Șapte Seri 871

free! free!

Film•Muzică•Artă•Stil•Sport•Gadget•Trend

1

În fiecare vineri

w w w . sa p t e s e r i . r o

aferim!

Un film despre exoticul nostru trecut Radu Jude despre cai, păduri și ișlic Exclusiv - imagine în culori de la filmări

#871 / 13-19 martie 2015

Ce caută ursul nemŢesc în Ţara Românească

2

www.sapteseri.Ro

3

#871 ANUL XVI

City Guide & Going Out Mag Str. Polonă nr. 15, București 021-250-10-53 www.sapteseri.ro

editorial & Art Director Executiv: Valentin Ilioi Redactor Șef: Ana-Maria Caia anamaria.caia@sapteseri.ro Consultant Editorial: Iulian Comănescu Reporteri: Matei Bărbulescu, Valentina Nicolae Art Director: Andreea Marciuc DTP: Laura Velcea Web Editor: Vanessa Munteanu vanessa.munteanu@sapteseri.ro Diana Negroiu diana.negroiu@sapteseri.ro Colaboratori Film și cărți: Andrei Crăciun Teatru, Clasic: Ana Nătăleţu Tech: Vlad Andriescu Cărți: Andrei Crăciun Food: Vlad Tăușance Marius Tudosiei Social Drinker: Dragoș Vărșăndan Outdoor: Ciprian Cristea An Irishmanin Bucharest: Denis James Ryan Mica Publicitate Local Network Manager: Ion Valentin Dumitru 0728-112-778 Lavinia Cruceru 0724-567-114 lavinia.cruceru@sapteseri.ro Redacţia nu își asumă responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicitare și pentru modificările de programe survenite ulterior Tipar: Coprint © Ratingul filmelor este preluat de pe rottentomatoes.com

Î n f i e ca r e v i n e r i / N r . 87 1 / 13 ma rt i e 2015 / sap t e se r i . ro

SĂPTĂMÂNA ASTA

NE GĂSIȚI ȘI AICI: fb.com/7seri sapteseri.ro issuu.com/SapteSeri

Aferim! Am obținut imagini color de la un film care e numai alb-negru

GO OUT 6 TIPS OF THE WEEK What not to miss in the city we all love to talk about

SPECIAL

NOTA EDITORULUI 16 FILM CRITIC Leviathan e un film dur, rusesc, în care nu e rază de speranță

31 RECOMANDĂRI Răzvan Marc ne face recomandări pentru o viață mai interesantă

17 FILME NOI O Cenușăreasă, un cizmar și niște țestoase Ninja

33 CARTE Rubrica asta e pentru cei care știu că există ceva mai mișto decât sexul

10 Aferim!

E filmul românesc al anu- 18 exclusiv lui, un film despre români Helena Bonham Carter și ceilalți explică, exclusiv pentru Șapte Seri, cum a fost 40 Case memoriale rolul Zâna Bună din din bucurești Cenușăreasa Andrei Crăciun a fost la Arghezi, Călinescu și 21 CIRCULINAR Bacovia acasă. Unii nu Poetul și magicianul Vlad i-au răspuns.

Tăușance jonglează cu papilele noastre

PERMANENT

9 AN IRISHMAN IN BUCHAREST Denis James Ryan ne invită la Saint Patrick's Day

instagram.com/SapteSeri

22 REȚETĂ Marius Tudosiei ne învață să facem „ Sfințișori”

34 MUZICĂ De cine și ce să mai asculți 35 TEATRU Ca să nu ratezi nimic important din ce se joacă pe scenele Bucureștiului 37 TRAVEL O călătorie face cât o sută de facultăți. Noi îți recomandăm patru destinații de Oscar 39 OUTDOOR Ciprian Cristea ne face planuri de evadare din oraș

25 TECH Vlad Andriescu a 15 ON TV urmărit lansarea Apple Alexandru Matei a trecut Watch și a găsit cele mai 46 SOCIAL DRINKER de la Ferma Animalelor la elegante dintre ceasurile Cele mai bune petreceri Ferma Vedetelor deștepte din București

E nedrept să te duci acasă la un om care nu mai e. Nu-ți poate spune „ scuzați deranjul” sau „ îmi pare rău de dezordine”. Casele noastre povestesc despre noi câtă vreme trăim. După, nu mai contează. Și totuși, există „ casele memoriale” unde putem intra în spațiul intim al personalităților.

Uneori un spațiu intim pervertit, lăsat la cheremul birocraților care aranjează obiectele în ordine de inventar. Sunt case neospitaliere, care nu i-ar mai primi în ele nici pe propriii lor ocupanți. Și totuși, în Bangkok, am văzut casa memorială perfectă: proprietarul ei, Jim Thompson, regele mătăsii asiatice și mare dealer de artă, a dispărut acum 30 de ani în jungla malaieziană. Casa a rămas ca-n acea zi. Un aer senzual cutreiera camerele cu geamuri mari. Nu era nimic perfect înăuntru, nici imperfect. Era o casă care te lăsa să visezi la aventurile americanului în exoticul Orient. Andrei Crăciun, reporterul nostru special, n-a fost la Bangkok, ci în București, încercând să prindă de coadă spiritul marilor noștri scriitori în spațiul lor privat. Ce-a ieșit e de citit.

Ana-Maria Caia, redactor-șef www.sapteseri.Ro anamaria.caia@sapteseri.ro fb.com/anamaria.caia

4

Oamenii din spatele textelor și imaginilor Vlad Andriescu

Alexandru Matei

se declară depășit de tehnologie, dar încearcă mereu sa o prindă din urmă. Scrie în domeniu de trei ani și jumătate, fiind editor la ziarul Adevărul și fondator al startup-ului Rat Labs.

Visează să aibă un robot personal, sperăm ca atunci când îl va avea să nu îl utilizeze ca să îi scrie textele. În această ediție a fost cu ochii pe ceasurile deștepte, începând cu cel nou de la Apple, până la variante mai marțiene ale gadgetului.

are un doctorat la École des Hautes Études en Sciences Sociales - Universitatea din Bucureşti și un post-doctorat în istoria TVR, concretizat în volumul O tribună captivantă.

Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (Curtea veche, 2013). E universitar de carieră, dar noi l-am corupt să facă cronică de tv. Săptămâna asta face analiză savantă despre Ferma Vedetelor, un nou reality, marca Pro Tv.

Andrei Crăciun

ana Nătălețu

este unul dintre cei mai premiați tineri ziariști români, autor al volumului Baricadele, publicat de Editura Humanitas. A făcut, printre altele, studii de cultură și civilizație ebraică. Scrie mult, așa că l-am exploatat din plin. Îi găsiți semnătura la pagina de cărți, la cea de filme, dar și sub un reportaj despre cum i-a căutat pe Călinescu, Bacovia și Arghezi la ei acasă.

scrie despre teatru de aproape cinci ani și știe ce se întâmplă și pe scenă și în spatele scenei.

Citiți cu încredere recomandările ei din pagina de teatru, mai ales că Ana și vede piesele, nu numai scrie despre ele. E o idealistă, ca orice jurnalist de cultură și speră ca arta să cucerească lumea. Săptămâna asta vă roagă să nu ratați 6 din 49. Nu jocul la loterie, ci piesa de teatru.

Marius Tudosiei

Dragoș Vărșăndan

e un fost ziarist și director de marketing convertit în băcan și mai apoi, bucătar. Are o emisiune culinară pe Digi 24 și o afacere de succes pe care a construit-o singur, de la zero, din pasiune pentru mâncare. Este responsabil cu paginile de mâncare și-și face treaba cu multă responsabilitate. În acest număr a copt o istorie cu „Sfințișori”.

a fost redactor-șef al revistelor TV Mania și TV Satelit, publisher și director executiv al diviziei de reviste a trustului Ringier. S-a lăsat de corporație pentru a deschide un magazin online de băuturi. Nu știm pe nimeni în oraș să meargă la mai multe petreceri și să aibă mai mult discernământ în legătură cu ele, așa că l-am rugat pe Dragoș să ne povestească nopțile lui din București. Îl găsiți pe ultima pagină, la rubrica Social Drinker.

Vlad Tăușance

extra

Vlad Tăușance este freelancer în comunicare, jurnalism și training. La Șapte Seri e paharnicul și degustătorul oficial al publicului și veghează la bunul mers al restaurantelor din oraș. Săptămâna asta a atentat la fițele din Dorobanți. Cu folos.

Nu lipsesc sugestiile de petreceri, ponturi pentru o minte sănătoasă într-un corp sănătos, cele mai bune cărți și locuri de ieșit în oraș.

www.sapteseri.Ro

5

www.sapteseri.Ro

6

EVENTS FRIDAY

Fierbințeanu @Alandala Cafe

20:00/ Aurel Vlaicu 70 Fierbințeanu is an experimental-pop duo, active in Bucharest: Gabriela Fierbințeanu (vocals) and Cristian Fierbințeanu (computer, bass, vocals). They mix pop, electronica, psychedelic, noise, ambient and sound collage. You have to admit, the combination sounds nice.

See you there!

Delia @Sala Palatului

Sabotage Hardcore Night @Fabrica

14 years of the Mission @Uzina Electrica Filaret

Jazzaj @ Arcub

20:00/ Ion Câmpineanu 28 Delia is a beautiful Romanian pop star. She has an eccentric image and an exceptional voice. This is gonna be a unique experience, full of emotions and many surprises. If you like glamour, live music and a quality show, this is the place to go. Have fun, kisses!

20:00/ 11 iunie 50 This is for all of you hardcore-punkers out there! If you are into like mosh pits, banging your head and a solo guitar that comes from hell, then this is the place to be Friday night.

Born from Pain, Rock’n Ghenă, Deadeye Dick and Take No More are gonna blow you away.

Rock on!

SATURDAY

Altar of Plagues @Colectiv

21:00/ Tăbăcarilor 7 Altar of Plagues is an Irish post-black metal band formed in 2006 in Cork, Ireland. Terms that are most frequently used to describe their sound include black metal, ambient and progressive metal or post-metal, though it seems no one description can sum up the act’s massive sound. Next to them, you will have the chance to listen to Entropia and Maze. You should buy tickets in advance.

www.sapteseri.Ro

22:00/ General Candiano Popescu 3A The Mission is one of the most loved electroparty labels in Romania. They are gonna celebrate 14 years of activity with Sasha, Nic Fanciulli, Matthias Tanzamann and Adrian Eftimie. The location is kinda industrial, perfect for this type of techno-minimal. Have fun and look out for undercover cops.

20:00/ Batiştei 14 Trigon is a balcanic jazz band. They say that they found the perfect combination between ethno music and jazz. Trigon won the Charles Cros award, in 1994, for their debut album The Moldovan Wedding in Jazz. This album got them to be recognized in the whole world.

Don’t miss this, it will be groovy.

EVENTS / TIPS OF THE WEEK

Tips of the week SUNDAY

Traffic Strings Live @Teatru Elisabeta

19:00/ Regina Elisabeta 45 You are invited to listen to Traffic Strings. These guys are an orchestra and they will perform great music, from The Four Seasons, Antonio Vivaldi, to Argentinian tango. And, at the end of the night, Dmitri Shostakovich will play jazz from the famous Ennio Morricone.

SUNDAY

Tourism Fair @ Romexpo

10:00/ Mărăști 65-67 This is one of the biggest tourism fairs in Romania. And because you’re here, in Romania, I will assume you like traveling. So why not take a look and see where else you can go around.

The fair has a surface area of 16,000 square meters, so you will stay busy.

Joaquin Cortes @Sala Palatului

20:00/ Ion Câmpineanu 28 This guy is a flamenco superstar and his latest show is called Gitano. He says that his performance is intimate and mature. The spectacle will last an hour and 45 minutes. That’s two parts: the first is only about flamenco and the second will be an explosion of music and dance. The ticket prices vary between 30 and 80 euros. Hurry up and buy one, I’m sure you will enjoy this beautiful act.

Saint Patrick’s Day @Lipscani

17:00/ Lipscani Area Each year, on March 17th, Saint Patrick’s Day is celebrated in Irish communities worldwide. In 2008 the Romanian-Irish Cultural Association celebrated the annual St. Patrick’s Day festivities for the first time, in the open air. Now the 8th edition is scheduled to take place on March 15th, 2015, from 5pm, in the historical centre of Bucharest, in the Lipscani area.

(See page 9)

MONDAY

Jose Feliciano @ Sala Palatului

20:00/ Ion Câmpineanu 28 He scored his first hits in the sixties and they've been lasting ones, you probably know him for his top hit Feliz Navidad (Merry Christmas). This guy played with John Lennon, Carlos Santana, Cat Stevens and Paul Simon, so he is pretty big. The show starts at 20:00, but you should be there at 19:00 to avoid crowding. The ticket prices vary between 10 and 70 euros.

Nos vemos allí!

One World Romania @CinemaPro

20:00/ Ion Ghica 3 One World Romania, a documentary festival, starts at CinemaPro and it will end on the 22nd of March.

This festival is about human rights and the 8th edition is named kino-maidan. That's because the word maidan has changed its meaning: it no longer describes a mere feature of urban geography, but, rather, a public space where people gather to discuss their problems and to be together. You should check the festival's website www.oneworld.ro. www.sapteseri.Ro

7

8

www.sapteseri.Ro

bucharest stories / Denis James Ryan

An Irishman in Bucharest:

9

Saint Patrick’s Day ate St. Patrick`s r b da le y Ce

May the luck of the Irish be with you! w it h u s!

Brewed by Guiness

E

very year, on the 17th March, millions of people dress in green, parade through cities, sing, dance, drink, honor and celebrate a man called Patrick and a little island called Ireland.

As a child, Saint Patrick’s Day simply meant making shamrock-shaped badges; learning the stories of how Saint Patrick brought Christianity to Ireland and watching rain-drenched revelers partake in the Dublin parade on the TV as I enjoyed my day off school. As an adult, it signified a day off work, parties and general drunken chaos. It’s only since living abroad that I’m really beginning to understand the true meaning of Saint Patrick’s Day and the reason why it’s celebrated far-and-wide by people of all colors and creeds.

tradition would have it, a stranger would have been offered a drink and so the celebration of Saint Patrick would have quickly spread to all those who desired a celebration – irrespective of the country they called home. And so this is why on the 17th of March, the whole world becomes Irish.

Ireland’s current population is just over 4.5 million people. However, with a long history of emigration due to war, famine and economic difficulties, internationally, over 80 million people claim Irish heritage.

So if you’re tempted to join the celebration, this Sunday (the 15th), there’s an open air concert in Lipscani at 5pm, with an assortment of Irish and Celtic music.

Or on the 17th there are numerous musical events in the Irish Bars of Bucharest. (Just to insert a cheeky promotion, I’ll be playing with my band ‘Jam Yard’ in Saint Patrick’s Irish bar in Lipscani from 8.30pm).

Far away from their beloved Emerald Isle, those early emigrants continued the Irish Catholic tradition of honoring the patron saint of Ireland on the 17th March.

As time went by however, the longing for home seemingly introduced secularism to the festivities and it became not only a day of honoring a Saint, but a day of celebrating Ireland and being Irish.

by denis denis james james ryan ryan by

I can only but imagine groups of Irish immigrants in the ghettos of Boston and New York in the 18th and 19th century, sharing bottles of beer and whiskey on the 17th of March. Their loud cheers, incessant singing, and boisterous celebrations would have attracted their neighbors and passer-bys. As Irish

Indeed, for the last 6 years, iconic landmarks all over the world have ‘gone green’ for Saint Patricks Day: The Great Wall of China, the Eiffel Tower, Sydney Opera House, the pyramids of Giza and Christ the Redeemer being among the 120 landmarks to mark the festivities. Last year, even the Intercontinental Hotel in Bucharest went green!

The rules of Saint Patrick Day are pretty simple.

Step One: Wear something green. Step Two: Drink Guinness. Step Three: Sing and dance. Step Four: Be merry. And if you’re tired of drinking, then have another drink. If you’re tired of singing and dancing, then sing louder and dance more. And if you’re tired of being merry? Well, then begin again at step one.

Happy Saint Patricks Day! Sláinte!

www . s a p t e s e r i . R o

10

noi și ceilalți

> Radu Jude nu e sigur filosof, dar e un bun povestitor, atât de bun încât reușește să coacă pentru public un aluat din multe proverbe, legende, istorii vechi și să-l facă dezirabil pentru publicul pretențios și cu deficit de atenție al secolului 21.

c s e, ț m e n l u s REGIZORUL r u despre cai, t a t u păduri și ișlic ă c a e c !

M I R E AF

Am intrat la Aferim! convinsă că o să văd primul film pe bune despre problematica romă. N-a fost așa, e un film despre români și românism, de la 1835 sau din 2015, care descrie cu atenție și răbdare raportarea noastră față de religie, putere, lege și mai cu seamă față de „celălalt”. Un celălalt care poate fi otomanul sus-pus sau țiganul rob. Un zapciu (om al legii) recuperează un rob țigan pentru un boier. E un road movie, cu o atmosferă calmă și dulce, amplificată de o imagine de o somptuoasă frumusețe tocmai în simplitatea ei (rară în filmele românești ale ultimilor ani). Personajele merg agale, ca și filmul, care pare a nu se grăbi nicăieri până spre ultimele 20 de minute. Te aștepți la un punct culminant, la o criză a personajelor, la un strat moral, filosofic care să salveze pelicula de impecabila ei curgere de basm. Asta se întâmplă foarte târziu și nu foarte consistent. Zapciul rămâne un rob al legii strâmbe, fiul lui, moștenitorul înrobit al sistemului corupt, robul rămâne bunul boierului, iar boierul robul unor decizii previzibile.

Aferim! are meritul excepțional de a ne fi oferit pentru prima oară în cinematografia noastră recentă un film în care romii nu cântă, nu dansează și nu umblă în căruțe cu coviltir, iar românii nu sunt sub comunism, deci iese din stereotipuri și nici nu ne oferă altele.

Savuroasă e limba vorbită, veche și zemoasă, toată un proverb și-o zicătoare, care iese din gurile unor actori bine struniți. Jude (regizorul) n-a fost deloc jude în sensul vechi al cuvântului de „judecător al mai multor sălașe de țigani sau stăpân de rumâni”, de unde și un final deschis pentru spectatori, care se pot gândi după film la cât de mult sau de puțin ne-am schimbat din 1835 până astăzi.

2 Ana-Maria Caia, Iulian Comanescu  Silviu Gheție, Florin Ghioca, Iulian Comanescu

www.sapteseri.Ro

>

COVER STORY / AFERIM!

11

Aferim!

Ursul de argint pentru regie, Berlin, 2015 Regia: Radu Jude Scenariul: Radu Jude, Florin Lăzărescu Cu: Teodor Corban, Mihai Comănoiu, Cuzin Toma, Alexandru Dabija, Victor Rebengiuc, Luminița Gheorghiu Imaginea: Marius Panduru Producător: Ada Solomon/HiFilm În cinematografe din 13 martie.

Radu Jude po­ ve­s­­tește cum s-au des­cur­cat per­sonajele prin­cipa­ le ale lui Aferim!, Costandin și Ioniță, cu caii, cât de greu i-a fost lui Alexandru Dabija să poarte ișlicul pe cap și cum trebuie ținută o tigvă de cal ca să faci referințe culturale la Yorick al lui Hamlet.

ă c s a e n â m o R a r a Ț , n î

Zapciul, Ioniță și caii “Teodor Corban și Mihai Comănoiu au avut instructori timp de patru luni și au fost foarte conștiincioși.

Teo s-a speriat în urma unor căzături, dar apreciez că și-a depășit frica, iar Mihai a devenit un călăreț foarte bun. Trebuie să-l menționez aici și pe domnul Roșu, cel care s-a îngrijit de cai și care a dormit lângă ei, în sacul de dormit, ca să nu fie furați.”

1

Cuzin Toma-Carfin și poziția atârnat pe cal “A fost foarte dificil pentru el, dar Cuzin e un bărbat extrem de puternic, a rezistat eroic. Chiar și cu o coastă ușor avariată.”

Pădurea. Sau pădurile?

“Comana, Balta-Neagră, Potigrafu și încă două-trei.”

2

Cum a ajuns să-l joace regizorul Alexandru Dabija pe Boierul Iordache “Alexandru Dabija a mai jucat într-un film scurt regizat de mine, numit O umbră de nor. Juca un preot prins într-un malentendu. Pe lânga faptul că e un regizor extraordinar, e un actor foarte talentat, cu o prezență uluitoare, cu idei și, în plus, extrem de disciplinat. Și foarte șarmant. Țin minte chiar că, într-unul din cadre, una din țărăncile în vârstă care făceau figurație trebuia să se apropie și să-i pupe mâna. Cum doamna în cauză se prinsese că există și o poveste de alcov în film, după ce-i săruta mâna îi șoptea la ureche: «Miroase a pizdă, cocoane.»”

Ișlicul Boierului Iordache-Dabija “Pentru detalii, recomand cartea Constanței Vintilă-Ghițulescu, În șalvari și cu ișlic. Dabija s-a amuzat sugerând într-o scenă că personajul lui e exasperat de portul chestiei ăleia inutile.”

Costandin, tigva de cal și Yorick “De fapt, textul - care are o rezonanță shakespeariană - e preluat ca atare din cartea populară romanească Alexandria. Cartea este uluitoare, plină de umor și fantezie (există o scenă de luptă cu niște insecte uriașe, de exemplu) și scrisă într-o foarte frumoasă limbă română. Și da, scena parodiază puțin celebrul moment din Hamlet. Ce nu se vede e că tigva de cal - adusă dintr-un depozit de recuzită din Bulgaria - avea un număr de înregistrare ștanțat pe ea, așa că actorul trebuia să o țină astfel încât acest număr să nu fie vizibil.”

Muzica “Cea de pe genericul de început este o piesă a formației Trei Parale, pe genericul de final cântă Napoleon din Gratia; muzica din scenele care se petrec la han este scrisă de Anton Pann (din Spitalul amorului) și cântată de un taraf ad-hoc, alcătuit din Sandu Constantin (voce), Florin Iordan (cobză), Gheorghe Fălcaru (fluier) și Marian Cleante (vioară). Le mulțumesc tuturor pentru răbdare și pentru sprijin.”

1

2

3 www.sapteseri.Ro

3

12

Aferim! Contextul social și istoric

Vintilă Mihăilescu: Propriul nostru trecut a devenit exotic Antropologul Vintilă Mihăilescu a fost printre primii spectatori ai lui Aferim!, pe care a venit să-l vadă chiar la vizionarea de presă. Șapte Seri i-a pus câteva întrebări despre contextul istoric și social al filmului.

>

Filmele noului val au de obicei subiecte cvasi-contemporane sau din trecutul recent, despre mediul urban, România modernizată sau eșecul de modernizare a României. Totuși, am avut După dealuri, care e despre rural-tradițional-ortodox, acum avem Aferim!, care e despre rural-balcanic-fanariot.

Putem vorbi de un Zeitgeist localist, tradiționalist...? „Noul val” este al generației care a fost prima (și cam singura...) care și-a pus – și încă își mai pune – întrebări despre cine suntem și ce sens are cum suntem. Aferim! se înscrie, de fapt, în aceeași linie, doar că după explorarea istoriei apropiate, este primul care scrutează în profunzime istoria mai îndepărtată. Și bine face, căci nu totul se explică prin comunism și/sau tranziție! Dar nu aș numi această problematică „localistă”; poate, eventual, „regionalistă”, căci filmele despre comunism și post-comunism privesc toată Europa de Est, După

dealuri vorbește despre universul ortodox în general, iar Aferim! despre un spațiu balcanic mai larg și pre-național. Cât despre „tradiționalist”, nici pomeneală!

Toate aceste filme sunt, dimpotrivă, anti-eroice, antiidilice și în general câtuși de puțin nostalgice.

Există vreo legătură între Aferim! și curente literare mai vechi, gen poporanism, gândirism etc.?

Da și nu. Da, în măsura în care chestionează și ele, sui generis, problema identității românești.

Nu, căci nu o fac în căutarea unei soluții - și cu atât mai puțin pentru a oferi una -, ci doar dintr-o dorință sau pură curiozitate de a înțelege ce s-a întâmplat și ce se mai întâmplă încă.

De ce ne întoarcem tocmai în acești ani către istorie și local?

Pentru că am ajuns la distanța istorică suficientă pentru a privi sine ira et studio la acest trecut, care a rămas încă în prea mare măsură mistificat și ideologizat. Și pentru că în acest trecut găsim nu doar explicații sau sensuri, ci și nenumărate povești ce pot fi povestite - și pe care, fiind ale noastre, știm cum să le povestim.

Lumea din Aferim! e cumva lipsită de speranță, chinul oamenilor - și mai ales al țiganilor - vine pur și simplu din structura ei socială.

Câtă legătură are ea cu România lui 2015, trecută prin 1848, 1866, comunism și 1989?

Parafraza cehoviană din finalul filmului, referitoare la „cum o să ne vadă oare urmașii noștri peste o sută sau două sute de ani”, trimite direct la actualitate sau cel puțin la intenția regizorului de a privi (și) din perspectiva actuală.

www.sapteseri.Ro

Și conferă o perspectivă istorică mult mai instructivă decât toate filmele istorice marca Nicolaescu & co. laolaltă. Nu pentru că ar fi un film istoric, menit să restabilească „adevărul”. Câtuși de puțin. Dar este pentru prima dată când văd o poveste istorică românească fără eroi, o istorie non-eroică și non-pilduitoare, o poveste care este realistă prin „scenografia” peisajului, prin toată această Românie de acum aproape două sute de ani care se perindă pe fundalul călătoriei zapciului.

Gospodăriile, hanurile, târgurile și conacele, drumurile, islazurile, bălțile și pădurile, toate acestea sunt imaginea necosmetizată – dar nici mizerabilistă – a României de atunci, a originilor modernității noastre. De acolo venim, mult mai mult decât din Decebal sau Traian, Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazu. Și doar comparându-ne, acum, cu acest trecut nu foarte îndepărtat, putem să înțelegem mai bine acel „eșec de modernizare” despre care vorbeai la început. Și putem să fim mai îngăduitori cu noi înșine: am parcurs, totuși, un drum imens! Doar că am fost obișnuiți să credem tot timpul că înainte a fost mai bine: pe vremea eminescianului Vlad Țepeș, în perioada interbelică, pentru unii chiar pe vremea comunismului.

Realitatea acelor vremuri este înlocuită de fantasme istorice.

Uimirea unei doamne din sală, după terminarea proiecției, este exemplară în acest sens: „Nu știu, dar mi se pare un film... exotic...” Da, propriul nostru trecut a devenit – sau poate a rămas – unul „exotic”, adică ceva nemaivăzut, pentru că nu ni s-a mai arătat așa cum a fost. Este un interesant neo-realism liric în acest film. Nu este deci o lume lipsită de speranță, ci o lume așa

cum era ea în multe alte locuri pe pământul acesta și o lume la care Jude privește cu un anumit soi de îngăduință, tristă și amuzată în același timp. O atitudine foarte „românească”, într-un fel...

Zapciul e un personaj mai bine intenționat și mai decent ca alții, dar bunele lui intenții provoacă o cvasi-catastrofă. Care e morala acestei fabule?

Nu e un film cu morală. Pur și simplu „așa merg lucrurile”, după cum repetă și zapciul în câteva rânduri.

Zapciul și fiul lui, Ioniță, au o doză de omenie față de țigani, la fel ca foștii stăpâni ai țiganului fugar Carfin, care povestește că s-au purtat bine cu el. În ce măsură e asta o reparație pentru robie?

Nu este și nici nu-și propune să fie. Jude nu oferă îndulciri istorice, dar nici nu caută grozăvii anistorice cuibărite ca un blestem în „firea românului”.

El povestește, nu judecă; și povestește o întâmplare, nu o fabulă. Iar povestea acestor întâmplări este una frumoasă pentru că este veridică, nu adevărată. Este povestea unei lumi amestecate, în plină răsturnare de viziune despre lume, după 1821 dar înainte de 1848 și 1859, traversată de toate semințiile imperiilor din jur și locuită de tot soiul de oameni „amărâți” pentru care armata și războiul pot fi un vis de viață așezată, așa cum se întâmplă cu zapciul.

Cât despre robia țiganilor, nimeni nu vrea să știe, încă, nimic în România. Dar nici despre mizeria țăranilor, care apar recurent pe drumul zapciului, nu știm – sau nu vrem să știm – mare lucru. Ne place doar țăranul patrimonial

COVER STORY / AFERIM!

Cum ar fi fost aferim! în culori?

Decizia lui Radu Jude de a face Aferim! alb-negru a fost un subiect de discuție încă dinaintea premierei filmului. Și totuși...

Imaginea semnată de Marius Panduru (care a mai făcut Closer to the Moon, De ce eu?, Polițist, adjectiv) este convingătoare și a fost așa chiar de la început, inclusiv pentru producătoarea Ada Solomon. Ada a povestit, la vizionarea pentru presă, cum la începutul filmărilor a fost reticentă în privința alb-negrului, dar fotografiile de pe platou au făcut-o să se convingă imediat că decizia e bună. Radu Jude și-a motivat alegerea prin faptul că accentuează caracterul de film - sau artificiu - al lui Aferim! , opus percepției de “fragment de realitate înregistrată pe cameră”.

Totuși, rămâne întrebarea: cum ar fi arătat Aferim! în culori? Prin amabilitatea producătorilor, am obținut o fotografie de la filmări, realizată de Silviu Gheție. și ne interesează doar sufletul său frumos. Cum trăia el, de fapt, este doar „materialism vulgar”...

Aferim! prezintă însă și cum trăiau acești oameni pentru a înțelege mai bine ce era în sufletul lor.

Iar sufletele lor erau la fel de amestecate ca și vremurile. Există astfel în Aferim! multă suferință și nedreptate, dar și multe „doze de omenie”, repartizate ecumenic: există și români și romi mai „omenoși” decât alții, există și preoți și boieri buni, chiar și turci care se dovedesc darnici.

Altfel spus, există în film un potențial permanent de „omenie” avortată, suspendată ori de câte ori prejudecățile unora și nevoile altora o cer.

Antropologul e și un povestitor, în funcție de școală și abordare. Dacă ai fi regizor, ce subiect ți-ai alege și ce film ai face din el?

Ospitalitatea. Sunt fascinat de ospitalitatea pe care românii o numesc atât de frumos a omeni. Și care nu este, etimologic și social, decât reversul ostilității. Am multe povești în minte, dar de aici până la un film este o cale care nu va fi niciodată a mea...

www.sapteseri.Ro

13

14

www.sapteseri.Ro

ON TV / ALEXANDRU MATEI

Robinson sau

Foto: PRO TV

SĂ nu uiți, DARIE?

televiziune

l

Alexandru MATEI (39 ani).

Doctorat 2007 la École des Hautes Études en Sciences Sociales Universitatea din Bucureşti. Postdoctorat în istoria TVR, concretizat în volumul O tribună captivantă.

Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (Curtea veche, 2013). Stagii şi burse de cercetare la Paris şi Loughborough.

de ALEXANDRU MATEI

uni seara a început la PRO TV un nou reality: Ferma vedetelor. Povestea Fermei (The Farm) începe în 2001 în Suedia, are mare succes în Brazilia, în Slovacia, dar şi în ţările scandinave. În altele se întrerupe după câteva sezoane (Anglia, Franţa). La noi (şi la bulgari) formatul tocmai a debutat. Avem un casting de douăsprezece vedete medii, majoritatea din galaxia PRO. Vica Blochina descinde din showbizul „sportiv”, Tudorel Filimon vine din La Bloc, Dan Helciug bea bere, Doinița Oancea e din State de România, Ionuț Iftimoaie apare ca Tarzan. Iftimoaie şi Helciug, se vede din prima, au cel mai mare potenţial de personaj alfa. Nu lipsesc blondele. Printre ele, Iulia Vântur are rolul de releu între lumea civilizată şi situl pustiu al fermei din pădure: frumusețe dublă - naturală și civilizată.

Vedetele trebuie să locuiască, timp de trei luni, izolate într-o fermă dezafectată, în condițiile de trai de acum 100 de ani (așa scrie-n carte, dar se cere adaptarea pentru România unde așa se mai trăiește pe alocuri și azi): fără electricitate, fară apă caldă, fără gaze. Ferma a fost aleasă ca loc istoric, se spune că aici s-ar fi ascuns un haiduc, dar asta are mai puţină importanţă. Ceea ce-i mai important este că Ferma vedetelor nu pune telespectatorul faţă-n faţă cu un petec de junglă statică, ci cu o ruralitate dinamică în care te poţi recunoaşte. În România, „la ţară” nu e încă loc imaginar, e realitate cotidiană. Vom vedea cum asta ajută sau dăunează audienţei. Povestea e simplă, se bazează pe o antiteză: comoditate urbană versus viaţa raw, ca

cea râvnită de occidentalii care fac turism rural în Maramureş. Sunt celebru, NU mă scoate de-aici!, par să spună concurenţii, dintre care ultimul rămas se va alege cu 50.000 de euro. Mai important, însă, misiunea vedetelor e să facă funcţional un loc uitat de lume. Să re-civilizeze. În comparaţie cu realityul din Africa de Sud, despre care am scris deja, Ferma vedetelor este o insulă pentru 12 robinsoni sau o arcă a lui Noe. Personajele nu trebuie doar să suporte un regim ascetic - îndulcit de compania celorlalţi - ci mai ales să găsească rosturi în pădure.

Să reinventeze lumea. Există un stareţ al acestui sălaş, nea Raţă, un fermier moldovean. Deşi s-ar fi vrut un fel de Nea Mărin, ţăranul hâtru, înţelept şi simpatic, e doar un antreprenor rural, care nici accent de Moldova nu (mai) are. Mi se pare primul punct slab al maratonului care tocmai a început. Înainte să închei, să fac o remarcă „poetică”. Adică de bucătăria emisiunii. Fie, chitara la care cântă Helciug în fermă e rece, n-o considerăm element de civilizaţie. Dar când vorbim de filmare, ne gândim de pildă la lumini, la sunet, la montaj, foarte important în măsura în care spaţiile în care se filmează sunt mai degrabă închise. Ferma se află mereu sub reflectoare. Electricitatea e aici, e de-ajuns să întorci capul și mirajul se sparge. Dar tocmai asta nu trebuie să se întâmple. Reality-ul trebuie să te facă să crezi.

Utopia televiziunii, dintotdeauna, este joncţiunea dintre martorul invizibil şi locul inaccesibil. Aici e pariul. Vă urez deci vizionare verosimilă ! www.sapteseri.Ro

15

16

Leviatan

FILM / RECENZIE

film

L

gie: ă • Re : dram ințev • Cu : n e G viagh riakov, Z e r And ei Sereb man Aleks iadova, Ro olova L k a U Elen v, Anna no min. ia 0 d 4 a 1 : M ta Dura

eviatan-ul lui Andrei Zviaghinţev are deja o istorie. A primit Globul de Aur (cel mai bun film vorbit într-o altă limbă decât engleza) a luat un premiu important la Cannes (pentru cel mai bun scenariu), dar nu și Oscarul (pentru cel mai bun film străin, desigur).

Trebuie să știți că Leviatan-ul este un monstru biblic marin. E evocat și în Psalmi și în Cartea lui Iov și în Cartea lui Isaia. Leviatanul acesta este - conform Bibliei– unul dintre prinții Iadului, mai exact un gardian al tărâmului întunericului. Iar Leviatanul „se uită de sus la toți cât sunt de puternici și este împărat peste toate fiarele sălbatice”.

Nu e, deci, o poziţie bună să îl ai pe Leviatan împotriva ta.

Andrei Zviaghinţev alege tocmai această alegorie crudă pentru a demasca felul în care sunt înţelese puterea şi spiritualitatea în Federaţia Rusă. Făcut cu bani obţinuţi (şi) de la Ministerul Culturii, Leviatan-ul arată intestinele din ţara lui Putin, exact aşa cum ni le închipuim în imaginarul colectiv european.

Vedem: o Rusie coruptă până la cord, în care aceia care au puterea o abuzează, iar cetăţenii se dedau din plin beţiilor cu votcă. Mai vedem: preacurvia părţii femeieşti şi părţii bărbăteşti şi făţărnicia înaltelor feţe bisericeşti. Şi: o lume căzută în păcat, care mai poate fi salvată doar de lacrimile unui copil care încearcă să fugă, să fugă, să fugă, deşi nu are unde, căci la orizont rămân întotdeauna rămăşiţele trupeşti ale altui monstru marin şi, mai departe, valurile, într-un etern uragan.

de andrei CRĂCIUN

www.sapteseri.Ro

Andrei Zviaghinţev a făcut, deci, un film-protest care va deveni, în actualul context geo-politic, un

previzibil film-cult. El îşi alege un Iov din rândul mecanicilor auto cu aplecare spre băutură. Numele Iov-ului său este Kolya. Şi peste Kolya încep să se abată toate durerile: primarul îi ia casa şi pământul, apropiaţii îl trădează, îşi pierde soţia. Copilul care plânge lângă rămăşiţele trupeşti ale monstrului marin este fiul său. Ştiţi, cuvântul „deznădejde” este un cuvânt slav, la origine.

Sunt aici câteva tipologii: primarul, oamenii primarului, preoţii ortodocşi cu funcţii, preoţii ortodocşi simpli, oamenii de rând, care în timpul liber preferă să se strângă pe un câmp şi să tragă la ţintă în sticle şi în portrete de mari lideri ruşi - astăzi defuncţi. Se trage în Brejnev, se trage în Lenin, se trage în Gorbaciov. Nu se trage în Elţîn, considerându-se că nu are anvergura istorică necesară.

Leviatan are şi pretenţii estetice ridicate. Se filmează scântei înălţându-se la cer din focuri în noapte. Cu toate acestea, nu mi-a plăcut Leviatan-ul până la delir.

E excesiv de limpede, în ciuda abuzului de simbolistică.

Ca o critică a Rusiei de azi, Leviatan cu siguranţă rezistă. Ca film care vrea să se apropie de marile teme ale gândirii umane, care îşi propune să se ia la trântă cu sensul vieţii pe pământ şi însuşi bunul Dumnezeu – nu.

La sfârşit, am rămas cu o singură întrebare, deloc propagandistică: unde e Mosfilm-ul de altădată?

Pentru că în vechile, marile filme ruseşti, întotdeauna există, dincolo de toată mistica, o umanitate profundă, o umanitate autentică, o umanitate emoţionantă. Din Leviatan nu ştiu cine rămâne om.

FILM / RECOMANDĂRI

FILME NOI Cenuşăreasa

premieră

Mai aveţi puterea de a vă încânta de un basm? Dacă nu sunteţi nici domnişoară, nici doamnă, poate că vă ajută informaţia că în noua Cenuşăreasa vă puteţi delecta cu prestaţia fermecătoarei Cate Blanchett.

Pentru aceia care s-au născut prea devreme (şi au uitat) sau prea târziu (ca să afle), un basm ca acesta arată aşa: când tatăl ei ata D • c i ntast ema: a f moare, frumoasa Ella are parte numai : n Ge cin în rii în de necazuri din partea mamei ei vitrege. lansă ie • Unde: rt • Transformată în slujnică şi cu numele 13 ma tiplexuri mul 105 min. schimbat în Cenuşăreasa, fata ar putea ta: Dura uşor să-şi piardă speranţa, dar ţine la sfatul primit de la mama ei pe patul de moarte, „fii bună şi ai curaj”.

Viaţa Cenuşăresei se schimbă o dată pentru totdeauna când în pădure dă peste un străin chipeş şi...

Dați pagina și citiți un interviu exclusiv cu Helena Bonham Cartner, Zâna bună din film.

une, Gen: acți iller r th , ă dram . : 114 min •Durata : în •Unde xuri multiple

Urmărit în noapte

premieră Un nou regal pentru iubitorii filmelor cu aventuri în care străluceşte – cine altul? – Liam Neeson! Pe scurt: mafiot cu reputaţie şi gangster de temut, Jimmy Conlon (Liam Neeson) a trăit deja partea bună a vieţii sale. Acum, însă, este bântuit de ororile comise în tinereţe, dar şi hărţuit neîncetat de un poliţist (Vincent D’Onofrio) determinat să îl arunce după gratii. Un Jean Valjean modern, deci băiat rău şi un nou Javert? O re-editare modernă a „Mizerabililor”? Află singur de pe 13 martie.

une, Gen: acți • le thril r in.

84 m ra u D ta: lvira E : e d n •U Popescu

Povestiri în Miez de noapte

film european Şase povestiri alegorice, fermecătoare despre moralitate şi dragoste. În fiecare noapte, un băiat și o fată se întâlnesc într-un cinematograf dezafectat cu un tehnician în vârstă, care le proiectează fantezii pline de culoare, cum numai în vise pot exista. Filmul rulează sâmbătă, 14 martie şi duminică, 15 martie de la orele 11.

Este o alegere excelentă pentru un sfârşit de săptămână agreabil, alături de copii!

edie, Gen: com c • fantasti in.

99 m Durata: re: n a • L sa e 13 marti

O zi în pantofii altcuiva

premieră Filmul e o comedie plină de învățăminte, cu Adam Sandler, Dustin Hoffman, Steve Buscemi, plasată în New York-ul zilelor noastre. Sandler joacă rolul unui cizmar care se îndeletnicește cu reparații mici pentru oamenii din cartierul lui. E un tânăr care nu și-a luat zborul din cuibul părintesc și locuiește cu mama sa. E o poveste despre lumea complicată în care trăim: criza economică, meseriile care dispar, tinerii cărora le e greu să își înceapă viața pe cont propriu.

une, Gen: acți , ri tu n e av c• fantasti Durata: .

101 min

Ţestoasele Ninja

pe dvd New York are nevoie de eroi, căci Shredder şi „Clanul Piciorului” au pus mâna pe tot, de la poliţie, la politicieni. Viitorul se arată sumbru pentru locuitorii metropolei până în momentul în care nişte fraţi renegaţi ies din dedesubturile oraşului pentru a-şi împlini destinul de Ţestoase Ninja. Ţestoasele se vor alia cu curajoasa reporteriţă April O'Neil (Megan Fox) pentru a salva oraşul.

Exact ca în desenele animate ale copilăriei!

une, Gen: acți , aventuri c• fantasti : ta ra u D .

101 min

One Direction.

Povestea din culise

premieră Rar avem parte de documentare în cinematografe, dar fenomenul muzical pentru adolescenți, One Direction, pare o ocazie bună ca acest gen să ajungă la marele public. Billy Simpson, regizorul, s-a ocupat și de alte super-staruri.

Filmul arată ultimul turneu al băieților de la One Direction, Where We Are și își propune să dezvăluie secretul succesului lor fabulos. O poveste nu numai pentru fani, ci și pentru cei interesați de industria muzicală. www.sapteseri.Ro

17

18

FILM / INTERVIU

Inte rvi u exclusiv

Helen

Helena Bonham Carter joacă rolul Zânei Bune în noua producție Disney, Cenușăreasa. Cunoscută pentru rolurile din Mizerabilii, Călărețul singuratic, Marile speranțe, seria Harry Potter și multiplu laureată cu premii cinematografice importante, Helena povestește despre ultimul ei rol în ecranizarea basmului clasic. Cenușăreasa intră în cinematografe vineri, 13 martie. cum a fost să joci rolul unui personaj atât de iubit?

Zâna cea Bună este spiritul protector al Cenușăresei, salvatoarea ei. A fost destul de complicat să dibuiesc rolul, pentru că e o poveste atât de cunoscută, iar Zâna cea Bună un personaj atât de iconic. Am filmat o mulțime de filme pe cromă și la ele trebuie pur și simplu să îți imaginezi ce-ar trebui să fie în jurul tău, așa că aici mi-a fost foarte de ajutor să filmez într-o grădină și să am casa Ellei (n.r. numele Cenușăresei în peliculă) pentru inspirație. care e diferenta dintre această Zână Bună și cea din varianta animată a basmului? În animație, Zâna are cam 60 de ani și păr alb. În varianta noastră, arată mai tânără și părul e platinat. Și cumva o bănuim de faptul că n-ar fi chiar cea mai eficientă zână și îi chestionăm puterile magice. E foarte stresată de constrângerile temporale și de aceea nu e în totalitate prezentă mental acolo.

Ce te-a atras la rol?

E fantastic să ai ocazia să reinventezi roata pentru că nu există o imagine consistentă a Zânei. A fost foarte distractiv să mă gândesc cum a ajuns ea să fie ce este. Eu trebuie să fiu un fel de designer, creez lucruri care să o ajute pe Cinderella pentru bal, așa că îi fac rochia, îi desenez pantofii, valeții și mijlocul de transport. Cât despre de ce trăsura e un dovleac, am început să mă gândesc că poate dovleacul a fost un accident și și de fapt, Zâna intenționase ca trăsura să fie un pepene verde. Posibilitățile sunt fără sfârșit și îmi place să mă gândesc la poveștile din spatele personajelor mele.

Spune-ne ceva despre cum arată personajul tău. Cum te pregăteai pentru filmare?

Practic, eu arăt cum crede un copil de cinci ani că e Zâna cea Bună. Costumele desenate de Sandy Powell sunt grozave, dar nu foarte practice, trebuie să spun. Nu există vreo poziție în care poți să te odihnești și e aproape imposibil să respiri în ele (din pricina corsetului), așa că în majoritatea timpului eram obosită și destul de aproape de o stare de delir.

Rochia e bineînțeles fabuloasă de îndată ce e îmbărcată, dar când trebuie să mă mișc sunt ca un dezastru umblător pentru că am tendința să adun cu fusta taburete sau obiecte care îmi stau în cale. Rochia e albă, cu aripi argintii și are cam un metru și jumătate lățime. Ca să mă pregătesc, îmi lua ridicol de mult timp. Și treaba tristă e că încep în film ca o cerșetoare bătrână și le-a luat mai puțin să mă facă să arăt ca o babă decât ca Zâna cea Bună. www.sapteseri.Ro

na Bonham Carter o zână bună

www.sapteseri.Ro

Condurii de cristal ai cenușăresei, creați de Sandy powell

19

20

RECOMANDĂRI / PAPILE LUXATIVE

De Gustat

bistro la taifas

Str. Gheorghe Manu; 021.212.77.88 bistrotaifas.ro

Springtime

www.springtime.ro

Platoul mare cât pofta ta de mâncare!

Vino în pauza de masă la Springtime și comandă platoul favorit! Avem patru MAXI cu frigărui de pui/ șaorma de pui/ șnițel de pui sau piept de pui, patru salate diferite, două dintre ele și cu cei mai gustoși cartofi prăjiți!

Platourile MAXI se găsesc în restaurantele Springtime din Mall Vitan, Auchan Militari, Cora Lujerului, Plaza, Liberty, Auchan Titan, Alba Iulia, Ștefan Cel Mare, Victoria și Universitate.

Platouri uriașe pentru gurmandul din tine!

Four Seasons

Calea Dorobanților 177 0722.216.666; 021.233.94.31 four-seasons.ro Cei de la Four Seasons au adus pe meleagurile mioritice gusturile autentic libaneze, de la aperitive reci și calde până la carne delicioasă de miel, vită sau pui, toate condimentate exotic și completate de sosuri unice.

www.sapteseri.Ro

capricciosa

Bulevardul Ion Ionescu de la Brad nr 2 0722.224.799; restaurantcapricciosa.ro Bucătăria italiană se bazează pe produse naturale. Mâncarea pe care o oferim este una ușoară și bineînțeles, pregătită cu mult gust. Savoarea mâncării italienești este dată în mod special de paste, produsul emblematic al culturii italiene, seducând prin combinația delicată de arome, dar și de pizza pe vatră. Pe lângă paste și pizza, restaurantul nostru este renumit pentru meniul variat pe bază de paste făcute în casă, dar și pentru meniul principal bazat pe carne de vițel, pui, porc și pește, precum și pentru desert. Meniul restaurantului Capricciosa este foarte bogat. Există unul principal, care se schimbă de două ori pe an, unul săptămânal, dar și unul pentru fiecare zi, de 10-12 preparate. În fiecare seară de joi și în weekend, la Capricciosa se prepară și servește un meniu din pește și fructe de mare proaspete. Periodic, personalul restaurantului este instruit de un bucătar italian cu privire la ultimele noutăți în domeniu, astfel că în decursul celor 12 ani de experiență meniul a devenit foarte variat.

Restaurantul Bistro La Taifas este situat pe strada Gheorghe Manu (fostă Lemnea), la numărul 16, aproape de intersecţia cu Calea Victoriei, în curtea Palatului Cantacuzino.

Bucătăria cu specific românesc, dar şi cu reţete culinare din bucătăria europeană, asigură oaspeţilor bistroului tihna şi buna dispoziţie a unei mese în familie. Meniul, fără a fi extravagant, redă într-un registru de arome uneori discrete, alteori zglobii, deplina fuziune dintre bucătăriile Orientului şi ale Occidentului.

Arcade Cafe

Smârdan 30; 021.314.50.66; 0722.777.674; www.arcadecafe.ro Dacă vrei să te bucuri de o cină romantică sau de un eveniment alături de colegii de birou, Arcade Cafe este locul potrivit. Una dintre surprize este terasa interioară, plină de plante și de elemente decorative vintage, unde poți savura preparate delicioase cu influențe românești, italiene sau franțuzești. Dacă ai chef de distracție, la subsol găsești un lounge cu canapele confortabile, seri de muzică live, petreceri cu DJ sau karaoke.

gargantua

FOOD /CIRCULINAR

21

fără Pantagruel Foto: Guliver/Getty Images

food

M

ă feresc de Dorobanți așa cum mă feresc de Valea Prahovei – ambele destinații reușesc să-mi declanșeze instantaneu mizantropia greu ținută în frâu. Sunt situații, însă, când prânzurile de afaceri sau de complezență mă poartă spre zona zero a rafinamentului bucureștean prost înțeles, iar atunci trebuie să merg la sigur.

Adică la Gargantua d’Oro. Restaurantul are două promisiuni de onorat: meniul deștept de la locanta-soră din Grădina Icoanei, dar și moștenirea lui Market 8, restaurantul-conceptceva căruia i-a luat locul. Se descurcă mai mult decât onorabil: a conservat destul de mult din vechiile decorațiuni, iar servirea este mai îngrijită și mai atentă decât la adesea supra-aglomeratul Gargantua In the Park. Adică este genul de loc în care te poți duce cu clientul sau amanta fără să-ți risipești abilitățile de negociere când comanzi friptura sau nota de plată.

de Vlad Tăușance

Meniul pornește canonic din bucătăria italiană – nu ratați burata cu rucola și roșii cherry sau platoul de antipasti – dar deviază fără jenă spre bucătăria mediteraneeană și, supriză, spre Asia. Din spirit de frondă, am comandat un platou de sushi și, sincer, nu mi-a părut rău. Ba chiar aș zice, luând în considerare prețul de 36 de lei pentru zece piese, că este una din cele mai bune oferte din oraș pe categorie. La felurile

principale trebuie să vă înfigeți furculița în risottoul cremos în două straturi și în calamarul la grătar, fraged, bine aromat și vecin cu un sos de busuioc.

Dacă preferați ierbivorele, comandați obligatoriu un osso bucco cu legume și hrean. Nu aș evita nici cotletele de berbecuț cu orez cu stafide sau salata cu mușchi de vită. Fiind un loc în care friptura de vită stă sus în preferințele clienților, aveți o garanție că produsele complementare provin din cut-uri decente.

La desert, vă orientez către cupele stratificate cu frișcă, bezea și nucă sau căpșuni, frișcă și înghețată.

Meniul de vinuri este competent, iar ospătarii vor reuși, cu un pic de încurajare, să vă ghideze prin el.

Socoteala finală variază destul de amplu în funcție de pofta de vorbă și de apetit. În general, două persoane se pot descurca onorabil sub plafonul de 150 de lei. Dacă poftiți la o sticlă de vin și vreți să explorați mai în detaliu abilitățile bucătarului, puneți deoparte măcar 200 de lei.

Una peste alta, la Gargantua se simte cu gura liberă că rețetele sunt perfectate, în timp, spre formule câștigătoare. Sunt convins că, tot în timp, excesul de zel al chelnerilor se va toci către ospitalitate sinceră.

Până atunci, aș reveni mai degrabă cu o rezervare, decât cu rezerve.

www.sapteseri.Ro

22

FOOD / REȚETĂ

Sfintisorii Unii le spun „mucenici moldovenești”, alții „măcinici moldovenești”.

Habar n-am de ce! Noi le zicem „sfințișori” și-atât. Fără nici un alt adaos de litere. Punem doar multă miere și multă nucă. Da’ multă! Cam cât de multă smântână punem în ciorbe!

L

a fel de târziu am înțeles în viață că în sudul țării există „făină” și există „mălai”.

Prima e din grâu, inevitabil, cealaltă din porumb. La noi, pe granița României cu Ucraina, în Bucovina, la ambele le spunem făină. Eu am aterizat în București acum vreo 20 de ani, într-un ianuarie confuz. Sărbătoarea celor 40 de mucenici a venit în scurt timp și e inutil să insist la cât de mari mi s-au făcut ochii când am văzut cu ce fel de „mucenici” au venit colegele mele în ziua aceea. Nu pricepeam cum Doamne-apără-și-păzește ai vrea să mănânci așa ceva. Niște „opturi” minuscule, într-o zeamă tulbure! În anul ăla n-am pus gura pe leșia adusă de ele la borcane. Mi-a luat un timp până am depășit bariera. Prima oară am gustat cu teamă și rezervă, și–iarăși inutil–ochii mi s-au mărit în orbită: mucenicii

INGREDIENTE Marius Tudosiei gătește zilnic în propriul lui bistro. Pentru doar o felie de tort sau o conversație despre mâncare, caută-l la Băcănia Veche – The Charity Shop, pe strada Fabrica de Glucoză, 9B.

de marius Tudosiei

www.sapteseri.Ro

-Făină de grâu albă -1/2 kg

-O „nucă” de drojdie proaspătă (20 grame) sau -7 grame de drojdie uscată O cană de zahăr Un ou mare de țară (să aibă culoare de ou) sau chiar două 75-100 g de unt Un praf de sare Puțin lapte Miere Nucă pisată Zahăr

muntenești mi s-au părut o combinație ideală de arome și texturi, asezonate cu nucă și coajă de portocală, cu zeama dulce și nu prea, taman bună să te răcorească.

Am mâncat de fiecare dată mucenici fierți, descoperind rețete și gospodine diferite, ca în cazul fiecărui preparat tradițional. Însă, oricât de tare îmi place, nu mi-am asumat zeama niciodată ca fiind a mea, am rămas „ștanțat” cu opturile mari, împletite, coapte, muiate bine în miere și acoperite, aproape sufocate, de nucă pisată sau măcinată.

Pentru sfințisori îți trebuie ingrediente ca pentru orice coptură, însă de data asta aluatul e dulceag și pufos, aproape umed.

1

În mijlocul făinii faceți un crater, amestecați acolo laptele călduț, untul topit, oul bătut bine și zahărul. Dacă vă vine–și în ultima vreme am văzut mulți cedând tentației–puteți aroma aluatul cu vanilie sau portocală. Acasă în Bucovina nu se aroma. În amestecul ăsta prinde și un pic de făină, să se îndesească plămada asta și las-o câteva minute să pornească drojdia la crescut. Frământă tot aluatul bine după aceea, să îl simți cum îți crește sub mână.

Un aluat bine crescut se simte ca viu și vezi cum poți dintr-o dată să lucrezi cu el.

După o jumătate de oră de dospit, poți începe să-l „tragi în fire”. Adică îl lungești. Întinzi firele de aluat, le împletești, le faci colac și-apoi învârți opturile magice! Unii întind aluaturile pe făină, alții pe ulei. Nu știu să existe vreo regulă, e doar o chestiune de obișnuință. Lași și sfințișorii la crescut un pic, până-i vezi că-s rotofei, dar nu-i uita în locul ăla călduț până încep să crape!

Unge-i cu un amestec de gălbenuș cu lapte și un strop de zahăr și coace-i la cuptor la 180 de grade (30 de minute). Când îi scoți de-acolo scaldă-i în miere diluată cu apă (jumi-juma) și tăvălește-i bine prin nucă proaspătă, de toamna trecută. Dacă e vreun loc unde se simte nuca veche, de doi ani, păi ăsta e!

Coaceți sfințișori și-o să vă iubească toată lumea!

2

3

FOOD /REȚETĂ

+Cana cu lapte Dacă sfințișorii sunt calzi, dă-le copiilor o cană cu lapte rece alături.

Când sfințișorii s-au răcit, servește-i cu lapte cald. Când o să fie adulți, o să ajungă într-un loc unde o să primească exact asta. Și-atunci o să-și amintească de tine și-o să aibă o lacrimă nostalgică în colțul ochilor.

+Vin rosu Adulții iubesc sfințișorii când sunt alături de un pahar de vin roșu, proaspăt scos din pivniță. Poate nu doboară nici unul 40 de pahare, dar unul (măcar) se potrivește. Nu te pune cu tradiția!!

+Portocala, lamaie, rom Deși mi se par add-on-uri ale lumii moderne (mai pe „fusion”), nu pot să nu admit existența în circulație a acestor metode de aromatizare a aluaturilor sau diluției de miere pentru sfințișori. Nu mă dau în vânt după ele, dar e de datoria mea să le semnalez, chiar dacă nu le salut. Mai ales romul – esența de rom – mi se pare total aiurea, fiind un produs chimic, fără legătură cu tradiția.

www.sapteseri.Ro

23

24

www.sapteseri.Ro

TECH / RECOMANDARE

25

Foto: Guliver/Getty Images

Anul tehnologiei umanizate

tech

N

u știu istoria cuvântului gadget, dar pentru mine momentul când acesta a fost inventat e 2001, odată cu apariția iPod-ului. Au urmat iPhone-ul și iPad-ul, iar apoi lumea a fost cucerită de dispozitive cu Android, de la Google. În 2015 discutăm aproape exclusiv despre smartwatch-uri și cum ne vor schimba viața, dar e un amănunt pe care puțină lume îl observă. Pentru prima oară, producătorii încearcă să umanizeze tehnologia.

Am ajuns într-un punct în care telefonul din buzunar e destul de inteligent încât să ne mulțumească.

Piramida nevoilor 2.0 începe cu Facebook, continuă cu WhatsApp și se încheie cu o cameră foto bună.

Dincolo de acest nivel, încep pasionații de gadgeturi, care vor ultimele caracteristici de top. În schimb, cei simpli, care au atins deja toate punctele din piramida nevoilor 2.0 au nevoie de umanitate. Ei nu mai vor o tabletă nouă sau un ceas la încheietură, decât dacă le satisface nevoia de a părea normali.

de VLAD ANDRIEscU

Trendul tehnologic al anului 2015, observat și în excursia mea la Mobile World Congress–Barcelona, e, fără îndoială, găsirea echilibrului perfect dintre gadget și accesoriu. Un accesoriu este iubit, dincolo de funcția sa practică. Gadgetul e un robot. Dacă vreți, un gadget seamănă cu C3PO, robotul rușinos din Războiul Stelelor. Era simpatic, dar în definitiv

te încurca. Accesoriul este R2-D2. Mic, discret și folositor.

Așa au apărut la Barcelona ceasurile inteligente elegante, mai rotunde, adaptate modei vestimentare actuale. Tot în acest mod am putut observa și soluții pentru casele inteligente care nu mai necesită prea multe explicații. De exemplu, We Haus, o companie din Argentina, îți oferă un geamantan de senzori, camere video, termostate și încuietori inteligente, iar tu nu trebuie decât să dai banii și să te uiți în telefon la cum îți monitorizează viața. În 1943, Thomas Watson, președintele IBM, spunea că pe piață există loc pentru cinci computere.

Predicția lui e considerată cea mai proastă din istorie.

Dar Watson nu era un idiot. A fost nevoia de 40 de ani să ajungă de râsul lumii. Cred că la 14 ani de la introducerea iPod-ului, primul gadget modern, tehnologia a ajuns la maturitate. Nu ne mai întrebăm dacă o caracteristică tehnică e mai bună decât alta, ci ne uităm la modul în care am putea să folosim un ceas, un telefon sau o tabletă. Tehnologia umanizată înseamnă să găsești o funcție pentru un ceas inteligent care să te ajute în viața ta, nu să te încurce.

Asta am văzut la Mobile World Congress 2015 – o lume în care tehnologia e deja prea bună pentru a nu fi umană.

26

TECH Apple Watch Teoretic, numele de mai sus e rezervat unei singure categorii dintre ceasurile lansate de Apple, pentru că vor mai fi disponibile și Apple Watch Sport și Watch Edition. Ceasurile inteligente de la Apple vor fi disponibile la precomandă din 10 aprilie, iar pe 24 aprilie, dacă sunteți prin Marea Britanie, Germania sau Franța veți putea să vă asortați încheietura cu iPhone-ul. Watch va funcționa doar cu dispozitivele Apple și prețul său începe de la 350 de dolari. Varianta cea mai scumpă, creată din aur masiv, costă 10.000 de dolari, dar nu va fi disponibilă în orice magazin. Watch e o extensie a notificărilor telefonului, dar veți putea comanda și un taxi Uber cu el. În plus, când ajungeți la aeroport, boarding pass-ul se transferă automat din telefon la mână, ca să nu mai scoateți din buzunar hârtii mototolite. Anul acesta va fi ceasul de dorit, pentru toți utilizatorii de iPhone, iar lumea s-a împărțit cu adevărat în două. Pentru că dacă ai Android, nu vei putea folosi decât ceasurile de la LG, Motorola, Huawei și alții.

LG G Watch R LG G Watch R e printre primele ceasuri care a rezolvat problema stilului smartwatch-urilor. E rotund și destul de sportiv, deci lasă-l acasă dacă îmbraci un costum. Are un ecran circular, poate fi centru de notificări sau hartă, dar poate să lase locul unei fețe de ceas obișnuit, care să nu consume bateria atât de rapid. Se activează doar când ridici mâna, iar noaptea poate să se odihnească și el, ca să nu consume acumulatorul.

LG G Watch R este acum cel mai complet smartwatch de pe piață, ca design și caracteristici.

Preț aprox: 1200 RON www.sapteseri.Ro

Motorola Moto 360

Martian Samsung Gear S Passport Watch

A fost primul model rotund, care aducea aminte de ceasurile normale și nu o ciudățenie pătrată.

E mai gros ca un ceas, dar și mult mai inteligent. Cu sistemul Android Wear, utilizatorii au acces la notificări, hărți și mesaje. În străinătate îl găsiți la 250 de dolari, dar în România dispozitivul e un rara avis, așa că ajunge la vreo 1.600 de lei. Moto 360 se încarcă wireless, iar asta o veți face zilnic, din cauza bateriei mici.

Ceasul inteligent s-a chinuit de vreo doi ani încoace să fie un gadget de succes, dar toată lumea a uitat să-l facă un accesoriu de purtat, fără să pară că ești scos din filmele SF. Martian e inteligent doar pe o treime din ecran. Restul e un ceas normal. Se conectează cu iPhone sau cu Android și îți zice cine te sună și cine ți-a scris. Dacă ești obsedat de selfie sau de fotografii în vacanță, Martian Passport Watch îți declanșează camera foto de la distanță.

Preț aprox: 300 USD

Preț aprox: 1600 RON

Pentru că nu era destul ca smartwatch-ul să-ți controleze notificările de pe telefon și să facă și poze pentru tine, Gear S e primul ceas inteligent de la o firmă consacrată care are și funcție de telefon.

Oamenii te vor putea suna direct la ceas, iar tu vei vorbi ca Dick Tracy.

Nu contează că nu bei Martini, Gear S te transformă într-un mic James Bond. E mare și ocupă încheietura cu un ecran dreptunghiular și curbat, dar pe lângă telefon e și un accesoriu de fitness, o hartă mobilă și un cititor de știri.

Preț aprox: 1500 RON

TECH / RECOMANDĂRI

Ceasuri mai deștepte decât tine

Odată cu apariția telefoanelor mobile, ne-am întrebat de ce am avea nevoie de un ceas, pentru că ora exactă era în buzunar. Dar încheietura nu rămâne goală și devine gazda dispozitivelor inteligente.

Asus Zenwatch LG Watch Urbane LTE

Mai mic decât un Samsung Gear, dar mai puțin rotund decât un Motorola Moto 360, Asus Zenwatch e compromisul dintre gadgeturi și accesorii. E și printre puținele ceasuri care par a nu fi fost create de bărbați pentru bărbați, ci se potrivește și la mâna unei femei, datorită ecranului mic și brățărilor din piele. Nu căutați caracteristici diferite la Zenwatch – e la fel ca Motorola Moto 360 sau Sony Smartwatch 3, doar că într-un alt corp.

Preț aprox: 200 USD

I’m Watch

L-am trecut pe lista asta pentru că a fost primul smartwatch din istoria modernă și e singurul care merge și cu BlackBerry. Îți permite să vezi apeluri și mesaje, Facebook, Instagram, știri, muzică sau vremea.

E foarte pătrat și puțin stilat, așa că dacă ai peste 20 de ani, s-ar putea să fie prea jucăuș pentru tine. E făcut pentru generația căreia nu-i pasă dacă are o curea din piele sau din oțel. Cel care poartă I’m Watch vrea neapărat să vadă câte like-uri are, fără să scoată telefonul din buzunar. În schimb, din buzunar scoate 1.200 de lei pentru ceas.

Preț aprox: 1200 RON

Abia lansat la Mobile World Congress din Barcelona, e primul ceas cu viteze de internet 4G. Are un aspect sportiv și un sistem de operare prietenos. Spre deosebire de celelalte ceasuri, pe Urbane LTE ai o selecție de aplicații la îndemână. Orice device are notificări, mesaje, calendar și hartă, dar LG Watch Urbane LTE va putea să-ți controleze mașina. Va ști când teai apropiat de ea, ți-o va deschide, va porni motorul, etc. Momentan, sistemul e rezervat pentru Audi.

Nu se găsește încă în magazine

gadgets

Huawei Watch

Meta M1

Chinezii au luat tot ce au văzut pe piață în ultimul an, l-au copiat și l-au făcut mai bun. Moto 360 nu e integral rotund, așa că Huawei Watch, care este efectiv o clonă a acestuia, rezolvă situația. Pe lângă funcția de asistent de apeluri, mesaje și hărți, a fost dotat cu cel mai complex sistem de senzori de pe piață. Nu știm de ce te-ar interesa să afli presiunea atmosferică, poate doar dacă ești Romica Jurca, dar ceasul o face. Așteptăm și versiunea următoare, care să aibă cotele apelor Dunării.

Nu se găsește încă în magazine

E aproape doar un ceas, așa că neam uitat la el pe toate fețele pentru a ne convinge să-l punem pe listă.

Nu știe să răspundă la comenzi vocale și nici să se conecteze la aplicații pentru casa inteligentă. În schimb, are un design de excepție și un sistem de operare minimalist. Meta M1 a fost gândit de fostul designer de la Vertu, iar cureaua de piele și corpul de oțel lucios îl diferențiază. Costă doar 1.000 de lei, dar știi cine te sună pe telefon, ce mesaje primești și cum e vremea afară. Iar bateria ține mai bine de cinci zile.

Preț aprox: 1.000 ron

Alcatel Onetouch Watch

Dacă vei cumpăra toate ceasurile din lista noastră, ajungi la 10.000 de lei, așa că Alcatel Onetouch Watch e alegerea sensibilă la buzunar. Costă doar 600 de lei și va disponibil de luna asta. E mult mai mic decât Motorola Moto 360 sau LG G Watch R, dar are un sistem de operare propriu, ceea ce-l limitează. Are toate funcțiile inteligente, dar dezavantajul său e bateria minusculă, care s-ar putea să nu treacă de 24 de ore. Așa că, la finalul zilei, veți avea o încheietură fără inteligență.

Preț aprox: 600 RON

Pebble Steel Dacă ești un om de afaceri modern, care s-a săturat să aibă la mână ceasuri scumpe, dar care arată doar ora, Pebble Steel e una dintre cele mai bune opțiuni. Nu te va face să arăți ca un tip care a adoptat un gadget doar pentru că era la modă, deși nu puteai să-l asortezi cu niciun costum. Steel costă 1.100 de lei și are un ecran asemănător celor de pe Kindle. E alb-negru, dar și bateria te va ține vreo șapte zile. Ai cam tot ce trebuie acolo – notificări, calendar și muzică, iar dacă alergi, nu-ți da jos ceasul. Ia-l cu tine ca să-ți numere pașii. Atenție dacă vrei să ajungi pe munte. Dincolo de 3.000 de metri e inutil și se va strica.

Preț aprox: 1100 RON www.sapteseri.Ro

27

28

www.sapteseri.Ro

29

www.sapteseri.Ro

RECOMANDAREA SĂPTĂMÂNII / RĂZVAN MARC

rec o m a n d ă ri

Răzvan Marc Director al reprezentanței de promovare turistică a României la Londra Personalitate media

un loc din București outdoor

Studio 80 - restaurant în Băneasa unul indoor

English Bar@Hotelul Hilton ceva de băut

Cognac XO merge

un brand

o carte

Sârme și portocali de Delia Oltea Rusu

Va apărea în aprilie la editura Herg Benet. O recomand dacă vă bate gândul să vă căutați norocul în străinătate.

Camper

Super încălțări! ceva de mâncare

un site

eatingasia.typepad.com Pentru că mi-e dor tot timpul de povești din Asia și sud-estul Turciei.

Char Kway Teow Tăiței de orez cu creveți, sos și muguri de soia prăjiți în untură de porc.

Cu mult ardei iute!

sfat în viață

Întotdeauna căutați să aveți un job potrivit cu vârsta din buletin. o activitate

un gadget

smartphone+ căști de calitate

un film

Număratul zilelor

până la următoarea călătorie

Merită investiția mai ales dacă mergeți des cu avionul (pe distanțe lungi)

The Theory of Everything

Legendă cod culoare / pentru alte recomandări asemănătoare, urmăriți codul de culoare al titlurilor din revistă secțiunea sport secțiunea events

secțiunea film

preferințe Răzvan Marc

secțiunea circulinar

secțiunea suc de tech

secțiunea carte

www.sapteseri.Ro

31

32

CARTE Femei singure

de Cesare Pavese Editura Polirom

Prefața unei sinucideri

Nici doi ani nu au stat între publicarea acestui roman și sinuciderea lui Cesare Pavese, la sfârșitul verii anului 1950.

Iar în Femei singure, scriitorul italian, unul fără de care e de

Z. Un roman despre Manualul Zelda Fitzgerald întâmplărilor

O rubrică de ANDREI CRĂCIUN Jurnalist premiat și autor al cărții „Baricadele”, publicată la editura Humanitas

neconceput literatura secolului trecut, așa cum au convenit toți specialiștii, dar mai ales cititorii, o femeie singură, melancolică, depresivă se sinucide într-o cameră de hotel cu o supradoză de medicamente.

Cesare Pavese avea să facă același lucru, lăsând în urmă o operă, poetică în ciuda prozei, și o existență marcată de dezamăgiri sentimentale și politice.

Cesare Pavese scrie atât de frumos despre tot ceea ce contează – viață, dragoste, artă, moarte – încât fiecare

Nu există lumină pură

pagină, pe care excesiv de generos a lăsat-o lumii, trebuie ocrotită și înțeleasă drept ceea ce e: o sensibilitate pe cale de dispariție, o privire lucidă, deci tragică, asupra oamenilor și faptelor, tuturor oamenilor și tuturor faptelor.

Femei singure, o carte splendidă, în ciuda deznodământului, este – ca să folosesc o metaforă aproape pavesiană – întocmai ca un soare de aprilie aprinzând integral cerul.

Zlatan Ibrahimovic, Eu sunt Zlatan

Therese Anne Fowler Editura Humanitas

Ștefan Agopian Editura Polirom

Pablo Neruda Editura Art

David Lagercrantz Editura Publica

Omagiu Zeldei

Istorii nemuritoare

Poezie pură

Zeul Zlatan

Dacă voi avea vreodată o fiică, în totală opoziție cu mama copilului, nașii și probabil universul întreg, voi insista ca fiica mea să poarte numele Zelda. Sunt ani de zile de când sunt mai îndrăgostit de Zelda Fitzgerald decât a fost, poate, Scott însuși. Totul mă fascinează la femeia aceasta – demența, talentul ei literar, irosirea, sfârșitul în ospiciu.

Iar cartea lui Therese Anne Fowler, best-seller internațional desigur, nu face decât să coboare încă și mai multă lumină peste figura celei mai importante soții de scriitor din mileniul al II-lea.

Când a apărut, acum treizeci și unu de ani, la Editura Cartea Românească, manualul agopian a stârnit nedumerire și încântare. Noua ediție publicată recent de Polirom îl aduce pe Ștefan Agopian și în bibliotecile tinerilor care n-au avut când să se pună la punct. Iar Agopian – clasic, așa cum e deja – nu dezămăgește nici la o lectură în controversatul an 2015. Întâmplările sale, vechi, fantastice, deși profund umane sunt și cât se poate de nemuritoare. Despre Agopian, inițiații spun că este cel mai bun stilist din literatura română.

N-am motive să îi contrazic.

Am devenit nerudian în adolescență. iar cărțile marelui chilian (excelentă această traducere a lui Dinu Flămând!) nu mă lasă niciodată să regret. Am colindat cândva orașul Santiago de Chile în căutarea umbrei sale. În amintirile mele, încă pășesc zilnic pe străzile vechiului oraș însângerat. Pablo Neruda a avut puterea acestei autobiografii: „Am fost cel mai disperat dintre toţi poeţii, iar poezia mea a fost regională, dureroasă şi ploioasă. Dar am avut întotdeauna încredere în om. Şi nu mi-am pierdut niciodată speranţa.”

Zlatan Ibrahimovic este un fotbalist suedez care joacă în prezent la îndrăgita formație PSG, din Paris, Franța. Este o informație pentru aceia care au trăit pe lună în ultimii ani. Zlatan Ibrahimovic este atacant teribil, înnebunitor, neobrăzat, egolatru și probabil nebun. După părerea umilului cronicar care scrie aceste cuvinte, Zlatan e pur și simplu cel mai bun dintre fotbaliștii timpului nostru. Cât despre autobiografia sa, The Guardian a spus deja tot: „Cea mai convingătoare autobiografie apărută vreodată sub semnătura unui fotbalist.”

www.sapteseri.Ro

MUZICĂ / MATEI BĂRBULESCU

MUZICĂ

Aphex Twin

Computer Controlled Acoustic Instruments, Pt. 2 [EP]

Led Zeppelin

Physical Graffiti [Remastered] Albumul apare după 40 de ani și o zi de la lansarea originalului.

Ce are diferit Physical Graffiti din 2015 sunt variantele melodiilor nelansate: Brandy & Coke (Trampled Under Foot) (Initial/Rough Mix), Sick Again (Early Version), In My Time of Dying (Initial/Rough Mix), Driving Through Kashmir (Rough Orchestra Mix). Să ne înțelegem, nu sunt diferențe de un acord sau două cuvinte în plus la refren. Albumul remasterziat vine cu un sound diferit, interpretări mai agresive sau mai liniștite și alternative live. Physical Graffiti [Remastered] este un album de colecție pe care fanii trupei îl vor adora, iar iubitorii de muzică îl vor îndrăgi. Rock on!

Dacă tipul ăsta nu s-ar fi născut, mai mult de jumate din muzica electronică nu ar fi existat. Aphex Twin este un geniu, unul căruia îi place să se lase așteptat. Timp de 13 ani, artistul nu a lansat nimic, dar a produs muzică pentru o groază de albume. Titlul spune tot: indiferent de procesul de asamblare al pieselor, sunetele individuale care le compun par să fie obiecte fizice care vibrează în spațiu.

BjÖrk

Vulnicura Albumul multi-talentatei Björk, Biophilia, lansat în 2011, se adresează Universului, de la molecule până la planete. A ajuns la public sub diverse forme, o expoziție la MOMA, o aplicație și clipuri revoluționare. Ei bine, Vulnicura, cel mai recent album al islandezei, este despre simplitate.

Instrumentalul este realizat de o orchestră electronică, peste care Björk a adăugat poeziile ei tulburătoare. Vulnicura este un set unic de nouă piese întunecate, melodic dilatate.

YouTube

playlist

Bob Dylan

Shadows in the Night Albumul ăsta mă face să mă gândesc la Frank Sinatra. Bob Dylan cântă, ca un om plin de experiență, despre amintiri, cei pe care îi iubește, dar i-a pierdut, regrete, succese și speranțe care încep să se vadă în ceață. Vocea lui se aude peste un instrumental electric și înfricoșător. Oricât de mult mi-ar plăcea Dylan, nu pot să nu observ că vocea lui, de pe ultimele albume, s-a transformat într-o mârâitură. Dar pe Shadows in the Night încearcă să fie delicat, tandru și precis.

Jonny Greenwood

Inherent Vice [Original Motion Picture Soundtrack] În caz că nu știi, tipul ăsta e unul dintre geniile trupei Radiohead.

Greenwood știe să cânte la chitară, clape, pian, sintetizator, vioară, chitară-bass, tobe, banjo și o groază de alte instrumente. Albumul ăsta l-a scris pentru filmul Inherent Vice, regizat de Paul Thomas Anderson.

Shasta, melodia cu care începe filmul, se deschide ca o floare înzăpezită. Albumul merită pus pe fundalul unei duminici liniștite.

Madonna

Rebel Heart În decembrie, albumul a ajuns pe torente, cu câteva luni înainte de lansare. Madonna a răspuns pe Instragram, spunând că a fost „violată” și că a avut loc un act de „terorism”, iar internauții s-au enervat. Ca să calmeze spiritele, a lansat pe internet șase piese și a promis că urmează încă 13 în martie.

Rebel Heart este un album lung care vorbește despre o dragoste pierdută. A colaborat cu Mike Tyson (!) Nicky Minaj și Diplo. La 56 de ani, regina muzicii pop ne arată că încă are tot ce-i trebuie ca să fie în topuri.

1. Led Zeppelin Driving Through Kashmir 2. Madonna Living For Love 3. Bob Dylan Stay with Me 4. Aphex Twin DISKPREPT1 5. Björk Black Lake 6. Jonny Greenwood Shasta

goo.gl/frujx3 www.sapteseri.Ro

33

34

www.sapteseri.Ro

TEATRU / ANA NĂTĂLEȚU

TEATRU 6 din 49

Teatrul de Artă București, duminică, 20:15 Cine nu visează să câștige la loto și să devină milionar în euro? Viața nu poate lua decât o turnură fericită: toate grijile se spulberă și norocoasa zi trece cu siguranță în topul celor mai grozave. Sau nu. Un instantaneu asupra unui cuplu obișnuit, surprins imediat după primirea veștii câștigului, 6 din 49 este piesa cu care cunoscutul regizor de film Alexandru Maftei a debutat în teatru. Acesta aduce pe scenă o explozie de trăiri, care se succed abrupt de la bucurie frenetică la paranoia. Iar undeva pe acest continuum, întreaga viață a celor două personaje ajunge să fie supusă scrutinului, concluzia fiind una singură: nimeni și nimic nu este ceea ce pare a fi. Toate hibele mai vechi sau mai noi ale relației de cuplu ies încet, încet la iveală, rezultatul fiind o comedie spumoasă, cu accente tragicomice și un final absolut imprevizibil. Iar dacă şi voi vă simţiţi norocoşi, fiți cu ochii pe pagina noastră de Facebook: vă așteaptă un concurs care vă va aduce o invitaţie dublă la acest spectacol.

Clinica sinucigașilor Teatrul În Culise, vineri, 20:00

O clinică de sinucidere asistată, patru personaje măcinate de monotonie, lipsă de încredere în sine, probleme financiare și familiale și un final imprevizibil. Clinica sinucigașilor este acel spectacol care reușește să trezească în tine speranțe latente, gânduri pozitive și exces de bună dispoziție. Locul care îţi ia neliniştile, angoasele şi grijile cu mâna, punând în loc seninătate. O drama-comedie actuală şi hilară pentru cei care cred că viața-i prea scurtă pentru a fi trist şi posomorât.

Miss Daisy și șoferul ei

Insula misterioasă

Mă tot duc

Boeing Boeing

Godot Cafe-Teatru, sâmbătă, 15:00

Teatrul Excelsior, sâmbătă, 18.00 & marți, 19.00

După ce a distrus o altă maşină nounouţă, Miss Daisy e forţată de fiul ei să renunţe la şofat. Boolie îl angajează pe flegmaticul şi înţeleptul Hoke. La început, relaţiile dintre cei doi sunt tensionate, Miss Daisy având deplina aroganţă a poziţiei ei sociale, o serie de prejudecăţi, precum şi o limbă ascuţită. Dar, cu timpul, confruntându-se şi cu problemele segregării şi antisemitismului, situaţia se schimbă.

Ce faci dacă o simplă plimbare cu maşina la supermarket devine o oglindă a drumului tău prin viaţă?

Teatrul Ion Creangă ne invită într-o fabuloasă călătorie cu balonul. Cei mai îndrăzneţi exploratori, cu vârsta peste 7 ani, sunt aşteptaţi la teatru pentru a descoperi Insula misterioasă, un nou spectacol, adaptat după Jules Verne, ce are premieră săptămâna aceasta. Dramatizat de Elise Wilk, spectacolul amintește de Robinson Crusoe şi Indiana Jones și de jocurile de aventură în care trebuie să fii tot timpul atent la indicii pentru a ști ce se va întâmpla în continuare.

Fără decor și recuzită, Oana Pellea, Mihai Gruia Sandu și cele două nasuri roșii revin pe scena cochetă a Teatrului Mignon în spectacolul care a făcut înconjurul lumii și s-a reîntors încununat de succes. Cei doi interpretează excepțional şi transmit, cu rară sensibilitate - care mângâie simțurile, oblojește rănile și redă optimismul cu simplitate - povestea a doi oameni obișnuiți, nehotărâți, obosiţi de viaţă şi meandrele ei. Un spectacol viu la care râzi, plângi, dar mai presus de toate reflectezi şi cauţi în tine semnificaţii adânci.

Bernard, un simpatic arhitect își vede propria sufragerie transformată întro adevărată cursă cu obstacole. Miza: să se asigure că cele trei logodnice ale sale nu dau nas în nas cu infidelitatea lui. Rămâne de văzut dacă abilul Bernard, ajutat de devotata menajeră Berta și prietenul său, reușește să se sustragă consecințelor sau dacă se îndreaptă spre un inevitabil dezastru. Așadar, pregătește-te pentru o comedie la înălțime! Și nu uita să îți fixezi centura de siguranță: se anunță turbulențe și rafale de râs.

Teatrul Mignon, sâmbătă, 19:30

Teatrul Elisabeta, marți, miercuri, 19:00

www.sapteseri.Ro

35

36

www.sapteseri.Ro

Patru destinații de Oscar

Travel / DESTINAȚII DE VARĂ

travel

Nu există premiu Oscar pentru orașe sau țări, dar există filme de Oscar care fără un anumit loc pe care îl povestesc sau în care au fost filmate, n-ar fi avut, cu siguranță, atâta succes.

Pentru inspirația voastră, filme laureate și lumi minunate.

de cumpărat

Mumbai #001

Danny Boyle și echipa filmului au luat opt Oscaruri pentru povestea vagabondului care câștigă „Vrei să fii milionar?”. Mumbaiul din peliculă începe cu mahalaua Dharavi, o aglomerație de bordeie de carton, un furnicar de oameni, o adunătură de piețe spectaculoase, unde poți vedea bogăția senzorială a tropicelor. Mahalalele nu sunt tocmai o atracție turistică convențională, dar sunt o experiență pe care n-o poți uita. Dar filmul ne arată și centrul englezesc al metropolei, cu gara Chhatrapati Shivaji Terminus. E o clădire UNESCO şi dacă n-ar fi atât de cald şi de umed afară, ai putea jura că eşti la Londra.

#002

#003

hotel Tur special Moulin Rouge, cu o noapte petrecută la cabaret și o cină de lux

preț de la 463 ₧

CONTACT www.viator.com

BILETE AVION

Muzeele Vaticanului

preț de la 37 ₧ /persoană

CONTACT www.muselvaticani.va

Un Barry Levinson din ’91, despre Las Vegas, dar care se întâmplă mai mult în celelalte două orașe. Ați auzit cu siguranță de povestea lui Bugsy Siegel (Warren Beatty), gangsterul vizionar care a construit Las Vegasul din aproape nimic (orașul fusese fondat în 1905, pe numai 45 de hectare), profitând de legalizarea jocurilor de noroc în statul Nevada, la începutul anilor ‘30. Vă e clar de ce multe secvențe sunt turnate la Park Plaza Hotel (Los Angeles) sau Castle Green (Pasadena) – la începutul filmului, Vegas nu exista.

Glam-ul de anii ’30 a adus filmului Oscaruri exact pentru decoruri și costume. de cumpărat

las vegas #004

CONTACT email: reservations@ oberoigroup.com

Vacanță la Roma, unul din puținele filme din anii ’50 la care e greu să găsești ceva de obiectat azi. Comedie romantică-prototip: un reporter (Gregory Peck) își face de lucru cu o prințesă (Audrey Hepburn), care încearcă să viziteze Roma pe șest, după o evadare din programul oficial. Probabil cel mai cel moment al filmului e cel în care Gregory Peck își bagă mâna în Gura Adevărului, o sculptură din secolul I, iar Gura Adevărului îl mușcă. Audrey trage un zbieret despre care ulterior s-a dovedit că e pe bune, fiindcă actrița chiar s-a speriat la filmări.

Vacanță la Roma e o bântuială prin piețe și palate celebre ale orașului (Brancaccio, Colonna). de cumpărat

roma

The Oberoi

preț de la 200 ₧/noapte

Oscar pentru scenariu, dacă mai era nevoie de un motiv lângă numele lui Woody Allen.

Palatul Versailles, Grădina lui Monet, Muzeul Rodin, Maison Deyrolle – cea cu animale împăiate, Moulin Rouge. Toate locațiile sunt pe bune. Despre ce se-ntâmplă n-o să vă spun decât că un scenarist de succes de la Hollywood, dar pămpălău, ajunge în Paris cu iubita lui mai preocupată de Malibu. Dacă vrei să iei filmul ca pe un prospect turistic, afli despre asociațiile culturale ale fiecărui loc, fără de care Parisul ar fi copleșitor și criptic. Apropo, cum ar fi un Woody Allen despre București? de cumpărat

paris

hotel

OFERTĂ

Hotel&Casino Bellagio

preț de la 155 $/persoană www.bellagio.com

CONTACT 3600 Las Vegas Blvd.

South

37

38

www.sapteseri.Ro

SPORT / OUTDOOR

Exerciţii cu o bancă

Foto: Guliver/Getty Images

sport

19- 22 martie

21-22 martie

Salonul Bicicletei

facebook.com/beija.flor.galati

crosulpadurii.ro

Competiţia de dans sportiv a ajuns la a 9-a ediţie. Concurs rezervat dansatorilor profesionişti.

Concurs de alergare în Parcul Tineretului. Vor fi pregătite mai multe probe, atât pentru cei mari (5, 10, 15 km), cât şi pentru cei mici.

Cupa Beija Flor

www.salonulbicicletei.ro Expoziţia naţională de biciclete. Cele mai importante magazine vor fi prezente cu toate mărcile, modelele și accesoriile.

A

venit primăvara, ieșim din casă din ce în ce mai mult. Mergem cu bicicleta, rolele, skate-ul și ne antrenăm cele mai importante grupe musculare. Avem nevoie doar de o bancă, de câteva minute ca să ne întărim muşchii şi să ardem caloriile. Sunt multe exerciţii pe care le putem face, iar rezultatele nu vor întârzia să apară.

Spre exemplu, genuflexiunile te ajută să-ți lucrezi intens partea inferioară a corpului. Așază-te cu spatele la bancă, întinde mâinile înainte, ai grijă să fie paralele cu solul şi flexează genunchii până când atingi banca cu posteriorul. Apoi, revino în poziţia iniţială. Repetă exerciţiul de 15 ori. de CIPRIAN CRISTEA

Lucrează şi muşchii gambelor. Urcă-te cu vârfurile picioarelor pe marginea băncii. Lasă călcâiele să

28 martie

Crosul Pădurii

coboare sub nivelul șezătoarei, încordează gambele, împinge şi ridică-te pe vârfuri. Fă asta de 15 ori.

Flotările sunt uşor de făcut şi îţi lucrează foarte bine pectoralii şi tricepșii. Te aşezi cu faţa la bancă, pui palmele pe ea şi te depărtezi la o distanţă de doi – trei paşi. Din poziţia cu braţele întinse, cobori în flotare până când pieptul este aproape de palme.

Reia de 15 ori.

Pentru a-ţi lucra abdomenul, aşază-te pe marginea băncii, du mâinile în spate, cu palmele orientate înainte şi sprijină-te în ele. Întinde picioarele paralel cu solul, apoi strânge genunchii la piept. Încearcă de 20 de ori.

Pentru un antrenament complet, reia ciclul de 3-4 ori. www.sapteseri.Ro

39

40

Am fost acasă la George Bacovia și la soția sa, Agatha, poetă și ea. Am fost și la Tudor Arghezi, la Mărțișor, am văzut și mormântul câinelui Zdreanță.

La Ion Minulescu n-am putut intra. Și nici la George Călinescu.

2 Andrei Crăciun (și Vlad Stoicescu)  Vlad Stoicescu

MEMORIALELE S

ă presupunem că ești un hipster din București cu apucături culturale și o curioasă aplecare pentru literatura română sau numai un elev care se pregătește, sârguincios, să treacă examenul de maturitate, adică BAC-ul. Și vrei și tu să vezi cum au trăit marii noștri scriitori – clasicii. Și te apuci și le cauți casele memoriale – e altceva când intri în casa omului, altfel înțelegi ce a vrut să spună autorul!

Ei bine, le cauți cam degeaba. În București, de Muzeul Naţional al Literaturii Române, în prezent surghiunit pe la Casa Presei, alungat din sediul său de pe Dacia, țin patru case memoriale mari și cât se poate de late: George-Agatha Bacovia, Liviu Rebereanu, Tudor Arghezi și Ion Minulescu-Claudia Millian.

Altele (George Călinescu, de pildă) țin de Academia Română și cel puțin una (Gala Galaction) deşi se recomandă, pe internet, memorială şi ea, nu se vizitează. Am fost informaţi de acest aspect în urma unui apel telefonic.

www.sapteseri.Ro www

— Alo, casa Galaction?, am vrea şi noi să vizităm, uite aşa, aşa.

— Nu se vizitează.

— Astăzi sau în general?

— Niciodată.

— Cum aşa?

— Uite aşa!

şi-l găseşte pe Bacovia, dacă poţi! Strada asta se numea înainte Frăsinetului, era între Cornetului, Ulmetului, Sălcetului, Făgetului şi Brădetului, acolo, printre cuvinte ce din coadă au să tot sune.

La revedere, Gala Galaction, deci. Nici cu Minulescu n-am avut noroc. Era inventar acasă la poet şi se inventariază greu casa unui poet cu stare cum a fost Minulescu al nostru.

Stătea bine, în Cotroceni, avea situaţie, avea picturi, sculpturi, valoare. Degeaba vrem noi – abia săptămâna viitoare s-ar putea vizita! În presă, săptămâna viitoare e, îndeobşte, mult prea târziu.

Căliţi de cele două eşecuri lamentabile, ajungem acasă la George şi Agatha Bacovia, în sectorul 4, chiar pe strada George Bacovia, la numărul 63.

Nefind taximetrişti, ci foarte pedeştri, dă

Lui Bacovia, soţia îi spunea „Poetul” Urmăm şi noi ce ne arată hărţile oferite de compania Google, trecem pe lângă farmacii şi bănci şi supermarketuri şi intrăm pe strada poetului, care debutează în forţă cu o sală de fitness.

Iată casa! E mică, n-are nivel. De jur-împrejur vilele unor potentaţi mai noi. Nişte enormităţi. În poartă la poet ne întâmpină muzeograful Titus Bazac. Ne aştepta, neam anunţat prezenţa telefonic. Dăm noroc

Mo

feature / Andrei Crăciun

+

La Mărțișor, Zdreanță, personaj celebru de abecedar, își doarme somnul după o viață de câine, dar lungă, de 12 ani

DURERI+I+ +

cu domnul Bazac. Aflăm: casa aceasta a fost opera soţiei poetului – doamna Agatha, la bază din Mizil, rămasă orfană de mamă de la patru zile şi de tată de la nici cincisprezece ani, femeie dârză care s-a descurcat singură în viaţă. Ea i-a ţinut vie flacăra postumă poetului şi, la drept vorbind, ea l-a cam şi ţinut în viaţă. Da, l-a ţinut poet, muncind ca profesoară de limba şi literatură română.

Cei doi au avut un fiu – Gabriel, care a fost muzeograf la el acasă până în 1997, când s-a prăpădit.

Gabriel îi semăna fizic tatălui său. Era mic, slab şi chiar cocoşat. N-a făcut carieră. Înainte să ajungă muzeograf muncise – la propriu – cu cârca, ba fusese chiar şi controlor de bilete.

Gabriel a avut un fiu, care a revenit la numele adevărat al lui Bacovia – Vasiliu. Daniel Vasiliu este medic şi nu mai ţine legătura cu gestionarii memorialului bunicului său.

Casa a fost ridicată în 1933, la cinci ani de la căsătoria cuplului, cu ajutor financiar de

la Casa Corpului Didactic. Agatha, fiică de neguţător de vinuri, a ştiut să se descurce.

Poetului nu îi plăceau treburile astea lumeşti.

De altfel, în casă (care avea, în perioada ei de glorie, şase camere, dintre care una pentru slujnică), Bacovia prefera să stea în mica sa cămăruţă, în care avea un pat, un birou, o sobă şi o oglindă care era chiar cât el de înaltă.

1,59 metri.

Astăzi se mai pot vizita două odăi, cămăruţa artistului şi holul. Casa este plină de amintiri palpabile din ceea ce a fost viaţa soţilor-poeţi. Trebuie să precizăm: Agatha avea un cult pentru soţul său căruia nu îi spunea nici George, nici Georgică, nici Gigi, nici Gicuţu, nu. Îi spunea Poetul. Cu majusculă. De altfel, tot Agatha s-a îngrijit să fie scris pe camera de lucru a poetului chiar acest anunţ – cu litere frumos aplecate spre dreapta – „Camera de lucru a Poetului”. Exact aşa.

Nu trăiau bine soţii Bacovia, dar nici rău. O

duceau – categoric – aşa şi aşa. Muzeograful prezintă chiar ipoteza că ar fi avut cândva, în Interbelic, şi o casă de vacanţă la Marea Neagră, pe actualul teritoriu al Bulgariei, dar nu se mai poate recupera nimic.

Casa în care ne aflăm a fost donată statului în 1958, la un an de la moartea poetului, dar devine efectiv muzeu aproape un deceniu mai târziu, comuniştii prezentând o oarecare reticenţă – în plin avânt socialist – să gestioneze memoria unui poet pesimist.

La Arghezi, altă viaţă!

Plecăm înspre Mărţişor, la Arghezi. Aici – altceva! Boierie. Domeniul a fost cumpărat de Arghezi la jumătatea anilor 20. E imens: are peste 17.000 de metri pătraţi. Muzeul a fost inaugurat în 1974, la şapte ani de la moartea poetului şi publicistului. Doar etajul poate fi viwww w ww.sapteseri.Ro

41

o

42

zitat – la parter mai putea fi văzută, în anii din urmă, şi fiica lui Arghezi, doamna Mitzura, ajunsă acum la venerabila vârstă de nouăzeci de ani. Optsprezece camere plus mansarda avea Arghezi. Avea să îi dea şi lui Bacovia! Nu-i dădea. Cei doi, deşi nu locuiau departe unul de celălalt, nu prea se vizitau, deşi se respectau reciproc. Mai degrabă s-ar fi vizitat soţiile lor – Paraschiva şi Agatha, care se agreau.

Au trecut anii, soţii Arghezi îşi dorm acum somnul de veci în grădina Mărţişorului, nu departe de mormântul unde odihneşte celebrul câine Zdreanţă (cel cu ochii de faianţă), care a avut o viaţă lungă – doisprezece ani bătuţi pe muchie. Bacovia îşi duce eternitatea la Cimitirul Bellu.

Pragurile caselor celor doi sunt trecute când şi când de pâlcuri de elevi – mai mulţi, fireşte, la Arghezi. Vin şi cu autocarele – din ţară. Iar când e „Săptămâna Altfel”, vin şcolarii de nu mai poţi să îi opreşti. Abia sunt struniţi să nu ia bastonul maestrului Arghezi, de la locul său, de lângă papucii de zi, şi să se joace cu el, ce să mai!

Mărțișorul lui Tudor și al Paraschivei Arghezi: casă de oameni înstăriți

b

„CĂLinescu” e închis de mai bine de doi ani La „George Călinescu”, în centru, în Dorobanţi, nu se poate intra. Dar am avut noroc – căci Dumnezeul reporterilor de fapt divers ni l-a scos în cale pe unul dintre paznicii Casei Memoriale. Paznic, paznic, dar pasionat călinescian! Tot ştia – tot! Şi ne-a povestit omul, deşi nu a putut să ne poftească în casă.

Am văzut şi noi de la poartă. De doi ani nu se mai vizitează Memorialul. Se renovează. Chiar a trecut o doamnă pe stradă, călinesciană şi ea, care văzându-ne stând de vorbă dădea să intre. Nu mică i-a fost dezamăgirea aflând că aiasta nu se poate. Înăuntru în afara pieselor de mobilier, splendide de altfel, manuscrise şi alte cele oricum n-am fi văzut. Sunt la Academie! Dar ne-a arătat omul: uite, acolo, a avut maestrul broaşte ţestoase, că broaştele ţestoase îi plăceau lui, uite în corpul ăsta de clădire adora să stea şi să cânte la vioară (şi Bacovia cânta, ba chiar şi picta!), ca să nu îi deranjeze pe cei din casă, uite aici a fost plantat un mălin. De ce mălin? – îi plăcea lui Călinescu mălinul? Nu se poate şti.

Frumoasă moştenire culturală are oraşul nostru, ne zicem plecând spre casele noastre, modeste, la periferie, la, să ne iertaţi, mama dracului. Dar tare sunt greu de găsit casele maeştrilor, dacă nu sunt incluse într-un circuit mai bine organizat, care să implice – da, exact ca înainte – şcolile, profesorii, elevii.

Visăm şi noi la o posteritate mai blândă pentru marii noştri poeţi, pentru marele nostru critic literar şi tot visând uităm să mai mergem tocmai în Cotroceni, la Rebreanu, vecinul lui Minulescu. Data viitoare. Poate. www.sapteseri.Ro

Aici a scris Bacovia o parte din programa școlară

d

„Camera de lucru a poetului”, mai precis - Bacovia

43

www.sapteseri.Ro

44

de încercat săptămâna asta STORYmania, la Radio România Cultural Pălăria, un accesoriu mereu la înălțime Pe vremuri nelipsită din garderoba protipendadei, pălăria a fost detronată de comunism, fiind înlocuită cu modesta basma și cu șapca muncitorească. În urmă cu câțiva ani, în peisajul bucureștean au (re)apărut modistele, care creează acum fantezii postmoderne.

Pălăria-lighean de la sfârșitul secolului al XIX-lea, pălăria-castron din anii 20 sau toca lui Jacqueline Kennedy din anii 60 sunt doar câteva dintre modelele care au făcut istorie, alături de corespondentele masculine: joben, melon (pălăria lui Chaplin) sau stetson (pălăria de cowboy). Un documentar, jos pălăria! Luni, 16 martie, de la ora 16.05. Marca Radio România Cultural. Realizator: Dana Pitrop.​

german Dentist

Calea Dorobanților 208 021.231.88.56; germandentist.ro Cabinetul din Mall Băneasa este primul cabinet deschis de luni până duminică între orele 10:00-22:00 . Toții medicii echipei German Dentist dețin cunostințe avansate de RCP (practici de resuscitare cardio-respiratorie). Pacienții cu patologie asociată, boli cardio-vasculare, diabet zaharat, afecțiuni hepatice, renale, endocrine sau oncologice, pot beneficia de un tratament dentar efectuat în condiții de maximă siguranță medicală. German Dentist oferă servicii stomatologice premium, fără a face compromisuri în ceea ce privește calitatea ce i-a consacrat numele.

Toate acestea pentru ca dumneavoastră să vă puteți bucura de un zâmbet frumos, luminos și, în primul rând, sănătos.

www.sapteseri.Ro

Aquadec

www.aquadec.ro Produsele premium de acvaristica de la Kent Marine, de peste un deceniu pe pietele internationale, prezente acum si in Romania prin Aquadec.ro .

Gama completa de sare marina Reef Sea Salt si solutii de tratare a apei, de hranire si stimulare a vietatilor in acvariile marine, de recif si de apa dulce. Incearca-le!

AVIS rent a car

Aeroportul Henri Coandă (Otopeni) DN1 București - Ploiești Km 16.5 021.204.19.57 otopeni.airport@avis.ro Rezervă un autoturism online în centrul Bucureștiului sau în aeroport, beneficiind de o gamă variată de mașini la prețuri avantajoase, și explorează capitala României și împrejurimile acesteia.

Pentru termeni și condiții, cât și detalii despre procedura de închiriere auto Avis, contactați-ne sau verificați ghidul nostru de închirieri. Indiferent dacă este o vizită de afaceri sau de plăcere, închiriați o mașină de la Avis pentru a vă face călătoria în București mai plăcută și mai ușoară.

taj

Calea 13 Septembrie 127-131 021.410.1820 www.tajrestaurant.ro "Aapka Swagat Hai!" Sună bizar? Este felul indian de a vă întâmpina, scris în limba hindi. Odată sosiți la noi, nu veți fi doar consumatorii unor excelente bucate, ci vă veți impregna puțin de farmecul și spiritualitatea indiană. Am dori ca această vizită să fie începutul unei prietenii, să intrați alături de noi într-o lume în care gusturile vă vor fi răsfățate de savori inedite și în care veți putea fi mereu protagoniștii unor istorii fabuloase, pline de farmecul exotic al Indiei dintotdeauna. Vă spunem: „Phir Seva Ka Mauka Dijiye!" - adica dorim sa va servim din nou.

45

eden spa

Cardul SPA, cadoul perfect de 8 Martie!

Prețuiți femeile din viața voastră și oferiți-le în luna martie cadoul relaxării și al stării de bine! Carduri cadou cu terapii SPA pentru relaxare, răsfăț și energizare vă așteaptă să vă încânte simțurile alături de atmosfera caldă și intimă, muzica în surdină și aromele naturale. În luna martie EDEN SPA are o ofertă specială: 2+1 gratis la oricare dintre cardurile pentru doamne! Astfel, puteți să-i spuneți «Te iubesc!» femeii iubite, un cald «Mulțumesc»! mamei și un sincer «Te apreciez» colegei de birou!

Din gama variată de carduri cadou, vă propunem cardul Enjoy Life, la 175 lei, un cadou care va bucura atât corpul, cât și sufletul doamnelor. Masajul feței și al decolteului cu miere cremoasă de Manuka, masajul indian al scalpului și un masaj relaxant cu pietre de bazalt sunt ingredientele care aduc zâmbetul și bucuria în sufletul celor dragi ție !

Un alt cadou pentru corp, minte și suflet este cardul Love Yourself, la 200 lei. Într-o atmosferă specială, persoana dragă va beneficia de o exfoliere, urmată de o împachetare naturală pe bază de miere organică și un masaj de hidratare al întregului corp. Totul pentru un răsfăț suprem și pentru o experiența de neuitat!

Dacă știi că vrea o pauză pentru sănătatea ei, alege Destress Your Body & Mind, la 225 lei, un cadou care conține un ritual aromaterapeutic al picioarelor, urmat de un masaj cu pietre calde de 75 de minute. Căldura vindecătoare a pietrelor de masaj o vor ajuta să se relaxeze profund. Mușchii se decontractează, mintea se liniștește, iar starea de bine este desăvârșită! În Luna Femeii, alegeți să transmiteți celor dragi un mesaj de recunoștință și afecțiune. O puteți face printr-un gest pe care nu îl vor uita niciodată.

Clipele de relaxare la SPA pot purta mesajul prin senzații unice către femeile dragi din viața ta.

Alegeți și comandați online la www.edenspa.ro!

beauty Salon

Evidence Unirii Unirea Shopping Center 021.303.03.77; 0729.036.620 Evidence Feeria – Galeria Feeria 021.319.52.70; 0729.036.623 Evidence Băneasa – Băneasa Shopping City 021.361.17.89; 0746.109.427 office@evidencebeauty.ro Frumusețea trezește sufletul la viață! Fă-ți o programare la cel mai apropiat salon Evidence și alege serviciile și produsele care te fac să te simți frumoasă și specială. Pentru că meriți! Tender, Love and Care for… HAIR

mailman - poșta rapidă Mailman înseamnă CALITATE în serviciile poștale.

Mailman înseamnă CALITATE în prelucrarea bazelor de date, în print, împlicuire și etichetare, în livrarea expedițiilor și predarea confirmărilor. Mailman te ajută cu SOLUȚIA construită pe specificul expedierilor tale, cu tarifele tale.

Apeluri în rețeaua Romtelecom: 021.9390 Apeluri în rețelele Vodafone și Orange: *9390 Pentru comenzi din provincie: 021.9390.111; 0722.400.490

true club

Splaiul Independenței, colt cu Selari; 0727 488 087; rezervari@ trueclub.ro True Club a apărut in peisajul cluburilor bucureștene la finalul lunii Octombrie a anului 2010. În acest scurt timp a devenit un reper al distracției de calitate și al muzicii live în capitală și, în special, în Centrul Vechi.

Este un loc în care, dacă ajungi o dată, te simți ca în familie. Un loc cu oameni faini, cu cover-uri după piesele tale preferate cântate de Emanuel Mirea Band și Doru Isăroiu & True Band (sâmbătă, 31 ianuarie), Friends, Freestay (vineri, 30 ianuarie) și multi altii. Și distracția nu se oprește aici! În fiecare joi, Live Band Karaoke găzduit de artiști consacrați, seri în care aveți ocazia să vă demonstrați talentul pe scenă alături de un band profesionist. Nu în ultimul rând, aici poți organiza petreceri private fix pe gustul tău.

www.sapteseri.Ro

46

social drinker / dragoș vărșăndan

The Social Drinker:

Foto: We Dine

Ghici cui îi place la cină!

instagram.com/SapteSeri

C

Dragoș Vărșăndan este jurnalist, antreprenor, social drinker, gurmand și degustător pasionat de vinuri. Este proprietarul theliquorstore.ro, cel mai complet magazin online de băuturi din România și autorul unui blog în care povestește pe larg despre vinurile bune sau licorile fine pe care le degustă.

de dragoș vărșăndan www.sapteseri.Ro

um își petrece seara un om care colindă toată ziua orașul în lung și-n lat? Iese în oraș. Iar în cazul meu, nu găsește nimic mai relaxant de făcut la sfârșitul unei zile, decât să iasă la cină cu oameni dragi. Viața mea în ultimii zece ani este o colecție deja impresionantă de astfel de momente.

Acesta-i probabil și motivul pentru care insist să vă scriu aici.

A apărut în orașul nostru un trend al cinelor underground, unde ajungi dacă ești acceptat într-un grup pe Facebook și dacă prinzi un loc la o masă de vreo 30 de persone. Ele se întâmplă lunar sau trimestrial. Ideea înțeleg că s-a născut la New York, unde câțiva chef-i tineri și talentați și prietenii lor s-au gândit că oamenii cool nu mai merg la restaurante de fine dining pentru că e prea scump și prea umblă toată lumea pe acolo cu morcovul, pardon, cu nasul pe sus, așa că mai bine facem noi niște petreceri periodice în locuri cool, cu mâncare de stele Michelin, unde suntem numai noi între noi, hipsterii. Mâncăm, bem și după aia povestim la toată lumea ce cool a fost la cina aceea la care am fost numai noi și unde, data viitoare când va fi, tot numai noi, hipsterii, vom fi.

Grupul acesta restrâns, în varianta românească, se numește WeDine. The supper club. A organizat deja două astfel de seri în București, iar la cea de a doua am avut și eu ocazia să particip. Evenimentul a fost într-o seara de sâmbătă, într-un spațiu numit Hub 44, pe la Unirii, după blocurile de pe Splai, unde am ajuns realmente cu Google Maps-ul în mână. Deși îmi

imaginam o seară cu oameni străini, cu care n-am nici în clin, nici în mânecă, am constatat din nou că Bucureștiul este totuși un oraș mic, unde te poți întâlni cu cineva cunoscut chiar și la o masă la care te simțeai inițial un intrus. Bucuros de revedere, dar și de cunoștințe noi, am început să mă acomodez cu interiorul. O masă lungă, aranjată cu gust și în ton cu decorul industrial de acolo, o muzică plăcută în surdină și, pe farfuria din fața mea, un meniu cu promisiunea detaliată a unei cine de haute cuisine. Chef ne-a fost Alex Petricean aka D’Artagnan de la Masterchef, care și-a jucat rolul foarte onorabil, mai ales dacă punem la socoteală că în hala aceea industrială, transformată în galerie de artă, e cam greu să organizezi o bucătărie decentă. Vinul ne-a fost povestit și turnat în pahar de Virgil Mănescu, somelierul de la Hell’s Kitchen.

Organizatorii, printre care am recunoscut două tinere blogărițe de modă, jucau și rolul unor amfitrioni destul de informali, care se asigurau că ai tot ce îți trebuie și te mai anunțau, din când în când, cam ce urmează să se întâmple și cum.

Nu mai țin minte ce-au făcut alții, însă eu am mâncat tot, adică toate cele șase feluri, stârnit fiind de vinurile Alira pe care Virgil mi le tot turna în pahar. Pentru că știa cu cine are de-a face. Rosé-ul mi s-a părut bunicel, iar roșul, un cupaj baricat, chiar remarcabil. Am pierdut, evident, numărul paharelor, dar și noțiunea timpului.

La un moment dat, volumul muzicii din fundal a crescut simțitor și așa ne-am dat seama că trecuse miezul nopții și noi eram tot la cină. La mine în manual cam așa arată o seară reușită.

47

www.sapteseri.Ro

48

www.sapteseri.Ro