Șapte Seri 977 by Șapte Seri

revistă de cultură urbană #977/10.11.2017

www.sapteseri.ro

Eroine în Umbre

Mădălina Craiu

Andreea Vasile

Maria Obretin

IULIA ALBU ȘI COCOȘUL ROȘU

... joacă în serialul produs de HBO

06 Agenda

37 tv

39 tech

60 food

BILUNAR sapteseri.ro

#977

Revistă de cultură urbană

10 noiembrie 2017

ANUL XIX Str. Popa Petre 5, etaj 1, sector 2, București, 021.250.10.53 www.sapteseri.ro Editorial & Art Redactor-șef: Ana-Maria Caia Art Director: Marius Weber Redactor-șef adjunct: Anca David Titorov anca.david@sapteseri.ro Consultant Editorial: Iulian Comănescu DTP: Laura Velcea Web Editor Claudiu Petrasciuc claudiu.petrasciuc@sapteseri.ro Traffic Manager: Mădălina Mardare madalina.mardare@sapteseri.ro ECHIPA de VÂNZĂRI: Advertising Director: Carmen Iordan – 0724568586 carmen.rostoschi@sapteseri.ro Director Operaţional: Ion Valentin Dumitru – 0728112778 ionut.dumitru@sapteseri.ro Colaboratori Film: Ileana Bîrsan Tech: Vlad Andriescu Cronică de restaurant: Horia Ghibuţiu TV: Alexandru Matei Social Drinker: Dragoș Vărșăndan Auto: Alexandru Duţu Beauty: Lioara Bradu Revista Șapte Seri este editată de Șapte Nopţi SRL

Nutriție Ce sunt carbohidrații și cum să-i folosim astfel încât să nu ne îngrășăm

Interviu

p.6 Agendă

Ce să nu ratezi și pe unde trebuie să fii în oraș

O scriitoare din Franța despre lumea sucită în care trăim

p.37 tv

Realitatea televizuală poate fi și virtuală

p.40 tech

Vine Black Friday, poate e bine să ne pregătim

p.66 Social drinker Unele băuturi au o puternică (și plăcută) aromă de toamnă

Redacţia nu își asumă responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicitare și pentru modificările de programe survenite ulterior. Materialele marcate cu „Advertorial” sau cu lite-ra „P” reprezintă publicitate. Tipar: Infopress

FOOD

Cine este cel mai bun tânăr chef și, mai ales, ce gătește el

Publicaţie auditată

BEAUTY

Produse cosmetice care te pot face să te simți nemuritoare

AUTO Salonul auto de la Tokyo e pretext pentru o poveste cu adevărat exotică

Ne găsiţi și aici:

fb.com/7seri sapteseri.ro issuu.com/SapteSeri instagram.com/ SapteSeri

www.saptese r i . R o |

{ EDITORIAL } șapte seri

8844 e un număr de telefon. Daţi un mesaj la el și veţi primi, la rândul vostru, un mesaj prin care vi se va mulţumi că aţi donat 2 euro pentru MagicHome Refugiul Părinţilor. Asociaţia cu Magic are o campanie de strângere de fonduri pentru o casă în care să aibă unde pune capul pe o pernă părinţii veniţi cu copiii lor, bolnavi de cancer, la tratament. Mă enervează multe lucruri la propria mea ţară, dar ca orice enervări, unele sunt așa, mai ușor de iertat. Dar, dacă e ceva de care mi-e frică și scârbă, în același timp, la România, e că e o ţară crudă. Care nu crede săracului, care nu crede bolnavului, care nu crede disperatului. În care cei care nu-s tari, sănătoși și voioși sunt condamnaţi. De ce e ea așa, am obosit să mă întreb și să îmi răspund. Ce s-ar putea face să nu mai fie așa? În mare, copleșitor de multe, în mic, un sms la 8844. Pentru o ţară mai puţin crudă. Atât. Ana-Maria Caia, redactor-șef

anamaria.caia@sapteseri.ro, fb.com/anamaria.caia

OAMENII din spatele textelor & imaginilor

Alexandru Duţu

A terminat Filozofia. A mers la serviciu, că de muncă nu prea se putea vorbi, la Academia Caţavencu. A plecat cu tot cu serviciu la revista Kamikaze. Mult înainte de astea a lucrat câţiva ani într-o autobază din Brăila, de unde cunoștinţele tehnice și glumele specifice. Pentru noi scrie paginile de auto. Fără bază. Pag. 43 4

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

Matei Buţă

alexandru matei

Vlad Andriescu

camelia ȘtefĂnescu

Lioara Bradu

Horia Ghibuţiu

Este unul dintre fotografii tineri din România, foarte la curent cu trendurile din domeniu. Ultimul lui proiect personal, „Proaspăt stors”, urmărește artiști care tocmai au ieșit de pe scenă și poate fi văzut pe www.mateibuta.com. A publicat în Viva și Esquire și face fotografie comercială. Pag. 28

Este medic generalist și nutriţionist. După obţinerea licenţelor în medicină și nutriţie, a făcut specializări în știinţele nutriţiei și a trecut prin formări profesionale în ţară și străinătate. Online o găsiţi și la www.stop-dieta.ro, www.shockwave-romania.ro și www.medtec.at. Pag. 49

Are un doctorat la Universitatea din Bucureşti și un post-doctorat în istoria TVR, concretizat în volumul „O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă” (Curtea veche, 2013). Se ocupă la Șapte Seri de rubrica de tv ca să știţi la ce să (nu) vă uitaţi la televizor. Pag. 37

Jurnalist de beauty cu multă experienţă, Lioara ne învaţă cum să fim mai frumoși – nu numai în exterior, ci și în interior. În trecut, Lioara a semnat articole despre frumuseţe, fericire și mulţumire de sine pentru publicaţii glossy, cum ar fi Elle sau The One. Online o găsiţi pe blogul personal, www. lioarabradu.ro. Pag. 53

E omul care pune primul mâna pe chestii pe care noi, profanii, întâi le cumpărăm și după aceea ne întrebăm la ce ne folosesc. De regulă, îl punem să-ţi spună la ce-ţi folosește ceva înainte să dai banii. În acest număr, Vlad Andriescu ne spune tot ce trebuie să știm despre iPhone X. Pag. 39

S-a născut la Praga, în 1969, dar la șase săptămâni a aterizat pe Otopeni și-a rămas în România până în zilele noastre. A fost redactor-șef și la cotidian, și la lunar, după o carieră în care n-a ratat aproape niciun titlu major din presa românească. Îl găsiţi la rubrica de cronici culinare, unde caută delicii capitale. Pag. 60

HOT STUFF Gaudeamus 2017 În toamna fiecărui an, Târgul Internaţional GAUDEAMUS devine centrul pieţei editoriale şi al vieţii culturale din România. 1.787.000 de vizitatori, 9.386 de evenimente editoriale şi profesionale și 6.200 de expozanţi este, pe scurt, palmaresul înregistrat în cei peste 20 de ani în care Gaudeamus a fost în topul evenimentelor culturale din ţara noastră. Evenimentul este organizat de Radio România și aduce laolaltă peste 300 de edituri din ţară și din străinătate. Deopotrivă târg de carte şi cafenea literară, GAUDEAMUS propune și în acest an un maraton de peste 800 de evenimente culturale, într-o atmosferă prietenoasă şi destinsă. Editurile participante anunţă întâlniri cu scriitori îndrăgiţi, lansarea celor mai așteptate cărţi ale toamnei și reduceri de 10-20%. Complexul Romexpo, 22-26 noiembrie, între orele 10:00-20:00. Bilet de intrare – 5 lei/zi, abonament valabil pe toată perioada târgului – 10 lei

{ AGENDA } 10-23 noiembrie

Wine Journey #14: Degustare Via Viticola – Sarica Niculiţel Când vorbim despre vinul dobrogean, ne gândim, de cele mai multe ori, la Podgoria Murfatlar, însă crama invitată la Wine Journey #14 este situată în partea opusă a Dobrogei, lângă localitatea Niculiţel, vinurile sale făcând pereche excelentă cu mâncarea, datorită unei combinaţii tipice acestui terroir: mineralitate ridicată și aciditate medie. Miercuri, 15 noiembrie, vom discuta despre rolul solului în obţinerea unor asemenea vinuri și vom degusta cinci dintre vinurile Via Viticola – Sarica Niculiţel: Aligole Alb, Aligole Rosé, Aligole Roșu, cupajul alb 4 Sfinţi și rosé-ul Sarica Black Label. Journey Pub, Salonul UpAbove, miercuri, 15 noiembrie, ora 19:30

KINOdiseea, festivalul internaţional de film pentru publicul tânăr Cea de a noua ediție a festivalului KINOdiseea a început pe 9 noiembrie, în București. Cel mai mare festival de film pentru copii din Europa Centrală și de Sud-Est aduce în atenția publicului român filme de calitate pentru publicul tânăr, care nu intră în rețeaua clasică de distribuție. Filmele sunt împărțite în două categorii, KINOdiseea Junior, care se adresează copiilor cu vârste între 3 și 14 ani, părinților și profesorilor, și KINOdiseea Youth, pentru tineri de peste 15 ani și iubitori de cinema, în general. Ambasador al acestei ediții este Mirela Retegan, cunoscuta creatoare a fenomenului Zurli. La proiecțiile de la orele 10:00 și 12:00, de luni până vineri, de la Cinema Eforie, Cinema Muzeul Țăranului și Cinema Pro, intrarea este liberă. La toate proiecțiile din cortul KINOdiseea și Sala Multimedia a Muzeului Grigore Antipa, intrarea este liberă. Pentru celelalte proiecții de seară și din weekend, biletele sunt puse în vânzare la prețul de 5 lei pentru copii și 10 lei pentru adulți. 9-15 noiembrie

www.saptese r i . R o |

Hard Rock Cafe, cu Gourmet Burgers și muzică live

Hard Rock Cafe e locul acela din Herăstrău despre care toată lumea știe că este un restaurant ca în America, cu mâncare americană și muzică live. Probabil că ai ajuns acolo măcar o dată, așa că nu te plictisim cu descrieri. Îţi vom spune doar că, de ceva vreme, poţi savura aici trei feluri de Gourmet Burgers, creaţi special pentru Hard Rock Cafe de Florin Dumitrescu, unul dintre cei mai apreciaţi Chefi din ţară. Iar aceștia se potrivesc de minune cu o bere mai tare decât cele americane, un Carlsberg, un Guinness sau, pentru că mai e puţin până la Crăciun, un Tuborg Christmas Brew. În plus, toamna asta la Hard Rock sunt concerte aproape în fiecare seară.

Silver Church, de joi începe weekendul Dacă vrei să începi weekendul de joi seara, cu Dinner&Live music, vei alege Silver Church. Locul unde, cu sprijinul Tuborg Christmas Brew, vor avea loc în fiecare joi din noiembrie și decembrie concerte cu trupe românești de succes. Startul l-au dat cei de la Spitalul De Urgenţă – ce putea fi mai potrivit decât „Trăiască berea”? –, iar acum urmează Popas Band, Publika, D-lema și alţii. Un bonus care nu e de neglijat: la fiecare Tuborg cumpărat, primești unul gratis. Sună tentant? Atunci nu-ţi mai rămâne altceva de făcut decât să-ţi rezervi din timp o masă.

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

Boulevard Cafe, dacă vrei să te simți ca acasă În Centrul Vechi, pe Covaci 4, am descoperit unul dintre cele mai simpatice puburi din București: Boulevard Pub. Așa cum le place să se recomande, proprietarii localului au creat „o afacere de familie, unde sentimentul de acasă face parte din meniul nostru zilnic”. Iar noi putem să confirmăm. Am găsit la Boulevard Cafe o atmosferă caldă, primitoare, veselă și mâncare delicioasă, din bucătăria irlandeză. Iar la o astfel de mâncare se potrivește o bere pe măsură. Este locul potrivit pentru a savura o Kilkenny sau o Guinness – ori, de ce nu, Tuborgul de sezon, Christmas Brew. Dacă la toate aceste ingrediente adaugi faptul că aici poți vedea o mulțime de meciuri live, obții rețeta care stă la baza succesului de care se bucură Boulevard Cafe.

{ AGENDA } party

Despre Pardon Cafe am mai povestit, dar atunci era vară, te invitam la terasă sub tei și te îmbiam cu un Tuborg rece. Acum atmosfera s-a mai schimbat, așa că te invităm la căldură, într-un spaţiu intim care te face să uiţi repede de blocurile gri din jur. Și te ademenim tot cu un Tuborg, dar, de data asta, cu unul de sezon: Christmas Brew. Ce nu se schimbă niciodată aici, fie vară, fie iarnă, sunt personalul prietenos, atmosfera cordială și preţurile convenabile.

Primus Pub, la bere cu expații

Pubul din centru, aflat peste drum de Biserica Albă, te întâmpină dimineața cu o atmosferă de cafenea, în care poți lua un English breakfast savuros, spre prânz se transformă în bistro, iar seara devine un club în toată regula. La Primus e întotdeauna plin, cu clienți de toate felurile, dar, mai ales, cu turiști străini și expați. Televizoarele sunt setate pe canale de sport britanice și se bea Tuborg Christmas Brew. Meniul e divers. Câteva feluri din bucătăria românească sunt completate de alte câteva din cea englezească, printre care un Black Angus burger de neratat. Tinerii barmani și ospătari sunt simpatici și se mișcă foarte repede. Iar odată cu lăsarea serii, atmosfera se încinge. Și nu trebuie să te miri dacă petrecerea se sfârșește abia în zori.

www.saptese r i . R o |

dramĂ, 110 minute îN cinema, din

10 11

Editor’s Choice

Amantul dublu

Noul film al aclamatului regizor francez François Ozon, selecţionat în competiţia de la Cannes de anul acesta, este un thriller erotic, în care o tânără depresivă și derutată se îndrăgostește de psihoterapeutul ei. Se căsătoresc și relaţia funcţionează până când ea descoperă că el îi ascunde ceva. Alături de cei doi protagoniști, Jérémie Renier și Marine Vacth, o puteţi revedea și pe Jacqueline Bisset.

dramă, 91 minute îN cinema, din

Aniversarea

„Aniversarea” este cel de al șaptelea film al lui Dan Chișu, care i-a oferit actorului Mircea Albulescu un nou rol principal. Personajul său, Radu Maligan, sărbătorește împlinirea celor 94 de ani alături de familie și prieteni. Totul se complică atunci când o parte dintre invitaţi încearcă să îl convingă pe bătrân să se spovedească. Dramă, 86 min. 10.11 10

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

10 11 1945

12 august 1945. Sub apăsarea ocupaţiei sovietice, oamenii dintr-un sat maghiar se pregătesc de nunta fiului notarului. Dar lucrurile nu decurg conform planului, pentru că reapare fostul logodnic al miresei, care fusese luat prizonier de război. În același timp, în halta satului coboară doi străini misterioși, îmbrăcaţi în negru, cu pălării negre și un pachet suspect. Și, în doar câteva ceasuri, totul se schimbă: iubirea și trădarea, secretele și minciunile ies, rând pe rând, la iveală.

{ AGENDA } 10-23 noiembrie

FILME

dramă, 104 minute

Festivalul Filmului Francez

îN cinema, din

17 11

Tărâmul binecuvântat

Johnny este un tânăr englez, a cărui viață se împarte între munca la ferma aproape falimentară a familiei și aventurile sexuale, îmbibate în alcool, cu bărbați necunoscuți. Destinul său se schimbă în momentul în care la fermă se angajează un imigrant român, interpretat de Alec Secăreanu. Filmul a obținut premiul special al juriului la TIFF, care se adaugă unui palmares impresionant – premiul pentru regie la Sundance, premiul pentru cel mai bun film la Edinburgh International Film Festival, Manner Film Award la Berlin Film Festival.

Festivalul Filmului Francez (FFF) ajunge pe marile ecrane din 9 orașe românești. În București, gazda celei de a 21-a ediţii a festivalui va fi, ca de obicei, Cinema Elvire Popesco. Anul acesta însă, FFF își reinventează secţiunile care l-au făcut popular în rândul cinefililor. Șase filme de debut, programul Săptămânii Cahiers du cinéma și filmul de închidere – „Rodin” de Jacques Doillon – reprezintă punctele de atracţie ale acestei sărbători a filmului francez. Cinema Elvire Popesco, 9-16.11. Preţ bilete: 15 lei

Daddy's Home 2 Mark Wahlberg, Mel Gibson, Will Ferrell, John Cena, John Lithgow, Scarlett Estevez... Distribuţia impresionantă și scenariul dinamic, parcă mai amuzant decât primul, sunt motivele pentru care merită să mergi, cu familie cu tot, la acest film pentru toate vârstele. Comedie, 98 min. 10.11

Săptămâna Filmului Maghiar ediția a 11-a

În ultima perioadă, cinematografia maghiară a cunoscut un succes important pe plan internațional, dovadă fiind și achiziționarea mai multor filme de către distribuitorii români. Astfel, în programul Săptămânii Filmului Maghiar vor avea premiera în București mai multe filme maghiare: 1945, Kincsem – Pariul secolului, Brazilienii și Povești plutitoare, filmul de animație pentru copii. Săptămâna Filmului Maghiar, ediția a 11-a, 12-19 noiembrie, Cinema Muzeul Țăranului (Monetăriei 3)

www.sapteser i . R o |

SPECTACOLE

22 11

Familia Fără Zahăr Familia Fără Zahăr, în regia lui Radu Apostol, cu versuri de Bobi Dumitraș (Fără Zahăr), după texte de Mihaela Michailov și muzică compusă de Bobo Burlăcianu (Fără Zahăr), coproducţie cu Centrul de Teatru Educaţional REPLIKA, este un șou despre familia la români, un spectacol de teatru muzical în care familia este văzută ca un concert intersecţional, în care vocile părinţilor, copiilor, bunicilor, Bisericii, roboţilor, regulilor normative și clișeelor opresive, vocile celor care nu se regăsesc în formate prestabilite și tipare moștenite modelează percepţia asupra înţelegerii celulei de bază a societăţii. Familia e o construcţie fluidă în care apartenenţa se scrie continuu și raportările se schimbă în funcţie de variabile imprevizibile. Sala Atelier – Teatrul Mic, ora 19:00 Detalii și bilete: www.teatrulmic.ro

{

AGENDA

10-23 noiembrie

}

Central Park Cuplul dezechilibrat și marcat de infidelitatea unuia dintre parteneri, dacă nu a amândurora, este un subiect predilect de analiză subtilă în piesele sau filmele lui Woody Allen. În „Central Park” avem două cupluri newyorkeze infidele. Personajele, pe cât de elegante și sigure de sine în societate, pe atât de haotice și dezechilibrate în viața lor personală, sunt confruntate cu propriile secrete tulburătoare. Piesa este regizată de Dragoș Câmpan și îi are în distribuție pe Florin Busuioc, Andreea Grămoșteanu, Bogdan Talașman, Adela Zamfira și Ioana Mărcoiu. TNB, 13.11, ora 20:00. Preț bilete: 80 lei Horațiu Mălăele – Ediție Specială Horațiu Mălăele, secondat de fiul său, Bogdan, și de muzicianul Radu Captari, ne invită timp de o oră și jumătate în universul hazului și al ironiei. Un univers inventat de Mălăele senior, care este autorul tuturor textelor, inclusiv cele ale melodiilor compuse de Radu Captari special pentru acest show. Monologurile alternează cu dialoguri spumoase între tată și fiu. Recitalul este urmat de proiecția filmului „Funeralii Fericite“ – o comedie în care Horațiu Mălăele apare atât în ipostaza de actor, cât și în cea de regizor. Cinema PRO, 10.11, ora 19:45. Preț bilete: 65-75 lei

FNTi – Festivalul Național de Teatru Independent Teatrele independente din țară și-au dat întâlnire la București. 8 spații partenere stau la dispoziția celor 12 trupe, venite cu cele mai bune producții pentru a le prezenta publicului. #FNTi de anul acesta are ca temă prietenia. 9-12.11, Godot Cafe Teatru | unteatru | Teatrul Arte dell'Anima | Teatrul LUNI de la Green Hours | Apollo111 Teatrul | Point | Teatrul de Artă București | Teatrul Coquette | Teatru FIX | Auăleu | BIS Teatru | Social Act Theatre www.sapteser i . R o |

evenimente

{ AGENDA } 10-23 noiembrie

BUCUREȘTI 41 Tur Virtual ERGONOMICA – performance instalație Coregrafa Andreea Capitanescu și arh. Emil Ivănescu propun o abordare interdisciplinară, care să aducă împreună dansul și arhitectura, într-un proces de reconstrucție și regenerare urbană, prin corp și mișcare. 4Culture, 11-30 noiembrie 2017, WASP – Working Art Space and Production

13 11

Până pe 12 noiembrie, la Centrul CINETic se călătorește în timp, în Bucureștiul din anul 1941, pentru a afla dacă oamenii de atunci erau mai buni sau mai răi, mai fericiţi sau mai nefericiţi. Dar orașul cum era atunci? Mai frumos? Mai curat? Ne întâlnim cu povești ale unor eroi, ale unor criminali anonimi sau adulaţi, cu victime inocente și supravieţuitori ai terorii prin circumstanţe miraculoase. Experienţele virtuale pornesc de la fapte și oameni reali, din timpul Pogromului din Bucureștiul anului 1941. BUCUREȘTI 41 Tur Virtual este un proiect ambiţios de realitate virtuală (VR), care combină tehnici compozite pentru a realiza un produs stereoscopic imersiv. Experienţele vor fi vizionate pe Oculus Rift. Programările se pot face prin e-mail, la adresa bucuresti41vr@gmail.com. 3-12 noiembrie, Centrul CINETic

GROWASP 2017 – 5 solo dance performance Laboratorul de Creație prezintă producțiile solo ale participanților din 2017, avându-i ca mentori pe Florin Fieroiu, Matei Bejenaru și invitații acestora. www.waspmagazine.com WASP Studios, 13.11.2017, 19:30, WASP – Working Art Space and Production

23 11

Noul sezon expozițional MNAC

MNAC a anunțat vernisajul noului sezon expozițional în data de 23 noiembrie, la Palatul Parlamentului, cu expozițiile: Triaj – Donația Ethel Lucaci-Băiaș și Silviu Băiaș, Prizonierii Avangardei. O retrospectivă Ion Bitzan, Wanda Mihuleac: Contextualizări, Gheorghe Rasovszky: aNormal/abNormal și Selfie Automaton. Gabriela Mateescu propune două performance-uri care explorează relația artist-instituție-public. Prezența artistei face parte din misiunea MNAC de a susține artele performative. 23 noiembrie, ora 19:00. Intrare liberă

www.sapteser i . R o |

CONCERTE

{ AGENDA } 10-23 noiembrie

15 11 Direcția 5

La 26 de ani de la debutul lor pe scena muzicală, Direcția 5 revine cu un concert-eveniment, „Live în București”, unde fanii trupei vor avea ocazia să cânte alături de artiștii lor preferați cele mai cunoscute refrene. Hiturile pe care Direcția 5 le-a lansat de-a lungul celor peste două decenii de existență vor readuce atmosfera muzicii hippie a anilor ‘70 și vor celebra povestea magică a iubirii. Sala Palatului. Preț bilete: 70-150 lei

10 11 Zammorian

18 HAVASI Concert Show 11 Cel mai așteptat eveniment muzical al lunii noiembrie este noul show al lui HAVASI – star al muzicii clasice, unul dintre cei mai fascinanţi pianiști și compozitori din zilele noastre. Este înscris în Cartea Recordurilor drept cel mai rapid pianist: cu 498 de lovituri în clapele pianului în 60 de secunde. Îmbinarea clasicului cu modernul și spectacolele care adună pe scenă zeci de artiști din toate zonele muzicii i-au adus un succes extraordinar în întreaga lume. Pentru concertele sale de la București, Havasi a pregătit o variantă în limba română a cântecului Pure Piano, dar și câteva piese interpretate împreună cu un cor clasic. 18 și 19 noiembrie, Sala Palatului. Preţ bilete: 65-225 de lei

Universul psihedelic Zammorian e caracterizat de sunete simple, îmbinate armonios, care conferă o stare de calm. Dacă închizi ochii, muzica lor îți poate conduce imaginația spre locuri care poate nici nu știai că există. Partea bună este că la concert vei reuși asta chiar fără să închizi ochii, pentru că muzica este acompaniată de lumini spectaculoase și de vizualurile live semnate Awkwarizmi. Control Club. Preț bilete: 40 lei

11 11 Between Colors

Trupa bucureșteană de modern metal Between Colors își lansează al doilea album din carieră, intitulat „Simulacrum". Va fi un spectacol special, cu un show de lumini, costume și decoruri originale. Between Colors a primit, în anul 2016, titlul de Best Metal Newcomer pe site-ul Metalhead, iar în 2017 a câștigat Premiul I la Festivalul Posada Rock. Noul disc are influențe din muzica electronică, metalcore și industrial metal. 11 noiembrie, Club Quantic. Preț bilete: 15 lei

10 11 Loredana, concert aniversar Ador

În spectacolul Ador, care marchează 30 de ani de la lansarea primului album al Loredanei, artista prezintă „Bună seara, iubito” într-o formă nouă. Cu peste 1,5 milioane de exemplare vândute, albumul „Bună seara, iubito” este și acum cel mai de succes din istoria muzicii românești. Iar Loredana a devenit, între timp, un brand solid pe piaţa de entertainment din România. Noua producţie Ador își propune să emoţioneze, dar și să impresioneze, printr-o realizare tehnică de excepţie. Așteptaţi-vă la multe costume spectaculoase, la invitaţi deosebiţi și la un show în care Loredana își va plimba spectatorii prin diferite registre muzicale. 10 și 11 noiembrie, Sala Palatului. Preţ bilete: de la 50 la 200 de lei www.sapteser i . R o |

{ AGENDA }

EXPOZIŢII Realitatea iluzorie

10-23 noiembrie

Visualizing the Sound 2017 – instalații new media Visualising the Sound aduce laolaltă nu doar un public variat, ci și grupuri creative din diverse zone ale culturii audiovizuale, compozitori, muzicieni, performeri, computer scientists, artiști vizuali, DJ și VJ. WASP Studios, 8-15 noiembrie 2017, WASP – Working Art Space and Production www.waspmagazine.com

Bianca Ioniță și Cornelia Popa sunt două tinere artiste talentate și îndrăznețe, cunoscute deja în peisajul artistic bucureștean. De această dată, au inițiat împreună un proiect inedit, intitulat „Realitatea iluzorie”, în care ne dezvăluie două viziuni diferite de a percepe realitatea imediată. Alternând lumina naturală și cea artificială, corpurile și obiectele expuse se transformă în funcție de abordarea artistului. „Contrastul de umbră și lumină foarte puternic, ce redă efectul de luciu al metalului, și liniile curbe, dispuse pe volumul obiectelor, realizează tridimensionalitatea formelor și creează dinamism,” spune Bianca. Abordarea Corneliei ne dezvăluie realitatea dintr-un alt unghi: „Pe tot parcursul artistic se menține interesul pentru figura umană, proiectul actual având un caracter mai intim comparativ cu cele anterioare, exprimând frânturi dintr-o realitate individuală, alterată artistic de filtrul subiectiv.” O idee interesantă, pe care suntem curioși să o descoperim. Metropolis Art Collection/Metropolis Center, 14 noiembrie - 11 decembrie, de luni până sâmbăta, în intervalul orar 12:00-20:00

Vârsta dintr-o privire Încă mai aveți timp să vizitați una dintre cele mai interesante expoziții din această toamnă, „Vârsta dintr-o privire”, găzduită de Casa Filipescu-Cesianu. Într-un scenariu de tipul „acum și atunci”, expoziția aduce persoane fotografiate anul acesta față în față cu „varianta” lor din anii '80. Avem ocazia să admirăm 18 „exponate"pereche – în comunism vs democrație, la tinerețe vs maturitate, în trecut vs prezent. Casa Filipescu-Cesianu, până pe 30 noiembrie, miercuri-duminică. Preț bilete: 5 lei

Ilfoveanu

În lumea personajelor lui Löwendal

Născut la Sankt-Petersburg într-o familie nobilă, cu rădăcini princiare daneze, George Löwendal a ajuns în România după primul război mondial. Ulterior, s-a mutat la Cernăuți, unde a lucrat ca pictor scenograf și director tehnic al Teatrului Național. Acum, Muzeul Colecțiilor de Artă prezintă aproape 120 de lucrări ale artistului, de la schiţele scenografice şi de costum la pictură, de la proiecte avangardiste la portrete de influență expresionistă. Muzeul Colecțiilor de Artă, 13 octombrie - 31 ianuarie, de sâmbătă până miercuri. Preț bilete: 10 lei

În luna noimebrie, galeria Rotenberg-Uzunov găzduiește „Ilfoveanu”, o expoziție personală a maestrului Sorin Ilfoveanu. Cunoscute publicului prin expresivitatea personajelor și a mesajului, lucrările artistului își poartă privitorii către o lume aflată la confluența dintre real și imaginar, vechi și nou, Orient și Occident. Făpturile umane din desenele prezente în această expoziție se află în conversație cu necuvântătoarele, la care artistul îl ia ca martor pe privitor. „Singurătatea personajelor lui Sorin Ilfoveanu, tristețea lor venită parcă din alte vremuri. Lumea fără timp, dar nesfârșită tocmai din cauza asta. Gesturile încremenite într-un ceremonial al morții, când nimic nu mai e tragic, ci numai un moment al ceea ce suntem," spunea Ștefan Agopian. Galeria Rotenberg-Uzunov, 1-30 noiembrie

www.sapteser i . R o |

Petrecerea de lansare Șapte Seri Trends, ediția de toamnă

Pe 1 noiembrie, în Clubul BOA din București, am lansat a patra ediţie a suplimentului nostru glossy, Șapte Seri Trends. Cu apariţie trimestrială și 12 mii de exemplare distribuite, acesta ia pulsul celor mai importante trenduri relevante pentru publicul urban. Sute de prieteni ne-au fost alături la lansare, precum și sponsorii și partenerii noștri: L'Or, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, MHS Motors, Absolut, Nutrivita, Kronenbourg 1664 și Carlsberg, Tort de bezea, Amazing Jewelry, Restaurantul Dancing Lobster și World Class Romania.

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

{

TRENDS

by SapteSeri

}

Fotografii realizate de echipa Dulciuri delicioase de la Tort de bezea

Gustările serii au fost create de Dancing Lobster

Nutrivita ne-au energizat pentru petrecere

www.artofshooting.ro

MHS Motors au fost partenerii noștri la petrecerea de lansare

Cosmin Tudoran aka Profu' de vin

Roxana Bichiș (Gold FM), Mihaela Manole (Kanal D), Tina Anițoaie (PR Kit), Bianca Sârbu (PR person)

Kronenbourg 1664 a fost berea cea mai gustată a petrecerii

Sorin Lucian (Mr. Roman), Ionuț Sava (Florin Dobre) www.sapteser i . R o |

{

Vitalie Cojocari (Pro TV) și Maia Andrușca

Petre Fumuru (Realitatea TV) și Valentin Butnaru (Antena 1)

Petre Fumuru (Realitatea TV) și Ela Rose (cântăreață)

Ana-Maria Caia (redactor-șef Șapte Seri), Luca Fumuru și Nora Dincă (Realitatea TV)

}

TRENDS

by SapteSeri

Floriana Coman (Revista NewMoney) cu Laura Sacagiu

Ileana Bîrsan (critic de film) și Ana-Maria Caia (redactor-șef Șapte Seri)

Mihai Rădulescu (TVR), Laura Dragomir (public speaking trainer), Mirela Nemțanu (Hospice Casa Speranței) Raluca Huzum și Sorin Șurghie (Men's Cave)

Cătălin Anchidin (Rollercoaster PR)

Fotografii realizate de echipa www.artofshooting.ro www.sapteser i . R o |

{

TRENDS

by SapteSeri

}

Fotografii realizate de echipa Mihaela Haralambie (Brand Manager Nutrivita), Carmen Iordan (Director vânzări Șapte Seri/Șapte Seri Trends), Mădălina Mardare (Traffic Controller)

Beatrice Ene (GMI Global), Geanina Tonca (IBM România), Florentina Usturoi (Nestle România), Carmen Iordan (Șapte Seri) și Alina Axenciuc (Rotta Natura)

Raluca Dumitrescu și Imola Zoltan (McCann PR)

Andreea Buse (AVIS România) și Gabriel Buse (Arcom SA)

Herbert Gruenwald (jurnalist), Manuela Plăpcianu (Education for All), Ana-Maria Caia (Șapte Seri), Anca David (Șapte Seri), Irina Radu (Arcub), Dumitru Gorzo (artist plastic)

Roxana M Niculae (Qreator), Carmen Iordan (Șapte Seri) și Ana Maria Rinja (IQOS)

www.artofshooting.ro

Daniela Palade Teodorescu (revista Cariere) și Mircea Petrila

Ciprian Bercea (MHS Motors) și Andras Kovacs (Șapte Seri) www.sapteser i . R o |

{

}

TRENDS

by SapteSeri

Vinurile de la Domeniile Sâmburești au pus distincție în distracție

Cocktailurile serii s-au făcut cu Absolut

Aqua Carpatica a fost alături de noi la petrecerea de lansare

Cabina foto de la Amazing Jewelry a fost preferata oaspeților Fotografii realizate de echipa Cafeaua L'Or a făcut furori www.artofshooting.ro www.sapteser i . R o |

Maria Obretin

Andreea Vasile

Mădălina Craiu

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

{ COVER STORY } Umbre II

Eroine în Umbre Pe 12 noiembrie se lansează, pe HBO și HBO GO, al doilea sezon din Umbre, serialul care a făcut cele mai multe valuri la publicul urban, milenial. Noua producţie se va vedea în 19 ţări încă de la lansare, iar scenariul e scris de Bogdan Mirică (regizorul lungmetrajului Câini). Toate indiciile apărute până acum în public duc spre teoria că Umbre 2 e mai bun decât Umbre 1, ceva mai violent în formă și mai consistent în fond. Vom descoperi singuri asta, pe parcursul celor 6 episoade (serie scurtă, ca toate producţiile care se respectă). În așteptarea lor, răsfoiţi revista în continuare și citiţi ce spun eroinele serialului despre ele însele și producţia în care joacă. Text: Ana-Maria Caia, Foto: Matei Buță, HBO

www.sapteser i . R o |

De aici, un cumul de evenimente asupra cărora Gina nu mai are control. Dar, da, indiferent de acţiunile Ginei, am avut conștiinţa faptului că e un om bun și cinstit, o femeie cu o energie caldă, o mamă care s-ar sacrifica pentru copiii ei, o femeie care, chiar și după 16 ani, își iubește pasional soţul. Cred că de aici a ţâșnit feminitatea Ginei. Pentru mine, feminitatea e ceva ce ţine de energie, de sufletul din privire, de un fel de a fi cald și învăluitor, care e greu de pus în cuvinte. Nu cred în scuturile ridicate. Cred că nu trebuie să ne temem de emoţia și de fragilitatea noastră. Mai ales că știm că suntem la fel de puternice pe cât suntem de fragile.

aria Obretin, actriţă de teatru și film, plină de personalitate și sex-appeal, joacă, în Umbre, rolul unei mame care ţine echilibrul într-o familie pe cale să explodeze. Gina e soţia lui Relu, personajul principal, un taximetrist care se trezește catapultat, din propria lume, în lumea interlopă. Despre personajul din Umbre. Gina e o femeie foarte puternică, plină de curaj, știe ce vrea și mai ales ce nu vrea, e un om intransigent și luptător. Are în același timp umor, replici bune și tăioase, o ia valul, dar e o fiinţă care poate aprecia situaţia la rece și poate lua decizii în consecinţă. Nu am nici atât curaj și nici nu-mi păstrez sângele rece în situaţii limită, asemenea ei. Și sunt mult mai conciliantă în general. Cred că ne leagă mult un spirit justiţiar, un fel corect și cinstit de a ne raporta la viaţă. 30

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

Despre ea ca om și ea ca personaj. Una din provocările principale în construirea acestui rol a fost să pun pe umerii mei experienţa de mamă. Gina are doi copii mari, e măritată de vreo 16 ani. Are o așezare, o siguranţă, ţine frâiele familiei, are grijă de toţi. Tot universul ei este familia, pentru care ar face orice să o știe în siguranţă. Cred că Gina e o soţie și o mamă foarte bună. De aici am pornit. Și am încercat să traduc asta prin grija pe care o are pentru cei din jur. E un ideal de femeie cu familie, din acest punct de vedere. Despre rolul ei din Umbre și feminitate. Nu mi-am propus, în timp ce filmam, să mizez pe feminitate. Nu m-am gândit la asta. Aveam lucruri grele și imprevizibile de jucat. Din liniștea și siguranţa universului ei casnic, Gina e aruncată brusc într-o lume criminală, are revelaţia că soţul ei este un ucigaș.

Despre lumea din serial. E o lume brutală, dură, sângeroasă. Ce mi s-a părut interesant la personajul meu e fix această trecere de la calmul, ordinea, căldura, siguranţa dintr-o familie obișnuită la șocul, groaza, descoperirea că soţul e un criminal. Prima ciocnire e șocantă și violentă. E un moment paralizant pentru Gina. Soluţia pe care o găsește e despărţirea de Relu, ca să-și poată proteja copiii de lumea pe care soţul ei o aduce cu el. E reacţia personajului meu la această lume. Reacţia Ginei, care este un om curat, cinstit, care ar face orice să-și protejeze copiii. E o lume prea puternică și violentă ca să se poată lupta cu ea, deci o refuză. Sigur, scenariul inteligent ne conduce la o încuscrire grabnică fix cu șeful mafiei și, de aici, un conflict interior cumplit. Există și personaje feminine care funcţionează bine în această lume. Personajul Andreei Vasile, Nico, se mișcă foarte comod printre mafioţi, are inteligenţă specifică, sângele rece, armele cu care să le facă faţă.

{ COVER STORY } Umbre II

Maria Obretin: femeia fatală e o mamă Despre feminism. Nu mă preocupă în mod special feminismul. Nu-s o militantă. Mă dor mai degrabă nedreptăţile, sărăcia, prostia, lipsa de educaţie, faptul că neglijăm copiii și bătrânii, modul ăsta de trăit la timpul prezent, fără să ne pese de generaţiile care vin după noi și pentru care nu construim curat, trainic. Cât despre femei, le găsesc absolut minunate, luptătoare, muncitoare, deștepte, cultivate. În mai toate joburile mele, care sunt diverse, majoritatea celor cu care colaborez sunt femei. Intuiţia, capacitatea de comunicare, felul în care sesizează nuanţele și seriozitatea fac din femei colaboratori minunaţi. Cred că energia feminină a câștigat imens teren în ultimii ani. Totuși, nu m-ar deranja ca bărbaţii să-și mai amintească să ne deschidă ușa, să ne dea mâna când coborâm o scară, ce știu eu, mici sau mari galanterii, cărora le simt lipsa. Actriţă vs actor. Cred că e mai dificil pentru o actriţă decât pentru un actor. În primul rând, pentru că suntem mult mai multe actriţe decât actori pe piaţă. Iar rolurile sunt adesea mai multe pentru băieţi. Majoritatea pieselor clasice au multe roluri de bărbaţi și doar 2-3 ofertante pentru femei. Piesele contemporane, din fericire, au mai echilibrat acest decalaj. Și în filme rolurile de femei sunt mai puţine. De aici, o luptă mai zdravănă în tabăra fetelor. O luptă pe care ne-am asumat-o încă de la admiterea în facultatea de teatru.

Despre modele feminine. Nu am avut modele vestite. Am avut modele... iubite. Mama și bunica care m-a crescut, căreia îi ziceam Furtunica, pentru că era mică și agitată. Mama e modelul meu de femeie-mamă. E un om bun, cald, generos, nu are pic de răutate sau invidie în sufletul ei. Are o energie caldă și delicată și te simţi în siguranţă în preajma ei. Iar mamaia Furtunica era o forţă a naturii, grabnică la mânie, muta munţii din loc după bunul ei plac. Era teribilă! Era ca o leoaică pentru familia ei, să-i știe pe toţi bine, la casele lor. Soiul acela de româncă simplă și sănătoasă, generoasă până la sacrificiu. Despre cum a luat rolul. Am primit un telefon, două secvenţe, m-am prezentat la casting. Mi s-a părut de la prima citire că e un scenariu foarte bun, imprevizibil, că personajul meu are ce juca. Am făcut propuneri curajoase la probe, probabil ceea ce am intuit eu s-a potrivit cu așteptările pentru acest rol. Și gata! Am primit telefon că eu sunt Gina. Ceea ce m-a bucurat foarte tare. Îmi place în primul rând să filmez pentru acest serial. E o echipă care funcţionează foarte bine, toţi iubim acest proiect, fiecare își face foarte bine treaba, te simţi în siguranţă. E o energie foarte bună la filmări, râdem mult, se fac farse. În același timp, când se dă „motor! acţiune”, devenim brusc serioși și implicaţi total în lucrurile grave pe care le avem de jucat. Bogdan Mirică a scris un scenariu care ne-a provocat pe toţi și ne-a făcut să dăm

ce-i mai bun. Cred că această energie a tuturor se simte în serial. Umbre e tensionat, imprevizibil, are situaţii limită rezolvate spectaculos, personaje pe care ajungi să le iubești, replici foarte bune, pline de umor. Acest tip de umor dark îmi place teribil. Cu cine relaţionează cel mai mult la filmări. Cu familia mea, în primul rând! Am și filmat mult cu ei în primul sezon, a fost o experienţă interesantă să ne trezim peste noapte o familie închegată și cu multe probleme în căsuţa noastră din Căţelu. Pavlu e un partener foarte bun, atent și generos. E o bucurie să lucrezi cu el, nici nu ai impresia că muncești. Cu cei doi copii am dezvoltat o relaţie frumoasă, trainică, duioasă. Ne bucuram și ţopăiam în dimineţile în care ne reîntâlneam la filmări. Nu puteam întâlni o familie fictivă mai bună! Ce spune despre colegele de platou, Andreea Vasile și Mădălina Craiu. Amândouă sunt foarte talentate, serioase, muncitoare, sunt parteneri pe care te poţi baza. Mădălina e drăgălașă, caldă, toată numai suflet, are un soi de fragilitate adorabilă și în același timp o forţă teribilă. Andreea e un om foarte bun, cinstit, corect, cu o energie foarte bună. Dacă ai o problemă, îţi dă repede telefon să te ajute. E un om foarte puternic, genul cu care poţi merge până la capătul lumii și înapoi. Cu o conversaţie de calitate asigurată! www.sapteser i . R o |

ndreea Vasile a apărut pe micile ecrane la Big Brother, a dat o tură consistentă prin teatru și prin film. O regăsim în Umbre în rolul lui Nico, o interlopă dură, pentru care limitele morale nu sunt așezate întocmai ca la toată lumea. Andreea Vasile vs Nico din Umbre. Nu știu ce aș putea și ce nu aș putea să fac (prin comparaţie cu Nico) atâta vreme cât nu am un context. Până anul asta știam despre mine că nu aș ieși din casă (de bunăvoie) la minus 28 grade în niciun context. În iarnă, au fost aproape minus 30 grade și am filmat o scenă din Umbre afară. Cu o pereche de jeanși și o blăniţă deasupra unei helănci. Timp de multe ore. Și am făcut-o. Și am plecat de la filmare zâmbind, fericită că scena a fost bine, a contat mai puţin cât era de frig... Sigur că niciunul din oamenii pe care-i cunosc nu ar fura și nu ar omorî. Dar dacă ţi-e ameninţată familia? Dacă copilul tău nu are ce să mănânce? Ce te faci? Până unde merge „puritatea” propriilor acţiuni și de unde începe ipocrizia propriilor credinţe? „Eu nu o să fac niciodată” cred că e fraza preferată a îngerilor, care știu exact cum stă treaba în ceea ce privește căderea (mă rog, cred că știu mai bine cum să jongleze cu aceste căderi și cu redresările, așa că nu prea își permit să spună „eu n-aș face niciodată”). În realitatea mea nu aș face niciodată ce face Nico (poate doar cu excepţia contextului în care oamenii pe care-i iubesc ar fi ameninţaţi), dar în realitatea ei, cu backgroundul ei, nu știu exact ce alte mijloace aș găsi, pornind de la premisa că scopul ar fi supravieţuirea. Despre limitele moralităţii. E foarte greu să stabilești care sunt limitele propriei moralităţi și cu atât mai greu e să le descifrezi pe ale celorlalţi. M-am întrebat mereu ce înseamnă o instanţă morală, cine are o competenţă de netăgăduit astfel încât să dea sentinţa despre ce e sau ce nu e moral în viaţa celorlalţi. Există celebra afirmaţie conform căreia niciun om viu nu are dreptul să judece un alt om viu atâta vreme cât acesta din urmă nu și-a încheiat destinul (nu-mi aparţine, habar n-am unde anume am citit-o, dar mi-a devenit utilă în timp). Cum anume se manifestă moralitatea în viaţa personajului Nico? Teoretic, un om moral e cel care face bine indiferent de contextele pe care i le pune la dispoziţie viaţa. Dar cum să judeci moralitatea sau lipsa ei atâta vreme cât n-ai acces la motivaţiile din 32

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

spatele acţiunii? Și binele meu o fi același cu binele lui Nico, de exemplu? E binele o noţiune de sine stătătoare sau e, mai tot timpul, în raport cu un anumit context? Avem motivaţii diferite pentru acţiunile noastre, tocmai de asta cred că Nico are un destin particular, prin urmare și modul prin care și-l îndeplinește are specificitatea sa. „Ticăloasă” este cea care face rău cu bună știinţă, prin urmare binele nu se mai poate manifesta. Dar e suficient un moment de căinţă, o singură întorsătură de situaţie pe care soarta ne-o mai înlesnește uneori, și „ticăloasa” poate să se salveze. Cât despre moralitate, ea trebuie să fie un mijloc, nu e o destinaţie, și dacă e un mijloc, atunci limitele ei sunt suficient de laxe încât să ne permită să trăim cu adevărul nostru. Adică, adevărul care ne ajută să supravieţuim și care-și găsește un argument pentru orice acţiune (a noastră, cu ceilalţi suntem mult mai nepermisivi). Dar subiectul dă naștere unei discuţii lungi, așa că, rezumând, cred că limitele moralităţii lui Nico stau la graniţa contextelor pe care le trăiește. Sau poate că limitele moralităţii fiecăruia din noi pendulează între căderi și iertări. Etica feminină vs etica masculină. Mă distrează teribil când citesc studii: „femeile de 30 de ani sunt mai înţelepte și mai morale decât bărbaţii. Bărbaţii sunt mai egocentriști, arată un studiu bla-bla… Oamenii în vârstă sunt mai morali” (super, bine că am ajuns la 60 de ani și ne-am transformat în sfinţi, așa putem să dăm cu parul liniștiţi). Cred, mai degrabă, că moralitatea e într-o relaţie de interdependenţă în ceea ce privește contextele din viaţă noastră; independent nu se poate manifesta. Nu ţine nici de sex, nici de religie, nici de cultură, nici de rasă. Nu-i o noţiune definită, nici autonomă, pentru că ne lipsește judecătorul suprem care să valideze prezenţa sau lipsa ei. Sigur că tanti Mimi de la 2 (personaj fictiv, n-am o tanti Mimi la 2) dispune și de niște norme de conduită. Adică, ce trebuie să facem să fim demni(e) de respect. De respectul ei, evident. Nu de unul universal. Dar nu știu cât ţine moralitatea fiecăruia de respectarea unor norme. Poate că ţine de întrebările potrivite pe care reușim să ni le punem atunci când rămânem singuri cu noi înșine. Despre feminitatea lui Nico. În cazul lui Nico, feminitatea se definește, mai degrabă, prin absenţă. Prin fragilităţi ascunse pe la colţuri și vulnerabilităţi înăbușite. Nu joc un personaj care să fie

conștient de propria-i feminitate, e un personaj a cărui feminitate e ca o breșă în armura pe care și-a construit-o. Despre ce înseamnă „femeie în lumea bărbaţilor”. Înseamnă chiar o femeie într-un domeniu de activitate destinat bărbaţilor. Deși, în ultima vreme, nu mai există domenii destinate exclusiv bărbaţilor. Poate fotbalul, dacă vreţi. Dar cred că sintagma de mai sus devine din ce în ce mai perimată, pentru că femeile fac treaba bună în orice lume. Și mai înseamnă a răzbate și a anula niște bariere. Pentru Simone de Beauvoir și contemporanele ei, cred că lupta a fost mai dură și nevoia de a răzbate, într-o lume care le marginaliza, mult mai necesară. Au pavat calea, cum se zice, și noi culegem roadele. Despre feminism. Feminismul în seamnă lucruri categoric bune, la pachet, pe alocuri, cu unele consecinţe care nu sunt îmbucurătoare. Pe de o parte, avem drepturi egale cu cele ale bărbatului: să votăm, să muncim, să deţinem proprietăţi etc. Și nici nu pot să-mi imaginez o lume în care să n-am aceste drepturi. Însă, pe de altă parte, rolurile pe care femeile și le-au asumat le lipsesc de feminitate, le masculinizează și, uneori, le și împovărează. Devenim puternice pentru că vrem și apoi pentru că nu avem de ales. Suntem mai puternice, mai rezistente decât bărbaţii. Avem joburi mari. Și ne plac și le facem foarte bine… Însă rolurile sociale se suprapun și „strâng” sau modifică ceea ce știam că e o femeie și ceea ce poate un bărbat să facă. Femeile pot face ușor ceea ce făceau bărbaţii și se vede treaba că și bărbaţii încep să cam poată ce făceau femeile… Noi devenim puternice. Și ei devin cum? Jurnalist vs actor. N-aș fi putut ajunge niciodată jurnalist de investigaţie. Nu știu să redau adevărul, povestea, frântura de realitate, fără să mă implic. Atât jurnalistul, cât și actorul spun o poveste. Jurnalistul se ocupă de povestea care poate avea un impact major asupra societăţii și, uneori, și asupra lumii întregi (cel mai bun exemplu e cu războiul bosniac). O poveste care va sta mereu în slujba adevărului, a obiectivităţii, a detașării jurnalistului de poveste, astfel încât ea să nu-i aparţină lui, ci să poată deveni a fiecăruia dintre noi. Povestea actorului sigur că poate fi de impact la nivel emoţional și poate să te determine să te chestionezi, să te repoziţionezi, să regândești

{ COVER STORY } Umbre II

educaţia, buna-cuviinţă și simţul măsurii și al responsabilităţii, o identitate conturată și asumată, cât și asumarea fiecărei etape din viaţa ta, fără să-ţi fie frică sau rușine, toate aceste calităţi transformă o femeie într-una puternică. Personajul meu e, mai degrabă, o femeie dură, care n-are alte instrumente la îndemână și le alege pe singurele pe care le are la îndemână. Cum a ajuns Nico din Umbre. Am fost chemată la casting, a urmat o perioadă de probe care a durat cam o lună, o lună și jumătate, și așa am luat rolul. Îmi place serialul pentru că e curajos, pentru că nu seamănă cu nimic ce a fost făcut până acum la noi, pentru că are personaje atât de bine conturate și cu niște destine atât de diferite, pentru că are un fir epic care pur și simplu te ţine lipit de poveste. Bogdan Mirică are curajul de a scrie o poveste cu și despre gangsteri fără să-i fie frică de nimic. Poate să-și dinamiteze personajele și să le pună în niște situaţii care le vor modela atât caracterele, cât și destinele, dar, cel mai important, reușește să ţină telespectatorul cu sufletul la gură, surprinzându-l cu fiecare cadru. Umbre 2 e mai violent, mai sângeros, mai amuzant, mai puternic, cu personaje care mustesc de nevoie de răzbunare, cu răsturnări și întorsături de situaţie. Umbre 2 are niște personaje noi, care vor schimba ordinea preferinţelor telespectatorilor și pe care nu le uiţi ușor.

Andreea Vasile: o criminală feminină totul. Dar nu schimbă lumi (poate doar interioare), nu modifică cursul istoriei și nu poate salva vieţi. Dar meseria mea presupune implicare, presupune asumare a unei situaţii care nu-ţi aparţine, dar în care e necesar să crezi la fel de tare ca-n propria-ţi poveste. Jurnalistul trebuie să se obiectivizeze și să-i lase pe ceilalţi să intre în povestea pe care el doar o prezintă (povestea nu devine a lui ca în cazul actorului, ci a tuturor). Având întotdeauna ca ghid adevărul. Așa că, nu, nu cred că aș fi fost

un jurnalist bun, pentru că nu aș fi știut cum să spun o poveste fără să mă implic și implicarea poate să facă un deserviciu major adevărului, pentru că ar însemna că-l recalibrează în funcţie de propriile umori. Concluzionând, actorul nu determină mersul lumii, dar poate s-o povestească și poate s-o facă mai frumoasă și mai ușor de îndurat, pe alocuri. Ce înseamnă o femeie puternică. Pentru mine, nobleţea și graţia, fragilitatea și vulnerabilitatea asumate, inteligenţa și

Despre colegele ei, Maria Obretin și Mădălina Craiu. Când intră Maria într-o încăpere, totul prinde viaţă, chiar și cele mai plictisitoare personaje se animă. N-ai cum să n-o observi și n-ai cum să nu intuiești această capacitate de a iubi viaţa și a face, din zile obișnuite, sărbători. Și are și puterea de a zâmbi și de a spera și de a dărui și celorlalţi din energia asta a ei molipsitoare. Și mai are o calitate (are multe după cum se vede) care mă surprinde din ce în ce mai tare în lumea în care trăiesc: n-am auzit-o niciodată plângându-se sau spunând ceva nelalocul lui despre alţi oameni! O vezi zâmbind, dăruind energie celorlalţi, având grijă și delicateţe și un fel nemaivăzut de a trece prin lume. Plus că eu îi tot spun că seamănă cu Bellucci. Bellucci e Maria Obretin. Mădălina e delicată și zgomotoasă, și fragilă, și puternică, și râde tot timpul. Mă rog, fumează mult, dacă mă întrebaţi, și îi tot spun că e fată tânără. Și are o naturaleţe pe care n-o observi ușor la altcineva. Fată frumoasă și talentată. www.sapteser i . R o |

ădălina Craiu face teatru și film și o găsim în Umbre, la ai ei 27 de ani, jucând rolul unei adolescente, Magda, fiica lui Relu și a Ginei, care își încheie socotelile cu copilăria și intră, abrupt, în lumea adulţilor. Despre Magda din sezonul 2. Magda trece printr-o maturizare forţată și foarte bruscă în al doilea sezon. Nu cred că se schimbă, cât se potenţează. Toate trăsăturile ei, care se ghiceau până acum, faptul că e puternică, hotărâtă, independentă, dar și capabilă de a se îndrăgosti profund și asumat, se manifestă acum într-o perioadă extrem de dureroasă și capătă alte nuanţe. Magda se transformă și, pe alocuri, începe să semene cu părinţii ei. Are momente de Gina, dar, mai ales, momente de Relu. Despre propria ei tranziţie de la adolescenţă la vârsta adultă. M-am schimbat brusc și cam târziu. Cred că am terminat tranziţia abia acum treipatru ani și a fost o alegere. Am ajuns cu greu să pot să îmi spun „femeie”. Și încă am momente de „fată”. Din ce în ce mai rar, ce-i drept. Altfel, tranziţia a venit cu toate beneficiile ei, începi să ai o relaţie liniștită cu părinţii, ești mai calmă, relaxată, mai tolerantă și, cel mai important, ai șolduri și talie. Partea negativă e că nu mai poţi chiuli de la activităţile mai puţin plăcute din viaţă. Dar e în regulă. Am șolduri. Am talie. Fac faţă! Despre feminitatea Magdei. Oh, feminitatea, după cum veţi vedea, e ultima problemă a Magdei în al doilea sezon. Dar, așa cum e construită ea până acum, cred că cea mai

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

{ COVER STORY } Umbre II

Mădălina Craiu: femeia încă copil importantă parte a feminităţii ei este încrederea. Are o încredere feroce în ea însăși și asta o face să fie o prezenţă feminină cu adevărat puternică în serial. Mai e și faptul că are umor și e deșteaptă. E feminină în felul ei, de fată descurcăreaţă. Despre feminism și feminitate. Sunt feministă. Eu nu cred că noi suntem egale cu bărbaţii, slavă Domnului, dar nici ei nu sunt egalii noștri – vezi multitasking – nu poţi să înveţi un bărbat așa ceva. Cred că acceptarea diferenţelor și sărbătorirea lor e ce înţeleg eu prin feminism. Și atunci, nici n-ar trebui să se mai cheme așa. E bun-simţ, mai degrabă. O formă de educaţie. Și aici mă refer și la educaţia pe care le-o facem fetelor. E important să știm de mici că suntem o parte fundamental necesară în societate și să ne purtăm că atare. Cu încredere. Și bărbaţii, la rândul lor, să fie conștienţi de acest lucru. Evident, cred că femeile ar trebui plătite la fel și discursul unei femei trebuie să fie în egală măsură relevant ca cel al unui bărbat. Și e tocmai datorită faptului că ambele sexe oferă lucruri diferite, dar, în mod cert, la fel de valabile.

Ce îi place și displace la Magda. Mi-e foarte greu să localizez ce nu-mi place la Magda, pentru că o înţeleg. E important, atunci când o construiesc, să o înţeleg. Așa că, fiind o adolescentă, îmi place foarte mult cât de așezată e în deciziile ei. Cât de sigură e chiar și în momente mult peste dificultatea tipică din viaţa unui om de 17 ani. Ce nu-mi place e că uneori e ţâfnoasă și are tendinţa de a expedia. Dar, din nou, asta e tipic pentru un adolescent, de asta am și făcut-o așa. Cum a devenit actriţă. Am ajuns actriţă cum se ajunge la noi, făcând o facultate vocaţională, dar nu-mi aduc aminte momentul în care m-am hotărât. Nici în privinţa „de ce”-ului n-am ajuns la o concluzie. Dar știu că am fost foarte convinsă. Încă sunt. Cred că a fost cea mai bună alegere pentru mine. Mă ajută că mai cred și alţii același lucru. Era dificil dacă eram singură în delir. Serial vs scena de teatru. Sunt diferite ca proces, în primul rând. Presupun un alt fel de pregătire, alţi timpi de repetiţie, un alt tip de produs final. Ce e asemănător, în schimb, e faptul că ai ocazia de

a te întoarce la același personaj, numai că îl regăsești în alte situaţii, la teatru le primești întotdeauna pe aceleași. Despre modele feminine. În carieră este foarte fluid totul, fac câte o pasiune pe săptămână pentru o anumită actriţă sau un anume rol jucat de cineva. O constantă de-a lungul timpului cred că a fost Helen Mirren. Îmi cam place tot ce face ea. Dar săptămâna asta este Brigette LundyPaine, am văzut-o într-un serial acum, Atypical se cheamă. Săptămâna trecută a fost Robin Wright. Și sunt foarte diferite, de asta zic de fluiditate. În viaţă n-am, de ce să mint. În viaţă încerc să fiu cea mai bună versiune a mea. Îmi iese rar. Despre colegele ei, Maria Obretin și Andreea Vasile. Andreea e cool, puternică și o dansatoare spectaculoasă. Maria e sensibilă, luminoasă și e un om de o bunătate fără limite. Amândouă sunt niște femei foarte talentate, pe care sunt mândră că le cunosc. Și am și norocul ăsta de a juca cu ele.

Serialul Umbre se poate vedea integral pe www.hbogo.ro

www.sapteser i . R o |

{

opinie

}

Mă înec în ochii mei Eram curios. Nu atât de curios încât să-mi iau Cardboard-ul de pe Google sau Daydream de pe Gear VR sau, în fine, Oculus Rift de pe HTC Vive – adică nu atât de curios încât să mă scufund în percepţia VR. Immersive experience, așa sună. Seamănă cu sexul oare ? Nu daţi cu parul, e o analogie spontană și inocentă…

n materie de conţinut, televiziunea inovează încetișor, pe termen lung. Dar în formă, acolo unde totul pare că există de la sine, provocarea e mult mai mare și noutatea e mai evidentă. Discovery și Google tocmai au lansat o serie TRVLR, în VR, pe care o putem vedea mai oriunde, fie pe stil vechi, fie în 360°, cu instrumentele de mai sus. În acest moment, povestea asta se află la început. YouTube și Facebook și-au lansat aceste servicii în 2015, pe vremea când rubrica de faţă tocmai începea. Vimeo și-a lansat-o în martie anul ăsta. Ceva mai înainte, au apărut camere omnidirecţionale pe unele modele de smartphone-uri – iPhone 4, 4S și Samsung Galaxy Nexus. Pare că scriu despre gadgeturi și nu despre televiziune, păcatele mele. Vine însă un moment în viaţa de cronicar în care tehnica ne ia faţa și devansează orice logică. Credem că vorbim despre televiziune, dar genul emisiunii despre care vorbesc chiar rămâne secundar în faţa formei. OK, unul dintre cele 38 de episoade TRVLR ne duce în castelul Corvinilor de la Hunedoara, asta ca pretext pentru acroșarea publicului

Alexandru Matei Este profesor universitar, preocupat de media, în special de televiziune. Este autorul unei cărţi despre TVR, „O tribună captivantă”.

românesc. Desigur, putem vorbi despre un soi de emisiune travel, episoadele ne poartă pe toate continentele și ne prezintă tot felul de obiceiuri. Dar fiţi atenţi la acest citat: „Programul îi va purta pe telespectatori dincolo de ecranele televizoarelor, proiectându-i direct în vieţile unor localnici din toate colţurile lumii”. Cum adică dincolo de și direct în? Pe de o parte, imaginea panoramică. Știţi ce-i aia, trebuie c-aţi făcut poze panoramice. E ca și cum vezi roată stând pe loc, deși tu nu poţi avea experienţa asta. În consecinţă, dacă te uiţi la castelul de la Hunedoara fără utilajele de imersie sugerate, vei avea senzaţia că vezi tautologic: de patru ori simultan, în aceeași scenă, un strigoi iese pe o ușă (aceeași ușă de patru ori). Castelul apare, în chiar prima scenă, ca și cum ar fi investit de o privire reptiliană. Într-un racursiu mobil, lung și brusc. Ca și cum ţi-ar intra locomotiva aia în gara La Ciotat, pe la 1899. Dar tu, telespectator de azi, știi acum că e vorba despre o ficţiune, una care nu se întemeiază pe stilistica autorului, ci pe exploatarea capacităţii tale perceptive, prin niște cârje tehnice. Denumirea VR 360° este de altfel contestată, pentru că ar fi o realitate incompatibilă cu numele. Pe de o parte, la 360°, poziţia privitorului este multiplă dar fixă în același timp, depinzând de poziţia camerelor, ale căror vederi sunt mixate. Pe de alta, VR înseamnă experienţă, iar aceasta presupune o vedere naturală, antropomorfică, care nu poate

fi suma simultană a unor poziţii diferite. De altfel, 360° îţi poate da și așa-zisul rău de mișcare, ceva de genul ameţelii resimţite când citești în mașina aflată în mers. Dincolo de aceste experienţe, ceea ce-mi apare înnoitor aici este un soi de dezvăluire a limitelor privirii și trupului. Putem ocupa poziţii imposibile până acum – prin vederea roată de pe loc – și putem pipăi realitatea pe care practic n-o mai admirăm, ceea ce aruncă în relativ o întreagă istorie a perspectivei. Provocarea viitorului mi se pare, de-acum, producerea de conţinuturi adaptate acestei forme. Așa după cum televiziunea nu putea fi teatru TV, VR 360° nu mai poate fi televiziune în sens istoric. Poate vom afla ce într-o viaţă de rubrică – sau poate doar copiii copiilor… 

Nu rata! România-Olanda Meci amical de fotbal, PRO TV, marți, 14 noiembrie, ora 21:00 Umbre Sezon nou, primul episod, HBO, duminică, 12 noiembrie, ora 22:00

www.sapteser i . R o |

{ TECH } opinie

Un nou iPhone iPhone X a fost deja lansat în România și am trecut prin toate fazele iubirii și urii faţă de el. L-am testat vreme de un weekend, mi-l doresc în continuare și am abandonat speranţa că voi avea unul. Oamenii care l-au văzut au fost fascinaţi, cei mai mulţi. E singurul telefon care, după lansare, te face să fii oprit pe stradă și să fii întrebat detalii despre el. E ca o mașină scumpă. Dar ce ne demonstrează iPhone X?

n primul rând, marea problemă în jurnalismul de tehnologie e că, de prea multe ori, comparăm telefoanele din punct de vedere tehnic. Și un iPhone X nu poate fi comparat neapărat tehnic. Pentru un fan Android, obișnuit și el cu telefoane foarte bune, dar cu preţuri mai rezonabile, un iPhone X nu are sens. E un telefon de peste 5.000 de lei, cu îmbunătăţiri puţine și la nivel cu alte terminale de pe piaţă, cum ar fi Google Pixel 2 XL sau Samsung Galaxy Note 8. Așadar, iPhone X ne demonstrează, încă o dată, că Apple nu lansează neapărat telefoane pentru a atrage clienţii altor branduri în momentul de faţă, ci pentru a continua cu baza actuală, deja imensă. Samsung vorbește despre Apple. Huawei vorbește despre Apple. Dar Apple nu mai vorbește așa mult despre concurenţă precum o făcea pe vremuri. Ci vorbește despre sine și despre experienţa pe care o ai cu terminalul. Nu fiţi surprinși că cineva dă 5.000 de lei pe un telefon. O face pentru că și-l dorește și și-l permite. Dorinţa nu e contrabalansată de bani.

Un alt lucru pe care l-am învăţat de la iPhone X este că, dacă un brand își construiește vreme de mult timp încrederea, poate lansa chiar și design prost și tot convinge lumea că e în avantajul său. iPhone X are un așa-numit „breton”, adică o gaură neagră în partea superioară a ecranului, în care sunt senzori de recunoaștere facială. Sunt extraordinari, iar Face ID funcţionează excelent pe iPhone X. Cu toate acestea, designul este pur și simplu nereușit. Niciun alt telefon de pe piaţă nu ar fi fost primit cu adulaţie dacă ar fi venit cu așa ceva. iPhone X are un design de dragul tehnologiei, nu o tehnologie de dragul designului. Și, o voi zice, Steve Jobs nu ar fi acceptat niciodată așa ceva. Ar fi strâns din dinţi până ar fi miniaturizat lucrurile atât de mult încât să le poată băga într-un telefon. Preţul nu contează. E un alt lucru pe care îl învăţăm de la iPhone X. La ora și ziua la care vorbim, magazinele online din România nu au stoc deloc pentru iPhone X sau mai au câteva bucăţi.

Magazinul global al Apple livrează telefoanele în 3-4 săptămâni. Cererea este mai mare decât poate duce Apple. Ne așteptam iar, ca în ultimii 10 ani, ca Apple să rateze acest sezon. În schimb, abia au deschis apetitul oamenilor săi pentru telefoane de acest fel. Probabil că acesta este designul următoarelor terminale. Apple reușește să reîmprospăteze linia de telefoane abia când vânzările chiar erau în scădere. Dar trecerea de la iOS la Android este pentru unii de neconceput. Așa că au tras cât au putut de telefoane. Acestea sunt 3 lecţii pe care le-am învăţat de la iPhone X: nu contează specificaţiile exacte, nu contează un design prost, nu contează preţul. Contează să ai încrederea oamenilor.  Vlad Andriescu Scrie despre tehnologie de trei ani şi încearcă să se pună în pielea consumatorului obişnuit. www.sapteser i . R o |

Pe 17 noiembrie va începe o nouă ediţie de Black Friday în România, așa că am selectat câteva lucruri după care să te uiţi de sărbătoarea reducerilor.

iPhone 7

Deși la modă este acum iPhone X, iPhone 7 va fi telefonul care va beneficia de reduceri considerabile de Black Friday. Nu trebuie să te uiţi chiar după ultimele gadgeturi, ci după cele cu șanse mari de reducere. Și dacă vrei un telefon bun și performant, iPhone 7 poate fi pentru tine. Lansat anul trecut, terminalul va funcţiona așa cum trebuie încă aproximativ 3 ani, cu tot cu update-urile sistemului de operare. Ne așteptăm la o reducere considerabilă la el, poate chiar va fi printre dispozitivele cu stoc limitat, dar reduceri uriașe. 3.000 de lei la eMAG.ro

Samsung Galaxy S8

Telefonul acesta a fost cel mai bun Android în primăvară, dar între timp a fost depășit de alte terminale de pe piață. Cu toate acestea, rămâne unul dintre cele mai bune telefoane ale anului și merită să-l urmărești de Black Friday. Prețul lui a tot scăzut și e posibil să o mai facă. Ecranul curbat e spectaculos, camera e una dintre cele mai bune de pe piață, iar pe spate sticla face din acest device unul dintre cele mai frumoase existente. 3.000 de lei la eMAG.ro

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

iPad

Tabletele sunt acele categorii de gadgeturi care au cam devenit insolite. Nimeni nu le mai bagă în seamă și lansarea lor nu ne mai emoționează. Dar au și reduceri bune de Black Friday. Poți să găsești inclusiv iPad-uri de acum un an sau doi care să funcționeze excelent. M-am oprit acum la modelul din 2017, care are ultimul tip de procesor, iar dimensiunea ecranului e de 9,7 inchi. Veți găsi reduceri bune la tablete. Evitați-le pe cele de 7 inchi, dacă nu le veți folosi în mașină, dar și pe cele care sunt sub 500 de lei. 1.700 de lei la eMAG.ro

Consolă gaming

Dacă tot va fi Black Friday, fă-ți o bucurie pentru colțul tău masculin din casă sau pentru copii. Consolele au, de obicei, reduceri foarte mari. Așa că uită-te după ce model îți place și-l vei găsi la unul dintre magazinele online care vor participa la promoție. PlayStation 4 Slim are 1 TB de stocare și rulează ultimele jocuri lansate pentru ecosistemul de la Sony. 1.800 de lei la eMAG.ro

{ tech } produse

Huawei Watch W1

Acesta este unul dintre cele mai frumoase ceasuri inteligente create vreodată. Și pentru că ele nu mai sunt la modă, te-ai putea întreba de ce să cumperi. Ei bine, ceasurile de tip smart vor avea reduceri foarte mari de acest Black Friday, tocmai pentru că multe sunt și pe lichidări de stocuri. Dispozitivul acesta e destul de vechi, dar e ultimul ceas făcut de chinezi care nu este sport, ci elegant. Așa că poți să-l porți la costum și la o ținută casual fără probleme. 1.000 de lei la eMAG.ro

SSD extern Laptop performant

Recomandarea mea este una scumpă, pentru că vorbim de un laptop cu adevărat impresionant. Dell XPS 15 are cel mai frumos ecran de pe un laptop pe care l-am văzut eu vreodată, pentru că aproape nu are margini. Procesorul Intel Core i7 și dimensiunea de 15,6 inchi îl face un dispozitiv excelent pentru birou, editare de video și de foto sau chiar pentru jocuri. În plus, tastatura de pe Dell este una dintre cele mai bune de pe piață. Cu o memorie de 1 TB SSD, acesta este un monstru de laptop. 14.000 de lei la eMAG.ro

Te-ai putea întreba la ce-ți trebuie un SSD extern, dar și care e diferența între așa ceva și un hard disk extern. Un SSD e mai scump, doar că viteza de transfer a datelor este considerabilă, iar rezistența și durabilitatea pe termen lung sunt mai bune. Așadar, cu un SSD poți să-ți muți toate datele importante și să nu le pierzi vreodată. În plus, dacă ai nevoie de putere de procesare, iar laptopul tău nu e tocmai cel mai bun, poți să o faci pe această memorie de la Samsung, cu o capacitate de 250 de GB. 700 de lei la eMAG.ro

Acumulator extern

Smart TV

Un smart TV este o achiziție aproape obligatorie de Black Friday, pentru că reducerile vor fi foarte mari. LG este producătorul care-mi place, personal, cel mai mult, pentru că are sistemul de operare cel mai ușor de folosit pe un Smart TV. Modelul 43UJ620V are o diagonală de 108 centimetri, calitate a imaginii de tip Ultra HD și un preț foarte bun. Uitați-vă după modele de această dimesiune sau chiar mai mari și aveți grijă să nu fie de anul trecut. 1.700 de lei la eMAG.ro

O categorie cu reduceri impresionante este, mereu, aceea de accesorii pentru telefonul mobil. Iar de Black Friday fă o achiziție utilă pentru tine, familie sau prieteni. Bateriile externe vor avea prețuri absurde și reduceri care se vor duce, probabil, până spre 70%. Noi am selectat mai jos modelul A+ de 10.500 de miliamperi, care-ți încarcă telefonul de mai bine de trei ori. Poți pune chiar două terminale la mufele acestuia și sosește în două culori, argintiu și roz. Uită-te după orice baterie externă de peste 5.000 de miliamperi. 75 de lei la eMAG.ro www.sapteser i . R o |

{

AUTO

Toyota Century

}

Toyota Century Cu greu vezi ceva așa ceva la noi pe stradă. Dacă stau să mă psihanalizez, cred că n-am văzut una în viaţa mea. O să ajungem ca zănaticii aceia care bat jumătate de continent și stau la pândă patru nopţi într-un stufăriș, ca să pozeze nu știu ce specie de șopârlă dată dispărută acum patru milioane de ani. Așa ar putea alerga împătimiţii după modele ca Century. Silueta aceea angulară, aţoasă, aseptică, pe care numai la japonezi o poţi găsi. Și care pentru cei mai mulţi oameni poate trece cel mult drept o urâţenie interesantă. Conturul ăsta esenţializat de caroserie desenată de un copil de grădiniţă, gen Mercedes clasa G sau Rolls Royce, mi se pare fermecător.

Mașina, ciudata! A fost Salonul de la Tokyo. Nu vrem să vă plictisim cu noutăţi gen „s-a mai pus un șurub la roata din spate a limuzinei cutare de clasă medie” sau „un facelift la SUV-ul ultrapopular X a mai lăţit cu 0,2345 mm grila radiatorului, ceea ce va îmbunătăţi cu 3,285% aerodinamica și cu 8,763(7)% orgoliul proprietarului potenţial”. Ne-am oprit privirea pe un fel de ciudăţenie. O chestie pe care cu greu o vezi în arealul nostru.

Alexandru Duţu A lucrat la revista Academia Caţavencu, de unde a plecat cu tot cu serviciu la revista Kamikaze. Mult înainte de astea a lucrat câţiva ani într-o autobază din Brăila, de unde cunoștinţele tehnice și glumele specifice. www.sapteser i . R o |

Împăratul cu mașina de serviciu.

D Standard, tapiţerie din stofă. Abia opţional, piele. Și asta nu pentru că nu ar fi avut bani.

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

ar Century nu este conservatoare doar la faţă. Prima generaţie, lansată în 1967, a stat în producţie neschimbată 30 de ani, până în 1997. Frumuseţea este trecătoare, urâţenia nu se demodează niciodată. Uitaţi-vă la Mick Jagger! Și la Century-ul din '67! Priviţi oglinzile nichelate de pe aripile faţă. Păstrate acolo și la a doua generaţie, decedată abia azi. Păcat că nu au lăsat oglinzile laterale la locul lor și la modelul 2018. Century nu este doar vârful de gamă al Toyotei, ci și, prin tradiţie, mașina împăraţilor japonezi. Cu una din asta, din '67, mi-ar plăcea să merg la un botez în Bolintin. Superior! La un festival de creativi în publicitate cred că ai rupe coborând din așa ceva. Bonus: fiabilitatea patologică Toyota! Deci, staţi liniștiţi, aproape sigur merge brici și la 50 de ani. În 1997, când Golfurile se împrospătau cam la 6-7 ani, să stai pe piaţă cu un model de 30 de ani era ceva. A doua generaţie Century n-a mai șocat cu

treij de ani de stagiu. S-a produs doar 20 de ani, până anul acesta. E drept, s-a mai accelerat și istoria auto. Acum modelele obișnuite se schimbă la cinci ani, dar primesc câte un facelift la doi ani. Deci 20 de ani pentru ultimul Century este ceva. Acum faceţi pariurile! Cât de conservator (și conservat) va fi Century-ul 2018 prezentat acum? Își va permite să sfideze ritmul industriei și să stea, mândră, încă două decenii în producţie? Cel mai probabil, da. Nici nu are nevoie să se fardeze la fiecare doi-trei ani, ca ușuraticele de azi. Century este mai mult decât un vârf de gamă. Este dincolo, deasupra vârfului de gamă. E lux, dar nu ai s-o găsești de vânzare la dealerii de Lexus, ci numai în magazine speciale Toyota Store. Sigla afișată nu este nici Toyota, nici Lexus. Logo-ul este o pasăre din mitologie, un fel de Phoenix de la ei, care reprezintă casa imperială japoneză. Deci, șmecherie! Dacă trageţi cu un Century în faţă la Bamboo, o să aveţi pe radiator o siglă cum nu mai are nimeni. Așadar, mare exclusivitate.

Modelul nu este în oferta pentru ţara noastră. De fapt, nu se exportă aproape deloc în afara Japoniei. Poate vorbiţi cu fiul domnului Liiceanu, care se ocupă de magazinele Takumi, cu produse artizanale japoneze. Este mai puţin important, dar să știţi că noul Century are un V8 de 5,0 litri, pe benzină, evident. De fapt, este echipat cu sistemul hibrid folosit de Lexus LS 600h în ultimii ani. Deci în oraș merge curat și economic, pe electricitate, iar dacă în anumite momente e nevoie de putere imperială, pornește și ditamai V8-ul de cinci mii. Și dacă am ajuns la tehnologie, să mai știţi că Century s-a prezentat la Salonul de la Tokyo încă din 1975 cu o propulsie hibridă: curent plus o turbină pe gaz. Turbina pe gaz este, așa cum îi spune și numele, un fel de motor de avion. Toyota aceea din '75 mergea cu kerosen. Pe kerosen prindea 160 km/h, iar folosind cele 20 de baterii de 12 V (încărcate de un generator) putea merge cu 120 km/h. Pentru ditamai limuzina și pentru 1975 era ceva. Deci cei care se dau azi în bărci cu mașinile lor electrice trebuie să știe că, pe vremea când băieţii ăștia o ardeau electric/eco, ei se încălţau cu căciula. Frumos la această Toyota Century este altceva. Este un model cu tehnologie de vârf, cu o calitate a fabricaţiei premium (e pentru Împărat, ce Dumnezeu?! De fapt, la ei Împăratul e cam Dumnezeu), cu mult confort și bunăstare la interior, dar care nu se vrea deloc opulentă. Și nici nu apare astfel. Ultima generaţie era undeva la 100.000 de dolari. „Statement-ul” (scuzaţi latina) lor sună, în mare, cam așa: „The Century is acquired through persistent work, the kind that is done in a plain but formal suit.” Deci un costum simplu, de maistru harnic japonez. Parcă-l și văd pe acest maistru amabil, cu șublerul ieșindu-i din buzunarul cămășii modeste, dar curate, de poplin. Deci nimic din acel „Opulence, I has it!” de oligarh rus drapat în aur. (Dacă nu știţi ce este „Opulence, I has it!”, căutaţi pe YouTube.) Tot în nota asta, tapiţeria standard este una din stofă gri, de lână 100%. Pielea pentru tapiţerie este opţională. Nu că n-ar fi putut să pună piele în standard, dar și alegerea asta este un statement despre ce se vrea mașina: tehnologie de vârf, calitate japoneză a execuţiei, dar nimic opulent. Cu austeritatea asta, relativă măcar, Toyota Century este ceva altfel în zona Mercedes, BMW, Audi sau chiar Rolls Royce. Cu ea îţi poţi striga modestia luxoasă. Nu riști să fii, măcar uneori, confundat cu un cocalar. Unde mai pui că modelul este și destul de exotic, ca frecvenţă a apariţiei. Dacă aș vrea să fiu cu adevărat altfel în ceva din zona unui S Klasse, aș merge așadar într-o Toyota Century. Care este și mai ieftină ca suratele europene. Deci are plusul minusului la bani. 

{

AUTO

Toyota Century

}

Toyota Century 1967-1997. A stat în producţie până a devenit retro. Dar a meritat.

Century 1997-2017. Design cuminte, liniștit, ca un maistru japonez care se trezește la cinci dimineaţa, muncește conștiincios 38 de ore pe zi și nu vrea să atragă nicicum atenţia. Bine, la ei și Împăratul este la fel de low profile ca un umil maistru.

Auster, vintage, modest. Zici că ești la strung.

www.sapteser i . R o |

Sub motto-ul „Live Differently”, World Class a creat cea mai bună echipă de antrenori personali din România, ajutând membrii să înţeleagă importanţa antrenamentelor, a nutriţiei echilibrate și a unui stil de viaţă sănătos.

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

{ SPORT } advertorial

trucuri ca să arzi mai multe calorii la antrenamente

Apa, greutăţile sau accesoriile de fitness folosite altfel decât până acum – toate te vor ajuta să pierzi mai rapid kilogramele în plus. Află cum de la Sergiu Sandu, antrenor personal World Class. 1. Controlează-ţi pulsul Dacă folosești banda de alergat sau bicicleta, folosește-te de programele prestabilite, dar și de posibilitatea de a-ţi citi pulsul în permanenţă. Evită să cobori sub un anumit nivel și învaţă să alternezi perioadele de intensitate, care-ţi cresc pulsul până la 80-90% din capacitate, cu pauzele în care cobori la 70%. Așadar, folosește-te de tehnicile antrenamentelor de interval pentru a alterna între un ritm alert și pauze care să te ajute să te recuperezi. Cu cât intensitatea efortului e mai mare, cu atât pierzi mai mult calorii. 2. Evită pauzele lungi Arderea caloriilor depinde de pulsul cardiac, iar dacă lași inima să se odihnească, atunci eficienţa va fi mai scăzută. Așadar, o soluţie simplă ar fi să-ţi limitezi pauzele dintre exerciţii. Evită pauzele de 2-3 minute, așa cum se obișnuiește între serii normale. Topește caloriile cu pauze de 30-60 de secunde între exerciţii. Poţi să te folosești de telefon pentru a-ţi seta un timer, ca să nu riști să pierzi prea mult timp între exerciţii. 3. Aleargă în pantă Nu numai sprinturile îţi cresc pulsul cardiac, ci și panta la care alergi. În loc să mărești viteza, adaugă 3-5 grade la înclinarea benzii. Cu cât unghiul este mai mare, cu atât vei arde mai multe calorii, chiar dacă nu mergi mai rapid. În plus, spre deosebire de alergarea pe o suprafaţă plană, panta îţi lucrează mușchii diferit. Poţi combina 15 minute plate cu 15 minute înclinate. Ai grijă la început. Dacă simţi că-ţi pierzi echilibrul sau dacă aluneci spre capătul benzii, schimbă unghiul către unul mai abordabil. 4. Folosește superseturi În loc să lucrezi doar câte o grupă musculară în seturi normale, combină diferite grupe. Dacă faci

biceps, continuă cu triceps și umeri. Astfel, superseturile combină mai mulţi mușchi, cresc pulsul, te forţează să-ţi depășești limitele – pe scurt, te ajută să obţii rezultate mai bune. În loc să îţi programezi antrenamentul făcând trei seturi pentru biceps, după care trei seturi pentru triceps, combină-le. Procedează la fel pentru piept: începe cu ridicarea la piept, continuă cu tracţiuni. 5. Renunţă treptat la aparate Deși aparatele sunt bune pentru începători, pentru că lasă loc de mai puţine greșeli, dacă vrei rezultate pe termen lung, renunţă la ele și alege exerciţiile similare făcute la liber. Aparatele te ajută să te relaxezi și, în plus, lucrează puţine grupe musculare. Mai mult, odată ce alegi să faci exerciţii libere, toată musculatura care îţi menţine echilibrul va fi pusă în funcţiune. Rezultatele vor fi mai rapide și mai intense. 6. Bea apă foarte rece E un truc care ţine mai puţin de tehnica antrenamentului și mai mult de studiile medicale. Cercetătorii au descoperit că cei care consumă apă foarte rece în timpul antrenamentului se pot antrena pe o perioadă cu 25% mai lungă decât cei care o beau la temperatura camerei. Apa rece scade temperatura corpului, crește energia și te ajută să arzi calorii pe o perioadă mai extinsă. 7. Folosește greutăţi mai mari Ca să faci mușchii cu adevărat puternici sau bine evidenţiaţi, trebuie să-i forţezi cu greutăţi dincolo de zona ta de confort. Și dacă scopul tău e să arzi și calorii, greutăţile mai mari ard mai multe într-un timp mai scurt. Pentru a rezista la greutăţile mari, mușchii au nevoie de proteine, iar pentru a le folosi este necesară multă energie, adică mai multe calorii. www.sapteser i . R o |

{

NUTRIȚIE

trucuri alimentare

}

Lupta cu carbohidraţii Alimentele bogate în carbohidraţi primesc, de obicei, un mare NU din partea multor nutriţioniști atunci când vine vorba de a scăpa de un surplus de kilograme. Consumatorii au însă adesea „pofte“ pentru această grupă de alimente, care reprezintă furnizorul principal de energie al organismului. Dr. Camelia Ștefănescu Medic nutriţionist-dietetician www.stop-dieta.ro Specialist ESWT www.shockwave-romania.ro Specialist Global Diagnostics www.medtec.at Foto: Getty Images

www.sapteser i . R o |

Nu cred în dietele restrictive, care dezechilibrează la propriu funcţionalitatea organelor și a sistemelor, dar cred că se poate interveni minimal în alimentaţie, de așa manieră încât balanţa alimentară să îţi asigure necesarul de nutrienţi, fără să te simţi înfometat. Iată cum poţi mânca alimente precum paste, orez și cartofi în moduri care le fac sănătoase pentru organism. Trebuie doar să urmezi câteva sfaturi și să le aplici în bucătăria proprie.

1. Fierbeţi spaghetele al dente! Gătitul al dente (adică o consistenţă mai fermă a produsului finit, atunci când mușcăm) conferă pastelor un indice glicemic (IG) inferior, în comparaţie cu pastele fierte până când acestea devin moi. Amidonul este cel care determină IG al cerealelor. Cu cât se gelatinizează mai mult, cu atât glicemia crește mai mult. Printr-un procedeu de fabricaţie specific, mecanic, aplicat grâului dur, numit pastificare, este frânată gelatinizarea amidonului. Procedeul este folosit doar la obţinerea de spaghete, vermicelli și macaroane, nu și pentru ravioli, lasagna sau paste proaspete, chiar dacă sunt preparate din grâu dur, adică au un conţinut mai mare de fibre decât sortimentul de grâu obișnuit, moale. Astfel, în timp ce spaghetele au un IG de 45, ravioli ajunge să determine un IG de 70. Poţi să folosești paste din cereale integrale, care au tot conţinutul bobului de grâu, nutrienţi, dar și fibre, iar dacă timpul recomandat de preparare este de 10-12 minute, obiectivul tău este de maximum 10. Bineînţeles, dacă adăugaţi legume și puţin ulei de măsline, fibrele și grăsimile vor contribui și ele la reducerea IG al mesei respective. Gătirea spaghetelor un timp mai scurt ajută la păstrarea unui nivel normal al glucozei în sânge. Dacă ai intoleranţă la gluten sau un stomac sensibil, alege pastele din orez, care sunt mai ușor tolerabile. Atenţie însă, deoarece absorb mai multă apă decât pastele fără gluten, se înmoaie mai repede și, dacă le fierbi prea mult, ai șansa să mănânci un terci, nu paste în sensul corect al termenului.

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

2. Lăsaţi cartofii să se răcească! Atunci când sunt gătite și consumate fierbinţi, produsele alimentare cu amidon antrenează gelatinizarea acestuia și conferă mâncării un indice glicemic mai crescut decât dacă se așteaptă răcirea și apoi consumarea lor. Preparatele ușor răcite au un conţinut mai ridicat de amidon rezistent comparativ cu cele fierbinţi. Procesul se numește retrogradare, adică revenire parţială la structura anterioară. Pe baza unui studiu efectuat la pacienţii cu ileostomie publicat în Advances in Nutrition s-a observat că, atunci când erau fierbinţi, proaspăt preparaţi, cartofii aveau cantităţi puţin mai scăzute de amidon rezistent decât cartofii răciţi. Acest ultim lucru pare să se întâmple datorită unei realinieri a amidonului din cartof după răcire. Nu putem digera amidonul rezistent, așadar acesta nu va mai putea fi descompus în zaharuri simple și atunci nu va mai fi absorbit de organism. Cartofii au într-adevăr un conţinut bogat în amidon, dar sunt totuși legume și putem profita de avantajul existenţei fibrelor vegetale! Îndepărtează prin spălare murdăria, dar nu le arunca coaja, pentru a crește aportul de fibre și antioxidanţi. Tăiaţi în sferturi și pregătiţi la cuptor cu puţin ulei, ierburi și condimente, sunt absolut delicioși. Pregătiţi astfel, pot încetini digestia.

{

3. Făină, fulgi sau tărâţe de ovăz? Ovăzul este o cereală care a început să fie folosită și la noi în cultura culinară, nu doar în cea de nutreţ pentru animale. În funcţie de gradul de prelucrare, în comerţ se găsește ovăz decorticat, ce poate fi consumat ca atare, dar cel mai adesea îl întâlnim sub formă de fulgi (crupe) de ovăz și făină de ovăz. Cercetările publicate în British Journal of Nutrition au constatat că, cu cât dimensiunea particulei de ovăz este mai mică, cu atât este mai mare răspunsul glicemic. O eșantionare a rezultatelor IG sugerează că ovăzul cu fulgi mari, müsli și granola (ovăz laminat, presat, stat la abur și apoi copt) furnizează un răspuns glicemic scăzut spre moderat, pe când făina de ovăz și fulgi de ovăz instant provoacă un răspuns glicemic ridicat. Ovăzul în sine este o alegere sănătoasă, bine-venită la micul dejun, fiind o bună sursă de fibre solubile și insolubile, minerale și, foarte important, o cantitate suficientă de beta-glucan, ce îţi menţine imunitatea respiratorie la cote înalte, scăzând per ansamblu inflamaţia. Contează bineînţeles ce adăugi la aceste cereale integrale, de preferat este să se aleagă o opţiune mai puţin dulce, tărâţe sau fulgi de ovăz cu iaurt, de exemplu. Seminţe și un fruct proaspăt, atunci când se dorește scăderea în greutate. În loc de lapte, fructe dulci uscate și miere.

jumătate din calorii! Cercetările efectuate la Colegiul de Știinţe Chimice din Sri Lanka sugerează acest lucru: adăugaţi o linguriţă de ulei de nucă de cocos în apa clocotită, adăugaţi o jumătate de cană de orez alb nefortificat, fierbeţi timp de 40 de minute, apoi lăsaţi la frigider timp de 12 ore. Este OK să îl reîncălziţi după aceea. Indicaţie: alegeţi orez brun, roșu, purpuriu sau negru, mai degrabă decât orez alb, atunci când este posibil, pentru beneficiul aportului de cereale integrale. Pigmentul de plante care dă orezului o anumită culoare, cum ar fi antocianii din orezul purpuriu, este un plus pentru sănătate.

NUTRIȚIE

trucuri alimentare

}

Dacă vrei să afli răspunsuri avizate în domeniul nutriţiei și dieteticii, fă-ţi o programare, chiar acum, pe www.stop-dieta.ro. Bucură-te de viaţă și hrănește-te sănătos, fără diete chinuitoare, restrictive sau dezechilibrate. E mai ușor decât crezi!

Eliminarea masivă de carbohidraţi vă poate ajuta pe moment să pierdeţi în greutate, dar asta nu înseamnă că organismul nu își va cere înapoi drepturile. Folosiţi sfaturile mai sus enumerate și concentraţi-vă pe carbohidraţii din alimente bogate în nutrienţi, cum ar fi legumele, fructele cu conţinut scăzut glicemic, așa cum sunt fructele de pădure, porţii controlate de legume boabe, fasole, năut, linte, mazăre. Încercaţi să eliminaţi carbohidraţii rafinaţi și procesaţi găsiţi în biscuiţi, bomboane, produse de cofetărie și patiserie, panificaţie, orez alb, pâine albă și paste făinoase. Dacă preparaţi în casă aluaturi din făină albă, scorţișoara adăugată ajută la scăderea glicemiei, de fapt a indicelui glicemic al produsului respectiv.

4. Gătiţi orezul cu adaos de grăsimi sănătoase Răspunsurile glicemice ale alimentelor amidonice sunt reduse dacă se adaugă proteină și grăsimi sănătoase. De exemplu, bucuraţi-vă de orez ca parte a unei mese echilibrate, cum ar fi puiul și avocado sau tofu și arahide. Doriţi să faceţi un pas mai departe? Gătiţi orezul împreună cu uleiul de nucă de cocos sau unt, apoi răciţi-l pentru a impulsiona în mod semnificativ amidonul rezistent (poate de zece ori) și, eventual, tăiaţi www.sapteser i . R o |

{ BEAUTY } trend

Niște vechituri Mă despart greu de lucrurile mele vechi. Așa cum greu, foarte greu, mă despart de oamenii mei, de locurile mele, de gândurile mele, de bucuriile mele, de planurile mele, de visele mele, de vârstele mele, de proastele mele obiceiuri. Până și de suferinţele mele mă despart cu greu.

A lioara bradu A semnat articole de beauty în cele mai importante reviste glossy din România, fiind una dintre primele jurnaliste specializate în beauty și devenind în timp o autoritate în domeniu. Online o găsiţi la www.lioarabradu.ro.

veam 17 ani și sufeream pentru prima dată din dragoste. Fusesem părăsită – mai rău ca o mireasă la altar – chiar în ziua în care aflasem că am intrat la facultate. Inima-mi împietrise într-o crispare continuă, încercând instinctiv să alunge din cele patru cămăruţe și ultimul strop de simţire. Priveam în jur cu ochi sticloși, de animal împăiat, și nu înţelegeam nimic. Există o secvenţă într-un desen animat în care Coyote e zdrobit sub un bolovan, se sparge în mii de bucăţi, iar Road Runner îl strânge pe făraș și îl aruncă la gunoi. Exact așa mă simţeam eu: eram Coyote cel aruncat la gunoi. Am stat închisă în cameră trei zile. Așa zice mama, eu n-am socotit. Știu doar că într-o seară mama a intrat în camera mea și mi-a spulberat suferinţa, fără drept de apel, cu un bol aburind de orez cu lapte. Pusese-n el atâta dragoste și atâta vanilie cât să repare o lume, darmite o inimă frântă.

Mi-a trecut, dar mai apoi am mâncat orez cu lapte o lună-ntreagă, suferind după suferinţa pierdută. Sau mai înainte: aveam opt ani când m-am trezit cu o durere insuportabilă în cot. (Ţin să vă spun că durerea în cot este una dintre cele mai greu de îndurat de pe pământ.) M-au dus la spital și m-am întors acasă cu mâna în ghips. Eroina străzii – oricine știe că un ghips bine lucrat e un motiv de mare mândrie între copii. Numai că din jurul meu lipseau copiii. Era vacanţă și erau plecaţi toţi la bunici, inclusiv surorile mele. Așa că am stat în casă trei săptămâni neadmirată, neaclamată și neștiută, îmbrăcată într-o cămeșoaie de noapte albastră cu stele verzi, în care trupul meu firav înota ca-n cer. Era o haină de adult, aproape urâtă și aproape nouă. Mi-o cedase bunică-mea. O păstra pentru eventualitatea în care ar fi trebuit să meargă vreodată la spital. Nu-mi plăcea, dar era singura îmbrăcăminte ce încăpea peste mâna mea prizonieră în ghips. www.sapteser i . R o |

Trei săptămâni, cât am ţinut ghipsul, am plimbat cămeșoaia prin toate cotloanele casei, i-am numărat stelele (1.597 – o rană-n cer), vârfurile stelelor (7.985 – cât jumătate de arici), cicatricile lăsate de ace-n tiv (750), i-am citit poezii (cât o grădină), i-am spus povești (o veșnicie), am hrănit-o cu lapte de pasăre (trei picături, cât fug din linguriţă) și ceai de tei (cam două ramuri) și-am dus-o la culcare (trei săptămâni). Am îndrăgit-o. Și n-am mai vrut s-o părăsesc nici după ce m-am eliberat de ghips. Numai că-n cele trei săptămâni de convalescenţă, de atâta purtat, cămașa mea s-a rupt în coate, stelele-i s-au stins și tivu-i s-a fărâmat ca podul de piatră. Mama a transformat-o în cârpă de praf. Am descoperit dezastrul în prima seară, când m-am întors de la joacă. Și-am plâns. Apoi am luat o foarfecă, am decupat o stea din ţesătură, din dreptul inimii, și am ascuns-o în carnetul de note. O am și azi. Și până azi, de atunci, urăsc să șterg praful. Sau când am divorţat prima oară... Vă vine să credeţi că mai bine de o săptămână am dormit în mașină sub geamurile vechii mele case? Fusesem cumplit de nefericită acolo și totuși mă rupeam greu din viaţa mea. Sau când... nu, pe asta nu o spun. Nu spun nici când... De fapt, cred că aţi înţeles până acum: mă despart greu, foarte greu, de locurile mele, de visele mele, de oamenii mei, de suferinţele mele, de bucuriile mele, de vârstele mele. Mă despart greu de lucrurile mele vechi. Îmi place să rămân în ele, cu ele. E ca și când m-aș pierde puţin. Ca și când aș deveni străvezie. Ca și când nucleul meu și-ar pierde din putere, iar moleculele fiinţei mele, fără pofta de a sta împreună, într-o făptură clară, compactă, conturată, călătoresc de bună voie să îmbrăţișeze-o lume. Iar pe măsură ce mă împrietenesc cu timpul – n-aș spune că înaintez în vârstă – diluarea aceasta devine aproape un viciu. Încep să cred că longevitatea nu ţine de timp, ci de spaţiu: de capacitatea noastră de a ne dispersa în locuri – lucruri – oameni, de a lăsa o fărâmă din noi să locuiască în altă parte; iar nemurirea (ori tinereţea veșnică, spuneţi-i cum vreţi) nu e nimic mai mult decât măiestria cu care putem retrăi o mare iubire, o mare bucurie, o mare suferinţă sau chiar o mare plictiseală, doar privind o stea veche din material, păstrată în carnetul de note. Ori mâncând orez cu lapte. Ori...

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

2. Mi-e imposibil să mă despart de serul ultrahidratant de la NN. Face miracole. 1. Gelul pentru mâini cu argilă de la Cattier îmi amintește de copilărie. Miroase a vară și veselie, a corcodușe și piersici albe. 3. Parfumul Juliette Has a gun, MMMM… are emoţia unei amintiri din copilărie, frumuseţea unui apus de vară și prospeţimea unui râs de copil.

4. Mirosul pudrei Caron îmi amintește de îmbrăţișările mamei. E pudra pe care o folosea în perioada copilăriei mele și nu-mi amintesc să fi existat vreodată un chip mai luminos decât al ei.

5. Iubesc Pop, parfumul adorabil al Stellei McCartney. E atât de luminos, atât de efervescent, atât de surprinzător! Miroase a frunze de tomate și de violete strivite într-un mojar, asezonate cu suc de mandarine, condimentate cu santal și mosc. Și peste toate domnește aroma de plumeria.

6. Pure by Daiana Anghel, Hi, Honey e o mască sub formă de pudră (deci trebuie să o amesteci cu apă termală, apă de trandafiri sau de lavandă, ceai verde sau pur și simplu cu apă de izvor) ce are în combinaţie cele mai interesante ingrediente cosmetice provenite din stup – de exemplu, larve de trântori.

{ BEAUTY } trend

Cum să încerci nemurirea cu degetul Cum transpunem povestea asta în noţiuni de beauty? Păi iaca: am să vă spun ce produse din anul acesta m-au făcut să mă simt nemuritoare. Le puteţi încerca – nu bag mâna în foc că funcţionează la fel de eficient pentru toată lumea, dar vă promit că veţi avea experienţe plăcute.

7. De laptele de corp extraordinar Melvita L'Or Bio v-am mai spus, nu e un secret că îl ador. Miroase ca un somn în câmp și are în compoziţie 5 uleiuri rare care hrănesc pielea.

8. Când au creat pasta asta de dinţi, cei de la Dr Blanc au avut chef de joacă. Nu e o pastă de dinţi oarecare: e neagră! Se folosește înaintea periajului, apoi urmele de pastă neagră se îndepărtează cu pasta obișnuită. În fine, e foarte amuzantă, eficientă și numai bună pentru a-ţi întări încrederea în tine. De aceea vreau s-o păstrez.

10. Fericirea se recapătă cu o îmbrăţișare, cu o faptă bună sau cu o doză bună de vitamina C. Adică un pahar mare de suc de portocale și un masaj cu minidozele Clinique Fresh Pressed Daily Booster. Rămâne!

9. Cu DKNY Nectar Love, noul parfum al Donnei Karan, lucrurile sunt delicate, ca întotdeauna când apare cuvântul iubire, pentru că odată ce alegi să-l porţi ţi-e sufletul la vedere. Și asta nu e întotdeauna confortabil. Dar te alegi cu niște amintiri uluitoare.

11. Sunt curioasă ce trezește în voi masca de faţă cu lămâie Freshmade de la Skinfood. Mie îmi amintește zilele când, tolănită în vie, citeam De veghe în lanul de secară și sorbeam cea mai bună limonadă din lume, făcută de bunica. Dar poate la fel de bine să îmi facă de dor de acea vacanţă extravagantă pe care o visez, dar în care n-am fost încă.

12. The Eraser Eye de la Maybelline este singurul anticearcăn care îmi șterge oboseala sau regretul de pe chip.

13. Uleiul parfumat de la Cartier, L'Envol, e zbor curat sub clar de lună. Îl păstrez.

{ INTERVIU } Leila Slimani

Leila Leila Slimani e tânără, dar nu novice. La 36 de ani, lucrează de mult timp ca jurnalist, din 2008, de când s-a măritat. Bine, despre viaţa ei privată nu ne spune multe, dar e important să știm că, deși venită din Maroc, e fiica unui bancher și soţia altuia. Leila e o tânără și frumoasă jurnalistă de succes, pariziană încă din liceu, care știe din familie ce înseamnă succesul. Unde mai pui că e doar a 12-a femeie care ia premiul Goncourt, din 113 laureaţi! Și încă, de la a doua carte. Pentru că se ocupă de Maroc și de Magreb la „Jeune Afrique”, Leila anchetează efectele tabuurilor sexuale din Maroc într-un eseu numit Sex și minciuni (cu subtitlul Viaţa sexuală în Maroc) și apoi într-un BD, realizat alături de Laetitia Coryn, care poartă titlul Cuvinte de onoare. Evident, este victima unui linșaj mediatic din partea unor grupări conservatoare marocane și e numită „native informant”: vândută străinilor, pe scurt. Titlul din Les Inrockuptibles sună tăios până la clișeu: „Leila Slimani denunţă opresiunea sexuală a femeilor în Maroc”.

Povești de omorât copii Cartea „Bebelușul a murit. N-a fost nevoie decât de câteva secunde. Doctorul i-a asigurat că nu suferise. L-au învelit într-o husă gri și fermoarul a fost tras peste corpul dezarticulat care plutea în mijlocul jucăriilor. (…) Avea plămânii perforaţi și capul i se lovise violent de comoda albastră.” Cântec lin a apărut la editura Trei, în traducerea lui Nadine Vlădescu. Traducerea titlului e fidelă versiunii originale, dar în engleză a fost modificat: The French Gone Girl… În 2018 ar trebui ca Maïwenn (a fost iubita lui Luc Besson pe când n-avea decât 15 ani) să înceapă realizarea ecranizării romanului. Cîntec lin este un roman inspirat din două fapte reale: o dădacă omoară copiii pe care-i îngrijea, în New York, Yoselin Ortega. S-a întâmplat în 2012, iar femeia a încercat apoi să se sinucidă, fără succes. Apoi, Louise Woodward e o altă bonă, care, în 1997, pe când lucra au pair într-o familie de medici, a agresat unul dintre copii, în condiţiile în care părinţii nu prea dădeau pe acasă. Nici primul roman al autoarei nu-i vreo piesă de literatură formalistă: inspirată de cazul Dominique Strauss-Kahn, scriitoarea prezintă o poveste de adicţie sexuală feminină, În grădina căpcăunului. Un alt șoc, cum ar veni – urmează traducerea.

www.sapteser i . R o |

Pentru personajul bonei criminale, am avut mai întâi surse de inspiraţie de acasă...

Tocmai a fost Halloween și editura Trei parcă s-a gândit la asta când a invitat-o pe Leila Slimani în România. Autoarea nu-i vreo feministă care să creadă în de trei ori femeia. Nici vreo postcolonialistă asiduă. I-am luat un scurt interviu la Cărturești. Brunetă, simpatică, un pic obosită/ abstrasă, filiformă, în blugi și pulover. Leila Slimani nu îmbracă haina poetului damnat și nici a imigrantei prigonite. Ai scris despre adicţie sexuală, despre tabuuri sexuale și despre crimă și ești jurnalist de un deceniu. Ţi-ai ales subiectele cu simţul jurnalistului? Subiectele au venit înspre mine, nu le-am ales dintr-un simţ al impactului. Nu cred în valoarea subiectelor în sine, nu cred că există subiecte mai interesante decât altele, ci personaje. Eu cred că personajul este esenţial, la construcţia lui lucrez cel mai mult și el este cel care dă viaţă unui roman. Doi copii mor în romanul tău. O bonă ciudată îi omoară, dar bona devenise indispensabilă unei familii de corporatiști carieriști. Cine-i de vină? Am încercat să pun în lumină un mit, cel al femeii perfecte, sau al mamei perfecte. Cred că instinctul matern este și o construcţie masculină care a obligat femeia să rămână acasă și să stea departe de lume. Myriam, avocata din romanul meu, vrea la un moment dat să se întoarcă la serviciu, să reușească. Are nevoie de o bonă, iar cea pe care o găsește, Louise, pare perfectă. În Cântec lin, faptul că vorbim despre o dădacă albă, franţuzoaică, și nu despre o imigrantă, are vreo semnificaţie? Da, foarte importantă. Într-adevăr, bonele sunt imigrante, iar faptul că Louise alege jobul acesta, fiind franţuzoaică, o izolează și mai mult. De altfel, soţul ei îi reproșează 58

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

că și-a ales o meserie pentru negrese. Pentru ea, e vorba de un eșec social care ajunge să apese tot mai mult asupra ei, până spre deznodământ. De data asta, colegele ei, bone imigrante, se simt bine cu ceea ce fac și își bârfesc senin patronii. Pentru Louise, miza ajunge să fie cu totul diferită. Exagerată și diferită: ajunge, încetul cu încetul, să vadă în familia la care lucrează propria ei casă. Dușul ei de acasă se degradează pentru că nu face niciodată baie la ea, ci numai la copiii pe care-i îngrijește. E foarte singură. Văduvă, cu o fată rebelă care fugise de-acasă. Este aceasta o condiţie a occidentalului urban de azi? Pentru că eu însămi sunt o dezrădăcinată, o parte din mine se regăsește în Louise. Ea e singură, are de plătit datoriile contractate de soţul decedat, se simte hăituită și, în plus, ceva o face de la bun început să se simtă bine cu copiii, ca și cum copiii ar fi pentru ea soluţia de a evada din lumea reală. Este adevărat apoi că la Paris, locul care mă inspiră cel mai mult, locul în care trăiesc, există foarte mulţi oameni singuri, fără familie, care ajung în stradă și pe care-i poţi vedea dormind pe canalele de aerisire ale metroului sau în faţa magazinelor alimentare. Legat de identitate: cum te consideri – scriitoare franceză, francofonă, franco-marocană? Sunt de toate, niciun atribut nu-l exclude pe celălalt. Sunt franţuzoaică, dar și marocană. Francofonă, de asemenea, cred că fac parte din marea familie francofonă. Mi se pare important că pot să fiu și una, și alta, pentru că nu am o scriitură patrimonială, care să mă lege de un spaţiu sau altul. Nu am maeștri, nu am un scriitor de la care am învăţat să scriu. Citesc o mulţime de lucruri, autori diverși care nu au nimic în comun și iau de la fiecare altceva – de la Camus la Virginia Woolf și Philip Roth etc. Dar am luat de la Camus principiul unui stil sec, neutru, care nu judecă și prin care pot prezenta fapte pe care unii le consideră reprobabile fără să

{ INTERVIU } Leila Slimani

fiu eu obligată să iau o atitudine sau alta. Pot să spun că mixez în acest teritoriu imens al literaturii. Ai fost acuzată că ești o native informant și că te-ai dat cu occidentalii. Cum comentezi? A fost o femeie care a declarat asta, și încă cu două săptămâni înainte ca eu să-mi lansez cartea, deci nu cred că merită discutat prea mult. Eseurile vor fi traduse în limba română, mai vorbim atunci. Scrii foarte eficace. Ai planul dinainte făcut, știi exact de urmează sau există și o parte de improvizaţie, de bricolaj? Nu am niciun plan, am o idee și mă apuc de scris. Lucrez pe scene, nu pe pagini sau pe capitole, poate de aici perspectiva cinematografică. Am mai multe versiuni, tai foarte mult și nu păstrez decât ceea ce face să continue acţiunea. Iau mereu viraje care-mi ies în cale ca și cum aș conduce o mașină pe un drum necunoscut. Și Cântec lin are mai multe versiuni. Pentru personajul bonei criminale, am avut mai întâi surse de inspiraţie de acasă. Bona mea, de când eram copil, care a stat cu mine până târziu și de la care am învăţat multe. Apoi, am fost marcată de bona pe care am angajat-o când aveam 30 de

ani, când eram însărcinată. Venea din Africa, nu era europeană, ca personajul meu. Am angajat-o după mai multe interviuri, la care au venit femei de 50 de ani, și mă simţeam ciudat că eu eram mult mai tânără decât ele și totuși deveneam angajatorul lor. Și despre asta voiam să scriu la început. Abia apoi am dat peste știrea crimei comise de o bonă din Statele Unite și m-am gândit, uite, acesta a fost un viraj. M-am gândit că chestia asta va aduce tensiune cărţii mele și am profitat. Mai este scriitorul o persoană publică în zilele noastre? Scriitorul scrie, dar în momentul în care societatea îl solicită, el răspunde (Leila l-a susţinut pe Macron la ultimele alegeri, n.n.). Dar nu scriitorul este cel care își clasează opera, cel care și-o încadrează. Ce planuri de viitor ai? Cărţi, filme? Ce te atrage mai mult, jurnalismul sau literatura? Încerc chiar acum să scriu un scenariu de film, dar nu prea merge. Însă vreau să lucrez la un alt roman, desigur. Nu cred c-aș renunţa la literatură pentru scenariu. Însă nu vreau să abandonez nici jurnalismul. Literatura, pe de altă parte, înseamnă altceva, e o artă. 

Cele mai de soi bucate est-europene Varșovia a găzduit finala regională a concursului Cel mai bun tânăr Chef, iar câștigătorul va merge în finala mondială de la Milano 2018.

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

{

m avut privilegiul de a participa, în capitala Poloniei, la finala est-europeană a concursului S. Pellegrino Young Chef 2018, competiţia care desemnează cel mai bun tânăr Chef (participanţi până în 30 de ani). Dincolo de o (re)iniţiere în lumea fine dining-ului, zilele petrecute la Varșovia au fost încântătoare, din motive pe care mă grăbesc să le enumăr: compania românească de care m-am bucurat – Chef Foa a fost membru în juriu, iar Adi Hădean, care a fost mentor în selecta competiţie mondială anul trecut; am ieșit la o cină festivă, unde am deschis cu o supă de anghinare cu creveţi și am avut o plăcută surpriză la felul principal – piept de raţă cu piure de morcovi, legume verzi și sos de piper; am cinat splendid la gala finală, în ambianţa amuţitoare a Castelului Regal din Varșovia; am asistat la întrecerea celor 10 finaliști (polonezi, unguri, sârbi, sloveni, niciun român printre ei, din considerente care merită dezvoltate separat – am făcut-o, dacă mai ţineţi minte, anul trecut pe vremea asta, după ce am fost la finala mondială de la Milano) și am avut ce învăţa din procedurile de gătire sofisticate, din reducţiile, infuziile și afumările la

FOOD

competiţie

}

care sunt supuse preparatele înainte de a fi montate în farfurii – mici opere de artă ce ar merita fiecare câte o poveste.

Cina de gală regală

Am să vă mai fierb un pic la foc mic, amânând momentul în care voi dezvălui ce e preparatul câștigător. În schimb, îngăduiţi-mi să vă prezint meniul de la cina din timpul galei finale. A fost produs de Atelier Amaro, primul restaurant din istoria Poloniei recompensat cu o stea Michelin, și poartă numele ilustrului Chef polonez Wojciech Modest Amaro, el însuși mentor în competiţia S. Pellegrino – l-am cunoscut, e simpatic, ce mai, un rockstar al gătitului, ca Foa al nostru. Cina s-a numit Calendarul Naturii și a cuprins 5 momente (a se citi feluri de mâncare) din cea de-a 42-a săptămână a anului. • păstrăv de mare cu sorb și polen, în formă de fagure • varză călită, în frunză de șofran și sos de alune • somn cu ţelină și nap-porcesc • căprioară cu ienupăr și măcrișul iepurelui • vinete cu soc american și halva

Horia Ghibuţiu E gazetar freelance, dedulcit la mediul digital după un sfert de veac în care a slujit tiparul.

Iar câștigătorul e... ... polonezul Marcin Popielarz (în imagine, Chef la restaurantul Bialy Krolik, adică Iepurele Alb, din Gdansk), care a gătit halibut afumat cu castravete și sos de mărar – farfuria prezentată în întreaga ei splendoare. Cu acest produs va merge anul viitor la Milano, între 11 și 13 mai, alături de 20 de tineri reprezentând tot atâtea zone geografice din întreaga lume, luând parte la marea finală (ediţia a treia) pentru titlul de Cel mai bun tânăr Chef din lume. Conform regulamentului, fiecare învingător zonal participă la Milano cu aceeași farfurie cu care a triumfat (se pot aduce mici îmbunătăţiri, dar nu sunt admise schimbări de ingrediente ale preparatului principal). În treacăt fie spus, am testat toate produsele, care mai de care mai sofisticate, din finala regională, de la deconstrucţia unei supe acre sileziene de secară până la porumbelul unguresc cu cartofi, sfeclă și morcovi. Dau credit total juriului, în pofida faptului că mă cucerise fantezia pescărească maghiară urzită de Rodrigo Sandor, un Chef din Szeged pe care l-am cunoscut anul trecut în finala milaneză și căruia Adi Hădean i-a fost atunci mentor. Până la Milano, revenim la bucătăria românească. Una care va trebui să-și trimită odată și-odată un reprezentant în finala mondială. Nu va fi la anul, dar trag nădejde că va fi cândva și deja sunt niște băieţi pe care îi am sub observaţie. Va fi bine! www.sapteser i . R o |

de gustat plăcerea din farfurie  Șepcari 12-14, intrarea din bd. Brătianu, vis-a-vis de Cocor  0770.664.456  www.facebook.com/RIBSro/

R.I.B.S. În Centrul Vechi, chiar la parterul Old Town Hotel, pe Șepcari 12-14, abia ce s-a deschis un restaurant care se laudă cu burgeri şi coaste în variante reinterpretate, româno-americane. R.I.B.S. este prescurtarea Romanian Insane Barbecue and Sauces. Este de fapt o mixtură între barbecue şi elemente româneşti din segmentul preparatelor din carne. Da, servesc și mititei, încadraţi într-un platou neaoş românesc. Au plating deosebit, care nu ne dă deloc emoţii în privinţa normelor de servire. Ah, da... locul e impecabil. Designul este masculin, modern, cu elemente iberice şi este semnat de Victor Grosu – acelaşi care s-a ocupat de Caju, Naan sau Dancing Lobster. Cât despre comunicarea de până acum, cei de la R.I.B.S. îşi asumă că au mâncare excelentă şi nu se sfiesc să le spună şi clienţilor că, odată ajunşi la ei, nu o să mai scape de obsesiile meniului lor.  Str. Glodeni 3, clădirea c 22  0770.690.886  dancinglobster.ro

Dancing Lobster

 Str. Gheorghe Manu  021.212.77.88

BISTRO LA TAIFAS specific internaţional

Restaurantul Bistro La Taifas este situat în curtea Palatului Cantacuzino. Bucătăria cu specific românesc, dar şi cu reţete culinare din bucătăria europeană, asigură oaspeţilor bistroului tihna şi buna dispoziţie a unei mese în familie. Meniul, fără a fi extravagant, redă într-un registru de arome uneori discrete, alteori zglobii, deplina fuziune dintre bucătăriile Orientului şi ale Occidentului.

Creveții Carabineiro, pe cât de mari, pe atât de delicioși. Sunt unul dintre cele mai căutate sortimente de creveți la nivel mondial, cunoscuți sub o varietate de denumiri. Portughezii i-au numit „Carabineros”, englezii "Scarlet Prawns” sau „Cardinal Prawns”, iar francezii „Crevette Imperiale”, având în vedere dimensiunea și culoarea lor, de un roșu strălucitor. Îi regăsiți și la noi în restaurant, proaspeți și delicioși, preparați după o rețetă 100% portugheză. Program: luni-duminică: 12:00-23:00

 Bulevardul Ion Ionescu de la Brad, nr. 2  0722.224.799  www.four-seasons.ro

CAPRICCIOSA specific italienesc Muncă, perseverenţă, experienţă și pasiune sunt cuvintele care definesc interesul, formarea și practica profesională a echipei resturantului Capricciosa. Munca, pentru că drumul spre bucătăria italiană a început acum 26 de ani. Emil a petrecut 8 ani în Italia învăţând secretele bucatăriei italiane și a deschis restaurantul Capricciosa în anul 1998. Perseverenţa definește tenacitatea și munca de zi cu zi în încercarea de a oferi clienţilor cele mai bune retete culinare. Experienţa este dovedită prin cunoașterea bazelor în gastronomia italiană și varietatea de preparate. Pasiunea este cea care dă sens celorlalte trei elemente, iar noi știm că nimic măreţ nu se poate crea în lumea aceasta fără pasiune. www.sapteser i . R o |

de încercat

în noiembrie 2017  Str. Căderea Bastiliei 1  0371. 362.769

Pizza Cut is coming! „Calitate, calitate, calitate!” Pizza pentru vegetarieni sau pentru cei care iubesc brânzeturile, extrem de picantă pentru senzații tari și clasică pentru conservatori, cu spanac și condimente orientale și lista poate continua. Ne mândrim cu specialități gourmet și ingrediente cum nu se mai găsesc într-o altă pizzerie bucureșteană. Ia-ti gașca de prieteni și dați o fugă în Piața Romană! Pizza is coming!

 Calea Dorobanţilor, nr. 177  0722.216.666  www.four-seasons.ro

FOUR SEASONS specific libanez Cei de la Four Seasons au adus pe meleagurile mioritice gusturile autentic libaneze, de la aperitive reci și calde până la carne delicioasă de miel, vită sau pui, toate condimentate exotic și completate de sosuri unice. Alegeţi un homos Beiruty sau delicioasa muhammara înainte de o kafta gustoasă sau niște frigărui de miel. Încercaţi alături și un vin libanez.

Tort de bezea  0757.070.340  www.tortdebezea.ro

Îți prezint o lume a bezelei unde crema de mascarpone și fructele de pădure venerează fiecare papilă gustativă. Tort de Bezea este un atelier de torturi artizanale preparate din ingrediente alese cu multă grijă, la care adăugăm mereu un strop de dragoste. Combinațiile suprinzătoare de nuci caramelizate, caramel sărat și cremă de mascarpone, lavandă cu ciocolată amăruie, cremă de limoncello cu biscuiți de ovăz și fructul pasiunii sau nucă de cocos proaspătă cu fructe de pădure te vor face să te topești de plăcere. Descoperă produsele noastre și încearcă-le pe toate.

{ SOCIAL DRINKER } toamna

Băuturi cu arome de toamnă Vestea proastă este că vara a plecat de-a binelea și nopţile noastre vor fi de-acum din ce în ce mai lungi și mai reci. Vestea bună este că toamna aduce cu ea o mulţime de arome savuroase, fructe de sezon și condimente pe care merită să le sorbim pe îndelete, în distilate bine meșteșugite sau în cocktailuri delicioase.

Dragoș Vărșandan Este jurnalist, antreprenor, social drinker, gurmand și degustător pasionat de vinuri. Este proprietarul theliquorstore.ro. 66

| w w w . s a p t e s e r i . Ro

Iată cinci dintre băuturile pe care vă sugerez să le degustaţi cât mai des în această perioadă:

Fecamp. Are o aromă foarte subtilă de lavandă, cu note persistente de miere în gust.

Kir. Este un cocktail franţuzesc cu o reţetă foarte simplă: două degete de lichior de coacăze negre turnate într-un pahar de vin alb. Francezii îl beau ca un soi de aperitiv toamna, cu Aligote sau cu un vin alb foarte sec provenit dintr-un soi mai puţin pretenţios și Crème de Cassis de Dijon. Însă ambele sunt niște rarităţi în magazinele din România, prin urmare vă sugerez să încercaţi un Sauvignon Blanc tânăr, un Riesling sec sau un sherry Tio Pepe, care este foarte sec. Lichiorul poate fi de la Bols sau De Kuyper.

Cidru. Este prin excelenţă o băutură de toamnă, la fel ca mustul. Strămoșii noștri obișnuiau să mai facă, mai ales în zonele cu meri din belșug, însă obiceiul aproape că s-a pierdut. Iar astăzi, din păcate, mai greu găsești în magazine cidru produs în România. Vă recomand cidrul de mere sau de pere de la Brothers – este produs într-un orășel de lângă Glastonbury încă din anul 1658. O afacere de familie, care este condusă astăzi de patru frati: Francis, Matthew, Jonathan și Daniel. Aceștia produc în continuare un cidru natural, fără gluten, coloranţi și acizi grași, cu o concentraţie alcoolică de 5,5%.

Lichior Silvoriu. Un lichior creat de Zetea după o reţetă proprie care include celebra ţuică, un extract natural de prune și miere. Are un gust foarte bine echilibrat și o tărie bine integrată în buchetul de arome dominat de prunele bine coapte Dom Benedictine. Legenda spune că acest lichior din ierburi a fost inventat de călugării benedictini din abaţia Fecamp din Normandia. Însă mult mai plauzibilă este varianta susţinută și de producători, aceea că lichiorul a fost inventat în secolul 19 de Alexandru cel mare, un negustor de vinuri din

Sherry. Fie că vorbim despre soiurile manzanilla sau fino, care sunt mai slabe și au un gust ușor sărat, sunt dense și revigorante, fie despre amontillado, palo cortado sau oloroso, care au stat mai mult la oxidat și au un caracter mai complex, aceste vinuri merită băute în răcoarea umedă a serilor de toamnă. Bine răcite, alături de niște tapas sau o salată cu fructe de mare (cele seci) sau cu un desert (cele dulci, care conţin în compoziţia lor și soiul Pedro Ximenez). 