3. Tipul de așezare - geografic/morfologic/perceptiv

3. TIPUL DE AȘEZARE

Geografic

Criț (Deutschkreutz) este un sat pitoresc nu departe de șosea, într-o zona colinară a județului Brașov.La 31 de km de Sighișoara și la 10 km sud de Saschiz, satul aparține de comuna Bunești . Duncolo de Crit, la capatul drumului lung de 7 km se afla un alt sat atragator Mesendorf (Meschendorf).

Comuna Buneşti este aşezată în SE Transilvaniei, în podişul Târnavelor la o altitudine de 496 m, având coordonatele geografice 46 grade şi 5 minute latitudine nordică şi 24 grade şi 57 minute longitudine estică, la poalele culmilor de cumpănă între două bazine hidrografice: bazinul Oltului în partea de SV, respectiv bazinul Târnavei Mari în partea de SE. Este cea mai nordică comună a judeţului Braşov, la graniţa cu judeţul Mureş, fiind străbătută de drumul european E 60, care uneşte cele două centre de judeţ, respectiv Braşov şi Târgu Mureş.

Satul este situat într-o zonă colinară,care face trecerea spre zona de podiș, teren care se pretează pentru creşterea animalelor; dealtfel aceasta fiind şi ocupaţia de bază a locuitorilor comunei. Pe zonele mici de şes se practică şi agricultură tradiţională, cultivându-se cereale şi prăşitoare.

Sub aspect turistic, Crițul dispune de ansamblul rural, biserica fortificată și fântâna din incinta acesteia, obiective- monument istoric, precum și un sit arheologic roman. Posibilitățile de cazare sunt destul de variate și includ diverse pensiuni, însă există și localnici primitori care iți pot fi o gazdă peste noapte. Și în ciuda faptului ca sunt puține mijloacele de transport între orașele Sighișoara și Rupea, acest sat abundă de turiști în aproape toată perioada anului.

JUDEȚUL BRAȘOV

Criț

COMUNA BUNEȘTI

Morfologic/Perceptiv

Urmărind cursul celor trei drumuri (inițial 4) care converg într-o piață centrală și o insulă formată între acestea, casele s-au dezvoltat ordonat de-a lungul acestora, oferind o imagine compactă și unitară. Singurele exceptii le repezintă o dată insula centrală unde parcelele și casele au apărut aleatoriu, raportându-se fiecare la un anumit element precum o uliță secundară sau pârâul ce strabate satul, iar mai apoi cele cateva case răsfirate aflate în jurul bisericii fortificate.

Vatra satului alungindu-se de o parte si de alta a drumurilor, face ca toata imaginea sa conducă la un aspect radial însă hotarele satului sunt cu mult mai mari, acestea fiind datorate caracterului preponderent agricol dar și a creșterii animalelor (pe vremuri existau zone diferite pentru pășunatul vitelor, a porcilor sau a oilor.)

Analizând percepția satului ținând cont de elementele cadrului natural, putem spune în primul rând ca drumul principal s-a dezvoltat de-a lungul pârâului, fiind în strânsă legătură cu acesta în special pe unul din drumuri în care acesta curge prin mijlocul lui.

Nelipsite iarăși sunt prezențele colinelor acentuate de cele două biserici și de cimitirul vechi. Deși ca raport, valoare și atitudine arhitecturală, biserica ortodoxă și cea evanghelică nu pot fi comparate, acestea ocupă poziții strategice, ușor reperabile, sub supravegherea cărora se îndinde satul. Totuși, colina bisericii fortificare este cea care domină satul, continuând și mai impunător cu cimitirul.

Vazute din turnul bisericii, o zonă atipică parcelelor ordonate la stradă o constituie un grup de terenuri aflate în zona centrală și care dețin o formă îngustă și foarte lungă, lucru ce formeaza o imagine complet particulară.

4. TIPUL REȚELELOR STRADALE

Pentru stabilirea și definirea tipului rețelelor stradale existente în cadrul satului, amintim în primă fază căile principale de aces și legăturile cu alte sate, care de altfel sunt destul de limitate. Retras de la drumul național 13 (sau E60), intrarea în sat se face pe un drum județean care mai apoi continuă și face legătura cu satul Meșendorf. Restul infrastructurii este constituit din drumuri forestiere care de asemenea unesc Criț-ul cu satele învecinate.

De la drumul național până la intrarea efectivă în sat, accedem pe un drum asfaltat, după care toată infrastructura satului este realizată din drumuri din pamânt bătătorit si acoperit pe alocuri cu pietriș. În unele zone, acolo unde există trotuare, acestea au fost tratate și refăcute după practicile tradiționale, din pietre de râu, de proveniență locală, batute în pământ însă există și zone în care primăria a ”modernizat” rețeaua stradală a satului prin pavarea cu biscuiți industriali.

Parcurgând drumurile Crițului, putem distinge șase categorii de profile, adaptate fiecare la relief sau la modul de dezvoltare a așezarii.

Astfel, primul tip este caracteristic pentru strada principală a satului, fiind totodată reprezentativ pentru profilele de stradă ale satelor săsești. Cu o deschidere foarte largă, fiecare casă, de o parte și de alta, este retasă de la stradă, depășeșind destul de des 20 m și lasând astfel o zona verde, publică în care pe alocuri mai întâlnim câte un pom, o fântână sau o adăpătoare. Partea carosabilă are dimensiuni corect proporționate, în schimb pietonii sunt nevoiți să meargă pe marginea acesteia, neavând un spațiu amenajat.