Șapte Seri 874

Film•Muzică•Artă•Stil•Sport•Gadget•Trend

1

Lia Bugnar mama eroină

a teatrului independent ROMÂNESC

#874 / 3-9 aprilie 2015

free! free!

2

www.sapteseri.Ro

3

#874 ANUL XVI

City Guide & Going Out Mag Str. Polonă nr. 15, București 021-250-10-53 www.sapteseri.ro

editorial & Art Director Executiv: Valentin Ilioi 0728 180 178 valentin.ilioi@sapteseri.ro Redactor-șef: Ana-Maria Caia anamaria.caia@sapteseri.ro Consultant Editorial: Iulian Comănescu Reporteri: Matei Bărbulescu, Valentina Nicolae Art Director: Mihai Alexandru DTP: Laura Velcea Web Editor: Vanessa Munteanu vanessa.munteanu@sapteseri.ro Diana Negroiu diana.negroiu@sapteseri.ro Colaboratori Film: Andrei Crăciun Teatru, Clasic: Ana Nătăleţu ana.nataletu@sapteseri.ro Tech: Vlad Andriescu Food: Vlad Tăușance vlad.tausance@sapteseri.ro Marius Tudosiei Social Drinker: Dragoș Vărșăndan Outdoor: Ciprian Cristea An Irishman in Bucharest: Denis James Ryan Mica Publicitate Local Network Manager: Ion Valentin Dumitru 0728-112-778 Lavinia Cruceru 0724-567-114 lavinia.cruceru@sapteseri.ro Redacţia nu își asumă responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicitare și pentru modificările de programe survenite ulterior Tipar: Coprint © Ratingul filmelor este preluat de pe rottentomatoes.com

Î n f i e car e v i n e r i / N r . 87 3 / 3 a p r i l i e 201 5 / sap t e se r i . ro

SĂPTĂMÂNA ASTA

NE GĂSIȚI ȘI AICI: fb.com/7seri sapteseri.ro

instagram.com/SapteSeri

NOTA EDITORULUI GO OUT 6 PONTURILE SĂPTĂMÂNII Ce să nu ratezi săptă­ mâna asta în București

SPECIAL 8 MAma eroină și copilul teribil al teatrului independent Lia Bugnar, Marius Manole (și prietenii lor din Noi 4) 41 DEMOLATORII DE ISTORIE Un tur pe la clădirile istorice periclitate ale Bucureștiului

PERMANENT

Scanează-mă ca să-ţi iei aplicaţia Șapte Seri!

issuu.com/SapteSeri

La Tokyo au înflorit cireșii, la bucurești - magnoliile

15 TV Jeremy Clarkson de la Top Gear față cu societatea. Dede­ subturile concedierii.

16 FILM CRITIC Marussia: tandru și emoționant

29 MUZICĂ Prodigy, Knopfler și alții

33 TEATRU 17 FILME NOI Iubitafizica și nu numai Norii din Sils Maria, Tinkerbell și Eroii anonimi 35 TRAVEL Călătorii de primăvară 19 CIRCULINAR locurile unde se găsesc Berăria H: mai bine decât cele mai frumoase flori te-ai aștepta 37 SPORT 20 REȚETĂ Pleci într-o cursă, dar Marius Tudosiei ți-ai pus burta la cale cu reinterpretează modern ce trebuie? clasica bucătărie românească: 39 AN IRISHMAN IN sarmale cu mărar BUCHAREST Denis James Ryan ne 23 TECH povestește despre Cele mai subțiri, pub-ul irlandez mai subțiri și ieftine, mai subțiri și business 46 SOCIAL DRINKER laptopuri, recomandate Cele mai alese petreceri de Vlad Andriescu din București 28 carte Integrala poetică a lui Cărtărescu, o carte care te învață cum să nu înnebunești și un roman unguresc

Avem în România o fixație pe „sistem”.

Sistemul e de vină, ne blochează, ne frânge aripile. Sistemul ne defavorizează, ne brutalizează. Fără acest generic și misterios „sistem”, noi, ca indivizi, am fi toți niște învingători. E o umbră de adevăr în povestea asta. Tinerii nu prea au acces în instituții publice. Artiștii nu văd nicăieri o mână întinsă care să le dea un început bun în carieră. Profesioniștii se văd adesea asupriți medieval de câte un vătaf în rol de șef. Toate astea nu pot fi negate. Dar și aici și în țări în care „sistemul” e bun și blând și drept, adevărații învingători sunt cei care îl ignoră. Aștia sunt Lia Bugnar și Marius Manole, o regizoare-dramaturg și un actor care au făcut ce trebuie: au cucerit publicul și-au obținut astfel, succes.

Joacă în cluburi, pe scene mici și mari, în spații convenționale și neconvenționale.

Oriunde. Joacă mult, până la epuizare, cu săli pline, învingând stereotipul artistului român sărac și neînțeles în geniul lui.

Gândiți-vă la ei data viitoare când mai invocați „sistemul”.

Ana-Maria Caia, redactor-șef www.sapteseri.Ro anamaria.caia@sapteseri.ro fb.com/anamaria.caia

4

Oamenii din spatele textelor și imaginilor Matei Bărbulescu

Ana Nătălețu

vrea să facă jurnalism gonzo, să alerge pe teren după subiecte, să se descopere în relație cu alții. Nu putem decât să îi facem pe plac, așa că zi și noapte îl trimitem să descopere povești de București. Săptămâna asta a făcut o tură prin Bucureștiul clădirilor istorice periclitate, ghidat de Eugen Istodor. Pagina 41

scrie despre teatru de aproape cinci ani și știe ce se întâmplă și pe scenă și în spatele scenei.

Citiți cu încredere recomandările ei din pagina de teatru, mai ales că Ana și vede piesele, nu numai scrie despre ele. E o idealistă, ca orice jurnalist de cultură, și speră ca arta să cucerească lumea. Săptămâna asta vă povestește ce e cu Iubitafizica. Pagina 33

Matei Buță

marius tudosiei

este unul dintre fotografii tineri din România, foarte la curent cu trendurile contemporane în domeniu. A fotografiat pentru Șapte Seri cei mai în vogă actori din teatrul independent.

Vedeți ce mai face Matei și pe cine mai pozează, pe www.mateibuta.com. Pagina 8

e un fost ziarist și director de marketing convertit în băcan și mai apoi, bucătar. Are o emisiune culinară pe Digi 24 și o afacere de succes pe care a construit-o singur, de la zero, din pasiune pentru mâncare. În acest număr, Marius reinterpretează o rețetă clasică românească. Pagina 20

Andrei Crăciun

Vlad Tăușance

este unul dintre cei mai premiați tineri ziariști români, autor al volumului Baricadele, publicat de editura Humanitas. A făcut, printre altele, studii de cultură și civilizație ebraică. Scrie mult prea mult, așa că i-am propus să ia o pauză și să se uite la filme. Îi puteți citi recomandările în paginile noastre de film, dar mai ales articolul de copertă despre teatrul independent.

Paginile 8, 16, 17

este freelancer în comunicare, jurnalism și training. La Șapte Seri e paharnicul și degustătorul oficial al publicului și veghează la bunul mers al restaurantelor din oraș. Săptămâna asta, a dat o tură de curiozitate pe la Berăria H și a fost plăcut surprins. Pagina 19

Alexandru Matei

Dragoș Vărșăndan

are un doctorat la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales - Universitatea din Bucureşti și un post-doctorat în istoria TVR, concretizat în volumul O tribună captivantă.

Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (Curtea veche, 2013). E universitar de carieră, dar noi l-am corupt să facă cronică de tv. Săptămâna asta s-a ocupat de scandalul Top Gear-Jeremy Clarkson. Pagina 15

a fost redactor-șef al revistelor TV Mania și TV Satelit, publisher și director executiv al diviziei de reviste a trustului Ringier. S-a lăsat de corporație pentru a deschide un magazin online de băuturi. Nu știm pe nimeni în oraș care să meargă la mai multe petreceri și să aibă mai mult discernământ în legătură cu ele, așa că l-am rugat pe Dragoș să ne povestească nopțile lui din București. Îl găsiți la sfârșitul revistei, la rubrica Social Drinker. Pagina 46

www.sapteseri.Ro

5

www.sapteseri.Ro

6

EVENIMENTE VINERI

HAARP COD x RAKU x GAZAH x CHRONIC @Atelierul de Producție 20:00 / Splaiul Unirii 160

Tipii ăștia sunt atât de pe val încât ai putea crede că fac surf. Rapul românesc stă bine unde e, iar vineri seara ai ocazia să-i asculți pe titanii underground-ului, Sișu Tudor, Cedry2k, Stres, El Nino, Eufonic, Dragoș Miron, Stripes, o groază de Dj-i, Raku și invitații săi. Vino să bei, să dai din cap și să alergi cu flow-ul băjeților. Te așteptăm, BIG UP!

VINERI

TAXI @Berăria H

Lansare ANEMIC DISCO @Question Mark 21:00 / Calea Victoriei 48-50

LANSARE DE CARTE: 6 DE INIMĂ NEAGRĂ @Tonka Soul Cafe

The Glorious Waltz Of Decay este primul EP al trupei Anemic Disco, care nu e din Disco, ci din Brașov. Un material la fel de melodramatic ca titlul acestuia. Cu influențe diverse, pornind de la punk, post-punk și alte variații, pana la grunge, shoegazing și post-rock, acest EP nu promite să stârnească urechi curioase și picioare spasmatice. Hai și tu să te convingi cum stă treaba.

Editura SINGUR lansează Colecția ”6”, colecție de carte ce se află sub îngrijirea poetelor Camelia Iuliana Radu și Alexandra Mihalcea. Va cuprinde șase volume ce vor fi prefațate de Ioan Groșan.

Primul volum din această serie, 6 de inimă neagră, vă propune șase poete care au curajul să vă arate... the dark side of the moon a liricii lor.

Apoi, o să se lase cu muzică și veselie.

16:00 / Biserica Amzei 19

SÂMBĂTĂ

20:00 / Kiseleff 32

OGRADA: TÂRG DE CULTURĂ ȘI AGRICULTURĂ @Grădina Verona

12:00 / Pictor Arthur Verona 13

JAZZAJ @ArCub

Vino și tu la un mega concert la Beraria H, alături de prieteni. Te așteptăm cu masa pusă de la 20:00 și cu spectacolul pe scenă de la 23:00. Biletele pentru concertul TAXI au preț unic de 30 de lei și pot fi găsite online exclusiv pe www.iabilet.ro. Sau, dacă nu, caută în rețeaua de magazine iaBilet (Magazinele Muzica, Uman, Senia și Perfect Tour). Dacă nu se termină, vor fi și la intrare.

Primăvara revine așa cum îi stă în fire. Puțin leneșă pe seară, când cedează frigului, dar veselă și bine dispusă diminețile. Târgul de cultură și agricultură de la Grădina Verona se întâmplă pe 4 și 5 aprilie, între 12:00 și 18:00.

La târg se găsesc cărțile și deliciile gurmet din Cărturești și marfa cu flavor tradițional și primăvăratic a unor mici producători. Plus prima masă în aer liber de anul ăsta.

Eliberează-ți mintea alături de Kusak/Pop Urban Unit și invitatul special Alexandru Arcuș (saxofon) într-o nouă ediție Jazzaj – sâmbătă, 4 aprilie, de la ora 20:00, la Sala ARCUB din strada Batiște nr. 14. Concertul live Free Minds promite o experiență muzicală intensă și eclectică: jazz clasic, dar și electric sau experimental. Nume ca al lui Kusak sau Arcuș susțin această promisiune. Jam with us!

www.sapteseri.Ro

20:00 / Batiștei 14

PONTURILE SĂPTĂMÂNII / EVENIMENTE

Ponturile săptămânii SÂMBĂTĂ

LUNA AMARĂ, WE SINGING COLORS, DJ HEFE @Wasp 21:00 / Ion Minulescu 67 - 93

Seria concertelor inedite continuă la WASP – Working Art Space and Production: o combinație surprinzătoare între un concert Luna Amară acustic, alături de invitați surpriză, și un concert We Singing Colors electric. Dj Hefe, un tip care are tangețe cu Radio Guerrilla, se va ocupa de muzicile de dans după sfârșitul cântării, până dimineață.

SWAN LAKE ON ICE @Sala Palatului

20:00 / Ion Câmpineanu 28

STAND-UP COMEDY CU COSMIN BIGHEI ȘI VICTOR DRĂGAN @Time In Bistro

Swan Lake (Lacul Lebedelor) este unul dintre baletele celebre ale lui Piotr Ilici Ceaikovski.

Libretul e scris de Vladimir Berghicev şi V. Ghelzer după o veche legendă rusa sau germana – nici până acum nu se cunoaște exact originea. Cu trecerea vremii însă, textul a fost de mai multe ori modificat, inclusiv la final. La Sala Palatului va fi povestea originală în interpreta­ rea celor mai de succes patinatori-balerini ruși.

Te aşteptăm să-i vezi pe Cosmin Bighei și Victor Drăgan împreună pe aceeași scenă în cafeneaua Time In, sâmbătă, de la ora 20:00.

Cosmin Bighei e omul care a scandalizat cluburile cu o manea despre scriitori ruși ca Tolstoi sau Dostoievski. Biletul de intrare este 20 de lei. Deoarece numărul de locuri este limitat, e cazul să vă faceți rezervări la 0757.125.849.

DUMINICĂ

CÂNTECE DIN BUCUREȘTIUL INTERBELIC @Alandala Cafe 19:30 / Aurel Vlaicu 70

Parfumul cântecelor din Bucureştiul de altădată dedicate femeii, presărate cu interpretări instrumentale şi compoziţii atât pe texte proprii cât si pe versurile unor poeţi indrăgiţi. Dan Vasilescu chitară și Natalia Colotelo Pancec la vioară. Vasilescu e folkist "de formație", iar Natalia, conservatoristă, premiată la mai multe concursuri de vioară.

20:00 / Mihai Eminescu 38

miercuri

ULTIMATUM PENTRU ARTĂ @Hangover

GAROU @Sala Palatului

Unic Production, în colaborare cu Supreme Soundz Entertainment, anunță cea de a 13-a ediție a concursului Ultimatum Pentru Artă. E o competiție deschisă de hip-hop, pentru MC și trupe, care se întâmplă din 2005 și a contribuit la promovarea unor artiști acum bine-cunocuți. În acest an, Ultimatum pentru Artă va avea loc în luna aprilie, în clubul bucureștean Hangover, pe Șelimbăr, lângă spoitalul Colțea.

Garou, considerat ani la rândul cel mai iubit cântăreț canadian, cu vânzări record de albume, trei discuri de platină și spectacole live grandioase susținute cu casa închisă, vine pentru prima dată în România la Sala Palatului, pe 8 aprilie, la invitația www.vreaubilet.ro. Garou va susține un concert bilingv, Rhythm and Blues, cu cover-uri cântate în engleză și în franceză, alături de o trupă de muzicieni de marcă.

21:00 / Șelimbăr 1

19:00 / Ion Câmpineanu 28

www.sapteseri.Ro

7

8

COVER STORY / JAZZ-ul

COVER story

Lia Bugnar

Mama eroină A teatrului independent românesc + Copilul teribil Marius Manole & Pisica Maria Obretin & Căprioara Ilinca Manolache www.sapteseri.Ro

ANDREI CRĂCIUN / COVER STORY

Lia Bugnar a creat, alături de prietenii ei, de la Marius Manole la Ilinca Manolache și Maria Obretin, un fenomen în teatrul independent românesc: liabugnarismul. Atenție!, urmează o cronică sentimentală din culisele acestui fenomen. de Andrei Crăciun foto: Matei Buță

Actul I întâlnirea

Este 1 septembrie 2014, a trecut cu trei minute de ora 14 și eu o înjur, la mine-n cap, pe Lia Bugnar. Ne-am dat întâlnire la Kogălniceanu, la statuie, relativ central, dar n-am stabilit de care parte a statuii. N-am răbdare, mă enervez, n-am timp de pierdut. Sunt genul mai punctual, așa. Dacă aș fi fost Regele României, le-aș fi dăruit celor din regatul meu doar ceasuri, la fiecare aniversare. Îmi pun întrebări: cum o să mă recunoască? ce dracu’ caut eu aici? de ce nu răspunde la telefon? Mă temperez. Poate deja a ajuns, o fi venit chiar înaintea mea și mă înjură și ea, poate e de cealaltă parte a străzii și nu o văd eu de capul lui Kogălniceanu – ce cap i-au făcut și ăștia marelui nostru pașoptist!

E un trafic oribil – ni se întorc și studenții și studentele din provincie, vin restanțierii să-și dea restanțele lor, s-a umplut orașul de elevi care nici n-au apucat să scrie cum și-au petrecut vacanța de vară. E îngrozitor.

Mă dau un pic în stânga de capul lui Kogălniceanu, o văd pe Lia, uite-o!, e plictisită, îi fac un semn cu mâna. Ea e longilină, eu sunt minion, bineînțeles că nu mă vede. Traversez în viteză, dar regulamentar, pe la trecerea de pietoni, îmi scot basca, Lia mă anunță că urma să plece dacă nu ajungeam în cinci minute, mă scuz, îi spun că o sun de ceva vreme, dar că îmi răspunde doar vocea aia enervantă cu “abonatul… nu poate fi momentan contactat”. Vine de la teatru, nu-și ia telefonul cu ea de multe ori, întrucât consideră că nu e nimic din ce face ea atât de urgent încât să necesite o conexiune permanentă. Mi-am pus iar basca și deja o privesc altfel pe sub cozoroc.

Lia propune o cafenea. Mergem la cafenea. Încerc să o îmblânzesc, e limpede că nu îi place nici ei să piardă timpul cu presa. Ne așezăm, e o cafenea unde se vinde cafea din toată lumea, au și din Kenya - din Kenya, băi băiatule!

Comandăm, vorbim ce vorbim și văd cum se întâmplă acel ceva rar de care reporterii au câteodată parte: intervievatul e mișto și răspunde tuturor întrebărilor, uitând de cutia aia dintre noi care îi înregistrează fidel cuvintele.

Pun întrebări multe, stupide, gazetărești. O plac pe Lia și ea vede că îmi place – e relaxată, e miserupistă, dă harfă după harfă, râdem mult, o doare-n paișpe de cum o să iasă interviul, mai degrabă șuetăm. Îmi povestește despre foștii ei iubiți, despre cum a ajutat niște schimbași de valută din anii `90, despre cum lua leafa de la teatru pe o capotă de Dacie roșie, deși nu juca în niciun spectacol și în București nu prea se mai dădeau salariile, despre mariajul care nu i-a rezistat, despre cât de praf era ca actriță, despre cum și-a făcut propria ligă de teatru, ca să aibă unde să joace, despre cum a rugat-o cândva o prietenă să scrie piese, că ea știe viață, despre scrisorile pe care le scria pentru o altă prietenă, scrisori de dragoste expediate către un militar, despre cum s-a îndrăgostit militarul ăla de ea, despre cum era varză la școală, despre copilăria din Balta Albă, o copilărie cam de căcat, despre cum a dat admiterea la facultatea de chineză și a picat, despre cum a fost secretară la doi directori și apoi fotomodel, despre cum a intrat la Teatru, despre cum locuiește într-un bloc cu bulină roșie, care măcar e aici, aproape.

Trece un boschetar pe stradă și ne cere țigări, eu n-am, Lia n-are, dar se duce repede la un magazin, cumpără, apoi îl aleargă pe boschetar (care mergea lent) și îi dă niște Marlboro - să aibă. O întreb ce program are în ziua aceea, ca să-mi fac o idee despre viața ei de om, îmi zice că iese să plimbe cățelul, mai face niște yoga și cam aia ar fi. Ne despărțim în termeni agreabili. Am stat două ore și jumătate la cafeaua asta. Sunt mulțumit. Îmi mulțumește reportofonul de harfă. Îi dau o carte de-a mea.

9

10

COVER STORY / ANDREI CRĂCIUN

Actul II

liabugnarismul Continui să merg la toate spectacolele ei și deja încep să văd adevărul: femeia asta e un fenomen în teatrul românesc. Numesc acest fenomen liabugnarismul și încep să îl analizez prin gazete.

Ne împrietenim bine de-acum, o vizitez pe ea și pe iubitul ei în apartamentul din blocul cu bulină, îmi dă tincturi de propolis când sunt răcit, facem schimb de cărți, îmi gătește niște mâncăruri ciudate, cel mai probabil ceva pe bază de mei. Încerc să nu-mi pierd obiectivitatea. Îi spun ce nu-mi place la piesele ei, și sinceritatea mea, cred, o bucură, are nevoie de ea, detestă să fie lingușită.

Ne dăm mesaje de Sărbători, mă mai ajută chiar cu unele sfaturi în problemele amoroase, care - vai mie! - deloc nu mi-au lipsit. Avea dreptate prietena aia a ei: Lia știe viață.

Urmez sfaturile Liei.

Aflu, aflu, aflu: din piesele ei se hrănesc mulți, foarte mulți actori din orașul acesta. Glumind, Lia spune că actorii ar trebui să-și facă tricouri cu chipul ei și să poarte tricourile astea peste tot. Nu e megalomană, deloc nu e. Chiar așa stau lucrurile. Se joacă Lia la Godot, se joacă la Metropolis (teatru de stat, dar de proiect), se jocă și la Naționalul mare.

Numele său e peste tot, pretutindeni sunt piesele ei în care oamenii par mai degrabă că visază realitatea.

Nu-i place să scrie, scrie repede, repede, repede, o agasează actul în sine. Face musical-uri și comedii și tragicomedii și nici nu știi cum să le mai zici. Glumind iar, Lia spune că, deși nu știe economie, are impresia că ajută destul de mult la creșterea PIB-ului în țara noastră.

Are dreptate. Știu sume, nu voi scrie sume. Există o confidențialitate și în teatru, ce credeați?

Actul III Ei 4

Lia Bugnar s-a înconjurat de unii dintre cei mai talentați actori din București. La ea joacă și Marius Manole, și Ilinca Manolache, și Maria Obretin, și Irina Antonie, și Cătălin Babliuc, și Radu Iacoban, și Ana Ularu, și Maria Buză, și Anghel Damian, și Istvan Teglas și aș putea continua câteva rânduri bune de-acum înainte.

Nucleul liabugnariștilor se află însă în acest patrulater: Lia însăși-Manole-Manolache-Obretin. Caut să îi cunosc pe toți. Îmi dau întâlnire cu Ilinca Manolache, fiica lui Dinu Manolache, regretatul actor, și a Rodicăi Negrea, actriță.

Ilinca joacă încă altături de mama ei, în Mutter Courage, la Teatrul Mic. Are o voce ca și cum s-ar fi născut pentru meseria asta, ceea ce – ca să fim sinceri – nu e deloc exclus. Vorbește spaniolă, a făcut Liceul Cervantes, glumim în spaniolă, bem bere în vecinătatea Controlului, mâncăm o rață la un restaurant chinezesc. În gașca lor, Ilinca e „Uța” sau “Bambi”. Are într-adevăr niște ochi de căprioară. E frumoasă, nu puțini cetățeni, nu neapărat actori, s-au îndrăgostit de ea ca de o Zarază.

Ilinca Manolache vorbește franc: îi e frică de moarte, nu doarme noaptea, a flirtat nevinovat, on-line, cu un mexican, în trena unui joc pe computer, îi plac filmele de cinema și nu ne înțelegem deloc, dar deloc!, în privința faptului că doamna Keira Knightley e superbă și ca femeie și ca actriță, așa cum tot susțin eu.

Pe Maria Obretin o întâlnesc într-o dimineață de toamnă.

Vine îmbrăcată în negru și ne amuzăm pe baza acestei preferințe cromatice. Decolteul ei este amețitor și pot să depun mărturie cum un chelner cu papion chiar s-a învârtit

www.sapteseri.Ro

vreo două minute ca o găină cu capul abia retezat, nu mai prididea chelnerul cu ofertele – vrem mai mult zahăr la ceai, vrem să ne ia hainele să ni le ducă la cuier, am vrea cumva să...?

Râdem pe îndelete despre originile ei călărășene, îmi spune că a învățat la Liceul Eminescu, o întreb și eu omenește ce treabă are Eminescu cu orașul Călărași, râdem, na, ca oamenii.

Urma să devină star TV, cu ocazia unui serial care se pregătea la HBO, îmi povestește job-urile ei, face pe zâna la petreceri pentru copii, dă vocea unor personaje de desene animate. Îmi povestește despre dragostea ei pentru flori și despre cum s-a trezit într-o dimineață că în parcul din fața blocului au apărut trei elefanți, da, elefanți!, venise un circ peste noapte acolo. Schimbăm chiar și câteva vorbe în latina vulgară, căci Maria Obretin a studiat și limbile clasice.

Ne despărțim târziu, la un târg de carte.

Pe Marius Manole nu reușesc niciodată să îl prind. Aleargă, aleargă, aleargă. Aleargă mai mult decât mine, schimbă teatrele și personajele și costumele, uneori de trei ori pe zi.

Am doișpe job-uri, dar Manole face doișpe job-uri în trei zile.

Apelez la soluția finală: îi cer Liei să mă primească în culise la Noi 4, cel mai jucat spectacol din teatrul independent. E de un cincinal în topul preferințelor spectatorilor. Îl joacă la Godot, dar pleacă de nebuni cu el și prin țară. Au fost și la Slatina, și la Mioveni și nu mică mi-ar fi mirarea să aflu că urmează Băicoiul sau Feteștiul. Vrea lumea să îi vadă pe ei patru. La început erau ele patru, dar Dorina Chiriac, regizoarea spectacolului, i-a lăsat locul lui Marius Manole.

Ei patru, deci: Lia, Ilinca, Maria, Marius.

ANDREI CRĂCIUN / COVER STORY

MAMA EROINĂ, ȘOARECELE TERIBIL, PISICA ȘI BAMBI Lia Bugnar are 46 de ani.

A început ca actriță, în anii '90, în spectacolele Cătălinei Buzoianu și ale lui Alexandru Tocilescu. A scris și a regizat nenumărate spectacole de teatru independent, la care se adaugă scenarii de filme.

Marius Manole are 36 de ani și este cel mai prezent actor de pe scenele de teatru românești. Joacă la Teatrul Național, dar și în nenumărate spectacole independente.

Maria Obretin are 35 de ani și o activitate susținută pe scenele independente și de stat. Pune voci la Disney și a jucat și în seriale TV. Ilinca Manolache are 29 de ani și a devenit cunoscută în spectacole ca Noi 4, O piesă deșănțată, Șapte dintr-o lovitură sau Mutter Courage.

Are în CV și o serie de filme.

www.sapteseri.Ro

11

12

COVER STORY / ANDREI CRĂCIUN

Actul IV în culise

La sfârșitul fiecărei săptămâni o femeie jemanfișistă, îmbrăcată îndeobște în niște pantaloni largi și niște bluze cu mânecile mai lungi decât mâinile ei, oricum lungi, poate fi văzută în Centrul Vechi trăgând după ea o geantă de voiaj.

Ați putea crede că este o turistă, poate o supusă a Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Nu e. E Lia Bugnar, care își duce în geanta asta garderoba necesară fiecărui spectacol. Își parcheză mașina, una de clasă mică, și apoi trage de mini-geamantanul acesta.

Noi 4 necesită o recuzită minimă: Lia urmează să poarte un trening specific aurolacilor din anii `90, un fes enorm, Maria va purta o perucă, Ilinca vine ea cu haine de acasă, o minijupă care o face să arate ca o amantă, căci rolul ei e de amantă, iar Marius vine cum vrea el, că oricum vine de obicei de la alt spectacol.

Nimeni n-a stat să contabilizeze de câte ori au jucat acest spectacol. Răspunsurile lor variază: să fi fost de o sută de ori, să fi fost de două sute de ori. Ce importanță mai are? Îl știu, l-ar putea susține și treziți din somn, cu mascații în casă, la patru dimineața.

Lia Bugnar pretinde că acesta, Noi 4, e cel mai bun text pe care l-a semnat. Nu sunt de acord cu ea, i-am scris chiar și o cronică oarecum în contra. Pot să înțeleg însă de ce gândește așa: liabugnarismul este un fenomen care are la bază prietenia. Oamenii aceștia nu sunt niște colegi oarecare, sunt prieteni, iar Noi 4 este cel mai reușit pachebot al prieteniei pe care și-o poartă. Nu valoarea sa dramaturgică lasă să izbucnească acea chimie pe care spectatorii o simt, care îi tulbură și care îi face să vină, iar și iar, la spectacol.

Urc în culisele Godot-ului, spre cabina actorilor. Trec pe lângă o coasă, un pistol de jucărie, un perfuzor, toate necesare altor și altor spectacole. Stau în culise și îmi e dat să aflu: fesul de aurolacă al Liei a fost cândva fesul de noapte al fostului iubit al Mariei Obretin!

Lia Bugnar are, trebuie să aflați, și obiceiuri de Ioan Botezătorul: fiecare om din anturajul ei primește un nume de animal. Obretin e Pisica, Manolache, cum ați aflat deja, e Căprioara aia cu ochii mari, Manole e Șoarecele lihnit sau Șoricătură sau, mai tandru, Șoarece. Până și iubitului său, un tânăr, strălucitor actor, Lia îi spune Husky.

Curg întâmplările: cea cu pantofii pe care Șoarecele și i-a cumpărat dintr-un butic din Miovei, dar pe care i-a uitat în portbagajul mașinii Liei și nu a apucat să îi poarte niciodată, ceea ce atestă o dată în plus că Marius e un fashion victim. Cea de la Slatina, o știți pe cea de la Slatina? Într-o atmosferă absolut dezolantă, cum e pe acolo, Maria a fost singura care a putut să vadă, în clar, frumusețea absolută: un copac. "Un copăcel, povestește Lia, un vai-mama-lui – de copac." "Ce frumoooos!” a exclamat atunci, surescitată, Pisica. Entuziasmul ei este copleșitor.

Dar iat-o că ajunge, Pisica e obosită, a avut o noapte precedentă cu film de cinema. Anunță că va trebui, în reprezentația asta, să se bazeze pe talent, că nu i-a ieșit cu

frumusețea. Se alintă. Apoi se panichează. Zice că să moară Păcănel! O întreb cine e Păcănel. Îmi răspunde laconic: „Cel care trebuie să moară.” Se machiază.

Apare și - superbă! - Ilinca, vine de la un alt spectacol, de la Teatrul Mic, unde e angajată. Tocmai a jucat rolul unei surdomute, așa că are chef de vorbă. Mă trimite pe scări, ca să se schimbe în hainele de amantă. Mă conformez. Au și ziariștii beneficiile lor, dar nici chiar așa!

Ultimul – Marius Manole. E prima oară când ne vedem față către față. Îi plac pantofii mei. Chiar e fashion victim! Sunt dispus să îi vând. Am ceva din Kramer din Seinfeld – nu miam pus problema cum o să mă întorc acasă în picioarele goale. Din fericire, nu ne potrivim la număr. El poartă 3940, eu 41. Fetele intră pe rând în scenă, rămân cu Marius în cabină. Vorbim. E obosit, e foarte obosit, dar nu fizic, spune, nu, ci așa, pe dinăuntru. Dacă aș ști eu cât a muncit el în viața asta... Știu. Îmi povestește cum își petrece nopțile: mănâncă bomboane și se uită la Eurosport, la tenis, îi plac bomboanele și tenisul, îmi spune că îi place și succesul, fiindcă nu mai trebuie să dea explicații despre cine e atunci când intră într-o cameră.

El e timid, nu-i place să le dea explicații oamenilor. Mai conferențiază la corporatiști, și-a cumpărat și un ceas frumos, ca să conferențieze în condiții optime. Apoi își îndreaptă privirea spre sticluța cu parfumul cu care își dă Pisica. Îmi dezvăluie că e același parfum la fiecare spectacol.

Unul foarte dulce.

Marius are o chestie cu parfumurile, mirosurile lor sunt un fel de madlene proustiene, îl bagă în starea de când s-a întâlnit prima dată cu aroma aceea.

Din când în când, mai iese Lia din scenă, urcă la noi, apoi se întoarce vijelios, după ce dă două-trei harfe și ne povestește ce spectatori mai sunt prin sală, pe unii îi știe după numele mic. Când pleacă, zice, de obicei, așa: “Hai, vă pup, mă duc să-mi reabilitez personajul!”

Jos, spectatorii râd în hohote, Marius se pregătește să coboare și el, nu are emoții, n-a mai avut de mult timp emoții la spectacole. După două trepte se întoarce și-mi aruncă mie cardul său bancar: “Ține-l, pune-l bine. Sunt superstițios, nu intru cu cardul în buzunar!” În scenă, Manole face el ce face și totul se sfârșește cu lumea aplaudând în picioare. Știu deja, a mai tot spus, că nu îi place să iasă la aplauze, căci nu mai știe cine e – omul, actorul, personajul? – și se simte gol. Ies toți patru la aplauze.

Apoi, actorii își primesc remunerația. E deja trecut de miezul nopții, plecăm fiecare pe la casele noastre. În teatrulcafenea spectatorii își beau ultimele pahare și încearcă, poate, să înțeleagă ce tocmai au văzut. Apoi se face și mai noapte și Bucureștiul își trăiește toate păcatele libertății.

Ajung acasă și mă gândesc la ei patru – la ce au făcut cu independența asta a lor. A trecut de ora unu cu patru minute. Îi înjur la mine-n cap, cu toată dragostea: ce oameni!, ce actori!

Noi 4 poate fi văzut vineri, 3 aprilie, la Cafe Godot, de la ora 22.00 www.sapteseri.Ro

ANDREI CRĂCIUN / COVER STORY

TEATRUL INDEPENDENT ÎN GENERAL Teatrul independent din București e strcturat, în mare măsură, pe grupuri. Lia și compania, deși nu a cunoscut niciodată această denumire, este și cel mai numeros, și cel mai de succes astfel de grup.

Mai fac teatru independent și Florin Piersic Jr., pionier al genului și de-acum un clasic, și “Improvisneyland”, și actorii din jurul tânărului regizor Matei Lucaci-Grunberg. În lipsa unor angajamente cu teatre de stat, tendința generală e ca actorii (mai ales cei tineri) să se grupeze în baza prieteniei dintre ei și să joace acolo unde prind contracte.

Cariere frumoase fac și cei strânși de regizorul Victor Ioan Frunză (joacă îndeosebi la Metropolis), precum și gașca de la Centrul Cultural pentru UNESCO “Nicolae Bălcescu” care pune în scenă splendida nebunie numită O odisee pământeană.

www.sapteseri.Ro

13

14

www.sapteseri.Ro

ALEXANDRU MATEI / ON TV

Jeremy CLARKSON versus society Foto: Guliver/Getty Images

televiziune

B

BC-ul ar trebui să nu-l mai caute pe noul Clarkson și să plece în căutarea nouluiTop Gear", scrie Michael Hoggan de la The Telegraph. Avem un format, avem un erou şi avem o instituţie. Instituţia şi-a pedepsit eroul care şi-o luase în cap. Ce trebuie să înlocuiască? Eroul sau structura, formatul?

Să vedem întâi cine e eroul. Mutra. Prezentatorul de știri TV unic a apărut în Europa ca un nou sacrilegiu modern.

Europenii nu îl acceptau inițial. Totuşi, ne spune Jérôme Bourdon, succesul ştirilor cu un crainic, din America, duce la americanizarea telejurnalului francez, în anii 70, după logica prezentator = protagonist. Adică o mutră care stă faţă-n faţă cu Formatul.

Alexandru Matei Este profesor universitar, preocupat de media, în special televiziune. Este autorul unei cărți despre TVR, O tribună captivantă

Formatul: Top Gear însăşi face parte din istoria televiziunii: o emisiune despre maşini care apare la BBC Midlands în 1977, se difuzează odată pe lună, după care urcă pe BBC 2 şi o ţine langa pînă-n 2001, când e întreruptă. Prima serie Top Gear e la început sobră, dar are audienţă. Clarkson apare în formula emisiunii în 1988, venit de la Performance Car Magazine. Inițial, e doar un băiat de mingi. Emisiunea generează deja controverse (încurajarea şofatului iresponsabil, de pildă), dar ajunge la 5 milioane de telespectatori pe BBC 2. După încă 10 ani, plecarea mai multor prezentatori scade audienţele la jumătate. Atunci se termină prima serie. În 2002, emisiunea e “revamped”, cu Clarkson şi Richard Hammond și alt format. Audienţele cresc iar. Atracţia esenţială, alături de Clarkson, sunt drive testele. Top Gear nu e doar o emisiune despre maşini, nu e doar un one man-two men-three men show, ci şi un reality show extrem. Nu pentru că se îngurgitează goange, ci pentru că se stropeşte cu adrenalină.

Înapoi la prezentator. Clarkson. Face un fel de pamflete de televiziune. E nebunul Regelui, striveşte mărci renumite de automobil. Vorbele lui de duh put a venin.

Dar Regele e azi o instituţie. BBC. Clarkson creează impresia că spune tot ce-i trece prin cap, indiferent de consecinţe.

Cazierul eroului Top Gear nu era imaculat nici înainte de 10 martie anul acesta, cînd îl înjură şi-l pocneşte pe producătorul Oisin Tymon. I s-au reproșat replici rasiste, toată echipa Top Gear a fost gonită, la propriu, din Argentina fiindcă umbla cu o placă de înmatriculare provocatoare, care amintea de conflictul britanoargentinian pentru Insulele Falkland.

Cifrele - 6 milioane de telespectatori pe BBC 2, 350 de milioane în 214 ţări, plus 50 de milioane de lire de venituri pe an pentru post, arată că acest gen de abordare avea succes. Acolo unde criticii vedeau discriminare și depășirea nepermisă a limitelor, fanii vedeau o critică a excesului de corectitudine politică al vremurilor noastre și libertate de expresie.

Până la concedierea din 25 martie, Clarkson a fost suspendat. O petiție cu un milion de semnături a fost adusă cu un tanc la BBC, dar BBC a sancționat agresiunea fizică a lui Clarkson, în ciuda pierderilor substanțiale de audiență, bani și reputație.

Bine, să nu mă tot dau pe după cireş. Vreţi să spun ce cred? Cred că vine o vreme în care trebuie să suportăm să trăim fără ce ne face viaţa comodă. Fără ziarul de dimineaţă şi fără - horror vacui - pupicul de seară dacă preţul lor creşte peste nişte praguri. Aşa ar fi viaţa fără Top Gear - în fine, fiecare cu Top Gear-ul lui. Unii au scris ca să scape de dependenţă În căutarea timpului pierdut şi au murit la datorie. www.sapteseri.Ro

15

16

FILM/ ANDREI CRĂCIUN

Marussia

FILM

A

cest film al Evei Pervolovici merită cuvintele pe care i le-a așezat, în loc de introducere, de la Paris, Matei Vișniec.

Este – exact așa cum spune scriitorul – un film tandru și emoționant realizat de o regizoare foarte talentată.

Povestea este așa: avem o mamă, o rusoaică, în vârstă de treizeci și cinci de ani, și fiica ei de șase ani. Numele mamei este Lucia, numele fiicei este Marussia (un joc de cuvinte care trimite la “Rusia mea”).

Cele două sunt la Paris, nu au adăpost sub cerul liber, dar refuză, categoric, orice întoarcere în Rusia.

Lucia, de altfel, refuză şi munca oarecare, fiindcă are planuri mai mari, se pretinde, se închipuie jurnalistă de modă.

Andrei Crăciun Este scriitor și jurnalist cultural. Îl preocupă cărțile, teatrul, călătoriile și filmele

Ele călătoresc, călătoresc, călătoresc, dorm în fiecare noapte în altă parte, Lucia schimbă bărbați în căutarea celui care le va salva, Marussia visează și tot obosește. E – evident – un basm postmodern, femeia mare și femeia mică aflându-se în aşteptarea permanentă a ceva minunat care li se va întâmpla.

O repetă, o speră. Deznădejdea, acest cuvânt slav, rusesc, nu-și găsește rostul în filmul Evei Pervolovici. E o peliculă care are ceva din candoarea Hoților de biciclete şi a altor filme italiene vechi, fără să aibă însă şi forţa lor cinematografică.

Sunt câteva imagini care se uită greu – Marussia dându-se prin Turnul Eiffel, Marussia dorindu-şi un iepuraş negru, viu, Marussia renunţând la ursul

www.sapteseri.Ro

ei de pluş pentru că e prea mare, Lucia, îmbrăcată întotdeauna ca o femeie uşoară, în avangarda genţii sale de voaiaj – dar acesta nu este un film “mare”. Şi nici nu trebuie să fie, cinematograful îşi scrie istoria şi prin aceste filme nici mici, nici mari, care plictisesc sau tulbură, în funcţie de o anumite sensibilitate a cordului.

800.000 de euro a fost bugetul acestui film. Veţi întreba, poate, la sfârşit pe ce s-au dus banii aceştia. Nu ştiu răspunsul, nu mă priveşte. Ce ştiu însă e că povestea e bazată pe o istorie cât se poate de adevărată şi că Marussia e chiar fata din adevăr, ceea ce îi conferă filmului o greutate greu de contestat. Filmul a făcut carieră în festivaluri, chiar şi fără să câştige un premiu cu adevărat prestigios. Nici despre premii nu e vorba aici.

Marussia beneficiază şi de o mare actriţă, Dinara Drukarova, în rolul Luciei. E o femeie de o sexualitate copleşitoare, care trece, din plin, marele ecran, ceea ce face acest basm postmodern cu atât mai complicat. Căci sunt scene în care nu se vede că mama Marussiei îşi dă trupul bărbaţilor, deşi e limpede că asta se întâmplă. Din timp în timp, copila este exilată – pe un balcon, pe un hol de hotel bun – iar acolo se joacă şi trăieşte în imaginaţie şi nu de puţine ori ne apare mai înţeleaptă, mai matură decât mama ei.

Marussia nu se vede cu stomacul, nu este un film ca o lovitură, se poate vedea însă cu inima, ceea ce, veţi fi, poate, de acord, dragi cititori şi dragi cititoare, este cu totul, dar cu totul altceva.

ANDREI CRĂCIUN / FILME NOI

FILME NOI

Norii din Sils Maria

(clouds of sils maria) cinema Actriţa Maria Enders este invitată să joace într-o repunere în scenă a piesei care a făcut-o celebră cu două decenii în urmă.

Atunci a interpretat-o pe Sigrid, tânăra care îşi face şefa, pe Helena, să se sinucidă. De data aceasta Sigrid va fi o starletă de la Hollywood, iar Maria se trezeşte curând de cealaltă parte a oglinzii, în rolul femeii mai vârstnice, faţă în faţă cu o tânără de o carismă ambiguă.

Dramă 121 minute 3 aprilie. 20.15 Elvira Popescu

Ţeapă în stil american

(American Hustle) la tv American Hustle, un film plasat în lumea interlopă din New Jersey, este povestea lui Irving Rosenfeld, un mafiot genial, care, împreună cu la fel de vicleana și seducătoarea sa parteneră, Sydney Prosser, vor fi obligați să lucreze pentru un agent FBI. Richie DiMaso, căci despre el este vorba, este un agent FBI neînduplecat, care nu acceptă niciodată ”nu” drept răspuns.

Acțiune, Crimă, Thriller 137 minute 3 aprilie în multiplexuri

Dramă, Crimă 132 minute 4 aprilie, 22.00 HBO România

(Fast and furious 7) premieră cinema

Furia: Eroi anonimi

(Fury) dvd Povestea ne poartă în aprilie 1945, la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar în centrul atenţiei este Wardaddy (Brad Pitt), un sergent american cu mare experienţă în luptă. Împreună cu echipajul său de cinci oameni, Wardaddy conduce un tank Sherman supranumit “Fury” şi pătrunde în spatele liniilor inamice pentru o misiune cvasi-sinucigaşă care ar trebui să dea ultima lovitură naziștilor.

Dramă 134 minute

Şefi de coşmar 2

(Horrible bosses 2) dvd După ce Şefi de coşmar a devenit un hit al lui 2011, sequelul porneşte de la o premisă cât se poate de logică: sastisiţi să mai asculte de şefi, Kurt (Jason Sudeikis), Dale (Charlie Day) şi Nick (Jason Bateman) decid să-şi fondeze propria afacere. Doar că un investitor (Christopher Waltz) le dă lumea peste cap anulândule orice şansă de succes. Ca să rezolve problema, eroii pun la cale un plan fantezist

Furios și iute 7

Fast and Furious 7 este continuarea seriei de succes în care Vin Diesel şi Paul Walker s-au consacrat în rolurile lui Dominic Toretto şi Brian O'Conner. Cu cazierul curăţat şi liniştiţi alături de vechii lor prieteni, cei doi încearcă să îşi facă o nouă viaţă, dar totul se năruie în momentul în care Ian Shaw intervine, iar ei sunt nevoiţi să calce din nou în afara legii. Producţia filmului a fost amânată aproape un an din cauza decesului lui Paul Walker.

Renumitul actor a murit în ultima zi a lunii noiembrie, anul 2013, culmea!, chiar într-un groaznic accident rutier: despre așa ceva vine vorba și în film.

Animaţie 76 minute 3 aprilie în multiplexuri

clopoțica și Legenda Bestiei de Nicăieri

(Tinkerbell and The Legend of The NeverBeast) premieră cinema Noua animaţie din seria Tinkerbell ne-o arată pe Clopoţica într-o aventură ieşită din comun: când una dintre suratele ei, încrezătoare că înfăţişarea nu spune nimic despre inima unei fiinţe, se împrieteneşte cu o misterioasă creatură gigantică, Clopoţica nu ştie dacă să se teamă sau nu pentru siguranţa zânelor.

Dar când un grup de zâne ia iniţiativa de a captura "monstrul" înainte ca acesta să facă prăpăd în jur, Clopoţica va trebui să decidă dacă prejudecăţile sunt mai importante decât o inimă deschisă. Filmul este regizar de Steve Loter, maestru al genului, şi beneficiază de supervocile lui Lucy Liu şi Mat Whitman.

Comedie 108 minute

www.sapteseri.Ro

17

18

www.sapteseri.Ro

Să păstrăm proporțiile

Vlad Tăușance /FOOD

Foto: Guliver/Getty Images

FOOD

P

robabil că o să-mi pierd permisul de gurmand după publicarea acestui articol.

Probabil că puriștii gusturilor mă vor repudia pe vecie și o să fiu forțat la exil într-un fastfood. Cu toate riscurile trebuie să mărturisesc: am fost la Berăria H și mi-a plăcut.

Vlad Tăușance este freelancer în comunicare, jurnalism și training. La Șapte Seri e paharnicul

Să ne înțelegem de la început, locanta de lângă Muzeul Satului este un vis împlinit pentru băieți mari: o berărie cât un stadion, în care pot să dea din halbe, la o adică, după meci, toate peluzele. N-ai cum, bărbat fiind, să nu te bucuri la povestea asta.

Pe bune, locul este atât de mare și de înalt încât are propria lui faună, mai precis un set de porumbei care ți se plimbă printre mese.

și degustătorul oficial al publicului

Dacă vrei să te bucuri din plin de grandomania locului, vizitează-l pe timp de zi, când vei avea parte de atenția și favorurile unei armate de chelneri. Pe care chelneri, contrar zvonurilor de pe Facebook, i-am găsit amabili și prietenoși, cu unghile tăiate și bricheta la ei, dar și cu meniul învățat pe de rost. Nu că ar fi mare filosofie, lista de preparate încape pe un A3 și este bine că este așa.

Ce mănânci la berărie? Teoretic și practic, trebuie să începi cu cârnați. De oaie, dacă ești patriot, sau Wiesswurst, dacă îți face cu ochiul Bavaria. Dacă

ești ieșit în cantonament cu echipa, nu rata prilejul unei băiețeli culnare, adică comandă platoul uriaș de cârnați în valoare de 1 kil de carne și 95 de lei.

Din aceeași categorie de aroganțe este și Platoul H, cu ciolan, coaste, pulpe de rață și jumătate de pui.

Mi-a mai trecut prin față și o porție de miel tocat tras pe grătar, iar vecinii mei de masă s-au declarat satisfăcuți de rețeta de gulaș a locului. Mâncarea este la o distanță confortabilă de rafinamente culinare, dar, având în vedere scopul și specificul locului, este bine că este așa. De fapt, sunt chiar bucuros că meniul nu conține nici derapaje fusion, nici italienismele de care nu prea scapi niciunde.

La fiecare vizită, am plecat cu bună-știință înainte de concertele și show-urile de seară, genul de balamuc care-mi îngreunează digestia și-mi complică viața socială. Oricum, după ora șase, locul începe să devină aglomerat, iar viteaza serviciului la mese scade. Una peste alta, Berăria H mi se pare un proiect cinstit cu prețuri cinstite, cu un public clar și niște direcții de dezvoltare la fel de clare.

Are lipsuri? Cu singuranță! I-ar prinde bine, printre altele, o listă mai amplă de beri, o sonorizare mai bine calibrată și niște barmani mai entuziaști. Ce pot spune cu mâna pe inimă este că evoluează de la o vizită la alta. Este un simptom pe cât de rar, pe atât de îmbucurător. www.sapteseri.Ro

19

20

RECOMANDĂRI

DE GUSTAT

bistro la taifas

Str. Gheorghe Manu 021.212.77.88 bistrotaifas.ro

Springtime

www.springtime.ro

Platoul mare cât pofta ta de mâncare!

Vino în pauza de masă la Springtime și comandă platoul favorit! Avem patru MAXI cu frigărui de pui / șaorma de pui / șnițel de pui sau piept de pui, patru salate diferite, două dintre ele și cu cei mai gustoși cartofi prăjiți!

Platourile MAXI se găsesc în restaurantele Springtime din Mall Vitan, Auchan Militari, Cora Lujerului, Plaza, Liberty, Auchan Titan, Alba Iulia, Ștefan Cel Mare, Victoria și Universitate.

Platouri uriașe pentru gurmandul din tine!

Four Seasons

Calea Dorobanților 177 0722.216.666 / 021.233.94.31 four-seasons.ro Cei de la Four Seasons au adus pe meleagurile mioritice gusturile autentic libaneze, de la aperitive reci și calde până la carne delicioasă de miel, vită sau pui, toate condimentate exotic și completate de sosuri unice.

Alegeți un homos Beiruty sau delicioasa muhammara înainte de o kafta gustoasă sau niște frigărui de miel. Încercați alături și un vin libanez.

www.sapteseri.Ro

capricciosa

Bulevardul Ion Ionescu de la Brad Nr. 2, 0722.224.799 restaurantcapricciosa.ro Bucătăria italiană se bazează pe produse naturale. Mâncarea pe care o oferim este una ușoară și bineînțeles, pregătită cu mult gust.

Savoarea mâncării italienești este dată în mod special de paste, produsul emblematic al culturii italiene, seducând prin combinația delicată de arome, dar și de pizza pe vatră. Pe lângă paste și pizza, restaurantul nostru este renumit pentru meniul variat pe bază de paste făcute în casă, dar și pentru meniul principal bazat pe carne de vițel, pui, porc și pește, precum și pentru desert. Meniul restaurantului Capricciosa este foarte bogat.

Există unul principal, care se schimbă de două ori pe an, unul săptămânal, dar și unul pentru fiecare zi, de 10-12 preparate. În fiecare seară de joi și în weekend, la Capricciosa se prepară și servește un meniu din pește și fructe de mare proaspete. Periodic, personalul restaurantului este instruit de un bucătar italian cu privire la ultimele noutăți în domeniu, astfel că în decursul celor 12 ani de experiență meniul a devenit foarte variat.

Restaurantul Bistro La Taifas este situat pe strada Gheorghe Manu (fostă Lemnea), la numărul 16, aproape de intersecţia cu Calea Victoriei, în curtea Palatului Cantacuzino. Bucătăria cu specific românesc, dar şi cu reţete culinare din bucătăria europeană, asigură oaspeţilor bistroului tihna şi buna dispoziţie a unei mese în familie.

Meniul, fără a fi extravagant, redă într-un registru de arome uneori discrete, alteori zglobii, deplina fuziune dintre bucătăriile Orientului şi ale Occidentului.

Arcade Cafe

Smârdan 30 021.314.50.66 / 0722.777.674 www.arcadecafe.ro Dacă vrei să te bucuri de o cină romantică sau de un eveniment alături de colegii de birou, Arcade Cafe este locul potrivit. Una dintre surprize este terasa interioară, plină de plante și de elemente decorative vintage, unde poți savura preparate delicioase cu influențe românești, italiene sau franțuzești. Dacă ai chef de distracție, la subsol găsești un lounge cu canapele confortabile, seri de muzică live, petreceri cu DJ sau karaoke.

rețetă /FOOD

Sarmale cu mărar

INGREDIENTE pentru o oală micuță

Foto: Marius Tudosiei

Orez - 250 g Carne tocată – 800 g (500 porc, 300 vita) Afumătură – 100-150 Mărar – 4 legături Un gogoșar murat în oțet Ceapă – 400 g (albă, roșie sau combinată) Ulei – 200 Varză murată – câte foi îți trebuie Foi de dafin, cimbru, sare, piper, pătrunjel verde

Nu există un sezon potrivit pentru sarmale. Toate zilele sunt bune și potrivite. E drept că, de Crăciun și de Paște, lucrurile par să scape de sub control, însă și-n mijlocul verii ele au succes!

Marius Tudosiei gătește zilnic în propriul lui bistro. Pentru doar o felie de tort sau o conversație despre mâncare, caută-l la Băcănia Veche – The Charity Shop, pe

M

ulți oameni nu se-apucă de făcut sarmale crezând că e greu. Drept e că fiecare dintre noi a avut întâlniri cu niște mici capodopere, iar asta ne face de fiecare dată să fim ușor timorați. Rezultatul e că nu ne apucăm de ele pentru că "sigur n-o să ne iasă la fel de bune”. În realitate, lucrurile stau pe dos.

Cele mai bune sarmale sunt cele de la “NBC”.

Așa prescurtez eu “Nunți-Botezuri-Cununii”.

Pe vremuri ar mai fi fost un “C” în coadă, de la “Cumetrii”, însă bag sama că obiceiul ăsta a murit odată cu corespondența prin plic la poștă. La NBC gătește de regulă cea mai pricepută babă a satului. La cazan. Pe vremuri, la țară, sarmalele erau inevitabil puse în oale de lut, care se căpăceau (adică erau sigilate la gură) cu un aluat din tărâțe, faină de grâu și de porumb și uitate în cuptorul încins peste noapte. Fiecare are sarmalele lui foarte bune - moldoveanul le vrea acrituri, ardeleanul dulci. Ale mele-s cu mărar, care se pune din abundență, la final.

Așadar: încălzești ceapa în ulei, fără însă să o prăjești, cu dafin și piper. În ceapa răcorită un pic (nu fierbinte) pui verdețurile – acolo își scot aromele mai bine în evidență. Mai ales mărarul. Unii pun orezul în ceapa călită și îi dau o undă de căldură. Alții numai cât îl umflă un strop înainte să le pună în umplutură. Pus în ceapă, el are parcă un gust mai bun. Amesteci toate ingredientele și le lași împreună măcar o oră sa stea, înainte să le învelești. Gustă varza înainte să vezi dacă nu-i prea sărată sau prea acră – pe ambele le repari în apă rece.

Să iei varză fermă, nu fleoșcăită, ca să nu ți se destrame sarmalele în oală.Taie cotoarele mari, potrivește foile și pornește învelirea. La fundul oalei, de oricare ar fi ea, pune varză tocată (poate tocmai cotoarele), să nu se prindă.

Mai pune și printre sarmale, alături de niște afumătură și niște crenguțe de cimbru uscat.

Mai pune varză pe deasupra, acoperă cu apă/ supă/borș acru/ lichid și pregătește cuptorul la foc mic. O să dureze trei, patru ore, dar merită așteptarea. Fierbe totul măcar 3-4 ore sau până când varza va fi bine fiartă.

strada Fabrica de Glucoză, 9B.

Accesorii

Lista e lungă și nu prea: luați-o cu titlu orientativ. Și nu întrebați pe-acasă pe la mame pentru că s-ar putea să o privească strict ca pe un test. Așadar: smântână, iaurt, ardei iute murat, verdețuri tocate de pus pe deasupra.

Boierește

De-un 1 Decembrie am făcut în direct (o juma’ de zi) o rețetă de prin cuhnia de la curte: sarmale în dovleac.

Pe care l-am scobit, l-am curățat, i-am păstrat capacul…

Sarmalele au fost excelente.

(de) Unde

Nu-i rușine să întrebi câți ani au doamnele din bucătăria unui restaurant.

Cele mai tinere nu-s așa talentate, cele mai bătrâne sunt experte.

www.sapteseri.Ro

21

22

www.sapteseri.Ro

VLAD ANDRIESCU / TECH

Foto: Guliver/Getty Images

Chiriași pe internetul albastru

TECH

L

a finalul lui 2009 am plecat la munte la un fel de workshop cu 40 de oameni. Acolo, pentru prima dată, am auzit cuvântul Facebook într-o conversație serioasă. Câteva zile mai târziu, treceam de la hi5 la rețeaua albastră. În decembrie 2009 relatam despre confruntarea TV între Geoană și Băsescu. Am ales să preiau statusuri de Facebook la persoana a treia și am avut succes.

Au trecut peste cinci ani de la acel moment, iar rețeaua aceea albastră și-a băgat mâna în viața mea, în fotografii, videoclipuri, localizare, pasiuni și interese. Îmi servește ceea ce mă satisface, are grijă să nu mă confrunt cu opiniile care nu mă încântă și cu oamenii pe care nu-i apreciez.

Vlad Andriescu Scrie despre tehnologie de trei ani și încearcă să se pună în pielea consumatorului obișnuit

În 2015, Facebook are în față două mari provocări: să transforme serviciul de mesagerie Messenger într-o platformă de sine stătătoare și să dezvolte servicii financiare cu ajutorul ei. Dacă nu sunteți la curent, Zuckerberg a anunțat că vom putea face transfer de bani prin aplicația de chat, iar în interiorul ei vom putea instala aplicații separate.

Hotelurile ne vor trimite chitanțe printr-un mesaj privat și la aeroport s-ar putea să arătăm biletul cu un simplu clic. Pas cu pas, Facebook a devenit mai mult decât ne imaginam. E din ce în ce mai puțin despre noi, dar oamenii rămân personajele principale. În 2015, Facebook a reușit să treacă, în SUA, peste Twitter ca influență în timpul evenimentelor, cu ajutorul hashtag-ului. Artiștii cei mai mari urcă

videoclipuri mai întâi pe Facebook, apoi pe YouTube, iar brandurile investesc milioane în prezența în rețea, pentru a fi relevante.

Ce mai este Facebook azi? Insistăm să-i zicem rețea socială, dar este o lume. E internetul albastru, care s-a cristalizat în interiorul lumii pe care credeam că o controlăm. Astăzi suntem actori în acest joc, în care acceptăm că vedem 30-40 de oameni zilnic, deși între prietenii noștri avem sute. Suntem cei care își citesc știrile pe Facebook, iar în viitor, siteurile publicațiilor vor deveni irelevante, conținutul urmând a fi acolo, pe Facebook.

Istoria s-a scris mereu așa. Oamenii s-au așezat liberi pe un teren, iar apoi statul a început să le adauge impozite, să le ia terenul, să le controleze viața, creându-le impresia că toate sunt spre binele lor. Astfel, astăzi nu mai deținem aproape nimic. Pozele noastre nu sunt personale, ci sunt deținute de Facebook, așa cum mesajele noastre sunt doar argumentul unor comisioane pentru transferuri de bani. Iar presa, în decădere de ani buni, va descoperi că dependența de Facebook va duce la închirierea unei parcele din internetul albastru. Care nu va fi niciodată a lor.

Am luat credit de la Zuckerberg, iar în cinci ani ne-a confiscat tot, dar ne-a lăsat să trăim.

Internetul se va scrie aici. În apartamentul nostru albastru, care ne livrează drogurile confortabile ale existenței. www.sapteseri.Ro www

23

24

TECH / RECOMANDĂRI

TECH

Sunt cel mai

subțire din orașul acesta

Dell XPS 13 Subțirimea nu înseamnă doar o alegere de design, ci o completare a unor specificații de top și a unui ecran performant. După ani în care a părut că a stat în umbră, fără curaj, Dell a produs anul acesta poate cel mai frumos și interesant laptop de pe piață. Dell XPS 13 are un ecran de dimensiuni standard, dar pentru că acesta este alungit până în laturi, cu o ramă aproape invizibilă, toată construcția pare că este mult mai mică și mai compactă. Dell XPS 13 e un computer cu Windows 8, cu o tastatură de dimensiuni normale și un ecran care poate fi ori 4K ori Full HD. Ultima variantă e disponibilă și cu posibilitatea utilizării unui ecran touchscreen. Laptopul poate fi configurat în diverse forme, dar va avea 256 de GB de stocare și 8 GB de memorie operativă. Subțirimea lasă loc și de mici compromisuri.

Laptopul are doar două porturi USB, dar ne place că americanii oferă în cutie adaptoare pentru a conecta device-ul la un televizor sau la internetul fix. Costă 800 - 1.000 de dolari pe amazon.com.

800-1.000 $ / amazon.com

Pe când ghiozdanele devin pline de telefoane, machiaje, tablete și umbrele, laptopurile se înghesuie și ele. Devin mai subțiri și încearcă să țină pasul cu performanța tabletelor.

Lenovo ThinkPad X1 Carbon Carbon e ca o Volga neagră din care coboară un secretar de partid de la Moscova, într-o după amiază cu soare iarna. Sobru, fără chef de glume, glacial. Dacă rușii ar face un laptop, așa ar arăta acum. Ecranul e tactil în 10 puncte, tastatura e una dintre cele mai bune de pe piață, iar în centrul ei veți găsi trackpad-ul roșu specific IBM. E cel mai ușor ultrabook de 14 inci de pe planetă și poate fi controlat și cu vocea.

1.000$ / amazon.com

www.sapteseri.Ro

RECOMANDĂRI / TECH

Lenovo Yoga 3 Pro MacBook Air 13

Acer Aspire R7

Air nu este un laptop, este o declarație de dragoste. Am cumpărat un MacBook Air acum doi ani și de atunci am hotărât că nu mă voi mai întoarce la Windows.

La 1.000 de dolari, a ajuns la un preț rezonabil și funcționează ca nimic altceva de pe piața Windows.

Pentru cafenea, muncă și excursii, MacBook Air nu e o alegere de snob, e una inteligentă. Dar să nu uităm că ecranul nu are nici măcar rezoluție Full HD.

Laptopurile arată, în principiu, aproape la fel. Primești un ecran, o tastatură și sub ea un touchpad, care ține loc de mouse. Ei bine, Acer Aspire R7 e rezultatul muncii unor designeri care au considerat că totul e greșit. Că laptoul trebuie să aibă touchpad-ul în spate, iar ecranul trebuie să stea pe o balama de fier care să poată fi rotită. Designul are și dezavantaje, pentru că vă sprijiniți mâna de birou, nu pe laptop.

5.500 lei / istyle.ro, noumax.ro

4.800 lei / www.emag.ro

Ce frumusețe a putut să creeze Lenovo, cu Yoga 3 Pro... te uiți la balamaua laptopului ăstuia și ești uimit.

De ce la balama?

Fiindcă se dă peste cap și se face tabletă. Procesorul e Intel Core M, iar prețul e cam mare.

Momentan, laptopul ăsta nu merită cumpărat, dar dacă veți aștepta reducerile veți avea o mașinărie tare frumoasă și subțire.

Nu-l duce mult mintea, dar măcar e frumos.

6.000 lei / www.pcgarage.ro

Acer Aspire S7 HP Elitebook Folio 1020 Maguay MyWay U1403i La un laptop subțire se potrivește o cravată neagră, cu nod subțire, o ședință la o multinațională și apoi și niște scene din Fifty Shades of Grey. E cel mai subțire laptop din lume destinat zonei business și are numeroase soluții de securitate a datelor. Are nouă ore de autonomie, și puțin peste 15 milimetri grosime. În comparație cu altele, pare gros, dar nici restul nu sunt pentru zona business.

Atenție însă, are un procesor Intel Core M nu prea perfomant.

1.200 $ / www.amazon.com

Firma aceasta cu nume ciudat este din România. MyWay U1403i pare un pic învechit, dar are specificații bune și un preț imbatabil. Procesorul i5 e fix ceea ce vă trebuie, în ideea că i3-urile se simt leneșe la aplicații obișnuite.

MyWay a găsit compromisul acela rezonabil cu buzunarul. Ecranul de 14 inci e buba lui, asemănătoare cu cea de la MacBook Air: doar rezoluție HD, care se purta prin 2012.

4.200 lei / www.evomag.ro

Sticlă pe spatele carcasei unui laptop.

E de găsit la Aspire S7, care vrea să fie cel mai luxos ultrabook din lume.

La o grosime de 12,9 milimetri, e ca un geam pe care-l porți în geantă. Ne place iluminarea tastaturii, într-o culoare bleu, pe fondul alb.

De asemenea, memoria laptopului este de două ori mai rapidă decât la alte le. Are și minusuri – autonomia și un Windows 8 umflat cu programe Acer.

7.000 lei / www.elanko.ro

25

26

www.sapteseri.Ro

Simina ZIDARU / RECOMANDAREA SĂPTĂMÂNII

RECOMANDĂRI

Oameni care ne plac nouă recomandă lucruri care le plac lor

o activitate

Stat la plajă

și cafelit în orașe străine

un gadget

Simina Zidaru

Creative, Golin

iPhone o carte

un film

un loc din București indoor

Sexus (și Plexus și Nexus)

Y tu mamá también

Simbio și Meze.

de Henry Miller

regia: Alfonso Cuarón Că tot vine vara.

un loc din București outdoor

Vila 23 sau în spatele blocului.

Am o băncuță care-mi place mult. ceva de băut

Vin alb demisec

sau suc din ăla de sfeclă și mere de la Mega. sfat în viață

ceva de mâncare

Black implies white

Jumări de la Bacău, paste cu roșii uscate de la Shift, creveți cu unt de la Zavat, roșii de la țară cu telemea www.sapteseri.Ro

27

28

CARTE / ANDREI CRĂCIUN

CARTE

Cum să nu-ți pierzi mințile

Philippa Perry În lumea plină de cărți care-ți spun ce să mănânci, cum să faci sex, cum să-ți crești copiii, încă un volum, care te învață să nu înnebunești, nu pare neapărat o idee bună. Autoarea lui Cum să nu-ți pierzi mințile (Vellant) e însă om serios, de meserie psihoterapeut și colaborator al unor publicații celebre ca The Guardian. Dacă crezi că ai probleme cu capul, citește. Dacă nu crezi, află că problemele cu capul sunt ceva foarte relativ și Cum să nu-ți pierzi mințile îți va folosi oricum.

Preț: 24,90 lei

Facebook, fabrica de narcisism

Teodor Baconschi Teolog, politician, diplomat, antropolog și multe altele, Teodor Baconschi a produs și un volum de eseuri ușor de citit despre Facebook, tipărit de Humanitas. Titlul anunță genul de condescendență la care te-ai putea aștepta de la un intelectual de factura lui Baconschi, în privința culturii populare. E poate aiuristic să te încrunți că pe lumea asta există generații PRO și rețele sociale, dar Baconschi o face cu farmec și mai ales instructiv, prin contextualizările care sunt esența volumului. Preț: 29 lei

Francisko și Pinta

Poezia

Mircea Cărtărescu Era mare nevoie de reeditarea poeziilor lui Mircea Cărtărescu, scrise și publicate (majoritatea) în anii '80, fiindcă aproape nu se mai găsesc în librării, iar proza și articolele politice ale lui Cărtărescu din ultimii ani sunt doar o parte din opera celui mai important poet român de după Nichita. Împreună cu colegii de generație optzeciști, Cărtărescu a coborât poezia românească din cosmosul metafizic pe unde bântuiau moderniștii anilor '70, pe străzile și în casele obișnuite ale orașului.

Orientarea estetică a lui Cărtărescu este un gest implicit politic, la fel cum și modernismul anterior a fost o reacție nebanală la cenzură și realismul socialist. Un Nichita sau o Blandiana nu puteau scrie decât despre stele și Hegel, ca să dea un produs estetic valid, nealterat de comunism, dar generația lui Cărtărescu a reușit să o rupă cu acest gen de abordare și a făcut-o cu sens. Revenirea poeziei pe pământ s-a concretizat în poeme grațioase, explicite, scrise într-o vernaculară ușor de înțeles. La Cărtărescu, începând cu Faruri, vitrine, fotografii din 1980, asta înseamnă nu mai puțin de 784 de pagini de poezie de mâna-ntâia. Dacă sunteți fani poezie, vă veți lăfăi în această integrală. Dacă nu, e un bun punct de pornire ca să deveniți fani. Preț: 89 lei

www.sapteseri.Ro

Péter Esterházy Esterházy este recomandat de Editura Curtea Veche în chip de scriitorul maghiar numărul unu al momentului. Dacă asta nu e suficient, marele John Updike i-a apreciat în New Yorker proza „săltăreață, aluzivă și colocvială”, care „strălucește și scoate scântei”. Romanele sunt de multe feluri și, dacă aveți chef de un roman, puteți încerca acest autor cu Herder, Ordinul francez al Artelor și Literelor și, pe deasupra, și magnat, din familia de conți înnobilată de Imperiul Habsburgic pe la 1600 și ceva. Preț: 28 lei

Narcotice în cultura română

Andrei Oișteanu Știați probabil că Ion Barbu-Dan Barbilian a fost mare mâncător de cocaină și că Alexandru Vakulovski scrie despre droguri. La fel de probabil, însă, habar n-aveați că Dimitrie Cantemir are legătură cu ceva numit suc de mac, că Mateiu Caragiale era știutor în materie de opiu și canabis sau că Alexandru Odobescu a răposat în urma unei supradoze de morfină. După ce pune toate acestea cap la cap, eseistul Andrei Oișteanu încearcă să răspundă la eterna întrebare: „Ce-au de-a face drogurile cu creația?” Preț: 19,95 lei

Clanurile de pe Alpha

Philip K. Dick Philip K. Dick nu e un autor obișnuit de SF; ceea ce scrie e sexy nu numai pentru fanii genului. Lumile pe care le inventează sunt conspiraționiste, autoritare, corporatiste, paranoide. Clanurile de pe Alpha (Nemira) e despre o societate compusă din bolnavi psihic, organizată în clanuri în funcție de boli. Paranoicii și maniacii sunt în vârful piramidei, iar depresivii sunt, previzibil, la bază. Protagonistul și soția lui au oricum multe de împărțit, dar ajung împreună în lumeaspital cu niște treburi guvernamentale. Preț: 21,90 lei

MATEI BĂRBULESCU / MUZICĂ

Death Cab for Cutie

Kintsugi

Cel de al optulea album al trupei americane refectă despărțirea. În primul rând, marchează plecarea chitaristului și producătorului, Chris Walla. Apoi, solistul trupei, Ben Gibbard, tocmai a rupt-o cu prietena lui, Zooey Deschanel. Așa că materialul este plin de momente melancolice.

Versurile sunt atinse de inflexuni duioase și sună cam așa: How could something so fair / Be so cruel. Death Cab rămâne, totuși, indie rock.

MUZICĂ

μ-Ziq XTLP

Albumul ăsta este destul de diferit față de ce am ascultat până acum de la µ-Ziq. Tipul explora zone necunoscute ale IDM-ului, dar acum, melodia de început, XT, pare ruptă din zona funk a anilor '70. Următoarea piesă, Ritm, are un pian rave și elemente de sintetizator ce sună ca niște fluierături. Întreg albumul este o amintire vaporoasă a începuturilor EDM-ului. De ascultat într-o dimineață de primăvară.

the Prodigy

The Day Is My Enemy

Kelly Clarkson

Piece by Piece

Ține minte că tipa asta s-a lansat după ce a câștigat prima serie a emisiunii American Idol. Pe acest album își compară tatăl cu tatăl ei vitreg: "He restored my faith that a man could be kind and a father could stay." Pe altă melodie își cere scuze, dar de fapt nu: "So this is my apology for saying all those shitty things I wish I really didn’t mean/ I’m sorry I’m not sorry." Dacă ai chef de drame și suferințe.

Kid Rock

First Kiss

Ești fanul tipului ăstuia? Da? Atunci îmi pare rău să-ți spun, dar a lansat aceeași chestie pe care o cântă dintotdeauna: whisky, Isus, Johnny Cash, bere și distracție. Poate că asta a vrut să facă, numele First Kiss indică o întoarcere în timp.

Dar el nu are unde să se întoarcă pentru că nu a plecat niciodată nicăieri. Apropo, First Kiss este al zecelea material scris de Kid Rock. Și foarte Kid Rock ca sound.

Mark Knopfler

Tracker

Să lămurim ceva de la început: există trupe, cum ar fi War on Drugs, care fac ce făcea Dire Straits în anii ‘80. Așa că Mark Knopfler, pe noul său album, Tracker, a venit cu sound-uri noi, Ccum ar fi o influență de celtic . Altfel, nu se așteaptă nimeni ca la 65 de ani, Knopfler să se reinventeze, dar rămâne elegant, subtil și bogat în muzicalitate. Nu este niciun dubiu, Tracker se ridică la nivelul marelui chitarist.

„Violent”, așa a descris Liam Howlett de la Prodigy cel de al șaselea album al trupei, chiar dacă tot ce a scos trupa britanică poate fi catalogat drept agresiv. Howlett a sincronizat punk cu denebe, techno cu hip-hop și dubstep cu rock. The Day Is My Enemy a apărut pe 30 martie, iar până acum am ascultat patru melodii: Ibiza, Nasty, (două cântece amuzante și zeflemitoare) Wild Frontier și The Day Is My Enemy.

Este clar că fiecare melodie a fost scrisă pentru concerte. Dar să nu uităm ce le-a spus Liam celor de la The Guardian: „The Prodigy are un puternic impact cultural și ar trebui să fim luați în serios, la fel ca Oasis, Blur sau alte minuni d-astea.”

YOUTUBE Playlist 1. The Prodigy The Day Is My Enemy 2. Death Cab for CutieNo Room In Frame 3. μ-ziq - XT 4. Kelly Clarkson Piece By Piece 5. Kid Rock First Kiss 6. Mark Knopfler Tracker

goo.gl/gdqNJ4

www.sapteseri.Ro

29

concert / ADVERTORIAL

Judas Priest, ĂŽn turneul de promovare pentru

Redeemer of Souls

ADVERTORIAL / CONCERT

Grupul britanic, Judas Priest, revine la București pe 1 iulie în turneul de promovare a albumului „Redeemer of Souls”.

Concertul are loc în parcarea Romexpo.

D

oar un număr limitat de trupe se pot lăuda cu o carieră comparabilă cu cea a titanilor Judas Priest. Zeii heavy metalului sunt o influență greu de ignorat pentru generații întregi de artiști. Au vândut peste 50 de milioane de albume la nivel mondial, au în spate peste patru decenii de activitate, iar Redeemer of Souls este cel de-al 17-lea disc al lor.

Chitaristul trupei, Glenn, le-a spus celor de la ArtaSunetelor că: „Redeemer of Souls este din multe puncte de vedere un nou început, împrospătat şi plin de energie, dar în felul său propriu revizitează spaţii care sunt foarte specifice lui Priest.”

Trupa Judas Priest a intrat în atenția publicului în anul 1974, cu albumul de debut “Rocka Rolla”. Britaniciii sunt responsabili pentru unele dintre cele mai bune albume heavy metal ale tuturor timpurilor, precum “British Steel” (1980), „Screaming for Vengeance” (1982), „Painkiller” (10980) și imnuri precum „Breaking the Law”, „Living After Midnight” sau „You’ve Got Another Thing Coming” . În deschidere vor cânta cei de la Helloween! Andi Deris, Michael Weikath, Sascha Gerstner, Markus Großkopf și Daniel Löble vor fi invitați speciali ai concertului pe care britanicii de la Judas Priest îl susțin la București pe 1 iulie, în parcarea Romexpo.

P

Presale: până pe 16 martie inclusiv, toate biletele au 10% reducere, și pot fi cumpărate la prețurile de 117 lei (Zona B), 171 lei (Zona A) sau 243 lei (Golden Ring). Începând cu data de 17 martie, bilete costă 130, 190 sau 270 lei. Se pot cumpăra online pe www.eventim.ro, sau prin rețeaua Eventim (magazinele Germanos, Vodafone, Orange, Domo, librariile Humanitas, librariile Cărturești).

Biletele pot fi achizitionate și în două rate lunare, doar prin CardAvantaj, la sediul Eventim din str. Polonă, nr. 15.

www.sapteseri.Ro

31

32

www.sapteseri.Ro

ANA NĂTĂLEȚU / TEATRU

Pinocchio

Teatrul Țăndărică, sâmbătă, 10:00; 12:00 Pinocchio se vede la Teatrul Ţăndărică într-o versiune în care animaţia digitală ocupă un loc important, împletindu-se cu jocul la vedere al actorilor, păpuşile de dimensiuni mari şi măştile şi costumele sugestive. Nu uita, până pe 12 aprilie te poți alătura campaniei umanitare Împarte din suflet!, donând cărții, rechizite sau jucării la sediul teatrului.

TEATRU

Dureri fantomă

Teatrul de Artă Bucureşti, sâmbătă, 20:15 Într-un spaţiu al decadenţei, promiscuităţii, într-un depou de tramvaie la periferie de oraş, o cunoaştem pe Olga. O femeie bântuită şi schilodită de propriul trecut zguduitor, în căutarea neobosită a fantomei unei poveşti pe care nu vrea să o piardă. Aici aflăm povestea ei şi a celor doi paznici tineri. Un spectacol cutremurător, o privire asupra lumii lui Vasili Sigarev.

Zeul măcelului

Teatrul Nottara, duminică, 19:30 Te vei simți ca un spectator ascuns în cabinetul unui psiholog care analizează cu umor trist infantilitatea, vanitatea și ruinarea iminentă a omenirii „civilizate”. Două cupluri de părinți încearcă să aplaneze un incident care a avut loc între fiii lor, dar acest demers nu are deloc sfârșitul așteptat. „Marii dramaturgi sunt și mari moraliști”, spunea Yasmina Reza, ca motto al piesei sale.

Del Duma – Vorbește-le despre mine

ArCub Hanul Gabroveni, miercuri, 19:00 Have a look into my life!, evenimentul dedicat artei și culturii rome europene prezintă spectacolul Del Duma Vorbeşte-le despre mine!, un teatru-documentar despre adevărul căsătoriei timpurii, despre ce înseamnă apartenenţa la o comunitate tradiţională şi despre ce se întâmplă când nu te mai regăseşti acolo.

După Traian şi Decebal

Teatrul Luni de la Green Hours, miercuri, 19:30 Un fragment de istorie underground a fenomenului homosexualității înainte și după 1989. Află cum „se trăia gay” înainte de 1989 în România, care erau locurile de întâlnire și multe altele, fiindcă fenomenul gay a existat și în comunism, deși homosexualitatea era incriminată penal.

Spectacolul este prezentat în cadrul Platformei de Teatru Politic 2015.

Iubitafizica

Teatrul Mignon, vineri, 19:30

Bine ai venit în laboratorul de iubitafizică.

Păşeşte cu grijă şi ţine cont de toate instrucţiunile primite. Aceasta nu este o simulare, repet, aceasta nu este o simulare!

Iubitafizica este o ştiinţă netestată până acum, aşa că imaginaţia şi curiozitatea trebuie să fie la cote maxime. Ştiinţa iubirilor imaginare, căci cu asta experimentează iubitafizicieni în laboratorul de iubitafizică, trebuie mai întâi simţită şi abia apoi înţeleasă. Aşa că ascute-ţi simţurile pentru un spectacol complex: păpuşi în mărime naturală, efecte vizuale, lumină, culoare, muzică. Totul se contopeşte în ceea ce pare a fi un festin al creativităţii, pentru a spune o poveste de iubire. A mea, a ta, a tuturor. Cartea cu acelaşi nume scrisă de Iulian Tănase se întâmplă pe scenă în cel mai potrivit şi fascinant mod cu putinţă. Adică, în reprezentaţia talentaţilor şi entuziaştilor păpuşari de la Lightwave Theatre Company, care prin sensibilitate şi tehnică fac din corpul lor o interfaţă între profunzimea textului şi păpuşa-mesager, pentru o experienţă teatrală memorabilă.

www.sapteseri.Ro

33

34

www.sapteseri.Ro

Cele mai frumoase flori

CRISTINA DUMITRU / Travel

35

TRAVEL Dintre toate felurile de turism existente pe piață, cel mai delicat și mai primăvăratic rămâne cel în căutarea celor mai frumoase flori. Pentru că da, iată, turistul contemporan e în stare să se urce în avion doar ca să vadă niște copaci înfloriți.

+ 600 ₣

Copacii înfloriți tokyo

Bilet de avion

Tokyo în aprilie e o adevărată splendoare. Celebrii cireși care îi umplu parcurile sunt colorați cu alb și roz. Sub ei, tokyoții ies la picnicuri sau se plimbă lăsându-se plouați de petale. Mai mult, primăria a luminat copacii, astfel încât ei să fie admirați în condiții optime și seara. Cel puțin două milioane de localnici vizitează parcul Ueno și participă la manifestările unui festival legat de cireșii înfloriți. Florile sunt de bun augur în tradiția extrem orientală și de bun augur și pentru industria turistică a capitalei nipone: înainte de primele zile de aprilie, prețurile la camerele de hotel aproape că s-au dublat.

+ 350 ₣

lalele, lalele Amsterdam

City break cu hotel de 3 stele

Amsterdam e cea mai mare piață de flori europeană și poate de aceea, parcul Keukenkof este cea mai mare grădină înflorită a Europei. Anul acesta, 7 milioane de lalale vor înflori pentru plăcerea vizitatorilor.

Atracția principală în 2015 este un portret uriaș de-al pictorului Vincent van Gogh, făcut, bineînțeles, din mii de flori. Dacă aveți și bani de cheltuit, puteți survola câmpurile multicolore cu un mic avion. Când terminați cu parcul, mergeți și în piața de flori a orașului de unde toată lumea își cumpără bulbi de lalele. Mai ales negre.

Prețurile exprimate se referă la bilete de avion dus-întors sau pachete de vacanță cu plecare din București

200 ₣

Calea narciselor valea leadon, uk

Pachete de vacanță

În sudul Marii Britanii, într-o zonă cunoscută sub numele de The Cotswolds, primele săptămâni ale lui aprilie vin cu o mare de flori galbene. Ești pe “drumul narciselor”, în valea Leadon. Milioane multe de flori împânzesc dealurile incredibil de verzi ale insulei. Cel mai popular traseu turistic începe din micuțul sat Dymock. Aproape toată lumea merge la pas, sprijinindu-se în câte un băț, ca vechii drumeți. În zonă, la Sudeley Castle se află și una dintre cele mai frumos îngrijite grădini britanice, numită conspirativ, “secret garden”. Nu e secretă deloc, trebuie doar să plătiți biletul de intrare ca să ajungeți în ea.

+ 900 ₣ Circuite de 8 zile

Insula florilor azore, portugalia

Arhipelagul Azore, care ține de Portugalia, are printre insule una care se numește chiar Flores. Numele i se potrivește grozav pentru că solul vulcanic foarte fertil ajută la creșterea unor hortensii liliachii supradimensionate care servesc drept garduri vii caselor și fermelor din Azore. Natura e foarte generoasă, iar climatul subtropical face ca primăvara să înceapă devreme și să se sfârșească târziu, iar florile să aibă un sezon foarte lung. O să dați cu ochii și de dafini, flori sălbatice de toate mărimile și culorile, azalee și camelii. Dacă aveți poftă de întreaga vegetație azoreeană adunată la un loc, mergeți la grădina Terra Nostra.

www.sapteseri.Ro

36

www.sapteseri.Ro

Foto: Guliver/Getty Images

Alimentația înaintea unei curse

OUTDOOR / SPORT

SPORT

17 - 19 aprilie

Trek&games

18 aprilie

Asaltul lupilor

18 aprilie

19 aprilie

pegas duatlon

cros runfest

(Păltiniș)

(bucurești)

(buftea)

(bucurești)

www.evadeazacunoi.ro Tura de trecking în zona Păltiniş

www.asaltullupilor.ro Cursa de 5km şi 30 de obstacole

www.duathlon.ro Concurs de duatlon ( alergare şi ciclism) ajuns la a doua ediţie

www.runfest.ro Concurs de alergare în zona Cernica

C mâncăm.

Ciprian Cristea Știe totul despre echipamentele sportive și sportul în aer liber

alendarul sportiv dedicat concursurilor de alergare şi ciclism se anunţă a fi aglomerat. Pentru a face faţă cu brio ritmului, trebuie să fim atenţi la ceea ce

De aceea i-am propus doctorului nutriţionist Şerban Damian să ne ajute cu câteva sugestii. El ne-a spus că scopul principal al mesei dinaintea cursei este de a “umple” ficatul cu glicogen, mai ales în cazul în care este vorba despre o cursă care se desfăşoară dimineaţa. Momentul meselor este probabil cel mai important factor în ecuaţia alimentaţiei. Momentul ideal este cu aproximativ patru ore înainte de start, fiindcă creează suficient timp pentru a digera şi depozita o cantitate mare de energie, care nu e, încă, consumată.

Cele mai multe curse de alergare încep dimineata devreme, ceea ce înseamnă că totuşi poţi mânca cu două ore înainte de start. Cantitatea de alimente pe care le vei consuma depinde de: durata concursului, dimensiunile tale corporale şi momentul în care mănânci. Dacă poţi să mănânci cu patru ore înainte, atunci poţi consuma până la 1000 kcal, însă dacă mănânci cu două ore înainte, limitează-te la 3-400 kcal. Cel puţin 80% din caloriile pe care trebuie să

le consumi la masa de dinaintea unei curse vor proveni, recomandabil, din glucide.

Tipul carbohidraţilor nu este foarte important atâta timp cât ei există. O idee bună ar putea fi un shake bogat în carbohidraţi, fără prea multe proteine. Dacă nu eşti obişnuit cu shake-urile, încearcă să observi în timp ce ţi se potriveşte cel mai bine.

La micul dejun ai mai putea încerca o chiflă sau un corn, cu care suntem familiarizaţi, eventual cu gem sau cremă de brânză. Bananele au în compoziţie aproape doar carbohidraţi (mai mult de 30 de grame, una mare), doar un gram de proteine şi deloc grăsimi, plus potasiu. Consistenţa redusă şi gustul le fac uşor de consumat chiar şi atunci când ai emoţii. Batoanele “energy bars" sunt concepute pentru consumul înaintea efortului: bogate în carbohidraţi, puţine fibre, grăsimi şi proteine.

Conţin de asemenea şi sodiu, potasiu şi vitaminele antioxidante C si E. Fulgii de ovăz (sau alte cereale) preparaţi sub forma de terci sau amestecaţi cu lapte au acelaşi avantaj ca şi bananele – aport aproape exclusiv de carbohidraţi, în plus nu au gust intens şi se consuma uşor.

37

38

www.sapteseri.Ro

Denis James Ryan /bucharest stories

Foto: Guliver/Getty Images

the irish pub

Brewed by Guiness

T

he pub is at the heart of Irish social culture. If you’re sad, you go to the pub; if you’re happy, you go to the pub. If it’s raining (as it often is), then it’s a good excuse to go to the pub. And when the sun finally emerges, then you go to the pub (with an outdoor terrace.)

Travelling abroad can be quite a bizarre experience for Irish people when suddenly you find yourself in the depths of South America or a chaotic city in India standing in front of a building which has an Irish flag and a green sign declaring: Irish Pub. But what is it about this quaint establishment that has led to its international appeal?

Surprise surprise not all Irish pubs are the same.

Keeping up to date with the modern world, Ireland has seen an increase in super bars, hipster hangouts and trendy hotspots. But thank the heavens, the traditional Irish pub is still a firm feature in Irish society.

Denis James Ryan is an Irishman living in Bucharest. He works as a creative designer at a big video games company

‘Where everybody knows your name’ was the theme song of the American sitcom Cheers – and it’s a good place to start describing Irish pubs, with one slight addition: ‘Where everybody knows your name and if they don’t, they soon will.’

You see, we love the chat in Ireland and going into an Irish pub can sometimes feel like a flash interrogation.

Irish bar staff aren’t there to simply serve you drinks. Their purpose is to make you feel welcome.

(Traditionally Irish pubs were family-run businesses and the experience of going into a pub was like entering

someone’s home.) And so, by the time your beer appears in front of you, the barman will have discovered your name, your place of origin and your purpose of visit. The weather will also be discussed and any tips for local places of interest will be given to you.

If conversation dies out with the barman, then rest assured some local character will happily engage you in conversation. (A ‘character’ is a key feature in an Irish pub -normally an elderly person with great humor, wit, musical or storytelling abilities. Or perhaps someone who is in the pub so often that he may be considered a piece of furniture.) Either way, they’ll chat to you either due to suspicion or authentic friendliness. And if it’s the former, once the suspicion subsides, just the friendliness will remain.

If you’re lucky, you might experience other key features of an Irish pub: The ‘sing-song’, when the crowd hushes and songs are shared, or a ‘lock-in’ – when the pub closes at the legal hour but the staff continue to serve drinks inside.

Admittedly, international Irish pubs lack a certain ‘Irishness’. Guinness and pictures of Ireland can be transported but the friendliness, curiosity and craic (banter) among Irish people is hard to duplicate. Having said that, there’s a good selection of Irish pubs in Bucharest: St Patrick Irish Pub in Lipscani, The Harp in Unirii, The Dubliners near Piata Victoriei and the newly opened Ryans (no relation of mine as far as I know!) in Piata Amzei. If your curiosity is tickled, why not check one of them out for yourself?

In 1769, the first barrels of Guinness left Ireland to seek new customers around the world. Now, over 10million glasses of Guinness are enjoyed every day in over 150 countries – mostly in Irish pubs. www w ww.sapteseri.Ro

39

40

COACHING / ADVERTORIAL

Coaching Cum îți schimbi viața

P

Dragă cititorule,

Coach&Trainer Cristian Nicoale +40 722 281 186 cristian.nicolae@ quantum-coaching.ro quantum-coaching.ro blog.quantumcoaching.ro

Acum câteva mii de ani erau la mare căutare mirodeniile.

Piperul, șofranul sau cuișoarele erau ingredientele care dădeau o nouă valență și o anume calitate vieții. Lucrurile au tot evoluat, pe masură ce era tehnologică ne-a învăluit pe furiș. În secolul XXI, ingredientele ce aduc valoare și împlinire vieții noastre sunt date de claritate, armonie și relații sănătoase.

Condimentele cele mai căutate aparțin lumii gândurilor și emoțiilor, mai palpabile ca niciodată. Întotdeauna au existat magicieni care au știut să pună în valoare aromele fiecărei epoci. Dacă acum mii de ani arta regală era în mâna bucătarilor, marilor razboinici și strategilor, în ultimul secol a trecut prin mintea creativă a inginerilor și IT-iștilor, ca acum, în era umanității, să poposească dospită, în dialogul prezent într-un cadru de coaching.

Suntem o echipă de pasionați ce oferă coaching, training și programe de Business Performance, cu design perfect calibrat pe realitățile organizațiilor. Intervențiile noastre pot fi direcționate de la nivel de individ la cel al intregii organizații, într-un mediu propice schimbării.

Avem convingerea fermă că singura constantă în Univers este schimbarea, transformarea permanentă, printr-un șir nesfârșit de stări. Fie că vorbim de stările materiei din natură, manifestate prin evoluția unei sămânțe într-un copac, fie că vorbim de stările noastre emoționale, viața este o mișcare continuă din dimineața în noapte, dintr-un anotimp în altul și dintr-o zi în altă, până la sfârșitul tuturor zilelor.

www.sapteseri.Ro

Despre școala autorizată de formare în coaching 12 Coach Performance Made Visible O nouă serie de cursuri de formare începe din 17 aprilie.

Vom avea 184 de ore de formare pentru dezvoltarea competențelor ICF, EMCC și ANC- convergente, permanent monitorizate și supervizate de facilitatori acreditați profesional.

Ai încredere în faptul că schimbarea ta aduce cu sine o nouă etapă în evoluția personală.

Urmărești performanța și excelența în activitatea pe care o desfășori.

Cauți un cadru de învățare structurat și flexibil în același timp.

Cui ne adresăm? Coach-ilor în devenire, trainerilor, managerilor, coordonatorilor de echipe, profesioniștilor, antrenorilor de sport, educatorilor, profesorilor și asistenților sociali, medicilor.

Beneficii la nivel personal: majoritatea își asumă cu claritate și profunzime reponsabilitatea propriei vieți ca o consecință a procesului de autocunoaștere prin care trec în timpul programului.

La nivel profesional: o mai bună relaționare în activitățile pe care le desfășoară în echipe, grupuri și din pozițiile de lideri, ca urmare a asimilării unui nou mod de interacțiune bazat pe ascultare, care duce automat la creșterea performanței.

Pentru înscrieri accesați www.12coach.ro

Matei Bărbulescu / FEATURE

FEATURE

Demolatorii de istorie One World, festivalul de filme documentare al lui Alexandru Solomon, a ajuns la a opta ediție.

Pe lângă vizionările interesante, anul ăsta festivalul și-a scos publicul la plimbare pe la clădirile istorice (aproape) distruse din București.

DÎ

n cadrul festivalului, Eugen Istodor, profesor la Facultatea de Științe Politice și la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, ține un tur al clădirilor istorice care sunt în pericol de a fi dărâmate sau, și mai rău, care au ajuns pradă buldozerului. Ideea a împrumutat-o de la cehi, în Praga există un circuit anticorupție. Alegerea caselor ține de o chestie pragmatică: scandalurile publice cele mai importante, clădirile cu notorietate care au atras cel mai mult atenția oamenilor.

www.sapteseri.Ro

41

42

FEATURE / Matei Bărbulescu

S

unt la intersecția bulevardului Lascăr Catargiu cu strada VISARION. Un bărbat poartă o geacă de fâș albastră, iar pe cap are o șapcă în carouri. Ține în mână o pancartă pe care scrie cu roșu: Marele Circuit al Demolatorilor de Istorie și este ilustrată o clădire distrusă de un excavator. În jurul lui sunt șase persoane care așteaptă să se facă ora 17, atunci începe turul.

Tipul este Eugen Istodor, de care îți ziceam mai devreme. Spune că o să vorbească tare ca să-l audă toată lumea și se ține de cuvânt: „De ce este necesar să apărăm o ruină precum cea de pe Visarion? E vai de capul ei, după cum vedeți. Ea reprezintă un simbol al rezistenței.

Istoria acestui oraș începe destul de recent.

Anul pe care trebuie să-l rețineți este 1847, atunci a avut loc un incendiu care a devastat Bucureștiul. Dar nu Bucureștiul pe care îl știți, ci Bucureștiul numit Lipscani. Construcția și reconstrucția orașului înseamnă anii de după 1850, 1860, 1870, de aceea mitologia Bucureștiului se leagă de Carol I.” Își drege vocea și arată cu mâna spre o ruină din care a mai rămas în picioare un singur zid jerpelit. „Casa aceasta există de la 1900. Dar din neglijență sau din alte motive nu a fost trecută în patrimoniul istoric. Dar este apărată de o altă lege, cea a planului urbanistic. Sunt două legi care ne interesează pentru acest traseu: legea monumentelor istorice și legea țesutului urban cu o anumită dimensiune istorică.” „Clădirea a rămas în picioare, chiar dacă propietarul i-a dat foc, i-a dat pumni și picioare, tot ce a putut, i-a dărâmat zidurile și ferestrele.

Suntem aici ca să-i mulțumim că a rezistat.

Casa este ridicată de către Ion D. Berindei, unul dintre cei mai importanți arhitecți ai României.”

Pornim la drum prin București, trecem pe lângă zidul despre care vorbea Eugen. „Să o atingem cât mai e în viață. Este incredibil cum se ține pe picioare, iar asta se datorează civicilor care au speriat Primăria Sectorului I. A fost abandonată ca autorizație, așa că nici întreprinzătorul nu a mai avut ce să-i facă. Sigur, noaptea doar stelele văd ce să întâmplă cu clădirea.”

M

ergem pe strada Povernei și dăm de un teren plin de muncitori îmbrăcați în culori fosforescente. „Să admirăm golul istoric!”, spune Istodor cu o mândrie prefăcută. „Metoda Povernei a însemnat declasificarea clădirilor, aici erau case care datau încă de la 1911. Inițial erau considerate monumente istorice, dar au ajuns pradă buldozerului.” Un muncitor strigă ceva după noi, dar deja ne-am depărtat prea mult ca să-l auzim.

P

e Bulevardul Lascăr Catargiu, stă plantată Secția 1 de Poliție. Clădirea are o formă cilindrică, e făcută din sticlă și are un aspect futuristic. Este lipită de vechiul sediu al poliției, o construcție care arată ca o casă veche. Eugen zice să facem un popas: „Acest borcan gigantic rupe orice idee de armonie arhitecturală. Uitați-vă la ea, nu se leagă de absolut nimic. Într-adevăr, o clădire care-ți dă încredere că poliția apără legile acestui stat.”

Povernei

VISARION Lascăr Catargiu

General Gheorghe Manu www.sapteseri.Ro

Matei Bărbulescu / FEATurE

C

ontinuăm turul și ajungem în fața casei lui Spiru Haret, pe strada

General Gheorghe Manu. O doamnă îmbrăcată

cochet remarcă: „Aha, avem un exemplu de facadism - înseamnă să păstrezi o coajă dintr-o clădire istorică, iar în spatele ei să faci o construcție nouă. În cazul de față arată oribil.” Fațada este recondiționată, are detalii subtile de art-nouveau. Peste ea stă un cub mare și roșu, cu multe spații goale, plăci dreptunghiulare puse alandala și geamuri pătrățoase. „Un copil de trei ani care se joacă cu Lego are mai mult gust.”, remarcă cineva.

Eugen ne împărtășește din cunoștințele lui: „Numele lui Spiru Haret se leagă școala românescă. Datorită lui avem învățământ gratuit și obligatoriu. Din această casă a rămas doar o coajă. Lucrurile personale ale lui Spiru Haret au fost evacuate, iar acum nu se știe unde sunt. Atenție ce rămâne după fiecare dintre noi.” Râde și mergem mai departe, agale și nu prea.

N

u ne depărtăm prea mult și suntem din nou pe bulevardul Lascăr Catargiu, în fața casei lui Henri Coandă. Vila are elemente art-nouveau și pare bine întreținută. Eugen își trage sufletul și ne spune că „după ‘92 clădirea a intrat în custodia autoritățiilor Bucureștiului. În timp, Academia Română a încercat să o revendice. Păun Ion Otiman, secretarul Academiei, a hotărât în aceeași zi să desemneze o persoană care să se ocupe de recuperarea casei, dar și de vânzarea ei. Conform declarațiilor lui, nu știa că vila este monument istoric.Scandalul public și frica de poliție l-au făcut pe academician să o recupereze. Și de data asta s-a mișcat la fel de repede, tot o zi i-a luat.”

Dau să plec și paznicul din parcare îmi spune să vin la anul, că până atunci clădirea va ajunge muzeu, iar el poate să mă bage înăuntru pentru că are grijă de ea. Îi mulțumesc pentru amabilitate și-mi văd de traseu.

N

e îndreptăm spre ultima casă, cea a lui Alexandru Rosetti, de pe strada Dionisie Lupu. Pe la Piața Romană, Eugen ne îndeamnă să fim atenți pe unde călcăm. „Intrăm în zona pietonală gândită de Sorin Oprescu. Aveți grijă să nu vă rupeți picioarele, este un traseu periculoas, dar care ne aduce o experiență de neuitat.” zice profesorul, apoi râde batjocoritor.

Imediat ajungem pe strada cu pricina. Micul nostru grup se poziționează în dreptul unui bloc cu câte un balcon care se întinde pe fiecare dintre cele patru etaje. Dintr-un magazin apropiat iese un domn lung și subțire, îmbrăcat într-o geacă de fâș roșie. Tipul are o pungă cu ouă, vine spre noi și ni se alătură curios.

Ghidul ne spune că nu mai există casa lui Rosetti, cei care au pus piciorul peste clădire nu țin cont de istorie pentru că ei scriu istoria în favoarea lor. Casa a fost dărâmată, chiar dacă autorizația expirase de trei luni.

Cel care a solicitat demolarea și construirea blocului este nepotul academicianului Alexandru Rosetti, Radu Matei Șmigelschi.

Culmea e că tipul ăsta este arhitect, iar clădirea pe care pus-o în loc nu are nicio legătură cu planul urbanistic al zonei.

Deodată, domnul în geacă roșie spune pe un ton liniștit: „Clădirea nu avea nicio valoare istorică, d-aia am dărâmat-o.” Toată lumea cască ochii, nu ne vine să credem, bărbatul este chiar Radu Matei Șmigelschi. Se duce spre intrarea blocului și strigă după noi: „Vă stau la dispoziție cu orice informație!”

Eugen Istodor pare încâtat, râde și ne spune: „dragii mei, ați avut noroc, a coborât demolatorul de istorie printre noi. Vă spun sincer că nu am regizat chestia asta.”

C

am ăsta a fost Marele Circuit al Demolatorilor de Istorie. Îmi pare rău ca sa terminat așa repede, pare că lumea mai voia să afle chestii interesante.

La final, Eugen Istodor ne îndeamnă să nu ne lăsăm istoria distrusă de excavatoare. „Dacă aveți o atitudine civică înseamnă că întrețineți o relație mai ciudată cu trecutul. Cu lucrurile abstracte care nu țin nici de foame, nici de frig, dar îți pun întrebări. Dacă vrem să avem o oarecare demintate și să considerăm că nu am trăit degeaba, măcar să apărăm ce avem.

Nu uitați să vă afirmați spiritul civic în orice situație. Nu exagerați, dar o atitudine bine întemeiată face cât zece buldozere la un loc.

Hehehe.”

Dionisie Lupu www.sapteseri.Ro

43

44

ADVERTORIAL

de încercat

AVIS rent a car

Pemiera musicalului Cântec pentru Tisha cadou pentru micuții care poartă nume de floare !

Drumul spre celebritate

deschis tinerilor muzicieni

Debutează ediția a VI-a a Concursului Drumul spre celebritate de la Palatul Mogoșoaia, proiect educațional complex organizat de Radio România Cultural şi Asociaţia Culturală „Pro Valores”. Între 6 și 10 aprilie 2015, vor concura 26 de tineri muzicieni, împărțiți pe cinci categorii de instrumente.

Printre invitaţii speciali se regăsesc: pianista Verona Maier, clarinetistul Emil Vișenescu, violonistul Răzvan Stoica, chitaristul Liviu Georgescu și violoncelistul Marin Cazacu.

Drumul spre celebritate este singura confruntare muzicală din România în care rolul tinerilor spectatori – juraţi este determinant și care crează reale oportunităţi de afirmare a tinerilor muzicieni.

www.sapteseri.Ro

În Duminica Floriilor, 5 aprilie, de la ora 18.00, MiniArtShow

by Ioana Ginghină oferă celor mici premiera musicalului Cântec pentru Tisha, un spectacol plin de energie şi voie bună, la care micuții sărbătoriți pot intra gratuit.

Spectacolul se va juca la ArCub (Str. Batiște, nr. 14) și toți copiii vor fi întâmpinați cu surprize. Micuții care poartă nume de Floare vor beneficia de intrare liberă (în limita locurilor disponibile). Micuțul dvs poartă nume de Floare?

Cel mai frumos cadou este o seară petrecută împreună la premiera musicalului Cântec pentru Tisha!

Producător: MiniArtShow by Ioana Ginghină Biletele se pot achiziționa pe www.eventim.ro Rezervări bilete se pot face la contact@miniartshow.ro, telefon 0749419999.

german Dentist

Calea Dorobanților 208, 021.231.88.56 germandentist.ro

Cabinetul din Mall Băneasa este primul cabinet deschis de luni până duminică între orele 10:0022:00 . Toții medicii echipei German Dentist dețin cunostințe avansate de RCP (practici de resuscitare cardio-respiratorie). Pacienții cu patologie asociată, boli cardio-vasculare, diabet zaharat, afecțiuni hepatice, renale, endocrine sau oncologice, pot beneficia de un tratament dentar efectuat în condiții de maximă siguranță medicală. German Dentist oferă servicii stomatologice premium, fără a face compromisuri în ceea ce privește calitatea ce i-a consacrat numele. Toate acestea pentru ca dumneavoastră să vă puteți bucura de un zâmbet frumos, luminos și, în primul rând, sănătos.

Aeroportul Henri Coandă (Otopeni) DN1 București Ploiești Km 16.5 021.204.19.57 otopeni.airport@avis.ro Rezervă un autoturism online în centrul Bucureștiului sau în aeroport, beneficiind de o gamă variată de mașini la prețuri avantajoase, și explorează capitala României și împrejurimile acesteia. Pentru termeni și condiții, cât și detalii despre procedura de închiriere auto Avis, contactați-ne sau verificați ghidul nostru de închirieri. Indiferent dacă este o vizită de afaceri sau de plăcere, închiriați o mașină de la Avis pentru a vă face călătoria în București mai plăcută și mai ușoară.

taj

Calea 13 Septembrie 127-131 021.410.1820 www.tajrestaurant.ro "Aapka Swagat Hai!" Sună bizar? Este felul indian de a vă întâmpina, scris în limba hindi.

Odată sosiți la noi, nu veți fi doar consumatorii unor excelente bucate, ci vă veți impregna puțin de farmecul și spiritualitatea indiană.

Am dori ca această vizită să fie începutul unei prietenii, să intrați alături de noi într-o lume în care gusturile vă vor fi răsfățate de savori inedite și în care veți putea fi mereu protagoniștii unor istorii fabuloase, pline de farmecul exotic al Indiei dintotdeauna. Vă spunem: „Phir Seva Ka Mauka Dijiye!" - adica dorim sa va servim din nou.

45

de încercat

Evidence Salon

Evidence Unirii Unirea Shopping Center 021.303.03.77 / 0729.036.620 Evidence Feeria - Galeria Feeria 021.319.52.70 / 0729.036.623 Evidence Băneasa Băneasa Shopping City 021.361.17.89 / 0746.109.427 office@evidencebeauty.ro Frumusețea trezește sufletul la viață! Fă-ți o programare la cel mai apropiat salon Evidence și alege serviciile și produsele care te fac să te simți frumoasă și specială. Pentru că meriți! Tender, Love and Care for… HAIR

mailman poșta rapidă Mailman înseamnă CALITATE în serviciile poștale.

Mailman înseamnă CALITATE în prelucrarea bazelor de date, în print, împlicuire și etichetare, în livrarea expedițiilor și predarea confirmărilor. Mailman te ajută cu SOLUȚIA construită pe specificul expedierilor tale, cu tarifele tale.

Apeluri în rețeaua Romtelecom: 021.9390 Apeluri în rețelele Vodafone și Orange: *9390 Pentru comenzi din provincie: 021.9390.111 0722.400.490

eden spa

Cardul SPA!

În luna martie EDEN SPA are o ofertă specială: 2+1 gratis la oricare dintre cardurile pentru doamne! Astfel, puteți să-i spuneți «Te iubesc!» femeii iubite, un cald «Mulțumesc»! mamei și un sincer «Te apreciez» colegei de birou! Din gama variată de carduri cadou, vă propunem cardul Enjoy Life, la 175 lei, un cadou care va bucura atât corpul, cât și sufletul doamnelor. Masajul feței și al decolteului cu miere cremoasă de Manuka, masajul indian al scalpului și un masaj relaxant cu pietre de bazalt sunt ingredientele care aduc zâmbetul și bucuria în sufletul celor dragi ție ! Un alt cadou pentru corp, minte și suflet este cardul Love Yourself, la 200 lei. Într-o atmosferă specială, persoana dragă va beneficia de o exfoliere, urmată de o împachetare naturală pe bază de miere organică și un masaj de hidratare al întregului corp. Dacă știi că vrea o pauză pentru sănătatea ei, alege Destress Your Body & Mind, la 225 lei, un cadou care conține un ritual aromaterapeutic al picioarelor, urmat de un masaj cu pietre calde de 75 de minute. Alegeți și comandați online la www.edenspa.ro!

true club

Splaiul Independenței, colt cu Selari 0727 488 087 rezervari@trueclub.ro Sâmbătă, 28 martie, ne întâlnim cu D-lema în sufrageia True Club D-lema reuneşte pe scenă oameni cu energie debordantă și umor fin într-o formulă completă de live band!

Cu un playlist abordat într-o manieră proprie, potrivit pentru cel mai variat public, D-lema aduce în TRUE CLUB muzica pe care ați crescut, muzica pe care ați ascultat-o la casetofon în timpul primului drum spre mare, muzica pe care ați dansat la balul de absolvire și nu în ultimul rând muzica pe care o ascultați dimineața în drum spre serviciu… iar peste toate acestea... nebunia și bucuria de a cânta live.

De la 22.00 DJ Lucian încălzește atmosfera.

Preț bilet: 20 lei (voucher de consumație - include un shot la bar) Info & Rezervări: 0727.488.087

www.sapteseri.Ro

social drinker / dragoș vărșăndan

The Rum Diary 4 locuri, o miercuri Foto: Dragoș Vărșăndan

46

instagram.com/SapteSeri

C

Dragoș Vărșăndan este jurnalist, antreprenor, social drinker, gurmand

omod din fire, am nevoie de motive serioase să ajung din sudul orașului la Pavilionul H într-o zi din mijlocul săptămânii. Așa că nu m-am dus să văd Berăria H de când s-a deschis, deși mă rodea un pic curiozitatea.

Aveam însă o bănuială că n-o să-mi placă și am așteptat “an ulterior motive” cum se spune-n filmele polițiste, ca să o vizitez. Iar motivul a venit zilele trecute, când am fost invitat la un eveniment găzduit acolo. N-am să zăbovesc prea mult asupra subiectului. Să spunem că nu e genul meu. Prea mare, prea gol într-o marți seară, prea ca la țară. Plimbarea până acolo cu taxiul n-a fost chiar o pierdere de vreme, pentru că am putut să mă mut 10 metri mai încolo la Hard Rock, un loc în care ajung mai rar decât mi-aș dori, iar Margarita lor a meritat și de această dată deranjul.

și degustător pasionat de vinuri. Este proprietarul theliquorstore.ro, cel mai complet magazin online de băuturi din România și autorul unui blog în care povestește pe larg despre vinurile bune sau licorile fine pe care le degustă.

www.sapteseri.Ro

Tot din ciclul “unde dai și unde crapă”, a doua zi am fost la deschiderea magazinului Debenhams din București Mall. Mai exact redeschiderea lui, căci se află acum fix în același loc și este cam același lucru, cu îmbunătățiri (am remarcat chiar și eu că la parter au, mai nou, un spațiu extrem de generos pentru parfumuri și cosmeticale). Evenimentul era un soi de private shopping in preview, însă eu mi-am petrecut o oră și mai bine pe terasa mallului, unde se adunaseră tot felul de cunoscuți cu care am preferat să conversez sorbind dintr-un gin tonic. Prilej cu care am aflat că în Dorobanți este o altă petrecere și, de îndată ce la Debenhams s-a spart gașca, am plecat într-acolo. Vinyl, Rum, Tapas & Wine este un ciclu de evenimente la care îmi tot doream să ajung. Întâmplarea fericită a făcut să nimeresc la o astfel de petrecere pe Calea Dorobanți, la Ana Baking. Nu știu alții cum sunt, însă eu n-am mai dansat demult într-o seară de miercuri, în mijlocul unei săptămâni

de lucru. De la o vârstă, orice noapte pierdută vine la pachet cu o zi de suferință. Iar eu tocmai incheiasem o zi de suferință. Însă, dupa un pahar de Appleton de 12 ani, m-am făcut bine. Când am descoperit că-mi place romul, acum cațiva ani, cineva mi-a dat să gust un Appleton. Între timp mi-am mai lărgit orizonturile, însă chiar și acum găsesc că jamaicanii ăștia fac un rom excelent. Iar cel de 12 ani are un ușor gust de migdală și un post gust lung, condimentat și extreme de prietenos.

Ce-i drept, dupa Appleton a venit El Dorado, un rom din Guyana de aceeași vârstă, cu o textură ceva mai cremoasă, iar apoi un Zacapa de 23 de ani, care este nectar de-a dreptul. Să spunem că daca n-ai gustat rom niciodată și ești un soi de Toma Necredinciosul, Zacapa 23 este calea cea mai sigură către convertire. Este făcut în Guatemala la 2300 de metri altitudine, în sistem Solera (romurile de vârste diferite care intră în amestecul final sunt plimbate de-alungul anilor în diferite butoaie de stejar care au găzduit pe vremuri bourbon sau sherry). Rezultatul este o licoare mătăsoasă, o simfonie de arome în care poți distinge gustul de ciocolată cu miere și o notă de fum, care condimentează cumva întreg buchetul.

După atâtea bunătăți nu-i de mirare că o ora mai târziu am început să apreciez muzica altfel. Și, judecând după atmosferă, nu eram singurul. Prin urmare am dansat și în brutărie la Ana până după miezul nopții. Și aș mai fi dansat dacă nu era miercuri.

Oameni relaxați, mâncare bună și muzică funk de pe vinyl. Nu știu dacă așa se desfășoară de obicei evenimentele celor de la VRTW, dar am decis că vreau să aflu, așa că voi merge și la următoarea lor petrecere.

47

www.sapteseri.Ro

48

www.sapteseri.Ro