ºi primarul comunei Bãcia Emil Rîºteiu, au fost daþi afarã din PSD, dupã ce colegii de partid ai celor doi ºi-au dat probabil seama cã aceºtia sunt niºte duplicitari, fripturiºti, puºi doar pe cãpãtuialã.

Decizia celor de la PSD ar putea avea la bazã ºi afacerile, nu puþine la numãr, cu iz de corupþie, unde sunt vehiculate ºi numele celor doi. ªi cum celor de la USL le cam place sã meargã pe la vrãjitoare, vreo Mama Omida le-o fi suflat ceva la ureche liderilor, legat de numele celor doi ºi un zdrãngãnit de cãtuºe. Aceasta ar putea fi una dintre explicaþiile “minþii românului cea de pe urmã”, în cazul de faþã a social – democraþilor, de debarasare imediatã faþã de Zdrîncu ºi Rîºteiu. ªi, bineînþeles, cum toþi trãdãtorii sunt adunaþi de PRM ori

UNPR, cei doi s-au ºi orientat. De necrezut este cã ambii ºi-au manifestat intenþia de a candida la alegerile locale pentru funcþia de primar al municipiului Simeria. Mã, Zdrîncule, bã Rîºteiule bãgaþi-vã minþile-n cap! Poate mai aveþi vreo ºansã sã vã reveniþi ºi sã uitaþi de politicã. Asta dacã între timp nu o sã vã caute procurorii anticorupþie sã vã întrebe de....o sã vedeþi! Andrei Andrei DUMITRU

Legea electoralã e criminalã pentru România. Lumea interlopã a intrat în politicã reºedintele Comisiei parlamentare de control al SRI, Cezar Preda, a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, cã actuala lege electoralã este “criminalã pentru România”, el arãtând cã lumea interlopã a intrat în politicã, iar beizadelele primesc cadou de la pãrinþi locuri de parlamentar.

P

Deputatul PDL a spus cã la nivelul comisiei a fost fãcutã o analizã a penetrãrii lumii interlope în spaþiul politic românesc. “Am vrut sã avem o analizã foarte clarã a penetrãrii lumii interlope în spaþiul politic românesc ºi evoluþia sa de la aceea de a te folosi de oamenii politici ºi pânã aþi atinge scopul. Au depãºit aceastã situaþie în 2004, au început sã intre ca ºi consilieri locali, judeþeni, iar în 2008 au depãºit ºi aceastã barierã ºi au intrat direct în viaþa politicã spunând «Ce nevoie mai am eu de politician când pot sã intru cu bani sã fac eu politicã?» ºi am ajuns la aceastã nenorocire”, a afirmat Preda. În opinia sa, pericolul din toamna aceasta este cã “pe sistemul acesta labil de vot” vor intra în Parlament oameni cu bani. “Beizadelele României nu mai primesc de la pãrinþii lor cadouri precum Jaguar, Porsche, Bentley. Vor primi cadouri locuri de parlamentar. Asta se primeºte la 23 de ani, fie cã eºti fatã, fie cã eºti bãiat - «Hai sã-þi dea tata un loc în Parlament. Ce problemã e pentru mine sã bag un milion de euro sã fac fetiþa mea, care a terminat acum o facultate, s-o fac

parlamentar sau bãiatul meu sã-l fac parlamentar?». Astea vor fi multiplicate. S-au întâmplat ºi în 2008, avem cazuri. Se vor întâmpla ºi în 2012 mai abitir, dacã nu schimbãm legea, dacã nu facem societatea civilã sã aibã un cuvânt de spus”, a mai declarat Cezar Preda. Prezentãm fragmentul pe aceastã temã din interviul acordat agenþiei MEDIAFAX de cãtre deputatul Cezar Preda, liderul PDL Buzãu: Reporter: Au fost multe cazuri de corupþie, multe acuzaþii, mulþi membri ai PDL în funcþii importante reþinuþi... Cezar Preda: ªi? Reporter: Cum afecteazã partidul? Cezar Preda: Bineînþeles cã îl afecteazã. Vedeþi, apropos de asumarea politicianului, a lucrului pe care îl face, nu trãim o asumare totalã ºi o asumare corectã. Avem un produs, o lege electoralã, care este criminalã pentru România. ªi aici am sã vã spun un lucru pe care nu l-am mai spus pânã acum: din analizele fãcute de mine, am avut în calitate de preºedinte al Comisiei de control al SRI, printre acþiunile pe care le-am fãcut în comisie, ºi aici pot

sã dau numele unui coleg, noi doi am accelerat aceastã problemã, domnul senator Daniel Savu de la PSD, în care am vrut sã avem o analizã foarte clarã a penetrãrii lumii interlope în spaþiul politic românesc ºi evoluþia sa de la aceea de a te folosi de oamenii politici ºi pânã aþi atinge scopul. Au depãºit aceastã situaþie în 2004, au început sã intre ca ºi consilieri locali, judeþeni, iar în 2008 au depãºit ºi aceastã barierã ºi au intrat direct în viaþa politicã spunând “Ce nevoie mai am eu de politician când pot sã intru cu bani sã fac eu politicã?” ºi am ajuns la aceastã nenorocire. Pericolul din toamna aceasta este cã oamenii, pe sistemul acesta labil de vot, cu bani vor intra în Parlamentul României. ªi vor intra oameni care vor multiplica aceste derapaje de la ce înseamnã mentalitate. Pentru cã pe bani se face. ªi ca o concluzie, aº vrea sã mã duc puþin în spaþiul românesc al cadourilor care se fac. Eu am fost obiºnuit cã în politicã nu se fac cadouri. Trãiesc o mare insatisfacþie observând cã în politicã se fac numai cadouri. Inclusiv ieri (marþi

- n.r.), când ne-am adunat douã Camere reunite ale Parlamentului sã votãm cinci, ºase sinecuri pentru funcþiile acelea de zece mii de euro ºi ne-am mai adunat o singurã datã, acum o lunã, tot pentru aºa ceva. Nu reuºeºte acest plen sã dezbatã rapoartele SIE, rapoartele SRI pe ani de zile. Nu reuºim, dar pentru cadouri, pentru cã poate sã-mi spunã oricine, astea sunt niºte cadouri ale apropiaþilor. Cu excepþie, nu pot sã spun cã în totalitate. Sunt ºi oameni responsabili chiar de la noi aleºi care meritau chestia asta, pentru cã sunt profesioniºti, dar aº extinde aceste cadouri ºi aº vrea sã vã spun un singur lucru. Beizadelele României nu mai primesc de la pãrinþii lor cadouri precum Jaguar, Porsche, Bentley. Vor primi cadouri locuri de parlamentar. Asta se primeºte la 23 de ani, fie cã eºti fatã, fie cã eºti bãiat - “Hai sã-þi dea tata un loc în Parlament. Ce problemã e pentru mine sã bag un milion de euro sã fac fetiþa mea, care a terminat acum o facultate, s-o fac parlamentar sau bãiatul meu sã-l fac parlamentar?”. Astea vor fi multiplicate. S-au întâmplat ºi în 2008, avem cazuri. Se vor întâmpla ºi în 2012 mai abitir, dacã nu schimbãm legea, dacã nu facem societatea civilã sã aibã un cuvânt de spus. Aduceþi-vã aminte, în 2004 noi am dat afarã ºi cu Traian Bãsescu mulþi colegi de-ai noºtri, pe care societatea civilã i-a considerat cã sunt incompatibili ºi i-am scos de pe liste pe toþi. ªi erau colegi cu care fusesem în bãtãlie ºi am spus: “Mã, dacã þara asta vrea sã ne curãþim puþin...”. În 2008 n-am mai avut acest filtru.

Cititorii ne semnaleazã Pe aceastã cale doresc sã vã aduc la cunoºtinþã un abuz al d.lui primar al Primãriei Simeria, Jura Petru Pãun. În ultimul numãr al fiþuicii pe care o administreazã în nume personal, numitul domn se laudã cu realizãrile privind sistarea unor încãlcãri ale domeniului public de cãtre mai mulþi cetãþeni ai localitãþii Sântandrei. Pentru rezolvarea” gravelor încãlcãri”, renumita Poliþie Localã Simeria s-a deplasat la faþa locului, dar culmea controlului, adevãratele încãlcãri ale domeniului public nu sunt vãzute, deºi sunt mai mult decât evidente ºi vizibile la orice orã, încã de la primii paºi efectuaþi la intrarea de pe DN 7. Povestea este mai veche. În primul rând, prin manevre subtile, dl.primar aprobã ridicarea unui depozit en gross pentru materiale de construcþii chiar la intrarea în sat, în condiþiile în care pentru aprovizionare locul este ºi aºa foarte îngust. Deoarece au fost înregistrate unele nemulþumiri din partea sãtenilor, ce credeþi cã face dl.primar? ...desfacere, zilnic, a unui numãr impresionant de autotrenuri ºi utilaje diverse, care blocheazã drumul public. Ca adevãrat edil ce este, printr-o frumoasã investiþie a primãriei, taie niºte copaci, monteazã borduri ºi vis a vis de “PROGES COMLAC”, aceasta fiind firma protejatã, amenajeazã o minunatã parcare.

Revenind la problemele domeniului public vã prezint cum acesta a devenit parcare ºi depozit, toate cu binecuvântarea prietenului de partid al Dl.STAN, fost consilier PNL la Primãria Deva, probabil administrator al firmei “Proges Comlac”. Proprietatea acestei societãþi se întinde doar atât cât þine verticalã dinspre stradã a construcþiei. ªi ca sã vedeþi culmea culmilor, dacã un locuitor al satului încearcã sã opreascã autovehiculul pe partea parcãrii ilegale Comlac, este ameninþat de paznicii firmei. Halal democraþie! Am încercat sã gãsesc ºi o adresã de corespondenþa pentru Primãria Simeria ºi cum nu am gãsit, mã adresez dumneavoastrã ºi celor care doresc sã investigheze situaþia prezentatã mai sus cu scuze pentru lipsa de curaj, dar vã asigur cã nu mint. Cu respect

Cititorii ne semnaleazã

Cronica Simeriei |Luni, 1 aprilie 2012

6 Reportaj unt puþini cei care nu au auzit de Parcul Dendrologic din S Simeria, aflat odatã în proprietatea familiei nobiliare Ocskay. Din pãcate, mult mai puþini au avut ocazia sã-l viziteze cel puþin o datã ºi sã-ºi dea seama ce mult ar fi avut de pierdut dacã ar fi continuat sã-l excludã din programul pentru timpul liber. Pe parcursul timpului, arboretumul din Simeria a trecut prin nenumãrate dificultãþi, cauzate de inundaþii, zãpezi, furtuni, secete, geruri aspre ºi nu în ultimul rând poluarea industrialã. Pe lângã toate aceste vitregii, omul are un rol esenþial la distrugerea parcului. Mormanele de sticle de plastic ºi gunoaiele, aduse de râul Strei, nu sunt adunate, prezenþa lor pe malul heleºteelor din parc dã o notã „mirificã” peisajului. Conducerea parcului se plânge de insuficienþa fondurilor, fapt care face imposibilã angajarea de personal pentru curãþenie. Din anul 1949, dupã naþionalizare, parcul a intrat în administraþia Ocolului Silvic Simeria. În anul 1954, a fost înfiinþatã Staþiunea de Cercetãri ºi Experimentãri Forestiere Simeria, care ulterior a preluat, ca bazã materialã, Parcul Dendrologic. La propunerea Comisiei Monumentelor Naturii, Parcul Dendrologic este ocrotit de lege ºi primeºte numele de monument al naturii, în anul 1954. Colecþia dendrologicã a parcului, moºtenitã de la vechii proprietari, se ridica la peste 250 de arbori ºi arbuºti, în prezent existând peste 2.200. Ansamblul peisager, stilul arhitectural ºi valoarea datã de vechimea ºi mãreþia colecþiei de arbori demonstreazã o veche ºi constantã preocupare a foºtilor proprietari pentru arhitectura peisagerã ºi introducerea unor specii exotice rare. Înfiinþatã în 1954, în incinta parcului dendrologic, Staþiunea de Cercetãri ºi Experimentãri Forestiere Simeria a declanºat ample acþiuni de conservare, ameliorare ºi dezvoltare, ce vizeazã în principal menþinerea ºi ameliorarea peisajelor, îmbogãþirea colecþiei, realizarea unei

Reportaj 7

PARCUL DENDROLOGIC DIN SIMERIA, unul dintre cele mai frumoase monumente ale naturii din lume, îºi aºteaptã verdictul

ne-a fost adusã de un domn din Olanda care ne vizita de multe ori, ni le-a fãcut cadou ºi câþiva ani le-a mers foarte bine. Însã, în anul în care acesta a murit, toate magnoliile s-au uscat”, povesteºte Corina Coandã. În parcul dendrologic sunt 14 specii de magnoliu, unul dintre cei mai „falnici”, mãsoarã un metru , în diametru, ºi are o înãlþime de aprovimativ 26 de metri. Unul dintre arborii de „valoare” ai parcului este cedrul atlantic, care deºi nu rezistã în condiþii de frig, a reuºit sã se obiºnuiascã cu clima de aici. Dintre speciile care „au rãsirit” în parc se numãrã castanul indian, castanul indian cu floare galbenã, poncirus trifoliata (popular dragonul zburãtor, o denumire datã de forma pe care acest arbore o are, o specie care face fructe comestibile ce

plantaþii pilot cu specii exotice de interes forestier, amplificarea lucrãrilor de aclimatizare ºi selecþie ºi, nu în ultimul rând, crearea unei puternice baze materiale de multiplicare a speciilor forestiere ºi ornamentale, valoroase atât pentru nevoile proprii ale parcului dendrologic sau a altor parcuri ºi grãdini botanice, dar ºi pentru extinderea ºi dezvoltarea spaþiilor verzi din centrele urbane.

R

aritãþi pe suprafaþã mare

Parcul se întinde pe o suprafaþã de 70 de hectare ºi are un relief variat, cu lacuri ºi izvoare, poieni ºi alei ºerpuitoare. La intrarea în parc pot fi admiraþi stejarii piramidali ºi reºedinþa fostei familii nobiliare, cu falnicele sale coloane toscane. Existã aici douã puncte de acces, simetric dispuse, tipice familiilor nobiliare. Mai pot fi întâlnite de asemenea ºi lacuri ºi exemplare de stejar piramidal, chiparos de baltã, coniferul oriental, arborele de plutã, eucaliptul. Arborii ºi arbuºtii decorativi amintesc de eleganþa grãdinilor asiatice. Parcul este strãbãtut de apele Streiului, care împart rezervaþia în douã zone distincte. Prima zonã se întinde pe terasa superioarã, pânã la canalul Streiului, cu o suprafaþã mai restrânsã de 5,4 hectare ºi numeroase specii de arbori ºi arbuºti. În cea de-a doua zonã, situatã între canalul Streiului ºi râul Mureº, vegetaþia este

exoticã ºi naturalã, de luncã. Aceasta este formatã din numeroase desiºuri de nepãtruns, cu sãlcii riverane, zãvoaie de plopi albi ºi negri cu trunchiuri acoperite de iederã sau viþã urcãtoare, pâlcuri de rãºinoase ºi foioase exotice, dumbrãvi ºi poieni cu arbori solitari ºi gigantici. Toate dau acestor locuri un aspect de pãdure sãlbaticã care încet, încet se distrug ºi îºi

pierd valoarea. „La începutul secolului al XVIII-lea, pe malul stâng al Mureºului, ia fiinþã cea mai veche ºi mai valoroasã colecþie de plante lemnoase exotice ºi autohtone din România, „Arboretumul Simeria”. Aceastã rezervaþie dendrologicã are valoare de unicat pentru patrimoniul naþional. A fost creatã la începutul secolului al XVIII-lea, prin amenajarea zãvoaielor naturale din lunca Mureºului, în stil peisager, englezesc ºi romantic. Au fost aduse aici, pe la mijlocul secolului, primele specii exotice. Cel mai vechi document de atestare al parcului, din 1763, vorbeºte despre o alee plantatã cu castani, iar o lucrare din 1860 dezvãluie faptul cã a fost introdus salcâmul. Se pare cã aceasta ar fi cea mai veche experimentare a speciei în þara noastrã”, spune inginerul silvic de la Staþiunea de Cercetãri Silvice Simeria, Corina Coandã. De-a lungul timpului, parcul a aparþinut mai multor familii nobiliare de origine maghiarã (Gyulay, Kun, Fay ºi Ocskay) ºi s-a transmis pe linie femininã. În anul 1848, este menþionat ca proprietar contele Kun, când, odatã cu revoluþia au fost semnalate o serie de distrugeri ºi avarierea clãdirilor. A urmat apoi o perioadã (1870-1880) când parcul ºi clãdirile au fost refãcute dupã planuri precise. Au fost introduse numeroase specii de arbori ºi arbuºti aduºi din Extremul Orient ºi America de Nord ºi au avut loc schimburi de seminþe cu parcurile din afara graniþelor. Proprietarul care este semnalat dupã contele Kun este Fay Bela, membru

al Academiei Maghiare, care îmbogãþeºte parcul cu unele specii exotice. Dupã anul 1918, Fay Bela se stabileºte în Simeria, ca ginere ºi membru al familiei Ocskay Istvan. Bela era un artist de origine nobiliarã, cu mult simþ artistic, care a ameliorat parcul sub aspect peisagistic.

L

ocul trei în Europa

Colecþia dendrologicã a parcului avea la începutul anului 1949 peste 250 de specii de arbori, iar în prezent în parc existã 2.200 de specii diferite de plante ºi arbori exotici rari pentru aceastã zonã a Europei. Aici a avut loc studiul experimental de aclimatizare a arborelui de Segovia Gigantea, care este originar din America, dar ºi a speciilor de arbori,

pentru a-i confecþiona acestuia instrumentele muzicale. Mai mult, un astfel de instrument muzical a fost primit în dar de la acesta, de cãtre reprezentsanþii parcului, care l-au aºezat la loc de cinste, în fosta salã de bal a familie nobiliare.

U

n proces care ar putea avea finalul în iunie

De aproape 11 ani, magistraþii nu pot decide soarta parcului dendrologic de la Simeria, cerut în instanþã de foºtii proprietari, dar revendicat cu tãrie ºi de Regia Naþionalã a Pãdurilor. În 2001, familia ultimului proprietar, desecendenþi ai familiei Ocskay, au iniþiat în instanþã o acþiune privind retrocedarea parcului. „Iniþial au câºtigat, dar noi am fãcut recurs. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a decis rejudecarea cauzei. Dupã rejudecare, noi am avut câºtig de cauzã, însã foºtii proprietari au fãcut recurs”, a declarat Coandã. Astfel, în aceastã lunã, în 27 martie, dupã un an de asteptãri, reprezentanþii arboretumului din Simeria sprau sã primeascã verdictul. Însã, nici de aceastã datã magistraþii Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie nu au oprit agonia ºi au amânat cauza pentru data de 5 iunie.

P

entru cã nu sunt proprietari, nu pot obþine fon-

duri

Odatã cu apariþia revendicãrii din instanþã, Institutul de Cercetãri Silvice s-a rezumat la cheltuieli minime pentru arboretum. Nici vorbã sã se poatã investi pentru amenajãri speciale, care sã atragã publicul în parc. „A existat cândva o mini-grãdinã zoologicã, dar nu mai

arbuºti ºi plante exotice, pentru înfrumuseþarea parcurilor urbane din România ºi din întreaga lume, staþiunea ºi parcul dendrologic de la Simeria bucurându-se de recunoaºtere pe plan mondial în domeniul silviculturii. Conform Enciclopediei Britanice, parcul dendrologic de la Simeria ocupã locul al treilea ca frumuseþe ºi numãr de specii de arbori în Europa ºi poziþia a 11-a pe plan mondial.

agnoliul cu flori galbene a murit odatã cu cel care l-a adus la Simeria

M

În urmã cu câþiva ani, reprezentanþii parcului din Simeria au primit în dar, din partea unui olandez, câþiva puieþi de magnolii cu floare galbenã. „A fost o întâmplare foarte ciudatã. Aceastã magnolie

seamãnã izbitor de bine cu portocala). Între speciile foarte rare se numãrã, gincobiloba, arborele de lalele, care s-au aclimatizat foarte bine încât se regenereazã natural. Cei mai bãtrâni arbori din parc sunt stejarii, a cãror vârstã depãºeºte 300 de ani.

aie din bambusul de la Simeria, pentru maestrul Gheorghe Zamfir

N

Bambusul este o altã specie care s-a „obiºnuit” atât de bine cu clima Simeriei, încât a ajuns sã „invadeze” parcul. „Suntem nevoiþi ca în fiecare an sã tãiem din el ºi îl vindem, pe post de araci, pentru 50 de bani metrul. În urmã cu 40 – 50 de ani, când aceastã specie a ajuns în parc, trebuia acoperit în fiecare iarnã. Astfel, dacã atunci trebuia protejat, acum trebuie sã-l tãiam”, precizeazã inginerul Coandã. Inginerul mai povesteºte cã „fãurarul” naielor lui Gheorghe Zamfir a „recoltat” bambus din parcul din Simeria

îndeplinea condiþiile legale. A apãrut ideea unui spaþiu de joacã pentru copii ºi a unei cafenele, dar nimeni nu poate face nimic pentru cã oricând sã fie retrocedat. A mai existat ºi o tentativã de accesare a unor fonduri europene pentru refacerea gardului. Nici nu s-a ajuns la faza de evaluare a costurilor pentru împrejmuirea celor aproximativ 70 de hectare de arboretum, pentru cã întregul spaþiu este în litigiu”, a conchis Inginerul silvic Corina Coandã. Pe parcursul unui an, un numãr relativ mic de turiºti, aproximativ 15.000, viziteazã unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii din România pentru a pãtrunde parcã într-o altã dimensiune, în care linistea te invadeazã ºi stresul dispare. Aceasta, în condiþiile în care Castelul Corvinilor are cam de opt ori mai mulþi vizitatori, anual. Taxa de intrare în parc este, ºi acum, de doar un leu pentru copii ºi doi lei pentru aduþi. Cãtãlina POPA POPA

Cronica Simeriei |Luni, 1 aprilie 2012

6 Reportaj unt puþini cei care nu au auzit de Parcul Dendrologic din S Simeria, aflat odatã în proprietatea familiei nobiliare Ocskay. Din pãcate, mult mai puþini au avut ocazia sã-l viziteze cel puþin o datã ºi sã-ºi dea seama ce mult ar fi avut de pierdut dacã ar fi continuat sã-l excludã din programul pentru timpul liber. Pe parcursul timpului, arboretumul din Simeria a trecut prin nenumãrate dificultãþi, cauzate de inundaþii, zãpezi, furtuni, secete, geruri aspre ºi nu în ultimul rând poluarea industrialã. Pe lângã toate aceste vitregii, omul are un rol esenþial la distrugerea parcului. Mormanele de sticle de plastic ºi gunoaiele, aduse de râul Strei, nu sunt adunate, prezenþa lor pe malul heleºteelor din parc dã o notã „mirificã” peisajului. Conducerea parcului se plânge de insuficienþa fondurilor, fapt care face imposibilã angajarea de personal pentru curãþenie. Din anul 1949, dupã naþionalizare, parcul a intrat în administraþia Ocolului Silvic Simeria. În anul 1954, a fost înfiinþatã Staþiunea de Cercetãri ºi Experimentãri Forestiere Simeria, care ulterior a preluat, ca bazã materialã, Parcul Dendrologic. La propunerea Comisiei Monumentelor Naturii, Parcul Dendrologic este ocrotit de lege ºi primeºte numele de monument al naturii, în anul 1954. Colecþia dendrologicã a parcului, moºtenitã de la vechii proprietari, se ridica la peste 250 de arbori ºi arbuºti, în prezent existând peste 2.200. Ansamblul peisager, stilul arhitectural ºi valoarea datã de vechimea ºi mãreþia colecþiei de arbori demonstreazã o veche ºi constantã preocupare a foºtilor proprietari pentru arhitectura peisagerã ºi introducerea unor specii exotice rare. Înfiinþatã în 1954, în incinta parcului dendrologic, Staþiunea de Cercetãri ºi Experimentãri Forestiere Simeria a declanºat ample acþiuni de conservare, ameliorare ºi dezvoltare, ce vizeazã în principal menþinerea ºi ameliorarea peisajelor, îmbogãþirea colecþiei, realizarea unei

Reportaj 7

PARCUL DENDROLOGIC DIN SIMERIA, unul dintre cele mai frumoase monumente ale naturii din lume, îºi aºteaptã verdictul

ne-a fost adusã de un domn din Olanda care ne vizita de multe ori, ni le-a fãcut cadou ºi câþiva ani le-a mers foarte bine. Însã, în anul în care acesta a murit, toate magnoliile s-au uscat”, povesteºte Corina Coandã. În parcul dendrologic sunt 14 specii de magnoliu, unul dintre cei mai „falnici”, mãsoarã un metru , în diametru, ºi are o înãlþime de aprovimativ 26 de metri. Unul dintre arborii de „valoare” ai parcului este cedrul atlantic, care deºi nu rezistã în condiþii de frig, a reuºit sã se obiºnuiascã cu clima de aici. Dintre speciile care „au rãsirit” în parc se numãrã castanul indian, castanul indian cu floare galbenã, poncirus trifoliata (popular dragonul zburãtor, o denumire datã de forma pe care acest arbore o are, o specie care face fructe comestibile ce

plantaþii pilot cu specii exotice de interes forestier, amplificarea lucrãrilor de aclimatizare ºi selecþie ºi, nu în ultimul rând, crearea unei puternice baze materiale de multiplicare a speciilor forestiere ºi ornamentale, valoroase atât pentru nevoile proprii ale parcului dendrologic sau a altor parcuri ºi grãdini botanice, dar ºi pentru extinderea ºi dezvoltarea spaþiilor verzi din centrele urbane.

R

aritãþi pe suprafaþã mare

Parcul se întinde pe o suprafaþã de 70 de hectare ºi are un relief variat, cu lacuri ºi izvoare, poieni ºi alei ºerpuitoare. La intrarea în parc pot fi admiraþi stejarii piramidali ºi reºedinþa fostei familii nobiliare, cu falnicele sale coloane toscane. Existã aici douã puncte de acces, simetric dispuse, tipice familiilor nobiliare. Mai pot fi întâlnite de asemenea ºi lacuri ºi exemplare de stejar piramidal, chiparos de baltã, coniferul oriental, arborele de plutã, eucaliptul. Arborii ºi arbuºtii decorativi amintesc de eleganþa grãdinilor asiatice. Parcul este strãbãtut de apele Streiului, care împart rezervaþia în douã zone distincte. Prima zonã se întinde pe terasa superioarã, pânã la canalul Streiului, cu o suprafaþã mai restrânsã de 5,4 hectare ºi numeroase specii de arbori ºi arbuºti. În cea de-a doua zonã, situatã între canalul Streiului ºi râul Mureº, vegetaþia este

exoticã ºi naturalã, de luncã. Aceasta este formatã din numeroase desiºuri de nepãtruns, cu sãlcii riverane, zãvoaie de plopi albi ºi negri cu trunchiuri acoperite de iederã sau viþã urcãtoare, pâlcuri de rãºinoase ºi foioase exotice, dumbrãvi ºi poieni cu arbori solitari ºi gigantici. Toate dau acestor locuri un aspect de pãdure sãlbaticã care încet, încet se distrug ºi îºi

pierd valoarea. „La începutul secolului al XVIII-lea, pe malul stâng al Mureºului, ia fiinþã cea mai veche ºi mai valoroasã colecþie de plante lemnoase exotice ºi autohtone din România, „Arboretumul Simeria”. Aceastã rezervaþie dendrologicã are valoare de unicat pentru patrimoniul naþional. A fost creatã la începutul secolului al XVIII-lea, prin amenajarea zãvoaielor naturale din lunca Mureºului, în stil peisager, englezesc ºi romantic. Au fost aduse aici, pe la mijlocul secolului, primele specii exotice. Cel mai vechi document de atestare al parcului, din 1763, vorbeºte despre o alee plantatã cu castani, iar o lucrare din 1860 dezvãluie faptul cã a fost introdus salcâmul. Se pare cã aceasta ar fi cea mai veche experimentare a speciei în þara noastrã”, spune inginerul silvic de la Staþiunea de Cercetãri Silvice Simeria, Corina Coandã. De-a lungul timpului, parcul a aparþinut mai multor familii nobiliare de origine maghiarã (Gyulay, Kun, Fay ºi Ocskay) ºi s-a transmis pe linie femininã. În anul 1848, este menþionat ca proprietar contele Kun, când, odatã cu revoluþia au fost semnalate o serie de distrugeri ºi avarierea clãdirilor. A urmat apoi o perioadã (1870-1880) când parcul ºi clãdirile au fost refãcute dupã planuri precise. Au fost introduse numeroase specii de arbori ºi arbuºti aduºi din Extremul Orient ºi America de Nord ºi au avut loc schimburi de seminþe cu parcurile din afara graniþelor. Proprietarul care este semnalat dupã contele Kun este Fay Bela, membru

al Academiei Maghiare, care îmbogãþeºte parcul cu unele specii exotice. Dupã anul 1918, Fay Bela se stabileºte în Simeria, ca ginere ºi membru al familiei Ocskay Istvan. Bela era un artist de origine nobiliarã, cu mult simþ artistic, care a ameliorat parcul sub aspect peisagistic.

L

ocul trei în Europa

Colecþia dendrologicã a parcului avea la începutul anului 1949 peste 250 de specii de arbori, iar în prezent în parc existã 2.200 de specii diferite de plante ºi arbori exotici rari pentru aceastã zonã a Europei. Aici a avut loc studiul experimental de aclimatizare a arborelui de Segovia Gigantea, care este originar din America, dar ºi a speciilor de arbori,

pentru a-i confecþiona acestuia instrumentele muzicale. Mai mult, un astfel de instrument muzical a fost primit în dar de la acesta, de cãtre reprezentsanþii parcului, care l-au aºezat la loc de cinste, în fosta salã de bal a familie nobiliare.

U

n proces care ar putea avea finalul în iunie

De aproape 11 ani, magistraþii nu pot decide soarta parcului dendrologic de la Simeria, cerut în instanþã de foºtii proprietari, dar revendicat cu tãrie ºi de Regia Naþionalã a Pãdurilor. În 2001, familia ultimului proprietar, desecendenþi ai familiei Ocskay, au iniþiat în instanþã o acþiune privind retrocedarea parcului. „Iniþial au câºtigat, dar noi am fãcut recurs. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a decis rejudecarea cauzei. Dupã rejudecare, noi am avut câºtig de cauzã, însã foºtii proprietari au fãcut recurs”, a declarat Coandã. Astfel, în aceastã lunã, în 27 martie, dupã un an de asteptãri, reprezentanþii arboretumului din Simeria sprau sã primeascã verdictul. Însã, nici de aceastã datã magistraþii Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie nu au oprit agonia ºi au amânat cauza pentru data de 5 iunie.

P

entru cã nu sunt proprietari, nu pot obþine fon-

duri

Odatã cu apariþia revendicãrii din instanþã, Institutul de Cercetãri Silvice s-a rezumat la cheltuieli minime pentru arboretum. Nici vorbã sã se poatã investi pentru amenajãri speciale, care sã atragã publicul în parc. „A existat cândva o mini-grãdinã zoologicã, dar nu mai

arbuºti ºi plante exotice, pentru înfrumuseþarea parcurilor urbane din România ºi din întreaga lume, staþiunea ºi parcul dendrologic de la Simeria bucurându-se de recunoaºtere pe plan mondial în domeniul silviculturii. Conform Enciclopediei Britanice, parcul dendrologic de la Simeria ocupã locul al treilea ca frumuseþe ºi numãr de specii de arbori în Europa ºi poziþia a 11-a pe plan mondial.

agnoliul cu flori galbene a murit odatã cu cel care l-a adus la Simeria

M

În urmã cu câþiva ani, reprezentanþii parcului din Simeria au primit în dar, din partea unui olandez, câþiva puieþi de magnolii cu floare galbenã. „A fost o întâmplare foarte ciudatã. Aceastã magnolie

seamãnã izbitor de bine cu portocala). Între speciile foarte rare se numãrã, gincobiloba, arborele de lalele, care s-au aclimatizat foarte bine încât se regenereazã natural. Cei mai bãtrâni arbori din parc sunt stejarii, a cãror vârstã depãºeºte 300 de ani.

aie din bambusul de la Simeria, pentru maestrul Gheorghe Zamfir

N

Bambusul este o altã specie care s-a „obiºnuit” atât de bine cu clima Simeriei, încât a ajuns sã „invadeze” parcul. „Suntem nevoiþi ca în fiecare an sã tãiem din el ºi îl vindem, pe post de araci, pentru 50 de bani metrul. În urmã cu 40 – 50 de ani, când aceastã specie a ajuns în parc, trebuia acoperit în fiecare iarnã. Astfel, dacã atunci trebuia protejat, acum trebuie sã-l tãiam”, precizeazã inginerul Coandã. Inginerul mai povesteºte cã „fãurarul” naielor lui Gheorghe Zamfir a „recoltat” bambus din parcul din Simeria

îndeplinea condiþiile legale. A apãrut ideea unui spaþiu de joacã pentru copii ºi a unei cafenele, dar nimeni nu poate face nimic pentru cã oricând sã fie retrocedat. A mai existat ºi o tentativã de accesare a unor fonduri europene pentru refacerea gardului. Nici nu s-a ajuns la faza de evaluare a costurilor pentru împrejmuirea celor aproximativ 70 de hectare de arboretum, pentru cã întregul spaþiu este în litigiu”, a conchis Inginerul silvic Corina Coandã. Pe parcursul unui an, un numãr relativ mic de turiºti, aproximativ 15.000, viziteazã unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii din România pentru a pãtrunde parcã într-o altã dimensiune, în care linistea te invadeazã ºi stresul dispare. Aceasta, în condiþiile în care Castelul Corvinilor are cam de opt ori mai mulþi vizitatori, anual. Taxa de intrare în parc este, ºi acum, de doar un leu pentru copii ºi doi lei pentru aduþi. Cãtãlina POPA POPA

Cronica Simeriei |Luni, 1 aprilie 2012

8 Actualitate

Unul da, altul ba.

Primarul Simeriei rãspunde pe sãrite contribuabilor rimarul din Simeria rãspunde doar secvenþial la întrebãrile sau interpelãrile adresate de cetãþeni pe site-ul .

P

Nu existã nici un dubiu. Primarul cunoaºte bine acest portal un de oamenii pot sã-ºi spunã, în mod liber, pãrerea. A ºi rãspuns la unele dintre doleanþele localnicilor din oraºul pe care-l pãstoreºte. Atunci când a avut chef, probabil. El sau subalternii lui. Peste unele a sãrit, încã, cu o graþie demnã de o cauzã mai bunã, chiar dacã unele opinii erau mai mult decât pertinente ºi chiar de interes edilitar. De exemplu, prin august anul trecut, o femeie din Simeria îl întreba pe primar dacã poate sã-ºi înfrumuseþeze strada pe care locuieºte. „Buna ziua,D-le Primar, am si eu o intrebare:Locuiesc pe

strada Petru Maior nr.8B si as dori sa stiu daca am voie sa plachez cu dale nu foarte inalte, trotuarul din fata casei mele, iar pe marginea lui ,inspre sosea,sa plantez tuya pitica sau gardulet viu etc.,deoarece imi stropesc masinile partea de jos a casei cand ploua.Multumesc”.

olnavii nu vor fi daþi afarã din spital, dar trebuie sã fie internaþi atât cât este necesar, nu sã stea douã sãptãmâni cu o amigdalitã simplã, a declarat, joi, ministrul Sãnãtãþii, Ritli Ladislau, la conferinþa Mediafax Talks about Health Reform.

B

Ei bine, femeia nu ºtie nici acum dacã poate sau nu sã facã acele lucrãri, chiar dacã nu implica cu absolut nimic autorizaþia localã financiar vorbind. În martie 2011, adicã acum un an, un altul avea o altã problemã: „Buna ziua. Vine primavara, prin Simeria, pe langa borduri, PRAF LA GREU.Oare se mai ocupa cineva cu maturarea strazilor sau mai exista cineva care sa faca acest serviciu??? Te plimbi pe trotuar, trece o masina la o distanta mai mica de tine si inhalezi praf la greu. Exemplu: 1 Decembrie. Astept un raspuns. Va multumesc”. Cu ce s-a ales omul? Ei bine, doar cu praful de pe strãzi. ªi la fel ca el mai aºteaptã încã rãspuns un alt bãrbat, dintr-un sat aparþinãtor. Iatã ce scria acum mai bine de un an: „D-le primar, sunt un locuitor al satului Saulesti,sat care cotizeaza la impozitele si

taxele adunate de primaria Simeria si nu cred ca aveti prea multi restanti asa cum probabil se intampla cu cetatenii urbani.Deci daca noi ne facem datoria de contribuabili , dvs. de ce nu va faceti datoria de administratori? Ati fost in ultimii ani in satul asta? Majoritatea cetatenilor lucreaza la Deva pt ca in Simeria nu au unde, si trebuie sa treaca in fiecare zi pe sub podul ala nenorocit unde apa are o adancime de jumatate de metru.Cei de de la balastiera stiu doar sa exploateze drumul dar nu il repara niciodata. Drumul inspre Simeria parca ar fi fost bombardat. Utilajele de curatat drumul se opresc la iesirea din Simeria (decantoare) si lasa zapada in bataie de joc in mijlocul drumului dupa care fac cale intoarsa. Ocolul prin Simeria

pentru a ajunge la sosea presupune foarte mult carburant consumat pe luna si distrugerea masinilor cu care ne deplasam deoarece transport in comun nu exista. o sa spuneti probabil ca ati facut ceva pt comunitatea asta bagand apa...si unde o deversam? canalizare nu exista. De

ce lasati agentii economici si persoanele fizice sa deverseze gunoaiele pe campurile noastre? am facut nenumarate apeluri la 112 si primarie cu privire la masini care aruncau gunoiul pe campul de la balta, odata chiar am asteptat sa vad ce se intampla , dar nu a venit nimeni. OARE PE DVS CA CETATEAN NU VA DERANJEAZA SA LOCUITI INTR-O COMUNITATE MIZERA SI SUBDEZVOLTATA? DEGEABA VA FACETI BANI IN TIMPUL MANDATULUI , O SA RAMANETI TOT AICI IN ORASUL ASTA,INCONJURAT DE GUNOAIE , CAINI VAGABONTI SI OAMENI SARACI,O SA VINA ALTUL CARE LA RANDUL LUI O SA FIE PREOCUPAT DOAR DE PROPRIA BUNASTARE SI UITE ASA O SA LOCUITI TOATA VIATA INTR-O COMU-

NITATE SUBDEZVOLTATA. ASTA DACA NU VA HOTARATI CA AR FI TIMPUL SA FACETI CEVA SI IN DIRECTIA ASTA.VA MULTUMESC”. Chiar aºa, domnul primar. Pe ce criterii vã alegeþi doleanþele la care daþi pânã la urmã un rãspuns?! Clara POPESCU

Ritli: Bolnavii nu vor fi daþi afarã din spital, dar trebuie sã fie internaþi atât cât este necesar “Trebuie sã þinem bolnavii atât cât este necesar, nu dãm afarã pe nimeni din spital, toatã lumea va rãmâne în spital atât cât trebuie. Nu trebuie sã

stai douã sãptãmâni cu o amigdalitã simplã sau dupã o intervenþie simplã sã stai trei zile. Vom cere pãrerea unor experþi pentru aceste lucruri”, a spus ministrul Sãnãtãþii. Ritli Ladislau a subliniat cã orice om are dreptul la pachetul de bazã, iar sistemul public de sãnãtate garanteazã gratuitate pentru urgenþã, bolile infecþioase, naºtere ºi lãuzie. “Oricine are dreptul la pachetul de bazã. Acesta cuprinde ºi garanteazã sistemul public de sãnãtate, urgenþele, bolile infecþioase, naºterea ºi lãuzia. Am umblat la spitalizãri. Acestea sunt extrem de costisitoare, extrem de scumpe”, a mai spus Ritli Ladislau. Ministrul Sãnãtãþii a precizat cã deocamdatã nu se ºtie cum va arãta pachetul de servicii de bazã, dar toate sistemele încearcã reducerea listelor de aºteptare. “Nu ºtiu cum o sã arate pachetul

final de bazã, dar toate sistemele de sãnãtate încearcã sã reducã la minimum listele de aºteptare. Sunt inevitabile în anumite circumstanþe. Nu este simpatic ºi nu este agreat de niciun sistem de sãnãtate”, a mai spus Ritli Ladislau. Întrebat ce s-a întâmplat cu spitalele care au fost închise în mandatul fostului ministru, Ritli Ladislau a spus cã banii economisiþi prin reorganizarea lor au rãmas în sistem. “Pe lista de spitale au fost 67 de unitãþi care nu aveau voie sã încheie contracte cu Casa de Asigurãri. La cele care s-au desfiinþat, personalul a fost distribuit în altã parte, iar bunurile au fost transferate la alte spitale. Acea sumã care s-a economisit a rãmas în sistem. A fost orientatã spre ambulatoriu de specialitate, spre sistemul de spitalizare de zi”, a spus Ritli Ladislau.

Actualitate 9

Directorul general de la REVA,

un “bagabont” importat din Valea Jiului irectorul de la REVA Simeria, Nicolae Petroi, se comportã cã un “bagabont”. Ipochimenul îi ameninþã pe toþi subordonaþii sãi, care nu îi împãrtãºesc gândurile politice, cã îi dã afarã ºi îi lasã fãrã locul de muncã.

D

Nicolae Petroi, nimeni altul decât actualul director general al REVA Simeria, are un trecut extrem de controversat, numele sãu fiind în strânsã legãturã cu Valea Jiului. Petroi a fost în mandatul trecut consilier local din partea PNL la Vulcan, s-a visat chiar ºi primar, a fost director Edil Therma Vulcan, dar ºi al Sucursalei Electrocentrale (SE) Paroºeni. Toate poziþiile pe care le-a ocupat au fost doar datoritã relaþiilor politice ºi mai puþin

abilitãþilor manageriale. În perioada când Petroi conducea societatea de gospodãrie, SC

Suntem alãturi de problemele voastre ºi vã punem la dispoziþie paginile publicaþiei. Pentru orice reclamaþii, sesizãri, ºi da, chiar ºi gânduri bune ne puteþi contacta la adresa de e-mail

cronicasimeriei@gmail.com sau pe facebook la http://www.facebook.com/CronicaSimeriei Ministrul Sãnãtãþii a þinut sã precizeze cã este surprins de faptul cã nu a fost agreatã ideea organizãrii unor centre multifuncþionale. “Sunt foarte surprins cã nu au fost agreate centrele multifuncþionale. Acestea pot înlocui aproape în întregime un spital. Diferenþa este cã se oferã îngrijiri medicale populaþiei din mediul rural foarte aproape de domicilul acestora. Centrul multifunþional are specialiºti, are paturi de zi, iar pacienþii pot fi supravegheaþi 24 de ore din 24. În plus, existã laborator ºi radiologie. Nu este însã spitalizare ºi nu este persoanã juridicã”, a explicat Ritli Ladislau. La conferinþa Mediafax Talks about Health Reform au vorbit despre noul concept de organizare a spitalelor ºi sistemul asigurãrilor, propuse în proiectul legii sãnãtãþii, ministrul Sãnãtãþii, Ritli Ladislau, preºedintele Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, Lucian Duþã ºi secretarul de stat Vasile Cepoi, precum ºi reprezentanþi ai pacienþilor, ai companiilor private de asigurãri ºi ai producãtorilor de medicamente. Gabriela RIZEA

AlmaServ S.A a fost un adevãrat scandal generat de metodele barbare care se

foloseau pentru exterminarea maidanezii. Zeci de cadavre de animale au putrezit la groapa de gunoi a oraºului. În perioada în care a fost manager de “succesuri” Nicolae Petroi a fost acuzat de o parte a foºtilor consilieri ca ar fi contribuit la îngroparea firmei în datorii. De asemenea, Petroi a fost acuzat de consilieri ºi de folosirea fãrã drept a unor sume de bani care nu aparþineau societãþii, ci Consiliului Local Municipal Vulcan. Mai apoi, pe vremea când era director general al Sucursalei Electrocentrale (SE) Paroºeni, Nicolae Petroi, a încasat, timp de mai multe luni indemnizaþie ºi în calitate de membru în AGA la una dintre societãþile beneficiare de energie termicã furnizatã de termocentrala pe care o conduce. SC Edil Therma SA, firmã aflatã în subordinea Consiliului Local Vulcan ºi unul dintre principalii datorni-

ci la SE Paroºeni era un fel de vacã de muls pentru Petroi. Petroi încasa lunã de lunã o indemnizaþie de 10% din retribuþia directorului firmei de interes local din subordinea CL Vulcan. Dupa ce i s-a atras atenþia asupra incompatibilitãþii dintre cele doua funcþii – cea de director general al termocentralei ºi cea de membru în AGA – Nicolae Petroi a decis, în cele din urma, sã iasã din AGA. Dar ziua de 13 aprilie 2009 cu siguranþã nu va fi uitatã de actualul director general de la REVA. De ce? Pentru cã Nicolae Petroi a accidentat grav, pe trecerea de pietoni, un bãrbat de 36 de ani. Sunt doar câteva secvenþe din viaþa directorului general al REVA. Simerienii poate nu-l cunosc pe directorul general Nicolae Petroi, dar le promitem sã îi þinem la curent ºi vom avea grijã sã-l facem cunoscut. Clara POPESCU

Vivi-Sugativã, te amendeazã gaºca pentru mizeria din oraº! ivi- Sugativã, e unul dintre bãieþii V deºtepþi de la Simeria. Deja v-am familiarizat cu el. Vivi-Sugativã se ocupã de tot ce vrea gaºca JuraZdrîncu-Bozdog. De curãþenia de prin oraº, de sãpat, de clubul sportiv, de câini, de reparaþii la grãdiniþe, sãli de sport ºamd... Bineînþeles de bugetul gãºtii! E un tip policalificat. Dar sã revenim la ale noastre. Fiþuica lui Jura ne informeazã pe ultima paginã cã, cicã, a început curãþenia de primãvarã! În parantezã fie spus, aºtia de la fiþuicã or fi un fel de Mama Omida ºi deja ºtiu cã vor zbura cu fulgi cu tot toatã gaºca din primãrie dupã 10 iunie....

Deci, Jura, ne ameninþã pe noi, simerienii cã ne amendeazã dacã nu ne facem curãþenie în faþa locuinþelor. Pãi, bã, Jura, da cu banii noºtri ce faci? Nu îi dai tu lui Vivi- Sugativã sã facã curãþenie? Atunci, nu ar trebui sã-l amendezi pe el pentru cã nu îºi face treaba! Noi, dacã nu ai observat, ne-am fãcut curãþenie, dar în imaginile urmãtoare îþi arãtãm anumite locuri din Simeria, ºi poate îi spui matale lu Vivi-sugativã sã nu îºi mai batã joc de banul public. Aviz ºi pentru gaºca Jura-ZdrîncuBozdog! Andr ei DUMITRU