Sapte Seri 1000

revistă de cultură urbană #1000/19.10.2018

www.sapteseri.ro

RO M Â NIA 1 0 0

Lumea lui

Lari Giorgescu

07 Agenda

17 tv

58 interviu

60 nutriție

BILUNAR sapteseri.ro

#1000

Revistă de cultură urbană

19 octombrie 2018

ANUL XX Str. Popa Petre 5, etaj 1, sector 2, București, 021.250.10.53 www.sapteseri.ro Editorial & Art Redactor-șef: Cristian Niculae cristian.niculae@sapteseri.ro Redactor-șef adjunct: Ioana Sabo ioana.sabo@sapteseri.ro Art Director: Marius Weber DTP: Laura Velcea Traffic Manager: Mădălina Mardare madalina.mardare@sapteseri.ro Web editor: Iris Sirghie iris.sirghie@sapteseri.ro

p.

43

DECO Cum decorezi un spațiu cu elemente tradiționale românești

Nutriţie

p.7 Agendă

Ce să nu ratezi și pe unde trebuie să fii în oraș

Mămăliga, simbol național

p.32 muzeul de fotografie

O iniţiativă Alex Gâlmeanu

ECHIPA de VÂNZĂRI: Advertising Director: Carmen Iordan – 0724568586 carmen.iordan@sapteseri.ro Director Operaţional: Ion Valentin Dumitru – 0728112778 ionut.dumitru@sapteseri.ro Revista Șapte Seri este editată de Șapte Nopţi SRL

p.58 interviu

Bogdan Murgescu: România – ce a fost, unde suntem și la ce să ne așteptăm

p.63 relaţii

p.

Redacţia nu își asumă responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicitare și pentru modificările de programe survenite ulterior. Materialele marcate cu „Advertorial” sau cu litera „P” reprezintă publicitate.

Tipar: Infopress Group SA

100 de ani de dragoste

p.

39

Beauty

Publicaţie auditată

Trendurile de beauty se repetă?

Ne găsiţi și aici:

fb.com/7seri sapteseri.ro issuu.com/SapteSeri instagram.com/ SapteSeri

p.

47

Auto

O sută de ani cu mașini românești

travel Cronicari Digitali sau cum s-a transformat patrimoniul cultural în postare virală pe Instagram

p.

50

www.sapteseri.Ro | 3

[editorial]

Din dragoste pentru print

Nu cred că mediul online ne face mai tâmpiţi decât suntem deja. Și nu mă înţelegeţi greșit, îmi place online-ul, dar niciodată internetul nu va înlocui printul pentru mine. Iubesc printul! Iubesc toate formele lui, cum se simte la atingere și parfumul paginilor printate.

Recunosc, sunt puţin iritat de declaraţiile exagerate despre moartea printului. Pentru mine printul nu este mort și nici n-o să moară vreodată. Și nici pentru voi. Niciunul dintre noi nu are nevoie de mai mult timp în faţa ecranului. Avem nevoie de atingere, de lucruri pe care să le simţim, pe care să le ţinem cu grijă în mâinile noastre, tipul de suport care să ne permită să asimilăm lucrurile lent, să ne inspire, nu doar de comentarii, like-uri și certuri virtuale.

Sărbătorim ediţia cu numărul 1.000 și 20 de ani de Șapte Seri, iar odată cu ea și 100 de ani de dulce-amară Românie. Protagonistul acestui număr special este unul dintre cei mai talentaţi actori din noua generaţie, generaţia pe care ne bazăm pentru a clădi ţara pe care ne-o dorim cu toţii. Lari Giorgescu este unul dintre actorii tineri din România care deja s-au consacrat.

Totodată este exact așa cum mi-ar plăcea să fie România: plin de esenţă, cu coloană vertebrală și entuziasmant.

Nu, printul nu este mort. Pentru mine, printul întotdeauna va însemna viaţă!

Cristian Niculae, redactor-șef

OAMENII din spatele textelor & imaginilor

ioana sabo

E pasionată de creativitate, fără limite dacă se poate. Crede în energiile oamenilor și puterea conexiunilor, în puterea pe care o avem prin comunicare. Scrisul a stat ascuns mult timp, dar toţi prindem curaj la un moment dat. This part of my life... this little part, is called „Happiness”. Pag. 7

Alexandru Duţu

A terminat Filozofia. A mers la serviciu, că de muncă nu prea se putea vorbi, la Academia Caţavencu.

A plecat cu tot cu serviciu la revista Kamikaze. Mult înainte de astea a lucrat câţiva ani într-o autobază din Brăila, de unde cunoștinţele tehnice și glumele specifice. Pentru noi scrie paginile de auto. Fără bază. Pag. 47

4 | www.sapteseri.Ro

alexandru matei

Are un doctorat la Universitatea din Bucureşti și un post-doctorat în istoria TVR, concretizat în volumul „O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă” (Curtea veche, 2013). Se ocupă la Șapte Seri de rubrica de tv ca să știţi la ce să (nu) vă uitaţi la televizor. Pag. 17

camelia ȘtefĂnescu

Este medic generalist și nutriţionist. După obţinerea licenţelor în medicină și nutriţie, a făcut specializări în știinţele nutriţiei și a trecut prin formări profesionale în ţară și străinătate. Online o găsiţi și la www.stop-dieta.ro, www. shockwave-romania.ro și www. medtec.at. Pag. 60

raluca bălănică

Am 20 și ceva de ani. Spun 20 și ceva, fără vreo frică paralizantă de schimbarea iminentă a prefixului. De regulă, oamenii îmi dau cu 5 ani mai puţin, motiv pentru care îi sunt recunoscătoare tatălui meu, că i-am moștenit tenul gras. Vă invit să descoperim nuanţele de gri din viaţa asta trăită prea în alb și negru. Pag. 63

a g e n d a 1 9 o c t. - 1 n o v.

H OT STU F F Bărbaţi pe Mătăsari La 8 ani după prima ediţie a festivalului Femei pe Mătăsari, are loc ediţia de toamnă – Bărbaţi pe Mătăsari. Strada Mătăsari va deveni pentru două zile gazda pasiunilor și meșteșugurilor practicate mai degrabă de bărbaţi.

Astfel, ne vom întâlni cu mici meșteșugari, artiști și artizani, cu bărbaţi care au mici afaceri organizate cu grijă și drag faţă de oraș. Curajul de a fi vulnerabil! Încredere, bunătate, afecţiune, putere, sensibilitate, emoţie... și despre multe altele vei afla pe 20, 21 octombrie la Bărbaţi pe Mătăsari #1 – Festival Urban.

După 8 ediţii de Femei pe Mătăsari, festival urban care a schimbat percepţia asupra zonelor adiacente centrului Bucureștiului, dorim ca anul acesta să începem o nouă serie de evenimente, dedicată pasiunilor și meseriilor pe care le practică cu precădere bărbaţii. Ediţia de anul acesta dorește să fie o extindere a formatului iniţial, o ediţie de toamnă, o ediţie în care strada Mătăsari să găzduiască mici meșteșugari, artiști și artizani, afaceri conduse de bărbaţi care au înţeles orașul, care fac din acestea un loc mai frumos și mai prietenos.

Les Films de Cannes à Bucarest Ediţia a 9-a a Les Films de Cannes à Bucarest, festivalul care aduce în România cele mai importante filme ale anului, va avea loc anul acesta până pe 28 octombrie. În cei opt ani de la înfiinţare, festivalul Les Films de Cannes à Bucarest a adus publicului din România peste 100 de premiere selectate de cel mai important festival de film din lume, cel de la Cannes.

www.sapteseri.Ro | 7

Belleville Cop

Baaba este poliţist în Belleville, vibrantul și multietnicul district parizian unde, în ciuda disperării iubitei sale, și-a petrecut toată viaţa. Ea a avut nenumărate încercări de a-l face să se multe împreună cu ea, departe de Belleville și... departe de mama sa. Într-o noapte, prietenul din copilărie al lui Baaba, Roland, este împușcat chiar în faţa lui. Cu speranţa de a-l găsi pe criminal, Baaba preia funcţia lui Roland, ca ofiţer de legătură la Consulatul Francez din Miami. Din 19 octombrie, în cinema.

halloween

Deși au trecut patru decenii de când un bărbat mascat a încercat să o omoare într-o înfricoșătoare noapte de Halloween, pe Laurie Strode au neliniștit-o mereu ultimele nopţi ale lunii octombrie. Presimţirile ei se dovedesc însă a fi perfect întemeiate, deoarece coșmarul este pe cale să reînceapă odată cu confruntarea finală dintre Laurie și Michael Myers, care a fost pe urmele ei în tot acest timp, studiindu-i orice mișcare și așteptând momentul potrivit pentru a duce la bun sfârșit planul malefic. Din 19 octombrie, în cinema.

8 | www.sapteseri.Ro

A star is born

Tragica poveste de dragoste este centrată în jurul muzicianului Jackson Maine (Bradley), care o întâlneşte pe tânăra aspirantă Ally (Lady Gaga) şi se îndrăgosteşte pe loc de ea. Deşi nu mai spera să devină cântăreaţă vreodată, Ally cucereşte publicul imediat după ce Jack o convinge să urce pe scenă, la unul dintre concertele lui. Pe măsură ce cariera lui Ally ia amploare, povestea lor de dragoste se deteriorează, iar Jack se simte tot mai singur în interminabila lui luptă cu demonii interiori. Din 19 octombrie, „S-a născut o stea” aduce împreună pe marile ecrane doi dintre cei mai apreciaţi artişti ai momentului: pe actorul Bradley Cooper, nominalizat la Oscar, şi superstarul Lady Gaga, aflată la primul ei rol principal major. Totodată, producţia reprezintă debutul lui Cooper în postura de regizor.

a g e n d a 1 9 o c t. - 1 n o v.

F IL M E Smallfoot

P u p - o, m ă!

O aventură animată pentru toate vârstele, Smallfoot întoarce legenda „Bigfoot” cu susul în jos atunci când un tânăr yeti descoperă ceva ce credea că nu există: un om. Migo este hotărât să le arate semenilor săi existența dificil de sesizat a omului. Întreaga acțiune eroică îi asigură o anumită faimă în cadrul tribului. Dar misiunea extravagantă nu merge așa cum a fost planificată: descoperirea trimite comunitatea de yeti într-o alertă. Din 26 octombrie, în cinema.

Uită de flori, bomboane, cadouri scumpe sau orice efort de a cuceri persoana iubită.

Dacă ţi-a picat cu tronc, du-o de Ziua Lânii în comuna Răchiţele și pup-o, mă! Se spune că rămâne a ta pe viaţă și veţi duce un trai îmbelșugat și lipsit de griji. Asta este premisa unei comedii de situaţie în care urmărim trei ciobani deja trecuţi de vârsta însurătorii, trecând prin peripeţii nemaiîntâlnite. Din 26 octombrie, în cinema.

www.sapteseri.Ro | 9

a g e n d a 1 9 o c t. - 1 n o v.

Beție

Fete tinere, modele, cupluri proaspăt căsătorite, perechi de vârstă mijlocie, manageri bancari, directori de festivaluri, soţi și soţii înșelaţi și înșelate, în total paisprezece bărbaţi și femei de rang diferit, de vârste diferite, se destăinuie în Beţie despre lume, despre valorile noastre pierdute. Autorul piesei – fiind continuatorul mișcării Noua Dramă din Rusia și iniţiatorul mișcării artistice Oxygen – experimentează un limbaj teatral bazat pe o estetică complet nouă: deși vorbește despre realitatea crudă care ne înconjoară, totuși reintroduce poezia în teatru. Radu Afrim creează situaţii reale în care actorii își formulează dilemele proprii în starea ciudată de beţie: Cine nu se teme de moarte? Spectaolul are loc pe data de 23 și 24 octombrie la TNB. Foto: Sándor Bereczky

Maia Morgenstern și Tomi Cristin vă invită într-o lume de glamour atemporală la spectacolul AMBASADA IUBIRII

Ambasada iubirii, scrisă acum patru decenii de regretatul Iosif Naghiu, este o piesă de o tulburătoare actualitate. O ambasadă se află sub atacul unui grup de teoriști. Un ambasador misterios și familia sa, compusă din soţie și două fiice cu apetit erotic excesiv, nu se tulbură atunci când se află în situaţii limită. Ei trăiesc nonșalanţi soarta de a fi într-o „lume de glamour” atemporală. Îi preocupă mai curând lecţiile de canto decât împrejurarea de a fi ostatici și flirtează mai departe, filosofează sceptici, dar siguri că nimic nu-i poate atinge.

Ambasada iubirii (regia Marius Bodochi) e o satiră nemiloasă, ca o gheară în mânușă de catifea. „Teroriștii” ipotetici vor să fure și ei secretul „iubirii netulburate”, dar nu o pot face oricât ar încerca, pentru simplul fapt că unii s-au născut… ambasadori. O comedie despre destinul care nu poate fi schimbat.

20 octombrie - ora 19:30 - Sala „Iosif Naghiu” Teatrul Dramaturgilor Români, Calea Griviţei nr. 64-66 Biletele pot fi rezervate la 0756 021 106 sau achiziţionate pe www.bilet.ro Detalii despre programul și evenimentele TDR: www.teatruldramaturgilor.ro

Luminița, de la capătul tunelului Luminiţa, de la capătul tunelului este o comedie amară despre cinismul politic și moftangii vremurilor noastre, despre iubirea dată în schimbul carnetului de partid, despre infidelităţi validate de sondaje și despre mentalităţi corupte. Într-o lume în care contează mai mult cu ce ţi-ai mobilat casa decât cu ce ţi-ai mobilat mintea, versatul politician Virgil Neacșu își înţelege bine rolul în carnavalul manipulărilor. De-asta îi tolerează amabil pe amanţii soţiei lui, până când nevasta unuia dintre ei îi ameninţă poziţia de forţă. Și-atunci începe un joc periculos, punctat de zâmbete amare, la finalul căruia presupusa pradă devine vânător, iar sistemul se regenerează cu „oamenii noi”.

Spectacolul surprinde aceste resorturi interioare care pervertesc relaţii, comportamente, percepţii, într-o propunere scenică plină de ritm, energie, luciditate comică, făcându-ne atenţi la realitatea noastră de fiecare zi. Iar propunerea scenografului Puiu Antemir, de a invita publicul în casa familiei Neacșu, prin inspirata plasare a gradenelor în spaţiul de joc, decupează clar ideea că nu mai suntem doar spectatori, ci avem un rol important în tot ceea ce se întâmplă. Pe 21 și 28 octombrie, la TNB. 10 | www.sapteseri.Ro

Moeder (Mother) Moeder & (Mother), cu premiera în 2016, reprezintă al doilea volum al trilogiei marca Peeping Tom, care a debutat cu Vader (Father) în 2014 și se va încheia cu Kind (Child) în 2019. În Moeder, coregrafa Gabriela Carrizo abordează corpul ca pe un depozit unde sălășluiesc, se resping, se unesc o multitudine de stări și senzaţii, pe cât de intense, pe atât de vibrante. Spectacolul creează conexiuni neașteptate, la limita între suferinţă, durere, sărbătoare, între a rămâne suspendat de ceva sau cineva și de a merge mai departe. Din fluxul de amintiri individuale ale regizoarei şi ale dansatorilor – matricea piesei – va străluci o amintire universală şi colectivă, care va declanşa reflecţii tulburătoare despre sensul şi responsabilitatea de a fi femeie, mamă, părinte. Spectacolul are loc pe 26 octombrie la TNB.

a g e n d a 1 9 o c t. - 1 n o v.

SPECTACOLE „SCRISORI DE PE FRONT" la Teatrul Mic, Sala Studio

IVANOV

O producție a Teatrului Național Târgu-Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”. Nerecomandat persoanelor sub 12 ani. Piesa lui A.P. Cehov spune povestea lui Nikolai Ivanov, un moşier cu multe datorii şi înconjurat de oameni pe care nu îi înţelege. Absurdul, lipsa de sens, frământările existenţiale sunt coordonatele personajului Ivanov. Acestora li se adaugă alternanţa stărilor de fericire cu cele depresive, generate de lumea în care Ivanov se învârte – o societate plină de bârfitori, cartofori, alcoolici sau parveniţi.

Spectacolul are loc pe 22 octombrie, la TNB.

Do you love me?

La o lună de la deschiderea stagiunii 2018 - 2019 în Sala Atelier (Str. Constantin Mille, Nr. 16), Teatrul Mic invită spectatorii într-o nouă sală de spectacole, Sala Studio (Str. Gabroveni 57), situată în spaţiul efervescent al Centrului Vechi.

Aici, duminică, 21 octombrie, ora 20:00, veţi putea vedea în avanpremieră „Scrisori de pe front", în regia lui Vlad Massaci, o nouă producţie a Teatrului Mic. Scenariul se bazeză pe scrisori autentice trimise între cei de pe front și familiile lor, atât din partea românească, cât și din partea maghiară, scrisori reunite în volumul Mirelei Florian, „Scrisori de pe front", cât și pe notele de război ale Slt. Ioan R. Marinescu.

Detalii și bilete: www.teatrulmic.ro

Despre oameni și cartofi În 2012, în Sfântu Gheorghe a avut loc o tragedie. Nouă oameni au murit într-un accident de muncă. Remorca în care se aflau a fost spulberată de un tren când se întorceau de la cules de cartofi. Erau zilieri. Erau persoane de etnie romă. Incidentul, deși extrem de grav, a avut puține ecouri în mass-media.

Autoritățile locale și-au făcut datoria, ajutând familiile persoanelor decedate să-și conducă pe ultimul drum rudele. Au trecut aproape 6 ani de atunci. Regizorul Radu Afrim împreună cu echipa Teatrului „Andrei Mureșanu” readuc evenimentul în atenția opiniei publice – mai mult absente la momentul tragediei, oferindu-i șansa de a fi alături de familiile victimelor după ani buni de la producerea acesteia. Spectacolul are loc pe 21 și 22 octombrie, la TNB.

Domnișoara Iulia Tragedia clasică a lui Strindberg este povestea aristocratei Julie, care îl întâlneşte pe majordomul Jean în bucătăria conacului.

Logodnica lui Jean, Kristin, apare şi dispare repetat din cadru, până ce adoarme în bucătăria unde Jean şi Julie continuă să flirteze, nejenaţi de prezenţa ei. Când începe să se lase seara, după ziua lungă de vară, Julie îl însoțeşte pe Jean în camera acestuia şi se culcă cu el. După noaptea de amor, rolurile se schimbă: Jean este acum cel puternic, iar Julie este umilită. Jean o convinge pe Julie să fure banii tatălui ei pentru a fugi cu el în lume. În cele din urmă, îi dă lui Julie lama sa de ras şi o convinge că singurul mod de a ieşi din situaţia ei aproape imposibilă este să se sinucidă. Spectacolul are loc pe 19 și 20 octombrie, la TNB.

Un spectacol deschis, abordând mai multe stiluri artistice, despre relația dintre literatură și muzică și reinterpretarea ei în contemporaneitate. Pornește de la căutarea unor personaje celebre din literatură care au fost atât de puternice încât au pătruns în conștiința contemporană și prin muzica lui Sting, Jay Jay Johanson și Annie Lenox.

Un spectacol despre necunoscutul din noi, despre monstrul ascuns în fiecare dintre noi, despre cruzimea și singurătatea din noi, despre ce am fi în stare să facem ca să obținem ceea ce vrem, despre ființele umane și despre sufletele lor. Spectaolul are loc pe data de 25 octombrie, la TNB.

Improvizație la Alma

Venind în întâmpinarea tinerilor creatori de teatru, TNB, în parteneriat cu UNATC, vă prezintă o serie de spectacole realizate de studenți.„Improvizație la Alma este o piesă în care încerc să-l imit pe Moliere, fiind, de asemenea, o critică a unor critici. Le reproșez criticilor dogmatismul, neînțelegerea artei, refuzul lor de a înțelege teatrul. Criticii pe care-i pun în scenă în această piesă sunt niște critici militanți. Dacă răul pe care oamenii și-l fac unii altora își schimbă aparența, natura lui profundă ramâne aceeași. Am scris ca să mă întreb la rândul meu despre această problemă, despre acest mister.” Pe 28 octombrie, la TNB.

www.sapteseri.Ro | 11

a g e n d a 1 9 o c t. - 1 n o V.

Band of Creators

Sâmbătă și duminică, 27 și 28 octombrie, Band of Creators îţi dă întâlnire la Point cu 25 de designeri și noile lor colecţii de toamnă-iarnă. Edita Lupea, Larisa Dragna, Florentina Giol, Nico Carp, Framboise, Gabi Secarea, Life în Mono, Iuliana Asoltanei, Oana Manolescu, Blue Lily, Prochaine, Ouimehnon și Efemere sunt doar câţiva dintre designerii care își vor lansa în premieră noile colecţii. Pop-up Shopul va fi deschis între orele 11:00 și 20:00. Accesul se va face cu bilet de intrare, în valoare de 10 lei, sau pe bază de invitaţie.

Evenimentul este organizat de Band of Creators, cu sprijinul Glo, Magic FM și Beauty District.

Puterea subconștientului.

Constelații sistemice cu Anca Maftei CONSTELAŢIILE FAMILIALE reprezintă metoda elaborată de către un psihoterapeut german, Bert Hellinger, după zeci de ani de integrare a practicii sale de psihanaliză, Gestalttherapie, NLP, analiză tranzacţională, spiritualitate, terapii sistemice de familie.

Constelaţiile familiale SUNT UN DAR făcut de Bert Hellinger după integrarea muncii multor terapeuţi geniali şi a experienţelor sale personale în psihoterapie. „Constelaţiile familiale sunt un mod de a descoperi forţele şi legăturile fundamentale care au fost purtate şi transmise de-a lungul generaţiilor.” (Bertold Ulsamer) Cu toţii avem o moştenire psihică şi un bagaj psihologic. Trecutul interacţionează cu prezentul, iar prezentul influenţează viitorul. Suntem o verigă din lanţul generaţiilor, legaţi fizic prin gene şi, pe plan psihic, prin inconştientul familial. (Joe-Ann Benoit, 2009) Prin acest workshop, traversăm valul iluziei, conştientizând aspecte profunde aflate în inconştientul colectiv, descifrând enigme şi topind blocaje. Cu Anca Maftei, pe 27 octombrie, Occidentului 12.

Leonardo Da Vinci: The Genius in Milan Pictor, sculptor, arhitect, om de știință, Leonardo Da Vinci și-a depășit cu mult timpul, fiind considerat un geniu. Documentarul urmărește anii pe care Leonardo Da Vinci i-a petrecut în Milano, perioada în care a devenit un ilustru simbol al Renașterii. În acest context, Milano a fost un oraș de legendă, un adevărat epicentru cultural. Leonardo Da Vinci a trăit, la finalul secolului al XV-lea, în orașul Milano timp de optsprezece ani, la curtea lui Ludovic Maria Sforza, cel care a fost duce al Milanului în perioada 1489-1500.

Documentarul include atât interviuri, cât și imagini cu lucrările artistului din Bicocca degli Arcimboldi și din Biserica Santa Maria delle Grazie, devenite puncte de reper din viața acestuia. Pe 21 octombrie, la Happy Cinema.

12 | www.sapteseri.Ro

Metamorfoze. Camee, geme și bijuterii din colecția Muzeului Național de Artă al României Metamorfoze. Camee, geme și bijuterii din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României | Galeria de Artă Europeană – Sala Oglinzilor, spaţiul pentru expoziţii temporare. Circa o sută de bijuterii, multe dintre ele prezentate publicului pentru prima oară, pun în valoare una dintre colecţiile mai puţin cunoscute ale muzeului, cea de gliptică și bijuterii: inele, sigilii, cercei și brăţări pun în scenă investiţia în imaginea personală de-a lungul diferitelor perioade istorice. Obiectele selecţionate acoperă aproape două milenii, din antichitate până în perioada interbelică: străluciri de metale preţioase și scânteieri diamantine.

a g e n d a 1 9 o c t. - 1 n o V.

e veni m e nt e Muzeul Memoriei – expo Ce anume din trecutul tău te face cine ești astăzi? Ca să-ţi răspunzi, începe prin a explora Muzeul Memoriei: expo, începând cu 18 octombrie, la Galeria TOT. În anul Centenarului, am construit o expoziţie multimedia care își propune să ne apropie de istoria trăită de cei de la începutul secolului, prin fotografii, jurnale, amintiri, instalaţii sonore și realitate virtuală. Expoziţia are arhitectura unui drum-poveste, cu instalaţii care devin piese ale memoriei colective.

Descoperind-o, începem să explorăm un trecut îndepărtat, apropiindu-l astfel de noi pentru a-l duce mai departe. Vei descoperi povești alternative la istoria instituţionalizată, Foto: Călina Bârzu compuse din fragmente de vieţi ale unor persoane fără decoraţii sau medalii, care ar fi putut face parte dintre apropiaţii oricăruia dintre noi. Prin expoziţie, ne reimaginăm și umplem golurile lăsate de generaţiile trecute. Repovestim vizual, sonor, animat și tridimensional tot ce ne-au spus sau au încercat să ne spună ei — uneori prin viu-grai, alteori prin gesturi sau tăceri apăsătoare. Muzeul Memoriei este o inţiativă Punctart.

Bounty Fair #38

Toamna cu a sa vreme pretențioasă își solicită drepturile, motiv pentru care Bounty Fair își mută creațiile pline de creativitate românească în frumoasele camere ale Casei Universitarilor București. În jur de 50 dintre cei mai renumiți designeri români, alături de 15 dintre cei mai talentați și creativi traineri ai atelierelor pentru juniori, îți dau întâlnire la o sesiune de shopping creativ de toamnă boemă, asezonată cu delicii gourmet, cu arome de sezon, voie bună și culoare.

Ce zici, îți convingi cel mai bun partener de shopping creativ să te însoțească la Bounty Fair #38, pe 20 și 21 octombrie?

Festivalul de Harpă București, edIȚIA a III-a Între 26 și 28 octombrie 2018, Universitatea Naţională de Muzică București și Asociaţia Harpiștilor din România organizează a III-a ediţie a Festivalului de Harpă București. În cadrul FHB, vor fi găzduite Expoziţii de Harpe ale firmelor CAMAC din Franţa și Papfalvy Harps-Hàrfamives din Ungaria. Festivalul de Harpă București reunește harpiști și invitaţi din România, Franţa, Ungaria, Grecia, Germania, Republica Moldova și Italia, propunându-și promovarea harpei în rândul publicului de toate vârstele, dar în special în rândul copiilor. De asemenea, oferim elevilor și studenţilor harpiști posibilitatea de a participa gratis la cursurile de masterclass, beneficiind de valoarea și experienţa unor harpiști recunoscuţi la nivel internaţional.

Cu această ocazie, festivalul va celebra trecerea a 125 de ani de harpă în România. Programul Festivalului de Harpă București va cuprinde următoarele: recitaluri, masterclass, workshop, simpozion și expoziţia de harpe. www.sapteseri.Ro | 13

a g e n d a 1 9 o c t. - 1 n o v.

Monuments la Club Fabrica

Jurjak – lansare album la Expirat Club Jurjak lansează cel de-al doilea album, „Blues Berry”, printr-un concert ce va avea loc în Expirat Halele Carol, pe 23 octombrie 2018. Concertul va fi completat de Bucharest Jazz Orchestra și Omu Gnom, iar în deschidere va cânta Blue Monday Ministers. Muzician, regizor, artist vizual și licenţiat în dreptul proprietăţii intelectuale, Jurjak (George Petroșel) lansează cel de-al doilea album oficial, „Blues Berry”, un album cu influenţe blues, electro, rock și folk. „Vântul” a fost prima piesă lansată de pe acest nou album.

Monuments și Vola cântă la București, pe 20 octombrie 2018, în Club Fabrica, în cadrul unui show exclusivist. Monuments vin din Marea Britanie și abordează ca stil progressive metal. Bazele au fost puse în 2007 și, la doar cinci ani de la lansare, au semnat cu Century Media Records. Vola sunt originari din Copenhaga și sunt un mix cum rar întâlnești.

Foto: Adi Bulboacă

FiRMA la Club Control

FiRMA revine, pe 25 octombrie, în Club Control, cu un nou concert, de data aceasta, însoțit de lansarea unui single. FiRMA și-a reconfirmat în toate contextele poziția printre cele mai importante și fascinante trupe de alternative din România, prin acordurile originale, lirica subtilă și printr-o poveste vizuală inovatoare.

Iris: Lumea toată e un circ la Hard Rock Cafe

„Lumea toată e un circ” este titlul noului album Iris, ce va fi lansat printr-un concert pe 23 octombrie, la Hard Rock Cafe. Albumul conţine 14 piese, marca Iris, iar versurile acestora sunt semnate de George Costinescu, Relu Marin, Sorin Poclitaru, Andrei Păunescu și Liliana Ștefan. Primele trei single-uri de pe acest nou album au fost prezentate publicului începând cu vara anului trecut, fiecare dintre acestea fiind însoţite de videoclipuri.

14 | www.sapteseri.Ro

Direcția 5 la Hard Rock Cafe

Direcția 5 va susține un concert la Hard Rock Cafe pe 25 octombrie 2018, începând cu ora 21:30. Una dintre cele mai îndrăgite trupe rock te aşteaptă cu „O fată ca ea", „Dacă ai şti", „Eşti stilul meu" şi multe alte hituri ce au ocupat primul loc în topurile de specialitate. Direcţia 5 este o prezenţă consecventă şi foarte iubită pe scenele din România.

a g e n d a 1 9 o c t - 1 n o v.

CONCERTE

Dirty Shirt în Club Quantic

Dirty Shirt va susține un concert în Club Quantic, pe 27 octombrie 2018. Va fi ultimul concert Dirty Shirt la București înaintea lansării noului material discografic, ocazie cu care Dirty Shirt va cânta atât piese vechi cu care a încântat publicul până în prezent, cât și piese ce voi fi incluse pe viitorul album.

Carla's Dreams la Berăria H Vița de Vie la Arenele Romane Vița de Vie va susține un concert la Arenele Romane, pe 27 octombrie 2018. Trupa va lansa cea de-a doua parte a albumul Șase/ Șase, Șase(-).Pentru Șase (-), Viţa de Vie a păstrat simbolistica generală a conceptului Șase/Șase, însă au simțit nevoia să aducă ceva în plus. Şase (-) conţine şase piese.

Boney M

Boney M împreună cu vocalista Liz Mitchell vor aniversa 40 de ani de când hiturile „By the Rivers of Babylon” și „Rasputin” au cucerit lumea, cu un concert ce va avea loc la Sala Palatului, pe 28 octombrie 2018. În deschidere va cânta duoul Ottawan, celebru mai ales cu „D.I.S.C.O.", „Hands Up (Give Me Your Heart)" și „Crazy music”.

Carla's Dreams aduce piesele iubite de fani pe scena Berăriei H, într-un concert ce va avea loc pe 23 octombrie, începând cu ora 22:15. Carla’s Dreams a cucerit publicul din România prin mesajele puternice, sound-ul divers și colaborările de succes cu INNA, Antonia, Delia și Loredana.

Grupul susţine concerte sold out atât în România, cât și în străinătate. În fiecare an, Carla's Dreams susţine un concert în faţa a peste 5.000 de fani la Arenele Romane și umple toate sălile pe unde cântă, și în ţară, și afară.

Concert Caritabil Regal la Ateneul Român

Muzicieni români se reunesc la Concertul Regal Caritabil, ce va avea loc la Ateneul Român, pe 25 octombrie 2018, începând cu ora 19:00. Anul acesta, Concertului Regal Caritabil aduce pe scena Ateneului Român trei muzicieni de valoare din noua generaţie, care au cunoscut succesul pe alte scene ale lumii: violonista Anna Tifu și pianistul Mihai Diaconescu, acompaniaţi de Camerata Regală, dirijată de Constantin Adrian Grigore. Aflat la a 11-a ediţie, Concertul Regal este unul dintre cele mai longevive și de succes evenimente de strângere de fonduri din România. www.sapteseri.Ro | 15

TV

România, te iubesc!

Departamentul de emisiuni sociale a fost odată puternic în România. De la sine-nţeles că era așa cu voie de la partid, dar nu de la oricine din partid. Primari, șefi de întreprindere și până la secretari de stat cădeau după câte un Reflector, la finalul anilor '60. Anchetele televiziunii erau emisiuni adesea cu teză, prin anii '70 ajunseseră să te înfurie prin părtinire, dar multe din ele deveneau periculoase pentru cei care le erau protagoniști. Fie că vorbim despre șmenari mărunţi, cum erau alde cei căutaţi de Brigada Diverse, fie că avem de-a face cu alte figuri, la început activiști mărunţi sau chiar importanţi local, apoi de vrăjitoare speculante, de „paraziţi” sociali, de profi adventiști care refuzau să se ducă la ore sâmbăta, de – în fine – fugari întorși în patrie după ce vor fi avut experienţa pasămite dureroasă a unui Occident monstruos, toată fauna aceasta rămânea atractivă, iar televiziunea își asumase un rol cu accente justiţiare. Se luau, altfel spus, măsuri.

de Alexandru Matei

L

a 100 de ani de România, niște lucruri s-au schimbat fundamental, dacă vorbim despre genul anchetelor de televiziune. Nu-i vorba că numărul lor e mic în comparaţie cu cantitatea uriașă a programului, dar ele nu mai au, cel mai adesea, nicio putere. Și asta poate să pară paradoxal. Pentru că televizorul are o audienţă mai mare decât ziarul. Aceste anchete nu mai apar acum pe postul public, ci pe cele private. Mai precis, pe două dintre ele, PRO TV și Kanal D. România, te iubesc! și Asta-i România. Mihai Ghiţă realizează pe Kanal D o emisiune cu un buget nu prea mare, ale cărei ediţii sunt de multe ori interesante, dar cedează des senzaţionalului. În ediţia din 17 septembrie, se vorbește, de pildă, despre asistaţii sociali, în număr de 250.000, dar mesajul trimis publicului – „România nemuncitoare” – este unul de natură să creeze tensiuni și mai mari între cei „cu dinţi” și cei „fără dinţi”, ca să reluăm o distincţie făcută celebră nu cu foarte mult timp în urmă. Alte

emisiuni sunt însă mai degrabă de interes public decât anchete sociale. Combinaţia dintre un buget mediocru și o abordare senzaţionalistă rămâne regula.

Dincolo, la PRO TV, vorbim despre ceva mai mult.

Emisiunea a intrat în cel de-al zecelea an și este compusă din Paul Angelescu, Alex Dima, Paula Herlo, Cristian Leonte, Rareș Năstase și Cosmin Savu.

E difuzată duminică, de la ora 18:00, timp de o oră – cea de la Kanal D începe la 17:15 și durează 90 de minute. Spre deosebire de Asta-i România, emisiune-magazin, România te iubesc are un subiect central, iar reporterii se deplasează deseori în străinătate.

Subiectele tratate aici sunt redistribuite la știri, astfel încât au parte de o audienţă mai mare. Site-ul emisiunii urmărește cazurile și, cu toate că efectele anchetelor sunt, cum spuneam, minore, marchează excepţiile. E drept că subiectele negative abundă, dar trebuie spus că, pe fiecare dintre cele două canale, se văd și reușite.

De fiecare dată, subiectele de la România te iubesc au greutate: de la irigaţii (în comparaţie și Israelul) la românii care îngrijesc bătrâni în Italia, la apa potabilă de la Rânca, o zonă aflată în posesia multor rechini imobiliari și de terenuri, și la starea caselor memoriale din

ţară. Comparativ, pe Kanal D avem, tot recent, reportaje despre: vacanţe de lux pentru români, pesta porcină, îngheţata – „periculos de bună”.

O cu totul altă categorie este cea a emisiunilor de arhivă.

Aici, TVR evoluează singură.

Sigur că, în ultimii ani, a scos de la naftalină o oarecare cantitate de peliculă. Dar, dincolo de

emisiunea porţionată în câte 5 minute – de istorie – a lui Adrian Cioroianu, de ciclul important de emisiuni din 2016, la aniversarea a 60 de ani de la înfiinţare, TVR nu are încă un program de recuperare, prin propria arhivă, precum și prin cea de la ANF. Este ceea ar rămâne de făcut în următorul secol.

\\NU RATA!

România furată, Digi24, duminică, 21 octombrie, ora 21:00

Camping, HBO, luni, 22 octombrie, ora 21:00 www.sapteseri.Ro | 17

RO M Â NIA 1 0 0

Odată cu ediţia 1.000, sărbătorim 20 de ani de Șapte Seri și 100 de ani de dulce-amară Românie. Pentru acest număr special, ne-am gândit să-l intervievăm pe unul dintre cei mai talentaţi actori din noua generaţie, generaţia pe care ne bazăm pentru a clădi ţara pe care ne-o dorim cu toţii. Lari Giorgescu este unul dintre actorii tineri care deja s-au consacrat. Totodată este exact așa cum mi-ar plăcea să fie România: plin de esenţă, cu coloană vertebrală și entuziasmant.

Lumea lui

Lari Giorgescu în anul Centenarului și la împlinirea a 20 de ani de Șapte Seri

Interviu de Cristian Niculae Fotografii de Matei Buţă Make-up: Roxana Mălăele Hair styling: Elida Constantinescu (Beauty District)

18 | www.sapteseri.Ro

COVER STOR Y

www.sapteseri.Ro | 19

RO M Â NIA 1 0 0

„Eu iau România așa cum este, îmi doresc ca starea ei să se îmbunătăţească mai repede și am speranţa că așa va fi.“

20 | www.sapteseri.Ro

COVER STOR Y

„Cel mai mare lux este că am aflat cum se poate trăi fără lux.“

www.sapteseri.Ro | 21

RO M Â NIA 1 0 0

22 | www.sapteseri.Ro

COVER STOR Y

A

ș vrea să te prezinţi singur în câteva cuvinte. Dar să fie ca și cum ai vorbi despre o altă persoană. Ca și cum ai recomanda pe cineva care ţi-a plăcut, dar nu vrei să se vadă asta, ci mai degrabă vrei ca acea persoană să fie descoperită. Îl cunosc mai puţin decât cred eu pe Lari. Mi-a lăsat impresia că e un om curios care n-are stare, care parcă se grăbește să trăiască. Se pune cu ușurinţă în slujba altora, îi e greu să zică nu, dar învaţă să îl folosească. Îi place ce face, e devotat, își iubește familia și are norocul de a fi înconjurat de oameni de foarte bună calitate.

Ce te mână în luptă atunci când te trezești dimineaţa?

Mă mână neprevăzutul fiecărei zile, surprizele de care am parte, pe care mi le doresc sau nu.

De multe ori mă grăbesc să mă trezesc, simt că aș putea sări peste această parte a vieţii și să profit altfel și de acest timp.

Când ai simţit și ai știut că vrei să faci actorie?

Am știut din momentul în care am fost acceptat la facultatea de teatru. Era o zi de septembrie, am primit vestea la ora opt dimineaţa, după o petrecere pe care o dădusem cu colegii de liceu, într-o casă la ţară, lângă Craiova. La ora aia fiecare dormea pe unde apuca. Mi-a sunat telefonul, am răspuns cu greu și, când am aflat, am luat-o razna. Era o bucurie care îmi intrase în tot corpul, nu mai aveam loc în mine de fericire. După ce am ţopăit zece minute, am dat muzica la maximum și i-am trezit pe toţi.

Atunci am simţit că asta voi face cu viaţa mea.

Am citit undeva că ai făcut teatru de stradă, street performance. Ce ţi-a plăcut cel mai mult din experienţa asta?

Emoţiile pe care ţi le dă un spectacol de stradă sunt de o cu totul altă factură. Ești obligat să fii bun, să îi ţii pe oamenii aceia care nu au venit special să te vadă, care nu sunt pregătiţi să îţi dea nici din timpul lor, nici din banii lor. Asta m-a făcut să respect și mai mult publicul, să înţeleg mai bine datoria mea faţă de el. Teatrul de stradă este un exerciţiu pe care îl recomand tuturor actorilor. Am făcut asta atât în afara ţării, cât și la festivalurile din ţară, în timpul facultăţii. www.sapteseri.Ro | 23

RO M Â NIA 1 0 0

24 | www.sapteseri.Ro

COVER STOR Y

„Emoţiile pe care ţi le dă un spectacol de stradă sunt de o cu totul altă factură. Ești obligat să fii bun, să îi ţii pe oamenii aceia care nu au venit special să te vadă, care nu sunt pregătiţi să îţi dea nici din timpul lor, nici din banii lor.“ A schimbat ceva la tine expediţia pe bicicletă din Norvegia? Care este cel mai mare lux pe care-l trăiești într-o astfel de „vacanţă”?

Cel mai mare lux este că am aflat cum se poate trăi fără lux. Toate lucrurile pe care nu le-aș mai repeta m-au schimbat mult. A fost un examen de viaţă în care m-am aruncat singur.

Am pedalat împreună cu Vladimir Turturică, scenograf, 3.700 km în 39 de zile, cu câte 20 kg de bagaje pe fiecare bicicletă. Dormeam în cort, mâncam din provizii și nu de puţine ori ne-am riscat viaţa. A fost armata pe care nu am făcut-o.

Cum ţi se pare România de azi?

România este, de fapt, oamenii care o locuiesc. La 31 de ani, simt că o înţeleg mai bine. Este și acum, la fel ca în deceniile trecute, o ţară sub auspiciile vremurilor și tendinţelor din întreaga lume. Văd cât de ușor poate fi să cadă iar într-o extremă sau alta, uitându-mă însă la oamenii de care m-am înconjurat, sunt mai liniștit și optimist. O simt ca pe o ţară vie, ale cărei conștiinţă și spirit civic sunt în continuă creștere.

Ce te deranjează cel mai tare?

Lipsa de responsabilitate a clasei politice.

Ce îţi place cel mai mult la români? Îmi place autenticitatea oamenilor. Cei mai mulţi sunt oameni calzi și prietenoși.

Ce crezi că ne lipsește nouă, românilor?

Mi-ar plăcea să avem un sistem de educaţie așa cum trebuie și o mai mare grijă pentru viitor.

Cum este România ta? Dar România ideală?

Eu iau România așa cum este, îmi doresc ca starea ei să se îmbunătăţească mai repede și am speranţa că așa va fi. Aici m-am născut, aici îmi este familia, aici fac ce îmi place și asta mă motivează.

Te-ai gândit vreodată să pleci din ţară?

Deși nu sunt o persoană lipsită de griji, nu mi-am pus niciodată problema să plec de aici.

Ai un mesaj pentru tinerii din România?

Mă feresc să dau sfaturi, dar până acum mi s-a demonstrat că cel mai bine este să nu ajungem să gândim cu mintea altora.

Cum arată un antrenament de actor?

Am nevoie să îmi dau teme și în afara celor la care lucrez în teatru sub îndrumarea regizorilor. Cred că preocupările pe care le ai se reflectă și în ceea ce faci. De aceea încerc să îmi iau în fiecare zi o oră sau două pentru mine, să stau cu gândurile mele și să îmi exersez mijloacele. Să învăţ o poezie sau un text care mă provoacă. Ascult muzică, merg la filme sau la teatru. Am descoperit că așa funcţionez cel mai bine, datorită doamnei Miriam Răducanu, care m-a învăţat să îmi dau timp să mă înţeleg. Tot datorită dumneaei mi-am creat și o disciplină în antrenamentul fizic. Așa cum un pianist are nevoie să facă zilnic game, cred că și eu am nevoie să mă cunosc mai bine și să fiu tot timpul pregătit.

Am aflat că ai jucat și fotbal în copilărie. Cine crezi că rămâne în picioare într-un duel umăr la umăr Gennaro Gattuso – Lari Giorgescu?

Dacă ar răspunde olteanul din mine, ar zice Lari Giorgescu. Dacă e să răspund sincer, aș zice Genarro Gattuso. :-) Sunt surprins că ai ales acest fotbalist, în perioada liceului eram destul de des comparat cu el.

Cine te-a susţinut și te-a ajutat cel mai mult în cariera ta de până acum? Și eu cred că această profesie se fură și că, atunci când ai șansa să lucrezi cu artiști, în adevăratul sens al cuvântului, te contaminezi .

Fiecare întâlnire importantă pe care am avut-o a fost urmarea unei audiţii. Așa am ajuns să fac parte din compania Gigi Căciuleanu.

Datorită lui am întâlnit-o pe Miriam Răducanu.

Dumneaei a devenit unul dintre cele mai importante repere culturale pentru mine.

Lucrând tot cu Gigi Căciuleanu, la Teatrul Naţional, am fost angajat de către domnul Ion Caramitru. Continuând seria de audiţii am www.sapteseri.Ro | 25

RO M Â NIA 1 0 0

ajuns să îl întâlnesc și pe Horaţiu Mălăele, care m-a distribuit de două ori în roluri principale.

Am lucrat și cu mulţi regizori tineri, am făcut și film. Tuturor întâlnirilor le datorez acest început de drum.

Spune-mi trei actori cu care ţi-ar plăcea să lucrezi? Ţi-aș spune trei regizori cu care mi-ar plăcea să lucrez în film sau teatru: Nikita Mihalkov, Martin Scorsese și Lev Dodin. Actori: Jack Nicholson, Cate Blanchett, Joaquin Phoenix.

3 cărţi, 3 filme și 3 piese de teatru pe care niciun adolescent nu trebuie să le rateze.

Cărţi: Micul Prinţ de Antoine de Saint-Exupery, Mă numesc Roșu de Orhan Pamuk, Don Quijote de la Mancha de Miguel de Cervantes. Filme: La vita e bella de Roberto Benigni, The Godfather de Francis Ford Copola, One flew over the coocko's nest de Milos Forman. Teatru: Regele moare regia Andrei și Andreea Grosu, Artists Talk regia Gianina Cărbunariu, Absolut! regia Alexandru Dabija.

Ai vreun ritual înainte să intri pe scenă? Înainte de fiecare spectacol îmi iau cel puţin cincisprezece minute în care să mă gândesc doar la ce am de făcut și în care mă reculeg. Înainte să intru pe scenă îmi fac o cruce.

Care a fost cel mai dificil moment din cariera ta de până acum?

Până în acest moment, din punct de vedere profesional, lucrurile au avut o pantă ascendentă pentru mine. Am muncit mult și am avut parte de roluri foarte diferite, ceea ce mă încântă. Au fost multe momente grele, dar din toate am învăţat și s-au dovedit necesare.

Cât de important e să ieși din zona de confort?

Aș face orice să fug de zona de confort, mă sperie gândul că aș rămâne blocat într-o stare de mediocritate. De aceea am spus mai devreme că îmi place să joc roluri foarte diferite.

Spune-mi trei lucruri pe care ai vrea să i le spui tânărului Lari.

L-aș lăsa în pace, nu i-aș spune nimic. Lucrurile sunt făcute să le trăiești așa cum îţi dictează momentul. Deciziile pe care le iei – le iei în funcţie de reperele acumulate până în acel moment și de normele sociale care devin parte din tine. Dacă ne imaginăm că ele sunt lucrurile pe care le-ai repetat înainte de spectacol, ajungi să îţi dai seama că și pe scenă, ca în viaţă, momentul dictează.

26 | www.sapteseri.Ro

„Aș face orice să fug de zona de confort, mă sperie gândul că aș rămâne blocat într-o stare de mediocritate.“

BRANDURI

Branduri românești de prestigiu Te-ai întrebat vreodată ce branduri existau în ţară în urmă cu 100 de ani? Există o poveste nespusă a mărcilor naţionale, o poveste presărată cu momente-cheie cunoscute sau mai puţin cunoscute pentru cele mai emblematice branduri românești.

Ai putea crede că dinamismul consumerismului le-a aruncat oarecum în subconștientul gândirii colective a societăţii, însă odată cu aniversarea Centenarului, dăm glas mărcilor românești care au apărut și care au crescut de-a lungul anilor în peisajul branding-ului din România. Încă de când eram mici ne delectam cu tot felul de dulciuri românești, băuturi colorate și simţeam efectiv exploziile de gusturi fascinante. Cu siguranţă fiecare dintre noi am trăit astfel de momente, când fugeam la magazin să luăm napolitane, bomboane și eugenii, sau să cumpărăm ce avea nevoie bunica pentru gătit.

100 de ani mai târziu, sunt tot acolo. Ne delectează cu fel și fel de produse esenţiale, care să ne ducă puţin cu gândul la trecut, dar să ne mulţumească pe deplin prezentul și să ne facă să vrem mai mult de la viitor.

www.sapteseri.Ro | 29

BRANDURI

AQUA Carpatica Gustul Purităţii

Î

n locuri cu peisaje naturale de o frumuseţe care îţi taie răsuflarea, plaiurile Bucovinei ocupă un loc aparte. Ţara Dornelor este un ţinut arhaic, sălbatic și magic, iar acolo este locul de unde provine AQUA Carpatica.

Situate pe tărâmul legendar al apelor minerale românești, dar și al rezervaţiilor naturale, cu o structură geologică deosebită și o barieră de protecţie naturală împotriva poluării, izvoarele AQUA Carpatica sunt unice în lume. Geneza apei minerale naturale AQUA Carpatica începe acum milioane de ani și este rezultatul funcţionării în timp geologic a unor iscusite laboratoare subterane din adâncurile munţilor vulcanici, care i-au oferit apei o savoare unică.

A pa îns e a mnă v iaţă .

Apa d e ca l itat e îns e a mnă o v iaţă mult ma i s ă năt oasă.

AQUA Carpatica este astăzi exact cum a fost de secole întregi: curată și pură. Nimic adăugat. Fără îmbunătăţiri. Fără carbonatare artificială sau procesare. Exact așa cum trebuie să fie o apă minerală naturală.

Gustul purităţii este darul pe care ni l-a oferit natura și, de aceea, considerăm că aceasta trebuie îngrijită și protejată.

Tehnologia pe care o folosim este de ultimă generaţie și sigură pentru mediul înconjurător. Suntem o companie independentă și ne luăm angajamentul să oferim un produs de înaltă calitate care îndeplinește toate cerinţele unei ape ideale pentru consum. Orice consumator bine informat merită să descopere gustul purităţii provenit din izvoarele AQUA Carpatica.

Designul minimalist și ergonomic ale sticlei, numeroasele beneficii pentru sănătate și gustul unic transformă AQUA Carpatica într-o apă ideală pentru orice consumator din întreaga lume.

G ust u l p u ri tăţi i , mod u l nost r u d e a face c un o s c u tă Româ n i a î n î ntre aga l ume AQUA Carpatica a devenit un brand internaţional care se bucură de aprecierea consumatorilor din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite, Israel, Arabia Saudită, Germania, Franţa, Spania sau Australia.

www.sapteseri.Ro | 31

32 | www.sapteseri.Ro

F OTO

Muzeul de fotografie o iniţiativă Alex Gâlmeanu Alex Gâlmeanu este unul dintre cei mai apreciaţi fotografi și artiști vizuali români, cu o carieră de peste 20 de ani și cu un portofoliu impresionant, care cuprinde fotografie de fashion, editoriale de revistă și fotografie experimentală.

Muzeuldefotografie.ro, creat de Alex, a fost înfiinţat pentru a înlocui lipsa unui muzeu de fotografie propriu-zis în România și este construit din pasiune pentru imagine. Nu este vorba de vreo formulă academică sau de un demers oficial, ci o iniţiativă naturală în urma interesului crescând în privinţa subiectelor legate de fotografie veche și fotografie în general. Muzeul de Fotografie își propune să adune și să expună imagini și informaţii legate în mod special de fotografia din România, neexcluzând fotografia internaţională.

La arhiva muzeului de fotografie poate contribui oricine. De fapt, Alex Gâlmeanu chiar invită cititorii să trimită materiale fotografice vechi, fotografii de familie, fotografii document, fotografie de artă sau orice imagini din categoria celor publicate pe site.

www.muzeuldefotografie.ro

Centrul Capitalei văzut din avion în 1930 www.sapteseri.Ro | 33

RO M Â NIA 1 0 0

București, secolul 19 – Grădina Kiseleff, „Rondul I”, cu prima fântână arteziană a orașului

7 Decembrie 1916, intrarea trupelor Puterilor Centrale în București 34 | www.sapteseri.Ro

M U Z EUL DE F OTO G RA F IE

Iarna la Universitate în anii ’30 www.sapteseri.Ro | 35

RO M Ă‚ NIA 1 0 0

1941 – Cercul Militar, Bulevardul Elisabeta, Hotel Bulevard

10 noiembrie 1940, urmele cutremurului de 7,4 grade pe scara Richter.

36 | www.sapteseri.Ro

M U Z EUL DE F OTO G RA F IE

1942 – Piața Unirii la intersecția Bd. Brătianu și Calea Călărașilor

1943 – strada Halelor la intersecția cu strada Franceză.

Clădirea „Coloniale”, din stânga, există şi astăzi. www.sapteseri.Ro | 37

beauty

Trendurile de beauty se repetă?

Contouring-ul sau sprâncenele bine definite nu au fost întotdeauna cele mai populare tendinţe de machiaj.

De-a lungul deceniilor, trendurile de beauty au suferit multe schimbări, influenţate de climatul social al fiecărei epoci. Evoluţia tendinţelor de frumuseţe din secolul trecut este remarcabilă, dar există multe trenduri care încă predomină și în zilele noastre. Pe măsură ce sfârșitul acestui deceniu se apropie, știm cu toţii că cele mai mari tendinţe de frumuseţe au fost contouring-ul, iluminatul și sprâncenele perfect definite. Hai să vedem însă câteva dintre trendurile de make-up din ultimii 100 de ani și, mai ales, pe cele care au trecut testul timpului.

1910 Lumea machiajului a cunoscut provocările sale la începutul secolului. Produsele de beauty erau greu de găsit: de exemplu, mascara a fost inventat abia în 1915, când Maybelline a debutat cu o versiune a sa uscată, care la contactul cu apa își transforma consistenţa într-una asemănătoare unei paste. Femeile care îl purtau în mod regulat erau vedetele de cinema și „doamnele nopţii”. În acea vreme tenul bronzat era dezagreat, la fel ca machiajul pronunţat. Singurul artificiu de beauty acceptat era blush-ul în cantitate mică sau un strop de culoare pe buze.

1920 În ciuda prohibiţiei, extinderea sferei cinematografice a stat la bază ca sursă de inspiraţie pentru noul trend în make-up. Femeile din toate clasele sociale au început să folosească tot mai multe produse de beauty. Această decadă a stat la baza revoluţiei în lumea make-upului. Ochii sunt conturaţi în nuanţe de negru, folosind atât farduri, cât și eyeliner, iar genele sunt evidenţiate prin aplicarea unei cantităţi generoase de mascara.

Sprâncenele erau și ele vopsite în negru, subţiri și arcuite, iar buzele erau conturate puţin peste, urmând arcul lui Cupidon, nuanţa utilizată fiind cea roșie. În această decadă apar: primul rimel cu vaselină în compoziţie (Maybelline de azi), prima pudră compactă cu aplicator, primul blush compact, prima variantă de peeling chimic și primul clește de întors genele.

www.sapteseri.Ro | 39

RO M Â NIA 1 0 0

1930 Sprâncenele pensate în exces sau chiar de tot este trendul care caracterizează această decadă! Persoanele care își permiteau financiar își vopseau sprâncenele în nuanţe de mov, roz, albastru sau în tonuri neutre, iar privirea era evidenţiată printr-o tușă subţire de creion negru, trasată la coada ochiului. Culorile folosite pe buze erau nuanţe de roz sau maro, iar blush-ul devenea din ce în ce mai popular!

Greta Garbo

Carole Lombard

1940

Rita Hayworth

Odată cu începutul celui de Al Doilea Război Mondial, femeile au preluat sarcinile bărbaţilor plecaţi pe front, iar interesul pentru produsele de make-up a scăzut.

Cosmeticele nu mai erau așa ușor de găsit, astfel încât noul look era unul foarte simplu și consta în utilizarea de nuanţe maro sau bej pe pleoape, puţină mascara și balsam pentru fixarea sprâncenelor. Patriotismul alimentat de război a avut, de asemenea, un efect asupra ritualurilor de înfrumuseţare ale femeilor. Pin up girl este modelul de frumuseţe din acest deceniu. Această tipologie de beauty, ochii bine definiţi și rujul roșu strălucitor, a fost creată drept propagandă menită să ridice moralul soldaţilor aflaţi pe front.

Ingrid Bergman

1950

Liz Taylor

Deși unele femei au început să poarte „cat eyeliner-ul” încă de la sfârșitul anilor ‘40, acest look a devenit foarte popular datorită lui Marilyn Monroe. Sprâncenele erau păstrate în forma lor naturală, iar pe buze se regăseau nuanţe de roz sau roșu-roziu.

Twiggy

1960 Jean Shrimpton 40 | www.sapteseri.Ro

Audrey Hepburn

Această decadă este influenţată de muzică. Londra devine nucleul noilor tendinţe în modă datorită formaţiei The Beatles, iar Jean Shrimpton și Twiggy dau tonul în industria de beauty. Genele false, atât la pleoapa superioară, cât și la cea inferioară, întregesc look-ul, iar prima mascara waterproof își face apariţia.

beauty

1970 Trendul de beauty al acestei perioade se baza pe simplitatea și naturaleţea femeii. Look-ul consta într-un fard de pleoape neutru și puţin rimel. Aceste schimbări se datorează mișcării de emancipare a femeilor și apariţiei subculturii hippie. În 1970 a fost celebrată, pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, Ziua Pământului, dând startul mișcării ecologiste. Au fost votate legi precum Clean Air Act și Clean Water Act, s-au pus bazele procesului de reciclare, iar criza petrolieră a condus la o mișcare globală de conservare a mediului. Dintr-odată, cosmeticele erau în contradicţie cu sărbătorirea idealului de frumuseţe a pământului.

Jaclyn Smith Cheryl Tiegs

1980

Donna Summer

Fardurile colorate pentru ochi definesc trendul de beauty al acestei decade. Muzica disco, cluburi precum Studio 54, care sărbătoreau excentricitatea și hedonismul, dar și economia în plină creștere, au influenţat tendinţele din domeniul produselor cosmetice. M.A.C Cosmetics a fost înfiinţat în 1984 pentru a răspunde nevoilor a doi artiști canadieni. Aceștia doreau să obţină culori mai dulci, mai pigmentate și care să se fotografieze mai bine. Nuanţe vibrante de albastru, roz, purpuriu și auriu strălucitor erau folosite individual sau chiar toate odată, pentru un efect asemănător curcubeului.

1990

Madonna

Gwyneth Paltrow

În această decadă, ca o reacţie la excesul din anii '80, trendurile de beauty s-au reîntors la simplitatea anilor ‘70. Dacă ochii erau fardaţi puternic, buzele erau în nuanţe neutre și invers, iar principiul „mai puţin este mai mult” devine o regulă în lumea make-up-ului.

2000 Jennifer Lopez

Genele false sunt noul trend, iar „Lash barurile” apar peste tot în lume. Tot în această perioadă, producătorii de mascara au creat diverse variante – mărimi gigantice, baghete curbate, fire de toate tipurile – pentru a satisface toate nevoile. Tenul bronzat artificial devine un trend foarte iubit, iar produsele necesare obţinerii acestui look sunt la mare căutare.

Kate Moss

2010

Trendurile de make-up ale acestui deceniu sunt ca o incursiune prin ultimii 90 de ani. Ne-am putut bucura de toate tendinţele enumerate mai sus, de la sprâncene pensate excesiv sau foarte groase, cat eyeliner până la gene false sau excesiv rimelate, buze în nuanţe nude sau de roșu. După o perioadă în care tehnici precum sculpting, contouring, strobing sau non-touring au fost vedete în lumea make-up-ului, toamna aceasta ne aduce trenduri care evidenţiază frumuseţea naturală. Rămâne de văzut încotro se va îndrepta industria cosmeticelor în ultimii ani ai acestui deceniu.

Kim Kardashian

www.sapteseri.Ro | 41

DE c O

Cum decorezi un spaţiu cu elemente

tradiţionale românești De Ana-Maria Năcioiu Foto: Getty Images

Sobele de teracotă, ţesăturile și covoarele cu motive tradiţionale românești, materialele naturale, pereţii văruiţi cu alb, mobila de lemn, chiar și pictat, lăzile de zestre, ceramica specifică diverselor zone din ţară sunt doar câteva dintre elementele pe care poţi să le folosești pentru un decor inspirat de tradiţia românească populară, din zonele rurale.

Ce poţi face cu o ladă de zestre tradiţională? Mulţi o integrează în interioare moderne pe post de măsuţă de cafea, însă ea poate deveni și un pantofar drăguţ la intrarea în locuinţă sau un spaţiu de depozitare situat aproape de pat, în faţa lui sau în lateral, ca o noptieră.

www.sapteseri.Ro | 43

RO M Â NIA 1 0 0

V

asele de ceramică sunt ideale ca vaze de flori sau fructiere, iar acum, că e toamnă, poţi să folosești platourile întinse pentru a le umple cu frunze uscate, castane, conuri de brad, nuci sau mici dovlecei (o să vină și Halloweenul și vor părea potriviţi și din acest punct de vedere, chiar dacă e o sărbătoare preluată de la americani și nu are absolut nicio legătură cu tradiţia și cultura românească). Poţi să așezi, la uscat, pe cele întinse fructe de măceș sau păducel, ideale pentru infuzii care tratează diverse afecţiuni.

Tot la capitolul plante, șiragurile cu ardei iuţi puși la uscat sau știuleţii de porumb, gutuile pe pervaz sau în locuri înalte și merele în fructiere au în mod cert iz de tradiţional românesc. Poţi lua chiar și ghivece cu diverse tipuri de ardei iuţi, găsești în pieţe sau florărăii direct plantaţi, cu o varietate mare de forme și culori. Arată foarte bine și o să ţi se pară drăguţ să mănânci ardei proaspăt, din ghiveciul tău. Nu în ultimul rând, sticlele cu rachiu sau vin în forme interesante (carul cu boi, ciorchini de struguri, fete

44 | www.sapteseri.Ro

îmbrăcate tradiţional), cu sau fără fructe în interior, arată foarte bine etalate ca obiecte decorative.

Mobilierul perfect e cel din lemn natural, care poate fi eventual vopsit în albastru, dacă vrei să amintească de Săpânţa, r oșu puternic, verde sau galben. Ușile albe, de exemplu, pot primi mici eșantioane decorative pictate, pe care le poţi face chiar tu.

Nu căuta neapărat aspect antichizat, decât dacă ai întradevăr parte de niște obiecte de colecţie. Altfel, ţăranul român gospodar avea grijă ca în fiecare an să mai dea un strat de var alb în casă și să vopsească proaspăt porţile, ușile sau mobilierul care necesita o împrospătare. Avea loc astfel primenirea casei, mai ales înainte de sărbătorile mari.

Motivele tradiţionale românești sunt foarte colorate, cu o aglomerare de modele, așa că e ideal să le temperezi cromatic folosind alături de ele perdele, cearceafuri sau feţe de masă albe în totalitate, din materiale rezistente, naturale, cum sunt inul și bumbacul.

Lenjeria de pat ideală este cea albă, din bumbac cu broderie

manuală la margini. Sunt destul de costisitoare și ai ceva de căutat până le identifici, nu sunt chiar în toate mgazinele de suveniruri, însă merită să ai așa ceva în casă. Sunt foarte rezistente, plăcute la atingere și confortabile. Dau în plus un aspect de curat, de îngrijit.

Pentru pereţi, cu sau fără ţesături, poţi să folosești icoane pe sticlă sau pictate pe lemn – la Muzeul Ţăranului Român vin adesea meșteri iconari care își vând produsele și printre ele găsești și crucifixuri din lemn de tei sau icoane pictate pe scoarţă de copac. Pentru că lumea s-a modernizat chiar și în spaţiile rurale, unii dintre ei au și pagini de Facebook și site-uri, unde le poţi comanda marfa online.

Găsești oricum multe astfel de site-uri, cu obiecte de ceramică în mod special.

Dacă nu reușești să faci un tur al Moldovei sau să faci o oprire din vacanţă în Horezu, găsești și online celebrele vase cu cocoși, pești, ghivece de flori sau diverse alte motive cu mesaje mistice.

Tablourile cu peisaje rurale sunt de asemenea potrivite

DE c O

pentru un decor inspirat din tradiţia românească. Pot fi picturi, schiţe în cărbune, cusături sau, de ce nu, chiar fotografii înrămate. Mulţi pictori români au pictat zonele rurale, așa că, dacă nu vrei reproduceri pe pânză, poţi alege să înrămezi unele dintre ele în rame foto. Le găsești mai ales sub formă de vederi, la diverse muzee.

Găsești și miniaturi de lemn, ceramică sau piatră după sculpturi ale lui Brâncuși.

Nu în ultimul rând, mai ales dacă ţi-ai petrecut vacanţele la ţară, poţi pune pe pereţi sau rafturi portrete ale bunicilor, care te vor duce cu siguranţă cu gândul la acele vremuri și la acele zone.

Dacă nu îţi plac obiectele foarte colorate, caută ceramică de Korund, cu alb și albastru sau alb și roșu, foarte ușor de integrat și în decorurile moderne. E simplă și elegantă și poate fi folosită în multe scopuri. Poţi, de exemplu, să folosești vasele adânci pe post de ghivece, cănile ca suporturi pentru pixuri și creioane sau pentru periuţe de dinţi, la baie, alături de farfurioare mici care pot fi transformate în savoniere, ulcioarele sau cănile mari ca vaze pentru flori, ideal de câmp, desigur, sau de grădină, proaspete sau uscate.

Coșurile de rafie, ceaunele, tabureţii de lemn sculptaţi manual, poliţele de perete din lemn fac parte din același decor rustic și pot fi ușor integrate. Există chiar și scaune de bar din lemn. Sobele de teracotă, dacă locuiești la cur te, evident, sunt ușor de întreţinut și dau în mod evident vibe-ul rustic despre care vorbim. În multe zone de la ţară ele conţin și mașina de

gătit, pe bază de lemne, care poate fi păstrată în decor dacă locuiești la curte.

Orice mâncare are un gust mai bun când e gătită la foc de lemne, în vase de ceramică sau ceaune generoase. De cele mai multe ori aceste sobe/ mașini de gătit 2 în 1, din teracotă sau lut văruit, făceau parte din încăperea principală, unde se punea și masa, unde se primeau musafirii și unde se și dormea. În camerele secundare, neîncălzite, era de obicei expusă zestrea sau agoniseala gospodarilor.

Prin urmare, bucătăriile deschise care se poartă acum de fapt din lipsa de spaţiu mai mult decât din considerente decorative existau de „pe vremuri”. Tot în acest tip de bucătării poţi etala cănile cu motive tradiţionale, pe poliţe, în cuiere speciale sau în vitrine. Mai mult, când stai la masă poţi să înlocuiești suporţii clasici pentru veselă cu felii de lemn natural, cu coaja intactă.

La Muzeul Satului găsești inspiraţie din diferite zone ale ţării, precum și produse de vânzare. La fel și la Muzeul Ţăranului Român, unde periodic, în zile de sărbătoare, au loc târguri cu meșteșugari care etalează minunăţii efectuate manual în zone rurale.

Mobila pictată sau micile obiecte decorative din lemn pictat din zona Transilvaniei sunt foarte apreciate și pot fi cu ușurinţă integrate și în spaţii moderne, dând un aer boem. Dacă o bancă pictată sau o ladă de zestre ţi se par prea mult, poţi oricând să le iei la o scară mai mică, pe post de cutie-suport pentru șerveţele sau casete de bijuterii. Le găsești și online, la mobilapictata.ro.

Pe post de prispă, poţi să folosești și balconul apartamentului, având acolo un mic covor rustic, o banchetă sau, de ce nu, un balansoar și multe ghivece de mușcate, plante foarte rezistente, asociate adesea cu zona rurală.

Pentru obiecte decorative de inspiraţie rurală, poţi merge și Librăriile Cărturești sau în magazinele din zona Hanul cu Tei din Centrul Vechi sau cele de suveniruri din aceeași zonă. Nu în ultimul rând, dacă vrei o abordare modernă și creativă a decorurilor inspirate de zonele rustice, poţi apela la designeri români foarte talentaţi, care pot face de la design de produs până la decorul întregului spaţiu.

Este celebră, de exemplu, canap eaua Bucovina, cu design modern și motive tradiţionale românești, sau poţi încerca scaunele create de Mihai Grama, disponibile spre vânzare prin reţeaua Mobila Dalin. Vei găsi mai ales online și la târguri de profil mobilier cu accente moderne, inspirat însă de zonele rurale sau de tradiţia românească, ușor de integrat în decorul personal.

Orice ai alege, e bine să ai grijă să existe un echilibru, să nu aglomerezi prea mult zonele decorate și să alegi obiecte care îţi spun ceva, cu care rezonezi – fie că vorbim despre amintiri din vacanţele la bunici, fie că pur și simplu îţi plac în mod deosebit. www.sapteseri.Ro | 45

AUTO

O sută de ani cu mașini românești Să o spunem în limbaj auto: într-o lume în care un Ferrari face „0-100” în câteva secunde, ţara noastră a avut o acceleraţie puternică și a ajuns de la 0 la 100 de ani într-un secol.

de Alexandru Duţu

www.sapteseri.Ro | 47

RO M Â NIA 1 0 0

Pixel Cars: Malaxa 1C (1945) by VladAnchor / Deviantart

Malaxa 1C

A Nicolae Malaxa

Malaxa 1C făcut din 1945 la Reșiţa

48 | www.sapteseri.Ro

utoturismul Malaxa 1C, mai bine cunoscut și ca Malaxa, nu a fost chiar primul făcut în România.

Hai să spunem că este recunoscut îndeobște ca prima mașină românească de serie. Care, ironie!, poartă numele unui aromân. Deci prima mașină aromânească, să fim corecţi politic cu minorităţile! La proiect au lucrat ingineri de la uzinele A.S.A.M. și Malaxa din București și de la I.A.R. Brașov, conduși de Petre Carp. (Nu, nu este cel cu care stătea la cafele Eminescu.

Asta mai lipsea: să-l avem pe Eminescu băgat și în conceperea primului automobil românesc.)

Automobilul a fost realizat în 1945, în combinatele de la Reșiţa ale marelui burghezo-moșier Nicolae Malaxa. La vremea aceea Malaxa era un fel de Lakshmi Mittal din ziua de azi. Nu în sensul că era indian, ci în sensul că deţinea cam toate combinatele de siderurgie/ metalurgie/fiare/table din România. Cu diferenţa că Malaxa le construise singur de la zero, în timp ce niște băieţi deștepţi le-au luat pe nimica toată de la statul

român, fost comunist, care le luase de la Malaxa. În fine, nu aș vrea să mă mai enervez acum, la ceas aniversar.

Mașina avea un motor cu trei cilindri în stea (cam cum făcea BMW-ul pentru avioane), răcit cu aer, în doi timpi, de 30 CP. Pentru vremea aia era o mare șmecherie. Malaxa avea un șasiu tubular, caroserie din oţel, în care însă apăreau și elemente din aluminiu.

Modelul avea „totul spate” (motor, cutie de viteze etc.) și era suficient de mare cât să urce în ea șase oameni.

Pentru răcirea motorului, inginerii prevăzuseră un acoperiș cu pereţi dubli. Pe acolo trecea curentul de aer din faţă, de deasupra parbrizului, ajutat și de un ventilator, spre consola din spate.

Motorul cântărea vreo 80 kg, iar împreună cu transmisia (diferenţial, cutie) avea 150 kg. Viteza maximă era de 120 km/h. Dacă mă uit la baragladina asta din 1945 și îmi amintesc că Daciile, mai noi, din anii '80 abia prindeau, la vale, 120 km/h, și ăia doar pe bordul care arăta mult în plus, îmi dau seama că stăteam binișor pe industrie auto. Consumul ar fi fost de

10 l/100 km. Sună decent, chiar și pentru anii '70.

Rușii! Stop joc!

Problemele au apărut odată cu rușii. Mai exact, odată cu un mare mahăr sovietic, care, într-o vizită la Sofia, a fost plăcut impresionat de mașină și a cerut mutarea liniei de asamblare în U.R.S.S. Ce căuta o Malaxa la Sofia, fi-r-ar mama ei de viaţă?! Dar ce căuta rusul la Sofia? Pardon, asta știm: elibera niște popoare. Deci învingătorii sovietici nu au umflat doar fabricile făcute în Germania de alde Ferdinand Porsche, BMW sau Benz. Ne simţim cumva mândri să fim – pe linie de prăduială sovietică – alături de domnii teutoni mai sus numiţi. De fapt, poate că oficialul sovietic o fi fost fascinat doar de ceasurile de bord, de la ulei, apă, și nu s-a înţeles cu translatorii, așa că ne-au confiscat toată uzina.

Noi am rămas cu cele deja fabricate aici. Unele estimări dau o producţie de vreo 800 de bucăţi pe an, între 1945 și 1947. Și am mai rămas și cu niște tancuri rusești.

AUTO

Variantă de taxiuri Marta

Unul dintre primele camioane construite la Arad

Marta

Î

n 1908, Primăria Arad dă dea t er en p ent r u o fabrică celor de la Westinghouse, din Le Havre, reprezentanţa franceză a americanilor de la Westinghouse. Aici a început și fabricarea lui Magyar Automobil Részvény Társaság Arad, prescurtat MARTA. La 1910 aici se fabricau motoare și alte cele pentru camioane, autobuze sau trenuri. Nu știm dacă ungurii or fi fost în Ardeal înainte românilor, dar uite că, pe partea de mașini, par primii. Cu denumirea cel puţin, că sigur aveam și noi câţiva ingineri în uzina aia.

Plus niște paznici care furau piese. Motoarele, în patru cilindri erau de 20 CP, 30 CP și 40 CP. Transmisia se spune

Imagini din fabrica de la Arad

că era prin cardan la modelele mai puţin puternice și pe lanţ la varianta cu 40 CP. A mai existat și o variantă mai luxoasă, cu motor de 8.000 cmc și 60 CP. După vreo 150 de bucăţi fabricate până în 1912, americanii francezi, sau francezii americani, dau faliment, Austro Daimler preia uzina și face sub licenţă în principal niște taxiuri cu motoare de 2.500 cmc, și puteri de 18 sau 22 CP, păstrând numele Marta.

De aici se exportau în tot imperiul austro-ungar și nu numai. Până prin 1914 aici s-au fabricat cam 650 de autoturisme și autobuze. Pe timpul războiului trec la producţia de motoare de avion, iar după Marea Unire, când Ardealul ajunge la patria mamă, uzina

est e r eb ot e zată ASTRA. Pentru puţină vreme se vor mai fabrica aici preponderent utilaje, vagoane, camioane și autobuze ceva mai luxoase.

Așadar Marta a fost prima ma șină fabr ic ată p e un pământ azi românesc, dar abia Malaxa poate fi considerată prima mașină din România.

Altfel sunt aproape convins că dacii aveau un fel de Tesla electrice de paișpe ori mai performante decât astea de astăzi ale lui Musk, cu care mergeau prin tunelurile energetice de sub Bucegi. Și este foarte probabil ca străstră-strămoșii dacilor să le fi furat neanderthalienilor de pe teritoriul Germaniei de azi oglinzile și casetofoanele de la Merţanurile lor de îmbuibaţi.

Primele mașini cu steaua Mercedes făcute în România www.sapteseri.Ro | 49

RO M Â NIA 1 0 0

Cronicari Digitali sau cum s-a transformat patrimoniul cultural în postare virală pe Instagram

50 | www.sapteseri.Ro

CRONICARI DI G ITALI

Lansată pe 17 iulie printr-un Heritage Instameet care a deschis porţile unor clădiri-simbol ale Bucureștiului, campania Cronicari Digitali are o misiune specială: promovarea obiectivelor de patrimoniu în rândul Millennials, văzută ca un pas important în regăsirea identităţii lor. Proiectul pus la cale de agenţia de comunicare Zaga Brand, cu sprijinul Institutului Naţional al Patrimoniului, împrietenește tinerii de pe reţelele sociale cu moștenirea culturală a României, în toate declinările sale. Astfel, povestea patrimoniului merge mai departe prin conţinut vizual de calitate și storytelling care traduce cultura, istoria și tradiţiile românești în limbaj Millennial. Utilizând „parola de acces” #cronicaridigitali pe Instagram, comunităţi de peste 300.000 de tineri au contribuit la viralizarea conţinutului în doar trei luni – pastilele de cultură au ajuns în feed-urile a peste 7.000.000 de utilizatori. Iar promovarea patrimoniului continuă și în offline: echipe formate din 42 de exploratori (experţi INP, bloggeri, instagrammeri și jurnaliști) au străbătut peste 8.000 km în 4 Heritage Trips prin România, regăsind 52 de obiective de patrimoniu care merită share pe reţele sociale.

Descoperă și tu poveștile digitale pe care le-au scris Cronicarii până acum!

www.sapteseri.Ro | 51

RO M Â NIA 1 0 0

ÎNTRE NOBILIAR ȘI SPIRITUAL ÎN MOLDOVA

Toată lumea a auzit de bisericile pictate din nordul Moldovei, dar câţi dintre voi au atins frescele murale în culori care au devenit simbol? În primul Heritage Trip al campaniei, Cronicarii Digitali au urcat în turle impresionante, la Dragomirna, și au gustat un pic din măreţia locului. Arbore, Probota, Suceviţa și Părhăuţi fac parte din patrimoniul universal UNESCO, dar fiecare iese în evidenţă printr-o trăsătură distinctivă: Părhăuţi e o construcţie austeră într-un cimitir, pe când Suceviţa e mănăstirea-cetate unde verdele smarald se împletește cu roșul cinabru. Bălinești, cea de-a șasea biserică de pe itinerariu, se află și ea în proces de restaurare, iar picturile sale murale par că se trezesc la viaţă. Între 2 și 4 august, exploratorii din online au vizitat 12 obiective de patrimoniu, dar nu toate vorbesc despre spiritual. De exemplu, durerea care se scurge prin zidurile Închisorii „Tăcerii” din Râmnicu-Sărat e ca un duș rece care te lasă neputincios 52 | www.sapteseri.Ro

la gândul ororilor comunismului, iar Mausoleul de la Mărășești e mărturia jertfei supreme în numele iubirii de ţară. O altă reinterpretare a istoriei o găsești la Uzina de Apă din Suceava, un obiectiv care asigura odinioară alimentarea cu apă a orașului și care a primit o nouă întrebuinţare, cea de centru cultural.

Trecând în revistă și trecutul boieresc al Moldovei, echipa de 10 Cronicari Digitali a fotografiat îndeaproape vechi conace nobiliare. La Castelul Roșu din Hemeiuș, au făcut cunoștinţă cu romantismul turnuleţelor neogotice și al grădinilor în stil englezesc, iar în Conacul Miclescu din Călinești au văzut cu propriii ochi cum respectul pentru trecut poate să aducă înapoi la lumină chiar și cele mai neglijate clădiri. Iar Conacul Petre P. Carp din Ţibănești e locul unde pasiunea pentru meșteșugurile tradiţionale e pe primul loc: meșteri populari și experţi din afară își contopesc talentul în cele mai frumoase obiecte, în cadrul evenimentului „Batem fierul la conac”.

CRONICARI DI G ITALI

ALBA, INIMA PASTORALĂ A ROMÂNIEI Chiar în inima României, Cronicarii Digitali din Heritage Trip 2 au descoperit esenţa unui popor greu încercat de stăpânitori străini, de foamete, de război sau de propria neputinţă. O găsești ascunsă în căsuţele bătrânilor din Râmeţ, unul dintre puţinele sate risipite care au mai rămas în Apuseni. E la fel de palpabilă în Blăjeni-Vulcan, locul aflat la comuniunea dintre un munte -monument al naturii și talentul unui popor iscusit. Acolo s-a păstrat intactă o tradiţie veche de când timpul – șindirlăritul, meșteșugul care a dat valoare arhitecturii zonale. În același peisaj agro-pastoral din judeţul Alba, găsim și un altfel de sat. Demult un oraș înfloritor specializat în prelucrarea fierului, Rîmetea e astăzi exemplu de conservare a arhitecturii, lucru vizibil în căsuţele albe cu obloane verzi aliniate de un arhitect atotputernic.

Peisaje atrăgătoare au întâlnit peste tot în aventura către Alba, în inima României.

Chiar și în văile aurifere care înconjoară Roșia Montană, bogăţia naturii este mai impresionantă decât zăcămintele care stau ascunse în adâncuri.

La Sarmizegetusa Regia, rămășiţele capitalei statului dac concurează cu pădurile de fag care protejează situl arheologic. Iar în Vâlcea, la Culele Duca și Greceanu, privirea îţi e furată de clădirile fortificate tradiţionale, specifice zonei de nord a Olteniei, care au un dar aparte de a inspira povești cu boieri de atădată.

La final de Heritage Trip și de august, Cronicarii au mai dezgropat un fragment din sufletul românesc, chiar pe dealurile din Vinţu de Jos: rezistenţa. Castelul Martinuzzi a fost acum 450 de ani o mândră fortificaţie în stil renascentist, iar acum face parte din patrimoniul ruinat. Iar la o aruncătură de băţ distanţă, o altă clădire aparent părăsită, Biserica Evanghelică din Vinţu de Jos, arată forţa spectaculoasă de a face faţă oricăror piedici: aici se mai oficiază încă slujbe.

www.sapteseri.Ro | 53

RO M Â NIA 1 0 0

MULTIcULTURAL SPRE MARAMUREȘ

15 obiective care mai de care mai diverse i-au îmbiat pe Cronicarii Digitali la postări virale în drumul lor spr e Mar amur eș. Al treilea Heritage Trip, din 6-9 septembrie, a fost un amalgam multicultural, cu influenţe secuiești, evreiești, săsești, românești și chiar de pe vremea teutonilor – toate demonstrând diversitatea patrimoniului cultural.

Dintre toate, castelele stimulează cel mai mult viziunea creatoare a exploratorilor.

La palatul Cantacuzino din Florești au văzut o replică neterminată a Micului Trianon de la Versailles, iar în Arcuș, la castelul Szentkereszty, și-au imaginat scene din trecutul nobi liar al r e g i unii. L a castelul Bánffy din Răscruci, Cronicarii au avut o viziune a unui interior spectaculos, acum în stadiul de vis, iar în Criș, la castelul Bethlen, au avut ocazia să vadă potenţialul imens al fortificaţiei renascentiste din cărămidă roșie.

Din traseul de redescoperire a identităţii naţionale 54 | www.sapteseri.Ro

nu puteau lipsi locașurile de cult, precum graţioasele construcţii din lemn din Ieud Deal și biserica Sfânta Paraschiva din Desești. Spre Maramureș, alte surprize răsar în cale: în biserica fortificată din Prejmer se puteau refugia toţi sătenii din zonă în caz de pericol, iar biserica armenească din Dumbrăveni impresionează prin asimetria turnurilor. În Bistriţa, biserica evanghelică tronează asupra orașului cu turnul falnic unde se amestecă influenţe romanice și gotice.

La secţiunea „Știaţi că” intră Moara de Apă din Suseni, un muzeu al tradiţiilor zonei, dar și Podul acoperit din Coșbuc, construcţie unică în România. Respectul pentru trecut este evident la Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenţei din Sighet și la Muzeul Culturii Evreiești din Maramureș, iar în Blaj, Palatul Cultural păstrează aceeași reverenţă istorică vizibilă în restaurarea impecabilă premiată de Uniunea Europeană.

CRONICARI DI G ITALI DELTA DUNĂRII. NATURAL. EXTRAORDINAR Dacă ai fost vreodată în Deltă, atunci știi că nu e loc mai idilic în toată România. Dacă nu ai avut plăcerea până acum, atunci poţi recrea traseul de final de septembrie al Cronicarilor Digitali în cel de-al patrulea Heritage Trip al campaniei.

Aventura acvatică a celor 14 exploratori a început pe canalele înguste spre Mila 23, învăluiţi de adierea abia perceptibilă a vântului prin stufăriș. Satul lipovenilor e desprins parcă dintr-o carte de colorat unde căsuţele au fost pictate în albastrul siniliu care ţine departe insectele atât de nepopulare ale Deltei. În Letea, vechii cazaci s-au transformat în pescari iscusiţi și, mai nou, în proprietari de pensiuni care așteaptă turiști gata de escapade pe stepele din pădurea-monument al naturii.

Acolo vei găsi vegetaţie unică în România, dar și caii sălbatici ai Deltei, care se mai întorc din când în când la viaţa domestică.

Din cele peste 9.500 de specii de floră și faună care numesc Delta acasă, o concentraţie importantă vei găsi în Golful

Musura, locul unde se adună generaţii întregi de pelicani, lebede, lișiţe sau raţe sălbatice.

Iar dacă ai chef de un peisaj demn de cărţi poștale, poţi urca și tu 10 etaje în Farul Nou al Sulinei, pentru a admira un apus de soare în locul unde fluviul devine mare. Și ce ar fi o aventură prin Deltă fără o vizită prin Sulina, singurul oraș din acest spaţiu al mirării? Vei avea ocazia unică să vezi frânturi dintr-un oraș devenit cosmopolit cu mult înainte să fi fost inventat termenul. Un port liber în timpul Comisiei Europene a Dunării, Sulina a cunoscut o dezvoltare fără precedent la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, mărturie stând Palatul Comisiei, Vechiul Far, bisericile diverselor confesiuni, Palatul de Apă și chiar cimitirul naval, unde monumentele funerare amintesc de personalităţile vremii, precum Sir Charles Hartley, „arhitectul Dunării”, cel care a precipitat apogeul unui oraș încărcat de istorie.

www.sapteseri.Ro | 55

Cum credeţi că arată un festival de literatură?

Ar putea arăta ca un festival de folclor, cu muzică dată tare și ecou care străbate parcurile și intr-n așternutul sub care se ascunde capul celui care vrea liniște. Sau ca un festival de muzică pop, cu bașii tari și prezentatori mieroși, pentru că... bine plătiţi.

E de Alexandru Matei

i bine, nu. FILIT 2018, adică Festivalul Internaţional de Literatură și Traducere de la Iași, aflat la a șasea ediţie, reușește cumva imposibilul: face o fundă din două șireturi de la pantofi care nu fac de obicei pereche. Pe de o parte, cultură de stradă: cort, standuri, vedete (literare), dar și muzică, dar și cultură urbană clasică: muzee, Teatrul Naţional, Universitate. Ca să-l parafrazez pe unul dintre invitaţi, poetul, profesorul și activistul civic din Sibiu Radu Vancu, avem cultură care se dă într-un spectacol pe care publicul îl percepe ca atare și, apoi, avem poezie, care e altceva. Funda se-mpletește cu firul inefabil al literaturii. Cum poate fi expusă literatura altfel decât la citit? Cred că FILIT poate răspunde la această întrebare. Nu oricum, ci de nota 10. Și nu întâmplător declară Mircea Cărtărescu despre acest festival că este unul dintre cele mai mari din Europa.

Literatura poate însemna prezenţă a autorului.

FILIT aduce vedete. Jonathan Franzen, în

56 | www.sapteseri.Ro

filit

Veronica Roth primul rând, dar și Veronica Roth, autoarea trilogiei Divergent, precum și mai discretul islandez Jón Kalman Stefánsson au fost starurile care s-au întâlnit cu publicul românesc pe scena Teatrului Naţional, în 5,6 și respectiv 4 octombrie, în niște talk-show-uri pe care, văzându-le, mi-am zis că, uite, formatul de televiziune pare cel mai popular atunci când vine vorba ca Autorul să se prezinte cititorilor.

Cu aceeași ocazie, cititorii își pot vedea vedetele literare autohtone preferate – Marius Chivu, Iulian Tănase, Robert Șerban (merită spus că toţi trei sunt poeţi foarte buni, nu doar mediatori de literatură).

Literatura înseamnă voce, dicţie. Aici, poezia e regina. Poate părea totuși ciudat să asculţi un roman, dar poezia n-a fost niciodată scrisă numai pentru lectură tăcută. FILIT înseamnă o explozie de poezie, ale cărei artificii au luminat nu doar Casa FILIT, de-a lungul multor întâlniri diurne, ci și noaptea, cu ocazia Nopţii albe de poezie, unde s-a citit de la 22 la 4 dimineaţa.

Literatura înseamnă – dar nu se vede niciodată – și traducere. Literatura de la Iași nu e română, ci în românește, ceea ce-i altceva. Pentru ca toate textele lumii să poată fi citite în limba română, ele sunt traduse. Asta nu înseamnă bing translator, ci ca niște oameni de diverse naţionalităţi și limbi să înveţe româna, să vină pe la noi și apoi să înceapă să înţeleagă cum gândește limba română. Aţi asistat vreodată la o discuţie între un polonez și un norvegian purtată în limba străină pe care o cunoșteau amândoi, adică româna? Eu, da – și am fost cumva încântat, chiar dacă într-o cheie ironică.

Literatura înseamnă un batalion de studenţi sau nu – cu toţii, voluntari – care preiau, indică, însoţesc, informează, ajută sau chiar discută pur și simplu cu toţi invitaţii. Cele trei zile pe care le-am petrecut la Iași ar fi fost mai puţin vii fără Gabriela, voluntara mea de 1,88

Jonathan Franzen și 19 ani, studentă la română-franceză și care visează să facă studii de neurolingvistică într-o ţară nordică, dar care deocamdată are de citit Racine și Corneille, pe care nu-i va cunoaște atât de bine ca pe Alex Tocilescu, pe care am uitat să-l menţionez până acum.

Literatură înseamnă și oameni din diverse instituţii care fac ca textele să circule și ca scriitorii să-și întâlnească cititorii. Oameni din institute culturale, editori, autori de proiecte culturale, o întreagă organizaţie pe care paginile unui roman bun o ascund, dar pe care un festival o dezvăluie.

Toate declinările de mai sus ale literaturii fac un festival, despre care puteţi citi aici: http:// www.filit-iasi.ro/. Echipa organizatoare se află tot pe internet, dar trebuie să mai spun doar un lucru: Lucian Dan Teodorovici și Florin Lăzărescu, primele nume care apar în lista membrilor echipei, sunt ei înșiși scriitori cunoscuţi și traduși în limbi de circulaţie. Ei au găsit suficientă susţinere pentru a începe o tradiţie din ceva ce n-avea viitor. E bine să vorbim despre tradiţii noi la acest centenar.

Care ne amintește că România nu înseamnă doar muzică pe o estradă. www.sapteseri.Ro | 57

RO M Â NIA 1 0 0

„La 100 de ani, România este o ţară tânără.“ Bogdan Murgescu, istoric Timpul se măsoară altfel în istorie și în viaţă. Unul dintre cei mai importanţi istorici români de astăzi, autor al câtorva studii fundamentale de istorie și istorie economică (menţionăm aici România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500‑2010), Polirom, 2010), ne arată pe scurt ce a fost, ne precizează unde suntem și ne spune la ce să ne așteptăm. De Alexandru Matei 58 | www.sapteseri.Ro

INTERVIU

D

omnule Bogdan Murgescu, vă întreb în primul rând cum arată această sută de ani pentru România, în comparaţie cu ţările din jur?

A fost o sută de ani complicată pentru România, la fel ca pentru întreaga regiune.

A început cu o restructurare majoră sub semnul statelor-naţiune la finele Primului Război Mondial, restructurare benefică pentru România, pentru Polonia, pentru Cehoslovacia, dar considerată o tragedie naţională în Ungaria. Perioada interbelică a stat sub semnul u n o r m a r i co nt r a di c ţ i i , încercările de modernizare fiind compromise de vicisitudinile economice, iar strădaniile de aliniere la modelul o ccident al de r ăt ă cir i le naţionaliste și de deriva spre regimuri dictatoriale. Au urmat apoi Al Doilea Război Mondial, dominaţia sovietică și regimurile comuniste care, în pofida unor succese temporare, au făcut ca ţările din regiune să se afle în 1989 la un nivel economico-social încă și mai scăzut în raport cu Occidentul decât în epoca interbelică. Din fericire, trendul mai degrabă negativ a fost inversat în ultimele două decenii, când, după purgatoriul crizei de tranziţie din anii 1990, aderarea la Uniunea Europeană și racordarea la circuitele economice globale au îngăduit relansarea dezvoltării economice și recuperarea par ţială a decalajelor. Totodată, voinţa exprimată de populaţie în 1989 și exigenţele Uniunii Europene au condus la instaurarea unor regimuri democratice inspirate de modelul

occidental. Este adevărat, în România, ca și în alte ţări din regiune, s-au afirmat și politicieni care, profitând de crizele ce afectează Uniunea Europeană, de temerile și de carenţele educaţionale ale multor concetăţeni, încearcă să promoveze modele autoritare, iliberale, dar eu cred că până la urmă cetăţenii români (și polonezi, unguri, cehi etc.) vor conștientiza că este în interesul lor să asigure victoria modelului occidental al democraţiei reprezentative bazate pe separarea puterilor și pe statul de drept.

Sigur că urma să vă întreb: cum vedeţi situaţia României acum, la centenar, din perspectiva, relativă, deci nu pasională, a istoricului care sunteţi. Ce ar trebui și ce are șanse să se modifice înspre bine?

Deși există riscul de a demonetiza sintagma prin folosire prea frecventă, cred că România este la o răscruce. În mare parte această situaţie este determinată de faptul că entitatea supraordonată de al cărei destin depindem și noi, Uniunea Europeană, este ea însăși la o răscruce existenţială. Status-quo-ul este nesustenabil, iar forţe foarte vizibile acţionează pentru a dezarticula și/sau goli de conţinut Uniunea Europeană.

Soluţia la aceste sfidări este „mai multă Europă”, ceea ce nu înseamnă extinderea mecanică a tot ceea ce a fost până acum competenţă europeană, ci mai ales o rearanjare a competenţelor și atribuţiilor, astfel încât Un i u n e a E u r o p e a n ă s ă devină mai coerentă și mai eficientă, atât în raport cu cetăţenii europeni, cât și

în interacţiunea cu „restul lumii”. Nu știm exact care va fi rezultatul încleștărilor politice din interiorul Uniunii Europene din următorii ani. Dacă acolo va fi rău, va fi sigur rău și pentru România. Dacă însă va prevala o soluţie de dinamizare a Uniunii Europene, va conta foarte mult ce vom face și în interiorul României, pentru a fi capabili să devenim parte a soluţiei, și nu un balast de lăsat în urmă.

Pentru aceasta ar trebui un spor semnificativ de competenţă în actul de guvernare, o politică ţintită de reducere a polarizării sociale prin ridicarea economico-socială și educaţional-culturală a păturilor celor mai amărâte ale societăţii, „decăpușarea” statului și pregătirea capitalului uman și a instituţiilor pentru ca economia României să poată trece la o dezvoltare bazată pe mai multe activităţi economice cu valoare adăugată ridicată.

Punctaţi, vă rog, patr u momente de cumpănă în această sută de ani – și faceţi

puţină istorie contrafactuală: ce-ar fi fost dacă?

Până la urmă, o istorie contrafactuală ne spune dacă am ajuns mai bine – sau mai rău – decât ne-am fi putut imagina în diverse momente.

Ca istoric am unele reţineri faţă de asemenea „ jocuri cu trecutul”. Desigur, în istorie au fost și momente de cumpănă pozitivă, și altele de cumpănă negativă. Dintre deciziile faste aș menţiona voinţa de unire a românilor din Basarabia, Bucovina și Transilvania la 1918 (în conjuncţie cu șansa istorică a prăbușirii imperiilor rus și austro-ungar), actul de la 23 august 1944, fără de care numărul morţilor și amploarea distrugerilor materiale pe care le-ar fi suferit România ar fi fost mult mai mari, revoluţia din decembrie 1989 și, mai ales, opţiunea politică de aderare la Uniunea Europeană, fără de care situaţia noastră ar f i fost azi asemănătoare cu cea a unor state precum Republica Moldova, Ucraina sau Belarus.

www.sapteseri.Ro | 59

RO M Â NIA 1 0 0

Mămăliga simbol naţional Dacă ar fi să strângem o colecţie de simboluri naţionale, cu siguranţă am pune la loc de cinste și o mostră de mămăligă. Și, pe bună dreptate, în an centenar, gândindu-mă la ce mâncau românii acum 100 de ani și la ce mănâncă de 100 de ani, mămăliga e un preparat care a rezistat trecerii timpului. Hrana oamenilor obișnuiţi era săracă în urmă cu un secol, dar fie zi obișnuită sau sărbătoare, fie zi de post sau nu, mămăliga era nelipsită.

de dr. Camelia Ștefănescu

60 | www.sapteseri.Ro

A

zi poate nu o mai întâlnim la fel de des, dar e întotdeauna pusă alături de mâncărurile noastre tradiţionale, precum sărmăluţe, tocăniţe, tochituri, brânzeturi, lapte, ouă, saramură de pește, fasole sau ciorbe. Există chiar și dulciuri în compoziţia cărora intră mămăliga.

Mama și bunica îmi povesteau cum în perioada imediat de după război, la școală, pe post de gustare-desert aveau mămăligă cu marmeladă.

Sătenii de acum 100 de ani făceau mămăliga din făină de porumb, din mei, orz sau hrişcă. „Din făină de porumb se face mămăliga vârtoasă, mămăliga subţire sau terciul, păsat sau terci, din făină măcinată mai mare şi fiartă cu lapte, turtă în spuză, mălai în ţest, turtă coaptă în ţest, mălai cu brânză, mălai în tavă, jumări cu lapte acru, cocoloş sau brânză învelită în mămăligă şi coaptă pe cărbuni. Mămăliga mai poate fi pripită sau fiartă lung”, explica dr.

I. Felix în cartea „Poveţe despre hrana ţăranilor”, în care prezenta alimentaţia acestora în urmă cu 100 de ani.

NUTRIŢIE Actualmente, specialiștii în nutriţie recomandă mămăliga, deoarece este un produs cu un indice glicemic mai scăzut decât pâinea. Poate fi consumată în siguranţă și de către persoanele cu intoleranţă la gluten, mălaiul neavând în compoziţie această proteină. Practic, aduce în organism carbohidraţi complecși, de calitate, ce furnizează energie și, mai ales, saţietate, ceea ce limitează supraalimentarea.

Evident, asta nu înseamnă să începi acum să o mănânci goală, timp îndelungat, pe post de cură de slăbit sau de pastilă minune. Doamne ferește, ne-am întoarce 100 de ani în spate, direct la pelagră, boală provocată de carenţa în vitamina PP. Este specifică persoanelor cu alimentaţie bogată în porumb și săracă în proteine animale, îndeosebi în triptofan, aminoacid precursor al vitaminei PP. Manifestările sunt adesea tulburări cutanate (roșeaţă, mâncărimi, îngroșare a pielii), dar și digestive (afte, diaree, vărsături), nervoase și mintale (insomnie, dureri de cap, confuzie și depresie, tulburări de memorie).

Produsele din porumb prelucrat și preparat reprezintă una dintre puţinele surse de luteină și zeaxantină. Cerealele de porumb pentru micul dejun au cea mai mare cantitate de zeaxantină (9,08 până la 12,77 microg/g) faţă de produsele obţinute din mălai. De asemenea, într-un studiu publicat în 2017, s-a demonstrat existenţa unui bun echilibru între acizii grași omega 3 și omega 6, de 1:3, ceea ce face ca acest extract bogat în luteină să fie un supliment nutriţional promiţător în industria alimentară.

Circulă „zvonul” că acidul palmitic și arahidonic din mălai ar avea rol important în dezvoltarea fibrelor musculare. Capacitatea de a câștiga masă musculară are de a face cu ceea ce mănânci în general, când mănânci și cum combini grupele alimentare, nu doar cu cât de greu este antrenamentul în sală sau cât acid arahidonic sau palmitic există în alimentul X sau Y. Așadar, hai mai bine să sărbătorim cu toţii mămăliga, acest preparat cu o lungă istorie în bucătăria românească, și să o gustăm chiar astăzi în varianta în care ne place cel mai mult.

Pentru sfaturi legate de nutriţia sănătoasă, apelează la un specialist.

Fă-ţi o programare, chiar acum, pe www.stop-dieta.ro, dacă dorești să afli răspunsuri avizate în domeniul nutriţiei și dieteticii.

Bucură-te de viaţă și hrănește-te sănătos, fără diete chinuitoare, restrictive sau dezechilibrate.

E mai ușor decât crezi!

Bibliografie: de Oliveira GP, Rodrgues-Amaya DB ,,Processed and prepared corn products as sources of lutein and zeaxanthin: compositional variation in the food chain’’ – J Food Science, 2007 Moros E et al ,, Analysis of xanthophylls in corn by HPLC’’ - J.J Agric Food Chem, 2002 Pal S, Bhattacharjee P ,, Supercritical carbon dioxide extraction of lutein from yellow maize (Zea mays) kernels: process optimization based on lutein content, antioxidant activity, and w-6/w-3 fattyacid ratio.’’ – Food Sci Biotechnol, 2017 www.sapteseri.Ro | 61

RELAŢII

de Raluca Bălănică

From a bad place, with love Orice ţară sănătoasă, ca orice individ sănătos, ar trebui să fie într-o stare de perpetuă schimbare.

Multe s-au schimbat în ultimii ani, de la ritmul în care ne trăim vieţile la felul în care comunicăm. Generaţia veche era cultura apelului. Generaţia nouă sună doar în caz de urgenţă. Noi suntem cultura textului.

P

rogresul ne-a făcut să consumăm lumea a l t f e l . Vr e m u r i l e ne-au făcut să iubim altfel. Spre deosebire de a cum, relaţiile de atunci nu aveau atâtea distrageri și atâtea distracţii.

Oamenii se întâlneau organic și se alegeau reciproc după o listă de criterii simplistă. El trebuia să bifeze următoarele căsuţe: bucătăreasă, devreme acasă, plăcută ochiului (dar nu prea-prea), deșteaptă (dar nu foarte-foarte) și trăiau fericiţi până la adânci bătrâneţi – mai scăpa puţin ruj pe guler din când în când, dar nu cât să deranjeze. A, avea și ea căsuţe de bifat: as la muncă, măcar 3 ore pe zi să fie acasă, să fie puţin mai frumos că dracu' și trăiau fericiţi până la adânci bătrâneţi – uneori se gândea ce bine ar fi fost dacă l-ar fi luat pe celălalt de bărbat, pe

ăla de care îi plăcea maică-sii, dar ce să-i faci... Tinereţea, bat-o vina!

Oamenii s-au iubit de când lumea, se iubesc și-n ziua de azi. Dar ce s-a pierdut pe parcurs? De când cu tehnologizarea vieţii, avem, brusc, prea multe opţiuni. A picat Facebook-ul, s-a ridicat Instagram-ul. Pozele vor deveni și ele passée, pentru că nimeni nu mai are timp să scroleze. Ţi-a plăcut cum arată într-un story de 15 secunde, o numești „chimie“. Te regăsești într-o postare de-a lui, gata, e deja „destin“. Când aplicaţiile îţi fură inima, și nu schimbul de energii, o numești „iubire”. „Până la adânci bătrâneţi” e valabil câteva luni și, în cele mai fericite cazuri, câţiva ani.

Puţină neînţelegere și fugim cât ne ţin plămânii.

Totul trebuie să se întâmple cât mai repede. „Hai! Nu

te-ai îndrăgostit deja? Ce să mai fac? Flori? Ţi-am trimis la birou – trandafiri roșii, ca să înţelegi unde bat. Bomboane?

Am un non-stop lângă mine, le trântesc pe bancheta din spate și dau o fugă până la tine. Nu de alta, dar părea că îţi scăzuse glicemia din story-ul de mai devreme – și, băiat mișto, cum sunt, vreau să te năucesc cu cât mai multe gesturi de mare angajament, care te obligă să mă iei în serios. Nu m-ai luat încă?! Fraiero... Are balta pește!“ Într-o lume hedonistă, la genul asta de gândire se ajunge, din păcate. Nu mai poţi fi tu, pentru că ești prea mult. Nu îţi mai poţi expune valorile, pentru că ești absurd.

Așa că te retragi în virtual, acolo unde nu există autenticitate, dar nici nu te lovești de minţi închise și pline de prejudecăţi, pentru că le-ai dat unfollow.

Mereu m-am considerat un suflet bătrân născut într-un prezent în contradictoriu cu viziunile și cu trăirile mele. Îmi place să fiu definită de decizii bune, de oameni de

calitate, de lucruri făcute cu credinţă și cu dăruire totală.

Nu cred că relaţiile sunt despre momente perfect surprinse digital și expuse online, ca într-un muzeu, ci, mai degrabă, despre viitor.

Cred, la sfârșitul lui 2018, în discuţii de 2h la telefon care te lasă cu buzele arzând.

Cred în recunoașterea sufletului-pereche după un număr de ani, după teste de anduranţă și după o conexiune care ţine mai mult de intelect, decât de altceva.

Așa că am ales să fiu optimistă în ceea ce privește dragostea în vremea Instagram-ului.

Mi-ar plăcea să cred că toate opţiunile astea ne formează în oameni mai bogaţi cultural, intelectual și sufletește. Și, deși am ales să plec într-o zi, într-alta am ales să mă întorc în ea, în România. De 100 de ani iubim așa cum am învăţat doar aici și, dacă ceva nu s-a schimbat, este că a iubi românește este un fel tare frumos de a iubi, dacă mă întrebi pe mine... Iar dacă îl întrebi pe Brâncuși, „Frumosul este echitatea absolută“. www.sapteseri.Ro | 63

DE g u s tat în octombrie 2018  Strada George Enescu 25, lângă Piaţa Romană  0752.285.286  journey-pub.ro

Jouney Pub - o călătorie în inima relaxării/ deconectare în inima Bucureştiului Viaţa este o călătorie de care ne bucurăm în fiecare zi şi te invităm să o faci şi tu. Te aşteptăm cu oferte speciale la pizza, paste, burgeri şi alte preparate delicioase (consultă oferta zilei) pe care le poţi savura în oricare dintre cele 4 săli tematice sub simbolul Journey.

Gofrele preparate in-house, clătitele americane şi profiterolul sunt doar câteva dintre deserturile de vară pe care ţi le-am pregătit, alături de fresh-uri, smoothie-uri şi cele mai bune vinuri româneşti.

Boardgame-uri, fusball, proiecţii, psiho-ateliere, fii la curent cu toate evenimentele noastre pe facebook.com/JourneyPub. Fă o schimbare!/Începe aventura! Ne găseşti în zona Piaţa Romană!

 Str. Gheorghe Manu  021.212.77.88

 Calea Dorobanţilor, nr. 177,  0722.216.666  www.four-seasons.ro

FOUR SEASONS specific libanez

Cei de la Four Seasons au adus pe meleagurile mioritice gusturile autentic libaneze, de la aperitive reci și calde până la carne delicioasă de miel, vită sau pui, toate condimentate exotic și completate de sosuri unice. Alegeţi un homos Beiruty sau delicioasa muhammara înainte de o kafta gustoasă sau niște frigărui de miel. Încercaţi alături și un vin libanez.

BISTRO LA TAIFAS specific internaţional

Restaurantul Bistro La Taifas este si­­tuat în curtea Palatului Can­ta­cuzino. Bucătăria cu specific ro­mâ­nesc, dar şi cu reţete culinare din bucătăria eu­ropeană, asigură oaspeţilor bistroului tihna şi buna dispoziţie a unei mese în familie. Meniul, fără a fi extravagant, redă într-un registru de arome une­ori discrete, alteori zglobii, deplina fu­ziune dintre bucătăriile Orientului şi ale Occidentului.

 Bulevardul Ion Ionescu de la Brad, nr. 2  0722.224.799  www.restaurantcapricciosa.ro

CAPRICCIOSA specific italienesc Muncă, perseverenţă, experienţă și pasiune sunt cuvintele care definesc interesul, formarea și practica profesională a echipei restaurantului Capricciosa. Munca, pentru că drumul spre bucătăria italiană a început acum 26 de ani. Emil a petrecut 8 ani în Italia învăţând secretele bucatăriei italiane și a deschis restaurantul Capricciosa în anul 1998. Perseverenţa definește tenacitatea și munca de zi cu zi în încercarea de a oferi clienţilor cele mai bune retete culinare. Experienţa este dovedită prin cunoașterea bazelor în gastronomia italiană și varietatea de preparate. Pasiunea este cea care dă sens celorlalte trei elemente, iar noi știm că nimic măreţ nu se poate crea în lumea aceasta fără pasiune.

www.sapteseri.Ro | 65

DE Î NCERCAT în octombrie 2018 dancing lobster

 Strada Glodeni 3, clădirea c 22  0770 690 886  dancinglobster.ro

Pasiunea pentru mâncarea bună preparată cu ingrediente tradiționale, vinurile selectate din cele mai importante zone viticole ale Portugaliei și atmosfera solară indiferent de anotimp, pun Dancing Lobster pe lista restaurantelor unde îți dorești să revii ori de câte ori ai nevoie de o pauză de la agitația vieții urbane. Dancing Lobster surprinde și reinterpretează aromele portugheze tradiționale în rețete savuroase tocmai prin simplitatea lor. Peștele și fructele de mare proaspete, aduse în fiecare săptămână cu avionul din Portugalia, sunt protagoniștii gustului desăvârșit pus în scenă de artizanii din bucătăria singurului restaurant cu acest specific din București.

Ca să nu mai pocnești din degete după ospătar!

Nu există client care să nu fi așteptat cel puțin o dată minute în șir ca să apară un ospătar care să-i ia comanda. Este o situație frustrantă, pe care nici clienții, nici restaurantele nu și-o doresc.

Din fericire, această problemă des întâlnită poate fi rezolvată folosind un simplu sistem de apelare a personalului de servire denumit Ajutordeospătar. Principiul de funcționare este foarte simplu: pe fiecare masă există un mic dispozitiv cu butoane prin care se pot apela pagerele purtate de ospătari. Folosirea unui astfel de sistem are o mulțime de avantaje atât pentru client, cât și pentru restaurant.

Avantaje ale sistemului Ajutordeospătar: elimină situația jenantă în care clienții strigă / gesticulează după ospătar elimină timpii inutili de așteptare crește gradul de ocupare a mesei oferă posibilitatea extinderii spațiului de servire eficientizează activitatea angajaților restaurantului.

Pentru detalii și informații suplimentare ne puteți contacta la floriana@ajutordeospatar.ro.

Dispozitiv apelare cu 1 funcție

Brățară Inteligentă Pager

Unitate de apelare dedicată bucătăriei

Distanță de transmitere a semnalului de 1,5 km în open space Dispozitiv de apelare cu 3 funcții (Service, Nota de plata și Cancel) cu distanță de transmitere a semnalului de 1,5 km în open space

• înregistrează simultan până la 10 apeluri, care rulează succesiv pe ecran • durata vibrației poate fi setată de la 1 la 5 secunde • se poate folosi ca un ceas, are funcția de time&date, alarmă • sunet sau vibrație • funcționează pe bază de baterie AAA

• poate apela/reapela panoul de afișaj central sau fiecare pager (sau un grup de pagere) • În momentul în care servirea este gata, se tastează codul pagerului, iar ospătarul primește informația pe pager.